zf-03iunie2004
TRANSCRIPT
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
1/12
JOI, 3 IUNIE 2004 ANUL VI / NR. 1.386 12 PAGINI www.zf.ro PRE}: 15.000 lei
INDEX DE COMPANII|N ACEST NUM~R
ACKERMANN.. .. .PAG.7
ALSTOM. . . . . . . . . . . . . . 6
BCR . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
COSTRGOVI{TE.. .. .6
FUJ ITSU . . . . . . . . . . . . . 1 1
HACHETTEFILIPACCHI. 7
H P . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1
I MP AC T . . . . . . . . . . . . . . 6
I N T E L . . . . . . . . . . . . . . . 1 1
INTERAGRO. . . . . . . . . . 6
JOHNSONWAX.. .. .. .. 6
J PMORGAN . . . . . . . . . . 4
KD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
MORGANSTANLEY. .. .7
MOTOROLA........ . .11
S IEMENS . . . . . . . . . . . . 1 1
S U N . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1
VOLKSBANK . . . . . . . . . . 4
ABONEAZ~-TELA
vezi PAGINA 8
BURSE
ZF 1.552,43
Rasdaq 1.332,85BET 2.924,33
Indicii bursieri (puncte)2.06.2004
PAGINA 5
Georgiana Stavarache
VNZ~RILE McDonalds \n Rom-nia au crescut cu 17-18% pe primultrimestru, aproape dublu fa]` deritmul anului trecut.
Puterea de cump`rare este \ncre[tere, o sim]im \n restaurantelenoastre, spun reprezentan]ii dinRomnia ai McDonalds.
Oriunde \n lume vnz`rileMcDonalds sunt un barometru
foarte fin al economiei. Asta pentruc` produsele noastre se adreseaz`persoanelor cu venituri medii [i submedie, adic` acoper` o parte foartemare a popula]iei, a afirmat Cris-tian Savu, directorul de comunicarede la McDonalds Romnia.
Afirma]ia reprezentan]ilor com-paniei McDonalds vine \n contextul
\n care pe primele trei luni ale aces-tui an PIB al Romniei a \nregistratunul din cele mai mari ritmuri decre[tere de la Revolu]ie pn` \nprezent - de 6,1%.
{i McDonalds [i datele statisticespun acela[i lucru: consumul privat,care a urcat cu 8,4% pe primultrimestru, a fost principalul motoral cre[terii PIB. La rndul s`u, con-sumului privat a avansat datorit`cre[terii salariilor popula]iei, maiales \n sectorul public, dar [idatorit` transferurilor de bani dinstr`in`tate.
|n Occident, indicele Big Mac -pre]ul produsului - este publicat pe-riodic de presa economic`, al`turide indicatorii clasici cum ar fiinfla]ia sau cursul de schimb.Puterea de cump`rare dintre dou`]`ri se compar` adesea prin raportulpre]urilor unui Big Mac \n ]`rilerespective.
Puterea de cump`rare este \n
cre[tere [i sper`m ca trendul s` semen]in`. Noi ne-am propus anulacesta o cre[tere de circa 10%, iar]inta pentru cifra de afaceri anual` atuturor restaurantelor McDonaldseste de 42 de milioane de dolari, aad`ugat el.
Anul trecut, McDonalds Rom-nia a avut o cifr` de afaceri de 36 demilioane de dolari, \n cre[tere cu10% fa]` de anul precedent.
{i profitul, a[teptat de mult`vreme de conducerea companiei,este aproape de realizare.
Timp de [apte ani am func]ionat\n Romnia pe pierdere. A trebuit s`avem mare r`bdare, darMcDonalds [i-a permis acest lucrupentru c` este o companie cu o mareputere financiar`. Acum suntemfoarte aproape de a trece pe profit [iacesta va fi obiectivul nostruprioritar \n urm`toarea perioad`, amai spus Savu.
Semnalele de cre[tere a puterii decump`rare au determinat compania
McDonalds s` treac` la o nou`strategie de dezvoltare pe pia]aromneasc`, prin sistemul de fran-cize La momentul actual aproapetoate restaurantele McDonaldssunt de]inute de companie, dar pur-t`m negocieri \n mai multe ora[epentru preluarea lor \n franciz` dec`tre \ntreprinz`tori locali, aafirmat directorul de comunicare alMcDonalds Romnia.
Un particular local nu putea s`preia o afacere pe pierdere, dinacest motiv abia acum vrem s`trecem restaurantele \n franciz`, a[acum func]ioneaz` \n Occident, aad`ugat el.
McDonalds are \n Romnia 48de restaurante [i anul acesta va maideschide cel pu]in dou`. Investi]ia
\ntr-un restaura nt McDonalds estede la 900.000 de dolari la ctevamilioane de dolari \n func]ie deloca]ie.
Compania american` McDo-nalds a lansat [i pe pia]a rom-neasc`, la \nceputul acestui an,campania de modificare a meni-urilor sale \n favoarea produselordietetice. Al`turi de hamburgeri [icartofi pr`ji]i, \n meniurileMcDonalds au ap`rut [i iaurturicu 0% gr`sime, salate, cereale saufructe.
Rezultatele campaniei sunt pestea[tept`rile noastre. De exemplu,25% dintre cei care cump`r` unmeniu Happy Meal cump`r` [i undesert din cele patru valabile, ia-urtul Danonino, batonul de cerealeNestl sau un m`r sau o pl`cint`,mai spune Savu.
McDonalds are parteneriate \nRomnia cu companii precumDanone sau Nestl, prin care vinde
\n magazin ele sale produse aleacestor companii.
McDonalds: Puterea decump`rare cre[te, o sim]im
Sorin Pslaru
CEA mai mare banc` din Ungaria,OTP, care a cump`rat acum dou`luni RoBank, prospecteaz` \n acestmoment primele zece companii depe pia]a romneasc` a asigur`rilor
pentru o achizi]ie.Reprezentan]ii b`ncii [i-au expri-mat chiar de la achizi]ia RoBank, \naprilie, inten]ia de a investi [i \n in-dustria asigur`rilor din Romnia, fie
\ntr-o achizi]ie, fie \ntr-o nou` com-panie. |ntre timp, ungurii s-au ho-t`rt s cumpere o companie de asi-gur`ri generale din top 10, conformunor surse de pe pia]a asigur`rilor.
Oficiali ai b`ncii se afl chiar \naceste zile \n Romnia pentru a strn-ge informa]ii. Reprezentan]ii b`nciinu au f`cut nici un fel de comentariuasupra inten]iei de achizi]ie.
Banca OTP a anun]at un programfoarte ambi]ios de investi]ii \n Ro-mnia pentru urm`torii ani, de circa100 de milioane de euro, \n plus fa]`de cele 45 de milioane de euroinvestite pentru achizi]ia RoBank.
Trecnd \n revist` companiile depe pia]a asigur`rilor generale, doarcinci companii, [i anume Asiban,Ardaf, Asirom, BCR Asigur`ri [iAstra, mai au capital romnesc, deciar putea fi o eventual` ]int` de pre-luare pentru OTP.
Celelalte cinci, [i anume Allianz-}iriac, Omniasig, Unita, Generali [iAIG Romnia, sunt controlate fie degrupuri de asigur`ri foarte mari dinstr`in`tate, care au planuri de dez-voltare, fie de fonduri de investi]ii(cazul Omniasig), care \nc` este pu-
]in probabil s` fie dispuse s` vnd`.Mai ales \n condi]iile \n care Omnia-sig a achizi]ionat ea \ns`[i dou`companii mai mici de pe pia]` \nultimele trei luni.
Dintre companiile romne[ti,Astra [i BCR Asigur`ri pot fi, foarteprobabil, excluse de pe lista OTP. |ncazul Astra, reprezentan]ii compa-niei au afirmat \n repetate rnduric` nu sunt dispu[i s` vnd` [i c`duc o politic` de dezvoltare a com-paniei, iar BCR Asigur`ri este legat`ombilical de banca-mam`, BCR,aflat` \n curs de privatizare.
Mai r`mn Asirom, Ardaf [i Asi-ban. Contacta]i de Ziarul Financiar,reprezentan]ii Asiban [i cei ai Ardafau declarat c` nu [tiu nimic despre oasemenea inten]ie a b`ncii ungare.Reprezentan]ii InterAgro, ac]iona-rul majoritar al Asirom, n-au pututfi contacta]i ieri pentru comentarii.Ardaf este de]inut` de omul de afa-ceri Ovidiu Tender. Asiban este con-trolat` de patru b`nci (BCR, BRD,Banca Transilvania [i CEC).
Vlad Nicolaescu
PRE{EDINTELE grupului Rompe-trol, Dinu Patriciu, i-a acuzat ieri de
\ncercare de [antaj pe oamenii deafaceri Ovidiu Tender [i MarianIancu, dup ce \n ultimele s`pt`mni
\n mass-media au ap`rut mai multeinforma]ii privind declan[area uneianchete a Parchetului Na]ional Anti-corup]ie privind modalitatea de pri-vatizare a rafin`riei Petromidia, acumparte a grupului Rompetrol.
Informa]iile privind ancheta PNAau afectat evolu]ia ac]iunilor Petromi-dia la Bursa de Valori, societateapierznd \n ultima lun 50 de mili-oane de dolari din capitalizare.
La \nceputul lunii martie a acestuian a avut loc o \ncercare de a ne [an-taja pentru a fuziona cu rafin`ria RafoOne[ti printr-un schimb de ac]iuni cucompania Balkan Petroleum. |ncerc`-rile de [antaj au avut loc pe data de 2martie cnd m-am \ntlnit cu MarianIancu, administratorul grupului VGB[i pe data de 3 martie \n cadrul unei
\ntlniri cu Ovidiu Tender, a declaratieri Patriciu. El spune c cei doi oa-meni de afaceri i-au cerut s renun]eprin fuziune la controlul asupra gru-pului. Patriciu sus]ine c nu a refuzatdin start posibilitatea fuziunii, darOvidiu Tender [i Marian Iancu nu aufost de acord ca aceasta s fie realizat`
cu consultarea unei b`nci de investi]ii[i a unui auditor.
Pre[edintele Rompetrol a spus c`Tender [i Iancu l-au amenin]at, pentrua accepta fuziunea, cu publicarea unuidocument elaborat de consilierul PaulS\rbu de la Departamentul Securit`]ii
Na]ionale (DSN) din cadrul Pre[edin-]iei Romniei \mpreun cu Ioan Tal-pe[, consilier preziden]ial la acea dat ,[i cu declan[area anchetei ParchetuluiNa]ional Anticorup]ie (PNA).
Eu cred c de la o ac]iune penal ,cu implica]ii economice, se \ncearc odiversiune pentru a se da o tent`politic . Oricum, nu am aflat s fi fostnumit \ntr-o func]ie a[a de important`
\nct s` coordonez activitatea Admi-nistra]iei Preziden]iale sau a PNA, adeclarat \n replic Ovidiu Tender, citatde agen]iaMediafax.
Tender a categorisit afirma]iile luiPatriciu ca fiind destul de gravepreciznd c se gnde[te s intentezeun proces de calomnie.
Documentul DSN reprezint` unmemorandum adresat pre[edinteluiIon Iliescu \n care sunt prezentate maimulte informa]ii legate de ne\ndepli-nirea de c`tre Rompetrol a mai multorclauze din contractul de privatizare [ide realizarea unor major`ri ilegale decapital.
Scandalul Petromidia a ajunsla acuza]ii de [antaj
La ce companie de asigur`ridin top 10 se uit` OTP?
BNR a calculat dobnda dereferin]` valabil` pentru iunie:21,25%.
CONSTRUC}IA dedepozite \n Capital` va r`mne laun nivel sc`zut.
Ast`zi citi]i
PAGINA 3
JP MORGAN: urmeaz` ovar` fierbinte pentru bondurileromne[ti.
PAGINA 4
INVESTI}II noi \n produc]iade medicamente pe pia]aromneasc`.
PAGINA 6
UE \nva]` din gre[eli [i vreasincronizarea politicilor \n lupta cupetrolul.
PAGINA 7
AUTORIT~}ILE spun c`sunt \n grafic cu respectareapromisiunilor f`cute UE.
PAGINA 9
RENAULT launches theimpossible automobile, 5,000-euro Logan model.
PAGE 10
Ionu] Bonoiu Paris
PRODUC~TORUL francezRenault a ridicat v`lul decea]` care \nconjura lansarea
celui mai ambi]ios proiect al s`u dela venirea ca ac]ionar majoritar laDacia, modelul de 5.000 de euro.
Logan, c`ci aceasta este denu-mirea comercial` a noului model, afost prezentat oficial ieri la prnz lacentrul de design al Renault,Technocentre, [i asear` la PalatulParlamentului.
Acesta este automobilul impo-sibil, care la orizontul anului 2010va contabiliza vnz`ri de 700.000 deunit`]i, valoare comparabil` cu ceaa modelului Renault Megane a
declarat Louis Schweitzer, pre[e-dintele grupului francez Renault.
Potrivit acestuia, valoarea ar pu-tea cre[te, avnd \n vedere c` fa cili-t`]ile de produc]ie [i asamblare dinafara Romniei ar putea fi m`rite.
Vom produce 200.000 de ma[ini\n Romnia [i 150.000 de colec]iicare vor fi exportate pentru a fiasamblate \n alte ]`ri. Vor exista [ialte cinci locuri de produc]ie \ntoat` lumea, pentru patru dintreaceste loca]ii fiind deja \ncheiatecontracte, a mai spus Schweitzer.
Astfel, 60.000 de ma[ini vor fiproduse \ncepnd de la jum`tateaanului viitor \n Rusia, 30.000 vor fiasamblate \n Maroc, 16.000 \nColumbia, iar 300.000 vor fi pro-
duse \n Iran. Pentru China avemun proiect mai mare, care vainclude [i marca Dacia, a precizatSchweitzer.
Cred ca \n ]ar`, unde numeleDacia are o rezonan]` foarte puter-nic`, noul model Logan are toate[ansele s` devin` noul best-seller.Fiind mai generoas` la dimensiunidect Solenza, avnd un design re-u[it [i fiind dotat` cu motoare inte-resante, mai ales cel de 90 CP, nouaDacie este, cred, bine \narmat` s`fac` fa]` concuren]ei. Mai r`mnes` ne conving` de salturile calitati-ve promise, la nivel de materiale,finisaje [i asambl`ri, a spus EdwinKeleti, editor-[ef al revistei lunarePro Motor.
Logan nu va fi comercializat doarsub marca Dacia.
Am decis ca \n Europa Central`,Turcia, Magreb [i \n Orientul Mij-lociu, modelul s` fie comercializatsub numele Dacia, iar pe alte pie]e,precum Iran, Rusia sau Columbia,unde prezen]a lui Renault estelimitat`, Logan va fi un vehicul decucerire pentru marca Renault, amai spus Schweitzer.
|n aceste condi]ii, mai mult de ju-m`tate din produc]ia Logan vapurta marca Renault, [i nu Dacia,iar cele cu marca Dacia vor purtasub logo-ul Logan [i sintagma byRenault.
{i iat` automobilul imposibil,
de 5.000 de euro: LoganPre[edintele Renault a prezentat ieri la Paris mult-a[teptatul model L90
Ce ]ine Bush \n mn`?NU ESTE a[a cum s-ar putea crede, ultimul tip de arm` dindotarea marinei americane, ci o umbrel` \ntoars` de ofurtun` ce l-a surprins pe George W. Bush la baza militar`Andrews Air din Maryland.
IMAGINEA ZILEI
Nu uita]i!Vineri apare revista
Gratuit, numai \mpreun` cu ZIARUL FINANCIAR
DIN CUPRINS:
l Debarcarea din
Normandia
l Construc]ii religioase
l Teoria Constructal`
Cnd apar suplimentele ZF
Apare peste ZILE22
Apare peste ZI1Apare peste ZILE8
Apare peste ZILE15
Cnd apar suplimentele ZF
LUNIPROFESII
MIERCURIBUSINESSHI-TECH+
PROPRIET~}IVINERI
DUP~AFACERI+ZIARUL DEDUMINIC~
REVISTELEGRATUIT
Rezervele valutare ale BNR au crescut\n luna mai cu 245 mil. euro, ajungndla 7,2 mld. euro.
Aspiratorde valut`
Echipamentele mobile de buzunardevin tot mai populare, iar PDA-urilepierd teren.
KD Investments, filiala unui grupfinanciar sloven, a lansat un fondmutual pe pia]a romneasc`.
Era telefoanelorinteligente
Slovenii ne vor banii
PAGINA 4 PAGINA 6 PAGINA 11
DIN SUMAR
Continuare pag. 3; Vezipag. 12
Continuare PAGINA 3
AFP/Mediafax Foto
Logan este al doileamare pariu al luiLouis Schweitzer, dup` Nissan
AFP/Mediafax Foto
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
2/12
2 AFACERI ZIARULF INANCIAR 3 IUNIE2004
Crengu]a Nicolae
C
OMENTATORII recunosc \n aceast`
mi[care mna lui Stuart Rose, nouldirector executiv angajat luni deMarks&Spencer pentru a ap`ra compania deasaltul lui Philip Green. Ac]iunea avoca]ilornu e \ns dect o prim [i mic scial laadresa ilustrului pretendent; de[i aducerealui Rose a fost taxat ironic de c`tre Green cuun Noi \i ur`m noroc, acum to]i obser-vatorii se a[teapt ca gluma s se \ngroa[e
\ntr-adev`r \n zilele urm`toare. |n primulrnd e vorba de ridicarea [tachetei de pre]ridicate \n calea magnatului, avnd \n vederec Rose este chiar omul care acum doi ani areu[it s`-i vnd destul de scump lui Greenlan]ul de magazine Arcadia.
S ne \ntoarcem un pic \n timp ca s`\n]elegem: \n 2000, Philip Green f`cuse primalui achizi]ie cu adev`rat important pe pia]a
britanic` de retail, cump`rnd lan]ul demagazine BHS (British Home Stores), pentrusuma de 200 de milioane de lire sterline (380milioane de dolari); a[a de bine s-a priceputs administreze afacerea, \nct trei ani maitrziu profitul brut al BHS dep`[ise dejasuma respectiv . Ca urmare, investitorii au
\nceput s` crteasc , acuzndu-l aproapedeschis c a comis furtul secolului, adic acump`rat o companie subevaluat (de fapt,el nu f`cuse dect s profite, ca orice in-vestitor iste], de un moment cnd renta-
bilitatea [i deci valoarea de pia]` a BHS erau\n declin, ca s` poat` cump`ra ieftin).
Astfel \nct, atunci cnd \n 2002 [i-aprezentat oferta de cump`rare pentruArcadia, ca s`-[i extind astfel afacerile \nretailul vestimentar, [eful de atunci alcompaniei, Stuart Rose, a f`cut tot posibiluls`-[i vnd ct mai scump pielea, izbutind s`ob]in \n cele din urm un pre] de 850
milioane de lire (1,6 miliarde de dolari).Astfel \nct, dac la \nceput oferta lui Greenpentru M&S nu p`rea s` dep`[easc` 9miliarde de lire, acum pia]a vorbe[te deminim 10 miliarde (18,4 miliarde de dolari),o sum imens chiar [i pentru un om care, \nafar de faptul c e miliardar el \nsu[i (dup`Forbes, ar avea o avere cam de 5 miliarde dedolari), dispune de rela]ii suficient de solide
\n comunitatea financiar` londonez`, areconsilieri de la b`ncile de investi]ii MerrillLynch [i Goldman Sachs [i sus]ine c aredeja asigurat [i finan]area necesar de la
b`ncile HBOS, Royal Bank of Scotland [iBarclays Capital. Tocmai ca s` ob]in`creditele de care are nevoie, Philip Green s-arfi declarat dispus s pun la b`taie unmiliard de lire sterline din banii lui personali,lucru nemai\ncercat pn acum de nici uninvestitor \n toat` istoria corporatist` aRegatului Unit.
Ce caut aici plebeul Nero?
INTERESANT e \ns c , spre deosebire dealte ocazii cnd a mai vrut s` preia ocompanie, Philip Green n-a pierdut nici oocazie de data aceasta s afirme sus [i tare c`nu vrea s cumpere M&S doar ca pe urm s`vnd` magazinele imediat ce le va fi
rentabilizat. Dorin]a mea e s` readucMarks&Spencer la fosta lui glorie, a clamatmagnatul. Ceea ce \nseamn , printre altele, [io reac]ie la comentariile cum c un simbolna]ional, o bijuterie a coroanei (britanice) caM&S nu se cuvine s intre pe mna unuiinvestitor aventurier, cu o concep]ie camrudimentar` despre afaceri [i lipsit derespect fa] de ideea de cultur corporatist .Pare destul de ciudat, dar tocmai \n acest soide conflict cultural const de fapt esen]aluptei pe care o duce acum M&S pentru asc`pa de pretendentul nepoftit. Cei ce seopun ca Green s preia lan]ul de magazine
\ntemeiat acum mai bine de un secol chiar
recunosc deschis c ar fi de preferat unMarks&Spencer tradi]ional, nerentabil, cuhaine u[or demodate, cu alimente scumpe,cu aprovizionare lent , dar independent,unuia modernizat dup principiile lui Green.
Circul , \ntr-adev`r, o imagine u[or carica-tural a miliardarului, conform c`reia, atuncicnd intr \n st`pnirea unui lan] de maga-zine, e b`d`ran cu fo[tii directori [i ia deciziipeste noapte, f`r s se consulte cu nimeni,
\n]elege s` taie din costuri pe c`i demne de
un negustor oarecare - tocmindu-se f`r jen`pentru fiecare lir [i jucnd teatru \n fa]afurnizorilor, schimbnd umera[ele [i pungilede marf fabricate \n Europa cu unele maiieftine fabricate \n Asia - [i e spaimaangaja]ilor, fiindc restructurare \nseamn lael concedieri masive [i vnzarea unei marip`r]i din magazine. Nu c M&S n-ar fi \n]elesprin restructurare exact acela[i lucru \nultimii ani, cnd din cauza sc`deriivnz`rilor [i-a restrns drastic activitatea dinstr`in`tate, numai c` lui Green nu i sepermite, fiindc n-are nici un pic de noble]e,sau de discre]ie, prefernd s fac totul \nchip ostentativ, parc pentru a sanc]iona \nv`zul lumii ineficien]a modului de condu-cere a unei companii prin [edin]e nesfr[ite[i polite]uri excesive \ntre directori.
Green n-a fost \ns nepoliticos doar cuziari[tii: a \njurat birj re[te de nenum`rateori \n fa]a ziari[tilor, i-a acuzat c scriutmpenii, iar despre un redactor de la TheGuardian a spus c nu pricepe nimic pentruc e un afurisit de irlandez. Lipsa lui decorectitudine politic a strnit numeroasereac]ii din partea marilor firme britanice derela]ii publice, unii din reprezentan]ii aces-tora conchiznd c , la c]i bani are, magnatulputea s`-[i angajeze un om de PR dac [tia c`nu-[i poate st`pni umorile \n public. Sim-patizat de unii ziari[ti m`car pentru faptul c`le-a furnizat \ntotdeauna declara]ii colorate[i sincere, miliardarul a intrat \ns \n vizorulpresei de scandal \ntr-un mod destul de
nepl`cut, prin faimoasa petrecere dat acumdoi ani, cnd a \mplinit 50 de ani: cei 250 deoaspe]i (printre care [i Stuart Rose) au primitportofele din piele de crocodil con]inndinvita]ii la o c l`torie cu avionul spre odestina]ie necunoscut , dovedit ulterior a fio vil luxoas din Cipru. Petrecerea, undeoaspe]ii au fost \mbr`ca]i \n togi romane,Green costumat \n \mp`ratul Nero, iarfondul muzical a fost asigurat de Tom Jones[i Rod Stewart, a costat 5 milioane de lire.
Astfel de dovezi de prost-gust (pe listac`rora ziari[tii mai trec [i iahtul de 20 demilioane de dolari, avionul Gulfstream de 45de milioane [i apartamentul de 12 milioane
din Monte Carlo) tind s confirme o imaginede plebeu [i de [mecher care nu pare a-lderanja pe Green dect atunci cnd e pepunctul de a ini]ia o tranzac]ie important`(ne amintim c \n 2000, cnd a vrut primadat s cumpere Marks&Spencer, a renun]atpentru c presa se umpluse de acuza]ii deinsider trading, dup ce se aflase c so]ia
lui cump`rase de pe pia] un pachet impor-tant de ac]iuni M&S exact cnd pre]ul lor \n-cepuse s urce ca efect al [tirii c so]ul vrea s`preia compania). Ba chiar se mndre[te custilul s`u frust de a negocia, de pe urma c`-ruia s-a ales cu porecla Conan barbarul,dup filmul cu acela[i nume unde Schwar-zenegger interpretase un erou preistoric.
S` sc`p`mde porc`riile corporatiste
PN~ la un punct, e adev`rat c oricemiliardar self-made e un plebeu, attavreme ct averea lui nu e mo[tenit . N`scut
\ntr-o familie din clasa mijlocie din Essex, aurmat o [coal` religioas` mozaic`, [i-apierdut tat l la 12 ani, mama lui a preluatmica afacere cu produse electrice a familiei,iar Philip a refuzat [i s-o ajute pe mama sa, [is`-[i urmeze studiile, fiindc avea oricumnumai note proaste. Cam att se [tie desprecopil`ria [i adolescen]a lui. Pe urm , la 21 deani a \nceput s c[tige bani din comer] cu
\nc`l]`minte, iar zece ani mai trziu a f`cutprimul milion, dup ce a cump`rat lan]ul de
magazine de confec]ii Jean Jeanie cu 65.000de lire [i l-a vndut dup un an companieiLee Cooper pentru 3 milioane de lire. A[a a
\nceput o carier` cu multe sui[uri [icobor[uri, cu multe cump`r`ri [i revnz`ride firme, pe parcursul c`reia englezul areu[it s ajung miliardar, f`r a da vreodat`semne c ar vrea s se opreasc din avntulde a acumula bog`]ie.
Philip Green a reu[it nu numai s`-[iamortizeze investi]iile \n firmele pe care le-apreluat [i s`-[i pl`teasc` rapid datoriileangajate pentru cump`rarea lor, dar ademonstrat un talent adev`rat pentruafacerile din comer]ul cu \mbr`c`minte.Sim]ind \ntotdeauna mersul pie]ei, cu omemorie teribil , s-a priceput aproape f`r`gre[ s prevad ce haine se vor vinde [i ce var`mne pe stoc; \nc`p`]narea de a luadecizii iute i-a permis s scape de circuitulgreoi, obi[nuit pentru retailerii britanici de
\mbr`c`minte, unde discu]iile desprelansarea unei noi linii vestimentare dureaz`a[a de mult, \nct cnd marfa ajunge \nmagazin e deja demodat` [i companiar`mne cu stocurile \n depozit.
Numai c ideea lui Green despre ceea ce\nseamn` eficien] [i rentabilitate a exclus\ntotdeauna servitu]ile fa]` de ac]ionari pecare le impune listarea la burs` a uneicompanii: obliga]iile de transparen]` araport`rilor financiare, obliga]ia de a cereacordul ac]ionarilor pentru cele maiimportante decizii [i de a le menaja
sensibilit`]ile. {i cu BHS, [i cu Arcadia aurm`rit acela[i lucru - delistarea com-paniilor, ca unic premis pentru a c`p`tamn` liber` s` ac]ioneze cum vrea. Ocompanie care se delisteaz` are altepriorit`]i. E vorba de faptul c oamenii deacolo se pot concentra pe comer], petranzac]iile de zi cu zi. E vorba de a g`sifurnizori mai buni, de a cump`ra produsemai ieftin [i de a permite oamenilor s fiecomercian]i, nu animale corporatiste. Evorba de a sc`pa de porc`riile corporatiste,sun o declara]ie pe care toat activitatea luia confirmat-o de fiecare dat .
Dup p`rerea lui, modelul pe care l-aaplicat la BHS e cel mai bun: s \mpart`treaba \n dou p`r]i - produsele [i ce e \nafara lor (utilit`]i, flot de ma[ini, propriet`]iimobiliare), astfel \nct eficien]a s` nu
\nsemne att reducerea costurilor, ct creareade valoare. Cei mai mul]i comercian]i de
\mbr`c`minte zic: Care sunt costurile? ~sta epunctul lor de plecare. Eu nu permit asta. Eum` \ntreb: Ct putem s` lu`m pentruprodusul pe care-l vindem? {i de aici trebuies pornim. Aceea[i filozofie a aplicat-o [i laArcadia [i vrea s-o aplice [i acum laMarks&Spencer. Mai \nti \ns trebuie s`cumpere compania.
Ca de obicei cnd e vorba de o lupt pentru controlul unei mari companii, intr \n joc avoca]ii. |nainte ca magnatul Philip Greens fi apucat s`-[i prezinte oferta de preluare a companiei Marks&Spencer (eveniment a[teptat azi, cel trziu mine), avoca]iiacesteia au \naintat o mo]iune prin care cer ca firmei de avocatur cu care lucreaz Green, Freshfields, s i se interzic s seocupe de caz, pentru c Marks&Spencer a fost la un moment dat clientul Freshfields, ceea ce indic existen]a unui conflict deinterese. Dac mo]iunea va fi aprobat , eforturile lui Green de a prelua lan]ul de magazine vor fi considerabil \ngreunate.
Pungile astea pe care scrie Marks&Spencer sunt cam scumpe
Guliver/Getty Images
Anul \nfiin]`rii: 1884 Sediu: Londra Pozi]ie pe pia]`: lan] interna]ional
de magazine de articolevestimentare, alimentare [i de uzcasnic cu pre]uri medii (peste 300 de
magazine \n Marea Britanie [i 150 deunit`]i \n 27 de ]`ri)
Pre[edinte interimar: Paul Myners
CEO: Stuart Rose
Ac]ionar majoritar: fondul deinvesti]ii american Brandes (12%)
Active: 10 mld. dolari Vnz`ri (anul fiscal 2003):
12,7 mld. dolari Profit net (2003): 760 mil. dolari Capitalizare bursier`: 11,7 mld.
dolari Num`r de angaja]i: 67.000
Concuren]`: ASDA, NEXT, Tesco
Marks and Spencer (M&S) Group
Anul \nfiin]`rii: 1900 (Burton Group)Pozi]ie pe pia]`: al doilea marecomerciant britanic de articolevestimentare (peste 2.000 demagazine), de]in`tor a cteva sute demagazine \n franciz` \n circa 30 de]`ri
M`rci: Dorothy Perkins, MissSelfridge, Wallis, Topshop, Evans,
Outfit, Burton, Topman
Ac]ionar majoritar (din 2002): PhilipNigel Ross GreenPre[edinte: Lord Anthony Grabiner
CEO: Philip Nigel Ross Green Vnz`ri (anul fiscal 2003):
2,9 mld. dolari Num`r de angaja]i: 24.000
Arcadia Group
Anul \nfiin]`rii: 1980 (StorehouseGroup)
Pozi]ie pe pia]`: al cincileacomerciant britanic de articolevestimentare (160 de magazine \nMarea Britanie)
Ac]ionar majoritar (din 2000): PhilipNigel Ross Green
CEO: Philip Nigel Ross Green Vnz`ri (2003): 1,6 mld. dolari Num`r de angaja]i: 14.000
BHS (fostBritish Home Stores)
Ideea mea de baz` pentru orice companie e urm`toarea: e posibil s` pierd baniacolo? Care e strategia mea dac` n-o s` mearg`? |n cazul BHS, fiindc` am pl`tit200 de milioane de lire pe o afacere cu active nete de 450-500 de milioane, celmai r`u lucru care mi s-ar fi putut \ntmpla ar fi fost s` fiu nevoit s` vnd atteamagazine \nct s`-mi recuperez investi]ia ini]ial`. Numai c` pe urm`, dup` ce eufac ca treburile s` mearg` bine, apar toate prostiile astea \n ziare, cum c` amfurat compania de la ac]ionari! Nimeni nu \n]elege riscurile pe care mi le asum
Philip Green,ac]ionarul majoritar al grupurilor de retail Arcadia [i BHS
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
3/12
Ana-Maria Neagu
CONSTRUC}IA de spa]ii de depozi-tare din Bucure[ti va r`mne la unnivel sc`zut pentru al doilea an conse-cutiv, investitorii prefernd s moder-nizeze infrastructura existent , se arat`
\ntr-un raport al firmei Colliers. Ca-pacitatea de depozitare inaugurat \nBucure[ti anul trecut a fost foarte re-dus , sub 10.000 de metri p`tra]i, nivelexplicat prin lipsa de proiecte, \n timpce refacerea spa]iilor deja existente a
\nregistrat o cre[tere semnificativ`.Chiar dac pre]ul terenurilor este
sub cel practicat de statele din regiune,problema o reprezint lipsa utilit`-]ilor, fapt care joac un rol hot`rtor \ndecizia oamenilor de afaceri de a in-vesti \n acest sector, se spune \nraport. Anul trecut, au fost realizate \nspecial tranzac]ii de dimensiuni mici,pentru suprafe]e de 1.000 - 2.000 demetri p`tra]i, destinate \n principaloperatorilor de servicii de logistic .
Majoritatea investitorilor au prefe-rat s modernizeze spa]iile deja exis-tente, un exemplu \n acest sens fiindcompania IRIDE, care [i-a extins ca-
pacitatea de depozitare, \nchiriat \nmare parte de Moeller Electric.|n ceea ce prive[te anul \n curs, vor
fi definitivate doar cteva proiecte.Unul dintre nou-veni]ii pe pia] a fostgrupul francez de logistic Geodis,care a \ncheiat amenajarea unui com-plex de 10.000 de metri p`tra]i \n pri-mul trimestru din 2004, utilizat deMetro.
Tot \n acest an va fi \ncheiatproiectul societ`]ii Mega Company,prin care vor fi amenajate spa]ii derefrigerare, destinate att marilordistribuitori, ct [i clien]ilor mai mici.
Compania Cefin IVECO a lansat \n2003 un proiect care vizeaz o supra-fa] de 30 de hectare, pentru construc-]ia unui salon propriu de prezentare [ia unei unit`]i service.
Totodat`, Liebrecht&Wood va\ncepe lucr`rile de construc]ie a unuicomplex de 20 de hectare, denumitBucharest Logistic Center.
Potrivit Colliers, anul trecut,moneda \n care se exprim pre]urilede \nchiriere s-a modificat de la dolarila euro, dar nu a fost raportat ocre[tere artificial a tarifelor.
Costul de \nchiriere a noilordepozite s-a men]inut la acela[i nivelca cel din 2002, media lunar fiind de4,5 - 5,5 euro pe metru p`trat.
|n schimb, tarifele pentru vechilespa]ii de depozitare au \nregistrat ou[oar sc`dere, de la 2,5-5 dolari la1,5-3 dolari/metru p`trat.
Capitala r`mne cea maiimportant regiune \n Romnia, cu
mai mult de jum`tate din capacitateade depozitare existent` la nivelna]ional.
Referitor la situa]ia la nivel na]ional,vestul Romniei a reprezentat, \nultimii ani zona de interes pentru ceimai mul]i investitori, majoritatea fiindoperatori de logistic sau produc`tori.Principalele localit`]i vizate au fostArad, Timi[oara, Oradea [i Cluj.
Urmare din pagina 1
RAFO One[ti se afl \ntr-o situa]iefoarte dificil , cu datorii [i pierderianuale de ordinul miilor de miliardede lei. Balkan Petroleum este osocietate \nregistrat` \n MareaBritanie, \n spatele c`reia se afl`,conform pre[edintelui Rompetrol,Corneliu Iacubov, Ovidiu Tender [iMarian Iancu.
Tender a negat ieri c ar avea vreoleg`tur cu RAFO.
Ovidiu Tender a ap`rut \n prim-planul lumii de afaceri din Romnia
\n urm` cu c]iva ani. El de]ine \nprezent mai multe companii dinindustrie [i societatea de asigur`riARDAF. Marian Iancu [i fratele s`uOctavian Iancu asigur` prin inter-mediul societ`]ii VGB Impex mana-gementul rafin`riei Rafo.
Dup` mai multe s`pt`mni deverific`ri procurorii PNA au declan[atluni urm`rirea penal pentru fapte decorup]ie legate de privatizarea Petro-midia, f`r a nominaliza \ns per-soanele suspecte de corup]ie.
Conform procurorilor, pre]ul la carea fost privatizat Petromidia ar fi fostunul prea mic, realizarea clauzelor dincontractul de privatizare nu a fost
verificat , iar compania ar fi realizat omajorare de capital cu aport fictiv.Prejudiciul creat \n contextul con-tractului de privatizare se ridic`,potrivit PNA, la 750 de milioane dedolari din care 300 de milioane dedolari reprezint diferen]e de active,iar 450 milioane de dolari aporturifictive la capitalul social. Petromidia afost privatizat la \nceputul anului
2001, cnd grupul Rompetrol a pl`tit50 de milioane de dolari pentru un pa-chet de 70% din ac]iunile rafin`riei [i[i-a asumat plata datoriilor. Ac]io-narul majoritar a realizat ulterior maimulte major`ri ale capitalului social.
Patriciu a spus c` PNA a fostmanipulat pentru a declan[a anchetaasupra privatiz`rii Petromidia, iargrupul Rompetrol nu se va opune
anchetei astfel \nct aceasta s` fiefinalizat ct mai repede. Nu suntem\mpotriva investiga]iei \ncepute dePNA, dar aceasta nu ar trebui folosit`ca instrument politic. Pn` acumancheta nu a fost nici profesionist`nici transparent , a declarat PhilipStephenson, vicepre[edintele gru-pului Rompetrol. Compania a anun]atc va \nfiin]a peste zece zile o camer`
de date \n care va pune la dispozi]iaprocurorilor [i a mass-media toatedocumentele legate de privatizareaPetromidia.
Pre[edintele grupului Rompetrolspune c rela]iile companiei cu grupulaustriac OMV, care de]ine 25% dinac]iunile Rompetrol nu au fostinfluen]ate \n nici un fel de anchetadeclan[at de PNA. OMV este sin-
gura companie cu care statul romnnegociaz privatizarea SNP Petrom.Sc`derea de mar]i a ac]iunilorRompetrol Rafinare (Petromidia) nu amai continuat ieri la Bursa de Valori.Ac]iunile au urcat cu 0,5% pn la 583lei/ac]iune \n condi]iile unei valori atranzac]iilor mai mici fa] de zileleanterioare.
Scandalul Petromidia a ajuns la [antajConstruc]ia de depozite\n Capital , la un nivel redus
ZIARULFINANCIAR3 IUNIE2004 EVENIMENT 3
Dacia de 5.000 de euro: Logan
Codulnemuncii
ECONOMIA func]ional de pia]`\[i bazeaz` performan]a pe func]io-narea pie]elor. Silogism? |n condi]ii
normale, poate.|n ]ara noastr` \ns` aceast`aser]iune trebuie repetat mereu [imereu, pn cnd deciden]ii politicivor \nv`]a c misiunea lor de c`p`tieste s` contribuie la ameliorareafunc]ion`rii pie]elor, nu s imagi-neze noi piedici [i bariere, cu gndul,nem`rturisit, poate, c pie]ele suntun fel de animal s lbatic ce trebuie
\nti domesticit, dresat, abia apoi pusla treab , dar [i atunci \ntr-un ]arc
bine \mprejmuit.Ct este de eronat [i p`guboas`
o atare abordare ne este relevat,printre altele, [i de cum se comport`pie]ele atunci cnd NU sunt \ntidomesticite, ci sunt l`sate s`-[i fa-c treaba cu un minimum de reguli.Voi lua exemplul pie]ei valutare. {iaceasta a pornit greu [i poticnit, [iaceasta a avut o grea mo[tenire \nexisten]a cursurilor multiple [i \nconvingerea multor semeni de-aino[tri c un dolar cheltuit pe petroltrebuie musai s fie mai ieftin dectunul dat pe bomboane. (V maiaminti]i de importurile de bonibon?Criminalii care \ndr`zneau s`azvrle cteva zeci sau poate sutede mii de dolari pe un produs attde frivol erau ve[teji]i cu o sfnt`mnie proletar`. |n acest timp,multe miliarde de dolari - bine-
\n]eles, la alt curs valutar - erau to-cate \n lini[te pe importuri de ener-gie, care sus]ineau func]ionareaunor \ntreprinderi f`r pia] de des-facere, f`r eficien] , dar [i f`r preamari griji din aceste cauze.)
|ncerc`ri de a pune pe picioare opia] valutar au e[uat \n 1992 [i1996, motivul esen]ial fiind acela c`ea se confrunta cu o realitate foarteurt`. Dect s` schimbe aceast`realitate, autorit`]ile au preferat s`ascund` oglinda. Totu[i, \nce-pnd din 1997, pia]a valutar a fostliberalizat`, fiind asumat la mo-mentul respectiv [i riscul unei de-precieri abrupte a monedei na]io-nale - care s-a dovedit, de altfel,temporar , a[a cum sus]ine teoriaeconomic . Regulile acestei pie]esunt relativ simple [i pu]ine.Tranzac]ii au loc \n tot cursul zileiBanca Na]ional nu mai este dectun juc`tor ca oricare altul, iar cursulse formeaz prin mecanismul liberal cererii [i ofertei. Banca central`calculeaz [i anun] un curs al zileica medie rezultat din tranzac]iileefective de pn la o anumit or . {icu asta, basta.
Desigur, lucrurile nu au mersperfect din prima zi. La \nceput,marjele dintre cursurile de vnzare[i cele de cump`rare ale b`ncilor
erau destul de piperate. |n scurttimp \ns` pia]a [i-a f`cut datoria;clien]ii au \nv`]at s` lucreze cu maimulte b`nci, pentru a ob]ine uncurs mai bun, gr`bind procesul deascu]ire a competi]iei [i func]iona-rea tot mai bun` a pie]ei. Care aufost urm`rile? |nti, volumul tran-zac]iilor a crescut fabulos, de la omedie lunar` de 284 de milioane deeuro \n 1996 la peste 3 miliarde deeuro \n 2003 [i 4,4 miliarde de euro
\n primele cinci luni din acest an.Apoi, marjele dintre cursurile devnzare [i cele de cump`rare s-auredus la valori modice - ceea cestimuleaz \n plus adncirea pie]ei.De asemenea, \ns`[i no]iunea c`
\ntr-o zi cererea de valut` a unuiclient ar putea s nu fie executat adisp`rut cu des`vr[ire. |n sfr[it,dar nu \n cele din urm`, func]io-narea pie]ei valutare este probabiluna dintre cele mai solide explica]iiale deschiderii spre exterior a eco-nomiei din ultimii ani, pe fondulunei cre[teri puternice a exportu-rilor. S ne amintim, de pild , c \n1996 exporturile totale ale Rom-niei abia ajungeau la 6,4 miliarde deeuro, nivel care a [i fost dep`[it \nc`din primele cinci luni din 2004.
A[adar, reguli relativ simple [ipu]ine, libertate a tranzac]iilor, bi-
rocra]ie redus` la minimum, iarpia]a valutar` \[i face datoria,stimulnd - pe t`cute, dar eficient -
buna func]ionare [i, implicit,restructurarea cu fa]a la pia] a eco-nomiei romne[ti.
S ne imagin`m \ns pentru unmoment c pia]a valutar ar fi fostreglementat dup principiile care
au stat la baza noului Cod al mun-cii. A[adar, ar trebui mai \nti nego-ciat un contract-cadru \ntre b`nci [i
\ntreprinderi, care s` stabileasc`anual cursul valutar; un cursvalutar o dat negociat, devine undrept c[tigat, indiferent de evolu]iaulterioar a pie]ei; fiecare contractde vnzare-cump`rare trebuie
\nregistrat la Camera de Valut` aB`ncii Na]ionale (ce va fi \nfiin]at`special \n fiecare jude]; aceasta va fio bun` oportunitate pentru acump`ra sedii luxoase, pl`tite cumult peste valoarea de pia]`);pentru tranzac]iile care reprezint`mai mult dect o anumit sum esteobligatoriu acordul sindicatelor din
\ntreprindere. Cum vi se pare?Crede]i c ar mai exista vreo pia]`valutar \n aceste condi]ii? De ce s`ne imagin`m \ns` c` o pia]` amuncii cu attea restric]ii poateexista [i func]iona \n interesulcre[terii economice sus]inute?
Lucrurile sunt extrem de se-rioase. Covr[itoarea majoritate aanalizelor din ultimii ani cad deacord asupra faptului c principalacauz` a r`mnerii \n urm` a Uniu-nii Europene \n fa]a Statelor Unitenu rezid` att \n tehnologii, ct \nreglementarea [i func]ionareapie]ei muncii - incomparabil mairigid` [i mai controlat` \n Europadect peste Ocean. Efectul estedublu: pe de o parte, cre[terea eco-
nomic`, bazat` \n cea mai mare par-te pe c[tiguri de productivitate amuncii, este net mai rapid` [i maidurabil` \n Statele Unite dect \nUE; pe de alt` parte, veniturile realeale salaria]ilor sunt mai mari [i rata[omajului mult mai mic` tot \nStatele Unite. Cu alte cuvinte, re-glementarea mai strict` [i protec]iasocial` mai bun` se \ntorc ca un
bumerang \mpotriva celor care lepromoveaz`.
Explica]ia elementar` a acesteist`ri de lucruri const` \n mondiali-zarea economiei [i \n competi]ia lascar` planetar`. Acolo unde autori-t`]ile - de multe ori sub presiuneaunor sindicate obtuze [i din teamaobsesiv` de alegeri - nu se adap-teaz` exigen]elor secolului XXI,oamenii de afaceri nu au de ce s`r`mn`. Ei \[i mut` afacerile acolounde mediul le este favorabil. Deaceea, ]`rile europene fac marieforturi pentru a dereglementa [i aliberaliza pia]a muncii, iar rezul-tatele sunt zdrobitoare pentru cei
\ncremeni]i \n proiecte expirate:]`rile care au progresat mai mult peaceast` cale (Irlanda, Danemarca,Olanda, Marea Britanie, chiar [iFran]a \n ultimii ani) au rate decre[tere mai ridicate [i [omaj mairedus dect media european` [i
\ntrec de departe ]`ri precum Ger-mania - \mpotmolit` de mul]i ani\ntr-un cadru juridic al muncii, an-chilozat [i ineficient.
Ce am f`cut noi \n fa]a unei attde clare eviden]e? Codul muncii,promovat cam pe [est \n anul 2003,adun` cu osrdie cele mai re-strictive reguli din ]`rile Uniunii [iadaug` altele specifice, \n acela[ispirit. Cum este, de exemplu,obliga]ia managementului s` cear`aprobarea sindicatelor pentrurestructurarea \ntreprinderii -prevedere pe ct de stranie, pe attde eficient` \n a asigura pe toat`lumea c nici o restructurare nu seva mai face, sau cel pu]in va costact nu face. |n ansamblul s`u, acestCod este menit doar s` satisfac`sindicatele, care pretind c` astfel \iap`r` pe salaria]i, s` ofere o pinedulce unei armate de func]ionari aiministerului de resort, de-a lungul[i de-a latul ]`rii, [i s` \i asigure pelene[i [i incompeten]i c - o dat`angaja]i - nu mai pot fi da]i afar`,aproape orice ar face. Altfel spus,Codul muncii este o victorie zdro-
bitoare a nemuncii [i ineficien]ei,protejate chiar cu riscul ruin`riieconomiei. Este [ocant s` con-stat`m c`, \ntr-o vreme \n careEuropa se lupt` s` liberalizeze pia]a
muncii, nou` ni se vr` pe gt exactcalea opus . Ca [i \n anii 80, noimergem \mpotriva sensului istoriei.Rezultatul nu poate fi altul dect c`Romnia \[i va consolida statutulde cea mai \napoiat economie dinEuropa. Realizeaz` promotoriiacestei linii dimensiunea r`ului pecare \l fac? Voi reveni.
PUNCTE DE VEDERE
Eugen R`dulescu
P E S C U R T
Dobnda de referin]`
pentru iunie: 21,25%
BNR a anun]at ieri c` dobnda dereferin]` valabil` pentru luna iunieeste de 21,25%. Aceasta estecalculat` ca medie ponderat` adobnzilor de interven]ie practicate debanca central` \n luna anterioar`.|nc` din luna decembrie, BNR atragelichidit`]ile de pe pia]a monetar` la odobnd` de 21,25%. BancaNa]ional` a majorat anul trecut \n maimulte trepte dobnda de interven]iepentru a determina b`ncile s`majoreze dobnzile pl`tite, dup` cesc`derea acestora dusese la o
diminuare puternic` a ratei deeconomisire. Dup` victoriile lunarereportate \n lupta cu infla]ia care asc`zut \n mai pn` la 0,5%, normal`ar fi o relaxare a politicii fiscale. |ns`datele recente despre stareaeconomiei indic`, pe lng` o cre[terefoarte rapid` a PIB, un ritm chiar maimare de cre[tere al consumuluineguvernamental. Astfel, o reducerea dobnzii de interven]ie, care aratrage dup` sine o diminuare aratelor dobnzilor practicate de b`nci
[i implicit o cre[tere a consumului arputea duce la m`rirea deficituluicomercial. |n plus, cu asemeneacre[tere economic`, o sc`dere adobnzilor nu pare necesar`.Liviu Chiru
AVAS, restructurat` pn`
la 1 octombrie 2004
AUTORITATEA pentru ValorificareaActivelor Statului (AVAS) va fireorganizat` pn` la 1 octombrie2004, prin desfiin]area unor posturi [idisponibilizarea persoanelor careocup` pozi]iile respective, potrivitproiectului de act normativ privind
organizarea [i func]ionarea institu]iei.Num`rul maxim de posturi al AVASva fi de 450 de locuri, exclusivpre[edintele [i vicepre[edin]ii.Procesul de restructurare a AVAS vafi derulat pe baza procedurilor denotificare [i a termenelor prev`zute
\n Codul muncii. Proiectul maiprevede c` b`ncile sunt obligate s`furnizeze, la cererea scris` a AVAS,toate datele [i informa]iile referitoarela cuantumul disponibilit`]ilorb`ne[ti, precum [i al oric`ror active
de]inute la aceste b`nci. Persoanelefizice [i juridice rezidente vor fiobligate, la rndul lor, s` furnizeze,la cererea scris` a AVAS, toatedatele [i informa]iile pe care le de]in,
\n vederea \ndeplinirii atribu]iilor dindomeniile de activitate aleAutorit`]ii. Informa]iile vor fi puse ladispozi]ia AVAS cu promptitudine[i \n mod gratuit, fiind clasificate casecret profesional. ActivitateaAutorit`]ii pentru ValorificareaActivelor Statului va fisupravegheat` [i \ndrumat` de unconsiliu special, condus de NeculaePl`ia[u, secretar de stat \nMinisterul Finan]elor, [i avndu-i camembri pe Iulian Iancu (din partea
Ministerului Economiei [iComer]ului), Eugen Ovidiu Chirovici(Agen]ia Na]ional` pentru IMM-uri),Claudiu Seucan (Ministerul Justi]iei),Marin Popescu (AutoritateaNa]ional` de Control), Drago[Condrea (Cancelaria premierului),Niculae Ion Vulpescu (BancaNa]ional`), Aurel Milescu (MinisterulAdministra]iei [i Internelor) [iAdriana Fulga (Ministerul Integr`riiEuropene). Consiliul desupraveghere [i \ndrumare, la
[edin]ele c`ruia pre[edintele AVASva participa f`r` drept de vot, vaaproba structura organizatoric` ainstitu]iei \n aproximativ 30 de zile.Mediafax
N`stase: Investi]ii str`ine
de 3 mld. euro pe an
AUTORIT~}ILE romne sper` cavolumul anual al investi]iilor str`ines` se men]in`, \ncepnd cu 2005,la un nivel de cel pu]in trei miliardeeuro, a afirmat ieri premierul AdrianN`stase. Datorit` schimb`riiclimatului pentru afaceri \nRomnia [i a perspectivei de
intrare \n Uniunea European`, vorfi tot mai multe investi]ii care voravea nevoie [i de parteneri localiserio[i, a spus N`stase. Anultrecut, valoarea investi]iilor str`inedirecte \nregistrate \n Romnia s-aridicat la 1,5 miliarde de dolari, cu37,6% mai mult fa]` de nivelul din2002. Pentru acest an, Agen]iaRomn` pentru Investi]ii Str`ineestimeaz` o majorare a volumuluiinvesti]iilor cu cel pu]in 30 - 40%.Mediafax
87 mil. euro pentru
reabilitarea drumurilor
COMPANIA Na]ional` de Autostr`zi[i Drumuri Na]ionale va primi ast`zi,de la mai multe b`nci romne[ti [iinterna]ionale, finan]`ri de 2.800miliarde lei [i 17,5 milioane euro,parte a unui credit sindicalizatdestinat finan]`rii lucr`rilor dereabilitare [i \ntre]inere a drumurilorna]ionale. Suma reprezint` ultimatran[` a creditului, primele fondurifiind alocate Companiei Na]ionale deAutostr`zi [i Drumuri Na]ionale,fosta Administratie Na]ional` aDrumurilor (AND) \n 2003.
|mprumutul are o valoare total` de6.400 miliarde lei [i 17,5 milioaneeuro. Potrivit MinisteruluiTransporturilor, Construc]iilor [iTurismului, creditul provine de la unconsor]iu de b`nci - ING Bank NVAmsterdam, Banca Comercial`Romn`, Banca Romn` pentruDezvoltare - Groupe SocieteGenerale, Banc Post, Alpha Bank,UniCredit Romnia, Banca Na]ional`a Greciei [i HVB Bank Romnia.Mediafax
|n cursul lunii aprilie un num r total de 767.153 pasageri au fost transporta]i pe curseleregulate [i charter, \nsemnnd o puternic cre[tere de 19,8% fa] de aceea[i perioad`a anului trecut. |n timp ce disponibilitatea locurilor masurat \n kilometri, pe zborurileregulate a crescut cu 16%, compania a reu[it s creasc \ncas rile per pasager perkilometru cu mai mult dect dublul acestui procent, adic 34,2%. Aceasta are ca rezultatcre[terea record a gradului de \nc rcare cu 9,9% , care a ajuns astfel la 72,8% (dacase iau \n calcul att cursele regulate ct [i cursele charter, cre[terea a fost chiar maimare, pn la 73,4%).
{eful executiv al Austrian Airlines Group, Vagn Soerensen, a f`cut urm torulcomentariu asupra acestei statistici intermediare de trafic: Rela]ia dintre oferta noastr`(disponibilitatea locurilor \n kilometri) [i cererea pentru acest serviciu (pasager-kilometri)arat clar c ne atingem cu succes cre[terile propuse privind gradul de ocupare, pentruatingerea c rora ne str`duim att de mult -contrar puternicei tendin]e de declin aindustriei aviatice.
Principalul propulsor al acestei cre[teri este expansiunea noastr consistent c treEuropa Central [i de Est [i pe rutele lung curier, \mpreun cu diversele strategiiatractive de marketing.Chiar dac lu`m \n considerare nivelul redus de disponibilit ]i pentru serviciile de lung -curier comparativ cu aceea[i perioad a anului trecut, \n prezent s-a generat o cre[terepeste medie a traficului lung curier cu un num r de pasageri ce a dep`[it 46,4% \nAprilie [i 31,7% pentru perioada Ianuarie-Aprilie 2004.
Transportnd, \n perioada Ianuarie-Aprilie 2004, un num r de 2.704.332 pasageri pecursele regulate [i charter, compania a dep`[it volumul cumulativ al pasagerilor cu13,5%, fa] de aceea[i perioad a anului trecut.Disponibilitatea traficului pe curse regulate a crescut cu 10,8%, \n timp ce cererea acrescut cu nu mai pu]in de 2 2,8%. Aceasta a produs \n primele patru luni ale anului unfactor de \nc rcare cu pasageri de 72,3%, ceea ce reprezint o cre[tere de 5,5% fa]`de cifrele aceleia[i perioade a anulu i trecut.
Dinu Patriciu \l acuz` pe Ovidiu Tender de [antajPetrc` T`nase
Cre[terile spectaculoase la Austrian Airlines Groupcontinu , volumul de pasageri a crescut \n aprilie cu 20%Cre[tere extraordinar`, de 46.4%, a volumului de pasageri pe zborurile de curs` lung`.
Statistici de trafic pentru Austrian Airlines Group, perioada ianuarie-aprilie 2004
P
Urmare din pagina 1
ESTE VORBA de vizibilitate.Este greu s` intri cu dou`m`rci noi simultan pe pia]`,
Renault [i Dacia, [i s` le impui peamndou` \ntr-o pia]` unde nu aufost prezente pn` acum. Faptul c`am pus [i numele Renault \n paralelcu Dacia ne oblig` la respectareaunui standard de calitate ca pentruorice alt model Renault. Este vorbade prestigiul nostru, a mai spusSchweitzer
Da, Renault s-a ]inut de cuvnt,produsul este 100% nou, 100%tehnologie Renault actual` sau chiarviitoare (elemente din platformaRenault-Nissan) [i are un pronun]ataer de familie Renault. Trebuie \ns`v`zut dac` promisiunea de pre] va
putea fi men]inut` \n timp, iarmarea \ntrebare este dac` se va ]ineRenault de cuvnt \n ceea ceprive[te dezvoltarea m`rcii Dacia cao marc` de sine st`t`toare, ca un
brand distinct al grupului, adeclarat pentru ZF, pilotul GeorgeGrigorescu.
Modelul Logan va fi comercializatmai \nti pe pia]a romneasc`, undeva avea un pre] situat \ntre 5.000 [i8.000 de euro, \n func]ie de motori-zare [i varianta de echipare. Pentru
\nceput vor fi disponibile dou` mo-toare pe benzin` de 1,4 litri [i 75 cai-putere, respectiv 1,6 litri [i 90 de cai-putere.
De anul viitor va fi disponibil` [io variant` de motorizare diesel de1,5 litri, pentru ca din 2006 s` apar`[i un motor alimentat cu gaznatural.
|n afara variantei de caroserietricorp, prezentat` de Renault, vorap`rea [i o variant` break [i o utili-tar`, a mai spus Schweitzer.
Pariul pentru realizarea unuiautomobil de 5.000 de euro dateaz`de la jum`tatea anilor 90, \ns`
Renault a anu]at oficial acest proiect\n anul 1998, un an mai trziucump`rnd pachetul majoritar deac]iuni la Dacia.
Este greu de spus ct a costatproiectul X90. Renault avea nevoiede o capacitate de produc]ie, iar Da-cia de un cump`r`tor pentru a o sal-va. A[a s-a n`scut proiectul X90.
Am realizat investi]ii industriale de100 de milioane de euro la Dacia
\ntr-o prim` faz`. Ulterior am reali-zat alte investi]ii specifice pentruacest proiect de 200 de milioane de
euro la Pite[ti. Tichetul de intrarepentru acest proiect a fost la rndullui de 200 de milioane de euro [ivom realiza [i alte investi]ii \n site-urile unde vor fi produse [i respec-tiv asamblate noile modele. Deexemplu, \n Iran cred c` vom investi300 de milioane de euro, a maispus Schweitzer.
Furnizorii au fost o problem`,pentru c` nu se ridicau la standar-dele necesare, astfel \nct Renaulta adus \n Romnia o parte dintreei.
Gradul de integrare local, res-pectiv contribu]ia pe care au avut-ofurnizorii locali la Logan, este de66%. Principalele trei probleme pecare Dacia le-a avut pn` acum aufost calitatea, calitatea [i, nu \n ulti-mul rnd, calitatea.
Cum s-a ajuns la pre]ul de 5.000de euro?
Am utilizat solu]ii pe care le-amfolosit deja \n alte proiecte: puntea-fa]` este cea de la Renault Clio, oparte dintre elementele din spatesunt de la Renault Modus, iar plat-
forma B este folosit` [i pentru Nis-san Micra [i noul Renault Clio, careva fi lansat peste un an [i
jum`tate.Programul X90 reprezint` o miz`
major` pentru Romnia, afirm`oficialii Renault. Romnia va fiprima ]ar` care va produce Logan,
\n uzi na d e la Pite[ti, [i ca re \ l vacomercializa. Pentru Dacia, Loganva fi un puternic vector detransformare a imaginii m`rcii,spun ei.
Oficialii companiei franceze afir-m` c` pe pia]a auto romneasc`,unde pre]ul mediu al unui vehiculeste cel mai sc`zut din toat`regiunea Europei Centrale [iOrientale, clien]ii sunt \n c`utareaunor vehicule care se situeaz` lastandardele occidentale dar care
au pre]uri deosebit de competitive.De altfel, dat fiind c` cei mai mul]idintre romni nu posed` dect unsingur vehicul pentru \ntreagafamilie, acesta trebuie s` fie bun [ipentru transport la serviciu, ie[iri
\n timpul liber, dar [i transporturiutilitare.
Logan se pozi]ioneaz` pe pia]aromneasc`, conform jargonuluispeciali[tilor, \n segmentulBEntry. Astfel, dac` DaewooMatiz, asamblat \n Romnia, este oma[in` din segmentul Entry Car,alte produse de pe segmentul B-entry, sunt Chevrolet/ DaewooKalos, Hyundai Accent, SkodaFabia, Fiat Albea [i Daewoo Cielo.
Alt grup de concuren]i sunt ve-hiculele de ocazie de importprecum Opel Astra, VolkswagenGolf [i care se situeaz` \n aceea[igam` de pre]uri ca [i cele ale gameiDacia.
Dimensiuni
(mm)Lungime total` -
4.250 L`]ime total`
1.735 |n`l]imea
plan[eului f`r`\nc`rc`tur`
690 Garda la sol cu\nc`rc`tur`
155 Lungimea
maxim` a\nc`rc`turii
1.005 |n`l]imea
portbagajului535
Motor K7J Motor K7MTipul Motorului K7J10 K7M710Cilindree 1.390 1.598Num`r cilindri 4 4Putere maxim` (CP) 75 90Injec]ie Multipunct MultipunctCarburant Benzin` Benzin`Catalizator S S
Motor K7J Motor K7MABS Op]ional sau \n serie \n func]ie
de ]ar`Viteza maxim` (km/h) 162 1750-100 km/h (s) 13 1150Consum urban 9,2 10Consum extraurban 5,5 5,8Consum mixt 6,8 7,3
Caracteristici
Citi]i \n pagina 12 cum a venitRenault la Dacia pe ultima sut` demetri, dup` ce a ratat preluareaSkoda.
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
4/12
Liviu Chiru
NIVELUL este exact limita pruden]ialit`]ii,adic` patru luni de importuri. Impor-
turile pentru anul acesta sunt estimate la25 miliarde de euro, cu 20% mai mari dect celede anul trecut, conform evolu]iei de pe primelepatru luni. Pentru un nivel confortabil, de 4,5-5luni de importuri, BNR ar trebui s` aib` rezervede 10 miliarde de euro.
Dinamica cre[terii rezervelor se situeaz` subnivelul celei \nregistrate \n luna aprilie, cndrezervele interna]ionale ale BNR s-au m`rit cu262 milioane de euro.
Cre[terea cu o sum` u[or mai mic` dect \nluna anterioar` a avut loc \n ciuda faptului c` \nluna mai cump`r`rile de valut` efectuate au de-p`[it cu 119 milioane de euro achizi]iile luniiaprilie.
Explica]ia diferen]ei se reg`se[te \n vrful deplat` al datoriei externe din luna mai. Dup` ce \naprilie [i martie Rommia a avut de achitat \ncontul datoriei externe sume de maiximum 50milioane de euro, pl`]ile efectuate \n contuldatoriei publice externe din \n luna mai s-auridicat la 138 milioane de euro, cu 115 milioanemai mult dect \n luna aprilie.
Serviciul datoriei externe pentru anul acesta seridic` la 852 milioane de euro. Cre[terea rezerveidin luna mai a fost asigurat` \n special prin cum-p`r`rile \ntreprinse de BNR pe pia]a valutar` in-terbancar`, care au totalizat 331 milioane deeuro. Practic, banca central` a intervenit aproapezilnic pe pia]`, atr`gnd excesul de valut` de pia-]`. |n aceste condi]ii, cursul leu/euro a crescut dela 40.297 de lei/euro la \nceputul lunii la 40.796de lei/euro la data de 31 mai, ceea ce reprezint`o apreciere a monedei europene cu 1,2%.
Toate aceste cump`r`ri arat` c` ritmul \n careintr` valut` pe pia]a romneasc` cre[te pe zi ce
trece. Astfel, banca central` a avut de unde achi-zi]iona valut` luna trecut`, cursul manifestnttendin]e evidente de sc`dere sub presiunea unuiexcedent de valut`, a c`rui origine este doar b`-nuit` - \n sumele de bani trimise de muncitorii ro-mni care lucreaz` \n str`in`tate. De asemenea,este foarte posibil s` fie investitori str`ini de maimic` anvergur` care intr` pe pia]a imobiliarelor.Italienii [i israelienii percep pia]a romneasc`
imobiliar` deja ca pe una pe care se a[teapt` unviitor boom.
Singura certitudine este c` pe \ntreg parcursullunii sumele cump`rate de b`nci de la clien]i aufost mai mari dect cele cedate acestora.
Veniturile ob]inute de BNR din administrarearezervei interna]ionale au contribuit cu 16,6milioane de euro, fiind mai mici cu un milion deeuro dect cele ob]inute \n luna aprilie. Contribu]iacategoriei Alte intr`ri nete la cre[terea rezerveivalutare a fost \n luna mai de 35 milioane de euro.
La acest capitol intr , spre exemplu, rezerveleminime obligatorii ale b`ncilor constituite la BNR.
Liviu Chiru
POLITICA Guvernului Romnieipentru urm`toarele luni, pn \n oc-tombrie, \naintea raportului pe care \lva face Comisia European , va fi deci-siv pentru mersul obliga]iunilor ro-mne[ti pe pie]ele externe, apreciaz`anali[tii uneia dintre cele mai mari
b`nci de investi]ii din lume, JP Mor-gan. Ei au mai anun]at, \n ultimul ra-port pe Romnia, c este a[teptat orelaxare a politicii monetare a B`nciiNa]ionale.
Perioada iunie - octombrie (ce sur-vine \naintea viitorului raport al Co-misiei Europene) va fi determinant`pentru stabilirea strategiilor investito-rilor, apreciaz anali[tii de la JP Mor-gan. |n luna iunie, Romnia va mai \n-cheia, probabil, cteva capitole de ne-gociere privind armonizarea legis-
la]iei interne cu acquis-ul comunitar.Emisiunea de eurobonduri \n va-loare de un miliard de euro a fostamnat pn la o dat neprecizat ,dup ce ]inta de deficit fiscal a fostrevizuit , pe fondul unor performan]ece au dep`[it a[tept`rile. Romniaofer acum cea mai mare dobnd latitlurile emise dintre ]`rile candidatela Uniunea European . |n ciuda di-ficult`]ilor care se contureaz`, petermen mediu, marja pe care Romniao ofer va continua cel mai probabiltrendul de sc`dere. Presiunile exer-citate de Uniunea European [i Fon-dul Monetar Interna]ional ar putea
\ns` s` influen]eze evolu]ia marjeioferite de Finan]e pe pie]ele interna-]ionale \n urm`toarele cteva luni.
Banca Na]ional ar putea relaxapolitica monetar , mai crede JP Mor-gan. O rat a infla]iei sub a[tept`ri(0,6% \n aprilie [i una estimat la 0,5%
\n mai), precum [i aparenta tendin]`de cre[tere mai rapid a exporturilorfa]` de importuri au alimentata[tept`rile ca Banca Na]ional s re-curg la o diminuare a dobnzii deinterven]ie \n luna iunie. Cel mai pro-
babil \ns`, BNR va men]ine o atitu-dine precaut , iar dac va decide di-minuarea dobnzii, aceast relaxarese va produce numai dup ce va exis-
ta certitudinea c deficitului de contcurent s-a \nscris pe un trend descen-dent. Dar pentru aceasta, mai multedate sunt necesare. Poten]ialul infla-]ionist al ajust`rii pre]urilor la energiaelectric [i un ritm redus de sc`dere alcreditelor de consum \n luna aprilie(acestea reprezentnd un factor cheie
\n cre[terea consumului privat [i, im-plicit, \n alimentarea deficitul comer-cial) sunt doar cteva din subiectelede medita]ie ale BNR, conchide JPMorgan.
4 B~NCI {I ASIGUR~RI ZIARULF INANCIAR 3 IUNIE 2004
Limita pruden]ial` este acum de 8,4 miliarde de euro, exact ct rezervele
Banca american` este cu ochii pe unul din cele mai profitabileinstrumente de investi]ii din Europa de Est: obliga]iunile romne[ti
Liviu Chiru
FINAN}ELE au plasat ieri aproape\n totalita te emisiunea de titluri destat cu scaden]a la un an, la o
dobnd` medie de 17,74% pe an. |nciuda unei cereri care a dep`[it deaproape trei ori oferta de 1.000 demiliarde, ministerul a refuzatsuprasubscrierea emisiunii.
Astfel, b`ncile au plasat 635 demiliarde de lei \n nume propriu [i359 de miliarde de lei \n numeleclien]ilor lor.
Dobnda cerut` de b`nci laplasamentele pe un an se afl` \nultimele s`pt`mni pe un trenddescendent.
Astfel, la ultima licita]ie statul aplasat titlurile cu scaden]a la un anla o dobnd` medie de 17,86% pean, dup` ce pn` la jum`tatea luniimai dobnzile crescuser` treptatpn` la pragul maxim acceptat de18%. Dac` \n acest caz statul se
\ntelege din ce \n ce mai bine cub`ncile, nu la fel stau lucrurile \ncazul titlurilor cu scaden]e maimari de un an.
Astfel, \n ultimele s`pt`mnistatul a respins \n totalitate ofertele
b`ncilo r pentru titluri le cu sca-den]a la doi [i trei ani, considerndinacceptabil nivelul dobnziicerute.
Finan]eleplaseaz`
pu]inmai ieftin
Sorin Pslaru
AC}IONARII BCR Asigur`ri auaprobat, la 19 mai, majorareacapitalului social al companiei cu154 miliarde de lei (3,85 milioanede euro), pn` la 250 miliarde delei, prin influx de capital din parteaac]ionarilor.
Opera]iunea va fi realizat` prinemiterea a 1,54 milioane de ac]iuninoi, cu o valoare nominal` de100.000 lei.
Dreptul de preferin]` alac]ionarilor pentru emisiunea deac]iuni poate fi exercitat \n termende 30 de zile de la data public`riianun]ului \n Monitorul Oficial,adica 31 mai.
|n 2003, veniturile din primesubscrise ale BCR Asigur`ri aucrescut cu 288%, pn` la 778 mi-liarde lei, rezultat care o plaseaz`pe pozi]ia a opta \n pia]a asigur`-
rilor generale. Daunele pl`tite desocietate au totalizat, anul trecut,158,2 miliarde de lei.
Pe segmentul asigur`rilor de via]`,domeniu \n care societatea activeaz`din 2003, au fost consemnatesubscrieri de 16,9 miliarde de lei.
Cele mai vndute produse alecompaniei sunt asigur`rile decredite [i garan]ii, de locuin]e [iasigur`rile de via]`, dar [i casco.Cea mai mare parte a poli]elorprovin din rela]ia cu banca-mam`,BCR, compania fiind \nfiin]at`exact pentru a folosi aceast`oportunitate. BCR, \nc` de stat,este cea mai mare banc` dinRomnia, cu o cot` de pia]` decirca 33%.
Majorarede 3,8 mil. euroa capitalului
BCR Asigur`ri
Volksbank caut` la clien]ifinan]are pentru credite
Liviu Chiru
VOLKSBANK Romnia, membr agrupului Volksbank Austria (VBA),mizeaz din aceast s`pt`mn peatragerea ca deponen]i a clien]ilorc`rora le acord` credit. Banca
\ncearc` astfel s` se finan]eze maiieftin, costul finan]`rii fiind mult maimare \n cazul \n care finan]area arproveni de la alte b`nci sau de la
ac]ionarul b`ncii. Volksbank, unuldin pionierii creditelor \n valut petermen lung pe pia]a romneasc ,
\ncearc` s` se impun pe pia]` [i ca obanc` de economii.
Banca a lansat la \nceputul acesteis`pt`mni un nou produs: creditulimobiliar Ecocredit; acesta este defapt un credit pentru locuin]`combinat cu un depozit bancar.
Aceast formul determin pe de oparte sc`derea ratei de dobnd lacreditul deja achizi]ionat, iar pe dealt parte economisirea lunar a unorsume de bani prin constituirea unuidepozit, care va putea fi utilizat`ulterior ca surs pentru alte credit`ri.
Astfel, prin plasarea lunar a unorsume \n depozitul constituit la banc ,clientul beneficiaz de o reducere aratei de dobnd aferente credituluiachizi]ionat. Altfel spus, dac` lamomentul pl`]ii ratei de creditclientul mai depune \n plus oanumit sum \ntr-un depozit, el va
beneficia de o sc`dere a rateidobnzii. Diminu`rile ratei dobnziipercepute la credit cresc de la 0,20%(pentru o depunere de cel pu]in10%din rata de credit lunar` derambursat), pn` la 1% (pentrudepuneri mai mari de 50% din ratalunar de credit).
Sumele economisite \n depozit pot
fi retrase oricnd, sub condi]iarevenirii la dobnda ini]ial la care a
fost acordat creditul, sau pot constituirambursare \n avans la \mprumut,f`r` plata de penalit`]i, dup` celpu]in cinci ani de economisire.
|n cazul \n care clientul are, pentruo anumit perioad de timp, nevoiede bani [i nu dore[te s renun]e ladepozitul constituit, banca \i pune ladispozi]ie un credit - descoperit decont, egal ca valoare cu sumaeconomisit` pn` la acea dat` \n
depozit.Acest tip de creditare, care leag`acordarea \mprumutului de consti-tuirea unui depozit, permite b`nciiatragerea de resurse pentru acor-darea de noi credite. Modelul este fo-losit pe scar larg de institu]iile decredit de tip cooperatist din Occident,inclusiv de principalul ac]ionar -VBA, care este tot o banc popular .
|nc de la \nceputul anului banca aapelat la ajutorul financiar al princi-palilor ac]ionari - Volksbank Austria[i Banca European pentru Recon-struc]ie [i Dezvoltare - pentru a-i sus-]ine politica de creditare.
|n luna iunie, Volksbank Romnia[i-a programat, de asemenea, omajorare de capital de 5 milioane deeuro, care va permite sus]inereapoliticii de dezvoltare a b`ncii.
Dac` va fi necesar, se va analiza,de asemenea, oportunitatea efectu-`rii unei major`ri adi]ionale. De[iini]ial conducrea b`ncii anun]ase c`pentru majorarea de capital se vaface o emisiune de obliga]iuni, s-arenun]at ulterior la aceast` metod`,fiind considerat` prea riscant`.
|n primele patru luni ale anului2004, valoarea total` a crediteloracordate de Volksbank Romnia s-a ridicat la130 de milioane de euro,
\n m`sur a \n care progno zele
pentru \ntreg anul sunt de 250 demilioane.
JP Morgan: urmeaz` o var`fierbinte pentru bondurile romne[ti
|n luna mai, rezervele valutare ale B`ncii Na]ionale au crescut cu 245 milioane de euro, pn` la un nivel de 7,27 miliarde deeuro. Cu tot cu aur, evaluat la circa un miliard de euro, rezervele interna]ionale ale BNR se ridic` la 8,35 miliarde de euro.
DOBNZI
Cursurile pie]ei valutare
2 iunie 2004 anun]ate de BNR
Valute \n cont Curs lei
1 dolar australian 233241 dolar canadian 243671 franc elvetian 267261 coroana ceha 12961 coroana daneza 54871 lira egipteana 53501 EURO 408061 lira sterlina 613121 forint ungar 162100 yeni japonezi 300131 leu moldovenesc 27751 coroana norvegiana 49781 zlot polonez 87351 coroana suedeza 44711000 lire turcesti 221 dolar SUA 332501 g AUR (pret \n lei) 4234611 DST 49072
BNR face urm`toarele preciz`ri:1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale
societ`]ilor bancare autorizate s` efectueze opera]iunipe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`riicursurilor \n tranzac]ii efective de schimb valutar [i\nregistr`ri contabile.
|n urma ie[irii din circula]ie a monedelor europene carecompun euro, Banca Na]ional` a Romniei nu maicalculeaz` cursurile valutare ale acestor monede inraport cu leul (exemplu: marca german`, lira italian`,[ilingul austriac, francul belgian, drahma greceasc`,peseta spaniol`, escudo portughez etc).
Sursa: BNR
Eurom Bank 500 mii 10 mil. - - 0,5* 17 18 18 18,5 19 1,5* 17 18 18 18,5 19
*detaliilabanc` Dobnzile sunt fixe [i cu plata la scaden]` sau lunar; 3 luni:18,5% (ROL), 4,25% (USD [i EURO);6 luni: 19% (ROL), 4,5% (USD [i EURO).
BCR 1000000 2 mil. 40 mii 0,5 1 14 15 14,5 1 4,75 16 1 14 15 14,5 14,75 16
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 14%; 6 luni - 14,5%; Conturi de carduri BCR Maestro [i BCR Visa Clasic - 3%
BRD 1,5 mil. lei func]. sucurs.: - 0,5 0,5 14 14,5 14,75 15 15,25 0,5 14 14,5 14,75 15 15,25Depozite cu plata dobnzii la expirarea termenului: 1 14 15 15,25 15,5 15,75 0 ,5 14 15 15 ,25 1 5,5 1 5,2 5
Tran[a PREMIUM: \ncepnd de la 25.000.000 le i lunar - 14,5 15 15,25 15,5 15,75 - - - - - -
la exp.term. - 1 4,5 1 5, 5 1 5, 75 1 6 16,25 - - - - - -
Tran[a PREMIUM: \ncepnd de la 500.000.000 lei la exp.term. - 15 16,25 16,5 - 17 - - - - - -
Banc Post 500 mii lei / depozite - 0,5 - 14 14,5 14,5 15 16 - 12,5 13,5 14,25 15 16
Carnete de economii - - 12 13 - 13 - - - - - -
Raiffeisen 500 mii 10 mil. 5.000 0,5 1 15 1 5,5 15 15 15 1 15 15,5 15 15 15
Bank Carnete de economii - - 1 - 13 13 - 13 - - - - - -
Banca }iriac 10 mil. 25 mil. - - 0,25 14,25 16 16,5 16,75 17 0,2514, 25 16 16, 5 16, 75 17
Romneasc` 500 mii 15 mil. 10000 fiz 0% 1 16,5 16,75 1 6,9 17 17 1 16,5 16,75 1 6,9 17 17-
Transilvania 500 mii 25 mil. 30.000 fiz; 0,35 fiz 2 16,5 17 17 17,5 17,5 2 16,5 17 17 17,5 17,5100.000 jurid.0,55 jurid
RoBank 10 mil. 10 mil. - 0,5 jurid. 1 16 18 18 19 19 1 16 18 18 19 19
Depozit la termen de 1 an cu dobnda fix` de 16% [i retragerea lunar` a dobnzii pentru pers. fiz.; suma minim` 30 mil. ROL
CEC 500 mii 5 mil. 20 mii fiz 0,5 jurid. 1 17 14 - - 15 1 17 12 12 12 121 mil. 50 mii jurid
Carnete de depunere cu plata lunar` a dobnzii: 15%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobnzii: 15%/an;certificate de depunere cu plata dobnzii la 3 luni: 14%/an
Alpha Bank - - - 1,1 16,5 16,5 17 17 17 1,1 16,5 16,5 1 7 17 17
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 16,5%; 6 luni - 17%; 9 luni - 17%; 12 luni - 18%
Romexterra 500 mii 10 mil. - 0,35 1,5 14 16 16,5 17 17,5 1,5 14 16 16,5 17 17,5
Libra 1.500.000 10. 000. 000 f ra nc o pf /2 00 .0 00 pj - 2 15 16 16,5 17 18 2 15 16 16,5 17 18
ABN-AMRO - 150 mil. - - - - - - - - 2 13 13 12,5 12,5 1 2
ING < 500 mil. lei - - 0,5 13 13 12 - 12 0,5 13 13 12 - 12
> 500 mil. lei - - 0,5 14 1 4,5 14,5 - 13 0,5 14 14,5 14,5 - 13
HVB echiv. 2000$ - 0,5 2 14 14 14 14 15 2 14 14 14 14 15Romania
Carpatica 500 mii 50 mil. lei 100.000/p.j. 0,35/0,5 1 16,25 17 17,5 17 17 1 16,25 17 17,5 17 17
Volksbank 1.000.000 lei sau echivalent 30000pf/100000pj - 1 15 15,5 17,5 15,5 18,5 1 15 15,5 17,5 15,5 18,5
Piraeus Bank 1.000.000 lei 1.000.000 lei - - 3 15 15,5 16 15,75 15,5 3 15 15,5 16 15,75 15,5
Carduri Visa Electron [i Business \n LEI 15% p.a. (dobnd la termen de 1 lun );
MIRO Bank 1.000.000 lei - - 6 16,5 17 17,5 - 18 6,5 16,5 17 17,5 - 18
RIB 500 mii 500 mii - 0,5 pj 1,5 16,5 17,25 17,75 18 18 1,5 16,5 17,25 17,75 18 18
SanPaolo 500 mii 10 mil. 20.000 pf/100.000 pj 0,4 pf/0,6 pj 1 14 16 16,5 16,5 16,5 1 14 16 16,5 16,5 16,5
IMI Bank Depozit la termen (12, 18, 24, 36 luni) cu dob. var. (rata de referin] a BNR - 3,25%), f r comisioane, cu plata lunar a dob., suma min. 20 mil. lei
UniCredit - 150 mil. 5 USD/echiv. 0 1 16 1 7,25 17,25 16,5 16,5 1 15,5 15 16 15,5 15,5
Nova Bank - 100 mil. - - - - - - - - 1 15,5 16,5 16,5 17,5 18
Finansbank 3.000.000 20 mil. - - 1 16 17 18 18 18 1 16 17 18 18 18
Ziarul Financiarnu \[i asum r spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast neconcordan]poate proveni din netransmiterea la timp c tre Ziarul Financiara dobnzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.
Banca
|n lei
persoanefizice
persoanejuridice
taxadeschidere
cont comision
dinsuma
restituit`(%)
Suma minim ladepozite
Depuneri ale persoanelor fizice
lavedere
(%/an)
la termen (%/an)
1lun`
3luni
6luni
9luni
12luni
Dobnda
Depuneri ale persoanelor juridice
lavedere
(%/an) la termen (%/an)
1lun`
3luni
6luni
9luni
12luni
Dobnda|n valut`
lavedere
latermen
lavedere
(%/an) la termen (%/an)
comision
dinsuma
restituit`(%)Suma minim la
depozite
lavedere
latermen
Suma minim`la depozite
Dobnda
la termen (%/an)
DobndaDe puneri ale pe rsoanelor fi zice Depuneri ale persoa ne lor juridice
Eurom Bank - 500 - 0,5 2,75 2,75 3 3 3,3 - 1500 0,5 2,25 2,75 3 3 3,3Banc Post 500 1000 0,4 0,5 1,3 1,55 1,75 1,95 2,25 5000 10000 0,5 1,3 1,55 1,75 1,95 2,25BCR 100 1000 0,5min.1$ 0,5 2 2,5 3 3000 3000 0,5 2 2,5 3BRD 500 1000 0,5 0,25 1,25 1,5 1,55 1,6 1,65 5000 10000 0,25 1,45 1,5 1,55 1,6 1,65Banca }iriac 300 1000 0,5 0,1 2 2,5 3 3 3,25 0 10000 0,1 2 2,5 3 3 3,25RoBank 500 1.000 - 0,5 2,25 2,5 2,75 3 500 1000 0,5 2,25 2,5 2,75 3
Depozit la termen de un an cu dobnda fix` [i retragerea lunar` a dobnzii pentru pers. fiz. - dobnd`: 2,75%; suma minim` 1000 USD.ABN-AMRO min. 20000$ 0,1 0,6 0,6 0,6 0,7 0,7ING 10.000 30.000 0,25 1 1 1,1 - 1,25 0,25 1 1 1,1 - 1,25Raiffeisen 500 0,5 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5 5000 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5Transilvania 500 500 0,4pf/0,75pj 0,5 2,75 3,5 3,5 3,75 4 1000 0,5 2,75 3,5 3,5 3,75 4Romneasc` 300 - 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3 1000 1000 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3
Certificatededepozitnominative- USD:1lun` -2%,3 luni- 2,5%,6luni- 2,75%,9 luni- 3%,12luni -3,25%
Alpha Bank - 0,2 1,75 2,25 2,75 2,75 2,75 - 0,2 1,75 2,25 2,75 2,75 2,75Certificatededepozitnominative-USD:3 luni-2,25%,6luni-2,75%,9luni-2,75%,12luni-3%.
Carpatica 500 500$ - 0,25 2,5 3,25 3,5 - 3,75 500 5000 0,25 2,5 3,25 3,5 - 3,75Libra 100 100 - 0,5 1,25 1,5 1,75 2 2,25 500 500 0,5 1,25 1,5 1,75 2 2,25HVB Romnia 100 2000 0,75 0,95 1 1 1 1,05 1,20 - - 0,95 1 1 1 1,05 1,20Volksbank - 100 - 0,10 1,5 1,75 2 2,25 3 - 100 0,10 1,5 1,75 2 2,25 3Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 2 2,5 2,55 2,75 2,75 500 500 0,3 2 2,5 2,55 2,75 2,75
CarduriVisaElectron[i Business\nUSD 2%p.a. (dobnd`latermende 1lun`);Carduri VisaElectron[iBusiness\n euro2,8%p.a. (dobnd`latermende 1lun`)
Romexterra - 300 0,2(min1$) 0,7 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5 - 300 0,7 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5MIRO Bank 100-500 - 1 2,1 3 3,25 - 3,5 - 100-500 1,1 2,1 3 3,25 - 3,5RIB - 100 0,5pj 0,75 2,25 3 3,1 3,3 3,5 - 100 0,75 2,25 3 3,1 3,3 3,5SanPaolo IMI 1.000 0,6 pf 0,75 2 2,1 2,1 2,1 2,1 10 mii 0,75 2 2,1 2,1 2,1 2,1UniCredit - 5000 0 0,25 1,9 2,4 2,6 2,8 3 - 5000 0,25 1,4 1,8 2 2,2 2,4Nova Bank - - - - - - - - - - 5000 0,25 2 2,25 3 3 3,25Finansbank 10.000 250 - 0,50 2,50 3 3,25 3,50 3,75 10.000 1000 0,50 2,50 3 3,25 3,50 3,75Eurom Bank - 500 - 0,5 3 3 3,25 3 ,25 3,5 5000 1500 0,5 2,75 3 3,25 3 ,25 3,5Banc Post 500 1000 0,5 0,5 2 2,5 2,6 2,7 2,8 5000 10000 - 2 2,5 2,6 2,7 2,8BCR 0,5 2,75 3 3,5 3000 3000 0,75 2,75 3 3,5BRD 500 500 0,5 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 5000 7500 0,5 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7Banca }iriac 300 1000 0,5 0,1 2,5 2,9 3,5 3,5 3,75 - 10000 0,1 2,5 2,9 3,5 3,5 3,75RoBank - 1 3 3,25 3,25 3,5 1 3 3,25 3,25 3,5
Depozit la termen de un an cu dobnda fix` [i retragerea lunar` a dobnzii pentru pers. fiz. - dobnd`: 3,25%; suma minim` 1000 EUROABN-AMRO min. 20000 0,25 1 1 1 1 0,9ING 10.000 30.000 0,25 1,74 1,65 1,63 - 1,6 0,25 1,74 1,65 1,63 - 1,6Raiffeisen ech. 500$ 0,5 0,5 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 ech. 5000 0,5 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5Transilvania ech.500$ ech.500$0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,75 4 4,25 4,25 ech.1000$ 0,75 3 3,75 4 4,25 4,25Romneasc` 300 - 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5 1000 1000 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5
Certificatededepozitnominative- EURO:1 lun`-3%,3luni- 3,25%,6luni- 3,45%,9luni- 3,6%,12luni- 3,75%
Alpha Bank - 0,25 2,4 2,9 3,25 3,25 3,5 - 0,25 2,4 2,9 3,25 3 ,25 3,5
Certificatededepozitnominative-EURO:3luni- 2,9%,6 luni-3,5%,9luni- 3,25%,12luni- 3,75%Carpatica ech. 500$ ech.500$ - 0,25 2,75 3,5 3,75 - 4 ech.500ech.5000 0,25 2,75 3,5 3,75 - 4Libra 100 100 - 0,75 2,5 2,75 3 3,25 3,5 500 500 0,75 2,5 2,75 3 3,25 3,5Volksbank - 100 - 0,10 1,5 2 3,75 2,75 4 - 100 0,10 1,5 2 3,75 2 ,75 4Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 2,8 3 3,25 3,5 3,5 500 500 0,3 2,8 3 3,25 3,5 3,5Romexterra - 300 0,2(min1) 0,7 2,9 3,3 3,5 3,7 3,9 - 300 0,7 2,9 3,3 3,5 3,7 3,9
MIRO Bank 100-500 - 1,25 2,85 3,30 3,75 - 4 - 100-500 1,35 2,85 3,30 3,75 - 4RIB - 100 0,5pj 1 3 3,2 3,5 3,5 3,75 - 100 1 3 3,2 3,5 3,5 3,75
SanPaolo IMI ech.1.000$ 0,75pj 1 2,75 2,9 3 3 3 ech.10mii$ 1 2,75 2,9 3 3 3
UniCredit - 5000 0 0,25 2,5 2,8 3 3,2 3,4 - 5000 0,25 2 2,3 2,5 2,7 2,9
Nova Bank - - - - - - - - - - 5000 0,25 2,75 3 3,25 3,5 3,75
Finansbank 10.000 250 - 0,50 3 3,25 3,25 3,50 3,75 10.000 1000 0,50 3 3,25 3,25 3,50 3,75
1 3 6 9 12l un ` l un i l un i l un i l un i
1 3 6 9 1 2l un ` l un i l un i l un i l un i
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentrualte valute dect cele men]ionate \n tabel.
lavedere
(%/an)
Banca Telefon
Eurom Bank 2067075; 08008454545 (free)
BCR 3120056
BRD 3133200
Banc Post 3361124
Raiffeisen Bank 08008020202 (free)
Banca }iriac 4100182
CEC 3111119
Banca Transilvania 0264/407150
RoBank 3225700
B an ca R om n ea sc ` 3 21 16 02
Alpha Bank 2099999
Ro me xt er ra 026 5/ 166 640
Libra 2303333
Eximbank 3366162
ABN Amro 2020400
ING 2221600
HVB Romania 2032222
Carpatica 0269/233985
Volksbank 3039300
Piraeus Bank 3036920
MIRO Bank 2556825; 2121739; 4300770
RIB 3227005
SanPaolo IMI Bank 0257/284888
UniCredit 3015555
Nova Bank 3360856
Finansbank 3017100
DepozitulEUROM BANK 2004
Sursa: B`ncile comerciale
Dobnzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
USD
EUR
Banca
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu sediul \n Str. Cpt.Av. Alexandru Serbanescu, nr. 50, sector 1, Bucuresti, Romania, DirectiaPrivatizare, ofera la vanzare prin NEGOCIERE PE BAZA DE OFERTEFINALE, IMBUNATATITE SI IREVOCABILE, \n conformitate cu prevederileOrdonantei de Urgenta nr. 88/1997, modificata si completata cu Legea nr. 137/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Normele Metodologiceaprobate prin H.G. nr. 577 / 2002, un numar de 1.316.802 actiuni,reprezentand 99,0320% din capitalul social al societatii comerciale SOMCIFS- S.A., cu sediul \n Bucuresti, Str. Cpt. Av. Alexandru Serbanescu, nr. 26,bl.XVII B, ap.28, sector 1, cod unic de inregistrare 1568433, atribut fiscal: R,numar de \nmatriculare la Oficiul Registrului Comertului J 40/1654/1991, avandca obiect principal de activitate: Inchirierea masinilor si echipamentelor pentruconstructii fara personal de deservire aferent.
Capitalul social (conform ultimului Certificat de Mentiuni inregistrat laRegistrul Comertului sub nr. 5371/02.10.2000) este de: 33.241.850.000 lei
Structura actionariatului sintetica \n conformitate cu Certificatul deInscriere Mentiuni nr. 5371/02.10.2000
Valoarea nominala a actiunii este de 25.000 lei.DOSARUL DE PREZENTARE al societatii comerciale poate fi procurat
zilnic, incepand cu data de 04.06.2004 de la Directia Privatizare - A.V.A.S., dinBucuresti, str. Cpt. Av. Alexandru Serbanescu nr. 50, sector 1, camera 510,telefon 04 - 021/303.64.37, 303.63.84, fax: 233.32.77, intre orele 9.00 - 17.00.
Potentialii cumparatori care doresc date si informatii referitoare la S.C.SOMCIFS S.A. Bucuresti \n scopul \ntocmirii unui raport de expertiza asuprasocietatii, pot consulta documentele la sediul societatii dupa cumparareaDosarului de Prezentare si plata taxei de acces direct la date si informatii .
Pentru persoanele fizice / juridice romane plata TAXEI DE ACCESDIRECT la date si informatii, in suma de 23.100.000 lei + TVA, si aDOSARULUI DE PREZENTARE in suma de 46.200.000 lei + TVA, va fiefectuata in lei, in contul nr. 505511795573, cu ordin de plata tip trezorerie,\n conturi \n lei, deschis de A.V.A.S. la Directia de Trezorerie si ContabilitatePublica a Municipiului Bucuresti.
Pentru persoanele fizice/juridice straine, plata TAXEI DE ACCESDIRECT LA DATE SI INFORMATII, a DOSARULUI DE PREZENTARE si aGARANTIEI DE PARTICIPARE se face \n devize convertibile in conturile2511.1-88-1.USD.01/1010 (USD) ; 2511.1-88-1.EUR.01/1010 (EUR); 2511.1-88-1.GBP.01/1010(GBP); 2511.1-88-1.CHF.01/1010 (CHF); 2511.1-88-1.CAD.01/1010 (CAD), deschise la EXIMBANK - SMB cu sediul \n Bucuresti,Splaiul Independentei nr.15, sector 5 , la cursul valutar comunicat de BancaNationala a Romaniei la data achitarii acestora.
GARANTIA DE PARTICIPARE in suma de 5.000.000.000 lei se vadepune intr-una din formele precizate in Dosarul de Prezentare.
Documentele pe baza carora se elibereaza DOSARUL DE PREZENTAREsunt:
- dovada de achitare a pretului DOSARULUI DE PREZENTARE;- buletin de identitate sau pasaport (\n cazul persoanelor fizice romane/ straine);
- imputernicire din partea societatii comerciale ofertante;- angajamentul de confidentialitate ce va fi semnat la sediul A.P.A.P.S.
La negociere vor putea participa numai ofertantii care indeplinescurmatoarele criterii de precalificare:
1. au o experienta de minimum 5 ani in domeniul constructiilorindustriale si civile;
2. fac dovada realizarii unei cifre de afaceri de minimum 3.000.000 Euroin anul 2003
3. in mod direct sau prin in termediul societatil or la care suntactionari/asociati majoritari, nu au inrautatit in mod vadit situatiaeconomico-financiara a unor societati comerciale privatizate anterior,ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii cu intarziere a obligatiilorasumate prin contractele de vanzare-cumparare actiuni incheiate cuFPS si/sau APAPS.
Pentru participarea la negociere este obligatorie cumpararea Dosarului deprezentare.
Dosarele de prezentare cumparate in urma anuntului de vanzare publicat
in data de 26.04.2004 raman valabile.Pentru participarea la negociere, potentialii cumparatori vor depune la
sediul Directiei Privatizare - A.V.A.S. din str. Cpt. Av. Alexandru Serbanescu nr.50, sector1, Bucuresti, \n plicuri sigilate, Documentele de participare,precizate la art. 35 din Normele Metodologice aprobate cu HG nr. 577 / 2002si \n Sectiunea C a Dosarului de prezentare, si Documentele care sa atesteindeplinirea criteriilor de precalificare.
In plicul sigilat care contine documentele de participare, ofertantii vorprezenta un document / documente de la titularii de creante bugetare sifurnizorii de utilitati, din care sa rezulte ca acestia nu beneficiaza de inlesniri laplata, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 40 / 2002, privindrecuperarea arieratelor bugetare si Ordonantei de Urgenta nr. 57 / 2002, pentrurecuperarea arieratelor catre principalii furnizori de resurse energetice si apa.
Documentele de participare si documentele de precalificare se depunodata cu OFERTELE FINALE.
Potentialii cumparatori vor depune OFERTELE FINALE pana la data limita de24.06.2004 ora 13.00, \n plicuri sigilate, \n conformitate cu instructiunile specificatein Dosarul de prezentare, la sediul A.V.A.S. - Directia Privatizare precizat mai sus.
Documentele de participare se vor deschide la data de 24.06.2004, ora14.00 \n prezenta tuturor potentialilor cumparatori.
Alte relatii privind Societatea Comerciala SOMCIFS S.A. Bucuresti, se potobtine de la Directia Privatizare, tel. 021 / 303.64.37; 021 / 303.63.84; fax 021/ 233.32.77,.
Informatii suplimentare privind oferta A.V.A.S. se pot obtine consultandsite-ul cu adresa www.avas.ro.
N r. D en um ir ea a ct io na ru lu i % N r. a ct iu ni V al oa re a t ot al a(mii lei)
1 . A PAP S ( A. V. A. S. ) 9 9, 03 20 1 .3 16 .8 02 3 2. 92 0. 05 02. Persoane fizice 0,968 12.872 321.800
T OTA L 100 1. 329. 674 33. 241. 850
ANUNT DE VANZARE actiuni prin NEGOCIERE PE BAZA DE OFERTE FINALE,IMBUNATATITE SI IREVOCABILE
Evolu]ia rezervelor valutare - mil euro
M ai A pr il ie M ar ti eTotal 7.271,6 7.026,5 6.764,6cump`r`ri 331,4 212,0 335,5pl`]i 138,8 23,3 52,7venituri 16,6 17,6 15,4alte intr`ri 35,4 16,7 37,0
BNR aspir` toat` valuta, \ns`mai are nevoie pentru a dormi lini[tit`
Guliver/Getty Images
Guliver/Getty Images
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
5/12
-
7/21/2019 zf-03iunie2004
6/12
6 COMPANII ZIARULFINANCIAR3 IUNIE2004
Vlad Nicolaescu
SOCIETATEA, membr` agrupului sloven KD, a lansatfondul mutual KD Maximus,
care se va orienta cu prec`dere c`treinvesti]iile \n ac]iuni pe pia]aromneasc`. Slovenii mai vor s`lanseze \n toamna acestui an un altfond, care se va orienta c`treinvesti]ii \n obliga]iuni. Avem caobiectiv pentru KD Maximus s`atragem 2.000 de investitori pn` lafinalul anului [i s` atingem un nivelal activului de un milion de euro, adeclarat pentru Ziarul Financiar IonMincu-R`dulescu, pre[edintele KDInvestments Romnia. KD Maxi-mus a primit la \nceputul s`pt`m-nii autoriza]ia din partea ComisieiNa]ionale a Valorilor Mobiliare.
Fondul va investi pn` la 70% dinactive \n ac]iuni cotate, restul ur-mnd s` fie \mp`r]it \ntre obliga-]iuni, titluri de stat [i depozite ban-care. Vom adopta o politic` pru-dent` \n ceea ce prive[te alegereaportofoliului de ac]iuni, spunepre[edintele KD. Unul din deza-vantajele cu care porne[te orice so-cietate de administrarea investi]i-ilor pe o pia]` nou` este lipsa unuiistoric \n privin]a performan]elorfondurilor administrate. Legisla]ia
pie]ei de capital nu le permite ad-ministratorilor s` promit` investi-torilor anumite randamente, astfelc` modul cum au evoluat fondurile
\n trecut este unul din criteriile care
stau la baza deciziei investitorilorde a cump`ra unit`]i de fond.Durata investi]iei recomandat`
de societatea de administrare pen-tru KD Maximus este de trei ani,dar administratorii nu percep niciun comision la cump`rarea sau r`s-cump`rarea unit`]ilor de fond indi-ferent de durata investi]iei Fonduleste singurul de acest fel care nupercepe comisioane de r`scum-p`rare indiferent de durata inves-ti]iei.
Comisioanele de r`scump`rareale fondurilor de ac]iuni de pe pia]`pot ajunge pn` la 10%. Comisionulde administrare al fondului va fi decel pu]in 0,25% societatea avnd
posiblitatea s` \l majoreze \n func]iede performan]ele investi]iilor.Grupul KD este prezent \n Slo-
venia, Croa]ia, Bosnia-Her]egovina,Republica Srb` [i Muntenegru, ad-ministrnd active totale \n valoarede peste 700 de milioane de euro.Pia]a romneasc` a fondurilor mu-tuale se ridic` \n prezent la doar 50de milioane de euro.
Strategia pe care slovenii auaplicat-o \n toate ]`rile \n care suntprezen]i a fost aceea de a lansa fon-
duri mutuale cu investi]ii pe pia]alocal` de capital.
Cre[terea interesului investitori-lor str`ini fa]` de industria de admi-nistrare a investi]iilor este \ntr-o
cre[tere evident` \n ultimul an.Fondul Romno-American de In-vesti]ii a preluat pachetul majoritarde la Certinvest, iar HVB Bank aconsiderat c` este momentul s` \nfi-in]eze o societate de administrare.CA IB Asset Management, socie-tatea specializat` a HVB, nu a lansatpn` \n prezent nici un fond, darvrea s` administreze din Romniamai multe fonduri cu investi]ii cuplasamente pe pie]ele externe.
Lans`rile de noi fonduri mutualecontinu`: la rnd, slovenii de la KD
Perspectivele de dezvoltare apie]ei romne[ti de ac]iuni [iobliga]iuni au \nceput s`atrag` [i administratoriistr`ini de fonduri. Societateade administrare a investi]iilorKD Investments este primafilial` a unui grup financiarstr`in care lanseaz` \nRomnia un fond mutual cuplasamente pe pia]a local`,adresat investitorilor romni.
Tiberiu StroiaZF Transilvania, Deva
SOCIETATEA Poroterom din Or`[-tie a investit circa un milion de euro
\ntr-o linie tehnologic` de produ-cere a c`r`mizilor [i blocurilor ce-ramice cu goluri verticale, devenindastfel, potrivit oficialilor companiei,primul produc`tor de pe pia]aromneasc`.
Circa 50% din investi]ie a fost re-alizat` printr-un program de fi-nan]are nerambursabil` derulat prin
Agen]ia de Dezvoltare V Vest. Di-feren]a am acoperit-o prin alte tipuride credit`ri pe termen mediu, deru-late prin diferite b`nci. Acum totuleste frumos, fabrica produce, dardac` m` uit \napoi, nu a[ mai lua-ode la cap`t, afirm` Doru Depcea,unul dintre ac]ionarii societ`]ii.
Produc]ia efectiv` a \nceput \nluna martie, astfel c`, la ora actual`,fabrica de la Or`[tie produce zilnic150 de metri cubi de c`r`mid`. Pro-cesul tehnologic de fabricare a c`r`-mizilor cu goluri verticale dureaz`cinci zile, iar materia prim` folosit`este argila, nisipul [i rumegu[ul.
Pentru argil` avem concesionat`pe o perioad` de 25 de ani o carier`
\n localitat ea Turda[. Costurilepentru fabricarea unui metru cub de
c`r`mid` sunt cuprinse \ntre 800 [i900 de mii de lei, iar pre]ul de vn-zare este de circa 2 mil. lei. Produ-sele similare, aduse din import,ajung la 3 mil. lei pe metrul cub.Acesta este unul dintre motivelepentru care nu putem satisfacecererea existent` pe pia]` [i suntemobliga]i s` facem program`ri pentrucei care doresc s` cumpere c`r`mi-d`, spune Dan Ionescu, adminis-tratorul societ`]ii.
Conducerea firmei inten]ioneaz`s` dubleze capacitatea de produc]ie.
Valoarea total` a investi]iei seridic` la 6 mld. lei. |n acest fel vomajunge la o capacitate de produc]iezilnic` de circa 250 de metri cubi dec`r`mid`, a mai spus Ionescu.
El sus]ine c` \n perioada martie -octombrie pia]a intern` are nevoiezilnic de circa 400 de metri cubi dec`r`mid` cu goluri verticale. |nperioada rece cnd firmele deconstruc]ii \[i reduc mult activitateacererea de c`r`mid` cu goluriverticale ajunge la circa 200 de metricubi pe zi. |n aceast` perioad` vomproduce pe stoc, a mai spus el.
O fabric` cu acela[i profil exist` laTrgovi[te, numai c` pn` laaceast` dat` nu s-a reu[it trecerea laproduc]ia propriu-zis`.
Investi]ie de 1 mil. euro pentruc`r`mizi cu goluri verticale
R`dulescu: Vrem 2.000 de investitori pn` la finalul anuluiPetric` T`nase
Stelian Negrea
GRUPUL InterAgro a finalizat laZimnicea, \n jude]ul Teleorman, o fa-
bric` de procesare a tutunului, valoa-rea total a investi]iei ridicndu-se la6 milioane de euro.
Investi]ia am demarat-o acum un
an [i jum`tate. |n urm`toarele dou`s`pt`mni, fabrica va lucra la capa-citate maxim . |n prima lun vom li-vra 1.200 de tone de tutun produc`to-rului na]ional de ]igarete, a declaratIoan Niculae, pre[edintele grupuluiInterAgro, unul dintre ac]ionariiSociet`]ii Na]ionale Tutunul rom-nesc (SNTR) SA.
Fabrica are o capacitate deproduc]ie de 15.000 de tone de tutun
pe an, cu posibilitatea m`ririi acesteiapn la 18.000 de tone pe an.
SNTR va fi principalul beneficiaral tutunului care va fi procesat laZimnicea, \ns vom putea s livr`m [icompaniilor multina]ionale produc`-toare de ]igarete, a spus Niculae. El aad`ugat c SNTR ar putea