PUBLICATIILE INSTITUTULUI PENTRU $TIINTA $1 TEHNICADIN ROMANIAANUL ACADEMIC 1947-1948

Nr. 7

Prof. ION S. ATANASIU

ZACAMINTELE DE TITEIDIN ROMANIA

EDITURA AGIR ASOCIATIA GENERALA A INGINERILOR DIN ROMANIAStr. C. A. Rosetti Nr. 35, Bucuresti

1 9 4 8

.4

,

4Lc,

,

.

T.

.91

;

99.

7

f

4,

,

f

C.,-

. r

.

.4

\

.1

1,114.1-,

4.1

a

www.dacoromanica.ro

Institutul pentru Stiinta i Tehnica din Romania, in intentia de a asi-gura o larga raspandire prelegerilor tinute in cadrul activitatii sale, a decispublicerea textelor definitive sub forma de brosuri.

Colectia de fata va constitui o biblioteca destinata sa traseze liniiledh ecioare ale starii cunostintelor i cercetarilor stiintifice i tehnice actuale.

Comitetul de Directie sperd ca prin aceasta a pus in mainile speciali-stilor un instrument util i practic.

Brosura de fata contine prelegerile facute de Dl. Prof. Ion S. Atanasiuin trimestrul II al anului academic 1947-1948.

In aceste prelegeri se arata nece sitatea de a asigura mentinerea pro-ductiei petrolifere, prin punerea in exploatare de noi terenuri care sa in-locuiasca treptat terenurile epuizate si se propune, dat fiind legatura -exis-tenta intre rocele bituminoase i aglomerarile de petrol, prospectareaexplorarea unitatior tectonice in care se constata prezenta acestor roceanume : in regiunea Moldo-Valahli a depresiunei subcarpatice, in bazinultransilvdnean panonic, in Oltenia 0. in regiunea Anina (Banat).

*

L'Institut de Science et Techni que de Roumanie, dans l'intentiond'assurer une large diffusion aux legons faites dans le cadre de sonactivite, a decide d'en publier les textes dfinitifs sous forme de brochures.

La collection envisage constituera une bibliotheque destinee A tracerles lignes directrices de l'tat des- cormaissances et xecherches scienti-fiques et tehniques actuelles.

Le Comit de Direction espere avoir de cette maniere mis entre lesmains des specialistes un instrument utile et pratique.

La prsente brochure contient les legons donnes par Mr. le Prof. Dr.Ion S. Atanasiu pendant le deuxime trimestre de l'anne acadmique 19471948.

Dans ces legons on examine la necessit de maintenir la productionptrolifere, par la mise en exploitation de nouveaux terrains qui au fur et Arnesure puissent suppler les terrains puiss, et on propose, tant donnela relation existente entre les roches bitumineuses et les accumulations deparole, la prospection et l'exploration des unites tectoniques, dans les-quelles on a constate ,la presence de ces roches, A savoir : la region Moldo-Valaque des depressions souscarpatliiques,le bassin transylvain et panonien,l'Oltenie et la region Anina (Banat).

7i

81

*

www.dacoromanica.ro

ZACAMINTELE DE TITEI DIN ROMANIA')L

PERSPECTIVELE PROSPECTIUNILORPENTRU CAUTAREA TITEIULUI

Regiunile petrolifere astAzi in exploatare, ()ri-ck de sistematic ar fi lucrate si ori CAVA' insis-tent5 s'ar pune ca s5 se gAseasc toate acumul-rile de titei ce pot fi rentabil exploatate, sunt fa-tal expuse epuiz5rii. Declinul se marcheaz5 con-stant, din anul 1936 Incoace si ast5zi s'a ajunschiar la ideia unui declin normal", de care setine seama in prevederile ce se fac pentru pro-ductia anilor ce urmeaz5.

Pentru a reda industriei de petrol vigoarea deodinioar5, este imperios necesar sA se caute re-giuni noi, ori unde exist5 o cat de vag5 indicatiedespre o posibira acumulare de titei. Sub punctulde vedere al acestui imperativ, vom discutaperspectivele de viitor ale prospectiunilor geolo-gice.

Plecnd dela ideia cal un zcmnt de titei tre-bue s5 derive din roci bituminoase (roci mame),vom urm5ri mai de aproape distributia acestuifel de roci in Roninia si vom cerceta, pentrufiecare caz in parte, dad si celelalte conditiipentru formarea unor z5c5minte au, sau nu, san-sa s5 fie Indeplinite.

1. Tinutul dela est de Carpatii orientali. Pe blo-cul rigid de care s'au lovit valurile cuthrilor car-patice in inaintarea lor, exist5 depozite bitumi-noase in Silurian. Din studiile lui Vsautanu, re-zult c5 la partea superioar5 a Silyrianului infe-rior (Ordovician), apar, in valea Nistrului, 1a N.de Soroca, sisturi b tuminoase, pe care el le nu-meste strate de Naslavcea si le compar cu stra-tele de Kukers din Estonia. Sisturile de Naslavceaau 50-60 m. grosime si contin cca 10% bitu-mine libere, fata de peste 50% substant bitumi-noas5 care exist in stratele de Kukers.

Pentru a explica prezenta acestor depozite ca-re, evident, nu s'au putut forma intr'o mare des-chis, V5stAutanu admite o situatie comparabflcu aceia a MArii Negre de azi. In schita paleo-geovrafic5 pe care o cl pentru Ordovicianul su-perior (fig. 1), el consider5 regiunea de sedimen-

4) Prelegere tinut5 la Institutul pentru Stiint iTehnica (AGIR--Soc. PolitehnicA) dela 26 Febr.12 Martie 1948.

tare a stratelor de Naslavcea ca fundul unui golfadanc al m5rii ordoviciene, golf care p5stra nu-mai o ingust5 comunicatie cu marea 1arg5 dinNord. Axul acestei m'ari inchise precarpatice arfi fost situat aproximativ in partea centrala aBasarabiei si ar fi deci de presupus c5 acolo aufost Irtrunite conditiiie optime pentru sedimenta-rea stratelor de Naslavcea. Dac5 tinem ins5 sea-

FIG. 1. Regiunilesibild i

in care existenta titeiului esteindicat.

po.deci ca'utarea lilt

ma de sondajete ce s'au fcut la Iasi si in Buco-vina .(Horodnic), care au arAtat ea scufundareaplatformei precarpatice are loc mai la Apus, adi-c5 dincolo de o lin.e ce ar trece dela Ungheni laCernuti, putem presupune c5 basinul de sedi-mentare al stratelor de Naslavcea se intinde ce-va mai mult spre Apus, cuprinzand si regiuneape care o acopere ast5zi Moldova dintre Prut siSiret. Putem, prin urmare, considera ca proba-b15 existenta sisturilor bituminoase, In adnci-me, in aceastA regiune (fig. 1). Se pune ins5 in-trebarea dac5 aceste sisturi, ch'ar dac s'au de-pus, vor fi fost crutate de erosiune in imensulinterval de timp care a trecut dela depunerea lor0115 in Cretacicul mfjloc:u, care acopeie acum,transgresiv, Silurianul dela Nistru. Este sigur cao mare parte a Ordovicianului podol:c a fosterodat. Dar daca tinem seama de faptul c5 maispre N., pe Nistru chiar, s'a p5strat tot Siluria-nul superior, iar in Polonia si Devonianul, putemadmite ca spre Carpati, unde afundarea depozi.www.dacoromanica.ro

2telor se rnarcheaza ca si in Po Ionia, o pd,,trarea. Ordovieanului este posibila.

Ca element protector al bituminelor din stra-tele de Naslavcea, am putea privi cei peste 150m. de s'sturi din Gotlandian, s'sturi tare staudeasupra gresiilor si calcarelor ce acopar stra-tele de Naslavcea. Aceste gresii si calcare ar pu-

i-tea servi ca roca. rezervor pentru o migrateapropiata.

$tim-deasemenea faptul c in Moldova de N.,in lungul Siretului, cutarile tertiare au realizatstructuri antic!inale destul de ample, dealungulcarora apar dealtfel i isvoare de gaze naturale.

Desi toate aceste temeiuri sunt destul de Su-brede, noi credem ca problema cautarii de zaca-minte de titei in tinutul de est de Carpati, trebuepusa st urmarita. cu staruinta.

2. Basimil Transilvaniei. $tim despre zacamin-tele marl de gaze din aceasta regiune ca stintacumulate In depozitele miocene, in care suntintercalatii marnoase puternice, care formeaiaun acoperis bun pentru gaze si deci, cu atat maimult pentru titei.

Mai putin orientati suntem asupra rocelor ma-me din care provin aceste gaze. Data le privirnca filtrate extreme si le comparam cu zacamintele6e gaze cunoscute din alte regiuni, ca de exern-plu: acelea dela Boldesti, din Dacian, formate s'ele din metan aproape pur ca i acelea d'n Tran-silvania, putem presupune, prin anaiogie, exis-tenta in profunzime a unui zacamant de titei, Iindc j la Boldesti, sub orizontul cu gaze existatin astfel de zacdmant. Ca roce mame ale gazelor

titeiulW din Transilvania, am putea pevi stra-tele oligocene de Ileanda Mare, bituminoaseele ca i sistuele disodilice d'n Carpatii Orientali.

S'au forat In bazinul Translvaniei unele son-de adanci, fara Insa sa se fi atins baza formatieicu gaze ,asa incat nu putem privi problema ti-teiului din aceasta regiune ca fiind lamurita. Din-potriva, credem ca suk necesare sondaje maiadanci, care sa ajunga pang la Oligocen,

3. Bazinul Panonic. La marginea de Rasarit amarelui bazin Panonic, in regiunea Oradea Mare,se cunosc nisipuri impregnate cu bitum la Dernasi la Tatarusi. Unele sondaje, care s'au facut pen-tru a stabili extinderea nisipurilor asfaltoase, auaratat c, odata cu departarea de aflorimente,spre adancime, asfaltul trece in bitumine din cein ce mai fluide. Aceasta este un indiciu caaici, ca i in aite parti, asfaltul nu este decat tinprodus de oxidate, in zona de afloriment. a unorbitumine care impregneaza nisipul. Este prin ur-mare posibil ca in regiune s'a fie si zacaminte detitei. Pentru cautarea acestor zadminte prinprospectie, cercerarile geologice de suprafata nusunt suficiente, fiindca regiunea este acoperita desedimente noi. S'au fcut prospectii geofizice ca-re au aratat unele cuiminatii ce ar putea fi priviteca zone de acumulare, in cazul and titeiul arproveni din sedimentele neogene ale basinuluiPanonic. Dealtfel, In curand, unele sondaje pro-

Nude proiectate in regiune vor ataca in frontproblema titeiului.

4. Oltenia. In Oltenla problerna z'amintelorde titei poate fi discutata din doua puncte de ve-

f dere si anume :Pot fi luate In considerate rnanifestatiile inte-

resante, cum sunt fier6atoare1 e de gaze combujstibile i izvoarele de titei, care apar pe hnticli-nalut Sacel-Ciocadia.

Se poate pune intrebarea deed faciesul bitumi-nos al pligocenului, care dela Targoviste spreVest este substituit prin stratele de .pucioasa siprin gresiile si conglomeratele din Valea OItuIuinu se inUnde totusi i dincolo de Olt, intr`o zonimai departata de Carpati.

Ivirea gazelor si ttelului in zona antienalaSacel-Ciocadia sunt I r indoial indicii pretioa-se despre existenta bituminelor in regiune ; pangacum insa nu putem imagina un sistem In careaceste bitumine sa-si &eased locul si care sa neserveasc5 drept .ipoteza de lucru in explofare.Inteadevar nu se poate preciza care sunt rocelemame ale bituminelor. Despre sisturileale Oligocenului flu poate fi vorba, deoarece eleIipsesc cu totul, sau sunt neinsemnate ca grosi-me. Este posibil ca bituininele s provina dinune_e sisturi foioase bituminoase care apar InMiocenul superior. Dealtfel studii geologice preadetailate nu s'au lacut Inca In regiune i nici nuse vor putea face pang ce nu vom avea harti to-pogrece bune, Hilt care deocamdata lipsesc.

Oricum, regiunea mentioned nu trebue pier-duta din vedere in planurile de prospectie din vii-tor.

Problema preungirii spre Sud-Vest a depozi-telor biturninoase oligocene din Carpati este multmai delicata. Dad admitem c marea In cares'au format aceste depozite, trebuia sa fie izo-lath de larg, am putea banui ca in interiorul ar-cului care leaga Carpatii de Balcani, se gaseaextremitatea de S.-V. a acestui golf al marii oll-gocene. N'ar fi prin urmare nici un motiv catocmai a'ci sa lipseasca depozitele de facies bi-tuminos. Se pune Irma Intrebar9 unde era zonamai adanca a acestui golf, zona in care sa se fiputut depune, dincolo de platforma litora15, aco-per:ta de prund1surile i nisipurile carpatice, se-dimente pelitice bituminoase. Este de gasit, cualte cuvinte, regiunea care, intre marginea podi-steui balcanic i platforma litorala a Carpatilorgotici, a putut primi, in Oligocen, sedimente pe-litice. NIA in prezent ne lipsesc indicatii sigurein aceastd privinta, deoarece, nici in partea me-ridionala a Olteniei si_nici in partea .ei centralnu s'au facut sondaje adanci. De asemeni, nus'au facut nici studii geofizice sistematioe, inspecial gravimetrice, care sa ne aduca.elementecat de vagi pe care sa putem intemela o ipote-za. Fi argumente prea sigure, banuim totusica platforma prebalcanica ar putea ajunge pariaaproape de latitud'nea Craiovei si c, prin ur-

disodilice

atei

ai

www.dacoromanica.ro

maze, cautarea unut_Oligocen pelitic, eventual.bituminos, ar fi indicata 1a N. de acest ores.

5. Arena. Incheiem acest capitol amintindsisfur:le bluminoase, de \Tanta Hasid inferioara,dela Anina din Banat. Mai demult, aceste sisturierau dist late si din ele se obtineau produse ase-mnatoare cu cele,..provenqe din titei.

Sisturile Ntuminoase dela Anina apar la zi inaxul unui anticlinal si sunt acoperite pe flancurlde sisturi calcaro-marnoase care apartin Liasicu-lui mediu si supetiir si de marne grezoase, gresiisi calcare care revin Doggerului, Malmului $iCretacicului. Spre- N. si spre S., antic:inalul seafunda i istitrile bituminoase raman in adan-cime, asa Incat ear parea ea, din acest punct devedere, acumularea_si pastrarea unui zacamantde Humine ar fipOsibil. Banuim insa ea acope-risul subtire format din marnele Liasului mediusi superior a fast insuficient ca s prezerve unzacamant ce s'ar fi format In Lias. De acumulariin depozite jurasice mai superioare sau in Crete-cic, nu poate ti vorba, fiindca acele depozite sunlaproape total lipsite de sedimente marhoase sausistoase care sa formeze un acoperis. D'n aceastacauza consideram regiunea mai putin interesantapentru cautarea de zacam.rite- de titei.

Dup ce ant aratat posibilitatile de viitor aeexplordrilor In regiuni in care existenta titeiuluinu este Inca dovedit, vom expune starea de azia cunostinteolr noastie asupra regiunilor in carestim c titeiul poate forma zacaminte exploata-bile. Acestea sunt regiunile pe care se Interneia-Ea productia actuala de titei a tarii.

Din punct de vedere geologic, acPste regiunitin de zona margina!a a flisului dir Moldova side-Neogenul colinelor subcarpatice din Muntenia.

ZACAMINTELE DE TITEI DIN FLISULCARPATILOR ORIENTAL!.

Se adm:te In general cg In flisul Carpatilororientali titeiul provine din marnele bituminoase

sisturile disodilice ale aigocenului inferior.Pentru unele zacaminte de bitumine din zona In-tern% a flisului, unde lipseste un Oligocen custuri disodilice, d. Prof. Macovei a sugerat ideiac rocile mame ale acelor manifestari ar puteafi sisturile negre de varsta cretacica, numitestratele de Audia.

Dna chestiunea rocelor mame nu mai formea-za astazi, pentru zacamintele din flis, o problerna,nu se poate spune acelas lucru despre dile demigrare, despre rocile de acumulare si despre a-

a

coperisurile zacamintelor existente sau posibile,Inteadevar, NO de tectqnica foarte complicataa flisului, aceste probleme nu sunt prea usor desolutionat.

Fiind astazi dovedit, indiferent de unele deose-biri -de opinii in ceace priveste detaliile, ca zonemarginala, adica zona de fits, in care se gsescIn, Romania zacaminte exploatabile, este consti-tuita dintr'o -suprapunere de panze de supracutare,se pune intrebarea In ce fel intervine aceasta tec-tonica in acumularea si conservarea zacaminte-lor de titei.

Avand in vedere tectonica in panze, suprapa--nand complexe de varste si de fac*esuri diferite,51 privind cadrul in care ear fi putut misca unMei in migratiune, nu mai avem de contat nu-mai pe o succes:une stratigrafica anumita,pentru ce :

a) Panzele vor varla lii ceeace priveste consti-tutia lor stratigrafin. fiindca pot avea faciesuridlerite pentru sedimente sincrone.

b) Titeiul poate migra dintr'o liana In altapoate gasi un rezervor de acumulare inteun

sediment mai vechiu decal rocele mame, sedimentin care, fara aceasta suprapunere tectonica, n'arfi putut ajunge.

c) Panzele pot constitui acoperisuri atuncicand baza lor este format% de sedimente peliticesau calcaro-pelitice, Fum este cazul la Cretaciculsuperior.

d) In fine, planele de incalcare si de sariaj pecare le creian tectonica de supracutare, precum

faliile care rezulta din aceasta tectonica, pot ftcai de migratie foarte variate i complexe.

In aceasta situatie socotim necesar sa dam,Inainte de orice alte consideratiuni asupra zaca-mintelor de titei din flis, o expunere sumard asu-pra tectonicei zonei marg:nale, asa cum o ve-dem astazi in regiunea unde studiile geologice aulost mai numeroase si mai detailate, adica in ju-detele Neamt i Bacau. In Carpatii marginali dinaceasta regiune, s'a putut constitui o scara stra-tigrafica a fliSului, scara Care, abstractie facandde discutiile principiale care se refer la loculunde trebuesc trase unele limite intre serii, esteunanim admisd. Relevam, ca uTi progres foarteimportant In stratigrafia flisului marginal, faptulca s'a putut stabili cu certtudine pentru ,acestflis, diferite faciesuri. Acest progres a permis sase dea termenilor constituenti pozitia exacta Inscara stratigreca.

Schematic scara stratigrafica a Paleogenuluimarginal se prezinta In felul urmator :

Facies intern I Fades intermediar 1 Fades marginal Fades ubmarg nal'

Oligocen Ilvtesnilue, :stud disocUice ft gresie de KlivaGresii de Lucicesti I Strate de

Conglom. verziBisericani.

Locen1

Gresia de

StrateTarau

de Plopu cuAcei cu

tipinterca.marginallati; de

marne roli.Sisturi f i calcare oistoase(hocen de tip marginal)

Cretacie MarnecalcaroJse cu fucoide li inocerami (Str. de Hangu)

5i fall

,

pi

IL

pi

51-

plipi

1

I

I

www.dacoromanica.ro

4Dupa cum se vede din tablou, in Oligocenul su-perior se produce schimbarea de facies In regiu-nea de sedimentare cea mai extern-a. unde in loc

PANZELE FLISULUIIN REGIUNEA

PIATRA MEANT -TARGU OCNA

FIG. 2. PAnzele flisului in regiunea Piatra NeamtTg. Ocna.

de gresii de Kliva se depun conglomerate breci-forme verzi. Aceast substituire este caracteris-lid pentru faciesul pe care 1-am numit submar-ginal.

/ft sen:riuMt,Pala Ile lARcAll

aA. Tediu

aterA De ThsLAVOI/rEhMENARA?

In Oligocerrul inferior se sedimenteaza spreapus gresiile de Luckesti, pe and spre r5s5rif sesubstituesc acestor gresii depozitele sistoaser nu-mite strate de Bisericani.

In Eocenul superior sedimentarea, reprezenta-th prin stratele de Plopu, este uniform dela omargine la cealalth a basinului d sedimentare.

In Eocenul inferior se depune : in zona internigresia masiv de Tard.u. care este caracteristic5pentru faciesul intern, pe and spre r5s5rit sedepun sisturile si calcarele sistoase care consti-tuesc Eocenul de tip marginal. Intr'o zon5 inter-mediar a. aceste dou5 faciesuri se intredtrund,and nastere unui fades intermediar, caracteris-tic pAnzei pe care am numit'o pAnza de TasIsciu.

In fenomenul de supracutare, panzele (fig. 2),s'au n5scut in diferite regiuni ale basinulut de se-dimentare $i din acele regiuni de origine au luatfiecare Jaciesul respectiv, fades care le caracte-

--rizeaa.PAnza dEv Tardu provine din zona de fades

intern.PAnza 'de Tas15u, provine din regiunea in care,

in Eocen, se intreptrundea faciesul intern cu a-cel marginal ; ea este caracterizat printr'un Eo-cen in care alterneazA gresii masive de Tarc5ucu sedimente eocenice de tip marginal.

Unele panze marginale, mai interne, yin dinregiunea de sedimentare a gresiei de Luckesti,far altele, mai externe, din regiunea de sedimen-tare a stratelor de Bisericani.

In fine, pAnzele submarginale yin depe margi-nea de r5srit a basinului de sedimentare, dinregiunea in care, in Oligocenul superior, se de-puneau breciile verzi.

Structura in Orme a -flisului carpatic..(fig. 3)d problemei zdcgmintelor de titei un aspect a-parte. Intr'adev5r, prin faPtul c panzele sunt nunumai unithti tectonice ci, in mare parte si stra-tigrafice, cel putin dou5 din fetele acestei proble-me i anume aceia a nivelelor de ammulareaceia a acoperisului protector, sunt de privit se-parat, pentru fiecare pAnz5 in parte, deoarecedela o pAnz la alta depozitele sincrone potschimba de facies; un etaj reprezentat prin nisi-puri, sau gresii intr'o panz poate fi inlocuit prinargile, sau marne in alth panz5. Un exemplu ti-pie in aceast5 privinth ne este oferit de sedimen-tele de varst5 eocen5 care : in pAnza de Tardu

Pic Cap&AWE 19400/N4LE e.eirorm

47 .0 ,T 4014W,

00,

0/,44L-u21..;

*/

FIG. 3. PAnzele flisului marginal in Valea TaslAului C3 Senonian ; Em Eocen marginal ; T gresiede TarcAu; PI Stratele de Plopu (Eocen superior) cu intercalatii rosii (r); L gresie de LucAcestim menilite i marne bituminoase; Dis sisturi disodffice; IQ gresii de Kliva; Mi cu

sare (s).

L fl

L ca

miocerrtwww.dacoromanica.ro

si in panzaintermediar5, nurnith de TazI5u, sunt.reprezentate in total sau in parte prin gresia deTare 5u, care constitue o faarte bun5 rod rezer-vor, pe dud in panzele marginate i submargi-nate acele gresii sunt inlocuite prin sisturi si cal-care compacte, incapabile SA prirneasd acumu-I5ri importante de titei.

Din aceasth caud, precum si din altele carese vor vedea in cursul expunerii, suntem nevoitis ceroethm, dupa cum am spus, problema zAca-mintelor de Mei din flis pentru fiecare pand,sau cel putin pentru fiecare grup de panze inParte.

Vom incepe studiul cu panzele cele mai ex-terne i anume cu panzele submarginale, fiinddele au tectonica cea mai simpl si in acelas timpreprezinth i unit5tile care au fost deplasate celputin din pozitia lor initia15, adid de locul undes'au desf5surat procesele de sedimentare. In a-ceast5 situatie putem presupune c fenomenelede migrare si de punere in loc nu au fost Incprea mult complicate de misckile tectonice si aup5strat forma relativ simpl5 pe care o presupu-nem pentru zAdmintele mai noi din regiunileautohtone sau quasiautohtone.

Panzele submarginale sunt constituite din punctde vedere stratigrafic dinteun Eocen calcaro-pe-litic, acoperit de un orizont gros de peste 150 m.de. marne si gresii sistoase (Stratele de Plopu).Oligocenul incepe tot prin sedimente predomi-nant sistoase (Stratele de Bisericani) si se conti-nu5 apoi cu menilite, marne calcaroase bitumi-noase i cu sisturi disodilice. Caracteristid pen-tru constitutia stratigrafic5 a acestor panze estesubstituirea partial, sau aproape tota1 5 a gresielde Kliva prin gresii si brecii constituite dinblocuri de roce verzi, de or'gina extracarpatic5.

Din punct de vedere al z5dminte1or de titei,putem spune despre panzele submarginale urma-toarele:

ele contin roci mame de titel, deci prezentanor z5dminte este posibil5;

ele contin si rod In care titeiul se poate acp-mule (gresiile si brecciile verzi dela partea supe-rioar5 a Oligocenului);

ele nu ofer i un acoperis protector pentruzAdmintele ce s'ar putea acumula in gresillebreciile verzi.

Din aceste observatil deducem in primul randraptul c acolo uncle o panz5 submarg'nal5 apa-re la suprafata si este prin urmare descoperith,ca de exemplu in regiunea Cradului din Jud.Neamt, nu exist sanse ca ea s5 cont'n5 zaca-rninte exploatabile dc. Vtei. Pentru ca o panz5submarginalli s5 fie product'v5, este necesar caea & fie acoperit, fie de invelisul ei miocenicnormal, fie tectonic de alte panze frai superioare.

In cazul and o panz5 submarginal5 poate fipurtaloare de titei, titeiul este de c5utat numai InOligocenul superior menilitelor, adic in gresiile

breciile verzi, c5ci Oligocenul inferior si Eo-cenul sunt cu totul lipsite de rod poroase.

5

onsideram ca tip de zdmant in care se ex-ploateaz5 titeiul intr'o panzA submarginal, z-dmntul dela Solont-Stanesti. 2Admantul ace-sta este privit in general ca hind instalat pe ca-pkul pionjant sub Miocen au unei dute anticlinaleformat de gresia de Kliva orgocen5. Cu cproa-pe 20 ani in urmA d-nii R. Noth i Krejci.Graf aupus la indoial aceast interpretare, considerandmuntele Uture ca un petec de acoperire plutindpeste Miocenul precarpatic. La aceiasi conclu-zie ne-au dus i pe noi studiile pe care le-am fa%cut in anul 1939. Concludent din acest punct devedere ni s'a pkut faptul d sondajele puse inMiocen pe periclinul Anticlinatului" Uture nuintr5 din Miocen In gresia de Kliva cum ar filost normal, ci intri in sisturi disodilice cu in-

FIG. 4. qantierul Solont Stiine$ti.i 5 Miocen; Sare; 2 Eocen; 3

gresie de Kliva; 4 sisturi disodilice si con-glomerate verzi.

tercalatii de brecii verzi. Aceastd observatie ne-adus la interpretarea tectonid, pe care o &am infigura alkurat (fig. 4), din care rezult c ti-te'ul se scoate la Solont dintr'un Oligocen de tipsubmarginal acoperit de Miocen i, in parte, side o panz5 marginal5, panza munteiui Uture, cuEocen in baz5.

Sant'erul Solont a produs pari in prezent, peo suprafath relativ restrans, aproape 40.000vag. de titei prin sondaje la adncimi de ordinula 2-400 m. El dovedeste posibilitatea de a ex-ploata rentabil z5dminte de acest tip.

Privind in general perspectivele unei expiorkisistematite a panzelor submarginale, putem spu-ne urm5toarele:

Panzele submarginale au sansa s5 fie produc-tive in primul rand acolo uncle au pAstrat Incaacoper'sul protector miocenic, adid in zona pre-carpatic5 i, bineinte:es, acolo unde exist5structuri potrivite pentru acumulare.

Sunt de explorat in aceast directie strApunge-rile oligocene care apar in Miocen. In catevapuncte, situate in general in apropierea fruntiipanzei marg'nale, cunoastem bLtoniere mici,constluite din menilite si marne calcaroase bitn-minoase insotite de blocuri de roci verzi. Acesteroci verzi sunt fara indoiala indicii de solzi aiOrin' submarg'n ale, solzi care pot- repiezentastructuri interesante pentru acumulare. 0 asjelde lentila este explorat acum de societateaConcordia", cu sonda Nr. 1 Cucueti, i pang lnprezent rezultatele sunt incurajatoare deoarece

1

si

si

5

al

www.dacoromanica.ro

6sondajul a strabatut gresii si conglomerate verzis-sturi disodii.ce imbibate cu titel.Se mai observa, tot in zona colinelor subcar-

patice, linii pe care se Insir isvome sarate con-centrate si aparitii de roci verzi. Cum sarea estesi ea un e!ement mai profund In scara stratigra-fica a depozlelor care constituesc aceasta zona,ne putem intreba daea ivirile sale nu sunt j eleindicii despre existenta unor structuri compara-bile ou acelea mentionate mai sus, dar in careelernentul strapungator este sarea. Noi conside-ram i aceste indicii valabile i socotim cd ex-plorarea liniilor saline prezinta tot atM 'nteres ca

aceea a butonierelor menirtice.In fine, In zona colinelor subcarpatice se cu-

nosc iviri de titei i sant i explgatari (Tetcani,Campeni). Este foarte posibil faptul, ca titeiulcare se exploateaza aci in Miocen vine din adan-cime, adica din sedimente o!igocene de tip sub-marginal. De aceia, este indicat ca in aceste re-giuni exploatarea sa Ina:nteDe in adancime 0115la acele sed:mente.

In cazul exp:orarilor profunde, In astfel de ca-zuri, se poate pune si Intrebarea dna, dupa ces'a at'ns un Oligocen submarginal, nu ar fi ya-m sa se Inainteze si mai departe In adancime cusperanta ca s'ar putea gasi i o alt panza sub-marginala mai profunda. 0 astfel de situate tec-ton:c4 re rare putin nrobahila. mai ales In par-tea externa a colinelor subcarpatice, unde ten-siuni/e orogenice au fost mut ma' slabe. Dealt-fel, nu cunoastem In Carpati Moldovenesti niciun exemplu concret care sa ne sugereze o atareposib'litate. Ea nu este totusi exclusa la fruntea

Privind zona colinelor subcarpatice din Mol-dova in ansamblu, trebue s observam c ansade g gasi, sub Miocen, un submarginal petroliferdescreste cu cat ne apropiem de tinutul dn fat,necutat Inteadevar, Inaintand sore rasar't ne a-propiem de farmul marii orgocene, adica de mar-gnea bazinului de sed'mentare a rocilor bitumi-noase. rn acelas timp transgresiuthe si regresiu-nile succes've, mai active a'ci In ceeace prive-ste spalarea depozitelor preexistente. au Inlatu-rat foarte probabil o buna parte din sed:menteleinteresante in geneza zacamintelor. De aceia oexplorare a structurilor pericarpatice prea ex-terne, cum ar fi de exemp:u cuta Petecica (Ba-cau), pare sa ai putine sense de succes.

In zona flisului, acolo unde panzele submargi-nale n'au mai pastrat in general Inversul lornormal miocenic, aceste panze pot fi Inca purta-toare de Wei, in cazul cand sunt acoperite dealte panze a caror baza este formati de sedi-mente capabile sa ofete un acoperis bun.

Dam ca exemplu de acest fel panza submar-ginala din bazinul Cracaului, panza care este. Inparte, acoperi:a de marnele senoniene dela bazapanzei intermediare. Unele urme de titei, careapar in acea regiune in Senonian, yin foarte pro-babil din submarginalul subjacent.

Este probabil ca pAnzele marginale se gasesc .in multe part prinSe sub pAnzele marginale. Deacela, de ate ori panzele marginale vor avea labaza lor prezent Eooenul, sau Senonianul, estede recomandat ca explorarea sa le strapunga, fi-indca exista posibilitatea ea sub ele sa se ajung5Inteun submarginal productiv.

In eoncluzie, putem spune ca panzele submar-ginale reprezinta unul dintre cele mai interesanteelemente tectonice, dad sunt privite din punctulde vedere al probabilitatii de a contine zacaminteexploatabile de iei. Ele promit, mai cu searnaIn zona colinelor subcarpatice din .Moldova, undepastreaza Inca inversul lor primar de sedimentemiocene.

Panzele marginate sunt constitu'te, din punctde vedere stratigrafic, la fel ca i panzele sub-marginate, Deosebirea cea mai de seama sta Infaptul ca gresiile i breciile verzi sunt inlocu'te.In panzele marg:nale, 9rin gresii albe, numitegresii de Kliva. La unele panze marOnale, panzepe care le-am numit marginale-interne, se con-stata i o inlocuire a stratelor de Bisericani pringresii (gresiile de Lucacesti). Dad Inlocuireabreciilor verzi prin gresii de Kliva nu moditicaprea mit calitatea de rod rezervor a Oligece-nurui super'or, aparitia gresiilor de Lucacesti Inseria stratifrafica reprezinta un adaus de orizontporos la acelea ex'stente In faciesul submarginal.

Daca panzele submarginale le-am privit, dinpunct de vedere al tieiului continut, ca unitaticare dau i acumuleaza numal un Wet care vinedin corpul lor, fiindca a:te surse de titei mai pro-funde tram luat In consideratie, pentru panzelemarenale, problerna aceasta capata-si alt aspect.Inteadevar, panzele acestea, pe langi titeiul lor,pot pemi, atunci cand sunt satiate peste ;Artiesubmarginale, i un Wei strain venit din panzelemai -profunde pe anumite cal de migrare.

Problema zacam:ntelor de titei panzelemarsinale apare astfel mai complicata cleat esteIn panzele submargnale.

Ca si panzele submarenale, panzele margi-na!e externe nu pot fi purtatoare de Mei acolo-unde nu sunt acoperite, fie de Miocen, fie de altepanze mai supero'are, Mule% singura roca re-zervor o formeaz gres'a de Kliva care. In ge-neral, reprezinta lermenul cel mai superior al a-cestor panze.

Un acoperis miocenic este relativ rar In zonacel putn la suprafata. Ca exemp!u de a-

cest fel se poate da bazinul miocenic, intramargi-nal dela Hada (Bacau). In acest C2Z, o panzamargnala arata manifestatii de -titei pentru cares'au facut dealtfel,' mai de muA, si uncle explo-rari care pot fi considerate ca incomplete.

La panzele marginale interne. la care -Oligo-cenul inferior este reprezentat prin gresia de Lu-cacesti, putem intrevedea existenta unui zaca-mant de titel, chiar cazul cand panzele de a-cest tip sunt descoperite. Inteadevar gresia deLucacesti suporti un pachet destul de gros de

si

dirt

si

in

www.dacoromanica.ro

marne calcaroase biturninbase si de **stud diso-dilice care-i pot forma un acoperis protector. Inacest caz ins5, titeul trebue s5 vin5 din adanci-me, dintr'o alt5 panzA margina1 5 sau submar-gin al.

Mutt mai frecvent este, la panzele marginate,acoperisul tectonic. El poate fi constituit de Eo-cenul altof panze marginate surlrapuse sau deEocenul (eventual de Senionianul) 13nzei inter-mediare. Ca tip de santier, in care se exploa-teaz5 uri z6c5inant de titei acumulat inteo panzg

ZENO'P/ATRA samm

11./voce.t sobareq.ose

FIG. 5. $antierul Zemef :1 Senonian; 2 Eocen; a Oligocen inferior;4 gresii de Kliva.

marginal, se poate da santierul Zenies. Dup5cum se vede in figura eaturat (fig. 5), sondelestr5bat un Eocen ce tine de o panzd marginal,sub care se giseste titei intr'o gresie de Kliva,ce tine de o alt panz, tot marginal.

0 situate analoagA a c5utat sonda Nr. 1 Con-cordia dela Foale, s5pat In axul unui anticincinalformat 'de depozite eocene, Sonda a strAMtut Eo-cenul si sub el a gAsit Miocen i apoi Oligocen.Este posibil ca acest Miocen s5 fie tin Miocen in-tramarginal, si in acest caz, este probabil ca gre-sia de Kliva de sub el s5 aparting unei alte panzetot marginate. Dar nu este exclusa nici posibili-tatea ca Miocenul sa' fe acel pericarpatic si, inacest caz, sub el aveM un Oligocen submarginal.

antierul Zemes, impreun5 cu alte. santieremai mici de acelas tip, a dat prezent cca.45.000 vag. de titei, sondele avand in general a-Onc-imi de cAteva sute de metri.

In rezumat, se poate spune ca panzele margi-nate, mai ales atuncf and sunt acoperite tecto-nic, pot contine zileaminte de titei a cgror exploa-tare-poate fi rentab:15.

PAnza intermediari, numith i panza de Taslau,este caracterizata din punct de vedere stratigra-fic prin prezenta, in Eocen, a unor puternice in-tercalatii de gresie de Tarc5u (numita in acestcaz gresie de Moinesti). Rdstul coloanei strati-grafice este asemenea cu aceia a panzelor mar-ginale interne. Fat5 de aceste panze, panza in-termediara are deci in plus numai Lorizonturileputernice de roci rezervor din Eocen.

Din aceleasi motive ca i la celelalte panze, nicipanza intermediarA nu poate coritine zacAm:nteautohtone atunci and este descoperitA. Ea poateinsa primi, sub invelisul protector format deMarnele Eocenului superior (Stratele de Plopu),

7

z5c5minte de migrate n intercalatiile grezoasedin Eocen.

Ca acoperis, panza de TaslAu are un rot im-portant fiindca in general, ea apare ca unitatetectonic5, avand la baza un Senonian marnos(Stratele de Hangu). Acest Senonian acopera :

a. Niue marginate i submarginale in judetulNeamt (Crac5u, Buhalnita) i pe planul de con-tact sunt cunoscute in unele locuri heri de Vtei.

b. PAnze marginate in vAlle Tas15111,ui s5rat,Trotusului i Oituzului, unde protejeaz5 uneorizacaminte exploatabile.

Ca rezervor, panza de Tas15u apare in specialsantierul Moinesti (fig. 6). Puturile depe fata

Osoiu, precum si unele Sonde, au exploatat inacest santier, titei din gresia de Tarcau, dup5ce au strAbitut sisturile eocene care acopereauaceasta gresie. Este foarte probabil, ca titeiulacumulat in gresia de Tarcau, este migrat dinpanze marginate subjacente pe falii, sau peplane de sariaj, fiindca orizontul bituminos alpanzei de Tarcau n-ar fi putut furniza acel titei.

Productia santierului Moinesti este panacum, de cca 30.000 vag., dar aceast5 productienu poate fi privita ca o indicate pentru putereade pro'uctie a panzei intermediare, pentruao parte din productie vine din Meotian, iar altadintr'un Oligocen mai profund, apartinand uneipanze marginate.

Z5c5mintele autohtone ale panzei intermediarear putea apare numai acolo unde aceasta panz5este acoperit5 de panza de Tarcau. Si de fapt,pe Tas15u1 S5'rat si ne Tast5u1 Mare de exernplu,se cunosc lviri de titei la baza parizei de Tardu,in gresii albe de Kliva. PanA in prezent acest felde iviri n'au fost exporate decal cu totul super-

MoiNEISTi

osoiu16,0

FIG. 6. $antierui Moinqti2 Eocen cu intercalatii de gresii de Moinesti";4 Gresii de Kliva;. 5 Miocen; 5 Pliocen cuconglomerate la baza.

ficial, asa inat nu ne putem da seama de valoa-rea lor ca z5cAminte.

In rezumat, putem spune cit panza interme-diar5 are, inainte de toate, un rol foarte impor-tant ca acoperis protector, de natura tectonic5,al acumul5rilor din panzele marginate si uneorisubmarginale. Adese ori, primeste i acumurari detitei in gresiile de Tarc5u intercalate in Eocen.

ntsaut in

a-

Ord is

--

.

www.dacoromanica.ro

8Panza gresiei de Tarcau nti intervine, din diestim pang in prezent in economia z5c5minte1orde itei din fisul carpatic, deck *cel mult ca aco--peris al panzei intermediare, sau al panzelormarginale interne,

_

Nu putem incheia aceasta expunere asupra z5-c5mintelor de titei din fits, f5r5 s re1ev5m .uneleprobleme interesante relativ la punerea In loc aacestor z5c5min1e. Dup5 cum s'a v5zut, aceastapunere in loc, este subordonat5 tectonicii ; tre-bue s admitem c5 ea este un fenomen post tec-tonic. Inteadevgr dac5 o panza poate fi privithca formnd acoperisul unui z5c5mant, este evi-dent c5 acumularea in acel zadmant a trebuit85 se fad dup5 fenomenul tectonic pe urma cd-ruia a fost adus5 in pozitia pe care o are panzaprotectoare. Ar urma de aici c punerea In mi--care a titeiului c5tre z5c5minte1e pe care le for-meaz5 ast5zi a trebuit sA inceapk, dup5 ce edifi-ciul tectonic a fost constituit. Un atare mod dea vedea procesul punerii injoc ar putea fi privitca satisf5c5tor in cazul cand am admite c feno-menul tectonic generator al panzelor, s'a impli-nit inteun timp relativ scurt, inteun paroxismorogenic. Dar aztazi ii face loc, din ce in cemai mull, ideia c orogeneza este 0 ea un fe-nomen continuu i incet care se consumA intimpi de ordinul perioadelor geologice. Privit inacest mediu in miscarea continua in tot timpulPa.eocre-mlui nroblema zadmintelor de titei dinfli ia alt aspect.

Este stint, din studiul z5egm'ntelor de Wei mainoi, ca cea mai mica' miscare a mediului careinclude rocile bituminoase, are ca urmare frac-tion area bituminelor i punerea lor in miscare.Ar fi deci de presupus ea de indata ce bazinul incare s'au sedimentat depozitele bituminoase aleOlicrocenulW inferior, a fost afectat de oroge-neza, adica de indat5 ce au apHrut in acest bazinondulatii de natur5 tectonick au trebuit sa aiba--soc, pe acele ondulatiuni i primele constituiride zacaminte de Wei. Roca rezervor pe care oputem lua in consideratie fiind numai gresia deKliva, pr urma ca aceste prime zgcaminte for7mate prin migratie apropiatk nu ear fi pututconstitui deck dup5 ce s'ar fi sedimentat i unacoperis al acestei gresii, adic5 dup inceputulMiocenului. Observam insa faptul c5 gresia deKliva aturci cAnd o ye-1m descoperitk nu pre-zintk in general, nici- cele mai vagi indicii ca arfi fost vreodat rocA purtatoare de Wei : paredeci putin probabil ca in prima fazA de consti-tuse a z1caminte,or paleogene de Mei, titeiul sAfie acumulat in aceast5 gresie, in orizontul incare ea formeaz5 elementul stratigrafic princi-pal. Cu alte cuvinte,. Oligocenul superior al pan-zelor marginale, constituit aproape exclusiv dingresie de Kliva, pare s nu fi ajuns in acel mo-ment roc5 rezervor pentru zagaminte impor-tante de titei.

Pare mai probabil ca bituminele fluide, lichidesau gazoase, dacA s'au pus in miscare in aceafazd mrtlala, n'au ajuns prin migratie apropiatk

deck in intercalatiile -relativ subtiri de gresiialbe, care se gasesc intre sisturile disodilice dinOligocenul Inferior.

Se pune acum intrebarea care a Tost destinulacestor prime acumulari de titei-si gaze mai tav-ziu, cand misc5rile orogenice au devenit maiample, and au inceput s se formeze panzete.Este sigur ca unele au suportat, Fara '5 se dis-true, toate vicisitudinile tectonice i apar ast5zica zacaminte in panzele flisului. Este Irish' pro-habil ca o mare parte din ele s'au degradat, asaincat titeiul pe care it gasim astazi Inca in flis,nu mai reprezint5 deck o minima parte din bi-tuminile care s'au sedimentat in Oligocenul in-ferior. Evalu5ri cantitative in aceast priyintanu se pot face Inca la noi in tara, fiindc studiulsistematic al AcAmintelor de titei din flis, s'arpatea spune ca, nici nu este inch' inceput.

zACAMINTELE NEOGENE DIN MUNTENIAProductia cea mai importanta de Wei s'a ob-

tinut si se obtine Inca in Romania din structurilepericarpatice din judetele Dambovita, Prahova

Buz5u, structuri in constitutia carora intrk caroce rezervor, aproape exclusiv depozdte neo-gene.

S'au dovedit productive pang in prezent :Etajul dacian, in cinci orizonturi, intre care

orizonturile 3 (stratul gros) si 5 (stratele MoreniDrader) au fost cele mai insemnate stratul

Drader a dat in Moreni, in ckeva sonde, pro-ductii de peste 20.000 vagoane i uneori chiar40.000 vagoane.

Etajul megan, in orizorrturi mai numeroasein santierele Campina, Runcu-Mislea, Boldest!

Ceptura i numai in trei sau patru orizonturlin ssnterele rneedinnale s vegficetea, Floresti, Moreni-Gura Ocnitei, Teis, Bucsa-ni, Margineni, Aricesti). Etajul Megan a as-t5zi cea mai mare parte din productia Orlistratul cel mai inferior a dat si el, ca i Dacianulin unele sonde productii de peste 20.000 vagoane

intr`o sonda chiar peste 40.000 vagoane.Miocenul, mai intens cutat i stand discordant

sub Megan, a fost explorat in mai multe san-tiere. In unele a dat productii rentabile. Astazi,explorarea este inc5 in cur.

Inainte de a trece Ia cercetarea mai detailata zacamintelor de titei, de acest tip, vom discutao problema de principiu, problem5 de solutiona-rea careia depinde ill mare masura i orientareape care o nutem da exnloathrior. Este nroblemarocelor mame a zacamintelor miocene din Mun-tenia.

Profesorul Mrazec vedea mai de mult in stra-tele de Cornu, de varsta aquitaniank adica a-proximativ de aceiasi varsta cu sarea, roclemame ale petrolului din zgeamintele subcarpa-floe. Mai tarziu el s'a intrebat dac etajul Mk-Van nu ar putea fi si el o formatie de titei (2).

Mergand mai departe pe aceast cale, profe-

si ;

1

*i

.

hi

hi(135icol-Tin-

www.dacoromanica.ro

Semi Voitesti exprimA (3) parerea c. toate de-pozitele purtAtoare de Wel din RomAnia, inclusivDacianul, stint roce mame. fiindca fenomedul bi-tuminizArii este, dup5_.cum cu drept

ti ncuvAnt sus-

tinea prof. Mrazec, fenomen general in na-tura si se poate petrece in .orise sedimente, dac5aceste sedimente se gsesc in anumite condi-tiuni.

D. Prof. Macovei a considerat ca roci mameale titeiului din Subcarpati, sisturile disodiliceoligocene sb a famas credincios acestui punct devedere (4).

Credem ca se vede imediat importanta prac-ticA pe care o are solutia ce se accept pentruaceast problem5. Inteadevar dad titeiul este,sau poate fi autohton in toate orizonturile incare 11 gasim, el va trebui sa apar5 in zadminteori unde exista o structur5 care satisf ace condi-tine de acumulare. adid are o proeminentA siun acoperis conservat.

Asa dar, dad accepfam punctul de vedere alprof. Voitesti, de exemplu, exista sansa s5 gasimtitei in Dacian in orice cute in care acoperisulde marne cu Helix dela baza Levantinului esteInca pastrat. Deasemeni Meotianul ar fi purta-tor- de titei in orice structuri in care- marnelepontiene nu sunt Inca erodate. Explorarea vaavea deci de cercetat toate aceste cute. fiindcirear fi neprobabil ca ele sa contina zadminteexploatabile.

Dar experienta deja fAcut ne-a ar5tat c5 tre-bue s5 fim mult mai sceptici in aceast privint5.Exista astazi chiar dovezi sigure ca Dacianul nupoate fi privit in nicLun caz ca formatie de titei.Numeroase cute anticlinale care au fost straba-tate de sondele care au dutat Wei in Megan,au gasit Dacianul steril, sau inthibat numai cugaze constituite din metan aproOpe pur. De alt-fel, se poate da un exemplu clasic in care sa sevadA cA acest etaj nu contine Wei deck dadvine in contact cu un sAmbure steapungator desare. In santierul Ochiuri (fig. 7), pe flancul deSud al strApungerii de sare, Dacianul a fost pro-ductiv pada' la o .linie de falie cu directia N.-S.Dincolo de aceasta linie care reprezint5 margi-nea masivului de sare i in acelas timp i otura prin care Pontianul este ridicat in dreptulDacianului productiv dela Est de ea. Dacianul a.fost steril. Explicatia acestui fenomen nu poatefl alta dedt aceia d titeiul a venit pe margineasarii si a imbibat Dacianul care a fost in con-tact cu ea. Dacianul din Vest n'a putut primi ti-tei fiindd n'a mai venit in contact cu sarea, iarlateral, 'n'a putut fi .alimentat fiindd Pontianulmarnos a inchis nisipurile daciene imbibate.

Din astfel de fapte tragetn eoncluzia d Da-cianul nu poate fi formatia care &A contina ro-cele mame ale titeiului. De altfel, atunci cAnd eleste deschis, nu aratA s contina niciodata sisturibituminoase sau bitumine reziduale. Din contra,titeiul Dacian are caracterul unei fractiuni maiptrtin parafinoase si in acelas timp mai oxidata,

ceiate ar Conduce toomai la ideea unei migrarimai inaintate.

Retinem de aici concluzia cA c explorate pen-tru gasire de z5carninte daciene in cutele subcar-patice du este in general indicat, cleat acolounde exista prezumtiunea ca Daciarrul ar puteafi strapuns de sare.

Meotianul apare Iii unele zadminte neogenedin Muntenia in conditif cu totul aserdanatoareca si Daciarrul si f5r5 rezerv5 putem s atribuitn,

FIG. 7. Masivul de sare dela Ochiuri (dupg D. Preda).

7/RJR I ILIZR ftA.R

FIG. 7-a. Sectiune a a; P Pontic; Dr StratulDrader; M Stratul Moreni; (dupa' D. Preda)..

iii aceste cazuri, zadmintelor de titei din acestetaj, aceiasi genezA ca i zadmintelor daciene.

In alte structuri el apare insa sub bolte inchi-se, fara sAmbure strApungator de sare, evidentiatla suprafata. Acesta este cazul in special instructurile cele mai meridionale (Bucsani, MArgi-neni, Aricesti, Boldesti, etc.). La o prima vederes'ar parea d acest f apt este un argument seriosin favoarea ipotezei cA Meoticul ar putea fi oformatie de Wei. ObservAm ins5 faptul c i inunele din aceste straturi meridionale, s'a pututdovedi, prin sondaje, existenta unei sari care a-junge Oda' la nivelul Meotianului.

Dealtfei, chiar dad sarea putut fi gstpAn5 la nivelul Meotianului, unele falii mari fon-etudinale si mai ales transversa:e, a dror exis-tent5 se dovedeste atunci cAnd se fac studii maiaprofundate asupra structurilor, ar- putea fi pri-vite oricAnd ca drumuri de migrare ale unui ti-tei xenit din adtmcime.

Sari-

104141.1t

n'a

1

www.dacoromanica.ro

I 0

Ca acia nul;.14 e oti a nut,. atunci :cind este.v.V.zibil Ja suprafat5, nu apare ca o formate: In:ca,..re sA. se$i. putut petrece, un,fenomen de, bitumi-njzare,-.Cu exceptia.unui- orizont subtire, a cArui-pozitie es.te aproximotiv In mlilocul etajului(stratele cu Dosinii, Modiale.Rotalii), restul etajului este reprezentat prin se-dimente -de ap5 dulce, mai mult n!sipoase sauchiar oolitice, cu earn-ter evident neritic, depuseInteun mediu suficient de aerat.ca un proces debittiminizare- sA ruf fie de onceput

pentru Meotian, prin urmare, nu putem ac-cepta ideea c5 orice structur5 poate fi petrolife-ri5. i aci se pare c5 nu trebue s5. explorOmacoto uncle nu exist -pregumtiunea e cei putinIn clAncime, un sAmbare de .sare tinde s5 str5-pung5 etajul..

Miocenul purtAtor de titei din regiunea sub-carpaticil ne este Inc5 putin cunoscut din punctde vedere al facturii sale litografice, in primulrand d'n cauz5 cA nu cunoastem cu siguranticare este echivalentul sAu In sedimentele pe care

-

le putem studia la suprafatO.In orice caz, se poare spune cA sondajele nu

add& la suprafat5, atunci and sap5 in Miocen,sedimente care Sa aminteasc5 sisturi ca aceleape care Suntem in general Inclinati sA le privimca Tod mame de Wei_ Suntem deci convinsi sprivim i. Miocenul ca o formatie purtatoare detitel migrat, -venit din profunzime, cel putin inreg'unea in care el se exp1oateaz5 sub Meotianb Muntenia.

In aceast ipoteza explorarea va c5uta titei inMiocen, aolo unde exist5 probabilitatea Ca sa-rea este prezent5 In'adAncime, si-1 va cguta chiaratunci and, pe structura, Meoticul- a fost sterilsau numai gazeifeF, fijndcA In acest caz Meoticulapare comparabil -cu Dacianul structurilor In-chiFe.

Asa dar, experienta fkuta in regiunile exploa-.tate pAni In prezent In zona olinelor subcar-patice din Muntenia, ne ofera mai degrab5 punc-te de sprijin pentru ipoteza unui fifei migrat, Are-na din adAncime, probabil din Oligocen, decalargurnente in favoarea unor z5c5minte autohto-neiIn Miocen, Meotie sau Dacian.

Din cele expuse reese In mod evident rolul s5-rii in -formarea zacOmintelor neogene de Wei dinSubcarpatii Munteniei. -Sarea este, Inainte deto ate. elementul deschiz5tor de drumuri pentrumigratie, trr cutele in care ea ar apare ca sam-bure de str5pungere.

Cutele acestea descrise de prof. Mrazec toc-mai in regiunea _colinelor subcarpatice dinMuntenia, au fost denumite de el cute diapirecaracterizate prin desarmonia care exista intretectonica sAmburelui i tectonica Invelisului. Nevom opri putin mai mult asupra acestor cute,atAt de importante pentru zacamintele de titei dinRomAnia si in acelas timp foarte bine explorateIn adancime prin nenumaratele sondaje care le-au strAhatut.

Fenornenul dediapirism, -adica tendintastrapungere a unor- formatii profnde .spre _su-prafata, Acrebue pnivit. dupa cum a -observatProf,- Mrazec, ca un fenomen general, specificInvelisurilor superficiale ale zonelor de- oroge-ne. ,

Subimpingerea vine, dup5 cum am ar5tat al-t5dat'a (5) dela diferenta de compresibilitite a se-dimentelor marnoase. pelitice, care umptu deobicei In majoritate, part' Insemnate de ariilede orbgeneza. Inteadev5r_cle indata ce apar pre-siuni laterale, *tile profunde, dela adancimimai marl de 2 km., deja comprimate pana la li-mitaposibilitatii de greutatea sedimentelor su-prapuse,. se Indoale flindcO nu mai sunt compre-sibile, pe and prturile superioare, Inca compre-sibile cu aproape 20% din lArgimea lor, pofmane necutate. Cularea Incepe. asa dar dela unnivel situat sub 2.000 m. adancime j structurile,formate acolo exercita o presiune de jos in sus,adic5 o sublmpingere.

Diapirismul privit In general nu este, cum s'arputea crede, un fenomen specific iit ci este ofaz initiala in procesul de orogenez5. In zonacolinelor subcarpatice din Muntenia; elementulinteresant este Vara' Indoial sarea care, prin par-ticularitatile ei ca rocA cu o plasticitate deosebi-tA, d d'apirismului din aceasta regiun; un ca-raeter aparte. In alto prti insa, elementul stra-pungator poate fi cu tutul de alt natur5.

In Subearpatii Munteniei, structurile diapiresunt evidente in cel putin trei alinafe7 ma-; multsau mai putin paralele cu marginea Carpatilorsi situate la depArtare de aproximativ 10 km. unulde altul (fig. 8). Cu alte cuvinte, Impingerea ca-tre exterior pe care o exercita fruntea carpatic5,se consuma in trei valuri tectonice, in care semanifesta i diapirismul. -Acest fenomen este cuatat mai pronuntat cu cat valul este mai apro-.piat de munti.

Valul cel mai exterior pe care-1 cunoastem bi-ne, este acela dealungul cAruia se insira santie-rele Bucsani, Margineni, Aricesti, Bucov si Cep-tura, iar structurile care apar pe el.sunt bolti re-lativ intregi. Samburi steapungatori de sal.; a-tunci and sunt cunoscuti (Bucsani, Aricesti), a-par numai in adAncime, ramanAnd in general subnivelul Meotianului.

Vault mirociu, pe care sunt situate sant'ereleTes, RazvadGura Floresti,Ba.coiTintea, are strpungeri de sare care a-jung, aproape fOra exceptie, pana la suprafata.Pe acest val, Dacianul fiind strapuns de sare,este si el productiv (fig. 9). Structurile de pe a-cest val sunt In general asimetrice si asimetriaeste- evidenta atit printed cadere In adAncime aflancului sudic, at si in revrsarea spre Sud asamburelui strapungator de sare.

In fine, valul de Nord este evident in regiunileOcnita, Vulednesti i Apostolache. Asimetria tin-de in aceste regiuni calre o adevrat revArsarespre Sud, rev5rsare In care sarea, si cu Mioce.-

-p

Ceriti,

i.

fa-

OcniteiMoreni,.

Ervilii

-

.de.,.-

-

www.dacoromanica.ro

nul cere o Insotes:te, aeopar Pli6cenul merianalpe cfstante ie ordinul kilometrilcfr.

Intre valul riordic i acel mijlociu, se mai in-terpurielnca un aliniament secundar de structuri:Doioesti, Ochiuri, Filipesti, aliniament care, spreRasarit este In parte incalecat de aliniamentulnordic (Magurele, Podeni, Apostolache, Chioj-deanca), ler Inspre Sud poate Incaleca peste celmedian (Filipesti).

11

Da65 privim mai de aproape acesti muguri tec-:tonici, putern observe unefe proprietati mai ge-nerale ale lor-

In primul rand este de relevat faptul c ei apar-izolati i ocup numai portiuni limitate dingenerala teconicd po care apar. Poriiunile aces-tea sunt caracterizate printr'o esire din linie aunei frunti formate de sedimente miocene, asacat se pot deosebi doua puncte de suspensie care

Glorteni40ilOca

"real Oshieto

. oTARGOMSTS

Rarepti

dfare/u

hfcifyzarn

411 f/Joni:Wee&

Arcipere*

&ilea Bader&

Arievitt

PLOE(In

,1:77

clrIbtAm

/ hialmi

OIL

FIG. 8. Structurile diapire din subcarpatii M mteniei. In negru masivul desare la suprafata; hasurat Miocenul cu masivul de sare.

In_ general privit, diapiristnul apare pe acestevaluri in stadii de evolutie din ce In ce mai inain-tate cu cat valul este mai apropiat de fruntea fli-sului. In aceasta evolutie, fenomenul cel mai in-teresant, este, far Indoia1, tendintq continua anucleului de sare de a strapunge si de-a Inainta

FIG. 9. Strbungerea de sare dela Moreni sare;H Helvetian; ,M Wotan cu orizonturile petro-lifere r, II i III; P Pontian; D Dacian;L Levantin.

catre sud. Strapungerile de pe valul cel mai nor-dic pot fi privite ca adevarati embrioni de panze,Prize In care sarea si Miocenul aluneca spre sud

acopera din ce in re mai mult Pliocenul flan-eului meridional.

reprezinta locurile in care reVarsarea se dega-jeaza din linia generala si o frunte care repre-zirit linia pada la care inaintarea este evidenthIn prezent (Pg. 10).

Studii mai atente au aratat ca inaintarea nu seface prin simpla arcuire plastic a sedimentelorcare Inainteaza, ci c au un rol important In a-7-ceast Ina'ntare i decrosarile transversale. Princeste decrosari, fruntea se degajeaza de retine-rile pe care i le-ar impune flancurile d legatura

FIG. 10. Diapir Miocen revrsat ca.tre Sud.S puncte de- suspensie; F fruntea.

cu punctele de suspensie, i castiga o mai mare.1:bertate de Inaintare.

Limitele etajelor pl:ocene, asa cum apar incartarea geologica, buteaza In general liniile carecontureaza, pe Vartile laterale, aceste panze rigs-cande, ceeace arath in mod evident ca Pliocenuleste prins sub ele. Faptul acesta a host de altfeldovedit prin sondaje la Ocnita, la Vulcanesti si laMagurele. In acelas timp se observa ins i uneleschimbari de directie a aeester limite preeum

-

'in-

rvfold,"

;

RIMOIL

4)4% /14'

V

linia_

si

-

www.dacoromanica.ro

12

oarecari reduceri de grosimi ae etajelor, feno-mene care nu pot fi puse numai In legatura cumkcarea tectonica, ci) trebuesc interpretate cavariatii care yin chiar dela sedimentare. Ele ara-th aceastA sedimentare a avut loc in mareparte, odata cu fenomenul de orogeneg, fenomencare. a schimbat continua medial in care se de-puneau sedimentele pliocene, introducand varia-tii locale de facies. Pliocenul din regiunea coli-nelor subcarpatice, depus in timpul cutariloravAnd faciesuri dependente de orogeneza, poatefi privit ca an flis" a orogenezei valahice.

Structurile de tip Ocnita reprezinti Vara in-doial un tip Mai matur al diapirismului, maievoluat, fiincica fenomerrul a Incept mai timpu-

.01/

FIG. 11. Cute le sarli In domul dela Ronneberg (Ha-novra) Ti, T9, T3, Triasic; Cr Cretarcic.

r;u. Dar ne putem intreba daca astfe".L de struc-turi nu pot aparea, cel putin.uneori i cu aspectmai profund, la structuri care, la suprafata, parmai simple. adica la structuri din vaturile maiexterne. Unele fapte de observatie, cum ar fi deexempla, incalcarea mai pronuntata a sarii la a-dancime si existenta decrosarifor transversale innumAr relativ mare in partea de baza a Plioce-nului, ne indreptateste sA credem ca la aceastaintrebare se poate da un raspuns afirmativ. Inacest caz studiul foarte detailat In suprafata alstructurilor revarsate. de tipul structurii delaOcnita, capata un interes deosebit. fiindca el neaduce informatii pretioase asupra tectonicii deprofunzime a diapirelor pe care nu le putem cu-noaste deck in partea lor superioara. In acelastimp, alipiamentele de structuri diapire apar calinii tectonice majore care, cu timpul, vor evo-lua spre supracutari.

Un proces de orogenez foarte interesant carese poate studia jn regiunea colinelor subcarpaticeeste miscarea sArii In cutele diapire. Procesulacesta nu intereseaza numai din punct de vederepur tectonic, ci si din punct de vedere practic,fiindca, dupa cum s'a vazut, o mare parte dinzacamintele cele mai bogate de titei dela noi,stau in iegatura direct cu el.

Tectonica sarii A preocupat pe foarte_nume-ro$i savanti si explicatiile care s'au dat pentrucomportarea deosebita a sarii in cutari. au fostvariate. S'a recurs in special la densitatea micaa sarii, la plasticitatea ei si la recristalizare. Toa-

.

te explicatiile, privite in parte, sunt considerateInsa ca insuticente (6).

Observatiile care se pot face asupra masivelor

de sere din RornAnia, evidentiaza totusi catevafapte d6 care trebue S se tinA seama-atunci candse cauta o explicatie a rectonicii srii. Iata caresunt aceste fapte ;

Si in colinele. subcarpatice din Romania, cain toate regiunile In care cunoastem, din lucraride mina, tectonica srii, se vede in sare o cutare

qui1111111101111111

FIG. 12. Cute le skit la Uioara (Kormons).

Intensa si relativ intim, mutt mai "acccentuatadeck aceia a invelkului (fig. 11). Cutarea esteplastid (fig. 12) si evident disarmonica fata- de

Deducem de aid in primal rand, faptul cain tectonica sarii au trebuit intervina i altifactori deck acei care au cutat invelisul, caci

t'e//e7m4. se/y/Awl/a aima/2//u/

FIG 12 a. Cutele sgrii la Slnic-Prahova (Stamatiu).

astfel, o desarmonie gat de accentuata n'ar avearatiune sA existe.

Sarea formeaza.in general, corpi, uneori foartemari i cu pozitii Joarte diverse in ansamblultectonic in care se gasesc. Este sigur cA grosi-mea marii in acesti corpi nu este o grosime nor-math', o grosime de sedimentare ; sarea este acu-mulata, in masivele pe care le formeaza, depe un

ca

on.'s

"

invelip.

www.dacoromanica.ro

teritoriu mai mare. Ea s'a putut prin urmare de-.plasa intre stratele in care a fost sedimentata cas se adune in alte parti.

In unele locuri, cum este de exemplu la saneDejului, se vede cum sarea -se efileazd intrestrate aproapc orizontale. La prima vedere s'arparea ca suntem in fata-unor depozite dela mar-ginea- lagunei in care a avut loc sedimentareasalina. Acest sinterpretare devine Ind neverosi-mita de indata ce observam ca pe.o distanta Micasarea se ingroasa foarte mult in acelas timpse cutead. Este mai probabil ca planul pe care seinsinuead sarea, reprez'nta intervalul 'fp care eaa fost sedirnentata si din care ea s'a deplasat cas se acumuleze in masiv.

Fata de aceste fapte, devine probabila ipotezaca in tectonica rii, pe lane compresiunile la-terale de natura orogenica, intervin si propriet-tile de plasticitate ale sarii, proprietati eare o facmobila in elementul tectonic in care se afla. Inaceste conditii procesul de punere in loc a maSi-velor. de sare pare Sa fie urmatorul :

Sarea, desi plastid, *tread pozitia ei intrestrate atata timp cat presiunea pe care a suportaeste omogena si nu exista o zona de rezistentaminora &Ore care sa se poata deplasa. Procesulde ofogenezd in zona de diapirism creiaza astfelde zone i, prin aceasta; pune sarea In miscare.o presiune tangentiala care se exercita numaidela un anumit nivel in sus, trebue sa produca,In cutare, decolari feta de un fundament situatsub nivelul comprimat si aceste decolari apar cazone de decompresiune &Ire Care poate sa sedeplaseze sarea plastid.

Outarea diapira provoaca cu alte cuvinte, in-trarea In actiune a proprietatilor de plasticitateale Skil, si este probabil ca de indata ce acumu-larea sarli se produce, apare-in tendinta de stra-pungere in zona axial. Subitnpingerea" la cares'a recurs ca sa se explice structurile cu nucleude sare apare, prin urmare, ca fiind cel putin Inparte, un efect al plasticitatii

Deducem din aceste considerente, in primulrand, faptul ca samburii din axele diapirelor re-prezinta sarea acumulata dintr'a zona relativlarga, zona care poate eventual acoperi suprafatacare- separa intre ele sinclinalele care marginescstructurile diapire. Dad, de exemplu, sarea dindiapirul dela Moreni, care formead o lama groa-sa de cca. 500 m. i inalt de peste 1000 m., ar fi

adunata dintr`o zona larga de 10 km. (aceastalargime yeprezinta aproximativ distanta dintre

.sinclinalele care marginesc structura), grosimeanormala a drii in sedimentele saline In care afost sedimentata, ar trebui sa fie de cca. 50 m.,pentru ca sa fi existat substanta destula pentrumasivul de sare din axa diapirului.

Daca, dupa ce sarea s'a acutnulat, infra' in func-tie, ca factori tectonici, i alte proprietti ale ei,ca de exemplu densitatea mai mica decat aceia arocilor inconjuratoare, este o intrebare la careraspunsui este astzi Inca greu de dat.

laMai rezult din aceasta interpretare a tectoni-

cii sarii si faptul ca sarea poate lipsi dc la loculei, in sedimentele care marginesc diapireb, fiind-ca ea a parasit acest loc. In stratele dintre carssarea a fugit, pot sa fie, in loc de gare, formatiicu aspect aparte, poate cu asped breciform, caresa reprezinte rezidiile" sarii migrate,. Nu tre-bue, prin urmare, cautata intotdeauna o sare to-respunzatoare aceleia din axa stracturilor dia-pire, in depozitele depe flancurile acc star struc-turi, cad sarea din diapire este hotatit desrada-cinata din locul ski de origine.

Profesorul Voitesti, privind fenomenul sariicam in acelas fel, se intreba (7) dad, In cazul

FIG, 13. Schema aratand relatia prob3bila a sarii dindiapirul dela Moreni cu formatia salifera (S),, dincare provine sarea.

and sarea ar forma strate relativ ubtiri, inter-calate intre alte sedimente, in procesul de fugirea sarii s'ar angaja numai sarea Eau daca nucumva, impreuna cu ea, nu ar mer g i sedilnen-tele intercalate. Cu drept cuvant el observa ca,avand in vedere puritatea mare a sarii in ma-joritatea nucleelor din diapire, trebue sa admi-tern ca sarea fuge singura, lasand li cului interca-latiile ce o insotesc (fig. 13). Cazyrile contrarece se cunosc in unele saline, trebueEc privite maidegraba ca excep0.

Dupa cum se vede, tectonica sarii apare ca unfenomen complex,. ce se suprapune cutarii dia-pire normale. Miscarea sari" trebue urivita ca unfenomen continuu, care apare odala cu primelemanifestari de reactiune la presiuni.e tangentiale

evoluead paralel cu ele. Dad astazi gasimsarea strapungand tot Pliocenul, nu trebue sa de-ducem ca strapungerea aceasta este postplioce-na, ci numai ca fenomenul a inceput mai demult

s'a continuat pang ia sfarsitul Pllocenului.Punerea in loc a titeiului in ddimintele sale

secundare, atat de strans legata de zona colinelorsubcarpatice, de strapungerile de &ire, trebue safie si ea un fenomen continuu; ca i strapungerilede care depinde. Titeiul s'a pus in iniscare odatacu sarea si a ocupat succesiv, in timpuri din- ce

sarii.

pi

ovem

pm

si

www.dacoromanica.ro

,.14

In ce mal .recente, rode rezervor mai noi, pe titeitr1 acurnulat se va putea dispersa, zalearnAntulmsura ce ,sarea ii deschide calea de migra- initial pierzand puterea sa. 135nuim c acesta este

.tiune. cazul pentru multe din acumulrile de- titei dinTectonica diapir5 ocazioneaz asa dar forma- Miocenul structurilor diapire, acumulAri care au

avut loc In orizontUri cu alternarrte numeroasede gresii si marne. Jocul faliilor longitud:nale sitransversale, inerent strhungerilor de sare, a pu-

t tut redeschide de multe ori zAc5miate deja for-mate, sau a putut s le compartimenteze pan5 lablocuri care s nu mai prezinte deck acgmintemici, cu totul locale.

Incheiem aceast5 expunere cu concluzia c pro-blemele care se pun geologiei titeiului, apar ast-zi, and incepem S5 pitrundem mai adnc In tai-nele structurii geologice a Carpatilor, din ee ince mai complexe. In Carpatii Moldovei, unclesper5m s g5sim, asa cum s'au gasit mai demultin Polonia, z5c5minie importante de titel, s'a ri-dicat problema panzelor, cu toate complicatillecare apar in structurile create de tectonica desupracutare. In zona colinelor subcarpatice din

FIG. 14. Degradarea unui zgedmnt constitult (Z), prin Muntenia, cadrul relativ simplu In care se situauInai demult acAmintele, se arat astzi anomaliifrecvente, care yin dela tectonica speciald a &aril.

rea continua de zAdminte de titei, din ce ce Lucrul geologiei este deci departe de a fi ter-mai apropiate de suprafatA. Ne putem ins5 intre- minat. Dad pan5 acum geologia titeiului a fcutba dac5 aceiasi tectonieg nu degradeazA in ace- la noi mai mult oficiul de colectare de informa-

contactul cu un strat poros (n).

PRODUCTIA TOTALA DE MEIa principaleIor zone din Romania pang 1a 31.X11.1946, in tone

Neogenul din Muntenia (inclusi; Oligocenul de Buqtenari)Zona miilocie inclushrZona Zona de Sudde Nord zona intermediarg

GIodeni , . .Cobbasi.R. .Drz ggneasa.CgmpinaBiutenari

79.363432.176145.699

4.706.76010.946 413

Doicesti-Sot . .INA a Iu=itoqu . . .Viforata.Anin .V. %'oev, TeisGorgota . .

20.0961

1 479.68559.028

BucsaniMargIneni .Arice-sti . .Ceptura .

5.66(1.9617 3.425

1 063.2598 64 -.448

VuIcAnesti . . 7.211 Ochiuri4gsvadScgiosi , . . 16 5f6 Gura,Ocnitei-Cop...0pgr4i . 282 278 Mot . 81.915 971PgcuretiIvlatita. Cglinesti . . . 6 511

A postolache . 76.4_3 Floreoi . . . . 131 142Runcu . . . 4.15.965Bgicoi-Tintea . 15.:181. 94Mglgesti Mggurel, 5.408Podeni . . . . 3.547Be1desti . . . 14 284..65Udreoi . . . 18.244

Total.

16.692.9-4 Total 117.363.1901 Total . . 16.111 093

MOLD,OVAMoinesti . . . .Zemes . . , 2.146.254So'ont. 'Etc. . .

las timp z5c5minte mai profunde, puse in bocmai demult. Putem, de exemplu, intrevedea cazuriin care, fdicarea contnu deaiungul unei liniitectonice s aduci In fate unui zk5mant consti-tuit, un orizont petrolifer (fig. 14). In acest caz,

Sgrata . . . . 541.867Atiognasi, Berea 2.588.671

tiuni, de acum inainte ii revine sarcina mai greade a studia si 'mag:na nolo uncle observat'arecta nu mai este posibil sau suficient. Ea Ire-bue- s5 of ere explorarii constructit cat mai Vero-simile spre a fi confruntate cu realitatea.

1n

.

.

. .

.

A

'

1

.

1

.

-

,

.

.,.

..

.

.

.

1

di-

www.dacoromanica.ro

BIBLIO6RAFIE

(1) R. Noth u. K. Krejci-Graf. Tectonische Beobach-tuna am Dekenrande der Moldau, N. I. Beilageld,

Abt. B.(2) Li Mrazec. Apercu sur le caractere des gisementsde parole de la Roumanie, Publ. Fac. Sc. de l'Uni-versite-Charles_ de Prague, 1931.

(3) I. P4 Voitesti. L'tat actuel des connaissances geo-logiques sur le problme de la genese du ptroledes regions carpatiques roumaines. Les Carpatesct l'avant-pays, III : Les phenomenes de diapiris-

me et la gologie des gisernents ptroliferes deRoumanie, p. 104, Lwow, 1935.(4) G. Macovei. Considerations- sur les rapports quiexistent entre le petrole et les schistes bitumineux.Ann. des Mines de Roumanie, 1925.

(5) I. Atanasiu, Quelques observations sur leBuL Soc. Rom. Geol., Vol. I, Bucarest

1932.(6) I-1. Cloos, Einfhrung in die Geologie, (Salztek-

tonik), Berlin 1936, p. 208-210.(7) Popescu Voitesti. I. Notiuni de geologia zAcAmin-

telor de sere. Rev. Muz. de Geol. Mineral.Univ. Clujg Vol. V. Nr. 1, 1934, p. 34-35.

-13

R 6sum 6Il est gnralement connu que toutes les regions'

ptroliferes arrivent tot ou tard A l'puisement, etpour maintenir la production il est ncessaire demettre en exploitation des nouveaux terrains, (struc-tures exploitables) qui au fur et A mesure puissehtsuppler les terrains puiss.

Etant donne la relation existente entre les rochesbitumineuses et les accun.uktions de parole, l'auteurest d'avis de soumettre A la prospection et A l'explo-ration, les suivantes unites tectoniques, dans lesquel-los on a constat le rrsence de ces roches, A savoir:

1) La region Moldo-Velaque des depressions sous-carpathiques; 2) le bassin transylvain ; 3) le bassinpanonien; 4) l'Oltenie (Petite Valachie) et 5) la regionAnina (Banat).

L'au teur analyse ensuite les possibilits d'existencedu ptrole dans le nisch" des Carpathes Moldaves,moyennant les dernires hypotheses tectoniques, mi-ses par l'auteur lui-meme, dans un des ses travauxrcents (1942) concernant cette region.

Ii synthetise les corri;.issances actu Ales sur les gi-sements neognes de Roumanie, et insiste stir Pim-portance tectonique du sel gemme.

LNIT,

die-plrierne.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL PENTRU TIINTA I TEHNICA DIN ROMANIAA GIR I SOCIETATEA POLITEHNICA

Localul Societatii Politehnice, Calea Victorlei Nr. 118, Ei. 1. Tel. 0624

SCOPURI: Completarea cunostintelor stiintifice si tehnice necesare in-ginerior din practica pentru intelegerea, utilizarea desvoltarearcalizarilor stiintei i tehnicei moderne. Creearea unei legaturi indi-solubile intre stiinta i tehnica necesara colaborarii permanente in toateproblemele comune. Dirijarea interesului oarnenilor de stiinta spre cer-cetari in domeiile shin/elm aplicate.

ORGANIZARE: Cicluri de prelegeri libere cu caracter i metode de predarestiintificee'si aplicatii la problernele romanesti. Colocvii i seminarii dedocumentare, punere la punct i investiii. Confermte de sinteza i ini-tiere in stiintele economice, fiozofia tiinific modern& i realizarileIehnico-stiintifice actuale.

CONDUCERE : Consiliul onorific, domnii Prof. Dr. E. Eidddrdu, Ing. I. S.Gheorghiu, Dr. H. Hulubei, Arh. D.) Marcu, Ing, G. Nico/au, Dr. M. Nico-lescu, Dr. D. Pompeiu, Ing. N. Profiri, Ing. Rtidulet, Dr. T. Sdvulescu,Dr. S. Sanielevici, Dr. G. Spacu, Ing, L.. Stoicescu, Dr. S. Titeica, Dr.V. ,Vellcovici.

Comitetul de directie domnll: Prof. /ng. I. S. Gheorghiu, Prof. Dr. N.Teodorescu, Ing. L. Hamburger, Ing. D. Serb escu, Ing..JL Jancu, Ing_ A.Parvu, Conf. Ing. $t.

Secretar General al Institutului: Prof. Dr. N. 'Teodorescu.CONFERENTIARI: Personalitati din stiinta, tehnica l economia romaneasca

,l traini. A IAUDITORI: Cursurile i lucrarile Institutului au caracter liber. Totusi nive-

ltd bor presupune pregatirea academia a Politehnicelor Universitatior.PRCGRAME: Anul academic 1947-1948 a fost impfirtit in trei trimestre :

Primul dela 1 Noembrie 1947 la 15 Ianuarie 1948, al doilea dela 15 Ianua-rie 1948 la 15 Martie 1948 si al treilea dela 15 Martie 1948 la 15 Iunie1948. Fiecare trimestru are program separat continand cursuri dela 4 la8 prelegeri, cicluri de conferinte, colocvii t seminarii.

SCOLARITATE : Auditorii pot urma orice curs ,sau ciclu de prelegeri indi-ferent de specialitate.Cursurile i conferintele vor fi litografiate, imprimate sau publicate inrevistele de specialitate.Participarea la lucrari cla dreptul la certificate constituind o calificareprofesionala superioara, apreciata atat In Corpul Tehnic, cat si in indus-trie i laboratoare.

SECRETARIAT : Secretariatul permanent al Institutului furrctioneaza in lo-calul Societatii Politehnice, Calea Victoriei Nr. 418, Et. I, Tel. 4.06.24.Inscrieri intre orele 9-13 si 18-20.Taxa de inscriere lei 200.

i

i

Bales.

www.dacoromanica.ro

Au apirut cursuxile urmitoare:

Nr. 2. Conf. Dr.-Ing. Stefan Minn : Constructii 0 Beton armat.

Nr. 4. Prof. Dr.-Ing. M. Stamatiu : Repartizarea eforturilor litostatice injurul lucrarilor subterane executate in medii elastice, plastice

desagregate.

Nr. 6. Conf. Dr.-Ing. A. Avramescu : Introducere in Nomografie.

Nr; 7. Prof. Dr. I. Atanasiu: Zacaminteie de titei din Romania.

In curs de, aparitie:

Nr. 1. Prof. Ing. I. S. Gheorghiu : Teoria unitarl a mginilor eleetriee.

Nr. 3. Prof. Ing. I. Constantinescu : Generalizarea notiunii de impedantasi propagarea undelor prin conductele tubulare.

Nr. 5. Dr. M. Herovanu : Metode radioeleetrice in prevederea timpului.

Nr. 8. Ing. V. Pietraru : Terznodinamica Chiznica.

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro