Iată, în cele din urmă minunea s-a produs! Acum, chiar și pentruultimul necredincios, există dovada clară că divinitatea nu e nicinăscocire, nu-i nici vreo no*iune abstractă menită să păcălească.Dumnezeu există cu adevărat și-n plus, este mai disponibil și maide găsit ca oricând, pentru toată creștinătatea! Deși pare greu decrezut pentru un om citov la minte, Dumnezeu s-a hotărât să semodernizeze, să *ină pasul cu vremurile și astfel, a hotărât să co-munice cu adep*ii, prin internet. Incredibil, dar în mod cert,adevărat! Detalii în PAGINA 5

ANNÉE 3 • NR.61 25 JAN. 2013 • 2ÈME ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS

Credinţa românilor internauţi esteatât de mare încât Dumnezeu “şi-afăcut” pro�l pe Facebook

“Jocul caprei” - O rezoluţie a anului ce atrecut şi nu numaiDupă principiul “ca la noi la nime-nea”, în România, hârjonealapolitică este cât se poate deactuală, aceasta desfășurându-sedupă regulile unui joc de capră ab-solut dezgustător și în bunămăsură periculos pentru demo-craţia, libertatea şi prosperitateaunei *ări.

ROMANIA p.6

Băsescu ar # gata să îşi depună mandatul o dată cu cei 588 parlamentari Preşedintele Traian Băsescu a de-clarat că nu are încă o opţiune înprivinţa comasării alegerilorprezidenţiale cu cele europarla-mentare, însă a spus că el este gatasă-şi depună mandatul simultan cucei 588 de parlamentari, pentrualegeri simultane prezidenţiale şiparlamentare.

ROMANIA p.6

Produsele alimentare româneşti la marecăutare în comunităţile din CanadaVă prezentam în această ediţie unalt român de succes din Montreal,originar din Alexandria, care aemigrat în Canada împreună cu fa-milia la începutul anului 2001. Aurelian Mantu este proprietarulunei companii de import care sea7lă în continuă expansiune.

COMUNITATE P.2,3

Cum au ajuns medicii americani să prescrie Ampicilina româneascăDe ani buni, Antibiotice Iaşi nu maieste doar producătorul naţionalstrategic de antiinfecţioase, ci şi unbrand recunoscut pe pieţe ca SUA,Canada, Rusia, CSI, Africa, OrientulMijlociu, Asia şi Europa. Expor-turile au reprezentat un pansa-ment foarte e7icient pentru rănilelăsate de efectele crizei

SANATATE p.13

Actorul Mihai Constantin vorbeşte despre teatru şi viaţăMihai Constantin este unul dintrecei mai importanţi actori de astăziai României. Despre o carierăsolidă, crescută din roluri grele, şi ofamilie… cu distribuţie de excepţieputeţi citi în acest număr alpublicaţiei noastre.

INTERVIU p.14

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 1

Surpriza pe care emigrarea o oferă tuturor celorcare aleg să părăsească ţara de origine, aceea denou, de viaţă luată de la zero, nu l-a speriat, ast-fel că în anul 1997 a depus actele de emigrarepentru Canada. Aici a lucrat într-o uzină pentrucâţiva ani după care a deschis o companie detransporturi care activează şi astăzi, dar în plansecund.Activitatea sa principală se concentrează însă pecompania de import “Maxim Impex”, în4iinţatăîn anul 2009, companie care este în continuă ex-pansiune şi care sprijină activităţi culturaleromâneşti, spectacole şi diverse evenimente încomunitatea de la Montreal.De ce aţi ales Canada în schimbul altor ţăridin Europa?Aurelian Mantu: Am ales Canada pentru că înaceastă ţară se putea pleca mai repede, am alesQuebec pentru că era provincia în care puteai deasemenea emigra mai repede şi nu în ultimulrând datorită limbii franceze care mi-a plăcutfoarte mult, încă din anii de şcoală.Lucrând în transporturi, mă gândesc că ideaimporturilor nu a venit greu. A.M.: În ceea ce priveşte importurile, transportulrutier nici măcar nu intră în discuţie pentru căeste a doua etapă după import, care intervineatunci când îţi pui problema distribuţiei. A fost cu totul altceva, a fost efectiv dorinţa de aaduce şi de a avea în permanenţă nişte produsepe care eu le-am apreciat foarte mult în România,în speţă produsele Scandia. M-am zbătut foartetare şi în ciuda faptului că nu aveam nicioexperienţă în acest domeniu, am obţinut exclu-sivitate de la Scandia – probabil că am prins şimomentul oportun în care Scandia se deschideacătre pieţele externe. Mi-aş 4i dorit să rămân simplu importator deproduse Scandia, dar cum în totdeauna viaţa îţioferă şi altceva decât ceea ce îţi doreşti, dome-niul de activitate s-a lărgit. În multe magazineromâneşti neexistând produse de pro4il, propri-etarii ma-gazinelor aveau cereri diversi4icate, iarastfel, existând cerere, am mărit gama de pro-duse.Cum e să "ii antreprenor în comunitatearomână de la Montreal? A.M.: Aş dezvolta puţin şi aş spune că, în general,nu e uşor să faci afaceri cu românii şi aici nu mărefer neapărat la cei din comunitatea noastră, cila cei din România, pentru că sunt diferenţe deconcepţii de care ne lovim constant. Românii dinţară s-au mai deschis, s-au schimbat, dar totuşisistemele in4luenţează mentalităţile şi în modevident nu gândim întotdeauna la fel.Nu e uşor, dar nu e nici imposibil. Nu e uşor dinpunct de vedere al distanţei, al fusului orar, pen-tru că toate au o in4luenţă în derularea activităţii.De multe ori trebuie să te trezeşti la ora douădimineaţa ca să poţi vorbi cu cineva din Româniala ora nouă dimineaţa. Dacă aici începi activitatea

la ora zece dimineaţa şi ai nevoie să 4ii operativ cuRomânia, este deja târziu, pentru că în Româniaeste închis. Acesta este un mic aspect, dar în ge-neral sunt greutăţi. Totuşi, poate că toate acesteaspecte dau farmec activităţii noastre. Ne-amîncăpăţânat să aducem numai produseromâneşti şi îmi place idea să ştiu că există pro-duse de calitate pe care putem să le aducem şi pecare să le punem românului pe masă, în Canada. Îmi place să ştiu că nu numai românul se bucurăde produse româneşti, îmi place să ştiu că secreează un lanţ între producătorul român, im-portatorul român, consumatorul român şi ma-gazinul românesc, care să închidă o buclă dincare cu toţii avem de câştigat.Cum vă descurcaţi cu magazinele carecomercializează produse aduse aici nu toc-

mai legal. Şi mă refer la cele cu etichetă înlimba română, adică cele care nu respectă în-tocmai standardele canadiene?Atunci când am apărut, în urma altor importa-tori mai vechi, am găsit o piaţă destul de confuzădin acest punct de vedere. Probabil, pro4itând deun laxism în legislaţie sau în controale, existau şiproduse de genul acesta. Le-am găsit pe piaţă,numai că acest tip de produse nu îţi dau garanţiacalităţii şi nici a continuităţii. De aceea, unul din-tre principiile pe care le-am abordat a fost ca pro-dusele noastre să 4ie adaptate la piaţa canadiană,aprobate, şi în consecinţă să stea cât se poate delegal în rafturi, fără nicio grijă din partea impor-tatorului, a comerciantului cât şi a consuma-torului.

continuarea în pagina 3

Produsele alimentare româneşti la mare căutareîn comunităţile de imigranţi din Canada Fondée Février 12, 2010

Edité et distribué par leCENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458

E-mail: office@ziarulimpact.caWebsite: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

EECCHHIIPPAA EEDDIITTOORRIIAALLĂĂMario GRĂMADĂ - COMUNITATE

mario.g@ziarulimpact.ca

Michel GRĂMADĂ - SPORTmichel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATEcezar.i@ziarulimpact.ca

Sorin ION - SPORTsorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂpaul.s@ziarulimpact.ca

Mihai TROFIN - R.MOLDOVAmihai.t@ziarulimpact.ca

Mihai MUNTEAN - FOTOmihai.m@ziarulimpact.ca

Armand VELINESCU - POLITICĂarmand.v@ziarulimpact.ca

DIRECTEUREduard IANCU

office@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară indepen-dentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie dinpartea statului Român sau Canadian, a vreunuipartid politic din România sau Canada, ori a vre-unei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sauîn website-ul acestuia nu reflectă în mod necesaropinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutularticolelor apărute în ziar, fiecare autor fiind directrăspunzător pentru conţinutul materialului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutulreclamelor publicitare, pentru veridicitatea aces-tora sau a greşelilor prezente în anunţ.

48 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Ange-lica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici:Biserica Înălţarea Domnului;(3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Char-cuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae;(6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé,Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Biserici: BunaVestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou;(4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;(6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul MaiciiDomnului;(3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul;

(6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, MarchéBalkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului,

(4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;

(1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, BisericaNotre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;

(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 8 februarie 2013

EECCHHIIPPAA DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE

PAG.2 | COMUNITATE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

Vă prezentam în această ediţie un alt român de succes din Montreal, originar din Alexandria, care a emigrat în Canada împreună cu familia la în-ceputul anului 2001. Aurelian Mantu a terminat Facultatea de Transporturi în cadrul I.P. Bucureşti în anul 1989, după care a activat în domeniu pentru o perioadă de câţivaani. Datorită liberalizării pieţei de muncă, activitatea sa a cuprins şi domeniul turismului, comerţului, televiziunii sau asigurărilor.

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 2

continuare din pagina 2

Aveţi angajaţi români?Avem numai angajaţi români. Aşa cum am în-ceput în compania de transport, numai cuangajaţi români, continuăm tradiţia şi în import.Cine vă ajută cel mai mult?Nu trebuie să ascund faptul că este o afacere defamilie. Familia este motorul principal al acestuibusiness. Dar am descoperit şi colaboratori va-loroşi printre tinerii români din comunitate.Sunt românii consumatori de produseromâneşti? Produsele pe care le importaţi înCanada se adresează şi altor comunităţi, saudoar românilor? Românii sunt consumatori de produseromâneşti şi sunt principala ţintă pe care ovizăm. Ne străduim şi depunem eforturi mari săfacem cunoscut faptul că există produseromâneşti pentru comunitatea noastră. Este drept că am avut şi surprize, să constatăm căprodusele româneşti sunt apreciate şi de multealte comunităţi. Avem produse în magazine carese adresează comunităţilor ruse, arabe, greceşti,poloneze sau italiene. Produsele se vând foartebine, deci sunt apreciate. Ne bucură faptul că produsele noastre sunt apre-ciate şi de alte comunităţi, mă bucură să ştiu că unprodus românesc e pe masa canadianămulticulturală, dar românul rămâne totuşi prin-cipala noastră ţintă.După cât timp s-a rentabilizat afacerea pecare o conduceţi?Putem poate să reformulăm întrebarea şi să neîntrebăm după cât timp se va rentabiliza afa-cerea. Nu dinscutăm deocamdată despre acestlucru, eu mă bucur că am avut resursele nece-sare să demarăm şi să menţinem această afacerecare este în continuă creştere. Încă nu pot spunecă avem rezultatele la care ne-am dori săajungem. Sper să vină în curând. Mai durează unpic. Contăm mult pe suportul comunităţii noas-tre, pe care o invităm şi o îndemnăm să cumpereşi să consume produsele româneşti, cu atât maimult cu cât un procent din preţul produselor sereîntoarce în comunitate. Maxim Impex susţineactiv o biserică românească, activează în câtevaasociaţii româneşti, susţine o şcoală românească,sponsorizează activităţi culturale româneşti şisprijină în măsura posibilităţilor orice nouăiniţiativă particulară românească în domeniu.Compania dumneavoastră se adreseazădoar consumatorilor din Quebec saudistribuiţi şi în alte provincii canadiene? Distribuim atât în provincia Quebec cât şi în On-

tario. Findcă discutăm şi de alte comunităţi,vreau să vă spun că ultima surpriză a fost în co-munitatea vietnameză care a solicitat foarte multun anumit produs românesc. În ultima vremedistribuim prin curier la atât în Edmonton, cât şiîn Statele Unite, cantităţi apreciabile de peteuvegetal Scandia.Care sunt produsele pe care cititorii noştri lepot găsi în magazinele în care distribuiţi pro-dusele? Care sunt cel mai bine vândute pro-duse?A enumera peste două sute de produse va duramult. Sunt produse care se vând bine şi sunt pro-duse la care deşi nu ne-am aşteptat, s-au vândutde asemenea foarte bine. Noi am încercat să facem altceva decât s-a făcutpână acum. De exemplu, Maxim Impex este com-pania importatoare care depune mari eforturi înpromovarea produselor pe care le aduce. Altfelspus, cel puţin în zona Montreal şi în zonaToronto, suntem singurul importator care facepublicitate produselor în ziare. Suntem prezenţiîn comunitatea română la diverse acţiuni, laevenimente şi ne implicăm şi în spectacole. Acolounde o mână de români se adună, merită, dinpuncul nostru de vedere, să 4im prezenţi pentruca aceştia să ştie că în Canada există produseromâneşti.Spre exemplu, pateul vegetal ne-a creat o maresurpriză, este foarte căutat, lumea îl apreciazăfoarte mult. Am reuşit cu acest produs pentru căa reprezentat un segment de piaţă care nu eraacoperit.Un produs care crează surprize plăcute, unul din-tre cele mai importatnte, este Apa Qlarivia – oinvenţie sută la sută românească, un produs cu

caracteristici deosebite. Apa Clarivia este utilizatăîn tratramentul împotriva cancerului şi are rezul-tate practice. Pe internet se pot găsi informaţiimai ample. Se pare că acesta este un produsapreciat, din nefericire, mai mult de alţii decât deromâni şi ma refer la cei de acasă. Marea majori-tate a producţiei este exportată în afaraRomâniei. Ne place să ne angajăm în acesteprovocări care pot aduce o schimbare în viaţaromânilor de aici.Câte containere aduceţi anual în Canada?Este vorba, în medie, de un container în 4iecarelună, atâta timp cât acestea pot circula pe mare.Dacă cineva care citeşte acest interviu ar dorisă îşi deschidă o afacere, ce l-aţi sfătui?Nu este uşor. Trebuie să vii cu ceva deosebit. Ceicare vor să înceapă o afacere trebuie să aibă undram de încăpăţânare, de curaj şi de 4ler. Şanselede reuşită sau nereuşită sunt egale, dar, deşi piaţaeste saturată în aproape orice domeniu, oferindun serviciu sau un produs un pic alt-fel decât ofac ceilalţi succesul ar putea veni mai uşor. Viaţaşi experienţa te învaţă că dacă nu mergi cu valulrişti să 4ii dat la o parte, să 4ii acoperit, dar şi dacănu aduci nimic nou vei trece odată cu valul. Ca săvii pe piaţă cu un produs necunoscut şi să îl facisă 4ie cel mai bine vândut, înseamnă multămuncă.Spre exemplu, dacă ne îndreptăm către dome-niul alimentar, pe acest continent produsele 4iindextrem de ieftine, trebuie oferi ceva nou, diferit caprodus sau serviciu. Piaţa alimentară din Româ-nia nu este tocmai ieftină, iar dacă adăugăm şicosturile de transport rezultă că produsele nuajung să 4ie dintre cele mai ieftine pe piaţa de aici.Deci este greu. Dar în cazul nostru oferim în

schimb gust şi calitate. Totuşi, pe orice piaţă,oricât de bine ar 4i aşezată, găşesti o nişă, găseştiun debuşeu unde poţi să intri, dar asta numaifăcând ceva deosebit.Adresaţi, vă rog, un mesaj cititorilor noştri.Poate ar trebui să încep cu sloganul nostru –“consumaţi produse româneşti!”. Totodată,consumaţi produse şi servicii în cardulcomunităţii noastre. Aceasta aduce un retur încomuniate, face să crească şi întâreşte comuni-tatea. Avem nevoie, trebuie şi putem 4i o comu-nitate puternică. Dacă un magazin românesccumpără de la un importator român, amandoi îşipot face datoria faţă de comunitate. Magazinulpoate susţine o asociaţie, importatorul poatesusţine o biserică, consumatorul poate susţinealte activităţi, ceea ce cred că este bene4ic pentru toată lumea.

COMUNITATE | PAG.3EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Reamintim câteva dintre produseleimportate de compania Maxim Impex:

În gama “Scandia Sibiu” puteţi găsi pateurivegetale, mâncăruri de post, gama de pateuride ficat, sărmăluţe şi în curând carnea de porcîn suc propriu.

În gama Perla Harghitei: apa minerală, su-curile Allegria. De menţionat dulceţurileRâureni, murături, conservele de legume,zacuscă, noua gamă de produse ale companieiContec, miere naturală de sâlcam, de tei, depădure, preparatele din miere cu polen, propo-lis, lăptişor de matcă etc.

În gama de dulciuri: ciocolata cu rom,prăjiturile Dr. Otker, prăjiturile Nestle, etc.

P

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 3

By Alissa Sklar, Ph.D.www.montrealfamilies.caDo you ever feel that when you dropyour kids off at school, you just haveto cross your >ingers and hope thatnothing happens to them ? The realityis, if there is a bullying incident atschool and your child doesn’t talk toyou about it, you may be left in thedark.Conversely, one of the challenges forschool administrators has been get-ting parents to understand that theirrole is primarily educational, not puni-tive and requiring them to shoulderall the responsibilities for handlingbullying is neither practical nor ideal.After all, bullies don’t suddenly comeinto being when they enter kinder-garten or step on the bus for highschool.Parents have a critical role to play, andyet the government can’t legislatethem to teach their children compas-sion, civility and respect. And evenwhen the parents do teach these val-ues, their children may still be hurtfulto others.But there are many changes on thehorizon for both parents and schooladministrators with the implementa-tion of a new provincial anti-bullyinglaw that came into effect this pastJune. Quebec’s Law 19 ( often referredto as Bill 56 ) requires schools to putinto place a detailed anti-bullying planand to clearly spell out preventionpolicies and protocols for handlingbullying incidents. Administrators cantailor the plan based on the school’sneeds and student population andthus they have some freedom to de-termine how to handle each incident.It also maks it mandatory that parentsae informed of each bullying inci-dents.

Many parents don’t understand theimplications of this new law. What fol-lows is a breakdown of some of thechanges parents can expect in howbullying and violent incidents will behandled.Each school must de"ine what bul-lying means.Most experts agree that bullying isrepetitive harassment. This may beverbal or non-verbal, physical or indi-rect, online or in person. And whilethe repetitive part is a key feature ofbullying, there is always a >irst inci-dent in a pattern, so all hurthful be-haviour must be taken seriously.Many experts argue that the de>initionshould include the intent to causeharm. Others say intent is not neces-sary: it is dif>icult to prove and is sec-ondary to the harm caused to theperson targeted.Parents must be encouraged tocollaborate in preventing andstopping bullying and creating ahealty learning environment. The law invites parents to get in-volved if they want to help organizean awareness initiative, or participatein safe school committees, etc.Parents need to be informed of theschool’s policies.Every year, each school must informparents of the policies it has put inplace and explain the school’s anti-bullying plan, which must be writtenin clear and accessible language. Thisdocument must explain exactly howthe principal will deal with bullies andtargets of bullying, as well as whatmeasures will be taken to prevent fu-ture incidents. The action plan is aworking document and can be re-vised annually. You need to be noti->ied of changes.

Schools need to do a yearly evalua-tion of all bullying and violent inci-dents that took place in school, andcommunicate this to parents.These evaluations must respect thecon>identiality and dignity of studentsinvolved and protect their identities.Schools are also advised to avoid re-ferring to the number of incidents,and to use percentages instead, toavoid damage to school reputations.Parents must be “promptly” noti-"ied by the principal of an incidentinvolving their child, with explana-tions of the school’s policies forhardling these issues.She or he must also direct them to theperson appointed by the schoolshould they need more assistance. Al-though “promptly” doesn’t specify atime period, it is often interpreted tobe 24 to 48 hours after an incident.However, the principal cannot violatethe con>identiality of other student, soparents may not be told of speci>ic de-tails of consequences or follow-upwith other children ( such as havingthem seek counselling, connectingthem to social services, etc.).If a student is suspended for bully-ing, the principal mus inform theparents of the reason for the sus-pension and wha measures will betaken for re-integration. They must also be told that, in theevent of another bullying incident, astudent may be moved to anotherschool or even expelled from allschools under the board’s jurisdiction.Although Law 19 isn’t a perfect solu-tion, it aims to formalize proceduresin each school so that kids – whetherthey are bullies, the bullied or by-standers – don’s fall through thecracks.

PAG.4 | COMUNITATE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

New anti-bullying lawexplained

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 4

Primăvara teatrală2013 vine la Montrealşi TorontoÎN LUNA FEBRUARIEO imensă bucurie pentru comunitatearomânească din Montreal şi Toronto va Iicu siguranţă prezenţa celor doi mari actoride comedie: Nae Lăzărescu şi VasileMuraru, în cadrul spectacolului extraordi-nar de la mijlocul lunii februarie, deValentine's Day. După marele succes cuspectacolul “O seară de comedie cu Stela şiArşinel”, ne-am gândit că un spectacol peaceleaşi coordonate, într-o iarnă fri-guroasă, nu va aduce decât bucurie şi ho-hote de râs comunităţii române dinMontreal şi Toronto. Niciun eveniment nucolorează mai frumos o iarnă canadianădecât o întâlnire cu doi mari actori decomedie. Unul dintre cele mai extraor-dinare cupluri comice ale României, vinela în Canada la început de an să deschidăseria spectacolelor organizate de Associa-tion ROCADE şi să încălzească suIletelecelor care vor Ii prezenţi la spectacol. La Montreal, evenimentul va avea locvineri, 15 februarie 2013, ora 19.30 laPavillon de l'Entrepôt situat la adresa 2901boul St.-Joseph, Lachine, H8S 4B7.Biletele pot Ii procurate online de pe web-siteurile www.associationrocade.ca şiwww.librariaromanilor.com.ÎN LUNA MARTIEExcepţionalii actori Magda Catone şiClaudiu Bleonţ ne fac să des-coperim se-cretul eternului feminin. Aceasta estereţeta unei comedii spumoase oferită pu-blicului montrealez, dar în special doam-nelor şi domnişoarelor ca un frumoscadou de Mărţişor, un spectacol-eveni-ment care se joacă neîntrerupt de 30 deani, în interpretarea mereu tinerilor şisurprinzătorilor actori Magda Catone şiClaudiu Bleonţ.La Montreal, evenimentul va avea locsâmbătă, 23 martie 2013, ora 19.00 laPavillon de l'Entrepôt situat la adresa 2901boul St.-Joseph, Lachine, H8S 4B7.ÎN LUNA APRILIELuna aprilie nu va trece nici ea fără a aducela Montreal un eveniment de excepţie,pentru că spectacolul "Hoinărind printreamintiri" al uriaşului artist Florin Piersic,este un spectacol interactiv, multimedia,muzical, unic în felul său în România.Marele actor şi om ce-ţi poate vorbi 2 zilefără a te plictisi, ce-ţi recită marea, cerul şiinIinitul, care te înveseleşte sau întristeazădin doar câteva cuvinte, ne va purta într-oextraordinară călătorie romantică,presărată de poveşti, povestiri şi amintiridin viaţa sa artistică şi personală. Timp dedouă ore excep5ionalul Florin Piersiccălăuzeşte publicul de la hohote de râs lahohote de plâns și invers, într-un monologde o valoare emoţională imensă, într-odesfăşurare de energii şi vibraţii beneIicecare te lasă fără cuvinte, îmbătat deprezenţa aproape divină a unicului,irepetabilului şi senzaţionalului FlorinPiersic.

NNEEWWSS | PE SCURT

“Libertatea” este posibilitatea de a ac5iona dupăpropria voin5ă sau dorin5ă, posibilitatea deac5iune conștientă a oamenilor în condi5iilecunoașterii și stăpânirii legilor de dezvoltare a na-turii și a societă5ii. Asta înseamnă că practicputem face totul după bunul nostru plac. Dar unde se duce acest bun plac? Oriunde pratic,chiar şi pe reţeaua de socializare Facebook.Mi-am creat un proIil pe acest website în urmă cumai mulţi ani, din dorinţa de a păstra totuşilegătura cu o anumită lume lăsată în urmă, şi de arenunţa la o altă reţea de socializarepornograIiată la scurt timp de la înIiinţare cu ţâţe,cururi, grăsimi şi lanţuri de tinichea, de cine oaredecât de piţipoance şi cocalari, adică de rumâniiamărâţi cultural şi manelizaţi de guţă, copilul mi-nune şi alţi gipsani provocatori de incultură. Nu am scăpat de intemperii nici aici pe Facebook.Cum “la moda” a început să Iie credinţa, să deabine când spui “Doamne-ajută”, sau când spui cămergi la biserică şi că îl ai pe Dumnezeu în suIlet,tot mai mulţi nomanzi ai reţelelor de socializaredemodate au început să se cuibărească şi pe Face-book, unde îşi etalează kilogramele de credinţă. Ca să intru o dată în subiect, pe scurt, utilizatorii

reţelei de socializare, care cred că habar nu aucum arată o biserică pe dinauntru, postează re-gulat pe pagina lor de proIil, icoane cu Dumnezeu,cu Maica Domnului, cu sIinţi, alături de mesajegen "Dumnezeu te iubeşte. Like dacă îl iubeşti şitu" sau "Dacă dai Like, Dumnezeu te iubeşte". Cemai, dacă pun la un loc proIilele lor, cred că îi potface tatălui meu o catapeteazmă pentru sfântabiserică. Totodată mă întreb... dacă nu dau Like,oare nu voi mai ajunge în Împărăţia Cerurilor?Citatele înţelepte, care să arate prietenilor cât dedeştepţi sunt ei, cei ce le postează, nu lipsesc niciele. Tot ei postează poze cu copii schingiuiţi de di-verse boli, alături de mesajul "Dacă dai Like, acestcopil primeşte cinci cenţi. Dacă dai Share, va primizece cenţi". Este absolut oripilant cum unii dinprostie, alţii din sărăcia duhului, iar alţii pentru căsunt de-a dreptul cretini, pot crede aşa ceva. Nu vreau să Iiu înţeles greşit, nu am nimic îm-potriva promovării unor cazuri umanitare carear putea sensibiliza una lume în vedereaajutorării persoanelor aIlate în necaz, strângeriide fonduri, etc, dar nu cred că printr-un like saushare se va vindeca acea persoană, ci numai princredinţă şi medicină. La propriu sunt frustrat şi deranjat de batjocuraadusă sIintelor icoane postându-le pe acestereţele de socializare, alături de funduleţe goale,silicoane şi printre picături câte-o manea. Din cu-riozitate, am tastat cuvântul “Dumnezeu” în bara

de căutare a paginii de Facebook. Ce credeţi?Dumnezeu are proIil. Problema e că acest proIilnu a fost creat de vreun adept al credinţei, devreun suIlet creştin, ci de un creier putred şi îm-bâxit de necunoaştere, care nu face altceva decâtsă batjocorească Divinitatea. Mai grav e că acestproIil are peste 15.500 de "prieteni", dintre caredoi sunt comuni :(Boala după like-uri creşte văzând cu ochii, chiar şiîn rândul bisericilor sau preoţilor. Unii prelaţi,pentru a atrage mai mulţi enoriaşi probabil, auproIil pe Facebook, la fel şi bisericile lor. Dar cevorbesc eu aici, mâine, poimâine, poate bisericilese vor muta întru totul pe internet, iar de aici, ex-presia "Să-ţi dea Dumnezeu sănătate" ar putea Iiuşor înlocuită cu "Să-ţi dea Dumnezeu Like". Şi,de ce nu, dacă dăm un Like paginii intitulate"Dumnezeu", poate nu mai e nevoie să mergem labiserică pentru că astfel vom atrage simpatiaDomnului fără a consuma timp, benzină şi a chel-tui bani.Sincer, mă gândesc serios să renunţ la aceastăreţea de socializare care degenerează din ce în cemai mult.P.S. Să-mi Iie cu iertare că am folosit numeleDomnului în acest articol. Oricum, din parteaevlavioşilor feisbucişti sunt sigur că nu îmi voiatrage gânduri negative întrucât această bucatăde lume nu citeşte publicaţia Impact.

Credinţa românilor internauţi este atât de mareîncât Dumnezeu “şi-a făcut” pro&l pe Facebook

INEDIT | PAG.5EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 5

După 23 de ani de la evenimentele din De-cembrie 1989, cei mai mul2i dintre româniîncă nu știu cine-a tras în noi în 22. Știu doarc-am murit, dar nu știu nici de ce și nici pen-tru cine. Între timp însă, încă o altă frământarena2ională pare să prindă contur, ca șiconsecin2ă a ultimilor ani de libertate cumâinile legate la spate și de democra2ieexistentă doar pe hârtia unor tratateinterna2ionale, din când în când proclamată latelevizor cu ocazia unor evenimente pom-poase, la care participă și mul2i jurnaliști cumulte camere de luat vederi. Așadar, câ2i al2i23 de ani vor mai trece până când vor a?laromânii, pe ei cine i-a cumpărat, cine-i pro-prietarul, cine-i jupânul, ei cui apar2in acum? Dacă în 22 era cu gloan2e, panică și tricolorgăurit, toate pentru o lume mai bună, pentrua putea călătorii liberi și pentru copiii noștri,acum e altfel. E cu ?ine2e, cu parfum occiden-tal și bineîn2eles, cu licita2ii trucate, mari com-panii cu birouri pe la partere de bloc sau pesub vreun cocotier de prin nu știu ce insuli2ă,cu ?luctua2ii valutare și in?la2ie, cu crize eco-nomice, valori sociale de tip geampara și, de-sigur, cu o justi2ie care î2i apără drepturile șilibertă2ile fundamentale în func2e delungimea părului, culoarea ochilor șiadâncimea buzunarului. E drept, fa2ă de ’89,miza e alta acum. Însă de mirosit, tot pute...După un 2012 absolut science-?iction, în careBăsescu, Ponta și Antonescu se luptau labaionetă și în televizoare și în ziar și în ra-diouri și când erai singur sub duș ca Dan Chișusau deschideai frigiderul scotocind după laptede vacă fără E-uri, urmează iată, 2013. Un annou-nou2, dar de fapt la fel, în care cei trei demai sus, se vor putea hârjoni în voie, timp deîncă alte 12 luni. Să ?ie de vină oare, nostalgiadupă vremuri teoretic de mult apuse? Li s-o ?ifăcut dor de vremea când, mici ?iind, se jucaude-a ra2ele și vânătorii în spatele blocului? Șidac-ar ?i așa, cine sunt vânătorii și mai cuseamă, cine sunt ra2ele? Ori poate Româniapare-un fel de cazemată mai încăpătoare, iarei, băie2i ?iind, tot dau cu bombardeaua ore-ntregi, până se-ntunecă și trebuie să meargă-n casă. Singura mea certitudine cu privire la cele demai sus, este dezgustul. Iar asta pentru că

România, 2ara, oamenii, suferă crunt în timpce dânșii stau de alte alea. Mediul de afaceri,există doar cu numele, în realitate el ?iind2ăndări încă din 2010, atunci când, marelemic, domnul Emil Boc, a luat niște măsuri anti-criză ce au paralizat România precum otemperatură de -39 de la Montreal. De aseme-nea, sistemul social din România există şi eldoar cu numele, ?iind aproape pulverizat totde același mare mic, care a?lat sub baghetaCotrocenilor, dintr-o singură lovitură a mier-lit aloca2iile, pensiile și salariile, conformându-se astfel principiului economic preziden2ialcare ne-a învă2at pe to2i că în România ăla slabîl 2ine în spate pe ăla gras. Învă2ământul,sănătatea, armata, sunt și ele de asemenea înpragul pomenirii veșnice, chiar dacă au reușitcumva să treacă peste sfârșitul lumii, prezisde mayași.Dezgustul provine așadar din faptul că luptadintre Cotroceni și Victoria se transformăîncet dar sigur într-un cancan personal, ce nuare nici cea mai vagă legătură cu realită2iledureroase ale unei Românii a?late în praguldisperării. Băsescu strigă din to2i bojogii căJusti2ia românească este controlată politic șică Ponta e de vină, uitând inten2ionat desigur,faptul că oamenii dânsului sunt cei carearestează preventiv oricare cetă2ean care nu-l are pe ”nașu-n su?let”. Chiar și astăzi, sunt perol dosare penale ale românilor care au în-draznit să voteze la referendumul din vară. Deasemenea, tot de la Cotroceni se strigă cum căromânii sunt săraci și Ponta și cu Antonescusunt de vină, iar asta după ce, timp de aproapepatru ani, partidul portocaliu a trecut cu bul-dozerul peste buzunarele, casele și în generalvie2ile ?iecărui român onest, vie2uitor în pa-tria mumă. Și-n timp ce președintele-guver-nator numit de cine știe cine, iarăși acuză,Ponta și Antonescu, european vorbind sescuză, semnând ba un tratat de neagresiunecu Băsescu, ba dând examene de transparen2ăși democra2ie pe la televizor ?ie cu DanDiaconescu și Oltchim, ?ie cu DNA, ParchetulGeneral și magistra2ii din magistratură.Românii-au în2eles atunci când le-au dat votul,că USL va face o altfel de politică decât orice afost înainte, oricum s-ar ?i intitulat. Vor ?i eu-ropeni, civiliza2i cu cetă2enii și cu opozi2ia, vorrespecta democra2ia, institu2iile și legile 2ării.Dar, oare au crezut că asta, numai asta, e su?i-cient? Desigur, din punct de vedere politic,trebuie să marchezi împotriva adversarului,dar acest joc al caprei, în care Președinteleacuză și Guvernul răspunde, în care toată zi-ulica 2ac-2ac-2ac prin televizoare, ba de la

Cotroceni, ba de la Victoria, nu rezolva abso-lut nimic din problemele reale ale 2ării, bachiar le adâncește, prin simpla lipsă de pre-ocupare. Deși acum nu prea mai e așa, România trebuiesă ?ie a românilor, așa cum America e a ame-ricanilor, Germania e a nem2ilor, Rusia arușilor și Fran2a a francezilor. Apartenen2a laUniune, nu trebuie și nici nu înseamnă ritm de2ambal. Un parteneriat strategic presupuneîntotdeauna două sau mai multe păr2i cu in-terese comune care se negociază și nu seimpun, mergând dacă vre2i pe ideea clarăpentru toată lumea, că sclavia a fost abolită peîntreg cuprinsul Terrei. Dacă na2ionalismulînseamnă să reprezin2i cu profesionalism, lacel mai înalt nivel, interesele 2ării tale, atuncicred că e bine să ?ii na2ionalist. Dacă patrio-tismul înseamnă să î2i iubești 2ara chiar șiatunci, tocmai atunci, când ea nu e perfectă șinici cea mai bogată, nici cea mai avansată, darprin efortul, munca și principiile tale de înaltdemnitar are măcar o șansă să devină, atuncipoate că-i bine să ?ii și patriot. România, n-a dus vreodată lipsă de min2i in-teligente, de oameni curajoși, de cei caremuncesc de diminea2a până noaptea pentruun trai decent, pentru normalitate, un viitorceva mai bun pentru copiii lor. Dar din păcateînsă, n-a dus vreodată lipsă nici de urâ2i doar

aparent simpatici, care pentru o func2ie maimare, pentru mai multe apari2ii în cartea deistorie și seara la televizor, pentru o vilă-nplus fa2ă de ceea ce aveau deja în portofoliu șiînc-un cont bancar mai gras decât aveau ei an-terior, n-au pregetat vreodată să-și dea pan-talonii jos în fa2a oricăror interese exterioare,indiferent de care-a fost natura lor, deși în 2arăse murea de foame, de frig, de disperare, darei aveau un singur gând în cap, și-anume să le?ie bine mai întâi și eventual dacă se poate,numai lor. Toate acestea, trebuie să își găsească la unmoment dat punctul terminus. Și recoman-dabil ar ?i să se întâmple cam pe-acum. Chiardacă lupta politică din România este departede a ?i încheiată, niciunul dintre actorii princi-pali nu trebuie să uite vreun moment că pe în-treg cuprinsul 2ării trăiesc oameni cât se poatede vii, cu nevoi cât se poate de concrete. Sta-tisticile, discursurile mai mult sau mai pu2incoerente, trebuie să treacă într-un plan se-cundar, pentru că astlfel, 2ara, chiar așanăpăstuită ?iind, mult timp nu mai rezistă. N-avem nevoie de eroi, magicieni și zâne bune,ba chiar ar ?i de-ajuns doar niște oameni cucoloană vertebrală, inteligen2i nu geniali, șihotărâ2i de bună seamă să facă treabă, și nusă iște mai mereu câte-un război.

Jocul capreiDupă principiul ”ca la noi la nimenea”, în România, hârjoneala între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria este cât se poate de actuală, aceasta desfășurându-se după reg-ulile unui joc de capră absolut dezgustător și în bună măsură periculos pentru ceea ce înseamnă libertatea, democrația și prosperitatea unei țări ce pare că se a,ă într-o derivă permanentă, îndeplinind mai curând un rol de plăcintă cu mere cu rețetă specială a,ată într-o dispută permanentă, decât acela de stat european democraticși civilizat, liber și independent.

PAG.6 | ROMÂNIA 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

www.ziarulimpact.caAlătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 6

Premierul Victor Ponta a anunţat că adiscutat cu preşedintele TraianBăsescu despre posibilitatea caalegerile prezidenţiale să ?ie organi-zate în luna mai sau iunie 2014, si-multan cu alegerileeuroparlamentare. Purtătorul de cu-vânt Bogdan Oprea a răspuns căpreşedintele nu are o poziţie o?icială lapropunerea premierului.El a explicat că organizarea alegerilorprezidenţiale în acelaşi timp cu celeeuroparlamentare ar asigura o cam-panie electorală de doar 1-2 luni şi arevita situaţia în care România s-ar a?laîn perioadă electorală pe parcursulunui an întreg.Alegerile prezidenţiale ar trebui orga-nizate la sfârşitul anului viitor, man-datul şefului statului expirând îndecembrie 2014.Vicepreşedintele PNL Daniel Chiţoiu adeclarat că USL ia în considerare vari-anta în care alegerile prezidenţiale din2014 să ?ie organizate concomitent cucele europarlamentare, existând ideea

la nivelul USL ca preşedintele să-şipreia mandatul mai târziu.Preşedintele Traian Băsescu a de-clarat că nu are încă o opţiune înprivinţa comasării alegerilorprezidenţiale cu cele europarla-mentare, însă a spus că el este gata să-şi depună mandatul simultan cu cei588 de parlamentari, pentru alegeri si-multane prezidenţiale şi parla-mentare.Preşedintele Băsescu a susţinut căsoluţia o reprezintă "demisiasimultană a preşedintelui şi a Parla-mentului", după revizuireaConstituţiei, în spiritul referendumu-lui din 2009 privind trecerea la Parla-mentul unicameral cu maximum 300de membri.El a adăugat că există în PDL ogeneraţie nouă de politicieni, iaraceştia trebuie lăsaţi să se manifesteîntr-o Convenţie: "Au generaţia nouăde politicieni, trebuie lăsaţi să se man-ifeste într-o Convenţie".

Băsescu: Sunt gata să-mi depun mandatul cu cei 588 deparlamentari, pentru alegeri simultane

Nivelul estimat al datoriei guvernamentalebrute, conform metodologiei Uniunii Europene/UE/, pentru sfârşitul anului 2012, este de38,1% din PIB, în timp ce datoriaguvernamentală netă (reprezentând datoriaguvernamentală brută diminuată cu rezerva învalută la dispoziţia Trezoreriei Statului) esteestimată la 35,5 % din PIB, potrivit StrategieiFiscal-Bugetare 2013-2015 /SFB/ revizuită.Pentru sfârşitul anului 2013, pe fondul unuide?icit bugetar sub 3 % din PIB se estimează cănivelul datoriei guvernamentale brute va ?i de38,7% din PIB, iar datoria guvernamentală netăde 36,2 % din PIB. La nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene,

atât la sfârşitul anului 2011 cât şi la sfârşitul se-mestrului I 2012, România se situa pe locul 4între statele UE cu cel mai scăzut nivel de înda-torare după Estonia (7,32%), Bulgaria (16,53%)şi Luxemburg (20,94%). Statele membre UE cucel mai ridicat nivel de îndatorare la sfârşitul se-mestrului I 2012 erau Grecia (150,3%), Italia(126,1%), Portugalia (117,5%), Irlanda (111,5). Potrivit SFB, procesul de consolidare ?iscală şiîndeplinirea obiectivului pe termen mediuprivind de?icitul structural (1% din PIB) vor de-termina un trend descrescător al necesităţilorde ?inanţare a de?icitului bugetar în termeniicash. Strategia de ?inanţare a de?icitului bugetarpentru anul 2013 prevede ?inanţarea înproporţie echilibrată din surse interne şi ex-terne.

Datoria guvernamentală a României vacreşte în 2013 de la 38,1% la 38,7% dinProdusul Intern Brut Liderul PNL Crin Antonescu a susţinut la Iaşi, căpersonal nu susţine ideea renunţării la mandatulşefului statului de cinci ani, opinie similară cu alui Victor Ponta, precizând că recuplareaalegerilor prezidenţiale cu cele parlamentarefavorizează partidele cu candidaţi puternici.Antonescu a fost întrebat dacă susţine ideea camandatul prezidenţial să ?ie redus, la modi?icareaConstituţiei, de la cinci ani la patru ani."Cinci ani mie îmi par lungi, parcă e mult cinci ani,pe de altă parte, revenirea la patru ani ar însemnadin nou conjugarea alegerilor parlamentare cucele prezidenţiale", a explicat preşedintele PNL.El a menţionat că în cadrul discuţiilor cupreşedintele PSD, Victor Ponta, acesta a pledatpentru menţinerea mandatului de cinci ani.El a ţinut să precizeze că această poziţie a USL nueste de?initivă şi asumată o?icial, însă la momen-

tul revizuirii Constituţiei discuţiile se vor purtainclusiv cu partidele din opoziţie.Totodată, preşedintele PNL a mai a?irmat că însituaţia organizării alegerilor prezidenţiale si-multan cu cele europarlamentare există posibil-itatea ca PSD şi PNL să participe în alegeri pe listeseparate, dar varianta mai probabilă este aceea alistelor comune."Există posibilitatea să avem, dacă vor ?i, de pildă,iată, în ipoteza asta alegeri simultane, să avemcandidat USL care e comun şi liste separate pen-tru Parlamentul European. E la fel de probabil, bapoate chiar mai, candidat comun, listă comună cuponderea pe care o vom decide atunci şi cu iden-titatea foarte clară pusă pentru ?iecare, repet, şicu traseu diferit după aceea în Parlamentul Eu-ropean, ?iecare se alătură grupului lui", a mai spusAntonescu.

Antonescu nu doreşte renunţarea lamandatul de 5 ani pentru preşedinte

ROMÂNIA | PAG.7EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 7

Acordul privind zona de comer4 liber întrestatele membre ale Comunită4ii StatelorIndependente, semnat în 2011 la SanktPetersburg și ratiKicat de ParlamentulMoldovei la 27 septembrie 2012, a intratîn vigoare la 01 ianuarie, 2013. ȘefulDirec4iei generale politici comerciale aMinisterului Economiei, Inga Ionesii, aprecizat că, intrarea în vigoare a Acorduluiva dinamiza relaţiile comerciale regionale,va facilita atragerea investiţiilor, precumși schimbul de tehnologii și inova4ii întrestatele semnatare, membre ale CSI,informează Ministerul Economiei.Noua redacţie a Acordului privind zona decomer4 în cadrul CSI presupune facilitareacomerţului regional prin îmbunătăţirearela4iilor comerciale între statele sem-natare, păstrarea taxei vamale zero lapeste 10 mii grupe de mărfuri, prevedeeliminarea graduală a taxelor pentru pro-dusele care fac excep4ie din regimul deliber schimb, precum și neaplicarea noilorrestric4ii în comer4.

“Datorită noului Acord este redusnumărul de acorduri existente bilaterale,ce reglementează rela4iile comercial-eco-nomice cu 4ările din CSI. Totodată, Acor-dul prevede mecanismele de solu4ionare alitigiilor comerciale în cadrul platformeiOMC și în limitele mecanismelor și proce-durilor agreate de păr4i”, a speciKicat IngaIonesii . De asemenea, Acordul prevedemen4inerea taxelor vamale de export lagazul natural, la materia primă pentru in-dustria grea și pentru lemn din Rusia.Excep4ie din regimul de liber schimb estepentru zahăr cu Ucraina.”Acordul în cauză nu contravine politiciiexterne şi interne promovate de Repub-lica Moldova, care are drept obiectiv inte-grarea europeană şi nici angajamentelorinternaţionale asumate de către aceasta”,a accentuat Ionesii.Până în prezent, Acordul a fost ratiKicat deFedera4ia Rusă, Ucraina, Republica Be-larus, Armenia, Republica Kazahstan șiMoldova.

Schimburile comerciale ale RepubliciiMoldova cu 4ările CSI, în primele zece luniale anului 2012, a constituit 2,6 mlrddolari, înregistrând o valoare pu4in maiînaltă în compara4ie cu perioadaanalogică a anului precedent. Pondereacomer4ului cu acestea a constituit 34,5%din totalul comer4ului exterior al Repub-licii Moldova în 2012, în anul precedentacest indicator Kiind de 35%.

PE SCURT

Preţurile în industrie aucrescut în decembrie cu4,5la sutăPreţurile în industrie au crescut în decembrie cu 4,5% faţă de de-cembrie 2011. Datele prezentate de Biroul Naţional de Statisticăindică asupra faptului că, în industria extractivă preţurile s-au ma-jorat cu 10,6%, în industria prelucrătoare - cu 4,3%, iar în sectorulenergetic - cu 4,9%.În luna decembrie, preţurile în industria bunurilor s-au diminuatcu 0,4%, iar în industria bunurilor intermediare − cu 0,3%. Totodată, preţurile s-au majorat în industria bunurilor defolosinţă îndelungată cu 0,8%; în industria bunurilor de uz curentcu − 0,1%. La activităţile şi bunurile legate de energie preţurile aurămas la nivelul celor din luna noiembrie a anului curent. Comparativ cu luna decembrie 2011, preţurile s-au majorat în in-dustria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 7,0%; la activităţi şibunuri legate de energie – cu 4,9%; în industria bunurilor inter-mediare – cu 4,6%; în industria bunurilor de uz curent – cu 4,5%;iar în industria bunurilor de capital – cu 3,1%.Scade numărul întreprinderilor noiÎn anul 2012, la Camera Înregistrării de Stat s-au înregistrat 5782de întreprinderi noi, o cifră similară cu cea din anul 2000, când aufost luate la evidenţă 5794 de Kirme şi total diferită faţă de situaţiadin perioada anilor 2004-2006, când numărul întreprinderilornoi apărute oscila între 7000 şi 8400.Cele mai multe Kirme noi s-au înregistrat în anul 2007 – 11480 şi2008 – 9900. Din 2009, numărul întreprinderilor care seînregistrează la CÎS este înscădere, de la 7720 la 6700, în 2011. Totodată, din 2008 creşte numărul întreprinderilor radiate dinRegistrul de stat. Astfel, dacă în 2008 au fost lichidate 3000 deKirme, atunci în 2011numărul acestora creşte la 3400. Cel mai micnumăr de întreprinderi şterse din Registrul de stat se atestă în2004 - 982. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, cel mai mare număr deagenţi economici este în Chişinău, dar şi acesta în descreştere.Dacă în 2008, s-au înregistrat 5045 de Kirme noi, apoi în 2012 –doar în jur de 3500. În celelalte unităţi administrtaiv-teritoriale seînregistrează aceiaşi tendinţă. Guvernul a aprobat Strategia de dez-voltare a învăţămîntuluivocaţional/tehnic pe anii 2013-2020Esenţa documentului constă în stabilirea politicii de dezvoltare aînvăţămîntului vocaţional/tehnic pînă în anul 2020, prin planiKi-carea strategică a procesului de dezvoltare a sectorului dat,corelată cu documentele de politici relevante din StrategiaNaţională de Dezvoltare „Moldova - 2020”. Strategia are dreptobiectiv racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţeiforţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncăşi majorării ratei de ocupare în economie.Ministrul Educa4iei, Maia Sandu a men4ionat că StrategiadeKineşte orientările şi direcţiile prioritare de dezvoltare a sis-temului de învăţămînt vocaţional/tehnic din Republica Moldovaîn perspectiva integrării europene şi stabileşte 6 obiectivele speci-Kice: Restructurarea învăţămîntului vocaţional/tehnic pe douătrepte - secundar şi postsecundar şi reconKigurarea reţelei deinstituţii; Asigurarea formării profesionale în învăţământulvocaţional/tehnic bazată pe competenţe şi racordarea acesteiala cerinţele pieţii muncii; Creşterea calităţii învăţămîntulvocaţional/tehnic prin sporirea eKicienţei utilizării mijloacelor Ki-nanciare şi prin crearea şi implementarea sistemului de asigu-rare a calităţii, astfel încît, pînă în 2017, să existe o entitatefuncţională de evaluare şi acreditare a acestor instituţii; Asigu-rarea ştiinţiKică, curriculară şi metodologică a învăţămîntuluivocaţional/tehnic; Sporirea calităţii corpului profesoral, inclusivprin modernizarea formării profesionale iniţiale şi continue acadrelor didactice pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic, şiîmbunătăţirea motivării acestora.

A întrat în vigoare noul Acord de comerţliber al Republicii Moldova cu Rusia,Ucraina, Belarus, Armenia şi Kazahstan

reședintele Parlamentului RepubliciiMoldova, Marian Lupu, a avut astăzi o în-trevedere cu o delega4ie condusă de JeanAsselborn, Viceprim – ministru, Ministrual Afacerilor Externe al Marelui Ducat deLuxemburg.În cadrul întrevederii, Jean Asselborn amen4ionat că 4ara sa sus4ine vectorul deintegrare europeană al RepubliciiMoldova, cât și procesul de promovare șiimplementare a reformelor în 4aranoastră. De asemenea, Viceprim-ministrulLuxemburgului, ministru al Afacerilor ex-terne a relevat că Luxemburg va susţineRepublica Moldova ca aceasta să semnezeAcordul de Asociere cu UniuneaEuropeană către summitul Parteneriatu-lui Estic din această toamnă. În același context, Președintele Parlamen-tului Marian Lupu a salutat vizita laChişinău a lui Jean Asselborn și a relevatcă această vizită reprezintă un mesaj decontinuitate a unei tradiţii de prietenie şisprijin politic dintre ţările noastre, cecapătă o semniKicaţie deosebită în anul2013, crucial pentru parcursul europeanal Republicii Moldova. Șeful Legislativuluia apreciat sprijinul necondiţionat acordatMoldovei de către Luxemburg în cadrulParteneriatului Estic, Grupului pentruAcţiunea europeană „Prietenii Moldovei”,precum şi în timpul elaborării DeclaraţieiSummit-ului de la Chicago.

Președintele Parlamentului, de asemenea,a opinat în favoarea iniţierii cooperării in-terparlamentare la nivel de Comisii parla-mentare de proKil şi Grupuri parlamentarede prietenie și a punctat că apartenenţaambelor ţări şi Parlamente la spaţiul Fran-cofoniei ar putea constitui o premisă pen-tru aprofundarea şi dezvoltarea relaţiilorde cooperare bilaterală în diverse domeniide interes reciprocCu referin4ă la aspira4iile europene ale 4ăriinoastre, Marian Lupu a men4ionat că vec-torul integrării europene nu arealternativă și că realizarea acestui obiec-tiv va permite ancorarea ţării într-un sis-tem de stabilitate, securitate şiprosperitate, fundamentat pe respectareavalorilor democratice. Președintele Parla-mentului a speciKicat că autorită4ile Re-

publicii Moldova își concentrează efor-turile pentru Kinalizarea negocierile pemarginea Acordului de Asociere cu UE,împreuna cu crearea Zonei de LiberSchimb Aprofundat şi Cuprinzător, pre-cum şi pentru obţinerea regimul liberal-izat de vize pentru cetă4enii moldoveni.Marian Lupu a mai punctat că Acordul deAsociere trebuie să con4ină o perspectivăeuropeană clară pentru Moldova, ceea cear reprezenta un mesaj puternic pentruto4i cetă4enii 4ării noastre, cât și pentruclasa politică na4ională. Pe Kinalul întrevederii, Jean Asselborn i-aadresat lui Marian Lupu invita4ia de a în-treprinde o vizită oKicială în Luxemburg,informează un comunicat al Legislativu-lui.

Luxemburg va susţine Republica Moldovasă semneze Acordul de Asociere cu UniuneaEuropeană

PAG.8 | R.MOLDOVA 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 8

PUBLICITATE | PAG.9EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 9

PAG.10 | PUBLICITATE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 10

PUBLICITATE | PAG.11EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 11

PAG.12 | ROMÂNIA 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 12

by Paul SCULLYpaul.s@ziarulimpact.caWe are now almost a month into allour New Year’s resolutions! Hope-fully all is going well and you arereaping the beneIits of all yourchanges. I have no doubt that formost of you it has been tough, andit’s most likely that you’ve had a fewsetbacks. Remember though, it’s allabout getting back on the horse andconsistency; nobody is perfect andexpecting perfection is not realistic.Last time I wrote about theS.M.A.R.T. method of goal setting tohelp you with your health and Iit-ness resolutions. This method ofgoal setting can help you deIineyour goals and give the process ofachieving them structure. If youdidn’t have a chance to read it, hereis a brief summary: S.M.A.R.T. is anacronym that describes the variousattributes a goal should have to en-sure maximum probability of suc-cess. The actual components that

the acronym is made up of may dif-fer depending on the context, butfor our purposes they represent:SpeciIic, Measurable, Action ori-ented, Realistic and Timed. Thisweek I’d like to focus on the Actionoriented component of the SMARTmethod. As mentioned last time, it is crucialto your success to make a realisticplan that will outline what youhave to do to be able to achieveyour goals by a speciIic point intime. To do this, it is important todistinguish between outcome goalsand behaviour goals. Outcomegoals are the main objectives youare striving for. For example, youwant to lose 10lbs in 10 weeks. Youcan’t directly control the accom-plishment of the outcome goal. Theoutcome goal is the end result of aseries of other things you have todo. These are your behaviourgoals, also known as the Action ori-ented component of S.M.A.R.T.!

Behaviour goals represent thesteps you have to take to accom-plish your outcome goals. Exam-ples of behaviour goals can beexercising 5 days a week for thenext 10 weeks or cutting 500 calo-ries a day for the next 10 weeks.Each of these behaviours will helpyou reach your outcome goal of 10lbs in 10 weeks.This may seem obvious to some ofyou, but keep in mind that it is theprocess of setting your goals andthen managing them that will keepyou on track. Writing down yourgoals and tracking your efforts andprogress are key elements to suc-cess. It is also very helpful to beaware of your limiting factors be-fore you start, and have strategiesin place to deal with them. I’ll elab-orate on limiting factors next time.Until then, keep Winston Churhill’ssimple words in mind, “Never GiveUp! Never, never, never, never giveup. Never!”

Cum au ajuns medicii americani să prescrie Ampicilina româneascăDe ani buni, Antibiotice Iaşi nu maieste doar producătorul naţionalstrategic de antiinfecţioase, ci şi unbrand recunoscut pe pieţe ca SUA,Canada, Rusia, CSI, Africa, Orientul Mij-lociu, Asia şi Europa.Exporturile au reprezentat un pansa-ment foarte eIicient pentru rănilelăsate de efectele crizei asupra uneicompanii de stat, concretizate mai alesîn scăderea consumului. Nu sunt însănumai dezavantaje într-o structură aacţionariatului majoritară de stat, cumeste cea a Antibiotice: „MinisterulSănătăţii, în calitate de acţionar ma-joritar, s-a comportat rezonabil,deoarece aproape în Iiecare an, pe du-rata acestei crize, a fost de acord cureinvestirea proIitului, ceea ce pentrunoi a însemnat Iinalizarea unorinvestiţii importante“, spune direc-torul general al Antibiotice Iaşi, IoanNani. Astfel, dezvoltarea capacităţii de„Forme solide orale Comprimate“ şi aunui Centru de Cercetare- Dezvoltarepentru produse noi a făcut posibilă in-cluderea unor noi produse în nomen-clator, care au inIluenţat pozitiv cifrade afaceri. Rulajul a crescut cu 40% în2012, ajungând la 301,4 mil. lei, com-parativ cu 2008, iar orientarea cătrealte pieţe a jucat un rol crucial în acestecifre.

Străinii iau Antibiotice din 1977În 1977, fabrica obţinea prima auto-rizare din partea organismului regu-lator american Food and DrugAdministration pentru Iluxul destreptomicină, fapt care a deschisporţile pieţei internaţionale. Înprezent, la 57 de ani de la înIiinţare,fabrica aşteaptă încă o vizită dinpartea acestui organism, pentru a-şireconIirma dreptul de a vinde medica-mente în SUA. „Am aşteptări ca pepiaţa americană, în anul 2013, expor-turile de produse Iinite să ajungă la 15milioane de lei şi, completate cu ex-porturile de Nistatină, să aducă ocreştere sustenabilă la cifra de afaceri“,spune Ioan Nani. Nu este de mirare căexporturile de Nistatină genereazăcâştig, din moment ce Antibiotice esteal doilea producător mondial al aces-tei substanţe active folosite la trata-mente antimicotice şi cosmetice, cu ocotă de 25%. Pe o piaţă puternicconcurenţială şi constrânsă de taxaclawback şi de termene de plată de unan, exportul este o măsură deprotecţie, dar şi de creştere a afacerii.„Exportul este cu cel puţin 50% mairentabil decât eIicienţa activităţii pecare ţi-o întoarce piaţa internă.Preţurile sunt mai atractive pe pieţeleunde exportăm, iar încasările se facmult mai repede, la cel mult 120 de

zile“, spune directorul Antibiotice. Pepiaţa internă, preţul medicamentelorfabricate la Iaşi este în medie cu 50%mai mic decât cel practicat de com-paniile străine. Astfel, producătorulare două produse în top zece al celormai vândute medicamente din Româ-nia. Preţurile mici şi exporturile nusunt însă de ajuns pentru a te menţinepe aceeaşi piaţă cu multinaţionale careau bugete mari de promovare, astfelcă, în urmă cu şapte ani, Antibiotice şi-a ajustat imaginea.Plus de brandÎnceputul avântului pe piaţa internă şimai ales internaţională l-a reprezentatun amplu proces de rebranding în-ceput în 2005, în urma căruia a apărutlogoul A+. „Nevoia de rebranding avenit ca urmare a unui studiu depercepţie şi imagine, care a subliniatlipsa unor asocieri clare cu brandul.Miza străinătăţii a vizat şi Orientul Mij-lociu, pentru care am creat o identitatediferită - A cu săgeată în loc de plus,pentru a evita asocieri controversatereligioase“, spune Marius Ursache,product manager la Grapefruit,agenţia de publicitate care a creatnoua identitate. Pentru OTC-uri, ideeapromovată a fost de medicamente ac-cesibile, realizate de o companieromânească cu tradiţie de 50 de ani în

cercetare şi dezvoltare. „Aceastăpercepţie de brand nostalgic estediluată înspre o zonă de rentabilizareoperativă, astfel că volumul de vânzărieste datorat nu atât încrederiipopulaţiei, cât încrederii şi relaţiilorcomerciale cu distribuitorii farmaceu-tici şi cu farmaciile în sine“, spuneDragoş Alexa, specialist în branding.Pentru că a dat roade până acum,strategia de internaţionalizare a afac-

erii este prioritară în 2013, potrivit di-rectorului general al companiei.18% reprezintă exporturile către SUAdin totalul exporturilor realizate deAntibiotice, iar principalele produsetrimise americanilor sunt Nistatina şiAmpicilina injectabilăNicoleta BĂNILĂ

HEALTH | PAG.13EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

AA bbiitt ooff hheeaalltthhyy aaddvviiccee……New Year Resolutions 2

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 13

Andrada VĂSIIziarulmetropolis.ro

Cum te simţi jucând alături de /iul tău?Mihai Constantin: Vine la în ce putul ;iecărui spec-tacol, mă mângâie aşa, uşor, şi îmi zice: „Tata,baftă!”. Eu nu am vrut să-l iau. Ştiam că o să ;iecomplicat, am şi avut probleme la un momentdat, când a vrut să plece la schi şi erau spectacoleprogramate. Ştiu că îi părea aşa de rău că încurcăşi că o să ;ie schimbat, dar Ducu Darie este foartemulţumit şi l-a păstrat.Matei George Constantin: Păi sigur că e mulţumit,pentru că sunt serios. La început… intram tottimpul, voiam să ;iu tot timpul în scenă, îmiplăcea să mă vadă lumea tot timpul. Este un fel dejoacă, nu conştientizez, deşi la primele spectacolemi-a fost puţin ruşine…Mihai: Nu mi-a zis nimic. Părea că n-are niciun felde stres.Matei: Păi, să nu te mai îngrijorez şi pe tine…Aveai şi tu spectacol.Tu ai jucat vreodată cu tatăl tău?Mihai: Nu am jucat cu tata, nu s-a ivit niciodatăocazia. Ne-am întâlnit o singură dată într-o piesăla radio, dar pe scenă, nu. Voia să mă ţină departede meseria asta, ceea ce vreau să fac şi eu, acum,cu copiii mei, dar având în vedere că el a vrut sămă ţină departe şi, uite, unde am ajuns, eu îi las săfacă ce vor… şi poate nu vor face teatru. Chiar măgândeam zilele trecute la asta şi nu cred că aş ;iştiut să fac altceva. Îmi aminteam când eram şieu actor mai tânăr, şi primeam roluri mici, nuînţelegeam de ce nu mi se oferă ceva important,pentru că simţeam că pot să fac mai mult. Acum,când am partituri care par că nu se mai terminăniciodată, iar sunt nemulţumit… Deci, oricum ar;i, tot nemulţumiţi suntem.Oricum, tu eşti un actor greu de mulţumit şi,deşi lucrezi numai cu oameni în care ai în-credere, tot eşti plin de îndoieli.Mihai: Este mai mult decât esenţial să ai în-credere în omul care dirijează toată treaba. Fărăasta este o nenorocire. Dacă crezi în el şi îlrespecţi, mergi cu el până în pânzele albe. La

mine, este altceva, este o continuă îndoială cumine, în primul rând. Cei care mă cunosc, ştiu căam nevoie tot timpul de argumente. Am multeprobleme şi întrebări, unele poate că suntpuerile, dar am nevoie de ele şi de răspunsuri,pentru că mă ajută să-mi găsesc un echilibru. Înteatru, greu este ca de ;iecare dată să ai capaci-tatea să transmiţi emoţie. Începi să creionezi unpersonaj şi trebuie să ;ii capabil să îl duci într-ounitate, de la un capăt la altul. Acest lucru poatesă vină de la o poziţie a corpului, de la o stare, dela un ton pe care i le-ai prins. De obicei, îl agăţi pebucăţele sau doar din când în când. Cred că eumi-am impus un anumit ritm. Când zic ritm, mărefer la un fel de combustie, la capacitatea meade a susţine nu numai emoţional, vocal, dar şi;izic, sunt un om care a făcut mult sport. M-amtot gândit dacă pot să mă protejez pe scenă, dacăpot să mă consum mai puţin. Nu cred că se poate.Pentru că am învăţat că indiferent câţi spectatorisunt în sală, nu poţi să joci decât cu motoarele laturaţie maximă.Pe tine te-a ajutat Mihai în timpulrepetiţiilor? Ce te-a sfătuit?Matei: Da, mi-a zis să ;iu personal. Şi să fac lu-crurile cum mă pricep eu mai bine, fără să imitpe nimeni.Mulţi spun că George Constantin este cel maimare actor pe care l-au văzut în viaţă. Cumte-ai raportat la lucrul ăsta când ai început săfaci teatru?Mihai: Eu am avut mai mult o inconştienţă, numi-am dat seama de ce se întâmplă exact. Poatecă m-am apucat de teatru pentru că vedeam cătata se trezea mai târziu decât alţi vecini, care seduceau la fabrică sau la birou, asta pentru că elavea spectacole seara, iar repetiţiile începeau laora zece. Habar n-aveam în ce mă bag când amales să fac teatru. Neştiinţa asta m-a ajutat. La în-ceput, mulţi mi-au zis să am grijă, pentru că voiavea de dus o mare povară, ;iind ;iul lui GeorgeConstantin.Ai simţit povara asta?Mihai: Nicio clipă.

Matei, tu ce ştii despre bunicul tău?Matei: Dacă aş zice că ştiu că a fost un mare actor,ar ;i o prostie, pentru că toa tă lumea ştie lucrulăsta. Altfel, nu ştiu să-l descriu, pentru că nu l-amcunoscut. Imaginea pe care mi-am format-o eueste greu de spus în cuvinte. Poate, un om vesel…Mihai: Eiii, nu era prea vesel… Ştii, noi avem cevacomun în familie, toţi am moştenit „nasul” lui…La un moment dat, după Însemnările unuinecunoscut, unde joacă şi Tamara Buci-uceanu-Botez, mătuşa ta, m-ai întrebat dacăîţi „fură” nişte momente?Mihai: Da? Nu-mi amintesc, dar când poate să ofacă, o face fără probleme…O iei personal?Mihai: Nu. Asta înseamnă că are încredere înmine. Eu am debutat cu Tamara, în “Dimineaţapierdută”, tot aici, la Bulandra. Este o mare actriţăşi un om deosebit, ne susţinem mult unul pecelălalt, dar pe scenă…Nu prea mai ai nepoţi…Mihai: Cam aşa. Însă e impresionant ca, după oviaţă, publicul să te iubească aşa cum o iubeştepe ea.Matei, tu o cunoşti bine pe TamaraBuciuceanu. Spectatorii o asociază cu opermanentă comedie. Ţie cum ţi se pare?Matei: Este un om uneori vesel, de mai multe oritrist, foarte punctual, de o se ri o zitate maximă.Are tabieturile ei, îi place să doarmă, după-masă,îi place mâncarea caldă, dimineaţa. Este un omgeneros, amuzant. Dar nu este o comediepermanentă, este mai mult o dramăpermanentă.Sunteţi o familie cu artişti în /iecaregeneraţie. Dar este cineva la voi, mă gândescla soţia ta, Mihai, care „suportă” bine viaţaîntre voi.Mihai: Ne-am obişnuit, suntem destul de „vechi”împreună, iar eu, cel puţin, ştiu că sunt destul degreu de suportat. De exemplu, în ziua în care joc“Însemnările unui necunoscut” sau “Oblomov”,

nu se poate vorbi cu mine.Matei: Asta doar pentru că este stresat, nu că ar;i el ciufut! (râsete)…Mihai: Trebuie să ;ii extrem de înţelept ca să poţisuporta un om care are premieră, care nu vrea sămeargă nicăieri perioada aceea… Soţia mea esteun om deosebit.În ce spectacol ţi-a plăcut Mihai cel mai mult?Matei: Peste tot mi-a plăcut… Dar cred că cel maimult şi cel mai mult în Elizaveta Bam. A fost pegustul meu, atunci.Ştiu că te-ai şi retras din repetiţiile la specta-colul ăsta?Mihai: M-am retras pentru că nu în ţe legeamnimic. În primul rând, nu în ţelegeam de ce tre-buie, neapărat, să ;iu eu acolo, şi nu putea ;ialtcineva. Atunci, Toca s-a supărat groaznic pemine, mi-a zis că nu mai vrea să mă vadă toatăviaţa. Am suferit în;iorător, mai ales că toate fe-meile din familie m-au certat că am făcut asta,Tocilescu era prietenul meu, făcusem atât demulte lucruri împreună. Până la urmă, m-am în-tors pentru că am simţit că Toca avea nevoie,anume, de mine. Astăzi, nu prea mai întâlneşti unregizor care să ştie clar de ce vrea un actoranume, într-un rol. Şi că, dacă îl schimbă, nu maiface acelaşi spectacol. Încrederea asta îţi dă aripişi crezi că poţi să zbori. Ăsta este cel mai frumosvis pe care îl am, că mă pot ridica de la pământcâteva secunde, iar ceilalţi să se uite surprinşi delucrul acesta. Nu mă ridic foarte mult, dar ştiu căpot să plutesc măcar jumătate de metru. Pur şisimplu.Matei: Auziţi, dar interviul când începe?Mihai: Păi, Matei, a început de mult…Matei: Da? Credeam că este aşa… cu microfon. Cala televizor.

Actorul Mihai Constantinvorbeşte despre teatru şi viaţăMihai Constantin este unul dintre cei mai importanţi actori de astăzi. Despre o carieră solidă,crescută din roluri grele, şi o familie… cu distribuţie de excepţie.

PAG.14 | MARI ACTORI, MARI REGIZORI 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 14

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescuwww.bunavestire.ca

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleruwww.inaltarea-domnului-montreal.com

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Cezar Vasiliuwww.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcăwww.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şutawww.sfantamariamica.ca

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Mon-treal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Ungureanu

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45Preot - Ioan Cotrigăşanuwww.sfantulilie.org

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancuwww.bisericalaval.com

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sanduwww.sfgheorghe.com

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Gabriel Alexewww.ortodoxwestisland.ca

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşuwww.bisericasfdimitriecelnou.com

Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, Saint-Eustache, Qc, J7P 3V2Sf. Liturghie: la orele 11:15Preot - Vasile Trifwww.bisericamontreal.org

MONTREAL:

ANJOU:

LAVAL:

RIVE SUD:

WEST ISLAND:

AUTEUIL:

ST-EUSTACHE:

Ispita însoţeşte �ecare faptă bunăDatori suntem a avea grijă unii de alţii, în duh dedragoste, spre mântuire, precum ne îndeamnă Sfân-tul Apostol Pavel, zicând: "De va cădea un om în vreogreşeală, voi, cei duhovniceşti, îndreptaţi-l pe unulca acesta cu duhul blândeţii, luând seamă la tineînsuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită" (Galateni 6, 1). Dar,totodată, precum ni se spune, suntem datori a luaaminte la noi înşine, ca nu cumva, ajutându-l pe altul,să cădem în ispită.Ispita însoţeşte �iecare faptă bunăÎnvă1ând spre mântuire și săvârșind fapte bune,creștinul se face izvor de în1elepciune pentru cei dinjurul său, putând Di asemănat cu "lumina lumii" și"sarea pământului", despre care vorbeșteMântuitorul, zicând: "Voi sunte1i sarea pământului;dacă sărea se va strica, cu ce se va săra? De nimic numai e bună, decât să Die aruncată afară și călcată în pi-cioare de oameni. Voi sunte1i lumina lumii; nu poateo cetate aDlată pe vârf de munte să se ascundă. Nicinu aprind făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic, șiluminează tuturor celor din casă" (Matei 5, 13-15). Sfântul Ioan Carpatiul, în cuvintele sale isihaste,spune: "Uneori, cel ce învă1ă e dat spre necinstire șirabdă ispite pentru cei ce se folosesc duhovniceștede el." Creștinii sunt lupta1i mai mult de diavol, pentru a numai Di model și a nu mai învă1a pe ceilal1i săcinstească pe Dumnezeu. Învă1ând, Die prin cuvânt,Die prin fapte, via1ă acestora este lumina care aratăpăcatele lumii și dreaptă-slăvire de Dumnezeu: "Așasă lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, așaîncât să vadă faptele voastre cele bune și săslăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri" (Matei 5,16). Aproape de Diecare dată când îl învă1ăm sau îlajutăm pe aproapele, diavolul ne pune în cale ispite.Diavolul urmărește orice faptă bună și o înso1eștecu o ispită pentru a-l face pe creștin să nu mai înve1ede bine și să nu mai facă bine aproapelui sau. Pen-tru aceasta, trebuie să aibă o dragoste curată șistatornică pentru a nu Di cuprinși de părere de rău,la întâlnirea cu ispită de după o faptă bună. De Diecare dată când rostim Psalmul 50, îi spunemlui Dumnezeu: "Învăţa-voi pe cei fărădelege căileTale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce"(Psalmul 50, 14). Astfel, suntem datori să-i învăţămpe cei lângă noi, cu smerenie şi cu dragoste, iar nu săîi lăsăm în păcatele lor, ascunzându-ne într-un soide smerenie egoistă sau fricoasă.

Să nu-l învă1ăm însă pe cel pătimaș chiar în mo-mentul în care acesta e cuprins de patimă, căci nune va asculta, ci mai mult vom spori căderea. Să nerugăm atunci pentru el, în taină, așteptând un altmoment prielnic pentru a vorbi cu el. Dacă vrem să îi ajutăm pe cei de lângă noi, trebuie camai întâi noi să Dim statornici în dreapta credin1ă, însmerenie și în frica lui Dumnezeu. Preo1ii caresăvârșesc molitfele de alungare a demonilorpătimesc mari ispite, nu atât pentru că au slăbiciuni,cât pentru faptul că diavolul îi urăște de moarte. Totașa, diavolul îi urăște pe to1i făcătorii de bine. Când nu suntem întări1i duhovnicește, ori îi învă1ampe ceilal1i din mândrie, iar nu din dragoste curată,ne lipsim de ajutorul lui Dumnezeu și ajungembatjocură diavolilor. Sfânta Scriptură de spune des-pre Diii lui Scheva, care vroiau să scoată demonii, înnumele lui Iisus, fără însă a-I urma Acestuia: "Și auîncercat unii dintre iudeii care cutreierau lumea,sco1ând demoni, să cheme peste cei ce aveau duhurirele, numele Domnului Iisus, zicând: Vă jur pe Iisus,pe Care-l propovăduiește Pavel! Iar cei care făceauaceasta erau cei șapte Dii ai unuia Scheva, arhiereuiudeu. Și, răspunzând, duhul cel rău le-a zis: Pe IisusÎl cunosc, îl știu și pe Pavel, dar voi cine sunte1i? Și,sărind asupra lor omul în care era duhul cel rău și

biruindu-i, s-a întărâtat asupra lor, încât ei au fugitgoi și răni1i din casa aceea" (Fapte 19, 13-16). Părintele Cleopa ne îndemna să avem grijă pe cinetrecem pe pomelnice, să nu Die oameni urâtori deDumnezeu, batjocoritori de cele sDinte, înşelaţi deînvăţături străine etc, deoarece diavolii care îi ţin peaceia robi vor veni asupra noastră, să ne războiască.Un alt părinte deosebit spunea, mai în glumă, dar înserios: "Când treci pe pomelnic oameni hulitori deDumnezeu, diavolii care îl ţin pe acela vin la tine,supăraţi, pentru că încerci să le iei clienţii."Faptele bune sunt urmate de ispite, dar…"Cine ne va despăr1i pe noi de iubirea lui Hristos?Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foame-tea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sausabia? Precum este scris: "Pentru Tine suntemomorâ1i toată ziua, socoti1i am fost ca niște oi dejunghiere." Dar, în toate acestea, suntem mai multdecât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit. Căci suntîncredin1at că nici moartea, nici via1a, nici îngerii, nicistăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor Di, niciputerile, nici înăl1imea, nici adâncul și nici o altăfăptură nu va putea să ne despartă pe noi dedragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus,Domnul nostru" (Români 8, 35-39).

SPIRITUALITATE | PAG.15EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 15

Lecţia 18r Din nou despre încadrarea în poză

PAG.16 | ARTĂ ŞI CREAŢIE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

Bine v-am găsit la o nouă lecţie a artei fotogra#ce, sper că între timp ați încercat să aplicaţi câteva din sfaturiledespre expunere și culoare pe care vi le-am oferit în numărul trecut.

Cadru în cadruO altă tehnică foarteinteresantă este cea desupraangulare, într-un fel încare să concentrăm atențiaprivitorilor asupra oameniilordin patinoar și împrejur maimult decât asupra patinoaruluiîn sine. Să zicem că ați început prin aface o panoramă oameniilor depe patinoar, mai ales că în zilele

noastre toate apartele auaceastă funcție integrată (poza4). Este o poză reușită dar văgândiți să mai încercați una încare să includeți şi numele dedeasupra patinoarului (poza 5).E chiar mai bine, dar pentru aavea un efect mare aveținevoie să puneţi ceva în con-trast cu lumea care patinează.Așadar găsiți un loc în careperspectiva e în așa fel încâtcei care patinează și cei de

deasupra lor să fie la acelașiunghi față de cameră. Încadraținumele în mijloc și faceți opoză. Acum ați creat o pozăcare nu e doar năstrușnică darva face privitorul să segândească de două ori asupracompoziției ei iar acesta esteefectul dorit al oricărei pozeartistice. Această tehnică senumește cadru în cadru,deoarce aproape că am creat oramă cadrului existent.

Încadrarea orizontuluiAcum continuați să vă plimbațipe străzi, și cu aparatul la gât,vă opriţi la o trecere de pietoniunde vedeți câteva taxiurilângă o mare de oameni. Văhotărâţi să faceți o poză (poza6).

Este o poză relativ bună darparcă dacă aţi mai fi aşteptatpuţin semaforul să devină roşu,aţi fi reîncadrat poza în așa felîncât trecerea să fie paralelă cubaza trecerii de pietoni. Aţi fiîncadrat puţin şi din clădirile dedeasupra, astfel jucându-vă cuun alt fel de concept al pozelor,mai precis orizontul. Chiar dacăacesta nu se vede, cel ce vaprivi poza şi-l poate imaginafoarte uşor (poza 7).

În incheiere aș vrea să vă spunîncă o dată că încadrarea esteprimordială. Ţineţi minteaceste sfaturi de fiecare datăcând faceți poze. Să aveţi osăptămână excelentă.

Dacă citiţi această rubrică pentru prima oară şi ogăsiţi interesantă, puteţi găsi arhiva completă pe penoul site al ziarului, www.ziarulimpact.ca la secțiuneaSocial - Tutoriale Foto. În această ediţie aș vrea să revin asupra încadrării înpoze. Cu toate că am mai discutat despre acestsubiect la începutul acestei serii, aș vrea de aceastădată să facem împreună o reflexie asupra tuturor as-pectelor încadrării. Totodată, după cum puteți remarca, aceasta esteediția cu cele mai multe poze, deoarce încadrarea tre-buie exemplificată mai mult decât explicată.După cum bine știți, eu nu sunt neapărat adeptul re-gulilor precise atunci când vine vorba de fotografie,dar cu anumite excepții încadrarea are niște reguli debază care trebuie totuşi urmate pentru că vă vorajuta la început. Ulterior le veți putea încălca voit pentru a creea pro-pria voastra artă, dar haideți să vedem care suntaceste reguli.

Subiectul umple tot cadrulSă presupunem că, ați mers la New York și v-ați opritla Rockefeller Center. Odată ajunși acolo, evident căv-ați minunat de enormitatea clădirilor, de masele deoameni aproape infinite și ați ajuns la renumitul pati-noar pe care la-ți văzut în nenumărate filme desărbătoare produse la Hollywood de-a lungul anilor.Patinoarul se află la baza statuii ”GoldenPrometheus”, o statuie pe care nimeni n-o poatetrece cu vederea. Evident că vreți să faceți niște poze pe care să leadmiraţi mult timp dar mai ales să le arătați priete-nilor și familiei. Primul obstacol pe care-l întâlniți estemasa de oameni. Deoarce este greu de dat persepctivă unei poze în alcărei cadru se află un număr egal de oameni, văhotărâți să „zoom-ați” pe statuie și să faceți o pozădoar acesteia (poza 1). Ați încercat să încadrați statuia în așa fel încât săumple cadrul, iar lateralui cadrului ați încercat să-laliniați cu zidul, tocmai pentru a fi paralel şi a avea opoză dreaptă.

Încadrare artisticăAceasa este prima tehnică, în care subiectul vostruumple cadrul total. Dar rețineți, această tehnicăeste bună doar în cazul portretelor sau dacă subiec-tul are o semnificație importantă. Ați putea chiar îmbunătății încadrarea, încercând săaliniaţi baza pozei în așa fel încât să fie paralelă cubaza statuii (poza 2), în așa fel cadrul vostru începesă prindă direcție. Acest tip de încadrare este unulartistic.

Caracter informativDacă dorim ca poza noastră să aibă un caracter in-formativ vom încerca să ne deplasăm mai înspate șisă cuprindem mai mult din contextul statuii.Începeți prin a plasa subiectul central al pozei, înacest caz statuia, în unul dintre cele patru punctecare se formează dacă am trasa două linii orizontalela o treime distanță de marigne și două linii verticalefață de baza pozei, tot la o treime distanță (poza 3).Încercați totodată să vă aliniați cu subiectul vostruprincipal și nu cu restul lucrurilor din jur, mai precisînclinați camera astfel încât cadrul vostru să fie para-lel cu statuia, după care plasați-o la unul din punctelede intersecție. Așteptați să nu treacă lumea prin fațaobiectivului și apoi captați poza. Mai multe informaţiigăsiţi în lecția 2 unde am vorbit despre echilibru înpoze.

POZA 1

POZA 4

POZA 5

POZA 6

POZA 7

POZA 2

POZA 3

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 16

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieCu toate ca in primele zile ale saptamanii veiavea un program destul de incarcat, acestlucru nu te va deranja. Din contra, vei vedeatotul ca pe o provocare si vei incerca sa‐2dai toata silinta pentru a face cea mai buna

impresie in fata unor persoane. Cu toate ca aveai planuri pen‐tru sfarsitul de saptamana, va fi necesar sa le amani pentrua‐i face un serviciu unei persoane din anturaj.ZILE NOROCOASE: 21 şi 22

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiDesi nu este o perioada foarte buna pentru2ne din punct de vedere financiar, se pareca vei primi tot felul de invita2i pe care cugreu le vei putea refuza. Totusi, incearca sa‐2 recalculezi bugetul si sa onorezi unele in‐

vita2i. Vei avea mari sanse sa cunos2 foarte multe persoane in‐teresante si chiar sa incepi si o noua rela2e amoroasa.ZILE NOROCOASE: 24 şi 26

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieInca din primele zile ale acestei saptamanite vei gandi sa pui bazele unei noi colabo‐rari sau unei noi afaceri. Cu toate ca va finecesar sa investes2 foarte mult 2mp sibani, se pare ca nu te va deranja. Din contra,

i2 dores2 atat de mult sa faci o schimbare in viata ta incat veiface unele sacrificii. Spre sfarsitul saptamanii s‐ar putea ca ceidin gasca sa‐2 propuna o iesire la munte, incearca sa nu‐i re‐fuzi, in mod sigur te vei sim2 bine.ZILE NOROCOASE: 21 şi 23

RAC - 22 Iunie - 22 IulieI2 faci foarte multe planuri in aceasta pe‐rioada. Indiferent ca te gandes2 sa facischimbari pe plan personal sau profesional,ar fi bine sa profi2 din plin de fiecare sansacare se va ivi. Sfaturile venite din partea

celor apropia2 nu trebuie ignorate. Joi este posibil sa faci maimulte drumuri in interes personal, posibil sa fie vorba despreclarificarea unor probleme legate de niste documente.ZILE NOROCOASE: 25 şi 26

LEU - 22 Iulie - 23 AugustCu toate ca vei avea foarte multe drumuri sicheltuieli de facut in aceasta perioada de2mp, ar fi cazul sa incerci sa‐i acorzi maimulta aten2e persoanei iubite. Un mesajsau o mica aten2e in mod sigur o va face sa

te priveasca cu ochi mai buni. La locul de munca lucrurile vorlua o intorsura destul de proasta, asta din cauza ca isi vor baganasul in treaba ta ca2va colegi care nu‐2 doresc binele.ZILE NOROCOASE: 11 şi 17

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembrieProgramul tau va fi destul de incarcat peparcursul acestei saptamani si tocmai deaceea va fi necesar sa incerci sa nu te pierzicu firea. Ai putea incerca sa‐2 notezi intr‐oagenda toate acele lucruri pe care le ai de

facut pentru o organizare mai buna. In ceea ce priveste situ‐a2a financiara este posibil sa intampini mici probleme, darasta nu te va impiedica sa faci in con2nuare unele achizi2i.ZILE NOROCOASE: 7 şi 10

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieCu toate ca in primele zile ale acestei sapta‐mani vei incerca sa atragi aten2a anumitorpersoane asupra ta, se pare ca acest lucrunu i2 va reusi prea bine. Cel mai bine este saincepi sa iei ini2a2va si sa spui ceea ce gan‐

des2, doar asa vei ob2ne rezultatele dorite. Pe plan personalva fi necesar sa incerci sa faci cateva schimbari, ai putea in‐cerca sa iesi din ru2na de zi cu zi.ZILE NOROCOASE: 23 şi 25

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieNu trebuie sa‐2 mai faci griji in privinta unorobliga2i ce 2n de casa, pe parcursul acestorzile o persoana mai in varsta din familie seva oferi sa te ajute cu unele treburi, as1elvei avea mai mult 2mp la dispozi2e pentru

2ne. Pe la mijlocul saptamanii este posibil sa primes2 si cat‐eva ves2 din partea unei persoane pe care nu ai mai vazut‐ode ceva vreme.. ZILE NOROCOASE: 1 şi 21

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieCu toate ca vei avea tendinta sa cheltuifoarte mul2 bani pe parcursul acestor zile,ar fi bine sa incerci sa faci si ceva produc2v.Incearca sa gases2 ac2vita2 care sa te ajutesa avansezi din punct de vedere profesional

sau social.In ceea ce priveste familia este posibil sa 2 se ceara sa te ocupide anumite obliga2i, pe care le‐ai tot ignorat pana in acestmoment.ZILE NOROCOASE: 10 şi 28

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieNu te incapatana sa faci totul de capul tau,mai ales atunci cand vine vorba de casa. Nuvei face altceva decat sa te extenuezi. Incadin primele zile ale saptamanii vei aveafoarte multe lucruri de pus la punct si toc‐

mai de aceea ar fi bine sa ceri ajutorul unor prieteni. Spre mij‐locul saptamanii este posibil ca programul tau de munca safie destul de incarcat si sa sim2 ca nu mai po2 face fata.ZILE NOROCOASE: 7 şi 30

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieCu toate ca te gandes2 sa incepi catevaproiecte noi, posibil in domeniul ar2s2c, arfi bine sa nu ui2 sa te ocupi si de cele vechi,care 2n de domeniul tau de ac2vitate. Nu telasa dus(a) de val, incearca sa fii organi‐

zat(a). Spre sfarsitul saptamanii vei primi numeroase invita2i la pe‐treceri sau la evenimente de gala si ar fi bine sa incerci sa nule refuzi chiar pe toate.ZILE NOROCOASE: 2 şi 28

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieTe implici foarte mult la locul de munca si i2dedici tot 2mpul pentru a duce la bun finalanumite proiecte. Ai grija sa nu‐2 creezi oobsesie, daca nu ai un termen limita, in‐cearca sa adop2 o a2tudine mai detasata.

Spre mijlocul saptamanii va fi necesar sa faci cateva drumuripentru a achita unele facturi mai vechi si pentru a face unelecumparaturi. Nu‐2 face griji, nu‐2 va lua foarte mult 2mp.ZILE NOROCOASE: 24 şi 27

SUDOKU

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden2ce, numite regiuni. Regula jocu‐lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al1el,fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

“Ce‐ai în plus? (surpriză)”

ORIZONTAL 1. Mobila ‐ Insoteste o saritura 2. Exclama2e de bucurie ‐ Oua mici 3. Arbore din Extremul Orient (var.) ‐ Ie! 4. Maiestrie (pl.) ‐ Nume turcesc 5. Capriciu ‐ Una! 6. Unt! ‐ Po"im! ‐ Metru 7. Singurel! ‐ Nega2e ‐ Sunt 8. Soi de rachita ‐ Arborele vie2i 9. Prefix pentru contra ‐ Incapere 10. Bat! ‐ Locuinta ‐ Foarte, pe scurt 11. Nu mai are sare

VERTICAL 1. Numele dat mai multor domnitori moldoveni ‐ Aceea 2. A brazda ‐ Peste de apa dulce 3. Odgon ‐ Smecher (fam.) 4. Prenume masculin ‐ District în Anglia. 5. Orasel in Australia ‐ Campion 6. Iar una! ‐ Afara din joc ‐ Sarpe! 7. Tigla ‐ Intrare 8. Zero! ‐ Nota muzicala ‐ Din nou 9. Boboc ‐ Diminu2v de la Mioara 10. Sat in jud.Harghita ‐ A la grec 11. Pieptene! ‐ Ciolan ‐ Acut!

Vorbesc doi prieteni:‐ Aseară am făcut cunoş2nţă cu o super gagică!‐ Şi i‐ai luat telefonul măcar?‐ Bineînţeles! Ia uite ce Samsung şmecher avea!

Intră un bărbat în casa de toleranţă şi o întreabă pemadama de la recepţie:‐ Aş dori ceva special, ce puteţi să‐mi oferiţi?– Jean, strigă femeia, spune‐i Sandrei să coboare!Vă va costa două sute de dolari…– Hm… Ceva mai ie"in nu este?– Jean! Adu‐o pe Evelyn! O să vă coste o sută cin‐cizeci de dolari…– Uite, doamna mea, eu n‐am chef să cheltuiescdecât maxim cincizeci de dolari…– Jean, vino jos! Domnul te caută pe 2ne…

Un 2p vine în restaurant. Chelnerul îi aduce meniul.Tipul, răsfoindu‐l şi văzând preţurile destul de mari,spune:‐ Pentru colegi faceţi reducere?‐ De ce, şi dumneavoastră sunteţi chelner?‐ Nu, şi eu sunt tâlhar!

Reportaj pe stradă: ‐ Fiţi amabil! Unde aţi petrecut ul2mile concedii, înţară sau în străinătate? ‐ Acum doi ani am fost la Vama Veche... ‐ Şi aţi fost mulţumit de condiţii ? ‐ Nu prea. După doua zile au intrat nişte derbedeipeste noi în cort. M‐au bătut, mi‐au furat camerafoto şi au profitat şi de nevastă‐mea. ‐ Oh, ce tragedie ! ‐ Da, şi anul trecut am fost tot acolo şi am păţit la fel. ‐ Îmi pare rău ! Anul acesta unde intenţionaţi sămergeţi ? ‐ Păi tot la Vama Veche, că acolo vrea nevastă‐mea.

Mama mea e aşa de mică, încât abia ajunge săs2ngă lumina! zice unul dintre ei.‐ Mama mea e aşa de mică încât trebuie să se ridicepe vârfuri ca să bage ştecherul în priză! zice şi aldoilea.‐ Da, bă, da mama mea e aşa de mică, zice şi Bulă,că trebuie să se urce pe scaun ca să şteargă pe jos!

Cică au găsit un evreu înarmat în Germania... Aveaun cuţit în spate...

Un inspector soseşte la un spital de nebuni. Se ducecu directorul la primul etaj unde intră într‐o camerăşi găsesc un nebun care dădea dintr‐o mână. In‐spectorul zice:‐ Ce are acest pacient?Directorul:‐ Boala lui Calache.La al doilea etaj găsesc unul care dădea dintr‐un pi‐cior şi suferea de aceeaşi boală. La al treilea etaj vădunul care dădea din cap şi‐l învârtea aiurea. Acelatot boala lui Calache avea. La al patulea etaj văd unulcare dădea din mâini şi din picioare şi din cap, la careinspectorul:‐ Acesta tot boala lui Calache are?Directorul:‐Nu, acesta este Calache.

Naufragiaţi pe o insulă trei bărbaţi... unul de 20 ani,unul de 35 ani şi celalalt 60 ani.Pe insula vecină... plajă de nudiş2, numai femei.Cel de 20 ani: ‐ Eu propun să înotăm până la ele.Cel de 35 ani: ‐ Lasă măi să înoate ele până la noi.Cel de 60 ani: ‐ Dar ce măi băieţi, de aici nu le vedemsau ce?

‐ Nu înţeleg de ce te enervezi, draga mea. Tu ai vor‐bit şi eu am tăcut. ‐ Da, dar ai tăcut într‐un mod foarte provocator.

Unu sună disperat la poliţie:‐ Aici barul Casablanca, veniţi repede că se bat ho‐mosexualii cu lesbienele! Ofiţerul de serviciu: ‐ Sper să câş2ge ai noştri.

Directorul îi spune secretarei sale:‐ Claudia, ai puţin 2mp? Aş dori să discutăm pro‐blema măririi salariului tău.‐ Şefule, dar pe tema aceasta am mai făcut sex dejade 5 ori!

Vine soţul mai devreme din delegaţie şi caută îndulap, sub pat, pe balcon ... nimic!Merge în dormitor şi zice:‐ Îmbătrâneş2, femeie!!!

‐ De ce unor taţi le este permis să asiste la naştereacopilului?‐ Pentru a compensa absenţa din momentulconcepţiei.

Un soţ către nevasta lui:‐ Dragă, tu eş2 neam de bumerang? Eu te trimit lamaică‐ta şi tu vii înapoi ?

Din curiozităţile lumii:Ş2aţi că ardelenii se reflectă în oglindă cu o în‐târziere de 5 minute?

‐ Bunicule, bunicule, tu s2i sa faci ca mierla?‐ Hmm, nu s2u...dar de ce?‐ Tata a zis ca o sa fim boga2 cand ai s‐o mierles2.

DIVERTISMENT | PAG.17EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 17

ŞOFER CLASA 1• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail:radu.oana@sympatico.ca

• Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cusau fără experienţă, la timp plin. Informaţii latelefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantulnostru.

• Căutăm persoană pentru îngrijirea a douăfetiţe gemene de patru ani, două zile pesăptămână, în weekend, (sâmbăta şi du-minica), program 10-18, plata numai cu cec,aproape de staţia de metrou St-Michel. Info su-plimentare: 514-382-1984, Luminiţa sau Sorin.

• Angajez bonă pentru supraveghere copil 6ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island).Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-638-7570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi emailla claudiamosteanu@hotmail.com

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Vând televizor marca Sony de culoare argin-tie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-688-5796, Anca

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie dinMontreal, peste 400 de titluri. Filme istorice,piese de teatru, documentare, comedii, filme deacţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Tele-fon: 514-944-1418.

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fiziceaproape nouă. 160$. Telefon: 514-333-9851

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysit-ter şi predau copiilor ore de muzică la nivelîncepător. Tel: 438-937-3548• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer ser-

vicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, lapreţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091.În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• RIVE-SUD: Diplomee en enseignement desmaths et en genie mecanique, j’enseigne encours prive les maths de tout niveau. Avecpassion et patience j’accompagne votre enfantdans ses demarches vers une belle reussitescolaire. Mes eleves en temoignent. Mari: 514-757-7704, ROSELA@SYMPATICO.CA

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioaseşi/sau alte materiale din stoc sau la comandă.Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sauset. Tel: 514-633-6594

• Reparatii computere, Web design, Bloguri, in-stalare peste 100 programe TV româneşti on-line şi vânzări DVD filme româneşti.www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şireparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare

gratuită .Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________

Alte menţiuni:

3 apariţii - $17,25 6 apariţii - $28.74 12 Apariţii - $51.74

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

GRATUITAnunturi pentru gasirea

locurilor de munca pe toata

durata anului 2013

Preţurile conţin taxe

PAG.18 | MICA PUBLICITATE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

Constantina Diţă, schioară la 43 de ani

Deţinătoarea recordului naţional al României lamaraton (2:21:30) a învăţat să schieze la în-ceputul anului şi s-a îndrăgostit de coborârea pezăpada. ”Din 2 ore cât am schiat am căzut doar dedouă ori. (râde) Foarte bine pentru o începătoareaş putea spune, mai ales că am fost pe pârtia ceamai lungă şi cea mai di>icilă. Sper să mai ajungpentru că îmi place foarte mult. Mă antrenezdimineaţa şi seara dau o tură la schi”, povesteştePuşa, pe care s-ar putea să o vedem în curândalunecând pe pârtiile din Mont Tremblant. La party-ul organizat de Diţă a fost prezent şi >iulei, Rafael, care pe 30 ianarie împlineşte 18 ani.”Rafael este încă în perioada de recuperare. Dupăoperaţia la ligamente trebuie să stea până în mai.Dar va >i sănătos”, spune Diţă. ”Bronzul” de la Mondialele din 2005 a intrat din

nou în perioada deantrenamente dar nu laintensitate maximă. ”După mii de kilometrialergaţi, zeci de ani de atletism, zeci de curse demaraton vârsta de 43 de ani se simte puternic.Simţi oboseala, sunt zile când nu mai ai chef denimic. Din cauza asta nici nu am începutpregătirea puternic. Oricum, nu ştiu dacă voitrage pentru a ajunge la Olimpiada de la Rio, din2016. Mintea îmi spune da, dar nu vrea să forţezdoar pentru a ajunge acolo”, a precizat Diţă careeste supărată că nu mai există maratoniste decalitate în România: ”Îmi pare rău că nu este ni-meni căruia să predăm ştafeta. Cele mai bunemaratoniste suntem tot noi, veteranele, eu şiLidia Şimon”.Constantina Diţă - Câştiguri: 260.000 euroPerformanţe: Olimpiadă – aur (Beijing, 2008);Campionate Mondiale – bronz (Helsinki, 2005);locul I: maratonul Chicago (2004); locul II –maratoanele Chicago (2003 şi 2005) , Londra(2005); locul III – maratonul Londra (2004 şi2007).

Campioana olimpică a probei de maraton, la Beijing 2008, Constantina Diţă, a or-ganizat o petrecere într-un restaurant din Boulder, Colorado, SUA, cu ocazia celor43 de ani pe care i-a împlinit pe 23 ianuarie.

SPORT

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 18

HHooww tthhee ggaammee hhaass cchhaannggeeddSPORT | PAG.19EDIŢIA 2 • 25 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Bistriţa - Oţelul DuminicăS1. Steaua Bucureşti2. Astra Giurgiu3. FC Vaslui4. Pandurii Tg. Jiu5. CFR Cluj6. Petrolul Ploieşti7. Dinamo8. FC Braşov9. Rapid

10. Concordia Chiajna11. Viitorul Constanţa12. Gaz Metan Mediaş13. Oţelul Galaţi14. Ceahlăul P.N.15. CS Municipal Iaşi16. U. Cluj17. CS Turnu Severin18. Gloria Bistriţa

CLASAMENT - FOTBAL - LIGA I

Echipe Golaveraj Pct.

46 - 1540 - 2130 - 1830 - 2537 - 2427 - 1730 - 2326 - 2721 - 2218 - 2822 - 2519 - 2723 - 2723 - 3518 - 2518 - 3418 - 3013 - 36

473735353231302626242121201918171212

Oltchim Râmnicu Vâlcea aînvins naţionala Românieiîntr-un meci amicalCampioana României la handbal femininOltchim Râmnicu Vâlcea a învins pe teren pro-priu, echipa naţională a României, cu scorul de37-22 (22-7), într-un meci amical.

Antrenorul Gheorghe Tadici a reunit echipanaţională pentru doar câteva zile, pentru atesta mai multe jucătoare tinere, în încercareade a forma viitoarea reprezentativă.

Din lot au absentat jucătoarele românce de laOltchim, care au evoluat în lotul lui JakobVestergaard, campioana pregătind derby-ul cuHCM Baia Mare, dar şi primul meci din grupeleprincipale ale Ligii Campionilor, în 3 februarie,cu FTC Budapesta.

Federer l-a învins pe Tsongaşi s-a cali�cat în semi�nalela Australian OpenTenismanul elveţian Roger Federer îl va întâlnipe britanicul Andy Murray în semifinale la Aus-tralian Open, după victoria în cinci seturi, scor7-6 (7/4), 4-6, 7-6 (7/4), 3-6, 6-3, în faţafrancezului Jo-Wilfried Tsonga.

Este a zecea semifinală consecutivă pentrunumărul 2 mondial în Australia şi a 33-a în totalla un Grand Slam.

În cealaltă semifinală se vor întâlni numărul 1mondial, sârbul Novak Djokovici şi spaniolulDavid Ferrer.Seeing all the Montreal Canadiensex-captains coming out from therafters carrying the torch at the BellCentre for the opening of the 2013shortened season, I could only rem-inisce on how different the gamewas back then. Henri Richard, SergeSavard, Yvan Cornoyer, Mr. Jean Be-liveau going to the net with fury,knocking down or going throughanybody daring to stand there. Weeven had total bench clearing

brawls.I remember goaltenders withoutmasks or any head or face protectionof any kind standing and protectingthe front of the goal from guys crash-ing, pushing, slashing their way tothe net.Today the game has changed to thepoint that a shower of snow createdby the abrupt stopping of ThomasPlekanec in front of Toronto MapleLeaf goalie Ben Scrivens ended upbeing the unfortunate difference inthe Canadiens 2-1 loss to the leafs.You would think that the refereeswould have overlooked such a smallinfraction during the 2irst game back

from this ugly 4 month lock-out to atleast let the teams decide the out-come of the game for the hockeystarved fans at the Bell Centre.Instead, Plekanec was given a twominute unsportsmanlike conductpenalty which led to the Leafs Tyler Bozak scoring the goal thatwould proove to be the winner.Wow ! I don’t ever remember agoalie back in the day being cartedoff the ice on a stretcher after receiv-ing a snow shower from the skatesof an oncoming player. Maybe thegame will change so much that in thefuture any player going close to thenet will be penalized for trying to

score !Although today’s hockey is very fastand entertaining, the NHL has takenanother small step towards deplet-ing the game of any emotion, soul,and game changing strategies thatwe used to watch and love. Another example, is the famousclearing the puck over the glass by aplayer in the defensive zone.In the end, when I analyze and thinkback to the hockey that I used towatch, I can only appreciate that Iwas one of the lucky one’s that got tosee good old fashion hockey, the wayit should be played.

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 19

PAG.20 | PUBLICITATE 25 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 2www.ziarulimpact.ca

14_Layout 1 1/24/2013 2:37 AM Page 20