ziar de informare a cetãþenilor comunei … · perfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã?...

3
VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU - Sãptãmânã de sãptãmânã Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 6 - Nr. 180 8 - 21 aprilie 2011 8 pagini Tiraj: 5.000 exemplare Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - E D I T O R I A L Am avut ocazia de a sta de vorbã cu un profesor, profesor. Un om împãtimit de meseria sa. Un om, dedicat trup ºi suflet pentru elevii sãi, ºi pe care îl doare foarte mult orice greºalã în educarea tineretului nostru. Domnul profesor a fost într-o vizitã în Finlanda. A fost o vizitã particularã. Profesor fiind, s-a interesat de programul copilului familiei unde era musafir. ªi iatã ce scrie Domnul profesor: Nu este de mirare cã sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat ºi mai bun din lume! Finlanda este, în acelaºi timp, ºi una din þãrile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. În urma perioadei de gravã recesiune economica din anii ‘90, guvernul a hotãrât sã dedice fonduri importante educaþiei, cercetãrii ºi tehnologiei. Rezultatul: în mai puþin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunãstare socialã ºi bogãþie. Exemplul Nokia. La început, un sat cu o singurã fabricã, de cizme de cau- ciuc. Apoi, o fabricã de televizoare. În sfârºit, pe baza alianþei dintre patronat ºi sindi- cate, se mizeazã pe telefonia celularã. Astãzi sunt lideri mondiali, înaintea Germaniei, Japoniei ºi Statelor Unite. De ce este atât de obiºnuit ca în Finlanda, un adoles- cent normal sã termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o englezã perfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã? Programul lui Saili, elevul familiei: 07:45 - Saili (care are 15 ani) aºteapta autobuzul urban, care îl va lãsa la poarta ºcolii (nu existã autobuze ºcolare!). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii încearcã sã-i facã pe fiii lor sã fie independenþi de mici. Pe foarte puþini dintre ei, pãrinþii lor îi duc cu maºina pânã la ºcoalã. Biletul pentru transportul public este subvenþionat de cãtre municipalitate. Conform legii, nici un elev nu poate locui la mai mult de 5 km de ºcoalã. În exte- rior, instalaþiile ºcolii dau o impresie spartanã. Nici un muc de þigarã, nici o hârtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri. 09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeazã pe studiile de limba maternã, matematicã ºi englezã. 75% dintre materii sunt comune în toatã þara. Restul, îl alege ºcoala, de acord cu profesorii, pãrinþii ºi elevii. Orele sunt scurte, intense ºi, mai ales, foarte participative. În interiorul ºcolii, curãþenia este ºi mai evidentã. Totul pare recent dat în folosinþã. Pe bãnci ºi pupitre nu sunt semne, ºi nu se scrijeleºte nimic. ªcoala este publicã ºi, bineînþeles, gratuitã, dar cu instalatâþii demne de o facultate “scumpã” din Spania. Sãlile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma, cu televiziune în circuit închis, acvariu de 200 de litri cu peºti tropicali, bucãtãrie completã, dispozitive audio- vizuale, aer condiþionat ºi multe plante. Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzinã de maºini de cusut, în sala de croitorie, aparate de sudurã, scule de tâmplãrie, schiuri... O salã de sport acoperitã, un auditorium (pentru orele de teatru) ºi o salã de mese cu auto- servire. Cãrþile sunt gratuite, materialul ºcolar este gratuit, mâncarea este gratu- itã. 12:00 - Mâncare caldã, nutritivã ºi gratuitã. Saili are o jumãtate de orã pentru prânz, la restaurantul ºcolii. Legea finlandezã obligã ca meniul sã fie gratuit, nutritiv ºi cu multe feluri de salate ºi fructe. Se bea apã sau lapte. Costurile le plãteºte municipalitatea fiecãrui oras. Dacã orele se prelungesc pânã dupã-amiaza, ºcoala are obligaþia de a oferi o gustare elevilor. 16:05 - Înapoi acasã, Saili joaca hochei cu fratele lui mai mic. Nu existã delincvenþã, strãzile sunt sigure. Când se lasã seara, Saili ºi fratele lui, care au învãþat sã gãteascã la ºcoalã, pregãtesc cina pentru pãrinþii lor, dacã aceºtia întârzie la servi- ciu. 18:30 - Cina ºi sauna (aceasta, de trei ori pe sãptãmânã) sunt momentele în care familia se aflã împreunã. Se converseazã mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorinþele, progresele ºi nevoile lor. Dar în aceeaºi mãsurã, se fac ºi planuri de vacanþã pentru toata familia, în comun. 20:15 - Temele ºi, apoi, la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casã, deºi Saili le terminã rapid, într-o orã sau douã, pentru cã abia aºteaptã sã se urce în pat ºi sã citeascã Harry Potter în englezã. Pentru Saili, ºcoala este ca un serviciu. - “Dacã un copil doreºte sã studieze, poate sã ajungã medic sau judecãtor, sau inginer, chiar dacã familia sa este una sãracã”. - Educaþia fiecãrui copil costã statul finlandez 200.000 de euro, de la grãdiniþã, pânã la absolvirea unei universitãþi. “Sunt banii cel mai bine folosiþi din impozitele noastre”. - Studenþii plãtesc doar cãrþile ºi mâncarea (2,50 euro, la restaurantul fac- ultãþii). Apoi, statul îi ajutã sã se emancipeze, dându-le subvenþii pentru închirierea unei locuinþe ºi primul salariu. - Elevii au un respect total faþã de profesori, ºi se vede în orice moment Continuare în pagina 2 ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE Sãrbãtoritã în fiecare an, la 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române rea- duce în memorie faptul cã domnitorul GRIGORE ALEXANDRU GHICA a aprobat, printr-un Ofis domnesc, hotãrârea Divanului obºtesc, sem- nând “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”, dându-se, astfel, statut juridic armei Jandarmeriei.j Cu prilejul aniversãrii a 161 de ani de la semnarea acelui act, la se- diul din localitatea Vladimirescu a Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Arad, a avut loc manifestarea dedicatã acestei sãrbãtori, la care comandantul unitãþii, colonelul ADRIAN BÎCLEªANU a citit mesajele din partea autoritãþilor ºi i-a premiat pe veteranii jandarmi, precum ºi pe cei mai merituoºi sportivi-jandarmi. Un amplu foto-reportaj în paginile 4 ºi 5 ªcoala la alþii

Upload: duongdiep

Post on 15-May-2018

220 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ziar de informare a cetãþenilor comunei … · perfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã? Programul lui Saili, elevul familiei: 07:45 - Saili (care are 15 ani) aºteapta autobuzul

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

VLADIMIRESCU - Sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 6 - Nr. 180 8 - 21 aprilie 2011 8 pagini Tiraj: 5.000 exemplareSe distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

E D I T O R I A L

Am avut ocazia de a sta de vorbã cu un profesor, profesor. Un om împãtimit demeseria sa. Un om, dedicat trup ºi suflet pentru elevii sãi, ºi pe care îl doare foartemult orice greºalã în educarea tineretului nostru. Domnul profesor a fost într-o vizitãîn Finlanda. A fost o vizitã particularã.

Profesor fiind, s-a interesat de programul copilului familiei unde era musafir. ªiiatã ce scrie Domnul profesor:

Nu este de mirare cã sistemul educativ finlandezeste cel mai evoluat ºi mai bun din lume!

Finlanda este, în acelaºi timp, ºi una din þãrile cu cele mai ridicate nivele de traidin lume. În urma perioadei de gravã recesiune economica din anii ‘90, guvernul ahotãrât sã dedice fonduri importante educaþiei, cercetãrii ºi tehnologiei. Rezultatul: înmai puþin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunãstare socialãºi bogãþie. Exemplul Nokia. La început, un sat cu o singurã fabricã, de cizme de cau-ciuc. Apoi, o fabricã de televizoare. În sfârºit, pe baza alianþei dintre patronat ºi sindi-cate, se mizeazã pe telefonia celularã. Astãzi sunt lideri mondiali, înaintea Germaniei,Japoniei ºi Statelor Unite. De ce este atât de obiºnuit ca în Finlanda, un adoles-cent normal sã termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o englezãperfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã?

Programul lui Saili, elevul familiei:07:45 - Saili (care are 15 ani) aºteapta autobuzul urban, care îl va lãsa la poarta

ºcolii (nu existã autobuze ºcolare!). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandeziiîncearcã sã-i facã pe fiii lor sã fie independenþi de mici. Pe foarte puþini dintre ei,pãrinþii lor îi duc cu maºina pânã la ºcoalã.

Biletul pentru transportul public este subvenþionat de cãtre municipalitate.Conform legii, nici un elev nu poate locui la mai mult de 5 km de ºcoalã. În exte-rior, instalaþiile ºcolii dau o impresie spartanã. Nici un muc de þigarã, nici o hârtiepe jos, nici un grafitti pe ziduri.

09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeazã pe studiile de limbamaternã, matematicã ºi englezã. 75% dintre materii sunt comune în toatã þara.Restul, îl alege ºcoala, de acord cu profesorii, pãrinþii ºi elevii. Orele sunt scurte,intense ºi, mai ales, foarte participative.

În interiorul ºcolii, curãþenia este ºi mai evidentã. Totul pare recent dat înfolosinþã. Pe bãnci ºi pupitre nu sunt semne, ºi nu se scrijeleºte nimic. ªcoala estepublicã ºi, bineînþeles, gratuitã, dar cu instalatâþii demne de o facultate “scumpã” dinSpania. Sãlile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma, cu televiziune în circuitînchis, acvariu de 200 de litri cu peºti tropicali, bucãtãrie completã, dispozitive audio-vizuale, aer condiþionat ºi multe plante.

Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzinã de maºini de cusut, în salade croitorie, aparate de sudurã, scule de tâmplãrie, schiuri... O salã de sportacoperitã, un auditorium (pentru orele de teatru) ºi o salã de mese cu auto-servire. Cãrþile sunt gratuite, materialul ºcolar este gratuit, mâncarea este gratu-itã.

12:00 - Mâncare caldã, nutritivã ºi gratuitã. Saili are o jumãtate de orã pentruprânz, la restaurantul ºcolii. Legea finlandezã obligã ca meniul sã fie gratuit, nutritivºi cu multe feluri de salate ºi fructe. Se bea apã sau lapte. Costurile le plãteºtemunicipalitatea fiecãrui oras. Dacã orele se prelungesc pânã dupã-amiaza,ºcoala are obligaþia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 - Înapoi acasã, Saili joaca hochei cu fratele lui mai mic. Nu existãdelincvenþã, strãzile sunt sigure. Când se lasã seara, Saili ºi fratele lui, care au învãþatsã gãteascã la ºcoalã, pregãtesc cina pentru pãrinþii lor, dacã aceºtia întârzie la servi-ciu.

18:30 - Cina ºi sauna (aceasta, de trei ori pe sãptãmânã) sunt momentele încare familia se aflã împreunã. Se converseazã mult, mai ales despre proiectelecopiilor, dorinþele, progresele ºi nevoile lor. Dar în aceeaºi mãsurã, se fac ºi planuride vacanþã pentru toata familia, în comun.

20:15 - Temele ºi, apoi, la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casã,deºi Saili le terminã rapid, într-o orã sau douã, pentru cã abia aºteaptã sã se urce înpat ºi sã citeascã Harry Potter în englezã. Pentru Saili, ºcoala este ca un serviciu.

- “Dacã un copil doreºte sã studieze, poate sã ajungã medic sau judecãtor,sau inginer, chiar dacã familia sa este una sãracã”.

- Educaþia fiecãrui copil costã statul finlandez 200.000 de euro, de la grãdiniþã,pânã la absolvirea unei universitãþi. “Sunt banii cel mai bine folosiþi din impozitelenoastre”.

- Studenþii plãtesc doar cãrþile ºi mâncarea (2,50 euro, la restaurantul fac-ultãþii). Apoi, statul îi ajutã sã se emancipeze, dându-le subvenþii pentru închiriereaunei locuinþe ºi primul salariu.

- Elevii au un respect total faþã de profesori, ºi se vede în orice momentContinuare în pagina 2

ZIUAJANDARMERIEIROMÂNE

Sãrbãtoritã în fiecare an, la 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române rea-duce în memorie faptul cã domnitorul GRIGORE ALEXANDRU GHICA aaprobat, printr-un Ofis domnesc, hotãrârea Divanului obºtesc, sem-nând “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”,dându-se, astfel, statut juridic armei Jandarmeriei.j

Cu prilejul aniversãrii a 161 de ani de la semnarea acelui act, la se-diul din localitatea Vladimirescu a Inspectoratului Judeþean deJandarmi Arad, a avut loc manifestarea dedicatã acestei sãrbãtori, lacare comandantul unitãþii, colonelul ADRIAN BÎCLEªANU a cititmesajele din partea autoritãþilor ºi i-a premiat pe veteranii jandarmi,precum ºi pe cei mai merituoºi sportivi-jandarmi.

Un amplu foto-reportaj în paginile 4 ºi 5

ªcoala la alþii

Page 2: Ziar de informare a cetãþenilor comunei … · perfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã? Programul lui Saili, elevul familiei: 07:45 - Saili (care are 15 ani) aºteapta autobuzul

8 - 21 aprilie 2011DIN ACTUALITATE

e-mail: [email protected] * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 2

Capitolul V: CulteCredinþa este realitateaa ceea ce speri, dovada

a ceea ce nu veziCredinþa este forþa vieþii,

cunoaºterea sensului acesteia. Lev Tolstoi

Doamnelor ºi Domnilor consilieri,Stimaþi cetãþeni, Dacã luãm în considerare sondajele de

opinie la nivel naþional, invariabil Biserica estelider de încredere pentru cetãþenii români;peste 85% dintre români manifestându-ºiîncrederea în aceastã instituþie.

Administraþiile publice sunt emanaþia votu-lui cetãþenilor români enoriaºi. Deci, incliusivprimarul ºi consilierii care fac parte din ConsiliulLocal, respectiv eu ºi dumneavoastrã.

În aceastã situaþie, am introdus în bugetprevederi pentru îmbunãtãþirea condiþiilor dedesfãºurare a activitãþilor pentru culte. Nu ne-am implicat în salarizãri sau în politica condu-cerii bisericilor, indiferent de orientarea acesto-ra. Nu am fãcut diferenþã între o bisericã saualta, ori de la un enoriaº la altul. Toþi suntemcredincioºi ºi egali în faþa Creatorului. Noi,administraþia publicã, am contribuit la confortulcredincioºilor, prin ajutoare financiare pentrureparaþii ale locaºurilor de cult, amenajarea deparcãri ºi modernizarea grupurilor sanitare ºi acelor pentru încãlzire, etc.

Mulþumesc tuturor consilierilor locali pentruînþelegere ºi aprobare a prevederilor în buget aacestui sprijin financiar.

Trebuie precizat faptul cã nu a fost sprijinitun cult anume, ci toate sumele alocate au fostdistribuite dupã numãrul de enoriaºi ºiurgenþele din anul analizat.

Mai jos. voi exemplifica concret sprijinulacordat:

- Parohia Ortodoxã Cicir: 6.000 lei- Parohia Ortodoxã Mândruloc: 8.000- Parohia Ortodoxã Vladimirescu: 18.000- Parohia Ortodoxã Horia: 8.000- Parohia Catolicã Vladimirescu: 1.500- Parohia Greco-Catolicã

Vladimirescu: 20.000

- Biserica Baptistã Cicir: 2.000- Biserica Penticostalã Mândruloc: 2.000- Biserica Penticostalã Vladimirescu: 5.000- Biserica Baptistã Vladimirescu: 2.000- Biserica Penticostalã Horia: 2.000- Biserica Baptistã Horia: 2.000- Biserica Adventistã de Ziua

a 7-a Vladimirescu: 1.000Trebuie sã mulþumim tuturor pãstorilor, pre-

oþilor sau conducãtorilor cultelor religioasepentru rugãciunile lor, în care sunt cuprinsefoarte frecvent solicitãri de binecuvântare acomunitãþii noastre, pentru prosperitate ºi sãnã-tatea tuturor membrilor sãi.

De asemenea, mulþumim preoþilor parohipentru colaborarea la evenimentele produse încomunitate, evenimente la care domniile lor aufost prezenþi, militând pentru pace ºi înþelegereîn comunitate.

Evenimente precum Ziua Eroilor, ZileleComunei Vladimirescu sau prezenþa la ªedinþade Consiliu Local care a votat numireaCetãþenilor de Onoare ai comunei, au fost unexemplu de colaborare bunã întreAdministraþie ºi Bisericã.

Trebuie sã o spunem, chiar dacã ne repetãm,cã în comunitatea noastrã existã o multitudinede culte ºi o multitudine de naþionalitãþi. Astfel,pe lângã cei 9.829 de credincioºi ortodocºi,mai trãiesc în pace ºi liniºte credincioºi careaparþin de urmãtoare culte sau dominioane:Romano Catolici - 612; Reformaþi - 78;Penticostali - 947; Greco-Catolici - 127; Baptiºti- 381; Adventiºti - 74; Martori ai lui Iehova -43; Musulmani - 37; precum ºi un numãr decirca 200 de persoane, care aparþin unor cre-dinþe, ca: Nazarineeni, Cultul Mozaic sau caresunt Atei.

Cu toate acestea, comunitatea noastrã nuare ºi nu a avut probleme cu ura sau cudezbinarea pe motive religioase. Se permit ºise produc cãsãtorii între tineri de diferitenaþionalitãþi ºi de diferite credinþe. Toleranþaeste crezul tuturor ºi acest fapt mã bucurã.

Poate de aceea Cel-de-Sus ne-a ocrotit ºine-a ocolit de catastrofe naturale, precumcutremure de pãmânt, inundaþii ºi multe altele,pe care vedem cã se petrec în þarã ºi în lume.

A consemnat Primarul comunei,

Ioan Criºan

Raport privind activitateaPrimarului pe anul 2010

La ora bilanþului, Primarul iese la raport...

politeþea în relaþiile dintre ei. Nu poartã uniforme, dar sunt întotdeauna simpluºi corect îmbrãcaþi ºi pieptãnaþi.

- Într-o ºcoalã din centrul capitalei Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar,nivelul este acelaºi. Sistemul educaþional nu este elitist ºi nu urmãreºte produc-erea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cât mai înalt.

- Temele sunt sfinte. ªi este foarte rãu vãzut ca un elev sã copieze, chiar ºide cãtre ceilalþi elevi. Este de neconceput ca un elev sã scoatã o fiþuicã la unexamen. Pe aceeaºi linie, ca adulþi, nu-ºi vor imagina ce este evaziunea fiscalã.Nu este examen. Cel care ar face-o, ar fi izolat de cãtre restul de elevi. “De cesã riºti, când toþi se mirã cã Finlanda se aflã în fruntea þãrilor cu cele mai ridi-cate statistici de transparenþã ºi cea mai scãzutã corupþie publicã?”.

- Preºedinta Finlandei, Tarja Halonen, licenþiatã în Drept ºi profesoarã: “Cândîi cert pe studenþii mei, le spun cã irosesc banii contribuabililor”.

- Nu existã repetenþi, deºi nu existã decât o singurã oportunitate de a lua unexamen, “pentru simplul motiv cã viaþa însãºi nu se trãieºte decât o singurãdatã”. Se studiazã, pânã când se ia examenul, dar promovarea în anul urmãtoreste automatã.

- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensã, de la 8 dimineaþa pânã la 3 dupã-masa. Orele de curs sunt, însã, scurte, de 45 de minute. Una dintre recreaþii sepetrece obligatoriu afarã, în aer liber. Se stimuleazã raþionamentul critic înain-tea memorizãrii mecanice. Orele de curs sunt relaxate, cum ar fi cursurile dedansuri de salon, teatru, arta digitalã, coafura, artele marþiale, hochei, schi fond,gastronomie, primul-ajutor, dulgherie, mecanicã sau muzicã. Elevii cântã lavioarã, chitarã electricã sau la ce instrument preferã ei. ªi, încã odatã, se încu-rajeazã gândirea critica ºi se discutã argumentat.

- “Saili încã nu s-a hotãrât ce vrea sã faca mai încolo. Chimie, medicinã vet-erinarã sau creaþie de jocuri video. Îl întreb dacã este fericit. Fãrã sã clipeascã,îmi rãspunde cã DA”.

A cules informaþia pentru noi toþiPrimarul comunei,

Ioan Criºan

ªcoala la alþiiUrmare din pagina 1

Informare pentru consultarea publicului asupra propunerilor

din documentaþia “Plan urbanisticde detaliu «Lãcaº de cult»”

Iniþiator proiect: Asociaþia “Biserica Metanoia Arad”Elaborator proiect: Biroul Individual de Arhitecturã – Arhitect

Mariana TurdaPublicul este invitat la Primãria Vladimirescu, Birou Urbanism,

pânã la data de 14 aprilie 2011, între orele 9:30–10:00 ºi14:00–15:00, pentru a consulta documentaþia PUD “Lãcaº decult – Metanoia”.

Eventualele observaþii se pot depune la Primãria Vladimirescu,Birou Urbanism (persoanã de contact cons. Corina Popovici, tel.0257-514.411) sau la Biroul Relaþii cu Publicul (persoanã de con-tact cons. Antoaneta Grozav, tel. 0257-514.101).

Rãspunsurile la observaþiile sau propunerile fãcute vor fi tri-mise la adresa indicatã de iniþiatorul acestora, în termen de 5(cinci) zile de la primire.

Compartiment UrbanismCompartiment Relaþii cu Publicul

Cãtre Primãria comunei T. Vladimirescu

Subsemnaþii Banici Toma ºi Valeria, domici-liaþi în comuna T. Vladimirescu, str. 22Decembrie nr. 7

Avem o mare problemã stradalã.Lângã noi locuieºte, la nr. 9, Mãrculescu

Elisabeta ºi Mihai, care în fiecare zi lasã pestradã o mulþime de gãini, care toatã ziua scur-mã pe lângã casele noastre. L-am rugat frumossã le þinã în curte, dar nu se poate colabora cudânsul, fiindcã foloseºte cuvinte înjurioase, pecare nu le suportã hârtia, aºa cã m-am decis sãmã adresez dumneavoastrã (Primãriei, n.r.),care sunteþi în competenþã de a rezolva aceastãcerere.

Cu speranþa cã cererea noastrã va fi rezol-vatã, vã mulþumim, noi ºi vecinii noºtri, caresunt ºi ei afectaþi de gãini.

Banici Toma ºi ValeriaVeciniiAstãzi, 28 III 2011

La redacþie am primit o sesizarecorectã spun eu, cum cã gãinile unuivecin de pe strada 30 decembrie suntlãsate în stradã ºi scheaunã pe lageamurile celorlalþi vecini deranjându-i.

Nu ar fi mare bai, dar stricã toatestraturile de flori pe care veciniigospodari le-au fãcut.

Veto, Vasile dragã, ne cunoaºtem ºicred, adicã sunt convins, cã dreptateaeste de partea vecinilor. Vom trimite pedomnul viceprimar, care vã va amenda.Credeþi-mã, aºa voi face!

Felicitãri pentru întreþinerea ºi aran-jarea spaþiului verde din faþa caselordumneavoastrã, domnilor care sesizaþi.

În ceea ce priveºte scheunatulgãinilor, n-o mai spuneþi, cã întecem pecei de la un ziar central, care scria cãgãinile nasc puii.

Am primit de la cititori...

Organizarea spaþiilor pentru sacrificarea mieilorAvând în vedere apropierea sãrbãtorilor pascale, vã comu-

nicãm cã autoritãþile publice locale au responsabilitatea orga-nizãrii de spaþii temporare pentru sacrificarea mieilor, în care sãfie asigurate condiþiile de igienã penru tãierea ºi prelucrarea pri-marã (jupuire ºi eviscerare parþialã) a mieilor, în scopul evitãriiriscului pentru sãnãtatea publicã, generate de tãierea animalelorîn spaþii neaprobate ºi nesupravegheate veterinar.

În acest sens, toþi cei interesaþi trebuie sã depunã la DirecþiaSanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) Arado solicitare în vederea autorizãrii punctelor de sacrificare tempo-rarã a mieilor, penru perioada 11 – 24 aprilie 2011.

De asemenea, vã comunicãm cã în aceastã perioadã, mediciidin cadrul circumscripþiilor sanitar-veterinare ºi pentru siguranþaalimentelor ºi circumscripþiilor sanitar-veterinare zonale, vor ver-ifica modul în care sunt respectate condiþiile sanitar-veterinarede funcþionare din toate târgurile de animale, pieþe agro-ali-mentare, unitãþile de tãiere, procesare, depozitare, valorificare ºide alimentaþie publicã ºi vor sancþiona orice încãlcare a preve-derilor legislaþiei sanitar-veterinare în vigoare.

Ne-am interesat pentru dvs...

Page 3: Ziar de informare a cetãþenilor comunei … · perfectã ºi citind o carte pe sãptãmânã? Programul lui Saili, elevul familiei: 07:45 - Saili (care are 15 ani) aºteapta autobuzul

8 - 21 aprilie 2011DIN ACTUALITATE

e-mail: [email protected] * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 3

* Am continuat în acest an reabilitareasediului primãriei. Prinde contur modern, civilizat,frumos ºi sunt, astfel, optimizate toate serviciilecãtre cetãþeni. Dar staþi aºa, cã nu-i chiar gata.Gata va fi, atunci când cetãþenii vor veni sã-ºi facãbuletinele de identitate la primãrie. ªi… ºi poate,spun poate, cã dacã ar depinde numai de primar,acesta ar face-o imediat, vom avea ºi o staþie desalvare.

* Se simte în aer primãvara. Vin Sfintele Paºti.Preoþii parohi au programat slujbe de Sfânta Tainãa Maslului de Obºte. Mulþi, foarte mulþi cetãþeniau participat la slujbã. Printre cei mulþi au fostprezenþi ºi cetãþenii primar ºi vice. Suntem unpopor credincios.

* Atenþie, în ziarul nostru existã un anunþpentru cei care sacrificã miei, la pagina 2. Suntconsemnate condiþiile de sacrificare. De vânzareºi toate normele de igienã sanitar-veterinarã.Trebuie reþinute pentru cã este vorba ºi desãnãtatea noastrã ca ºi consumatori.

* ªi tot de Sfintele Paºti trebuie sã facem curatºi la cei care nu mai sunt printre noi. De Paºtilecelor Morþi toþi ne curãþãm locurile de odihnã acelor dragi. Primãria înþelege sã punã umãrul darvã rugãm sã vã grãbiþi pânã miercurea dinsãptãmâna comemorãrii. Avem ºi noi treburileoastre.

* ªi tot de cimitire vorbim. Se petrec lucruriurâte. Sunt date la pãmânt cruci. Nici nu vreau sãmã gândesc... la cei mai rãu. Apelãm ladumneavoastrã stimaþi cetãþeni sã ne divulgaþidacã observaþi nebuni care contestã cu acestegesturi crucea sfântã.

* Anunþãm pe aceastã cale cã de Paºti,Biblioteca Comunalã va funcþiona în Centrul de Zipentru Vârstnici, de pe str. Vasile Milea. Tineri,mai puþin tineri, copii, vârstnici, vã aºteptãm! Seasigurã condiþii de studiu ºi în aceastã, locaþie.Numãrul volumelor de care dispune bibliotecaeste impresionant.

* ATENÞIUNE, ATENÞIUNE! Strada 15 ºi strada6 din cartierul Glogovãþ au fost asfaltate, daravem mari necazuri cu ºoferii de TIR-uriindisciplinaþi, care sub protecþia nu-ºtiu-cuiîncalcã regulile de circulaþie, scurtându-ºiparcursul trecând pe aceste strãzi din cartier.Stimaþi locuitori ai cartierului Glogovãþ, Primãria aplantat indicatoare cu restricþionare de tonaj. Aplantat ºi denivelãri precum cele de pe stradagãrii. Dacã ºoferii vor fi indisciplinaþi. Arãtaþi-leobrazul. ªi dacã uitaþi scândura cu cuie în drum vãvor þine minte.

* Mare eveniment, mare. La toate ºcolilecomunei am montat camere de luat vederi. Acestprogram, spune primarul, a meritat cheltuiala,stimaþi pãrinþi. Copiii Dumneavoastrã vor fi maiatent supravegheaþi ce fac în pauze. Dar avem

noi, directoarea Daniela Tomoiagã ºi bineînþelesPrimarul, rugãmintea sã ne sprijiniþi atunci când vãvom pune în faþã dovada indisciplinei copiilor. Sãle explicaþi. Cã nu fac bine dacã asta spunedirigintele.

* ªi tot despre învãþãmânt. Am emisautorizaþia de reparaþie capitalã a ºcolii din Cicir.Cei cãrora vre-un cadru didactic continuã a vãspune cã în locaþia ºcolii primarul face altceva vãspun ºi eu. Minciunã de trei ori minciunã.

* Faptul cã am cerut ca una din sãlile de laparter sã fie liberã pentru organizarea alegerilor,atunci când vor fi alegeri de orice fel, consider cãeste o pretenþie corectã. Ce doriþi, doamnã ºidomnule care informaþi greºit, sã urce fiecare omîn vârstã la etaj pentru a vota. Deci, mai bine urcãoamenii care vin la vot, la etaj, decât sã le faceþiloc într-o salã de la parter, care ºi aºa stã goalã.Scuzat sã fiu dar nu cadreazã cu un cadru didactic.În rest nimeni ºi nimic nu va schimba destinaþiaîncãperilor din ºcoalã. Aceasta va avea acoperiº,ºi vor fi renovate toate încãperile afectate deploaie. Punct.

* ªi una ºi mai ºi! Nu ne-am lãdat noi preamult, dar Dumneavoastrã cititori cãlãtori aþiobservat cã în staþiile de tramvai ºi autobuz auapãrut acele cutii galbene în care noi punemziarele noastre ºi ale altora pentru caDumneavoastrã sã le luaþi unul câte unul ºi sã vãinformaþi citindu-le, pe tramvai mergând laserviciu, sau sã-l duceþi acasã bunicilor sã-ºi maiomoare timpul citind.

* Toate bune ºi la locul lor, dar ce te faci cândla Cicir domnul Agrijan G. le ia singur pe toate.Noi ºtim cã dupã ce un ziar este citit ajunge înfundul curþii la privatã, dacã mai existã aºa ceva.Existã ºi posibilitatea de a aprinde focul. Nu-inimic, dar sã le furi toate, sã le duci cu braþul ºi sãspui cã vei face focul cu acestea?!

* Domnule Gigi, cred cã ai auzit de foc-de-paie, adicã se aprinde uºor, arde bine, dar se gatãrepede. Ziarele se fac ºi din paie, ºi din lemn darnu prea dau cãldurã. ªtii vorba ceea, bea maipuþin sau þine o drãguþã mai puþin ºi cumpãrã-þilemne, cã (virgulã) cãldurã nu primeºti de la niciuna din acestea. Ziarul informeazã ºi, uneori, maiºi manipuleazã. Iar amanta manipuleazãîntotdeauna. De încãlzit încãlzesc ambele puþin ºiscurt. Nu-s rentabile. Bine, d-le Georgel... Sã numai faci aºa, cã vei avea soarta d-nei V. ºi a d-luiV., din Vladimirescu. Te amendãm. Aspru. Acumaai scãpat.

Cu tot respectul pentru Dumneavoastrãconcetãþenii mei, ºi pentru cei criticaþi, cã omu-isupus greºelii.

Primar, Ioan Criºan

S-au întâmplat în ultima perioadã...Cartofi umpluþi cu ciuperci (de post)- ingrediente necesare: pentru cartofi: 4 cartofi mai mari, o conservã de

ciuperci (sau echivalentul în ciuperci congelate), un colþ de pâine de o zi, 2-3fire de verdeaþã, 1-2 linguri de fãinã, o ceapã micã, 2 cãþei de usturoi, sare piper;pentru sos: o conservã de roºii în bulion (de 250 gr), o ceapã mai mare, 3 lin-guri amestec de legume congelate, foi de dafin, boabe de piper, puþin oregano,2 cãþei de usturoi, ulei, sare sau condiment tip Vegeta.

- mod de preparare: se spalã cartofii ºi se pun la fiert întregi, în coajã, cam15-20 de minute (sã nu fie nici tari, nici super-fierþi); se lasã la rãcit, iar când suntcãlduþi, încã, se scobesc cu linguriþa; în timp ce fierb cartofii, se face sosul: setoacã ceapa mare ºi se cãleºte în douã linguri de ulei; se adaugã legumele con-gelate ºi o canã de apã ºi se lasã sã se înmoaie bine ceapa; se adaugã roºiile cutot cu suc, condimentele, usturoiul tocat fin ºi se mai lasã 5 minute; umplutura:se mixeazã toate ingredientele – ciupercile, pâinea înmuiarã în apã ºi stoarsãbine, ceapa, usturoiul, verdeaþa, fãina, condimentele ºi sare – iar cu aceastãcompoziþie se umplu cartofii; într-un vas se pune sosul, se mai adaugã o cãniþãde apã, se aºeazã cartofii umpluþi, se stropesc cu puþin ulei ºi se dau la cuptorpentru 30-40 de minute.

Menþiune: cu amestecul din umpluturã se mai pot face pifteluþe, care se dauprin pesmet ºi se prãjesc în ulei încins; cu cartofi la ceaun sunt la fel de gustoºi.

Boema (de post)- ingrediente necesare: pentru blat: 75 ml de ulei, 200 gr de zahãr, 250

ml de apã mineralã, 2 linguri de cacao, 2 linguri de gem de prune, 100 gr denuci mãcinate, o lingurã rasã de bicarbonat, 2 cãni de fãinã; pentru cremã: 200gr de ciocolatã de post, 200 ml de friºcã vegetalã, esenþã de rom; pentruglazurã: 2 plicuri de glazurã de ciocolatã (preferabil Dr. Oetker, pentru calitate);pentru sirop: 250 gr zahãr, 400 ml apã, 3 linguri de cacao, 50 gr margarinã,esenþã de rom; pentru decor: 300 ml friºcã, ciocolatã.

- mod de preparare (duratã: 3 ore): blatul – se face din ingredientelemenþionate mai sus o compoziþie, care se pune într-o tavã tapetatã cu hârtie decopt ºi se coace la foc potrivit; compoziþia acestui blat este la fel ca la Negresã;crema – peste ciocolata topitã (sã nu fie fierbinte!) se adaugã friºcã bãtutã; seamestecã ºi se pune la frigider pentru 2 ore; dupã ce s-a rãcit bine, se spumeazãcu mixerul ºi se adaugã esenþã de rom; glazura – se face conform îndrumãrilorde pe plic; siropul – toate ingredientele menþionate se fierb pentru circa 20 deminute, apoi se lasã sã se rãceascã; decor – friºca necesarã se înspumeazã;asamblare: blatul se taie în bucãþi pãtrate, se însiropeazã, apoi se glaseazãfiecare în parte cu glazurã; se lasã la rece pentru circa 30 de minute, pânã seîntãreºte glazura; dupã ce aceasta s-a întãrit, trasãm pe fiecare bucatã un cercgeneros de cremã, iar deasupra, cu ajutorul unui pos cu ºpriþ, se decoreazã cufriºcã; opþional, se rade sau se face grãtar de ciocolatã.

Poftã bunã!Atenþie! În varã ºi în preajma Sãrbãtorilor de Iarnã,

promitem un concurs culinar al soþilor care preparã mân-care dupã reþetele noastre. La Cãminul Cultural avem toatecondiþiile. Premii a-ntâia. Dacã nu se-neacã onor’ comisiacu osul… din ciorbã!

Reþete culinare...

SALA DE SPORT SALA DE SPORT DIN VLADIMIRESCUDIN VLADIMIRESCU

Oferã spre închiriere, tuturor celor care doresc Oferã spre închiriere, tuturor celor care doresc sã practice sportul, un spaþiu propice desfãºurãrii unorsã practice sportul, un spaþiu propice desfãºurãrii unor

activitãþi la nivel de echipe:activitãþi la nivel de echipe:

FOTBAL, BASCHET, HANDBAL, FOTBAL, BASCHET, HANDBAL, VOLEI, TENIS DE CÂMPVOLEI, TENIS DE CÂMP

Se oferã condiþii excelente, într-o incintã Se oferã condiþii excelente, într-o incintã echipatã la ultimele standarde!echipatã la ultimele standarde!

Pentru rezervãri, sunaþi la telefoanele:Pentru rezervãri, sunaþi la telefoanele:

0743-144.735 sau 0756-671.1620743-144.735 sau 0756-671.162

VÂNZÃRI-CUMPÃRÃRI180@ Vând loc de casã, cartier nou

Mândruloc, 4.500 euro (neg.); tel. 0749-369.516.

180@ Vând garsonierã în Vladimirescu,str. Gãrii (lângã Liceu), etaj 3, gaz, conto-rizat, uºã metalicã; tel. 0751-013.192.

180@ Vând biciclete din Germania,recamier, mobilã de bucãtãrie cu hotã,frigider; tel. 0740-038.226.

180@ Vând cruce ºi plãci pentru bordurã(din marmurã albã), toate la 800 lei ºipanouri de gard, din fier forjat, demontate(30 ml), ieftin; tel. 0746-226.391.

180@ Vând purcei de 3-4 luni, 2 gea-muri cu canat ºi roletã ºi o ladã frigorificã;tel. 0257-515.112.

180@ Vând termotecã tip Beretta, cuprobã de funcþionare, 500 lei (negociabil);tel. 0257-514.648.

180@ Vând colþar mare, extensibil, înstare foarte bunã, puþin folosit, 1.000 lei,Vladimirescu; tel. 0721-350.590.

180@ Vând 2 buc. de þeavã pentru stâlpipoartã, preþ negociabil; tel. 0257-514.648.

180@ Vând dormitor în stare foartebunã, tip Regence, preþ negociabil; tel.0257-514.648.

180@ Vând casã în roºu, în cartier nouVladimirescu (P+M), 45.000 euro (nego-ciabil); tel. 0749-369.516.

180@ Vând mobilã ºi dormitor din lemnmasiv; tel. 0257-514.795 sau 0724-024.132.

179@ Vând casã domneascã, 530 mp,compusã din: 3 camere, antreu, baie

pivniþã, cu încãlzire centralã; separat, unloc de casã de 500 mp; tel. 0257/250.866sau 0745-681.191.

179@ Vând þuicã; tel. 0754-356.145 sau0744-549.492.

179@ Vând mascã chiuvetã bucãtãrie;chiuvete de bucãtãrie (din inox) ºi de baie,din Germania; 3 calorifere (Germania);focar pentru cazan de baie; accesorii baie(dulãpioare, suport prosoape, etc); palincãde prune ºi mere, de Sãlaj (Zalãu); tel.0740-032.719 sau 0257-514.220.

179@ Vând lemne esenþã tare ºiefectuez transport cu camionetã; tel.0743-414.374.

CERERI-OFERTE SERVICII180@ SC TENERIFE (fostul Sandi Bell)

angajeazã barmaniþã; tel. 0742-565.626.180@ Predau Limba Germanã, nivel

minim ºi avansaþi, doar pentru femei; tel.0740-838.734.

180@ Caut sã închiriez, în Vladimirescu,casã sau garsonierã; tel. 0752-367.736.

180@ Intermediez obþinerea unui loc demuncã pentru femei, pentru îngrijit per-soane în vârstã, în Germania; tel. 0740-838.734.

180@ Execut comezi ºi reparaþiiîncãlþãminte, urgente; tel. 0756-937.406.

180@ Execut finisaje interioare ºi exte-rioare (amporã, parchet, tencuieli decora-tive, acoperiºuri, gresie, zugrãvit, rigips,pavaj, mansardã), 30%-40% reducere; tel.0756-937.406.

179@ Întocmesc asigurãri RCA ºilocuinþe, la Omniasig ºi BCR-Asigurãri; tel.0754-356.145 sau 0744-549.492.

Micã publicitate gratuitã

Începând cu data de 9 aprilie 2011, se deschide un Magazin Alimentar la fostul DAIATI