zgomote cardiace

8/13/2019 ZGOMOTE CARDIACE

1/10

ZGOMOTE CARDIACE

In timpul functionarii inimii se aud zgomote datorita inchiderii valvelor z cardiace. La inimanormala se aud z card care sunt separate intre ele cu ajutorul pauzelor. Intre primul si al 2lea z card se

intercaleaza o pauza mai scurta, iar intre cel deal 2lea z si urmatorul zgomot I exista o pauza mai mare.

Z.c. se pot inregistra cu ajutorul unui grafic care este obtinut prin fonocardiograma.

Aoscultatia cu stetoscopul ( metoda directa la niv toracelui

Z I !"#!$%!"#&$'tonalitate joasa; observabil in timpul sincrom cu sistola ventriculara; datoratde vibratiile sangelui, a valvelor atrioventriculare, a inchiderii valvelor sigmoide ale aortei si arterei

pulmonare ! "irgula sau nu ! # catre vibratia sangelui, cauzata de turbulenta sangelui care se scurge

rapid prin aorta ascendenta si prin artera pulmonara. Accentuarea ZI se constata in timpul si imediat

dupa terminarea efortului. In insuficienta cardiacaincap inimii de a asigura un debit cardiac adecvat#scade intensitatea ZI. Zone componente$ ZI cu intensitate maxima pe partea dreaptala niv cart costal

I, part dreapta a sternului; pentru partea stanga stetoscopul va fi aplicat pe partea stanga a

sternuluila spatial intercostal pe linia medioclaviculara

ZII!)!*%!)## indica % diastolei ventriculare; depinde de vibratia si inchiderea valvulelor

sigmoide ale aortei si arterei pulmonare, vibratia sangelui, vibratia peretilor arteriali. &and inchidereavalvulelor sigmoide nu se face simultan, zg persista pe un timp mai indelungat. La copii si adolescenti in

timpul inspiratiei se poate constata dedublarea fiziologica a ZII. &omponenta dr ZII se inreg pe partea

dr a sternuluila niv cart costal III; &omponenta st partea st a sternului, niv cart costal II.La persoanele tinere, unde peretele cutiei toracice este subtire, uneori la varful inimii se poate

inregistra un al ZIII cardiac, cauzat de vibratiile valvelor atrioventriculare si a peretilor ventriculari. In

cazuri patologice se poate inreg ZI", sincron cu contractia atriilor ' ()*L)

+RECE,TA CARDIACA

*c ' nr batailor cardiace

+esportiv -/- b0sec(portiv 1 - '345I&435I6 bradi ' incet

7 - '84&9I&435I6 tach:s ' rapid

In timpul ridicarii din pozitie sezut in ortostatism '7 puls creste -72-

*max ' 22- varsta

3evenirea pulsului in < faze$

. 8ine cateva sec in care revenirea fc.pulsului# este accentuata scade f repede#

2. &ateva sec 7 2< min scadere observabila dar nu atat de accentuata ca in prima faza


2/10


3/10

86+(IDE683)L

(e aseaza manseta tensiometrului cu 1)2 cm deasupra plicii cotului, bratul este mentinut la niv

inimii usor flectat din cot iar ant3ratul se spri4ina pe un plan dur. =rin pompare se creste presiunea

in manseta pana cand pulsul arterei radiale dispare 5 6! mm7g, apoi desumflarea mansetei" ZIperceput 8 val sistolica mom in care presiunea din manseta este atat de tare incat sagele trebuie satreaca fortat sub acest nivel#. (tetoscopul mentinut medial de capul 3icepsului 3rac9ial pe artera

9umeralava fi de ajutor pt perceperea intervalului dintre val max val min. aloarea minima(diastola# este marcata in momentul in care 0g dispar'7 artera nu mai este comprimata adica presiuneadin manseta ' presiunea din artera respective.

In caz de greseli zg nu se aud# in pozitionarea mansonului sau stetoscopului$ mansonul va fi

desumflat, bratul ridiacat mentinut 2 min apoi reincepe procesul. In timpul masurarii 84, subiectul

trebuie sa fie linistit dpdv psihic; 84 se masoara de 1 6ori in repaus fi0ic pe am3ele 3rate, in

clinostatism, la intervale de cateva minute.

(4+F6L6

http$00GGG.:outube.com0Gatch!v'3sHZJs)pGBfeature'resultsKvideoBpla:next'Blist'=L2-CC6466//


4/10

9ematii$ biconcave, diametru .2 .? um;

durata 2- zile dupa care se deterioreaza in ficat si splina maduva rosie

comp fundamentala hemoglobina transport D2

femei ' A.?? mil0mm2 sange; barbate ' ??.? milMMM 5aca nr de hematii 7 mil '7 poliglobulie; scade 1 A mil '7 anemie

ariatii fi0iologice (+:

&resteri fiz &*# ale nr de hematii

in fct de sex, dif de nr se obs la pubertate dat hormonilor sexuali testosteroni

noi nascuti primele 2< zile 7 nr hematii dat alimentatiei insuficienteprecum si a pierderilor de apa prin transpiratie si secretie urinara#

la altitudini, 7 in fct de scaderea partiala a presiuni de D2$ de ex la ?--- m '7

.? mil

la sportivi in conditii de rapaus 7 nr de elem figurate hematii cu -2N# in timpul efortului si imd dupa term se constata o 7 de -?N fata de repaus

(caderi fiziologice (*#$ in stari post digestive '7 1-?N nr hematii dat diluarii sangelui.

ariatii patologice (;:

. &resteri$

poliglobulia primara idiopatia# nu se cunoaste cauza; poliglobulia secundara apare dat altor boli cunoscute

2. (caderi anemie$ dupa hemoragii apare anemia regenerative

anemia feripriva cand nu exista ionul de *e2> 7 transf# *e


5/10

Leucocite$&lasificare in fct de nr nucleului$

+eutrofile 2N

azofile -.?N Eonocite /N

Limfocite 2-2?N

+r de leucocite variaza ?7 / mii0mm< sange

+$. &resteri$

nou nascuti primele zile 7 leucocitoza fiziologica

in effort 7 leucocitoza fiziologica in fct de intensitatea si durata ef

eforturi de scurta durata 7 eforturi lungi cu intensitate crescuta 7 neutrofilele

stari emotionale prin intensificarea circul sanguine sub influenta adrenalinei

7 leucocitoza pe durata starii respective nu sunt (*

;$. &resteri$

leucocitoza adaptativa, reversibila in infectii sau distrugerea tesutului propriu

prin trauma.

3eactii leuhemoide ' cresteri mai mari de


6/10

A;ARAT./ RE-;IRATOR

3ol in process de adaptare. In studiul miscarilor respiratorii putem sa delimitam stadiul

miscarilor toracice si pozitia respective miscarile diafragmei.

#" ;ro3ele pentru studiul miscarilor toracice' constau in masurarea perimetrului thoracic, a

diametrului transversal si in det diam anteroposterioare. 4ceste masuratori se realizeaza in repaos, intro

inspiratie si expiratie normala, intro inspiratie profunda si exp ffortata.

;erimetrul toracelui masoara cu banda metrica plasata posterior sub ungh inf al scapulei si

ant sub areola mamara barbate# si la nivelul articulatiei condrosternale I" femei#. (e masoaramai intai in respiratie normala apoi in insp profunda si la sfr in exp fortata. =entru reperarea art

condrosternale I", se aseaza subiectul in profil si se localizeaza proeminenta formata cu unghiul

sternal, niv la care sternul se art cu a 2a coasta. (e cuprinde coasta II intre degetul mare si

aratator si apoi prin coborare succesiva a degetelor se numara coasta III si I".

Diametrul transversal se masoara cu aj compasului ebber. =t masurare asezam poliicompasului in p in care linia medioaxilara intersecteaza cea mai proeminenta coasta. Initial,

individul indeparteaza membrele sup de la trunchi, se aseaza compasul apoi revine in pozitie

ortostatica normala si se incep masurarrea, in repaus, apoi in insp max si exp fortata.

Diametrul anteroposterior masoara adancimea toracelui. (e repereaza baza apendiceluixifoid, se fixeaza aici un pol al compasului ebber, apoi tinand bratele compasului orizontal, se

palpeaza procesul spinos al vertebrei corespunzatoare planului alcatuit cu bratele compasului.Easurare in repaus, insp max, exp fortata. 5iferentele inre val externe profundafortata# ar

trebui sa ajunga la -cm '7 ampliometrie toracica $ informatii dp elasticitatea toracelui.5iferenta dintre val externe si valoarea de repaus, ne orienteaza asupra pozitiei respiratorii medii

a toracelui. &unoasterea dimensiunilor este utila pt aprecierea efectelor tardive apar dupa 2< ani

de antrenament ale antrenamentelor, si in alegerea cea mai potrivita pt dezv mobilitatii cutieitoracice

1" ;ro3e pentru det po0itiei si miscarilor diafragmatice$ radioscopieB teleradiografieapreciaza amplitudinea oscilatiilor si det tipul lor#

In mod normal, oscilatile de tip I cu amplitudine maxima apar in treimea laterala ahemidiafragmei hemi'jumatate#. Dscilatile de tip II cu amplitudine max pot fi inregistrate in treimeamedie a hemidiafragmei. Dscil tip III cu ampl max se pot inreg pe treimea interna a hemidiafragmei.

5upa inregistrare se apreciaza relatia intre tipul de oscilatii pe cele doua hemidiafragme si aportul de

timp intre inspiratie si expiratie.5ate actuale arata$

la sportive predomina oscilatii tip II

eexista o concordanta intre tipul de oscilatii pe cele doua hemidiafragme prelungirea duratei expiratiei cu un raport de timp intre exp si insp de la

7.


7/10

(8)5I)L "6+8IL48I6I =)LED+436(pirometria, (pirografie, =neumografia

*olosind aceste probe, se pot det valorile cap vitale si a consumului max de D2.

(pirometria metoda directa folosind aparate reglabile sau programabile pt det cap vitale.(pirografia fol sisteme inchise sau deschise pentru masurarea automata si direct vizibila a

marimilor ventilatorie.

. (isteme deschise cele mai fol; permit subiectului inspiratie normala, iar

expiratia va fi executata cu nasul astupat printro piesa bucala de cauciuccare comunica direct cu camera de subape. 4ceasta camera permite

inspirarea de aer atmodferic, si odata cu inchidrea circuitului spre

spirometru2. (isteme inchise fol aparate fara subape, iar in circuitul inchis la care

subiectul este conectat etaj prin intermediul unor piese bucale in care este

lipsit spatial d aer, inspira si expira din clopotul spirometrului, aer

4ceste sisteme asigura circulatia amestecului gazos in s:stem. &D2 expirat se fixeaza cu

hidroxid de potasiu sau cu var sodat. &lopotul spirometrului atasat prin apa din recipient coboara

sau urca in concordanta cu orice modificare de volum a sistemului. &u ajutorul unui chimografcu m multe viteze, se inreg modificari de volum pe o hartie etalonata sub forme de crbe

(pirografia de repaus este efectuata dimineata pe stomacul gol, pt determinarea unor valoriideale pt subiectul examinat in fct de h, g, varsta, se calc suprafata corporala si apoi datele

spirografice teoretice pt individul testat#.

=neumografia metoda fot pt det vitezei curentului respirator. 4paratul inreg o curba de viteza,adica derivatia volumului current. =rincipiul consta in realizarea unei difernte de presiune pe

parcursul fluxului de aer respirator. &urbele pneumotomografice normale prezinta o variabilitatesi sunt de trei tipuri tip de expiratie$ in cupola; in platou; de forma ascutita.

3eactie la niv ap respirator$

apnee a'lipsa# ' lipsa de respiratie; apare automata bradipneea la sportive de performanta ca un effect tardiv al antrenam si in

conditii de repaus, sportivul va avea o respiratie mai lenta. ra'lenta

tadipnee ' accelerarea respiratiei, intaln la pers neantrenate in caz de effortintens

2--- ml D20min volul respiratie om normal


8/10

4+4LIZ48D3II

. 6xplorari ale cap auditive$

4&)E683I4 foloseste ca surse vocea umana si diapazoanele. 4cumetria fonica sebazeaza pe faptul ca intro camera obisnuita, vocea soptita se aude in mod normal

la m, iar cea de conversatie la


9/10

heilabinsPi individul testat va executa - pasi inainte si - pasi inapoi,

initial cu ochii deschisi apoi cu ochii inchisi. 6xaminatorul va corecta

corectitudinea traseului parcurs si orice deviatie de l traseul liniat.

=asirea pe loc mers pe loc cu ochii inchisi; daca exista leziuni periferice ale

analizatorului vestibular, individul roteaza corpul spre partea afectata


10/10

zgomote cardiace

Documents