ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE INFRASTRUCTURĂ ÎN CONSTRUCŢII

CARACTERISTICI SPECIFICE ŞI CERINŢE PRIVIND PROCEDEE TEHNOLOGICE ŞI ECHIPAMENTE

PERFORMANTE

Contract: 521 / 29.10.2012Beneficiar: M.D.R.A.P.

Faza 3 - Raport final. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de constructii. Măsuri ce trebuiesc luate pentru asigurarea unei abordări coerente, eficiente şi predictibile pentru alegerea şi definirea unui procedeu tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuţie pentru atingerea performanţei predictibile.

Partea II - Caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrarilor de terasamente

Preşedinte-Director General Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATUICECON S.A. Bucureşti

Şef de Proiect Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATU

Bucureşti Februarie 2015

ICECONS.A.INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE

SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII

RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION EQUIPMENT AND TECHNOLOGIES

Sos. Pantelimon 266 sector 2 cod 021652 CP 3 - 33 Bucuresti ROMANIA

Tel. 4021 202 55 00 Fax 4021 255 14 20 E-mail: iceconâicecon.ro

Registrul Comertului J 40/7351/1995 CUI R 7702002 Cod IBANLei: RO54BPOS71003031241ROL01EURO: RO21BPOS71003031241EUR01IBAN RO50TREZ7025069XXX003894

Colectiv de elaborare:

Şef proiect Prof. Dr. ing.Polidor BRATU

Prof. dr. ing. Petre ZAFIU

Prof. dr.ing. Alexandru VLĂDEANU

Drd. Ing. Carmen ALEXANDRU

Şef lucrări dr. Ing. Carmen DEBELEAC

Şef lucrări dr. ing. Ştefania IONESCU

Dr. ing. Cătălina GHECEF

Prof. univ. Ana Maria GRĂMESCU

Drd. ing. Roza PAIOVICI

Dr. ing. Marin BADIU

Dr. ing. Daniela FIAT

Drd. ing. Mirela LAZĂR

2

Sos. Pantelimon 266 sector 2 cod 021652 CP 3 - 33 Bucuresti ROMANIA

Tel. 4021 202 55 00 Fax 4021 255 14 20 E-mail: iceconâicecon.ro

Registrul Comertului J 40/7351/1995 CUI R 7702002 Cod IBANLei: RO54BPOS71003031241ROL01EURO: RO21BPOS71003031241EUR01IBAN RO50TREZ7025069XXX003894

ICECONS.A.INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE

SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII

RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION EQUIPMENT AND TECHNOLOGIES

CUPRINSFaza 1. Documentare. Stabilirea condiţiilor tehnologice şi a cerinţelor specifice pentru lucrări de terasamente (avizat 26.02.2014)

Cap1. Condiţii tehnologice şi cerinţe specifice pentru lucrări de terasamente. Factori ce influenţează procesul de lucru şi cerinţe specifice pentru lucrări de terasamenteCap.2. Procedee şi echipamente performante pentru lucrări de terasamenteCap.3. Parametrii tehnologici de lucru pentru lucrări de terasamenteAnexa 1. TerminologieAnexa 2. Documente de referinţă

Faza 2 - Stabilirea cerinţelor, procedurilor şi sistemelor instrumentale de asigurare şi monitorizare a calităţii lucrărilor (avizat 28.10.2014)Cap.4. Cerinţe specifice de atestare a conformităţii echipamentelor pentru lucrări de terasamenteCap. 5 Cerinţe, proceduri şi sisteme instrumentale de asigurare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de terasamente

Faza 3 - Raport final. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de constructii. Măsuri ce trebuiesc luate pentru asigurarea unei abordări coerente, eficiente şi predictibile pentru alegerea şi definirea unui procedeu tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuţie pentru atingerea performanţei predictibile. - ANEXA 3 Studiu de caz.CAP. 6. Concluzii privind asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor

deexcavare, finisare-nivelare, finisare-profilare8

6.1. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de excavare, finisare-nivelare, finisare-profilare

8

6.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului (caracteristicile terenului)

8

6.1.2. Documentaţie tehnică pentru execuţia lucrării (standarde, normative referitoare la lucrări de excavare, umpluturi, finisare, proiect tehnologic, caiet de sarcini etc.)

8

6.1.3. Cerinţe de calitate a lucrărilor de săpare, finisare-nivelare 116.2. Concluzii privind cerinţele specifice pentru lucrările de săpare,

finisare-nivelare15

6.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la executarea lucrărilor de săpare, finisare-nivelare

18

6.3.1 Echipamente utilizate la executarea lucrărilor 186.3.2. Cerinţe de capabilitate a echipamentelor utilizate 196.3.2. Principalele cerinţe privind mentenanţa, securitatea şi protecţia

mediului19

6.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de săpare, finisare-nivelare 27

6.4.1. Verificarea şi monitorizarea lucrărilor de săpare pe parcursul 27

3

execuţiei, controlul final al calităţii lucrării6.4.2. Verificarea şi monitorizarea lucrărilor de finisare- nivelare şi

finisare-profilare pe parcursul execuţiei, controlul final28

6.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuţie

38

6.5.1. Alegerea soluţiei de execuţie a lucrărilor (fişe tehnologice) 386.5.2. Alegerea echipamentelor funcţie de caracteristicile lucrării şi ale

terenului39

CAP.7. Concluzii privind asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de compactare a pământurilor

41

7.1. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de compactare a pământurilor

41

7.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului 417.1.2. Caracteristicile lucrării (grosimea stratului compactat, grad de

compactare, volumul lucrărilor)42

7.1.3. Documentaţie tehnică pentru execuţia lucrării (standarde, normative referitoare la lucrări de compactare, proiect tehnologic, caiet de sarcini etc.)

43

7.1.4. Cerinţe de calitate a lucrărilor de compactare 447.2. Concluzii privind cerinţele specifice pentru lucrările de compactare

a pământurilor45

7.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la executarea lucrărilor de compactare a pământurilor

46

7.3.1. Echipamente utilizate la executarea lucrărilor 467.3.2. Cerinţe de capabilitate a echipamentelor utilizate 477.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de compactare a

pământurilor48

7.4.1. 7.4.1. Verificarea şi monitorizarea lucrărilor de compactare pe parcursul execuţiei, controlul final al calităţii lucrării

48

7.4.2. Monitorizarea continuă a calităţii lucrărilor de compactare 517.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de

execuţie53

7.5.1. Alegerea soluţiei de execuţie a lucrărilor (fişe tehnologice) 537.5.2. Alegerea echipamentelor funcţie de caracteristicile lucrării şi ale

terenului55

7.5.2.1. Alegerea tipului de echipament 557.5.2.2. Alegerea principalilor parametri ai echipamentelor 567.5.2.3. Poligon experimental 57CAP.8. Concluzii privind asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de

consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee). 58

8.1. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee). 58

8.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului 58

8.1.2. Caracteristicile lucrării 58

8.1.3. Documentaţie tehnică pentru execuţia lucrării 58

4

8.1.4. Cerinţe de calitate a lucrărilor de sprijiniri, consolidări, stabilizarea pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee). 59

8.2. Concluzii privind cerinţele specifice pentru lucrările de stabilizare, sprijinire, consolidare a excavaţiilor ( la deblee), precum şi a umpluturilor (la ramblee) 60

8.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la executarea lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee). 61

8.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee). 65

8.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuţie 69

8.5.1. Alegerea soluţiei de asigurare a stabilităţii pereţilor săpăturii. Domenii de utilizare recomandate pentru diferite procedee tehnologice. 69

8.5.2. Alegerea echipamentelor funcţie de caracteristicile lucrării şi ale terenului 69

CAP.9. Concluzii privind asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de epuizmente 71

9.1. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de epuizmente 71

9.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului 719.1.2. Informaţii privind construcţia ce trebuie realizată 71

9.1.3. Documentaţie tehnică pentru execuţia lucrării 72

9.1.4. Cerinţe de calitate a lucrărilor de epuizmente 729.2. Concluzii privind cerinţele specifice pentru lucrările de epuizmente 729.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la

lucrări de epuizmente 739.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de epuizmente 779.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de

execuţie 789.5.1. Alegerea soluţiei de epuizment. Domenii de utilizare recomandate

pentru diferite procedee tehnologice 789.5.2. Alegerea echipamentelor funcţie de caracteristicile lucrării şi ale

terenului 78Anexa 3. Studiu de caz privind procedee tehnologice şi echipamente

performante pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de terasamente 81

Lista tabelelor Pag.Tabelul 6.1.

5

Legi şi normative specifice pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de terasamente 7Tabelul 6.2.Standarde pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de terasamente 8Tabelul 6.3. Tipuri de echipamente utilizate la lucrări de terasamente 17Tabelul 6.4Performanţele tehnologice şi funcţionale ale excavatoarelor 18Tabelul 6.5Performanţe funcţionale şi tehnologice ale excavatoarelor cu braţ telescopic cu cupă 19Tabelul 6.6Performanţe funcţionale şi tehnologice ale buldozerului cu scarificator 20Tabelul 6.7Performanţe funcţionale şi tehnologice ale screperelor/autoscreperelor 21Tabelul 6.8Performanţe funcţionale şi tehnologice ale încărcătorului 22Tabelul 6.9Performanţe funcţionale şi tehnologice ale autogrederului 22Tabelul 7.1Legi şi normative pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de terasamente 41Tabelul 7.2.Standarde pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de compactare pentru terasamente 41Tabel 7.3Tehnologii de compactare şi echipamentele tehnologice utilizate 52Tabelul 7.4Recomandări cu privire la alegerea echipamentelor tehnice utilizate la compactare în funcţie de tipul pământului 52Tabelul 7.5Performanţele tehnologice şi funcţionale ale compactoarelor, plăcilor şi maiurilor compactoare 54Tabelul 8.1 Reglementări tehnice pentru lucrări de stabilizare, sprijinire, consolidare 58Tabelul 8.2 Tipurile de echipamente tehnologice folosite 61Tabelul 8.3. Recomandări pentru stabilitatea pereților săpăturii 69Tabelul 8.4 Recomandări de alegere a echipamentelor tehnologice 70Tabelul 9.1Tipuri de lucrări de epuizmente şi echipamente utilizate 73Tabelul 9.2 Tablou centralizator cu remedierea disfuncționalității unor echipamente tehnologice folosite la epuizmente 75

6

Lista figurilor Pag.Fig. 6.1. Tipuri de lucrări, control calitate, verificări la terasamente

27

Fig.6.2. Verificarea lucrărilor de proiectare. 28Fig.6.3. Verificarea lucrărilor de trasare.

28

Fig.6.4. Verificarea lucrărilor de curăţare. 28Fig. 6.5. Verificarea lucrărilor de decapare.

29

Fig. 6.7. Verificarea pregătirii terenului de fundare

29

Fig. 6.8. Verificare execuţie corp umplutură + zona activă(PST)

30

Fig. 6.9. Verificare execuţie strat de formă

31

Fig.6.10. Recepţia lucrărilor. 32Fig.6.11. Urmărire în timp a construcţiei. 32Fig.6.12. Lucrări de terasamente pentru drumuri. Procese tehnologice şi echipamente specifice pentru controlul calităţii lucrărilor cu sisteme 3D. 34Fig. 7.1. Schema verificării compactării înainte de începerea execuţiei 49Fig 7.2. Schema verificării compactării în timpul execuţiei 49Fig 7.3. Schema verificării compactării în vederea recepţiei finale 50Fig.7.4. Schema unui sistem complex de control continuu al procesului compactării 53Fig.7.5. Schema de principiu al sistemului de control continuu prin GPS 53Fig.7.6. Nomograme pentru aprecierea stadiului compactării 54Fig.7.7. Imprimarea documentelor. 54Fig. 9.1Cerinţe de protecţie a mediului la lucrările de epuizmente 76Fig. 9.2Schemă de alegere a soluţiei de epuizment 79Fig. 9.3 Corelarea procedeului tehnologic cu echipamentele utilizate 796. CONCLUZII PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII

7

ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE EXCAVARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILARE

6.1. SINTEZA INFORMAŢIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE EXCAVARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILARE

6.1.1. INVESTIGAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI.Investigarea geotehnică a terenului pentru realizarea lucrărilor de terasamente este necesară pentru stabilirea tehnologiilor şi a cerinţelor specifice unor astfel de lucrări. Stabilirea soluţiilor tehnologice şi a cerinţelor specifice pentru lucrările de terasamente sunt condiţionate de caracteristicile pământurilor şi a performanţele tehnice şi tehnologice ale maşinilor şi echipamentelor tehnologice alese pentru realizarea terasamentului. Influenţa caracteristicilor pământurilor asupra lucrărilor de terasamente se manifestă în principal astfel:

- determină rezistenţele la săpare, care trebuie învinse în timpul procesului de lucru de către mecanismul de acţionare al echipamentului de săpare şi prin aceasta influenţează hotărâtor procesul de săpare şi productivitatea maşinii de săpat;

- la pământuri tari este necesară efectuarea operaţiei de scarificare în vederea afânării pământului înainte de săpare;

- influenţează procesul de umplere a cupei cu pământ în timpul săpării şi procesul de descărcare a pământului (în unele cazuri pământul aderă la pereţii cupei îngreunând descărcarea);

- determină tipul de compactor şi principalii parametrii tehnologici ai procesului de compactare (grosimea stratului ce poate fi compactat, numărul de treceri, productivitatea maşinii de compactat);

- există o umiditate optimă de compactare, la care se poate obţine o densitate maximă a pământului după compactare, cu un consum minim de energie; umiditatea optimă depinde de natura pământului;

- determină necesitatea lucrărilor de sprijinire a pereţilor săpăturii la excavaţii adânci sau necesitatea executării taluzurilor şi consolidarea acestora;

- determină soluţia de sprijinire a excavaţiilor adânci;- existenţa apei în zona de lucru impune efectuarea unor lucrări de epuizmente.

Principalele caracteristici fizico-mecanice ale pământurilor, care influenţează procesele de săpare, nivelare, profilare, compactare sunt:

- compoziţia granulometrică;- greutatea volumetrică în stare naturală şi afânată;- porozitatea, coeziunea;- plasticitatea. Când se utilizează pământuri coezivesau puţin coezive se recomandă ca

indicele de plasticitate să fie Ip ≥15%, iar indicele de consistenţă Ic să fie mai mare decât 0,7....0,8;

- permeabilitatea;- umiditatea; - capacitatea de compactare. Se impune respectarea următoarelor recomandări;

i. nu se vor folosi pământuri care au particule cu diametrul mai mare de de 200mm, în cantitate mai mare de 10%;

ii. procentul de particule cu diametrul mai mic de 0,063mm să fie mai mare de 10-15%;

8

iii. coeficientul de neuniformitate ( cu = d60 / d10), mai mare decât 6 şi un coeficient de curbură ( cc = d30 / d10 . d60) cuprins între 1 şi 3;

- rezistenţa la forfecare;- frecarea internă şi frecarea cu organul de lucru;- rezistenţa terenului de bază, pentru ca acesta să nu cedeze sub acţiunea umpluturii şi

sarcinilor exterioare;- agresivitatea chimică;- variaţiile de volum (argilele contractile şi pământurilor macroporice nu sunt

recomandate pentru executarea umpluturilor, decât cu măsuri speciale de punere în operă).Aceste proprietăţi determină capacitatea pământurilor de a prelua încărcările date de construcţie asupra fundaţiei cu tasări acceptabile, precum comportarea pământurilor în timpul executării lucrărilor de terasamente. Pe lângă influenţa asupra proceselor de lucru (săpare, nivelare, profilare, compactare), se pune şi condiţia ca terenul să poată prelua încărcarea dată de greutatea maşinii, astfel încât să fie posibilă deplasarea acesteia în şantier şi să se evite pierderea stabilităţii maşinii.De asemenea aderenţa între sistemul de deplasare al maşinii (roţi, şenile) şi teren depinde de natura şi starea terenului, influenţând capabilitatea maşinii de a efectua lucrările de terasamente.OBS: Documentaţiile geotehnice se întocmesc conform normativului NP 074-2014 (Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii). Documentaţiile geotehnice se diferenţiază prin natura şi conţinutul lor în funcţie de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcţii. În Anexa C din normativul NP 074-2014 se detaliază conţinutul studiului geotehnic.

6.1.2. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU PROIECTAREA, EXECUŢIA, VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE PĂMÂNTURILOR La întocmirea documentaţiei tehnice pentru realizarea unui obiectiv de construcţii stau la bază documentele de referinţă specifice lucrărilor executate în cadrul obiectivului respectiv. Documentele de referinţă specifice, utilizate la întocmirea documentaţiei tehnice pentru lucrările de terasamente, sunt precizate în tabelele de mai jos.

Tabelul 6.1.Legi şi normative specifice pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de

terasamenteNr.crt. COD ACT NORMATIV/DENUMIRE ACT NORMATIV

0 11. HG 1029/2008 –“Hotărâre privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe

piaţa a maşinilor industriale” (transpunerea Directivei 42/2006/CE a Parlamentului European şi Consiliului)

2. Legea 265/2006 privind protecţia mediului3. C 169-88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale4. NP 120-2006 – Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a

excavaţiilor adânci în zone urbane 5. C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente. 6. C 182 - 87 - Normativ Departamental Privind Executarea Mecanizata a

Terasamentelor de Drumuri7. GE 026 - 97 - Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a

terasamentelor

9

0 18. GT 067 - 2014 - Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor

necoezive9. AND 530 - 2012 - Instrucţiuni privind controlul calităţii terasamentelor10. C 29-85 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice11. AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale commune lucrări de drum. Caiet de

sarcini nr. 2. Lucrări de terasamente12. NP 074 – 2014 – Normativ pentru documentaţiile geotehnice pentru construcţii

Tabelul 6.2.

Standarde pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de terasamenteNr.crt. STANDARD DENUMIRE

0 1 21. SR EN 1997-

1:2004Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Reguli generale. Anexa naţională

3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

4. SR EN 1997-2:2007

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului

5. SR EN 1997-1:2007/NB:2009

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului. Anexa naţională

6. SR EN 1997-2:2007/AC 2010

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului

7. SR EN 474-1+A4:2014 Maşini de terasament.Securitate.Partea 1.8. SR EN 474-2+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru buldozere.9. SR EN 474-3+A1:2009 Maşini de terasament. Securitate.

Partea 3: Cerinţe pentru încărcătoare.10. SR EN 474-4+A1:2012 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru încărcător - excavatoare.11. SR EN 474-5+A3:2013 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru excavatoare hidraulice.12. SR EN 474-7+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.Partea 2. Cerinţe pentru

screepere.13. SR EN 474-8+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru gredere.14. SR EN 474-

11+A1:2009Maşini de terasament.Securitate.Partea 2. Cerinţe pentru Cerinţe pentru compactoare de pământ şi deşeuri

15. SR EN ISO 5349-1:2003

Vibraţii mecanice. Măsurarea şi evaluarea expunerii umane la vibraţii transmise prin mână. Partea 1 - Cerinţe generale

16. SR EN ISO 5349-2:2003

Vibraţii mecanice. Măsurarea şi evaluarea expunerii umane la vibraţii transmise prin mână. Partea 2 – Indicaţii practice pentru măsurarea la locul de muncă

10

0 1 217. SR EN ISO 5353:2012 Maşini de terasament, tractoare, maşini agricole şi

forestiere. Punct de reper al scaunului.18. SR EN ISO 2867:2011 Maşini de terasament. Mijloace de acces19. SR EN ISO 3411:2007 Maşini de terasament. Dimensiuni ergonomice ale

conductorilor şi spaţiu înconjurător minim al postului de conducere.

20. SR EN ISO 2867:2011 Maşini de terasament. Mijloace de acces21. SR EN ISO 3471:2009 Maşini de terasament. Structuri de protecţie la răsturnare.

Încercări de laborator şi cerinţe de performanţă.22. SR EN ISO 3449:2009 Maşini de terasament. Structuri de protecţie împotriva

căderii de obiecte. Încercări de laborator şi cerinţe de performanţă.

23. SR ISO 2631-1:2001 Vibraţii şi şocuri mecanice. Evaluarea expunerii umane la vibraţii globale ale corpului. Partea 1: Cerinţe generale.

6.1.3. CERINŢE DE CALITATE LA LUCRĂRILE DE SĂPARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILAREConducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor (investitorul, proiectantul, executantul, specialiştii verificatori de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, beneficiarii construcţiei) care participă la conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii. Executantul va asigura prin posibilităţi proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor precizate în documentaţia tehnică aferentă obiectivului de construcţii.Toate verificările efectuate se vor consemna în documente(cel mai adesea în procese verbale de verificare a calităţii lucrărilor) specificîndu-se şi eventualele remedieri necesare.Frecvenţa încercărilor se stabileşte în caietele de sarcini pentru fiecare activitate în parte. Tipurile de încercări, aparatura, modul de lucru şi interpretarea rezultatelor sunt stabilite prin instrucţiuni, normative, specificaţii tehnice etc.După executarea fazelor premergătoare finisării lucrărilor de terasamente urmeză două activităţi cu importanţă majoră asupra calităţii lucrării şi anume: finisare-nivelare şi finisare- profilare.

6.1.3.1. CERINŢE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE SĂPARE. Pentru realizarea unor lucrări de terasamente de calitate sunt necesare următoarele:A. ELABORAREA UNUI PROIECT TEHNOLOGIC pentru lucrări de terasamente care să acopere următoarele:A.1. Prospectarea zonei platformei, prin studii geotehnice, cu respectarea normativului NP 074/2014 “Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”, iar pentru excavaţii adânci şi cu studiu hidrogeologic (pentru apele de adâncime), conform NP 120-2006 “Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane”. Cunoscând caracteristicile terenului(natura şi starea acestuia) se vor alege tehnologiile de lucru şi echipamentele aferente realizării lucrării. Se vor face şi ridicări topografice care să cuprindă atât platforma de lucru, cât şi căile de acces, traseul reţelelor de energie electrică, conducte şi legăturile cu principalele căi de comunicaţie.

11

A.2. Stabilirea lucrărilor pregătitoare a suprafeţei terenului (funcţie de condiţiile existente):

- defrişarea mecanizată;- curăţarea terenului;- afânarea terenului;- săparea şi îndepărtarea stratului vegetal prin creerea unor depozite provizorii, pentru

reutilizarea la încheierea lucrărilor;- demolări (dacă este cazul) şi îndepărtarea materialelor rezultate.

A.3. Proiectarea planului de săpătură generală, ce exprimă la scară, geometric, în plan şi secţiuni caracteristice, soluţia proiectată cu privire la săpătura ce se va realiza. Ca bază de lucru se utilizează proiectul de execuţie şi detaliile de la planul de fundaţii. B. FIŞE TEHNOLOGICEOrice proiect tehnologic este însoţit de un portofoliu de fişe tehnologice, în care sunt descrise succint procesele tehnologice de lucru, specifice proiectului.Fişa tehnologică reprezintă de fapt “desenul de execuţie” pentru realizarea unui proces tehnologic şi trebuie să cuprindă:

- date de identificare: număr, denumire activitate, denumire obiectiv de construcţie;- descrierea succintă a procesului tehnologic;- desene ce descriu fazele de execuţie;- resursele necesare pentru realizarea lucrării;- verificarea lucrărilor;- recepţia lucrărilor;- indicatori tehnico-economici (conform normelor de deviz).

C. CAIETE DE SARCINI Acestea sunt documente ce cuprind condiţiile tehnice, de calitate, termenele de execuţie, etc., necesare pentru execuţia lucrării.Este necesar un caiet de sarcini, pe fiecare fază a lucrării, conform C56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” şi AND 589-2004 “Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum” în concordanţă cu proiectul de execuţie.Caietul de sarcini trebuie să cuprindă un minimum de informaţii referitoare la:

- date generale;- instrucţiuni, normative, legi, standarde în vigoare ce trebuiesc respectate la execuţia

lucrării;- materiale utilizate, cerinţe de calitate;- lista de responsabilităţi la verificarea calităţii materialelor la intrarea în şantier;- execuţia lucrărilor: lucrări pregătitoare, condiţii climaterice restrictive, descrierea

lucrărilor, neconformităţi, verificări în vederea recepţiei;- măsurători şi devize de decontare.

D. EXECUTAREA SĂPĂTURII GENERALE (lucrări pregătitoare)Lucrările de terasamente constau în mişcări de terasamente pentru executarea gropilor de fundaţii şi din lucrări de sistematizare pe verticală (nivelare) pe baza unui plan (cartogramă).La realizarea acestor lucrări se vor efectua următoarelor operaţii:

- săparea pămîntului;- încărcarea pămîntului în mijlocul de transport;- transportul pămîntului;- descărcarea din mijlocul de transport;- depozitarea;- împrăştierea pămîntului în umplutură şi nivelarea;- compactarea pămîntului;

12

- finisarea terasamentelor;- drenarea.

E. EXECUTAREA SĂPĂTURII PROPRIU-ZISE E.1. Elaborarea procesului tehnologic. Pentru elaborarea procesului tehnologic de săpare mecanizată cu excavatorul sunt necesare cunoaşterea următorilor parametri:

- parametri constructivi: capacitate cupă, lăţime cupă, dimensiuni de gabarit şi masă, etc.;

- parametri tehnologici: raza maximă de săpare, raza minimă de descărcare, adâncimea maximă de săpare, înălţimea de descărcare, raze de viraj, etc.;Alegerea tipo-dimensiunii optime a excavatorului se va face pe baza parametrilor constructivi şi tehnologici din cărţile tehnice ale producătorilor.E.2. Alegerea tipurilor de abataje. În funcţie de tipul optim de excavare stabilit, în raport cu frontul de lucru se poate alege tipul de abataj:

- abataje laterale;- abataje frontale.

Abatajele se aleg conform C 182-77 “Normativ de executare mecanizată a terasamentelor de drumuri” şi C 169-88 “Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale”.E.3. Săpăturile se pot executa:

- nesprijinite, prin realizarea unor taluze cu înclinare faţă de orizontală, mai mică decât unghiul limită a taluzului stabil, iar în cazul terenurilor necoezive, mai mică decât unghiul taluzului natural (conform C169-88);

- sprijinite, când în vecinătatea săpăturii există construcţii sau instalaţii şi nu se poate asigura înclinarea necesară, sau când săpătura în taluz este neeconomică la adâncimi mari de săpare, rezultând volume mari de pământ săpat.E.4. Organizarea transportului pământului. La organizarea transportului pământului trebuie să se ţină seama de:

- cantitatea de pământ ce trebuie transportată;- tipul şi starea drumului de acces;- utilizarea autobasculantelor la capacitate maximă.

6.1.3.2. CERINŢE DE CALITATE A LUCRĂRILOR DE FINISARE- NIVELARE, FINISARE-PROFILARE ŞI COMPACTAREPentru fiecare operaţie sau faze ale operaţiilor executate în procesul de execuţie a terasamentelor se realizează controlul calităţii lucrărilor. Din procesul de execuţie al terasamentelor aşa cum a fost stabilit la pct. 6.1.4.1.D fac parte şi operaţiile:

- împrăştierea pămîntului în umplutură şi nivelarea;- compactarea pămîntului;- finisarea terasamentelor;

Alegerea echipamentelor tehnologice se realizează luându-se în considerare două grupe de criterii:

- criterii tehnologice;- criterii tehnico-economice.

Având la bază criteriile tehnologice, se stabilesc echipamentele tehnologice pentru executarea celor trei tipuri de operaţii specifice;

- împrăştierea pămîntului în umplutură şi nivelarea;- compactarea terenurilor;- finisarea terasamentelor.

13

Alegerea soluţiei finale pentru executarea celor trei operaţii se face pe baza criteriilor tehnico-economice şi de asigurarea calităţii lucrării la nivelul cerut în documentaţia tehnică de realizare a terasamentului(caiet de sarcini).Echipamentle tehnologice care pot fi utilizate la realizarea celor două operaţii sunt precizate în subcapitolele 4.2.şi 4.3. din Partea 2 a lucrării. A. Activitatea de finisare-nivelare se execută pentru a sigura o suprafaţă plană definitvă a terenului şi platformelor şi se aplică pentru denivelări care nu depăşesc 20 de centimetri.Activitatea de finisare-profilare se execută pentru a asigura pantele transversale şi longitudinale ale terenurilor şi platformelor conform celor precizate în proiectul de execuţie a lucrării.Asigurarea unei suprafeţe perfect plane, în cazul în care activitatea se realizează cu buldozerul, ultima trecere se va executa cu cuţitul aşezat la nivelul suprafeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor iar deplasarea să se facă înapoi.Dacă finisarea se realizează cu autogrederul este indicat ca ultima trecere să se realizeze cu lama scoasă în lateral faţă de maşina de bază.B. Activitatea de finisare-profilare(taluzare) se execută cu scopul de a asigura profilarea definitivă a taluzului la săparea debleelor sau a umpluturilor la ramblee.Pentru taluzuri care nu depăşesc pante de 20% , operaţia de finisare se poate executa cu buldozerul. Pentru unghuiri ale taluzului mai mici de 200 taluzarea se execută cu autogrederul cu deplasarea acestuia pe taluz. Dacă lăţimea taluzului nu depăşeşte de două ori lăţimea lamei taluzarea se poate executa cu autogrederul cu deplasarea acestuia la baza taluzului şi pe coronament.Pentru lăţimi mari ale taluzului, finisarea se execută cu excavatoare cu braţ telescopic sau cu încărcătoare cu braţ telescopic echipate cu cupe speciale pentru finisare. C. Activitatea de compactare trebuie să asigure următoarele cerinţe:

- să elimine sau să reducă tasările ulterioare ale pământului;- creşterea densităţii şi a capacităţii portante a terenului;- reducerea permeabilităţii şi sensibilităţii la umezire.

Aceste cerinţe sunt îndeplinite dacă:- materialele supuse compactării au fost corect alese ( de exemplu pământurile

necoezive se compactează mai uşor decât cele coezive, etc);- tehnologia de execuţie a procesului de compactae este respectată (de exemplu

compactarea prin cilindrare, compactarea prin cilindrare cu vibrare, compactarea prin batere sau compactarea numai prin vibrare);

- echipamentele tehnologice pentru executatea compactării au fost alese corespunzător (alegerea echipamentului tehnologic în funcţie de procedeul de compacatare recomandat în proiecte, normative, standarde, specificaţii tehnice, caiete de sarcini, etc). Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în reglementările tehnice prezentate în Tabelul 6.1.Din reglementări rezultă următoarele cerinţe esenţiale pentru obţinerea unei lucrări de calitate:

- alegerea pentru umpluturile compactate a unor pământuri uşor compactabile;- alegerea corectă a echipamentelor tehnologice pentru compactare în concordanţă cu

caracteristicile pământurilor;- creşterea capacităţii portante a terenurilor slabe de fundare prin compactarea acestora

prin lovire până la adâncimi de circa 7 m;- omogenitatea compactării pe suprafaţa de compactat.- executarea compactării de probă în poligoane experimentale, cu scopul de a stabili

echipamentul tehnologic cu care se va realiza compactarea, grosimea optimă a stratului elementar, numărul minim de treceri pe fiecare strat;

14

- stratul supus compactării să aibe o umiditate cât mai aproape de umiditatea optimă, care se determină prin încercări de laborator.

6. 2. CONCLUZII PRIVIND CERINŢELE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRILE DE SĂPARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILARE ŞI COMPACTAREA TERENURILOR

A. CERINŢE SPECIFICE LA EXECUTAREA FUNDAŢIILORAlegerea tipului de fundaţie este determinat de condiţiile de teren şi în special caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ sau de rocă de pe amplasamentul construcţiei. Tipul şi adâncimea fundaţiei, ţinând seama şi de condiţiile de teren, se stabilesc printr-un proiect geotehnic efectuat conform standardelor SR EN 1997-1:2004 + SR EN 1997-1:2004/NB:2007 şi SR EN 1997-2:2007 + SR EN 1997-1:2007/NB:2009, a ghidului de aplicare, precum şi a Normativului NP 074:2014Dacă se adoptă soluţia fundării directe pe teren în stare naturală sau pe teren îmbunătăţit prin tehnologiile indicate în partea I a lucrării, se impune realizarea unor lucrări de terasamente pentru executarea fundaţiei şi anume:

-excavaţii până la cota indicată în proiect;-excavarea totală sau parţială a stratului necorespunzător pentru fundaţie şi înlocuirea

lui cu material compactat controlat (pernă). Execuţia pernelor de pământ în conformitate cu normativul C 29-1985 necesită excavarea materialului pentru pernă de la sursă, transportul acestuia la locul de execuţie a pernei cu autobasculante, împrăştierea, nivelarea şi compactarea straturilor;

-execuţia unei perne pe stratul îmbunătăţit pentru uniformizare şi protejare. Execuţia pernelor de pământ se realizează în conformitate cu normativul C 29-1985;

-execuţia unor lucrări pentru colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei fundaţiilor (şanţuri, pante, straturi etanşe din argilă etc.);

-execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate.La executarea lucrărilor de construcţii civile şi industriale, atât pentru excavaţii, cât şi pentru umpluturi se vor respecta cerinţele Normativului privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale, indicativ C 169-88. A.1. Cerinţe comune privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

- pentru lucrări de terasamente cu volume mari, documentaţia tehnică va conţine şi un caiet de sarcini, precum şi fişe tehnologice sau proiect tehnologic pentru lucrări de terasamente;

- executarea lucrărilor pregătitoare înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise (defrişări, demolări, amenajarea terenului şi a platformei de lucru);

- trasarea pe teren a poziţiei construcţiilor şi a lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea lucrărilor pregătitoare;

- corelarea între procesul săpării, respectiv procesul de realizare a umpluturii şi procesul de transport a pământului, cu alegerea corespunzătoare a echipamentelor şi a modului de lucru;

- realizarea cotelor prevăzute în proiect;- asigurarea stabilităţii pământului şi a echipamentelor tehnologice;

15

- respectarea măsurilor necesare la executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros.A.2. Cerinte specifice pentru excavaţiiSăparea gropilor pentru fundaţii se execută de regulă cu ajutorul excavatoarelor hidraulice cu cupă inversă, iar transportul pământului se face cu autobasculante, respectându-se următoarele cerinţe:

- existenţa unui proiect de execuţie a fundaţiei, care ţinând seama de dimensiunile în plan ale construcţiei, de adâncimea excavaţiei, de condiţiile de teren şi de vecinătăţi să stabilească soluţia de excavare (excavaţii taluzate, excavaţii verticale sprijinite);

- înlăturarea pericolului de prăbuşire a pereţilor gropii prin realizarea taluzurilor sau a lucrărilor de susţinere conform cu Normativul privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane, indicativ NP 120-2006;

- înlăturarea apei din zona de lucru, care în cazul săpăturilor sub nivelul apelor subterane necesită lucrări de epuismente, care se realizează conform Normativului privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuismente, indicativ NP 134-2013.

- protejarea instalaţiilor subterane existente care se află în zona săpăturii şi care rămân în funcţiune;

- săpătura cu excavatorul se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei finale a fundului gropii, diferenţa executându-se cu utilaje de finisare (buldozere, autogredere);

- în cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota finală prevăzută în proiect, iar în cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei, săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior faţă de cota prevăzută în proiect (0,2-0,3 m pentru nisipuri fine, 0,15-0,25 m pentru pământuri argiloase, 0,4-0,5 m pentru pământuri sensibile la umezire); săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei;

- în cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea prin proiect măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora.A.3. Cerinte specifice pentru umpluturiUmpluturile din zona aferentă construcţiei, umpluturile dintre fundaţii, umpluturile la exteriorul clădirilor şi umpluturile sub pardoseli, se execută conform normativului C 169-88. Cerinţele esenţiale privind umpluturile, prevăzute de C 169-88 sunt:

- umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură, urmărind să se asigure o granulometrie controlată;

- umpluturile se vor realiza pe baza unui caiet de sarcini întocmit de proiectant;- înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pământ

vegetal, iar suprafaţa rezultată va fi amenajată cu pante de 1-1,5 % pentru a asigura scurgerea apei din precipitaţii;

- umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform normativului C29-85;

- se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, pământuri cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.;

- umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se realizează în straturi nivelate, având grosimi uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris pe întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive;

- umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare;

- umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor.

16

Pentru realizarea umpluturilor se utilizează echipamente pentru transportul pământului (autobasculante, încărcătoare, autodumpere, autoscrepere), echipamente pentru nivelarea pământului (buldozere, autogredere, încărcătoare, autoscrepere) şi echipamente pentru compactarea pământului (compactoare cu rulouri, maiuri, plăci vibratoare).A.4. Cerinte specifice pentru lucrări de compactare a pământuluiCompactarea pământurilor are drept urmare o micşorare a porozităţii şi o creştere a gradului de îndesare, ceea ce conduce la modificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţă şi deformabilitate). Prin procesul de compactare al terenurilor se realizează în acelaşi timp mai multe efecte precum:

- eliminarea sau reducerea tasărilor ulterioare a pământului;- creşterea densităţii şi a capacităţii portante a terenului;- reducerea permeabilităţii şi a sensibilităţii la umezire.

Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în următoarele reglementări tehnice: - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI), indicativ C29-85;- Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor, indicativ GE 026-97;- Ghid privind interpretarea şi controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive cu granulaţie mare, indicativ GT 067-2014 (se referă mai ales la lucrările tip pernă).Se menţionează următoarele cerinţe:

- alegerea pentru umpluturi compactate a unor pământuri uşor compactabile;- alegerea corectă a echipamentelor pentru compactare în concordanţă cu

caracteristicile pământurilor;- executarea compactării de probă pe poligoane experimentale, cu scopul de a stabili

utilajul cu care se va realiza compactarea, grosimea optimă a stratului elementar, numărul minim de treceri pe fiecare strat;

- stratul supus compactării să aibe o umiditate cât mai aproape de umiditatea optimă, care se determină prin încercări de laborator.

B. LUCRĂRI DE DRUMURIB.1. Cerinţe specifice comune lucrărilor de terasamente pentru drumuri- Lucrările de terasamente vor începe după operaţii de pichetare, retrasare şi pregătire minuţioasă a terenului;- Documentaţia tehnică pentru realizarea lucrărilor de drumuri va cuprinde metodele, soluţiile tehnologice şi mijloacele de execuţie mecanizată a terasamentelor pe baza stutiilor geotehnice întocmite la proiectarea drumului;- Neconcordanţele dintre soluţiile propuse în proict şi cea constatată în teren la executarea terasamentelor se vor soluţiona cu participarea tuturor factorilor implicaţi în proiectarea execuţia şi controlul lucrărilor de terasamente;- Terasamentele rezultate trebuie să fie stabile, durabile, nedeformabile sub acţiune circulaţiei şi a variaţiilor sezoniere de umiditate şi temperatură;- Utilizarea materialelor geosintetice (NP 075 – Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii) pentru realizarea drenării orizontale a rambleelor executate din pământuri saturate cu apă, ca filtre pentru drenurilor longitudinale, transversale, verticale şi forate, ca separatoare la realizarea rambleelor şi corpului drumului cu straturi de pământ având granulaţie diferită, la executarea sectoarelor de drum cu pământuri gelive pentru prevenirea fenomenului de îngheţ-dezgheţ, la lucrări de protecţie a taluzurilor expuse la eroziune;

17

- Pentru asigurarea unei comportări corespunzătoare a sistemului rutier (zona activă a drumului şi a terasamentului) la execuţie şi în timpul exploatării trebuie ca apa să se scurgă foarte rapid;- Se recomandă executarea drumurilor în rambleu cu înăţimea de minimum 0,5m faţă de terenul înconjurător(drumul trebuie asigurat şi împotriva inundaţiilor);- Pregătirea terenului, înainte de începerea lucrărilor de terasamente, presupune realizarea următoarelor lucrări pregătitoare:

i. defrişări;ii. curăţire terenului de resturi vegetale(frunze, crengi, iarbă, buruieni, etc);

iii. decaparea şi depozitarea pământului vegetal;iv. asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adăncime.v. înainte de executarea rambleelor, debleelor sau la nivelul terenului înconjurător se

execută compactarea pământului natural pe o adâncime de 30cm.B.2. Cerinţe specifice pentru lucrări de finisare-nivelare, finisare-profilareDupă lucrările de săpătură sau umplutură, în vederea finisării platformelor şi taluzurilor, se execută nivelarea şi taluzarea. Câteva cerinţe specifice comune pentru lucrări de finisare-nivelare, finisare-profilare sunt prezentate mai jos:- Pentru a sigura o suprafaţă plană definitivă a terenului sau platformei, trebuie ca acestea să nu prezinte denivelări mai mari de 20cm;- Activităţile de finisare-nivelare şi finisare-taluzare trebuie să asigure crearea de pante transversale şi longitudinale conform proiectului;- Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţelor supuse finisării-nivelării şi finisării-profilării, aceste activităţi sunt urmate obligatoriu de o compactare;- Pentru asigurare unei suprafeţe perfect plane se recomandă utilizarea unor echipamentelor tehnologice dotate cu sisteme de control 3D prin GPS şi staţie totală. B.3. Cerinte specifice pentru lucrări de compactare a pământului.- Realizarea unei compactări eficiente a pământurilor, încă din faza de proiectare a compactării, presupune realizate următoarele activităţi:

i. studii geotehnice privind sursele de pământ;ii. investigaţii de teren şi laborator;iii. realizarea unor piste experimentale;iv. verificarea compactării materialului.

Aplicarea rezultatelor obţinute în urma proiectării trebuie să conducă la creşterea siguranţei în exploatare a drumului.- Alegerea unei tehnologii(metode) adecvate de compactare; - Dacă pentru lucrarea de terasamente se utilizează bolovănişuri cu pietriş şi anrocamente se vor face încercări le de compactare care nu sunt standardizate.- Alegerea echipamentelor tehnologice pentru compactare în concordanţă cu metoda de compactare împusă prin proiect/caiet de sarcini.- Întocmirea fişelor tehnologice de compactare.- Alegerea metodelor de verificare a compactării înainte de începerea execuţiei, pe parcursul execuţiei căt şi în faza finală, în vederea recepţiei ca lucrări ascunse.- Personalul participant la încercări trebuie atestat şi autorizat pentru profilul geotehnic şi teren de fundare(GFT) conform cerinţelor din normativele în vigoare.Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în reglementările tehnice AND 630, C 182-87, C 29-85, AND 589-2004

6.3. CONCLUZII PRIVIND VERIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR

18

DE SĂPARE, FINISARE NIVELARE, FINISARE-TALUZARE.

6.3.1. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE TERASAMENTE.Lucrările de terasamente sunt foarte diverse, astfel că pentru execuţia acestor lucrări se utilizează diferite tipuri de echipamente.În tabelul 6.3 se indică principalele tipuri de echipamente utilizate la executarea lucrărilor de terasamente, precum şi capitolul din lucrare în care se analizează atestarea conformităţii acestor echipamente.

.Tabelul 6.3.

Tipuri de echipamente utilizate la lucrări de terasamente

Denumire proces de lucru Echipamente tehnologice utilizate Detalii înCAPITOLUL

0 1 2Pregătirea terenului pentru construcţii

Buldozere, scarificatoare, încărcătoare

Partea II, subcap.4.3

Săparea pământului - gropi pentru fundaţii,

Excavatoare cu cupă inversă, cu graifăr, cu draglină

Partea II, subcap.4.2

Săparea pământului (gropi de împrumut, platforme, terasamente pentru drumuri, căi ferate, şanţuri,)

Buldozere, screpere, încărcătoare,scarificatoare

Partea II, subcap.4.3

Săpătoare de şanţuri Partea II, subcap.4.5

Finisare-Nivelare, Finisare-Pprofilare

Autogredere, excavatoare cu braţ telescopic, buldozere, screpere, încărcătoare cu braţ telescopic

Partea II, subcap.4.3

Compactarea pământului (platforme, terasamente pentru drumuri, căi ferate, taluzuri, perne de pământ)

Compactoare cu rulouri, plăci vibratoare, maiuri

Partea II, subcap.4.4

Sprijinirea pereţilor excava-ţiilor(cu panouri prefabri-cate, cu palplanşe ancorate sau neancorate, cu pereţi mulaţi)

Excavatoare (pentru montarea panourilor)

Partea II, subcap.4.2

Maşini pentru înfigerea elementelor în pământ

Partea II, subcap.4.5 Partea III, cap.4

Echipamente pentru execuţia ancorajelor

Partea IV, cap.3

Echipamente pentru execuţia pereţilor mulaţi

Partea IV, cap.4

Consolidarea taluzurilor (compactare, ranforsare cu ţinte, protecţie cu geosintetice, protecţie cu plase ancorate, drenaje)

Compactoare Partea II, subcap.4.4Maşini de forat (diametre mici) Partea IV, cap.3Maşini pentru înfigerea elementelor în pământ

Partea II, subcap.4.5

Evacuarea apei din zona de lucru (şanţuri, drenuri în săpătură deschisă, drenuri cu plug, drenuri forate, epuismente directe, epuismente indirecte)

Excavatoare cu cupă inversă Partea II, subcap.4.2Săpătoare de şanţuri Partea II, subcap.4.5Pompe Partea II, subcap.4.6Instalaţii cu filtre aciculare Partea II, subcap.4.6Maşini de forat (pentru drenuri) Partea III, cap.4

19

6.3.2. CERINŢE DE CAPABILITATE A ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE SĂPARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-TALUZARE.Principalele tipuri de echipamente utilizate la executarea lucrărilor de terasamente sunt prezentate în tabelul 6.2. Pentru toate echipamentele tehnologice utilizate la lucrări de terasamente se recomandă Atestarea conformităţii care se va realiza conform unor proceduri bine documentate şi implementate, proceduri elaborate de cel care deţine în proprietate echipamentul tehnologic sau cel care lucrează efectiv cu acesta.De asemenea, pentru a asigura încredere în procesul de atestare a conformităţii se poate apela la organisme de inspecţie de terţă parte acreditate şi recunoscute. Scopul atestării conformităţii este acela de a oferi încredere că echipamentul tehnologic inspectat realizează (în cazul utilajelor noi) sau îşi menţin performanţele tehnice şi tehnologice (în cazul echipamentelor aflate în exploatare) înscrise în documentaţia tehnică şi că se menţine domeniul de utilizare precizat de fabricant.

6.3.2.1. CERINŢE DE CAPABILITATE A ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE SĂPAREEvaluarea performanţelor funcţionale şi tehnologice, în gol şi în sarcină, pentru excavatoare presupune:

- verificarea capacităţii tehnologice în frontul de lucru;- măsurarea / determinarea principalilor parametri pentru stabilirea conformităţii în

raport cu valorile de prag stabilite, sau cu cele din cartea tehnică.Principalele performanţe funcţionale şi tehnologice ce definesc capabilitatea utilajului în frontul de lucru şi nivelurile de prag şi abateri sunt prezentate în tabelul 6.4.Pentru măsurarea principalilor parametrii funcţionali şi tehnologici, se vor utiliza numai dispozitive de măsurare şi verificare etalonate.

Tabelul 6.4Performanţele tehnologice şi funcţionale ale excavatoarelor

Denumire parametru Nivel de prag şi abateriUnghiul de rotire al platformei Cartea tehnicăViteza maximă de deplasare înainte Cartea tehnică ± 5%Viteza maximă de rotire a platformei Cartea tehnică ± 5%Raza maximă de săpare Cartea tehnică ± 20 mmAdâncimea maximă de săpare Cartea tehnică ± 20 mmÎnălţimea maximă de săpare Cartea tehnică ± 20 mmÎnălţimea maximă de descărcare Cartea tehnică ± 20 mmCapacitate cupă standard Cartea tehnică Puterea motorului de antrenare Cartea tehnică ± 0,9 kWDuratele ciclului standard de lucru Cartea tehnică Sisteme de măsurare şi orientare laser, GPS Cartea tehnică a sistemului de măsurare

6.3.2.2. CERINŢE DE CAPABILITATE A ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE FINISARE-NIVELARE ŞI FINISARE-PROFILAREPrincipalele tipuri de echipamente utilizate la executarea lucrărilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare sunt prezentate în tabelul 6.2. A.1. Evaluarea funcţională şi tehnologică Evaluarea funcţională şi tehnologică presupune desfăşurarea următoarele activităţi:

- verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag;

20

- măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru (rulouri metalice şi/sau pneuri) şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi “valorile de prag” stabilite. Pentru asigurarea capabilităţii tehnologice, echipamentele tehnologice moderne trebuie să răspundă următoarelor cerinţe, dintre care unele influenţează direct calitatea lucrărilor:► realizarea procesului de lucru (săpare, nivelare,finisare, taluzare, etc.) concomitent cu deplasarea maşinii şi manevrarea organului de lucru (la maşini de săpat şi transportat);► realizarea unor forţe de tracţiune nominale care să conducă la un randament maxim la tracţiune şi economicitate cât mai bună; ► asigurarea unei manevrabilităţi foarte bune a maşinilor de terasamente (autogredere cu şasiu articulat, încărcătoare cu şasiu articulat cu toate roţile de direcţie, şenile din materiale elastice, screpere, excavator-încărcătoare)► asigurarea stabilităţii în lucru a maşinilor;► posibilitatea deplasării pe terenuri slabe şi pe terenuri cu denivelări;► reglarea automată a poziţiei organului de lucru în timpul lucrului în vederea realizării suprafeţei stabilite; ► dotarea cu aparatură de măsură şi control a parametrilor tehnologici şi reglarea continuă a vitezei de deplasare funcţie de condiţiile de lucru, prin utilizarea transmisiilor hidromecanice şi hidrostatice la mecanismul de deplasare;;► asigurarea mobilităţii organului de lucru la buldozere şi mai ales la autogredere; ► posibilitatea umplerii complete şi a descărcării complete a cupei la screpere/autoscrepere;► realizarea unor maşini multifuncţionale (utilizarea mai multor echipamente de schimb); ►schimbarea comodă şi rapidă a echipamentelor de lucru la încărcătoarele multifuncţionale, fără părăsirea postului de comandă de către conductor,► realizarea manevrării precise a echipamentului pentru finisarea suprafeţei săpate, inclusiv introducerea controlului prin laser şi ultrasunete a poziţiei organului de lucru, precum şi a controlului prin semnale radio transmise prin sateliţii GPS (Global Positioning System)► controlul automat ai parametrilor motorului diesel şi a transmisiei hidrostatice în vederea optimizării regimului de lucru (inclusiv sisteme cu microcontrolere);► obţinerea microvitezelor de deplasare proporţional cu deplasarea pedalei (inching function), mergând până la oprirea maşinii indiferent de turaţia motorului diesel atunci când condiţiile tehnologice o impun (operaţii de finisare, oprire la punct fix etc.);► distribuirea automată a puterii motorului diesel între mecanismul de deplasare şi mecanismele de acţionare a echipamentului de lucru, cu acordarea priorităţii pentru echipamentul de lucru la turaţii mari ale motorului diesel; ► realizarea automată a unor faze ale ciclului de lucru (întoarcerea automată a cupei încărcătorului din poziţia de descărcare în poziţia de umplere a cupei, ridicarea cupei încărcătorului la înălţimea prestabilită şi oprirea automată la această înălţime, reîntoarcerea automată a peretelui mobil de descărcare a cupei după terminarea operaţiei de descărcare etc.);► perfecţionarea echipamentului de lucru.Îndeplinirea acestor cerinţe determină îmbunătăţirea performanţelor funcţionale şi tehnologice ale echipamentelor tehnologic, asigurând capabilitate operaţională în frontul de lucru, la nivelul de calitate impus de referinţe ( cu referire directă la excavatoare, încărcătoare, buldozere, screpere/autoscrepere şi gredere/autogredere).A.2. Performanţe funcţionale şi tehnologice ale excavatorului cu braţ telescopic cu cupăÎn tabelul 6.5 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai excavatorului cu braţ telescopic care asigură realizarea performanţei funcţionale şi tehnologice a utilajului în frontul de lucru, precum şi nivelul de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 6.5

21

Performanţe funcţionale şi tehnologice ale excavatoarelor cu braţ telescopic cu cupăDenumire Nivel de prag şi abateri

0 1Lungimea(extensia) maximă/minimă a braţului excavatorului

Carte tehnică ±5%

Raza maximă/minimă de descărcare a cupei Carte tehnică ±20 mmLăţimea standard a cupei pentru nivelare/taluzare Proiect de execuţie ±10 mmUnghiul de rotire al platformei Carte tehnicăViteza maximă de deplasare înainte Carte tehnică ±5%

0 1Viteza maximă de rotire a platformei Carte tehnică ±5%Raza maximă la dinţii cupei Carte tehnică ±20 mmAdâncimea maximă de excavare Diagrama de săpare

din cartea tehnică ±20 mmAdâncimea maximă a săpăturii pentru fund plat Diagrama de săpare

din cartea tehnică ±20 mmAdâncimea maximă a săpăturii pentru perete vertical Diagrama de săpare

din cartea tehnică ±20 mmÎnălţimea maximă până la fundul cupei în poziţia de descărcare

Diagrama de săpare din cartea tehnică ±20 mm

Înălţimea maximă de excavare Carte tehnică ±20 mmDiagrama de săpare efectivă Diagrama de săpare

din cartea tehnică ±5%Starea tehnică şi capacitatea cupei standard Carte tehnicăPresiuni maxime Carte tehnică ±10%Duratele ciclului standard Carte tehnică ±5%Sistem de dirijare 3D (GPS şi staţie totală robot, laser)

0 ≤ 30mm

Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică

Nivel de putere acustică la postul de comandă ≤ 85 dB(A) Productivitatea tehnică Carte tehnică ±10%

A.3. Performanţe funcţionale şi tehnologice ale buldozerelorÎn tabelul 6.6 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai buldozerului care asigură realizarea performanţei funcţionale şi tehnologice a utilajului în frontul de lucru, precum şi nivelurile de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 6.6Performanţe funcţionale şi tehnologice ale buldozerului cu scarificator

Denumire Nivel de prag şi abateri0 1

Adâncimea de înfigere a tăişului cuţitului Carte tehnică 10 mmLungimile lamei şi ale cuţitului Carte tehnică 10 mmÎnălţimea lamei Carte tehnică 8 mmÎnălţimea maximă de lucru a lamei Carte tehnică 10 mmUnghiul de rotire a lamei în plan vertical Carte tehnică 10

Viteza de deplasare la săpare Carte tehnică 5 %Starea tehnică a cuţitului şi a lamei Carte tehnicăSistem integrat pentru poziţionarea lamei Precizia pentru poziţionarea lamei în plan

22

3D cu GPS şi staţie totală robot orizontal şi vertical este de 2mmSisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică

Nivel de putere acustică la postul de comandă ≤ 85dB(A) Puterea instalată a motorului Carte tehnicăAdâncimea de înfigere a dinţilor Carte tehnică ±10 mmLăţimea de scarificare Carte tehnică ± 15 mmViteza de deplasare la scarificare Carte tehnică ± 5%

A.4. Performanţe funcţionale şi tehnologice ale screperelor/autoscreperelorÎn tabelul 6.7 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai screperului care asigură realizarea performanţei funcţionale şi tehnologice a utilajului în frontul de lucru, precum şi nivelul de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 6.7Performanţe funcţionale şi tehnologice ale screperelor/autoscreperelor

Denumire Nivel de prag şi abateri0 1

Adâncimea de săpare Carte tehnică 8mmLăţimea de săpare Carte tehnică 10mmÎnălţimea lamei benei Carte tehnică 8mmViteza maxim de deplasare Carte tehnică 5%Capacitatea de încărcare Carte tehnicăViteza lanţului cu racleţi (la screpere cu elevator)

Carte tehnică 5%

Unghiul de înclinare al elevatorului (la screpere cu elevator) Carte tehnică 10

Viteza de deplasare a peretelui posterior mobil (screpere cu descărcare forţată)

Carte tehnică 5%

Turaţia şnecului (la screpere cu şnec) Carte tehnică 5%Presiuni de lucru in sistemul hidraulic Carte tehnică 10%Raza minimă de viraj Carte tehnică 50 mmSistem integrat pentru poziţionarea lamei 3D cu GPS şi staţie totală robot

0≤30mm

Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică

Nivel de putere acustică la postul de comandă ≤ 85 dB(A) Puterea motorului Carte tehnică

A.5. INCĂRCĂTOARE/INCĂRCĂTOARE CU BRAŢ TELESCOPICÎn tabelul 6.8 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai încărcătorului care asigură realizarea performanţei funcţionale şi tehnologice a utilajului în frontul de lucru, precum şi nivelul de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 6.8Performanţe funcţionale şi tehnologice ale încărcătorului

Denumire Nivel de prag şi abateriLăţimea cupei şi forma acesteia Carte tehnică 10mmVolumul cupei (la ras şi cu vârf) Carte tehnicăAdâncimea de pătrundere a cupei sub nivelul solului Carte tehnică 5mmDistanţa maximă de descărcare a cupei Carte tehnică 20mmÎnălţimea maximă de basculare a cupei la descărcare Carte tehnică 20mm

23

Unghiul maxim de basculare a cupei la descărcare Carte tehnică 10

Lungimea(extensia) maximă/minimă a braţului telescopic

Carte tehnică 10mm

Viteza maximă de deplasare Carte tehnică 5%Raza minimă de viraj Carte tehnică 50 mmNivel de putere acustică la postul de comandă ≤ 85 dB(A) Presiuni de lucru Carte tehnică 10%Sistem integrat pentru poziţionarea lamei 3D cu GPS şi staţie totală robot

0≤30mm

0 1Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică

Puterea instalată a motorului motorului Carte tehnicăProductivitatea tehnică Carte tehnică

A.6. GREDERE/AUTOGREDERÎn tabelul 6.9 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai autogrederului care asigură realizarea performanţelor funcţionale şi tehnologice a utilajului în frontul de lucru, precum şi nivelul de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 6.9Performanţe funcţionale şi tehnologice ale autogrederuluiDenumire Nivel de prag şi abateri

0 1Unghiul de rotire al lamei în plan orizontal Carte tehnică 10

Unghiul de rotire al lamei în plan vertical Conform cărţii tehnice 10

Lungimea lamei de greder Carte tehnică 10 mmAdâncimea de săpare lamă greder Carte tehnică 10 mmÎnălţimea lamei greder Carte tehnică 8 mmViteza min./max. de deplasare Carte tehnică 5%Raza minimă de întoarcere Carte tehnică 10 mmLăţimea de scarificare Carte tehnică 15 mmAdâncimea de scarificare Carte tehnică 10 mmLungimea lamei de buldozer Carte tehnică 10 mmAdâncimea de săpare lamă buldozer Carte tehnică 10 mmÎnălţimea lamei buldozer Carte tehnică 8 mmPresiuni de lucru Carte tehnică 10%Sistem integrat pentru poziţionarea lamei 3D cu GPS şi staţie totală robot

Precizia pentru poziţionarea lamei în plan orizontal şi vertical este de 2mm

Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică

Puterea instalată a motorului Carte tehnicăNivel de putere acustică la postul de comandă ≤ 85 dB(A)

OBS: În PARTEA II, FAZA 2, subcapitolele 4.3 sunt prezentate valori de prag a capabilităţii echipamentelor tehnologice utilizate la lucrări de finisare-profilare şi finisare - nivelare şi componentele cu influenţă determinantă asupra performanţelor.

6.3. 3. CERINŢE GENERALE PRIVIND MENTENANŢA, SECURITATEA ŞI PROTECŢIA MEDIULUIA. Cerinţe generale privind mentenanţa maşinilor de terasamente

24

Pentru menţinerea capabilităţii echipamentelor tehnologice pe durata de exploatare acestea vor fi supuse unor procese de mentenanţă aşa cum sunt acestea definite în documentele de referinţă (mentenanţă preventivă condiţionată sau sistemică şi mentenanţă corectivă prestabilită sau de urgenţă).Mentenanţa ca obiectiv fundamental în menţinerea capabilităţii echipamentelor tehnologice trebuie adoptată de deţinătorii echipamentelor cuprinzând diagnoza şi monitorizarea stării tehnice, respectiv să fie definite clar şi eficient etapele de reabilitare a echipamentelor.Introducerea echipamentului tehnologic în reparaţie devine obligatorie atunci când coeficientul de disponibilitate operaţională A < 0,60. În acest caz, pentru stabilirea unui diagnostic corect a stării tehnice a echipamentului tehnologic, cât şi a intervenţiilor de mentenanţă necesare, se realizează o revizie tehnică temeinică şi o diagnoză instrumentală, informatică şi experimentală.În urma intervenţiilor de mentenanţă aplicate, coeficientul de disponibilitate operaţională trebuie să fie 0,7 ≤ A ≤ 0,9 pentru ca echipamentul tehnologic să răspundă cerinţelor impuse în exploatare şi de realizare a tehnologiilor specifice. Pentru eficienţa mentenanţei, activităţile care se desfăşoară în timp (inspecţia, monitorizarea funcţionării în timp a echipamentului şi încercările de conformitate) trebuie realizate şi consemnate în documente cum sunt:

- fişa tehnică de exploatare, de comportare în lucru a echipamentului (durata de lucru efectiv, imobilizări, defecţiuni, componente şi piese defectate, parametrii de durabilitate şi fiabilitate);

- programul(graficul) de mentenanţă;- fişa tehnică de mentenanţă, unde vor fi precizate: operaţiile de întreţinere, reparaţii,

reabilitare, cât şi verificarea parametrilor funcţionali şi tehnologici;- programul şi fişa tehnică de realizare a parametrilor de prag.

Pentru credibilitate, de cele mai multe ori, deţinătorii de echipamente tehnologice apelează la organisme de terţă parte care confirmă capabilitatea echipamentelor în documente specifice (rapoarte tehnice, rapoarte de inspecţie, etc.). Fişele tehnice de mentenanţă se vor întocmi obligatoriu în conformitate cu specificaţiile conţinute în documentaţia tehnică a maşini.Trebuie respectate următoarele cerinţe generale privind mentenanţa maşinilor:- Deţinătorul de maşini şi echipamente tehnologice de construcţii va elabora documente care vor evidenţia starea tehnică a echipamentelor tehnologice aflate în exploatare.- Până la prima acţiune de mentenanţă se defineşte nivelul stării tehnice operaţionale, iar după reparaţii se estimează starea tehnică potenţială.- Starea tehnică operaţională a echipamentului tehnologic în exploatare se evidenţiază în Fişa tehnică de exploatare.- Starea tehnică este pusă în evidenţă prin sistemul de diagnoză instrumentală, informatică sau experimentală.- Programul de mentenanţă se elaborează şi se întocmeşte pe o perioadă de timp stabilită, de regulă anual, pentru a se realiza o mentenanţă optimă a echipamentelor tehnologice de construcţii aflate în exploatare.- Finalizarea acţiunilor de reabilitare prin operaţii de mentenanţă trebuie să conducă la restabilirea resursei tehnice la parametrii iniţiali.- Evidenţa modificărilor, reparaţiilor, reînnoirilor şi a duratelor de funcţionare este conţinută şi înregistrată, adecvat, în fişa tehnică.- Fişa tehnică de evidenţă a parametrilor tehnici şi de capabilitate ai maşinii sau echipamentului este documentul premergător urmăririi echipamentului după reparaţii. În această fişă se evidenţiază starea tehnică potenţială a parcului de echipamente reparate, din

25

dotarea agentului economic. Echipamentele tehnologice reparate sunt evidenţiate, prin parametrii specifici, pe categorii de lucrări. - După efectuarea şi aplicarea acţiunilor de mentenanţă, pentru echipamentele reabilitate trebuie aplicate prevederile standardelor europene armonizate, în scopul evaluării pericolelor şi confirmării compatibilităţii cu cerinţele de securitate şi capabilitate.- Activitate de mentenanţă trebuie să respecte şi să verifice îndeplinirea cerinţelor din Hotararea Guvernului nr.1029/2008 (Directiva 2006/42/CE), care prevede ca cerinţă fundamentală, satisfacerea cerinţelor esenţiale de sănătate şi securitate care îi sunt aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1 a acestei hotărâri. - Activitatea de mentenanţă trebuie să respecte şi să verifice îndeplinirea cerinţelor Legea nr. 265/2006, cu privire la protecţia mediului.Probleme specifice privind mentenanţa echipamentelor tehnologice pentru terasamente sunt indicate în Partea II, Faza 2, Cap. 4. B. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de securitate a muncii pentru maşini de terasamenteCerinţele de securitate urmăresc înlăturarea pericolelor la care omul poate fi supus în diferite faze ale procesului de lucru. De asemenea, trebuie ca cerinţele de securitate să conducă la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de lucru prin perfecţionarea maşinii din punct de vedere ergonomic. Cerinţele generale de sănătate şi securitate pe care trebuie să le îndeplinească maşinile sunt precizate în Anexa 1 din HG 1029/2008. Cerinţele specifice de sănătate şi securitate, pentru fiecate familie de maşini, sunt prevăzute în standarde separate, iar dacă nu există astfel de standarde se au în vedere standarde generale de securitate valabile pentru diferite tipuri de maşini. Verificarea cerinţelor de siguranţă şi /sau a măsurilor de protecţie se va efectua printr-una sau mai multe din următoarele metode, după caz:

a. măsurare;b. examinare vizuală;c. încercare, în cazul în care standardul la care face referinţă orice cerinţă specială

prevede metoda respectivă;d. calcul.

Verificarea cerinţelor privind sănătatea şi securitatea se vor efectua la mersul în gol şi în sarcină a echipamentului tehnologic.Probleme specifice privind securitatea sunt analizate pe tipuri de echipamente şi lucrări în Partea II, Faza 2, Cap. 4. C. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de protecţie a mediului pentru maşini de terasamenteLa realizarea proceselor de lucru cu echipamentul tehnologic sau la executarea activităţii de mentenanţă trebuie să se respecte şi să se verifice îndeplinirea cerinţelor din Legea nr. 256/2006, cu privire la protecţia mediului. Principalele cerinţe esenţiale cu privire la protecţia mediului sunt:

- reducerea la valori minime a noxelor gazoase şi pulberilor; - eliminarea, pe cât posibil, a poluanţilor de natură chimică (produse petroliere,

produse din familia detergenţilor, acizii de baterii etc);- reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii la limite acceptabile.

Pentru reducerea impactului asupra mediului trebuie respectate următoarele cerinţe specifice:► alegerea unor sisteme de maşini pentru compactare, cu motoare de generaţie nouă, care să aibe efecte negative mai reduse asupra mediului; ► interzicerea temporară sau permanentă a unor tipuri de echipamente tehnologice în anumite zone ale localităţilor (zone cu spaţii de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului);► reducerea emisiilor de gaze care poluează aerul în zona de lucru:

26

- utilizarea motoarelor diesel cu emisii dăunătoare reduse (să respecte Regulamentul CE nr.715/2007 pentru Euro 5 şi Euro 6; directivele 98/69/CE şi 2002/80/CE pentru Euro 3 şi Euro 4 şi directivele 91/441/CEE şi 93/59/CEE pentru Euro 1);

- menţinerea reglajului optim al procesului de ardere al motoarelor;- utilizarea combustibililor de calitate;- utilizarea uleiurilor rezistente la temperaturi înalte;- utilizarea regimului nominal de funcţionarea al motorului diesel, unde emisiile de

noxe sunt mai reduse; - utilizarea maşinilor cu acţionare electrică (unde este posibil).

► eliminarea pierderilor de substanţe lichide (ulei de motor şi transmisie, ulei hidraulic, lichid de răcire etc.) în timpul funcţionării şi colectarea uleiului uzat respectiv neutralizarea lichidelor de răcire;► utilizarea uleiurilor hidraulice biodegradabile cu efect redus asupra mediului; ► spălarea echipamentelor tehnologice şi a ambalajelor pentru uleiuri şi lichide de răcire, lichide de frână, combustibili, detergenţi etc. în locuri special amenajate cu posibilitatea decantării, recuperării şi neutralizării substanţelor poluante. ► reducerea nivelului de zgomot prin izolarea acustică a principalelor surse de zgomot, prin evitarea turaţiilor ridicate ale motorului diesel, pompelor etc.

6.4. CONCLUZII PRIVIND VERIFICAREA LUCRĂRILOR DE SĂPARE, FINISARE-NIVELARE, FINISARE-PROFILARE

6.4.1. VERIFICAREA ŞI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE SĂPARE PE PARCURSUL EXECUŢIEI, CONTROLUL FINAL AL CALITĂŢII LUCRĂRIIA. CONTROLUL RESPECTĂRII TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE LA LUCRĂRILE DE SĂPARE Conform NP 120-06 „Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane”, este obligatorie întocmirea unui „proiect de monitorizare a excavaţiilor adânci” în zone urbane (şi nu numai), pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor aflate în zona de influenţă a lucrării. Monitorizarea va cuprinde efectuarea de măsurători topometrice . Proiectul va stabili şi amplasarea reperelor de referinţă, a mărcilor de tasare (conform STAS 10493-76) şi programul de măsurători (conform prevederilor din STAS 2745-90, anexa B). Proiectul va mai cuprinde şi măsurarea cu mijloace adecvate a variaţiei nivelului apei subterane din zona de influenţă. Măsurătorile se vor efectua săptămânal în perioada de execuţie a lucrărilor şi lunar în primul an după terminarea lor.Conform C56-85 „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” se face verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, în scopul confirmării concordanţei acestora cu proiectul, cu prescripţiile tehnice specifice şi standardele în vigoare, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de aceştia.Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se realizează de o echipă de control cu reprezentanţi ai beneficiarului, executantului şi proiectantului, care vor consemna într-un proces-verbal, verificările efectuate la săpătură, cum sunt:

- dimensiuni şi cote de nivel;- corespondenţa naturii terenului cu studiul geotehnic;- verificările naturii terenului de sub cota de fundare.

În procesul-verbal se vor înscrie şi modificările faţă de proiect (proces-verbal de lucrări ascunse), dacă este cazul.B. CERINŢE ŞI SISTEME INSTRUMENTALE DE ASIGURARE ŞI MONITORIZARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE SĂPARE.

27

Monitorizarea lucrărilor în timp real se poate efectua cu echipamente tehnologice (excavatoare) dotate cu sisteme de supraveghere şi comandă automată. Aceste sisteme rezolvă următoarele aspecte în timpul procesului de lucru:a. Supravegherea şi control a maşinii, cu înregistrarea, vizualizarea şi armonizarea principalilor parametri, compararea valorilor măsurate cu cele prescrise şi avertizarea operatorului la depăşirea valorilor periculoase. Pe baza valorilor măsurate se poate face şi o diagnoză eficientă, pentru stabilirea stării tehnice a utilajului la un moment dat. b. Controlul poziţiei organului de lucru, astfel încât în timp real, operatorul să poată vedea poziţia dinţilor cupei faţă de suprafaţa la care trebuie să ajungă la finalul lucrului, element util atunci când se execută săpături adânci, la care operatorul nu poate vedea direct suprafaţa de săpat, sau când săpătura are loc în jurul unor structuri existente.Pentru aceasta se utilizează Sistem de dirijare 3D (sisteme 3D dezvoltate pentru maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS), concomitent cu Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii.Utilizarea acestor sisteme fac ca activitatea să se desfăşoare în parametri de calitate foarte ridicaţi.c. Comanda automată, limitată doar pentru unele faze ale ciclului de lucru, cum sunt:

- deplasare cupă pe orizontală;- menţinerea constantă a unghiului de înclinare a cupei la ridicarea echipamentului cu

cupa plină;- coborârea automată a cupei în poziţia de început a săpării;- comanda automată a rotirii platformei cu unghiul de rotire prestabilit;- realizarea traiectoriei dorite a cupei printr-o singură comandă.

C. CONTROLUL FINAL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE SĂPAREVerificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de săpare se vor face de către o comisie de recepţie finală formată din reprezentanţii constructorului, beneficiarului şi proiectantului în conformitate cu prevederile C56-85 „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”. La recepţia finală, proiectantul va prezenta comisiei de recepţie o notă cuprinzând precizări asupra aplicării proiectului şi observaţiile sale asupra calităţii lucrările executate.La lucrările de terasamente pentru drumuri, se vor verifica:

- dimensiunile şi poziţiile debleelor şi taluzelor, cu abaterile admisibile;- pantele longitudinale şi transversale, şanţurile de gardă şi de la fundul debleelor, sau

alte dispozitive de colectare şi evacuare a apelor;- asigurarea planeităţii şi pantei transversale a platformei de pământ de sub straturile

drenate;- existenţa unor posibilităţi de lunecări, infiltraţii, izvoare, etc.

La excavaţiile adânci în zone urbane, comisia ve verifica existenţa proiectului de monitorizare şi respectarea frecvenţei măsurătorilor, ca şi măsurile aplicate, în cazul când acestea nu sunt corespunzătoare. Pe parcursul lucrării, sau/şi la finalizarea execuţiei, beneficiarul poate apela la serviciile unui expert autorizat pentru domeniul A+ (rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi masivelor de pământ). Expertiza geotehnică va interpreta şi datele din programul de monitorizare şi toate datele vor fi aduse la cunoştiinţa comisiei de recepţie finală.

6.4.2. VERIFICAREA ŞI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE FINISARE- NIVELARE ŞI FINISARE-PROFILARE PE PARCURSUL EXECUŢIEI, CONTROLUL FINALPentru verificarea lucrărilor specifice pentru terasamente în schema din figura 6.1 se prezintă Schema cu TIPURI DE LUCRĂRI, CONTROL CALITATE, VERIFICĂRI LA TERASAMENTE.

28

Corespunzător lucrărilor executate sunt marcate de la 1 la 10 verificările care se execută la realizarea unui terasament pentru drumuri.

29

RECEPŢIE LUCRĂRI

- recepţia pe faze - recepţia prelim;- recepţia finală

(9)

VERIFICARE EXECUŢIE STRAT DE

FORMĂ(8)

VERIFICARE EXECUŢIE

CORP UMPLUTURĂ

+ZONA ACTIVĂ

(7)

VERIFICARE

PREGĂTIRE TEREN

FUNDARE(6)

VERIFICARELLUCRĂRI

ASANARE, DRENARE

(5)

VERIFICARE LUCRĂRI

DECAPARE(4)

VERIFICARE LUCRĂRI

CURĂŢARE(3)

VERIFICARE LUCRĂRI TRASARE

(2)

URMĂRIREA ÎN TIMP A LUCRĂRII

(10)

TIPURI DE LUCRĂRI, CONTROL CALITATE, VERIFICĂRI LA TERASAMENTE

VERIFICARELUCRĂRI

PROIECTARE(1)

Fig. 6.1. Tipuri de lucrări, control calitate, verificări la terasamente

Fig.6.2. Verificarea lucrărilor de proiectare.

Fig.6.3. Verificarea lucrărilor de trasare.

(1)

VERIFICARELUCRĂRI PROIECTARE

Cine verifică?Unitatea beneficiară verifică şi confirmă lucrările de proiectare contractate sau proiectate de unitatea proprie

În ce constă verificarea?Se stabileşte conformitatea documentaţiei tehnice cu reglementătile tehnice, contractuale şi de asigurarea calităţii (pentru toate fazele de elaborare

Cine execută verificarea proiectului?

- Personal competent altul decât proiectantul;- Personal specializat de terţă parteCine confirmă verificarea?Comitetul Tehnic Executiv

Ce verifică?- îndeplinirea temei program;- îndeplinire exigenţelor tehnice şi conformitatea cu referinţele

(2)VERIFICAREA

LUCRĂRILOR DE TRASARE

Cine verifică?- Unitatea beneficiară şi proiectantul identifică reperele fixe şi execută pichetarea generală şi predau cu PVR aceste repere, executantului;- Executantul fece pichetarea complementară şi şablonarea.

În ce constă verificarea?- verificarea preciziei planimetrice şi altimetrice a reperelor fixe conform proiectului de execuţie:- verificarea amplasării lucrăriiconform proiectului de execuţie.

Cine execută verificarea?- laborator autorizat ( personal instruit ). Dirigintele lucrării sau organismul de consultanţă împreună cu conducătorul tehnic al lucrării fac recepţia pe fază Se întocmeşte proces verbal de trasare (PVT ). Acesta este la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

30

(3) VERIFICAREA LUCRĂRILOR

DE CURĂŢARE

Ce se verifică?- conformitatea execuţiei lucrării de curăţire cu proiectul, caietul de sarcini sau dispoziţii de şantier;- respectarea măsurilor din proiectul de execuţie privind protecţia mediului.

În ce constă verificarea?

- observaţii vizuale;- verificări privind concordanţa cu proiectul;- măsurări.

Cine execută verificarea?- personal autorizat al executantului, cu participarea conducătorul tehnic al lucrării Nu se întocmeşte PVR de recepţie.

Fig.6.4. Verificarea lucrărilor de curăţare.

(4)VERIFICAREA LUCRĂRILOR

DE DECAPARE

Ce se verifică?- conformitatea execuţiei lucrării cu prevederile din caietul de sarcini;- grosimea reală a stratului vegetal în comparaţie cu grosimea prevăzută a stratului ce trebuie decapat;- condiţii de depozitare ale pământului vegetal;- condiţiile de drenaj ale suprafeţei decopertate

În ce constă verificarea?- observaţii vizuale;- verificări privind concordanţa cu proiectul;- măsurări.

Cine execută verificarea?- laborator autorizat ( personal instruit ). Dirigintele lucrării sau organismul de consultanţă împreună cu conducătorul tehnic al lucrării fac recepţia pe fază Se întocmeşte proces verbal de recepţie (PVR ). Acesta este la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

Fig. 6.5. Verificarea lucrărilor de decapare.

31

6)VERIFICAREA PREGĂTIRII TERENULUI DE FUNDARE

Ce se verifică?- elementele geometrice ale axului şi amprizei drumului;- realizarea gradului de compactare (PROCTOR NORMAL);- realizarea capacităţii portante (verificare cu PLACA STATICĂ).

În ce constă verificarea?- examinarea vizuală a lucrării;- măsurări directe în teren pentru de teren pentru stabilirea formei şi dimensiunilor lucrărilor executate (axul drumului şi ampriză);- determinări de laborator pentru verificarea gradului de compactare conform ANEXA 6 din AND 530;- determinări de laborator pentru verificarea capacităţii portante conform ANEXA 7 din AND 530;- verificarea prin metode rapide conform ANEXA 4 din AND 530

Cine execută verificarea?- laborator autorizat ( personal instruit ). Dirigintele lucrării sau org. de consultanţă împreună cu conducătorul tehnic al lucrării fac recepţia pe fază (atenţie mare la gradul de compactare şi capacitatea portantă a terenului de fundare).Se întocmeşte proces verbal de trasare -PVTSe întocmeşte proces verbala de recepţie - PVR. Acestea se păstrează la executant şi este la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

Fig. 6.7. Verificarea pregătirii terenului de fundare

32

Fig. 6.8. Verificare execuţie corp umplutură + zona activă(PST)

(7)

VERIFICARE EXECUŢIE CORP

UMPLUTURĂ +ZONA ACTIVĂ(PST)

Ce se verifică?A. calitatea materialelor utilizate;B. elemente geometrice;C. calitatea lucrărilor pe parcursul execuţiei: - grad de compactare; - capacitatea portantă; - omogenitate(uniformitate).

În ce constă verificarea?A. verificarea materialelor utilizate, prin teste de laborator (granulometrie, limite de plasticitate conţinut materii organice şi săruri solubile, umflare liberă, umiditate la compactare, caracteristici de compactare) Verificările se fac conform proiect /caiet de sarcini sau reglementări tehnice B. - verificarea grosimii straturilor; - verificarea nivelmentului; - verificarea uniformităţii suprafeţei platformei şi nivelării taluzurilor; - verificarea lăţimii platformei şi a bermelor pentru terasamente înalte (>4m) Verificările se fac conform proiect /caiet de sarcini sau reglementări tehnice C.- verificarea gradului de compactare în corpul umpluturii - (PROCTOR NORMAL) conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXA 2 din AND530; - verificarea gradului de compactare în zona activă – PST-(PROCTOR NORMAL) conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXA 2 din AND530; - verificarea capacităţii portante(modulul dinamic Ep şi/sau modulii statici Ev pentru structuri rutiere suplesau mixte (SRE)şi modulul de reacţie Ko pentru structuri rutiere rigide (SRR) conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXELE 3,4 din AND530; - verificarea omogenităţii(uniformităţii) cu pârghia Benkelman conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXA 5 din AND530;

Cine execută verificările?- laborator autorizat ( personal instruit ). Dirigintele lucrării sau organismul de consultanţă împreună cu conducătorul tehnic al lucrării fac recepţia pe fază (atenţie mare la gradul de compactare şi capacitatea portantă a terenului de fundare).Se întocmeşte proces verbal derecepţie - PVR. Acestea se păstrează la executant şi este la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

33

Fig. 6.9. Verificare execuţie strat de formă

(8)

VERIFICARE EXECUŢIE STRAT DE FORMĂ

Ce se verifică?A. calitatea materialelor utilizate;B. elemente geometrice;C. calitatea lucrărilor pe parcursul execuţiei: - grad de compactare; - capacitatea portantă; - omogenitate(uniformitate).

În ce constă verificarea?A. verificarea materialelor utilizate, prin teste de laborator (granulometrie, limite de plasticitate conţinut materii organice şi săruri solubile, umflare liberă, umiditate la compactare, caracteristici de compactare) Verificările se fac conform proiect /caiet de sarcini sau reglementări tehnice în vigoare B. - verificarea grosimii straturilor; - verificarea uniformităţii suprafeţei platformei şi nivelării taluzurilor; - verificarea lăţimii platformei.Verificările se fac conform proiect /caiet de sarcini sau profile din 20 în 20 de metri. C.- verificarea gradului de compactare - (PROCTOR MODIFICAT) conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXA 2 din AND530 sau min.3 puncte la 1500 m2 de strat; - verificarea capacităţii portante(modulii statici de deformaţie Ev1 şi Ev2 pentru structuri rutiere suple sau mixte (SRE)şi modulul de reacţie Ko pentru structuri rutiere rigide (SRR), respectiv capacitatea portantă cu aparatul CBR conform proiect /caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXELE 3,4 din AND530; - verificarea omogenităţii(uniformităţii) cu pârghia Benkelman conform proiect/caiet de sarcini , reglementări tehnice sau ANEXA 5 din AND530;

Cine execută verificările?- laborator autorizat (personal instruit ). Dirigintele lucrării sau organismul de consultanţă împreună cu conducătorul tehnic al lucrării fac recepţia pe fază (atenţie mare la gradul de compactare şi capacitatea portantă a terenului de fundare).Se întocmeşte proces verbala derecepţie - PVR. Acestea se păstrează la executant şi este la dispoziţia organelor de control şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

34

Fig.6.10. Recepţia lucrărilor.

Fig.6.11. Urmărire în timp a construcţiei.

(9)RECEPŢIE LUCRĂRILOR

A. recepţia pe faze lucrări ascunse; B. recepţia la terminarea lucrărilor;C. recepţia finală.

Ce se verifică?A. La recepţia pe faze lucrări ascunse - trasarea şi şablonarea lucrării; - decaparea solului vegetal; - la rambeuri,in faza de execuţie se verifică la fiecare metru din înălţime; - în cazul săpăturilor – la cota finală,B. La recepţia la terminarea lucrărilor- se examinează autorizaţia de construcţie;- se examinează conformitatea cu documentaţia de execuţie şi reglemen-tările tehnice specific şi respectarea exigenţeloe esenţiale;- terminarea tuturor lucrărilor prevă-zute în contract;- valoarea declarată a investiţiei. C. La recepţia finală - se examinează PVR de la terminarea lucrării;- se verifică dacă s-au finalizat lucrările cerute la ,, recepţia la terminarea lucrărilor”;- se analizează referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente în exploatare pe perioada de garanţie

În ce constă verificarea?a. comportarea geometriei rambleelor sau taluzelor de debleu(stabilitatea terasamentului);b. asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă pe suprafaţa taluzelor şi versanţilor fără degradarea acestora;c. funcţionarea sistemelor de preluare şi evacuare a apelor de suprafaţă(şanţuri, podeţe, etc.) ;d. verificarea integrităţii stratului de protecţie al taluzelor;xxxxxx

Cine vace recepţia?A. Recepţia pe fază pentru lucrări ascunse se efectuează între proprietar- investitor ( Dirigintele lucrării sau Organismul de consultanţă ) şi executant, la care participă şi proiectant ul de specialitate şi se încheie PVR semnat de executant şi proprietar.B. Recepţia la terminarea lucrărilor o face o comisie formată din cel puţin 5 membri(proprietar, autoritate locală + specialişti în domeniu). Se întocmeşte PVR la terminarea lucrărilor, care va cuprinde şi valoarea declarată a construcţiei.C. Comisia de recepţie întocmeşte PVR de recepţie finală care este difuzat organului administraţiei locale care a emis autorizaţia de construire şi executantului.OBS: Toate Procesele Verbale de Recepţie fac parte integrantă din Cartea Tehnică a Construcţiei şi se păstrează de investitor pe toată durata existenţei construcţiei

(10)

URMĂRIREA ÎN TIMP A CONSTRUCŢIEI

Ce se verifică?a. comportarea geometriei rambleelor sau taluzelorde debleu(stabilitatea terasamentului)b. asigurarea scurgerii apelor de suprafaţăpe suprafaţa taluzelor şi versanţilor;c. funcţionarea sistemelor de preluare şi evacuare a apelor de suprafaţă;d. verificarea integrităţii stratului de

peotecţie al taluzelor;

În ce constă verificarea?- Verificările de la punctele a, b, c, d constau în observaţii directe;- Măsurători topografice;-Verificarea capacităţii portante conform Anexa 5 din AND 530;- Verificarea modulilor dinamici de deformaţie cu deflectomatru conform AND 564/2001

xxxxx

Cine execută verificările?IiInvestitor – beneficiar împreună cu- laborator autorizat;- topograf.Se întocmeşte proces verbal de constatare(PVC) şi se păstrează la Investitor- Beneficiar în Cartea construcţiei

35

B. MONITORIZAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE FINISARE- NIVELARE ŞI FINISARE-PROFILARE Realizarea unor terasamente care să răspundă cerinţelor împuse prin documentele de referinţă trebuie privită ca un proces complex cuprinzând activităţi şi resurse(umane, materiale, de documentare şi tehnice) aflate într-o permanentă interdependenţă.Dacă resursele materiale şi tehnice au fost corect alese iar resursele de documentare au fost corect întocmite, principala sarcină pentru realizarea la parametrii calitativi impuşi al obiectivului de realizat, revine resursei umane care trebuie să aplice fără abatere cerinţele înscrise în manualul calităţii (caietul de sarcini), document care trebuie bine documentat şi corect împlementat.Pentru fiecare etapă de realizare a unui obiectiv (proiectare, execuţie, exploatare) se au în vedere parametrii calitativi care trebuie îndepliniţi şi următiţi după precizările făcute în caietul de sarcini. Pentru a urmări fiecare etapă în procesul de execuţie cât şi conexiunile pentru întregul proiect se vor utiliza soluţii pentru controlul şi monitorizarea echipamenelor şi proceselor tehnologice în sistemele 2D şi 3D dezvoltate pentru maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS.Aşa cum CAD este utilizat în proiectare pentru a crea întreg şantierul şi toate planurile tot aşa GPS & GLONASS reprezintă standardul în poziţionare precisă. B.1. Fazele de execuţie pentru un proiect de terasamente(vezi schema din fig.6.12) Fiecare fază a procesului are propriul caracter. Curăţare, nivelare brută, excavare, nivelare-finisare, finisare -profilare, compactare – toate legate unele de altele chiar dacă echipamentele tehnologice utilizate sunt diferite. Chiar dacă tehnologiile sunt diferite, echipamentele tehnologice lucrează împreună ca un întreg, scopul final fiind terminarea obiectivului de construcţii cât mai rapid dar la parametrii de calitate cât mai ridicaţi. Pentru ca echipamentele tehnologice să lucreze ca un întreg trebuie utilizate pentru sistemele de control al maşinilor componente care să asigure flexibilitate în utilizare şi interschimbabilitate pentru a putea fi mutate de pe o maşină pa alta. De asemenea toate sistemele trebuie să fie upgradabile.Flexibilitatea, interschimbabilitate şi upgradabilitatea asigură o dinamică foarte bună a controlului continuu pe faze de execuţie, la costuri mai reduse cu productivităţi ridicate. B.2. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE CU DOTARE MECATRONICĂ ŞI SISTEME AUTOMATE DE CONTROLPentru rezolvarea problemelor legate de calitatea lucrărilor de construcţii în infrastructură (căi rutiere, căi ferate, aeroporturi, îmbinătăţiri funciare, agricultură, terenuri de sport, etc.) este nevoie de instrumente de poziţionare şi control, al echipamentelor tehnologice, de mare precizie. Aceste instrumente trebuie să fie accesibile în vederea controlului maşinilor şi automatizării în construcţii. Portofoliul de produse necesare poziţionării şi controlului cuprinde instrumente de măsurat optice, laseri rotative, dispozitive de control a maşinilor sau echipamente de recepţii satelitare, centre de comandă şi prelucrare a datelor obţinute în urma măsurătorilor, etc. Toate sistemele de control a maşinilor trebuie să fie scalabile şi upgradabile.Sistemele trebuie să reducă timpii de setare şi staţionare în mod semnificativ pentru îmbunătăţirea productivităţii, calităţii şi economisirii timpului. Utilizarea unor astfel de sisteme trebuie au următoarele avantaje:

- Reducerea costurilor prin uzura mai redusă a echipamentelor tehnologice prin reducerea numărului de ore efective de lucru, optimizarea utitilizării materialului printr-un control automat foarte precis şi prin reducerea costurilor cu jalonarea.

- Creşterea productivităţi prin faptul că procesul se desfăşoară continuu (producţia cerşte în funcţie de dotatea maşini de la două până la patru ori)

36

- Creşterea calităţii prin creşterea preciziei de lucru pe întreg şantierul eliminând riscul erorilor umane şi necesitatea de a relucra în şantier.

- Managementul în şantier se îmbunătăţeşte considerabil deoarece se cunoşte în permanenţă locaţia maşinii, se poate planifica eficient mentenanţa tuturor maşinilor dintr-un şantier, se poate comunica direct între birou şi maşină, se poate monitoriza în permanenţă productivitatea maşinii respectiv, avem în permanenţă perspectiva în timp real a stării construcţiei. Cu sistemele performante de ultimă generaţie se poate gestiona, sprijini şi controla întregul şantier direct din birou.

Fig.6.12. Lucrări de terasamente pentru drumuri. Procese tehnologice şi echipamente specifice pentru controlul calităţii lucrărilor cu sisteme 3D.

Echipamentele tehnologice utilizate la realizarea operaţiilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare sunt buldozerele, autogrederele, excavatoarele cu braţ telescopic şi încărcătoarele cu braţ telescopic. Pentru executarea operaţiilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare, excavatoarele şi încărcătoarele sunt dotate cu cupe speciale pentru nivelare şi profilare.

LUCRĂRI DE AŞTERNERE

ECHIPAMENTE SPECIFICE

- Repartizator de Asfalt -

LUCRĂRI DE FINISARE - NIVELARE

ECHIPAMENTE SPECIFICE

- Autogreder -

LUCRĂRI DE SĂPARE -

NIVELARE (strat de bază)

ECHIPAMENTE SPECIFICE- Buldozer -

LUCRĂRI DE FINISARE- NIVELARE (strat de bază)

ECHIPAMENTE

SPECIFICE- Buldozer -

- Autogreder -

LUCRĂRI DE EXCAVAREFINISARE

ECHIPAMENTE SPECIFICE- Excavator -

LUCRĂRI DE ÎMPRĂŞTIERE ŞI NIVELARE

ECHIPAMENTE SPECIFICE

- Autoscreper -- Autogreder -

PLANIFICAREGESTIONARE

LUCRĂRI- Calculatoare şi programe specifice de gestionare lucră-ri, management, etc.

TOPOGRAFIE

ECHIPAMENTE SPECIFICE

- Topometrice -- ............. -

LUCRĂRI DE DEFRIŞARECURĂŢARETRANSPORT

ECHIPAMENTE SPECIFICE- Buldozer -

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

CONTROL CALITATE CU SISTEME 3D ÎN

TIMP REAL

37

De asemenea, pentru operaţiile de nivelare se pot utiliza şi nivelatoarele denumite şi pluguri (lame) de nivelare. Pentru anumite categorii de lucrări sunt foarte eficiente şi relativ ieftine.Pentru a mări viteza de lucru şi calitatea lucrărilor, aceste echipamente tehnologice pot fi dotate cu sisteme automate de control şi monitorizare a execuţiei lucrărilor cât şi a parametrilor maşinii.B.3. SISTEME DE CONTROL A CALITĂŢII LUCRĂRILOR MONTATE PE BULDOZERE, AUTOGREDERE, LAME DE NIVELARE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE FINISARE-NIVELARE ŞI FINISARE-PROFILARESistemele automate de control şi monitorizare pot fi realizate în sisteme 2D şi 3D. Pentru lucrările de finisare-nivelare şi finisare-profilare, pentru controlul riguros al calităţii se utilizează sistemele 3D.La buldozere, autogredere şi lamele de nivelare sistemul 3D are în compunere următoarele componente care pot lucra în anumite situaţii şi pe alte tipuri de maşini. În general sistemele de control a maşinilor trebuie sunt scalabile şi upgradabile.Componentele unui sistem 3D performant sunt:

- Prismă 360 °, GPS+ Antenă, GPS+ antena plus;- Radio link; - Receptor pentru sistemele 3D cu prisme 3600 şi staţie totală, SAU

receptor GPS+ sau receptor mmGPS/GPS+ (pentru monitorizarea TUTUROR semnalelor GPS – existente şi a celor în curs de pregătire – la fel ca şi toate semnalele GLONASS, inclusiv semnalul internaţional LA-2 şi noua constelaţie de sateliţi GALILEO, planificată de Uniunea Europeană).

- Display grafic;- Sistem de întrerupere(buton) automată-manuală;- Supape hidraulice- Senzori de pantă; - Senzori de rotaţie;- Staţie totală la sistemele 3D cu prismă 3600.

B.4. SISTEME DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR MONTATE EXCAVATOARE CU BRAŢ NORMAL SAU TELESCOPABIL ŞI AUTOÎNCĂRCĂTOARE CU BRAŢ TELESCOPABIL UTILIZATE LA LUCRĂRI DE FINISARE- NIVELARE ŞI FINISARE-PROFILAREExcavatorul este o maşină specială care se utilizează la excavări, transferul materialului şi chiar la nivelarea fină. Toate componentele aflate în mişcare sunt controlate(măsurate) cu ajutorul unor senzori de înaltă precizie, montaţi în zone sigure pe braţul superior (mâner), braţul de bază şi cupă. În cazul în care maşina este utilizată la finisarea taluzurilor mari se utilizează excavatoarele cu braţ telescopabil sau încărcătoarele cu braţ telescopabil. Echipamentul de excavator are în compunere la opraţiile de finisare cupe speciale.Controlul automat al procesului de lucru se realizează tot cu sistemele 2D şi 3D upgradabile.Excavatoarele cu control automat al procesului de lucru sunt destinate lucrărilor de drumuri, taluzuri(pante) la drumuri, diguri subacvatice şi alte aplicaţii de dislocare a pământului. Sistemele automate va ajuta operatorul la finisare şi planificarea mijloacelor de transport al pământului. Toate sistemele de control automat al maşinilor sunt scalabile şi upgradabile şi utilizează acelaşi soft indiferent de echipament (buldozer, autogreder, excavator, autoscreper, lame(pluguri) speciale pentru nivelat, repartizatoare de asfalt sau beton, etc.).SISTEMUL 3D la excavatoare este indicat a combina avantajele tehnologiei GPS+GLONASS împreună cu interfaţa standard pentru operator. Cu ajutorul display-ului,

38

operatorul poate vedea finisarea finală precum şi distanţa dintre aceasta şi cuţitul cupei excavatorului.

6.5. ALEGEREA PROCEDEULUI TEHNOLOGIC ÎN CONEXIUNE CU ECHIPAMENTELE DE EXECUŢIE

6.5.1. ALEGEREA SOLUŢIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR.Pentru alegerea soluţiei de execuţie a lucrărilor care să conducă la îndeplinirea cerinţelor de calitate, stabilite în documentele de referinţă, trebuie realizate următoarele:A. ELABORAREA UNUI PROIECT TEHNOLOGIC pentru lucrări de terasamente care să acopere următoarele:A.1. Realizarea unei documentaţii geotehnice temeinice conform normativului NP 074-2014 (Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii). Documentaţiile geotehnice se diferenţiază prin natura şi conţinutul lor în funcţie de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcţii. În Anexa C din normativul NP 074-2014 se detaliază conţinutul studiului geotehnic.Prin studiile geotehnice se determină caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor din foraje, stabilindu-se ponderea pământurilor coezive şi necoezive, ca şi categoria terenului şi coeficientul de înfoiere, necesare pentru alegerea sistemelor de utilaje. Se vor face şi ridicări topografice care să cuprindă atât platforele de lucru, cât şi căile de acces, traseul reţelelor de energie electrică, conducte şi legăturile cu principalele căi de comunicaţie.

A.2. Stabilirea lucrărilor pregătitoare (funcţie de condiţiile existente)În lucrările pregătitoare sunt grupate următoarele :

- lucrări de proiectare;- lucrări de trasare şi pichetare;- lucrări de curăţire;- săparea şi îndepărtarea stratului vegetal prin creerea unor depozite provizorii, pentru

reutilizarea la încheierea lucrărilor;- demolări (dacă este cazul) şi îndepărtarea materialelor rezultate;- lucrări de asanare şi drenare a zonei de lucru.

A.3. Proiectul tehnologic pentru lucrarea de terasamenteAcest proiect va cuprinde cel puţin următoarele documente:

- memoriu tehnic;- caiet de sarcini;- Plan Control Calitate, Verificări şi Încercări pe parcursul execuţiei lucrărilor(vezi

ANEXA D din AND 530);- Fişele şi schemele tehnologice pentru procesele tehnologice aplicate pentru

realizarea lucrării de terasamente; - antemăsurătoare- lista de activităţi aferente lucrării de terasamente;- durata activităţilor;- grficul de eşalonare a lucrărilor;- lista utilajelor şi echipamentelor tehnologice aferente lucrării;- calculul numărului de maşini-zile şi durata activităţii;- tabelul cu soluţiile tehnologice alese şi variantele de mecanizare propuse;- calculul necesarului de energie pe ora de funcţionare pentru fiecare variantă de

mecanizare aleasă;- caculul costurilor unitare fizice şi orare (se iau în considerare costurile variabile,

costurile fixe ţinându-se seamă de coeficientul de echivalenţă Ke ca raport între NDU

39

reprezentând norma de deviz a utilajului şi (NDU)MIN reprezentând norma de deviz minima din cadrul grupei de tipodimensiune);

- analiza comparativă a soluţilor tehnologice şi economice şi alegerea soluţiei finale de executare a lucrării.OBS:

1. ALEGEREA SOLUŢIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR. Din precizările făcute la A.3 rezultă că alegerea procedeelor tehnologice în concordanţă cu utilajele şi echipamentele tehnologice se poate realiza din analiza comparativă a soluţiilor tehnologice şi economice.

2. FIŞELE TEHNOLOGICE. Orice proiect tehnologic este însoţit de un portofoliu de fişe tehnologice, în care sunt descrise succint procesele tehnologice de lucru, specifice proiectului.Fişa tehnologică reprezintă de fapt “desenul de execuţie” pentru realizarea unui proces tehnologic şi trebuie să cuprindă:

- date de identificare: număr, denumire activitate, denumire obiectiv de construcţie;- descrierea succintă a procesului tehnologic;- desene ce descriu fazele de execuţie;- resursele necesare pentru realizarea lucrării;- verificarea lucrărilor;- recepţia lucrărilor;- indicatori tehnico-economici (conform norme de deviz).3.CAIETUL DE SARCINI. Aceste documente cuprind condiţiile tehnice, de calitate,

termenele de execuţie, etc., necesare pentru execuţia lucrării.Este necesar un caiet de sarcini, pe fiecare fază a lucrării, conform C56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” şi AND 589-2004 “Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum” în concordanţă cu proiectul de execuţie.Caietul de sarcini trebuie să cuprindă un minimum de informaţii referitoare la:

- date generale;- instrucţiuni, normative, legi, standarde în vigoare ce trebuiesc respectate la execuţia

lucrării;- materiale utilizate, cerinţe de calitate;- lista de responsabilităţi la verificarea calităţii materialelor la intrarea în şantier;- execuţia lucrărilor: lucrări pregătitoare, condiţii climaterice restrictive, descrierea - lucrărilor, neconformităţi, verificări în vederea recepţiei;- măsurători şi devize de decontare.

6.5.2. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR FUNCŢIE DE CARACTERISTICILE LUCRĂRII Alegerea echipamentelor tehnologice se realizează luându-se în considerare două grupe de criterii:

- criterii tehnologice;- criterii tehnico-economice.

Având la bază criteriile tehnologice, se stabilesc echipamentele tehnologice pentru executarea celor patru tipuri de operaţii specifice;

- săparea;- împrăştierea pămîntului în umplutură şi nivelarea;- finisarea-nivelarea şi finisarea-profilarea terasamentelor.

Alegerea soluţiei finale pentru executarea operaţiilor enumerate mai sus se face pe baza criteriilor tehnico-economice şi de asigurarea calităţii lucrării la nivelul cerut în documentaţia tehnică de realizare a terasamentului(caiet de sarcini).

40

Echipamentle tehnologice care pot fi utilizate la realizarea celor patru operaţii sunt precizate în subcapitolul 6.2.La alegerea utilajului sau echipamentului tehnologic, la realizarea acestor operaţii, în funcţie de caracteristicile lucrării se va ţine cont şi de condiţiile de siguranţă (acces la punctul de comandă, cabină cu structură de protecţie FOPS şi ROPS, scaun confortabil, vizibilitate în frontul de lucru, izolare fonică a cabinei etc.), performanţele de siguranţă în funcţionare(fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate şi capabilitate) respectib de caracteristicile psihosenzoriale şi sociale(nivel de zgomot, nivel de vibraţii, amplasarea şi acţionarea elementelor de comandă designul).Alegerea echipamentului tehnologic pentru realizarea activităţii de săpare Alegerea echipamentului tehnologic se face în funcţie de următoarele elemente:

- parametrii constructivi: capacitatea cupei, dimensiuni de gabarit şi masa de operare a utilajului;

- performanţele tehnice şi tehnologice ale echipamentelor: raza de săpare, înălţimea de săpare/descărcare, adâncimea de săpare, productivitatea operaţională;

- caracteristicile frontului de lucru (abataj): categoria terenului (conform studiu geotehnic); stabilitatea terenului (mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie), configuraţia frontului de lucru (dimensiuni în plan şi adâncime excavatie, distanţa de transport a pământului excavat), numărul punctelor de lucru (conform proiect), sensibilitate la acţiunea apelor subterane;

- organizarea fluxului tehnologic: durată de execuţie, număr punte de lucru şi echipamente ce pot lucra simultan în frontul de lucru (conform proiectului tehnologic).Cerintele specifice pentru lucrările de săpare şi recomandările pentru executarea acestora sunt precizate în urmatoarele reglementări tehnice: ► C 182-87 - Normativ Departamental Privind Executarea Mecanizata a Terasamentelor de Drumuri;►IM 004-96 – Metodologie privind elaborarea cerinţelor pentru mijloacele tehnice şi echipamentele utilizate la executarea lucrărilor de construcţii.Pentru alegerea unui utilaj sau echipament performant, utilizatorul trebuie să facă o analiză atentă după natura lucrărilor ( paragraful 2.1.3 din IM 004-96 şi schemelor tehnologice de execuţie a lucrărilor conform C182-87) ce trebuie executate şi performanţele tehnologice şi funcţionale prezentate în tabelul 6.3.Alegerea echipamentului tehnologic pentru realizarea activităţilor definisare-nivelare, finisare profilarePentru realizarea operaţiilor de finisare-nivelare şi finisare-profilare se pot utiliza echipamente tehnologice cu productivitate operaţională ridicată. Exemple de echipamente tehnologice care pot fi utilizate la lucrări de finisare: buldozere, încărcătoare, gredere sau autogredere, screpere sau autoscrepere, excavatoare cu braţ telescopic, încărcătoare cu braţ telescopic. Echipamentele tehnologice specializate pentru aceste tipuri de lucrări sunt grederele, screperele şi excavatoarele cu braţ telescopic. Screperele pot fi utilizate şi la lucrări de săpare şi transport a pământului pe distanţe scurte şi medii (0,2.....5,0 km), de exemplu la realizarea rambleelor şi a pernelor cu pământ din gropi de împrumut.La alegerea echipamentului tehnologic pentru realizarea operaţiilor de finisare trebuie luate în considerare următoarele aspecte tehnologice:

- pentru frontul de lucru la nivelul terenului cu adâncimi mai mici decât înălţimea utilajului se pot utiliza următoarele echipamente tehnologice:

► buldozere;► screpere/autoscrepere;► autogredere;► încărcătoare.

41

- pentru front de lucru înalt sau în adâncime;► excavator cu braţ telescopic;► încărcător cu braţ telescopic.

- parametrii constructivi: capacitatea cupei, dimensiuni de gabarit şi masa de operare a utilajului;

- performanţele tehnice şi tehnologice ale echipamentelor;- caracteristicile frontului de lucru: categoria terenului (conform studiu geotehnic);

stabilitatea terenului (mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie), configuraţia frontului de lucru, numărul punctelor de lucru (conform proiect), sensibilitate la acţiunea apelor subterane;

- organizarea fluxului tehnologic: durată de execuţie, număr punte de lucru şi echipamente ce pot lucra simultan în frontul de lucru (conform proiectului tehnologic).Pentru alegerea parametrilor principali la echipamentele utilizate la lucrări de finisare se vor analiza fişele tehnologice întocmite pentru execuţia lucrărilor şi parametrii tehnici şi tehnologici prezentaţi în tabelele 6.4......6.8.

7. CONCLUZII PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE COMPACTARE A PĂMÂNTURILOR

7.1. SINTEZA INFORMAŢIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE COMPACTARE A PĂMÂNTURILOR

7.1.1. INVESTIGAŢIA GEOTEHNICĂ A TERENULUIFazele necesare unei proiectări eficiente a lucrărilor de compactare sunt:

- studiile geotehnice privind sursele de pământ;- investigaţiile de teren şi laborator;- pista experimentală;- verificarea compactării materialului.

Investigarea geotehnică a terenului pentru stabilirea surselor de pământ necesare la realizarea lucrărilor de terasamente este foarte necesară pentru stabilirea tehnologiilor şi a cerinţelor specifice unor astfel de lucrări. Stabilirea soluţiilor tehnologice şi a cerinţelor specifice pentru lucrările de terasamente sunt condiţionate de caracteristicile pământurilor şi a performanţele tehnice şi tehnologice ale maşinilor şi echipamentelor tehnologice alese pentru realizarea terasamentului. Pe baza investigaţiilor realizate asupra pămâmturilor se stanbilesc criteriile de compactare pentru fiecare strat în conformitate cu scopul umpluturii şi cerinţelor de comportare în timp.Criteriile după care se alege metoda de compactare sunt:

- originea şi natura materialului;- metoda de punere în operă a pământului;- umiditatea de punere în operă a fiecărui strat;- condiţii climatice locale;- uniformitatea compactării;- natura stratului de bază.

În tabelul 7.3 (v. 7.5.2) sunt corelate tehnologiile de compactare cu tipul de echipament tehnologic care trebuie ales pentru execuţia compactării.

42

În tabelul 7.4 ( v. 7.5.2) sunt prezentate categoriile de pământuri supuse compactării şi echipamentele tehnologice recomandate pentru compactarea acestora.Principalele caracteristici fizico-mecanice ale pământurilor, care influenţează procesele de săpare, nivelare, profilare, compactare sunt:

- compoziţia granulometrică;- greutatea volumetrică în stare naturală şi afânată;- porozitatea, coeziunea;- plasticitatea. Când se utilizează pământuri coezive sau puţin coezive se recomandă ca

indicele de plasticitate să fie Ip ≥15%, iar indicele de consistenţă Ic să fie mai mare decât 0,7....0,8;

- permeabilitatea;- umiditatea; - capacitatea de compactare. Se impune respectarea următoarelor recomandări;

i. nu se vor folosi pământuri care au particule cu diametrul mai mare de de 200mm, în cantitate mai mare de 10%;

ii. procentul de particule cu diametrul mai mic de 0,063mm să fie mai mare de 10-15%;

iii. coeficientul de neuniformitate ( cu = d60 / d10), mai mare decât 6 şi un coeficient de curbură ( cc = d30 / d10 . d60) cuprins între 1 şi 3;

- rezistenţa la forfecare;- variaţiile de volum (argilele contractile şi pământurilor macroporice nu sunt

recomandate pentru executarea umpluturilor, decât cu măsuri speciale de punere în operă).Aceste proprietăţi determină capacitatea pământurilor de a prelua încărcările date de construcţie asupra fundaţiei cu tasări acceptabile, precum comportarea pământurilor în timpul executării lucrărilor de terasamente. OBS: Documentaţiile geotehnice se întocmesc conform normativului NP 074-2014 (Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii). Documentaţiile geotehnice se diferenţiază prin natura şi conţinutul lor în funcţie de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcţii. În Anexa C din normativul NP 074-2014 se detaliază conţinutul studiului geotehnic.

7.1.2. CARCTERISTICILE LUCRĂRII În funcţie de volumul de lucrări, compactarea ca activitate distinctă se poate realiza în două moduri(GE 026-97):

A. compactarea în plan orizontal;B. compactarea în plan înclinat.

A. Compactarea în plan orizontal se aplică atât pentru îmbunătăţirea calităţii terenurilor de fundare cât şi pentru cele mai variate lucrări cum sunt: barje de pământ şi anrocamente, diguri, batardouri, rambleel pentru canale de irigaţii, diguri marine perne de pământ, balast sau piatrăspartăinfrastructuri rutiere, piste de aviaţie, ramblee de cale ferată, rampe de acces la poduri, platforme cu capacitate portantă impusă, etc. B. Compactarea în plan înclinat se aplică la compactarea taluzelor barajelor, digurilor, canalelor navigabile, canalelor magistrale de irigaţii, canalelor de fugă şi de acces la centralele electrice şi nucleare realizate în rambleu, în vederea unei mai bune fixări a protecţiilor: măşti impermeabile, dalări, înierbări, blocaje din piatră de dimensiuni mari etc., care presupun realizarea unui grad de compactare ridicat al suprafeţei taluzelor.Punerea în lucrare a pământurilor se face în straturi elementare a căror grosime se stabileşte pe baza studiului geotehnic şi în funcţie de echipamentele tehnologice folosite(v. 7.5.2.1 - Alegerea tipului de echipament pentru compactare).

43

Parametrii tehnici cum sunt, umiditatea(optimă), grasimea stratului şi numărul de treceri ale echipamentului tehnologic pentru compactare se definitivează ca parametri de lucru la terasamente după testrea pe o pistă experimentală executată cu materiale identice cu cele introduse în lucrare. La definirea parametrilor tehnologici se are în vedere obţinerea greutăţilor volumetrice în stare uscată stipulate în proiect şi valorile caracteristicilor geotehnice luate în calcul la dimensionarea lucrării.

7.1.3. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU PROIECTAREA, EXECUŢIA, VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE PĂMÂNTURILOR Pentru întocmirea documentaţiei tehnice, la lucrările de terasamente, stau la bază documentele de referinţă specifice lucrărilor executate în cadrul obiectivului respectiv(v. tabelul 7.1).

Tabelul 7.1Legi şi normative pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de terasamente

Nr.crt. COD ACT NORMATIV/DENUMIRE ACT NORMATIV

1. HG 1029/2008 -“Hotărâre privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţa a maşinilor industriale” (transpunerea Directivei 42/2006/CE a Parlamentului European şi Consiliului)

0 12. Legea 265/2006 privind protecţia mediului3. C 169-88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale4. NP 120-2006 - Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a

excavaţiilor adânci în zone urbane 5. C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente. 6. C 182 - 87 - Normativ Departamental Privind Executarea Mecanizata a

Terasamentelor de Drumuri7. GE 026 - 97 - Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a

terasamentelor8. GT 067 - 2014 - Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor

necoezive9. AND 530 - 2012 - Instrucţiuni privind controlul calităţii terasamentelor10. C 29-85 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice11. AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale commune lucrări de drum. Caiet de

sarcini nr. 2. Lucrări de terasamente12. NP 074 – 2014 – Normativ pentru documentaţiile geotehnice pentru construcţii

Tabelul 7.2.Standarde pentru elaborarea documentaţiei tehnice la lucrările de compactare pentru

terasamenteNr.crt. STANDARD DENUMIRE

0 1 21. SR EN 1997-

1:2004Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Reguli generale. Anexa naţională

44

3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale

4. SR EN 1997-2:2007

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului

0 1 25. SR EN 1997-

1:2007/NB:2009Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului. Anexa naţională

6. SR EN 1997-2:2007/AC 2010

Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului

7. SR EN 474-1+A4:2014 Maşini de terasament.Securitate.Partea 1.8. SR EN 474-2+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru buldozere.9. SR EN 474-3+A1:2009 Maşini de terasament. Securitate.

Partea 3: Cerinţe pentru încărcătoare.10. SR EN 474-4+A1:2012 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru încărcător - excavatoare.11. SR EN 474-5+A3:2013 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru excavatoare hidraulice.12. SR EN 474-7+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.Partea 2. Cerinţe pentru

screepere.13. SR EN 474-8+A1:2009 Maşini de terasament.Securitate.

Partea 2. Cerinţe pentru gredere.14. SR EN 474-

11+A1:2009Maşini de terasament.Securitate.Partea 2. Cerinţe pentru Cerinţe pentru compactoare de pământ şi deşeuri

15. SR EN ISO 5349-1:2003

Vibraţii mecanice. Măsurarea şi evaluarea expunerii umane la vibraţii transmise prin mână. Partea 1 - Cerinţe generale

16. SR EN ISO 5349-2:2003

Vibraţii mecanice. Măsurarea şi evaluarea expunerii umane la vibraţii transmise prin mână. Partea 2 – Indicaţii practice pentru măsurarea la locul de muncă

17. SR EN ISO 5353:2012 Maşini de terasament, tractoare, maşini agricole şi forestiere. Punct de reper al scaunului.

18. SR EN ISO 2867:2011 Maşini de terasament. Mijloace de acces19. SR EN ISO 3411:2007 Maşini de terasament. Dimensiuni ergonomice ale

conductorilor şi spaţiu înconjurător minim al postului de conducere.

20. SR EN ISO 2867:2011 Maşini de terasament. Mijloace de acces21. SR EN ISO 3471:2009 Maşini de terasament. Structuri de protecţie la răsturnare.

Încercări de laborator şi cerinţe de performanţă.22. SR EN ISO 3449:2009 Maşini de terasament. Structuri de protecţie împotriva

căderii de obiecte. Încercări de laborator şi cerinţe de performanţă.

23. SR ISO 2631-1:2001 Vibraţii şi şocuri mecanice. Evaluarea expunerii umane la vibraţii globale ale corpului. Partea 1: Cerinţe generale.

7.1.4. CERINŢE DE CALITATE A LUCRĂRILOR DE COMPACTARE

45

Necesitatea compactării pământurilor din terenul de fundare al terasamentelor şi a celor puse în operă în corpul construcţiilor executate din pământ, a apărut datorită posibilităţii de realizare, prin procesul de compactare, a unor caracteristici fizico - mecanice superioare, care în cazul terenurilor de fundare măresc capacitatea portantă şi reduc tasările, iar în cazul lucrărilor de terasamente reduc volumele de pământ datorită posibilităţii adoptării unor pante ale taluzelor mai abrupte.Experienţa acumulată în domeniul cercetării mecanismului de modificare a caracteristicilor geotehnice ale pământurilor prin procedeul compactării şi a perfecţionării echipamentelor tehnologice de compactare, s-a ajuns la reduceri importante ale investiţiilor şi totodată, la creşterea siguranţei în exploatare a lucrărilor.Pentru a atinge scopul pentru care se face compactarea terasamentelor (micşorarea numărului de goluri, volumul ocupat de apă şi a mări volumul ocupat de scheletul mineral), trebuie realizat gradul de compactare Proctor normal, creşterea capacităţii portante a terenului, reducerea permeabilităţii şi sensibilităţii la apă respectiv eliminarea tasărilor. Pentru a atinge scopul pentru care se face compactarea şi atingerea parametrilor prevăzuţi în proiectul de execuţie/caietul de sarcini şi a obţine o calitate corespunzătoare a terasamentelor trebuie realizate următoarele activităţi:

► alegerea pământurilor pentru execuţie şi cunoaşterea caracteristicilor (studiu geotehnic) legate în principal de posibilitatea de realizare a gradului de compactare prevăzut în proiect/caiet de sarcini;

► alegerea tehnologiei de compactare - stabilirea criteriilor de compactare în funcţie de fiecare strat de pământ în conformitate cu scopul lucrării şi cerinţele de comportare în timp;

► alegerea echipamentelor tehnologice de compactare şi clasificarea acestora în funcţie de metoda de compactare utilizată, cât şi de parametri tehnici şi tehnologici.

7. 2. CONCLUZII PRIVIND CERINŢELE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRILE DE COMPACTARE Compactarea terenurilor trebuie să asigure următoarele cerinţe:

- să elimine sau să reducă tasările ulterioare ale pământului;- creşterea densităţii şi a capacităţii portante a terenului;- reducerea permeabilităţii şi sensibilităţii la umezire.

Aceste cerinţe sunt îndeplinite dacă:- materialele supuse compactării au fost corect alese ( de exemplu pământurile

necoezive se compactează mai uşor decât cele coezive, etc);- tehnologia de execuţie a procesului de compactae este respectată (de exemplu

compactarea prin cilindrare, compactarea prin cilindrare cu vibrare, compactarea prin batere sau compactarea numai prin vibrare);

- echipamentele tehnologice pentru executatea compactării au fost alese corespunzător (alegerea echipamentului tehnologic în funcţie de procedeul de compacatare recomandat în proiecte, normative, standarde, specificaţii tehnice, caiete de sarcini, etc). Cerinţele pentru compactarea pământului, precum şi recomandări pentru executarea compactării sunt date în reglementări tehnice prezentate în tabelul 7.1-Din reglementări se menţionează următoarele cerinţe esenţiale pentru obţinerea unei lucrări de calitate:

- alegerea pentru umpluturile compactate a unor pământuri uşor compactabile;- alegerea corectă a echipamentelor tehnologice pentru compactare în concordanţă cu

caracteristicile pământurilor;- creşterea capacităţii portante a terenurilor slabe de fundare prin compactarea acestora

prin lovire până la adâncimi de circa 7 m;

46

- omogenitatea compactării pe suprafaţa de compactat;- executarea compactării de probă în poligoane experimentale, cu scopul de a stabili

echipamentul tehnologic cu care se va realiza compactarea, grosimea optimă a stratului elementar, numărul minim de treceri pe fiecare strat;

- stratul supus compactării să aibe o umiditate cât mai aproape de umiditatea optimă, care se determină prin încercări de laborator.

7.3. CONCLUZII PRIVIND VERIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE A PĂMÂNTURILOR

7.3.1. ECHIPAMENTE UTILIZATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE COMPACTAREEchipamentele tehnologice folosite la compactare sunt: compactoare cu rulouri, plăci pentru compactare şi maiuri pentru compactare.După tipul rulourilor există mai multe tipuri de compactoare:

► compactoare cu rulouri netede (vibratoare sau statice), cu şasiu monobloc sau articulat;

► compactoare pe pneuri(tractate sau autopropulsate);► compactoare mixte (cu un rulou vibrator şi cu pneuri);► compactoare cu rulouri profilate (cu crampoane), tractate sau autopropulsate.

La alegerea echipamentului tehnologic pentru realizarea operaţiilor de compactare trebuie luate în considerare următoarele aspecte tehnologice:

► dacă frontul de lucru se desfăşoară pe suprafeţe mari şi necesită volume importante de lucru se pot utiliza următoarele echipamente tehnologice:

- compactoare pentru drumuri cu un singur rulou(static sau vibrator);- compactoare cu rulouri netede (vibratoare sau statice), cu şasiu monobloc sau

articulat;- compactoare cu rulouri profilate (cu crampoane).

► dacă frontul de lucru îl reprezintă spaţiile înguste;- plăci vibratoare;- maiuri vibratoare.

Pentru stabilirea celui mai eficient procedeu de compactare se vor executa încercări de compacatre în poligoane de încercare. În poligoanele de încercare se vor folosi materialele şi echipamentele tehnologice prevăzute în caietele de sarcini a lucrării.

7.3.2. CERINŢE DE CAPABILITATE A ECHIPAMENTELOR UTILIZATE LA LUCRĂRI DE COMPACTAREPentru asigurarea capabilităţii tehnologice, echipamentele tehnologice moderne pentru compactat trebuie să răspundă următoarelor cerinţe, dintre care unele influenţează direct calitatea lucrărilor:► realizarea gradului de compactare stabilit printr-o alegere corespunzătoare a echipamentului tehnologic pentru compactat şi a numărului de treceri a maşinii peste suprafaţa de compactat (funcţie de proprietăţile materialului de compactat); ► alegerea parametrilor de lucru astfel încât să nu se rupă stratul de material în timpul procesului de compactare;► alegerea grosimii stratului de compactat să fie apropiată de valoarea optimă, astfel încât să se realizeze o compactare uniformă pe întreaga grosime a stratului; ► realizarea unei compactări uniforme pe întreaga lăţime a stratului ce se compactează;

47

► asigurarea unei vizibilităţi foarte bune a zonei de lucru, inclusiv la contactul marginii ruloului cu terenul (post de comandă dublu, cabină asimetrică, rotirea scaunului şi a panoului de comandă );► realizarea procesului de lucru concomitent cu deplasarea maşinii şi manevrarea organului de lucru cu posibilitatea de reglare continuă a vitezei de deplasare, prin utilizarea transmisiilor hidromecanice şi hidrostatice;► asigurarea unei manevrabilităţi foarte bune a echipamentului tehnologic pentru compactat (maşini cu şasiu articulat, maşini cu şasiu rigid şi ambele rulouri motoare şi de direcţie); ► asigurarea mobilităţii şi stabilităţii în lucru a echipamentului tehnologic de compactat; ► posibilitatea lestării maşinii pentru a eficientiza procesul de compactare pentru anumite categorii de pământ şi pentru a se asigura sarcini unitare sporite pe măsura creşterii gradului de compactare;►schimbarea comodă şi rapidă a sensului de mers, fără părăsirea postului de comandă de către conductor (scaunul operatorului, volanul şi panoul de control se rotesc simultan - sisteme cu orbitrol).► dotarea maşinii de compactat cu instalaţie de stropire cu apă pentru a asigura gradul de umiditate optim al stratului compactat, respectiv pentru a evita poluarea cu particule fine atunci când se urilizează vibrarea în procesul de compactare;► posibilitatea reglării din cabină a presiunii în anvelope la compactoarele pe pneuri;► perfecţionarea suspensiei la compactoare cu pneuri pentru a se asigura un înalt grad de adaptabilitate a roţilor faţă de teren;► posibilitatea variaţiei parametrilor vibraţiilor (frecvenţă, amplitudine) la compactoare vibratoare astfel încât să se realizeze o compactare eficientă atât la pământuri cât şi la mixturi asfaltice;► utilizarea rulourilor cu oscilaţii dirijate care pot transmite stratului de compactat şi vibraţii orizontale (la compactarea de finisare a stratului de suprafaţă)► dotarea maşinii de compactat cu echipamente de lucru auxiliare pentru pregătirea terenului în vederea compactării (dinţi de scarificator, lamă de buldozer);► acţionare fără şocuri a maşinii şi a mecanismelor sale la demaraj, frânare şi inversarea sensului de mers pentru preîntâmpinarea patinării (alunacării) ruloului;► controlul automat ai parametrilor motorului diesel şi a transmisiei hidrostatice în vederea optimizării regimului de lucru, precum şi a controlului prin semnale radio transmise prin sateliţi GPS;► introducerea controlului automat al parametrilor funcţionali şi tehnologici ai maşinii, respectiv controlul procesului de compactare intimp real:

- sistem de control a funcţionării maşinii cu înregistrarea paremetrilor (nivel ulei, nivel combustibil, presiune ulei, temperatura, turaţia motorului, ore de funcţionare etc.);

- sistem de diagnoză instalat pe maşină, capabil să stabilească starea maşinii la un moment dat;

- controlul continuu a procesului de compactare utilizând echipamente specializate pentru monitorizare, înregistrare şi interpretarea datelor (monitorizarea TUTUROR semnalelor GPS – existente şi a celor în curs de pregătire – la fel ca şi toate semnalele GLONASS, inclusiv semnalul internaţional LA-2 şi noua constelaţie de sateliţi GALILEO, planificată de Uniunea Europeană).Îndeplinirea acestor cerinţe determină îmbunătăţirea performanţelor funcţionale şi tehnologice ale echipamentelor, asigurând capabilitate operaţională în frontul de lucru, la nivelul de calitate impus de referinţe ( cu referire directă la compactoare).

7.4. CONCLUZII PRIVIND VERIFICAREA ŞI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE A PĂMÂNTURILOR

48

7.4.1. VERIFICAREA ŞI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE COMPACTARE PE PARCURSUL EXECUŢIEI, CONTROLUL FINAL AL CALITĂŢII LUCRĂRII (Figurile 7.1, 7.2, 7.3)Controlul de calitate a lucrărilor de compactare are două componente:

- verificarea tehnologiei de compactare;- verificarea compactării în timpul execuţiei terasamentului.

Tehnologia de compactare şi alegerea echipamentelor tehnologice trebuie să fie conformă cu precizările din proiectul de execuţie/caietul de sarcini şi este la latitudinea executantului iar organele de control şi beneficiarul au obligaţia verificării tehnologiilor propuse de proiectant sau de executant. Mai întâi se fac verificări pe un sector experimental în conformitate cu prevederile din normativul C182-87 sau pe primul strat al terasamentului pus în operă.

Fig. 7.1. Schema verificării compactării înainte de începerea execuţiei

VERIFICAREA COMPACTĂRII ÎNAINTE

DE INCEPEREA EXECUŢIEI

TERASAMENTULUI

Cine verifică?- beneficiarul;- proiectantul;- geotehnicianul;- constructorul lucrării .

În ce constă verificarea?- se stabileşte conformitatea cu studiul geotehnic;- se analizează vizual terenul natural;- se verifică capacitatea portantă a terenului înainte de aşternerea primului strat.

Cine execută verificarea lucrării?

- personal competent specializat GTF- personal specializat de terţă parte(după caz);Se întocmeşte PV de recepţie. Acesta este la dispoziţia organelor de controlşi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

49

Verificarea tehnologiei de compactare presupune realizarea următoarelor obiective:- grosimea stratului de aşternere a pământului şi cea a stratului după compactare (vezi

recomandări în Ghidul GE-026-97, tabelul 1 şi normativul C182-87, Anexa 8);- numărul minim de treceri necesar realizării gradului de compactare (vezi

recomandări în Ghidul GE-026-97, tabelul 1şi normativul C182-87, Anexa 8);- parametrii tehnologici ai echipamentului de compactarev(v. 7.5.2.2, tabelul 7.5);- gradul de compactare rezultat.

Verificarea compactării terasamentuluiVerificările compactării terasamentelor se fac în următoarele faze:

- înainte de începerea execuţiei;

VERIFICAREA COMPACTĂRII PE

PARCURSUL EXECU-ŢIEI TERASAMENTULUI

Cine verifică?- constructorul lucrării; - unitatea beneficiară.

În ce constă verificarea?A. Verificări periodice- se verifică materialul pus în operă;- se verifică grosimea stratului înainte de compactare;- tehnologia de execuţie şi parame-trii tehnologici de execuţie(număr de treceri, viteză de deplasare, parame-trii de vibrare,etc.)B. Verificări pe fiecare strat (obligatoriu)- se verifică gradul de compactare în nodurile reţelei (dreptunghiulare sau triunghiulare) stabilite în proiect, folosind aceeaşi metodă ca în poli-gonul experimental.OBS: NU se execută următorul strat, dacă cel verificat nu cores-punde cu prevederile din proiect sau nu a fost verificat.

Cine execută verificarea lucrării?

- laboratorul de şantier cu personal specializat;- personal specializat de terţă parte(după caz);

Fig 7.2. Schema verificării compactării în timpul execuţiei

VERIFICAREA COMPACTĂRII

ÎN VEDEREA RECEPŢIEI FINALE

Cine verifică?- beneficiarul;- proiectantul;- geotehnicianul;- constructorul lucrării .

În ce constă verificarea?Verificarea se face pe întreaga înăl-ţime a lucrării sau pentru lucrările de dimensiuni mari, verificarea se face pe etape precis stabilite în proiect.Metoda de determinare şi densitatea punctelor de investigaţie sunt stabilite în proiect.

Cine execută verificarea lucrării?

- personal competent specializat GTF- personal specializat de terţă parte(după caz);Se întocmeşte PV de recepţie. Acesta este la dispoziţia organelor de controlşi a comisiei de recepţie preliminară sau finală a lucrării.

Fig 7.3. Schema verificării compactării în vederea recepţiei finale

e document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Drawing Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]

50

- pe parcursul execuţiei;- în vederea recepţiei finale.

Verificarea se execută de personal specializat în profilul geotehnic şi teren de fundare(GTF).Pe parcursul execuţiei verificarea compactării constă în:

- verificarea parametrilor compactării;- verificarea gradului de compactare realizat.

Verificarea parametrilor compactării se poate face în două moduri:- verificarea compactării asupra primelor straturi de pămînt puse în lucrare, pe baza

cărora se alege grosimea optimă a stratului compactat şi a numărului minim de treceri necesare prin care se realizează gradul de compactare prescris, pentru un echipament tehnologic de compactat ales în funcţie de natura şi starea pământului;

- verificarea compactării de probă pe pista şi platforma de încercare (care poate fi în ampriza lucrării sau în afara ei). Această verificare se face numai în cazul unor lucrări de terasamente cu volume de peste 5 000 m3. Pămîntul pe care se face compactarea de probă trebuie să aibă aceeaşi natură cu cel ce urmează a fi utilizat la executarea terasamentelor.Numărul sectoarelor de încercare pe care se execută compactarea de probă rezultă din numărul parametrilor variabili care pot interveni în tehnologia propriu-zisă. Aceşti parametrii sunt:

- tipul echipamentului tehnologic de compactat;- natura pămîntului;- umiditatea pămîntului;- grosimea stratului ce se compactează.

Având la bază rezultatele obţinute în urma experimentărilor efectuate pe primele straturi de pămînt pus în operă sau de pe pista de încercare, verificarea parametrilor compactării se continuă pe toată durata execuţiei lucrării controlîndu-se:

- umiditatea de compactare a pămîntului;- grosimea stratului de pămînt compactat;- numărul de treceri ale utilajului de compactare.

Frecvenţa verificărilor umidităţii de compactare şi a grosimii stratului compactat este de minimum 3 încercări la 2 000 m2 strat sau 500 m3 de pămînt pus în operă.Verificarea parametrilor compactării se realizează în acelaşi timp cu respectarea parametrilor de funcţionare ai echipamentelor tehnologice de compactare (greutatea echipamentului tehnologic, viteza de lucru, frecvenţa şi amplitudinea vibraţiilor, mărimea forţei perturbatoare, presiunea în pneuri, etc.). De asemenea, pe tot parcursul execuţiei, se urmăreşte în permanenţă respectarea tehnologiei de punere în operă a pămîntului stabilită prin asigurarea pantelor transversale şi a scurgerii apelor de precipitaţie şi corelarea ritmului de execuţie cu numărul de echipamente tehnologice.Verificarea gradului de compactare se stabileşte conform prevederilor STAS 2914-84, cap. 3 ca raport între densitatea în stare uscată (ρd) efectivă a pămîntului compactat din terasament şi densitatea în stare uscată maximă (ρdmax) a pământului compactat obţinută în laborator prin încercarea Proctor normală.

Densitatea în stare uscată a pământului se determină conform STAS 1913/3-83, iar umiditatea se determină conform STAS 1913/1-82.Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat elementar de pămînt pus în operă; în cazul pămînturilor coezive se vor preleva cîte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la baza stratului, cînd acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai

51

de la suprafaţă şi bază stratului cînd grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pămînturilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct şi se face conform STAS 2914-84, cap. 1.Când volumul de lucrări este mare şi ritmul de execuţie a lucrării foarte ridicat, verificarea gradului de compactare se poate face şi prin stabilirea intensităţii de compactare, conform metodologiei din C 182 – 87, Anexa 3.OBS: 1. Determinarea gradului de compactare se face conform procedurii descrise în Anexa 2, din AND 530/2012, dacă în proiect/caiet de sarcini nu se prevăd alte metode de verificare; 2. Dacă executantul utilizează alte metode de verificare, altele decât cele prvăzute în proiect/caiet de sarcini, rezultatele acestora nu pot face parte din documentaţia privind controlul calităţii.

3. Condiţiile de admisibilitate sunt prezentate în AND 530/2012, Tabelul 5)

7.4.2. MONITORIZAREA CONTINUĂ A CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE COMPACTARE 7.4.2.1. Generalităţi.Pentru fiecare etapă de realizare a unui obiectiv (proiectare, execuţie, exploatare) se au în vedere parametrii calitativi care trebuie îndepliniţi şi următiţi după precizările făcute în proiect/caietul de sarcini. Pentru a urmări fiecare etapă în procesul de execuţie cât şi conexiunile pentru întregul proiect se vor utiliza soluţii pentru controlul şi monitorizarea echipamenelor şi proceselor tehnologice în sistemele 2D şi 3D dezvoltate pentru maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS.Aşa cum CAD este utilizat în proiectare pentru a crea întreg şantierul şi toate planurile tot aşa GPS & GLONASS reprezintă standardul în poziţionare precisă. Dezavantajele controlului procesului de compactare clasic sunt:

- în tehnologia clasică, controlul se realiza punctual;- procesul de control este separat în timp de procesul de producţie;- controlul în tehnologia clasică reprezentă o intervenţie în regimul de producţie;- remedierile(compactările suplimentare) se pot face după evaluarea rezultatelor

controlului;- efectuarea compactării cu un număr de treceri prestabilit conduce la supracompactări

în unele zone iar în altele la subcompactări.Controlul continuu al procesului de compactare are următoarele avantaje:

- controlul se realizează continuu în timpul procesului de execuţie;- controlul se realizează fără intervenţie, în procesul de execuţie:- se poate renunţa la tehnologia de execuţi cu număr de treceri identic pentru toate

zonele de lucru;- se asigură o uniformitate ridicată a gradului de compactare, pe toată suprafaţa;Măsurarea continuă a gradului de compactare în timpul executării procesului de

compactare, adică testarea în timp real a calităţii lucrărilor de compactare, se bazează pe dispozitive şi echipamente de măsură a compactării montate pe rulou şi pe analiza datelor obţinute cu ajutorul computerelor de la bord. Analiza datelor se realizează în timp real.B. Metode pentru măsurarea continuă a gradului de compactare Aparatele clasice pentru verificarea gradului de compactare sunt înlocuite cu aparate electronice şi sisteme asistate de calculator, amplasate pe echipamentul tehnologic de compactat. Echipamentele tehnologice de compactat sunt dotate cu senzori pentru măsurarea gradului de compactare, cu microprocesoare, monitoare şi software corespunzător, asigurându-se şi înregistrarea şi prelucrarea continuă a datelor măsurate, precum şi controlul automat al procesului de compactare. Procedeele moderne pentru măsurarea gradului de compactare se împart în două grupe:

52

- măsurarea gradului de compactare prin metoda radiometrică (nucleară);- măsurarea gradului de compactare prin metoda răspunsului dinamic.

B.1. MĂSURAREA GRADULUI DE COMPACTARE PRIN METODA RADIOMETRICĂ (NUCLEARĂ)Denumirea aparatului care utilizează metoda izotopilor radioactivi la măsurarea gradului de compactare se numeşte compactometru radioactiv, iar principiul de funcţionare contă în determinarea densităţii stratului compactat prin măsurarea intensităţii radiaţiilor gama emise de o sursă cu izotopi radioactivi (cobalt 60, cesiu 137), după ce aceste radiaţii au străbătut stratul compactat (v. FAZA II, cap.5).B.2. MĂSURAREA GRADULUI DE COMPACTARE PRIN METODA RĂSPUNSULUI DINAMIC.Această metodă se aplică la maşini cu rulouri compactoare vibratoare şi se bazează pe corespondenţa între acceleraţia vibraţiilor şi gradul de compactare(v. FAZA II, cap.5). B.3. MĂSURAREA GRADULUI DE COMPACTARE ÎN TIMP REALPentru controlul în timp real al gradului de compactare(control continuu al gradului de compactare) echipamentele tehnologice pentru compactare au fost dotate corespunzător. În figura 7.4 se prezintă schema unui sistem complex de control a procesului compactării, care cuprinde:- sistem de măsură format din două traductoare de acceleraţie, unitate de măsurare a distanţei parcurse de maşină în timpul lucrului, bloc electronic de calcul, panou de comandă şi afişare; - sistem de înregistrare şi prelucrare a datelor (documentare) privind procesul de compactare, format din calculator PC cu ecran ce asigură comenzi prin atingere (touch screen), memorie stick USB, software;- calculator PC pentru analiza în birou a procesului de compactare pe baza transferului datelor din memoria sticks USB.Avantajele sistemelor de control continuu al procesului de compactareSistemele de control a procesului de compactare asigură măsurarea rigidităţii dinamice a terenului în timpul lucrului, afişarea şi înregistrarea valorilor măsurate, redactarea unor grafice necesare pentru aprecierea stadiului compactării (fig.7.6), precum şi redactarea documentelor cerute de organele de control (fig.7.7).Sistemul stabileşte şi corespondenţa între mărimea măsurată (rigiditatea dinamică a terenului EVIB) şi mărimile utilizate la testele convenţionale ( gradul de compactare, modulul de deformaţie). De asemenea sistemul identifică zonele insuficient compactate şi neregularităţi ale terenului şi reduce riscurile de supracompactare.

53

Fig.7.4. Schema unui sistem complex de control continuu al procesului compactării

Fig.7.5. Schema de principiu al sistemului de control continuu prin GPS

Sistemul de control continuu al procesului de compactare prin metoda răspunsului dinamic are următoarele posibilităţi:- o capacitate înaltă de măsurare (o măsurătoare la fiecare 10 cm.);- un ecran cu până la şase culori, fiecare culoare corespunzând unui domeniu de valori a gradului de compactare;- posibilitatea reprezentării unei diagrame de variaţie a gradului de compactare funcţie de distanţa parcursă;- alarmarea conductorului la o descreştere mai importantă a gradului de compactare şi posibilitatea localizării cu uşurinţă a zonelor cu densitate redusă;- înregistrarea datelor privind procesul de compactare, inclusiv datele privind poziţia maşinii şi timpul la care se face măsurarea;- transfer uşor al datelor între compactor şi un PC, utilizând dispozitive de memorie;- calibrare uşoară datorită existenţei unui program special de calibrare, care permite stabilirea corespondenţei între valorile omega ale sistemului şi rezultatele testelor convenţionale;- rezistenţa sistemului la vibraţii.

Fig.7.6. Fig.7.7.

54

Fig.7.6. Nomograme pentru aprecierea stadiului compactării. Fig.7.7. Imprimarea documentelor.

Dezavantajele sistemului de control continuu al procesului de compactare- Verificarea nu se poate executa decât în condiţiile existenţei unor etalonări anterioare ceea ce poate fi relativ costisitor dacă lotul ce urmează a fi verificat nu are o suprafaţă mare- Măsurătorile sunt sigure şi elocvente dacă pe întreaga suprafaţă există aceleaşi condiţii cu cele pe care s-a efectuat calibrarea - Metoda poate fi utilizată doar pentru verificarea compactării de suprafaţe plane. Umpluturile posterioare sau compactările şanţurilor nu pot fi controlate cu această metodă.

7.5. ALEGEREA PROCEDEULUI TEHNOLOGIC ÎN CONEXIUNE CU ECHIPAMENTELE DE EXECUŢIE A COMPACTĂRII

7.5.1. ALEGEREA SOLUŢIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE COMPACTARETehnologia de execuţie presupune în principal respectarea unor principii generale care ţin atât de caracteristicile generale ale obiectivului proiectat, cât şi de posibilitatea utilizării echipamentelor tehnologice.DUPĂ PREGĂTIREA TERENULUI, înainte de executarea terasamentului propriu-zis, se compactează pământul natural pe o adâncime de 30 cm, şi adus la un grad de compactare prevăzut de STAS 2914-84, cap 3. şi 6400-84,cap.3.Tehnologia de execuţie a terasamentului, având ca activitate principală compactarea, presupune realizarea următoarei succesiuni de activităţi:► studiul geotehnic al pământurilor utilizate la realizarea terasamenului. Realizarea unei documentaţii geotehnice temeinice conform normativului NP 074-2014. Prin studiile geotehnice se determină caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor din foraje, stabilindu-se ponderea pământurilor coezive şi necoezive, ca şi categoria terenului şi coeficientul de înfoiere, necesare pentru alegerea sistemelor de utilaje. Se vor face şi ridicări topografice care să cuprindă atât platforele de lucru, cât şi căile de acces, traseul reţelelor de energie electrică, conducte şi legăturile cu principalele căi de comunicaţie.► Stabilirea criteriilor de compactare în funcţie de fiecare strat de pământ în conformitate cu scopul lucrării şi cerinţele de comportare în timp.Metoda de compactare se alege in funcţie de următoarele criterii:

- originea şi natura materialului;- metoda de punere în operă a pământului;- umiditatea de punere în operă a fiecărui strat;- condiţii climatice locale;- uniformitatea compactării;- natura stratului de bază.

► alegerea echipamentelor tehnologice de compactare şi clasificarea acestora în funcţie de metoda de compactare utilizată cât şi de parametri tehnici şi tehnologici;► stabilirea parametrilor de compactare în funcţie de tipul de pămînt, de umiditatea lui şi de echipamentul tehnologic de compactare ales;► controlul compactării (verificarea stratului compactat, verificarea gradului de compactare, urmărirea funcţionării echipamentului tehnologic de compactare ţinând seama ele greutate, viteză şi frecvenţa lor de vibrare şi organizarea lucrărilor astfel încît să permită o bună repartiţie a eforturilor de compactare pe toată suprafaţa stratului compactat).OBS: 1. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A TERASAMENTULUI se finalizează executând tronsoane de încercare (poligoane de încercare) realizate în condiţiile Normativului C182-1987.

55

2. ALEGEREA SOLUŢIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR. Alegerea procedeelor tehnologice în concordanţă cu utilajele şi echipamentele tehnologice se poate realiza din analiza comparativă a soluţiilor tehnologice şi economice. Analiza comparativă a soluţiilor tehnologice şi economice face parte din Proiectul tehnologic pentru lucrarea de terasamente(v. 6.5.1, A3).

3. FIŞELE TEHNOLOGICE. Proiectele tehnologice sunt însoţite de un portofoliu de fişe tehnologice, în care sunt descrise succint procesele tehnologice de lucru.Fişa tehnologică reprezintă de fapt “desenul de execuţie” pentru realizarea unui proces tehnologic şi trebuie să cuprindă:

- date de identificare: număr, denumire activitate, denumire obiectiv de construcţie;- descrierea succintă a procesului tehnologic;- desene ce descriu fazele de execuţie;- resursele necesare pentru realizarea lucrării;- verificarea lucrărilor;- recepţia lucrărilor;- indicatori tehnico-economici (conform normelor de deviz).4. CAIETE DE SARCINI. Aceste documente cuprind condiţiile tehnice, de calitate,

termenele de execuţie, etc., necesare pentru execuţia lucrării.Este necesar un caiet de sarcini, pe fiecare fază a lucrării, conform C56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” şi AND 589-2004 “Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum” în concordanţă cu proiectul de execuţie.Caietul de sarcini trebuie să cuprindă un minimum de informaţii referitoare la:

- date generale;- instrucţiuni, normative, legi, standarde în vigoare ce trebuiesc respectate la execuţia

lucrării;- materiale utilizate, cerinţe de calitate;- lista de responsabilităţi la verificarea calităţii materialelor la intrarea în şantier;- execuţia lucrărilor: lucrări pregătitoare, condiţii climaterice restrictive, descrierea

lucrărilor, neconformităţi, verificări în vederea recepţiei;- măsurători şi devize de decontare.

7.5.2. ALEGEREA TIPULUI DE ECHIPAMENT PENTRU COMPACTARE7.5.2.1. Alegerea tipului de echipament pentru compactareAlegerea echipamentului pentru compactare se face, în principal, luând în considerare următoarele criterii:

- tehnologia de execuţie a compactării;- tipul pământului supus compactării;

În tabelul 7.3 sunt corelate tehnologiile de compactare cu tipul de echipament tehnologic care trebuie ales pentru execuţia compactării.

Tabel 7.3Tehnologii de compactare şi echipamentele tehnologice utilizate

Nr.crt. TEHNOLOGIA DE COMPACTARE ECHIPAMENT TEHNOLOGIC

0 1 21. Rulare Compactoare:

- tractat: cilindrice, pe pneuri, crampoane (picior de oaie);- autopropulsate: cilindrice, pe pneuri, crampoane (picior de oaie).

2. Batere Maiuri:- de sine stătătoare (acţionate cu motor termic sau electric);- ca echipamente purtate pe alte maşini de construcţii.

3. Vibrare Compactoare:

56

- vibratoare tractate:- vibratoare autopropulsate. Plăci vibrante:- de sine stătătoare;- ca echipamente purtate pe alte maşini de construcţii.

4. Mixtă Compactoare autopropulsate, la care:- ruloul din faţă (metalic, neted, crampoane) este vibrator; - ruloul spate (metalic sau roţi cu pneuri) este de tracţiune.

În tabelul 7.4 sunt prezentate categoriile de pământuri supuse compactării şi echipamentele tehnologice recomandate pentru compactarea acestora.

Tabelul 7.4Recomandări cu privire la alegerea echipamentelor tehnice utilizate la compactare în

funcţie de tipul pământului.Nr. crt. Tipul pământului Echipamentul tehnologic recomandat pentru compactare

0 1 21. Blocuri din piatră,

anrocamente, bolovani

- rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 80 kN;- plăci vibratoare cu greutatea mai mare de 10 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 250 kN;- maiuri şi plăci bătătoare cu greutatea mai mare de 10...15 kN.

0 1 22. Pietriş sau balast

cu fracţiuni fine puţine sau fără fracţiuni fine

- rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 60 kN;- rulouri netede cu greutatea mai mare de 80 kN;- plăci vibratoare cu greutatea mai mare de 7,5 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 250 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 10 kN.

3. Pietriş şi balast argilos

- rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 60 kN;- rulouri netede cu greutatea mai mare de 80 kN;- plăci vibratoare cu greutatea mai mare de 6 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 250 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

4. Nisipuri uniforme şi neuniformecu pietriş cu sau fără fracţiuni fine

- rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 50 kN;- rulouri netede cu greutatea mai mare de 80 kN;- plăci vibratoare cu greutatea mai mare de 6 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 125 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

5. Nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase

- rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 40 kN;- plăci vibratoare cu greutatea mai mare de 4 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 100 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

6. Prafuri, nisipuri foarte fine, nisip fin prăfos sau argilos cu plasticitate redusă

- rulouri picior de oaie cu greutatea 60 ...160 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 120...250 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

7. Argile cu plasticitatea redusă sau medie, argile

- rulouri picior de oaie cu greutatea 60 ...160 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 120...250 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

57

nisipoase sau prăfoase

8. Argile cu plasticitatea ridicată

- rulouri picior de oaie cu greutatea 60 ...160 kN;- compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 120...250 kN;- maiuri cu greutatea mai mare de 5 kN.

OBS: 1. În Ghidul GE-026/97, Tabelul 1 sunt prezentate recomandări cu privire la alegerea echipamentelor de compactare şi parametrii de compactare în funcţie de tipul pământurilor; 2. Normativul C182-87, Tabelul 3.4 şi Fişele 1.....10 sunt prezentate recomandări cu privire la alegerea echipamentelor tehnologice pentru compactare şi gradul de compactare în funcţie de Intensitatea de compactare Q/S.

7.5.2.2. Alegerea principalilor parametrii ai echipamentelor tehnologice utilizate la compactatPentru fiecare tip de echipament tehnologic utilizat la compactare se stabilesc valorile de prag minime sau maxime pentru parametrii semnificativi ai procesului de lucru, respectiv se precizează abaterile parametrilor funcţionali şi tehnologici la echipamentul examinat. Valorile determinate se vor compara cu valorile stabilite prin proiecte, normative sau documentaţia tehnică a echipamntului. În tabelul 7.5 sunt prezentaţi parametrii de capabilitate ai compactoarelor, plăcilor şi maiurilor compactoare care trebuie să asigure realizarea performanţei funcţionale şi tehnologice a echipamentului tehnologic în frontul de lucru, precum şi nivelul de prag şi de abateri al acestora.

Tabelul 7.5Performanţele tehnologice şi funcţionale ale compactoarelor, plăcilor şi maiurilor

compactoareDENUMIRE PARAMETRU NIVEL DE PRAG ŞI ABATERI

COMPACTOARE PLĂCI MAIURI0 1 2 3

Greutatea operatională, min/max Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 1% Cartea tehnică Greutatea pe tamburul din faţă/din spate;

Cartea tehnică ± 5% --

-

Sarcina minimă/maximă pe roată; Cartea tehnică ± 5% - -Lungimea ruloului faţă/spate; Cartea tehnică ± 3mm - -Lăţimea minimă a plăcii de bază - Cartea tehnică -Dimensiunile tălpii maiului (Lxl) - - Cartea tehnică ± 3mmSarcina liniară pe rulou faţă/spate; Cartea tehnică ± 5% - -Amplitudinea vibraţiilor; Cartea tehnică ± 1% Cartea tehnică ± 1% Cartea tehnică ± 1%Amplitudinea bătăilor - - Cartea tehnică ± 1%Frecvenţa vibraţiilor; Cartea tehnică ± 1% Cartea tehnică ± 1% Cartea tehnică ± 1%Frecvenţa bătăilor - - Cartea tehnică ± 1%Forţa perturbatoare; Cartea tehnică ± 3% Cartea tehnică ± 3% Cartea tehnică ± 3%Grosimea/Adâncimea maximă de compactare

Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5%

Lăţimea de compactare min/max; Cartea tehnică ± 3mm Cartea tehnică ± 3mm Cartea tehnică ± 3mmLăţimea de compactare în mers de crab;

Cartea tehnică ± 8mm - -

Unghiul de bracare al direcţiei; Cartea tehnică ± 0,50 - -Unghiul de frângere al maşinii în plan longitudinal (unghiul de stabilitate);

Cartea tehnică ± 0,50 - -

Raza interioară/exterioară de viraj; Cartea tehnică ± 0,5% - -Panta maximă de lucru în plan longitudinal cu/fără vibraţii;

Cartea tehnică ± 10 Cartea tehnică ± 10 Cartea tehnică ± 10

58

Unghiul de stabilitate al maşinii în plan transversal;

Cartea tehnică ± 0,50 - -

Numărul treptelor de viteze; Conf. Cartea tehnică - -Viteza maximă pe treapta I de lucru; Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5%Viteza maximă de deplasare; Cartea tehnică ± 5% - -Tipuri de frâne disponibile pe maşină (serviciu, parcare,securitate în pantă);

Conf.Cartea tehnică - -

Sisteme pentru măsurarea continuă a gradului de compactare

Conf. Cartea tehnică - -

Sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai maşinii

Conf. Cartea tehnică - -

Sistem amortizare vibraţii la postul de comandă (scaun, manete, proţap, etc.)

Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5% Cartea tehnică ± 5%

Puterea instalată; Cartea tehnică ± 8% Cartea tehnică ± 8% Cartea tehnică ± 8%Nivel de zgomot la postul de comandă ≤ 85dBA - -

OBS: În PARTEA II, subcapitolele 4.4 sunt prezentate valori de prag a capabilităţii echipamentelor tehnologice utilizate la lucrări de compactare şi influenţa subansamblurilor maşinii asupra performanţelor.

7.5.2.3. Poligonul/pista experimental(ă)Poligonul experimental poate fi realizat în ampriza construcţiei sau în afara ei. Executarea pistei în ampriza construcţiei are avantajul că aceasta poate fi înglobată în volumul de terasamente care se pun în operă.Materialul descărcat din mijloacele de transport, este aşternut în straturi, cu ajutorul buldozerului la grosimea prevăzută şi nivelat cu autogredere.Dacă umiditatea materialului nu corespunde cu cea indicată în proiect, aceasta se ajustează prin umezire sau uscare, după care se trece la compactarea propriu-zisă.Pentru alegerea metodei de compactare se ţine seama de tipul pământului şi caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia, de parametrii tehnologici ai echipamentului de compactat, de grosimea stratului de pământ.

Cap.8. Concluzii privind asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee).

8.1. Sinteza informaţiilor necesare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee).

8.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului

Acest raport trebuie să conțină informații despre caracteristicile pământului din amplasamentul lucrării, precum:

- categoria pământului;- natura pământului (coeziv, necoeziv)- granulometria pământului;- umiditatea (recomandată 12...18%).

8.1.2. Caracteristicile lucrării

- cunoașterea dimensiunilor săpăturii pentru fundaţie, ale rambleului sau debleului, dimensiunilor şanţului (lățime, adâncime);

59

- cunoașterea nivelului apei subterane;- condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor;- existența construcţiilor învecinate.

8.1.3. Documentaţie tehnică pentru execuţia lucrării

Reglementările tehnice care se referă la lucrări de stabilizare, sprijinire, consolidare a terasamentelor sunt indicate în tabelul nr. 8.1.

Tabelul nr. 8.1 Reglementări tehnice pentru lucrări de stabilizare, sprijinire, consolidare

Lucrarea/tehnologia utilizată ReglementareLucrări de stabilizare, sprijinire, consolidare a terasamentelor/

NP 124-2010. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere;NP 120-2006. Normativ privind cerinţe privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane;C169-88. Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;AND nr. 530. Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor rutiere.

Lucrarea/tehnologia utilizată ReglementareConsolidarea (stabilizarea) taluzurilor/ Ranforsare taluzuri cu ţinte

SR EN 14490:2010. Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pământ ranforsat cu ținte.

Consolidarea (stabilizarea) taluzurilor/ Protecţia taluzurilor cu geosintetice

AND 589-2004. Caiet de sarcini nr. 1. Lucrări de consolidare a terasamentelor de drum. Partea a XI-a Protecție taluzuri cu geosintetice.SR EN 13251:2001/A1:2005.Geotextile şi produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea în lucrările de terasamente, fundaţii şi structuri de susţinere

Consolidarea (stabilizarea) taluzurilor/ Protecţia taluzurilor cu plase ancorate, torcretate

AND 589-2004. Caiet de sarcini nr. 1. Lucrări de consolidare a terasamentelor de drum. Partea a XII-a Protecție taluzuri cu plase ancorate;Partea a XIII-a Protecție taluzuri cu plase torcretate.

Sprijinirea pereţilor săpăturii/Sprijiniri cu echipamente hidraulice acţionate manual

SR EN 14653-1:2005. Sisteme hidraulice acţionate manual pentru sprijinirea şanţurilor.

Sprijinirea pereţilor săpăturii/Sprijiniri cu panouri şi şpraiţuri

NP 124-2010. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere.

Sprijinirea pereţilor săpăturii/Sprijiniri cu palplanşe

SR EN 12063:2003. Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi din palplanşe.

Evacuarea apei/ Executarea şanţurilor şi rigolelor

AND 589-2004. Caiet de sarcini nr.4. Dispozitive de scurgere şi evacuare a apelor de suprafaţă.

Evacuarea apei/ Executarea drenurilor în săpătură deschisă

AND 589-2004.Caiet de sarcini nr. 1. Lucrări de consolidare a terasamentelor de drum, Partea a VIII-a – Drenuri în săpătură.

Evacuarea apei/ C218-84. Instrucțiuni tehnice pentru executarea forajelor

60

Executarea drenurilor forate prin metoda vibroforării;AND 589-2004. Caiet de sarcini nr. 1. Lucrări de consolidare a terasamentelor de drum. Partea a IX-a – Drenuri forate orizontal.

Evacuarea apei/ Executarea drenurilor cu săpătoare de şanţuri GE 028-97 Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj

orizontal şi vertical. Evacuarea apei/ Executarea drenurilor fără săparea şanţului

8.1.4. Cerinţe de calitate a lucrărilor de sprijiniri, consolidări, stabilizarea pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee)

Principalele cerinţe care trebuie respectate la aceste tipuri de lucrări sunt următoarele:- înlăturarea pericolului de prăbuşire/surpare a pereţilor gropii rezultate în urma

excavării pământului sau a taluzurilor;- păstrarea echilibrului masivului de pământ;- neafectarea construcţiilor învecinate prin metoda de punere în operă a elementelor

utilizate la aceste lucrări.

8.2. Concluzii privind cerinţele specifice pentru lucrările de stabilizare, sprijinire, consolidare a excavaţiilor (la deblee), precum şi a umpluturilor (la ramblee)

a) Cerințe specifice la lucrări de excavaţii cu pereţi verticali nesprijiniţi:- adâncimea excavaţiei (h) se află deasupra nivelului apei subterane și trebuie să

fie: h<0.75 m pentru terenuri necoezive şi slab coezive, h<1.25 m pentru terenuri cu coeziune mijlocie, h<2 m pentru terenuri cu coeziune foarte mare;

- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat (pământul săpat să fie depozitat la distanţa de minim 1 m) şi să nu fie supus la vibraţii, iar apele din precipitaţii să fie evacuate rapid din săpătura care nu trebuie să rămână deschisă mult timp.

b) Cerințe specifice la lucrări de excavaţii cu pereţi taluzați (în pământ natural):- existența în cadrul amplasamentului a spațiului suficient pentru realizarea

taluzului;- nivelul apei subterane să se afle sub cota inferioară a săpăturii, în caz contrar se

asigură soluții adecvate de epuisment;- panta taluzului săpăturii depinde de natura și umiditatea pământului

(recomandată 12...18%) și trebuie să corespundă valorilor precizate în C 169-88, iar pentru h>6 m pantele taluzurilor se vor stabili prin calcul, adoptându-se înclinări diferite pe înălţime cu prevederea unor berne. La partea superioară a taluzului se lasă o bandă liberă de 1-2 m lăţime pe care nu se aplica încărcări, iar săpătura nu trebuie să rămână deschisă mult timp. În caz contrar se acoperă taluzul cu o folie din polietilenă (la ploi puternice);

- volumul mare al lucrărilor de terasamente (specific acestui caz) impune corelarea adecvată a tipodimensiunilor utilajelor de săpat/nivelat/taluzat;

- compactarea taluzurilor în vederea creșterii stabilității pantei.c) Cerințe specifice la lucrări de ranforsare a taluzurilor :

61

- pantele taluzului sunt mai apropiate de verticală din cauza lipsei spațiului suficient pentru realizarea taluzului din pământ natural;

- ranforsarea taluzului se realizează treptat pe măsură ce săpătura avansează;- protejarea suprafeței taluzului se face fie prin protecţii rigide (cu beton

torcretat, plăci prefabricate etc.), fie prin protecţii flexibile (cu plase de sârmă realizate cu materiale geosintetice). Fixarea acestora pe taluz se realizează cu ajutorul unor plăci montate cu şuruburi pe tijele metalice introduse în pământ;

- realizarea unor sisteme de drenare a apei (de ploaie sau subterană, dacă este cazul);

- elementele de ranforsare (buloane, ținte, etc.) trebuie să fie capabile să preia solicitările de tracţiune din masivul de pământ în care sunt introduse. În acest scop, pentru asigurarea unei bune aderenţe între bulon şi pământ se utilizează bare metalice profilate şi se injectează mortar în gaura forată. Pentru taluzuri permanente aceste bare metalice trebuie protejate contra coroziunii;

- stabilizarea cu taluzuri în pământ ranforsat se utilizează şi la execuţia rambleelor.

d) Cerințe specifice la lucrări de sprijinire a pereților (cu elemente prefabricate): - alegerea soluției, sprijiniri cu elemente prefabricate (ex. sprijiniri cu dulapi,

filate şi şpraiţuri; sprijiniri cu palplanşe; sprijiniri în “sistem berlinez”) sau pereţi îngropaţi (vezi faza 2, partea V a lucrării), se va face de proiectant pe baza studiilor geotehnice, caracteristicile terenului, dar şi de regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente;

- întrucât sunt sprijiniri cu caracter temporar, elementele folosite se recuperează în vederea reutilizării, cu excepţia cazurilor în care demontarea acestora prezintă pericole pentru securitatea muncitorilor sau pentru stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate;

- soluţia de sprijinire cu dulapi, filate şi şpraiţuri se aplică când excavaţia nu implică epuismente, iar clădirile învecinate nu sunt situate în zona de influenţă a peretelui vertical;

- soluția de sprijinire cu palplanşe se utilizează când nivelul apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare, caz în care palplanşele trebuie să formeze un perete vertical impermeabil. La introducerea palplanşelor prin batere sau vibrare, vibraţiile transmise terenului nu trebuie să afecteze construcţiile din zonă, iar zgomotul produs să fie în limitele inacceptabile. Înainte de începerea lucrărilor se recomandă să se facă câteva încercări de înfigere. De asemenea, la extragerea palplanşelor din pământuri cu coeziune mare se va evita apariţia golurilor în terenul de sub construcţiile existente;

- soluția de sprijinire în “sistem berlinez” se utilizează când nivelul apei subterane este situat sub cota finală de excavare, fie în mod natural, fie printr-o coborâre generală a acestui nivel.

8.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la executarea lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee).

Varietatea echipamentelor tehnologice utilizate la executarea acestor categorii de lucrări sunt centralizate în tabelul 8.2

Tabelul nr. 8.2 Tipurile de echipamente tehnologice folosite Tip lucrare Tehnologia utilizată Echipamente tehnologice utilizate

62

Consolidare/ stabilizaretaluzuri

Realizarea taluzurilor Excavatoare cu cupă inversăExcavatoare cu braț telescopicAutogredere

Compactarea taluzurilor Echipamente de compactat (compactor, tăvălugi, excavator cu echipament de compactare, etc.)

Ranforsare taluzuri cu ţinte

Maşini de înfigere a ţintelor (prin presare, înșurubare, vibrare, balistic) Mașini de foraj (forare rotativă sau rotativ – percutantă)Maşini de forat orizontal Instalaţii pentru preparare şi injectare amestecuri

Protecţia taluzurilor cu geosintetice

Echipamente pentru pozarea geosinteticelor pe teren

Protecţia taluzurilor cu plase ancorate

Maşini pentru execuţia ancorajelor

Sprijinirea pereţilor săpăturii

Sprijinire cu elemente prefabricate (panouri, glisiere, şpraiţuri, sprijiniri în “sistem berlinez”)

Excavator hidraulicSisteme hidraulice (tip panou) acţionate manual pentru sprijinirea pereților

Tip lucrare Tehnologia utilizată Echipamente tehnologice utilizateSprijinirea pereţilor săpăturii

Sprijinire cu palplanşe (fixate cu/fără tiranţi de ancoraj)

Maşini de înfigere a elementelor de construcţii în pământ (prin batere, vibrare, presare, lansare)Echipamente de montare a tiranţilor de ancoraj

Evacuarea apei

Executarea şanţurilor şi rigolelor

Maşini de săpat şi nivelat

Executarea drenurilor forate Maşini de forat orizontalExecutarea drenurilor în săpătură deschisă

Excavatoare cu săpare longitudinală

Executarea drenurilor fără săparea şanţului

Echipament tip plug (vertical sau în V)

a) Cerințe pentru echipamentele tehnologice folosite la pozarea geosinteticelor pe teren pentru protecţia taluzurilor

a1) verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: mașina de bază care poate fi excavator cu o cupă (vezi faza 2, partea II) sau încărcător (vezi faza 2, partea II); ruloul care susține materialul geosintetic; lagărele ruloului; elemente de prindere ale ruloului pe cupa/brațul mașinii de bază; elementul de agățare montat pe cupa/brațul mașinii de bază pentru manevrarea ruloului.

a2) verificarea capabilităților operaționale ale echipamentului utilizat, prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici (cu influență directă asupra montării și desfășurării sulului de material, precum și a productivității de lucru): lățimea ruloului care susține materialul geosintetic; viteza de desfășurare a materialului geosintetic care trebuie să fie egală cu viteza de deplasare a mașinii de bază.

63

b) Cerințe pentru sistemele hidraulice acționate manual utilizate la sprijinirea pereților săpăturilor

b1) verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: grupul de acționare - pompa manuală; instalația hidraulică: cilindrul cu simplă, dublă acțiune sau telescopic, conducte flexibile, sistemul de cuplare, conectori, elemente de etanșare, rezervor, manometru; sistemul mecanic de blocare pe poziție a cursei cilindrului hidraulic; lonjeroane, bare extensibile acţionate hidraulic, rame metalice extensibile din bare articulate acţionate hidraulic, bolţuri, elemente de prindere și de fixare, apărători de protecție;

b2) verificarea capabilităților operaționale ale echipamentului utilizat, prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici: dimensiunile constructive și de gabarit ale sistemului în poziție normală/telescopată, lungimea de telescopare a elementelor componente ale sistemului; forța dezvoltată în cilindrul hidraulic, presiunea din circuitul hidraulic, puterea pompei; forța uniform distribuită și forța axială de compresiune la care rezistă cadrele și lonjeroanele din componența sistemului.

c) Cerințe pentru echipamentele tehnologice folosite la înfigerea palplanşelor c1) verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice folosite la înfigerea

palplanşelor (prin batere, vibrare, presare, lansare) cuprinde inspecția următoarelor componente: mașina de bază care poate fi excavator cu o cupă sau macara (vezi faza 2, partea I), mașina de forat (vezi faza 2, partea III) sau presă; grupul de acționare (unitate de putere acționată cu motorul termic/electric sau sursa de aer comprimat); dispozitivul de prindere pe mașina de bază; mandrina; verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie; instalația hidraulică/pneumatică/electrică; ciocanul și nicovala (la ciocanele pneumatice); stâlpii de ghidare (la unele ciocane pneumatice); cuplajul dintre lance și axul motorului (la lănciile vibratoare); vibratorul vibroînfigătorului; ghidajul pentru prinderea corectă a palplanșelor (unde este cazul); țevile de extensie (unde este cazul); sistemul de amortizare a vibrațiilor (unde este cazul); sistemul de înclinare a elementelor de înfigere (dacă utilajul este echipat cu acest sistem pentru înfigerea înclinată a palplanșelor); capotajele.

La ancorajele de fixare a palplanșelor în taluzuri verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: corpul ancorei; capişonul (folosit la ancorajele permanente pentru a proteja capul de ancorare); dispozitivul de cuplare (utilizat pentru îmbinarea tronsoanelor de bară sau a toroanelor care formează armătura ancorajului); elementul prins de corpul ancorei; cablul sau tija ancorei.

c2) verificarea capabilităților operaționale ale echipamentelor tehnologice utilizate la înfigerea palplanşelor, prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici: puterea motorului, debitul maxim, presiunea, energia de impact; momentul maselor excentrice (la vibroînfigătoare), forța de înfigere/extragere, masa ciocanului (la ciocanele pneumatice), dimensiunile nicovalei (la ciocanele pneumatice), frecvența și amplitudinea vibrațiilor generate de vibrator (la vibroînfigătoare), frecvența de batere (la ciocanele pneumatice și vibratoare), lungimea și diametrul furtunului flexibil (la lăncii); distanța minimă/maximă de deschidere a ghearelor mandrinei; adâncimea de înfigere/batere a elementelor; sistemul de amortizare a vibrațiilor (la înfigere prin vibrare); nivelul de zgomot.

În cazul ancorajelor de fixare a palplanșelor în taluzuri, parametrii specifici care asigură capabilitatea operațională, evaluați prin măsurare, sunt: capacitatea portantă internă/externă a ancorajului, forţa de întindere nominală a ancorajului, forţa de întindere la blocare, forţa maximă de întindere aplicată în timpul testelor, forţa de întindere critică de fluaj, lungimea de fixare a armăturii, lungimea zonei de fixare a ancorajului.

d) Echipamente utilizate la consolidarea taluzurilor cu plase din sârmă ancorate sau

64

torcretate (perforatoare rotative pneumatice sau electrice)d1) verificarea stării tehnice a acestor echipamente tehnologice cuprinde inspecția

următoarelor componente: carcasa, mânerul de prindere, sistemul de acționare, sistemul de izolare a vibrațiilor, organul de lucru cu care se realizează operația de găurire.

d2) verificarea capabilităților operaționale ale perforatoarelor rotative utilizate la operația de forare a găurilor pentru ancore, prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici: turație, diametrul găurii efectuate, adâncimea de găurire.

În cazul plaselor torcretate, execuția torcretului se realizează cu instalații/mașini de torcretat .

e) Cerințe pentru echipamentele tehnologice folosite la lucrările de consolidare cu ținte a taluzurilor

e1) verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice care înfig țintele pe cale directă prin presare, înșurubare, vibrare sau balistic ; prin forare, metodele de foraj folosite fiind de tip rotativ sau rotativ-percutant (vezi faza 2, partea III). După introducerea țintelor, faţa taluzului se protejează cu un strat de beton torcretat (cu ajutorul mașinilor de torcretat) sau cu alte soluţii tehnologice care asigură şi fixarea capătului ţintelor.

e2) verificarea capabilităților operaționale ale echipamentelor tehnologice utilizate, prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici: capacitatea portantă, alungirea la rupere, rezistența la coroziune.

Verificările privind mentenanţa echipamentelor tehnologice specifice pentru lucrările de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee), se fac pe baza documentelor de evidenţă a stării tehnice (acolo unde este cazul) și a programului de mentenanță, care cuprinde următoarele activități:

- verificarea modului de funcționare prin teste efectuate zilnice și periodic;- verificarea parametrilor de acționare, prin măsurători efectuate periodic;- verificarea funcționalității sistemelor de comandă, reglare și control, prin teste

efectuate zilnice și periodic.

La executarea lucrărilor de stabilizare, sprijinire și consolidare, trebuie să fie respectate normele naționale în vigoare, prescripțiile precum și reglementările normative, care se referă la:

- securitatea șantierului în care este amplasată lucrarea;- securitatea metodelor tehnologice prin care a fost executată lucrarea;- securitatea în exploatarea instalațiilor și echipamentelor tehnologice principale și

auxiliare, precum și a uneltelor utilizate.În general, se verifică (acolo unde este cazul) dacă sunt îndeplinite următoarele

cerințe esențiale de sănătate și securitate la utilizarea echipamentelor tehnologice folosite la lucrările de stabilizare, sprijinire și consolidare: postul de conducere; dispozitivele pentru comandă; dispozitivele pentru transport și montare; dispozitivele de fixare; dispozitive și inscripții de avertizare; dispozitivele de semnalizare şi a marcajelor; sistemul de ghidare; protectorii; pornirea, oprirea de urgență, frânele mașinii purtătoare; trolii, scripete, tambure și cabluri metalice; instalații hidraulice, furtunuri sau conducte hidraulice și pnumatice; instalația electrică; vizibilitate, iluminare; verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la incendiu, protecţie împotriva componentelor mobile, izolarea surselor de alimentare cu energie; măsurarea nivelului de presiune acustică în interiorul cabinei;verificarea dotărilor şi starea sistemelor de protecţie la reducerea zgomotului; măsurarea vibrațiilor transmise operatorului; etc.

65

În mod specific, la execuția lucrărilor de sprijinire este necesară luarea următoarelor măsuri de securitate a muncitorilor:

- depozitarea pământul rezultat în urma excavării la o distanța de peste 60 cm de marginea tranșeei și nestaționarea utilajelor în acea zonă;

- asigurarea lățimii minime a săpăturii în care va lucra muncitorul, iar după caz montarea blindajelor;

- deplasarea muncitorului peste tranșee se va face peste o pasarelă;- demontarea și montarea sprijinirilor din tranșee, la terminarea lucrării, se vor face

începând de jos în sus, pe măsura astupării gropilor cu pământ și numai sub supravegherea continuă a maistrului de execuție;

- operațiile de încărcare și descărcare a prefabricatelor se va face numai cu mijloace mecanice (trolii, vinciuri, bigi, macarale sau alte dispozitive);

- agățarea prefabricatelor în macara se va face în mod direct, la cârlig (dacă se poate) sau prin intermediul dispozitivelor ajutătoare precum șufe, gase, juguri (dacă direct nu se poate);

- legarea și ridicarea elementelor prefabricate se va face cu respectarea prevederilor ISCIR privind legarea, ridicarea și desfacerea încărcăturilor cu mijloace de ridicat.

Cerințele de protecție a mediului care trebuie să fie respectate de echipamentele tehnologice utilizate la lucrările de stabilizare, sprijinire și consolidare se referă la următoarele:

- poluarea terenului datorită pierderilor de lubrifianţi, carburanți, agent de lucru din instalația hidraulică de acționare a echipamentelor tehnologice;

- poluarea apelor de suprafață/subterane și la modificările majore în regimul acestora;- poluarea aerului datorită noxelor emise de motoarele termice de acționare, a prafului

rezultat în urma săpării pământului, a evacuării materialului forat;- deplasarea excesivă a lucrării însăși sau a terenului și structurilor din zona alăturată,

verificarea stării clădirilor din zona adiacentă (datorită efectului vibrațiilor transmise în teren în timpul desfășurării procesului tehnologic de înfigere a diferitelor elemente), evitarea căderii sau deteriorării arborilor.Respectarea cerințelor prezentate anterior asigură realizarea în condiții de eficiență

economică a acestor tipuri de lucrări, la un nivel de calitate impus.

8.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de consolidare, sprijinire şi stabilizare a pereţilor excavaţiilor şi a taluzurilor (ramblee, deblee).

a) Verificarea execuției pe tipuri de lucrăria1) Verificarea execuţiei taluzurilor:- verificarea amplasamentului;- verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice utilizate;- verificarea efectuării lucrărilor pregătitoare pentru finisarea suprafeței taluzului:

curățare, egalizare, profilare;- verificarea granulozității materialului și a indicelui de compactare Proctor (unde

este cazul), la execuția umpluturilor;- verificarea protecției taluzului (unde este cazul);- verificarea existenței șanțurilor pentru scurgerea apei din precipitații, executate în

paralel cu peretele taluzat;- verificarea pantei, în secțiune transversală a taluzului, cu cea impusă prin proiect.Notă: În vederea asigurării eficienței și calității execuției lucrării la nivelul impus prin

proiectul tehnic, se recomandă utilizarea echipamentelor tehnologice performante care au în

66

dotare sisteme de monitorizare în timp real a parametrilor de lucru, precum: panta taluzului și adâncimea de săpare (la excavatoare), unghiul de înclinare și de rotire a lamei (la autogreder), etc.

a2) Verificarea execuției ranforsărilor taluzurilor:- verificarea amplasamentului;- verificarea calității materialelor pentru umpluturi;- verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice utilizate;- verificarea realizării taluzului pas cu pas, de ,,sus în jos", pe măsura excavării, în

trepte;- verificarea efectuării lucrărilor pregătitoare pentru finisarea suprafeței taluzului:

curățare, egalizare, profilare și stabilizare pentru aducerea taluzului la unghiul specificat în proiect;

- verificarea indicelui Proctor de compactare a taluzului (unde este cazul); - verificarea orientării interspațiilor și lungimilor țintelor, diametrul găurii forate,

integritatea sistemului de protecție anti-corozivă și tehnica de injectare; - verificarea execuției punerii în operă a țintelor, ancorelor, a pozării pânzelor de

rabiț, a betonului torcretat, etc.;- verificarea realizării/înclinării paramentului și racordării capetelor țintelor, precum

și verificarea elementelor de centrare și a distanțierilor (la ranforsarea cu ținte);- verificarea îmbinării elementelor (plase de sârmă, materiale geosintetice, etc.);- verificarea protecției feței taluzului (la aplicarea torcretului). Calitatea mortarelor

și betoanelor torcretate, precum și a aderenței lor la suprafața suport se face prin ciocănirea suprafeței;

- verificarea existenței sistemului de epuisment;- verificarea certificatelor de conformitate a calității elementelor prefabricate puse în

operă, inclusiv a substanței de injectare (la torcretare);- verificarea neperturbării zonei învecinate datorită procedeul tehnologic de înfigere

al elementelor; Înainte de aplicarea torcretului conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice și să consemneze în procesul verbal de lucrări ascunse informații despre: starea suprafeței taluzului, starea plaselor metalice și corespondența cu indicațiile din proiectul de execuție, modul corect de montare, fixare și rezemare a eșafodajelor.

La finalizarea lucrării de ranforsare se întocmesc rapoarte asupra execuției care conțin și planul execuției și instalării sistemului de ținte/ancore utilizat, precum și încercările efectuate pe ținte/ancore/ materiale geosintetice, precum:

- verificarea forței medii de tensionare externă (activă) a suprafeței consolidate a taluzului după amplasarea plăcii portante. Eventualele abateri pot fi compensate prin utilizarea unor șaibe conice montate sub piulițe;

- verificarea tensionării sistemului de ancorare a plaselor din sârmă la valoarea proiectată;

- monitorizarea tensiunii din elementele structurale ale materialelor geosintetice (geotextile, geocompozite, geogrile) cu ajutorul mărcilor tensometrice.

Notă: În vederea asigurării eficienței și calității execuției lucrării la nivelul impus prin proiectul tehnic, se recomandă utilizarea echipamentelor tehnologice performante care au în dotare sisteme de reglare și control a parametrilor, precum: unghiul de înclinare al barelor metalice forate în taluz, lungimea de forare, parametrii specifici ai vibrațiilor (amplitudine, frecvență, forță excitatoare), forța de înfigere a elementului în teren, etc.

67

a3) Verificarea execuţiei sprijinirilor cu elemente prefabricate (cu dulapi verticali/înclinați, filate, şpraiţuri, palplanşe, în “sistem berlinez”) a pereţilor verticali

- verificarea amplasamentului;- verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice utilizate;- verificarea realizării corecte din punct de vedere constructiv a sistemelor de

sprijinire pus în operă;- verificarea adâncimii de înfigere, poziţia în plan, verticalitatea, îmbinările și

etanșeitatea prinderii palplanşelor între ele; - verificarea măsurilor de protecție anticorozivă în funcție de agresivitatea mediului,

luate în cazul lucrărilor definitive;- verificarea protecției împotriva coroziunii la palplanșele de oțel;- verificarea prinderii dintre elementele prefabricate (dulapi, filate, șpraițuri,

palplanșe, panouri, casete, profile metalice, montanţi, glisiere, cadre de îmbinare, cârlige de fixare, lanțuri, etc.) folosite la lucrarea respectivă de sprijinire;

- verificarea distanțelor între axe și adâncimea de înfigere a profilelor metalice/piloților forați (la sistemul berlinez), precum și împănarea dulapilor orizontali din lemn de aripile acestor profile/piloți;

- verificarea existenței contravântuirilor în plan orizontal și vertical, prevăzute la spraițurile orizontale, în cazul sprijinirilor simple ale săpăturilor cu lățimea > 6 m;

- verificarea distanței minime de la vârful dulapilor verticali/marginea inferioară a palplanșelor până la nivelul fundului săpăturii, distanță impusă de reglementările tehnice specifice;

- verificarea elementelor mecanice de cuplare rapidă, din componența sistemelor de sprijinire temporară cu şpraiţuri sau tije telescopice hidraulice acţionate manual, utilizate la șanțuri;

- verificarea îmbinării capetelor sistemelor individuale de sprijinire pentru dispunerea continuă a acestora pe toată lungimea săpăturii (la sistemele hidraulice acționate manual pentru sprjinirea pereților);

- verificarea neperturbării zonei învecinate datorită procedeul tehnologic de înfigere al elementelor (palplanșelor, cadrelor și barelor metalice, a piloților forați);

- verificarea certificatelor de conformitate a calității elementelor prefabricate puse în operă;

- execuţia lucrărilor de epuisment (dacă este cazul). Dacă structurile cu pereți din palplanșe au caracter permanent se întocmesc rapoarte de șantier cu privire la încercările și controalele efectuate pe terenul înconjurător. La sfârșitul lucrărilor se întocmesc rapoarte de șantier, principalele informații fiind despre:

- poziționarea peretelui din palplanșe;- nivelul apei subterane și sistemele de drenaj;- deplasările peretelui din palplanșe, măsurate în timpul execuției;- restricții cu privire la supraîncărcările din spatele peretelui;- rezultatele încercărilor de înfigere și de încărcare efectuate. Ancorele de la lucrările de prijinire a pereților săpăturii cu palplanșe, precum și

sistemele hidraulice de sprijinire a pereților săpăturii se supun înainte de a fi puse în operă la încercări privind forța de blocare/rezistență.

Notă: În vederea asigurării eficienței și calității execuției lucrării la nivelul impus prin proiectul tehnic, se recomandă utilizarea echipamentelor tehnologice performante (pentru punerea în operă a palplanșelor) care au posibilitatea monitorizării în timp real a următorilor parametri: forța de înfigere a elementelor în teren, viteza de înfigere, adâncimea de înfigere, verticalitatea și aliniamentul elementelor introduse în teren, energia de impact, cursa şi

68

frecvenţa de batere, parametrii specifici ai vibrațiilor (amplitudine, frecvență, forță excitatoare), etc.

a4) Verificarea pozării tuburilor de dren: - verificarea amplasamentului;- verificarea stării tehnice a echipamentelor tehnologice utilizate;- verificarea execuției șanțului de dren realizat în săpătură deschisă: adâncimea de

pozare, lungimea tronsonului săpat și panta longitudinală a liniei de dren;- verificarea corpului drenului prin: tubul de captare a apelor și așezarea lui pe

radier; geotextilului; grosimea stratului drenant continuu şi racordarea cu cota inferioară a fundaţiei; compactarea umpluturii drenante; pozării tuburilor ceramice de dren;

- verificarea abaterii în plan a tranșeei, a unor porțiuni de drenuri de la axul rectiliniu și a distanței între drenuri;

- verificarea mărimii a trei rosturi consecutive ale tubului de dren cu ajutorul spionului gradat;

- verificarea funcționalității drenurilor și a capului de dren prin măsurarea debitului cu tuburi piezometrice;

- verificarea executării căminelor de vizitare (la drenul longitudinal);- verificarea certificatelor de conformitate a materialelor puse în operă (tuburi de

dren -ceramice, flexibile sau riflate, filtre - materiale de tip granular naturale sau sintetice, balast, țesături sau împâslituri din fibre plastice, coloane filtrante, etc.).

Pentru respectarea calității lucrării de drenaj executate se fac verificări impuse în baza unui ,,Program pentru controlul calității lucrărilor’’ de comun acord între proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste lucrări se încheie: proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal de recepție calitativă sau proces verbal.

Notă : În cazul pozării tuburilor de dren în săpătură deschisă, se recomandă folosirea excavatoarelor performante cu săpare longitudinală cu lanț portcuțite/portcupe (săpătoare de şanţuri), care au în dotare sisteme de poziţionare a tuburilor și sisteme de control cu laser pentru indicarea cu precizie ridicată a pantei la care sunt puse în operă aceste tuburi. În cazul pozării tuburilor de dren fără executarea tranșeelor, efectuate cu utilaje specializate (mașini de drenaj cu plug vertical sau în V), controlul respectării tehnologiei de execuţie se face cu ajutorul unor aparate de control cu laser, telecomandate, cu care se reglează axa pozării drenului, panta și linia de control. În consecință, utilizarea acestor echipamente tehnologice performante care au posibilitatea monitorizării în timp real a parametrilor procesului de lucru asigură eficiența și calitatea lucrărilor de drenaj la nivelul impus prin proiectul tehnic.

b) Verificări finale. Încercări (unde este cazul)b1) Controlul final al calităţii lucrărilor de taluzareMonitorizarea de lungă durată a acestor lucrări se referă la:- verificarea pantei;- nivelul apei subterane.

b2) Controlul final al calităţii lucrărilor de ranforsare a taluzurilor Monitorizarea de lungă durată a acestor lucrări constă în inspecții periodice care să

ofere informații despre:- deplasările elementelor de fațadă sau deteriorările acestora;- deplasările orizontale și verticale ale capului masivului ranforsat (cu ținte, cu

materiale geosintetice, cu plase de sârmă ancorate) și ale paramentului (dacă este

69

cazul), care se fac obligatoriu prin măsurări manuale sau automate folosind înclinometre, extensometre sau senzori de tasare. Pentru măsurarea efectului presiunii se folosesc celule de presiune montate pe ancore;

- nivelul apei subterane și monitorizarea piezometrelor;- probe pentru încercări privind încărcarea țintelor/ancorelor.

b3) Controlul final al calităţii lucrărilor de sprijiniri cu elemente prefabricate (palplanşe)

Se recomandă elaborarea unui program de supraveghere pe baza căruia să se înregistreze date cu privire la:

- frecvența verificărilor;- valorile critice ale deplasărilor peretelui din palplanșe și supraîncărcările din

spatele peretelui prin măsurarea presiunii exercitate de elementele de susținere cu ajutorul celulelor de presiune sau a senzorilor de tasare montați pe pereții excavației sau a șanțului;

- nivelul apei subterane.

b4) Controlul final al calităţii lucrărilor de execuție a şanţurilor de drenajMonitorizarea de lungă durată a acestor lucrări se referă la:- funcționalitatea sistemului de drenare a apelor, prin măsurarea debitului de

colectare a acestora;- verificarea nivelului apei subterane prin sondaje sau măsurări cu piezometre.

8.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuţie

8.5.1. Alegerea soluţiei de asigurare a stabilităţii pereţilor săpăturii. Domenii de utilizare recomandate pentru diferite procedee tehnologice.

Tabelul 8.3. Recomandări pentru stabilitatea pereților săpăturiiProcedeul tehnologic

Soluții Recomandări de utilizare

SPR

IJIN

IRI

Dulapi, filate, șpraițuri

- la lucrări cu caracter temporar;- când nu e o problemă spațiul, deoarece se reduce din suprafața disponibilă

a construcției cu caracter permanent;- la sprijinirea pereților săpăturilor continue în spații înguste sau largi;- când clădirile învecinate sunt situate în afara zonei de influenţă a peretelui

vertical care trebuie susținut; - la lucrări sub nivelul apei subterane;

Palplanșe - la lucrări cu caracter temporar sau definitive;- la susținerea pereților excavațiilor largi și la etanșarea împotriva infiltrării

apelor;- când sunt necesare preluarea sarcinilor transversale;- la lucrări deasupra nivelului apei subterane;- când clădirile învecinate sunt situate în afara zonei de influenţă a peretelui

vertical care trebuie susținut; Sistem berlinez - la lucrări cu caracter temporar;

- când terenul este foarte coeziv;- la sprijinirea pereților excavațiilor largi;- la lucrări sub nivelul apei subterane;- când clădirile învecinate sunt situate în afara zonei de influenţă a peretelui

vertical care trebuie susținut;

70

Panouri - când terenul este pământ necoeziv și se sfărâmă ușor;- când există zone deschise pentru accesul utilajelor (excavatoarelor,

buldozerelor, etc.) cu care se manevrează panourile;- la lucrări deasupra nivelului apei subterane;

Casete preasamblate/Sisteme hidraulice acționate manual

- când terenul este stabil;- la sprijinirea pereților șanțurilor; - când există zone deschise pentru accesul utilajelor (excavatoarelor,

buldozerelor, etc.) cu care se manevrează casetele/sistemele;- la lucrări deasupra nivelului apei subterane;

CO

NSO

LID

AR

E /

STA

BIL

IZA

RE

Taluzuri din pământ natural

- când nu e o problemă spațiul, deoarece se reduce din suprafața disponibilă a construcției cu caracter permanent;

- la sprijinirea pereților excavațiilor largi;- necesită realizarea unui sistem de evacuare a apelor din precipitații;- necesită inspecții periodice cu privire la pantă și nivelul apelor.

Taluzuri ranforsate

- la lucrări definitive;- la sprijinirea pereților excavațiilor largi;- când sunt necesare preluarea sarcinilor transversale;- se utilizează elemente de ranforsare care rezistă în principal la solicitări de

tracțiune și coroziune. În funcție de valoarea eforturilor se adoptă soluția de ranforsare (cu ținte, plase de sârmă, materiale geosintetice, etc.);

- necesită realizarea unui sistem de evacuare a apelor din precipitații;- necesită inspecții periodice cu privire la deplasările orizontale și verticale

ale capului masivului ranforsat și nivelul apelor.

8.5.2.Alegerea echipamentelor funcţie de caracteristicile lucrării şi ale terenului Alegerea tipului de echipament folosit la o anumită lucrare se va face pe baza următoarelor indicații cu caracter general:

- se vor folosi utilaje cu deplasare pe șenile dacă terenul este moale;- nu se vor folosi utilaje grele în apropierea marginilor zonelor excavate cu risc de

surpare a pereților săpăturii;- dacă nu sunt zone deschise pentru accesul utilajelor pentru manevrarea

elementelelor necesare punerii în operă, atunci se alege altă soluție tehnologică care nu implică utilaje;

- înfigerea elementelor la lucrări de stabilizare/consolidare se realizează prin presare numai în zonele în care vibrațiile și zgomotul generat în timpul execuției pot afecta construcțiile din zona învecinată a amplasamentului lucrării. Altfel, după caz, se pot folosi și celelalte procedee tehnologice: înfigere prin batere, vibrare, lansare, etc.;

- pentru lucrări de mică amploare se recomandă folosirea forței de muncă manuale, cum este cazul unor lucrări de sprijiniri simple;

- dacă amplasamentul lucrării are o suprafață mică atunci se vor folosi utilaje de tipodimensiuni constructive reduse, multifuncționale (dacă se poate) astfel încât la efectuarea unei alte operații tehnologice să se poată schimba organul de lucru cu cel adecvat lucrării respective;

- se recomandă corelarea volumul de pământ dislocat, a înălțimii peretelui, a naturii pământului, a condițiilor meteorologice și climatice cu numărul, productivitatea și performanțele tehnologice ale utilajelor de construcții folosite (inclusiv dotarea cu sisteme de monitorizare automată a parametrilor de lucru).

În tabelul 8.4 se realizează o imagine de ansamblu asupra posibilităților de alegere a echipamentelor tehnologice în corelație cu toate aspectele prezentate anterior și în capitolulul 8.2.

Tabelul nr. 8.4 Recomandări de alegere a echipamentelor tehnologice

71

Caracteristicile lucrării și ale terenului Echipamente tehnologice

A B C D E F G H I J KX X X Excavatoare cu cupă inversăX Excavatoare cu braț telescopic

X X Excavatoare cu săpare longitudinalăX X Autogredere

X Echipamente de compactat (compactor, tăvălugi, excavator cu echipament de compactare, etc.)

X X Mașini de foraj (forare rotativă sau rotativ – percutantă)

X X Maşini de înfigere a elementelor de construcţii în pământ (prin batere, vibrare, presare, înșurubare)

X Echipamente pentru pozarea geosinteticelor pe terenX Instalaţii pentru preparare şi injectare amestecuri

X X Maşini pentru execuţia ancorajelorX Echipament tip plug (vertical sau în V)

Notă: A- Realizarea taluzurilor; B- Compactarea taluzurilor; C- Ranforsare taluzuri cu ţinte; D- Protecţia taluzurilor cu geosintetice; E- Protecţia taluzurilor cu plase ancorate; F- Sprijinire cu elemente prefabricate (panouri, glisiere, şpraiţuri, sprijiniri în “sistem berlinez”); G- Sprijinire cu palplanşe (fixate cu/fără tiranţi de ancoraj); H-Executarea şanţurilor şi rigolelor; I- Executarea drenurilor forate; J- Executarea drenurilor în săpătură deschisă; K- Executarea drenurilor fără săparea şanţului.

În ceea ce privește alegerea pe criterii de performanță a acestor echipamente tehnologice trebuie să se cunoască următoarele:

a) Alegerea echipamentelor tehnologice pentru introducerea elementelor metalice în pământ se face pe baza următorilor parametri și dotări: lungimea elementelor; asigurarea înălţimii treptelor succesive de lucru; corespondența dimensiunilor elementelor de prindere cu diametrul elementelor metalice care se vor introduce în pământ; parametrii sistemului de acționare: viteze, turații, distanțe de avans, presiuni de lucru, forțe de înfigere, amplitudini și frecvențe ale vibrațiilor generate, existența unui sistem de control automat al procesului de punere în operă/execuție, etc.;

b) Alegerea echipamentelor tehnologice pentru drenaje orizontale se face pe baza următorilor parametri și dotări: viteza lanţului portcuţite (la săpătoare de șanțuri); vitezele de deplasare; adâncimea maximă a şanţului; lăţimea şanţului; productivitatea de pozare a conductei de dren; capacitatea buncărelor cu materiale de adaos; masa maşinii; puterea motorului; existența unui sistem de control automat al procesului de punere în operă/execuție, etc.

Alegerea celorlalte tipuri de echipamente tehnologice folosite sunt tratate în alte capitole ale lucrării.

Cap.9. Concluzii privind asigurarea calității și eficienței lucrărilor de epuizmente

9.1. Sinteza informațiilor necesare pentru asigurarea calității și eficienței lucrărilor de epuizmente

9.1.1. Raport privind investigarea geotehnică a terenului

72

La luarea soluțiilor pentru îndepărtarea apei, în vederea asigurării stabilității taluzelor precum și a fundului săpăturii trebuie să se cunoască date despre starea geotehnică și situația hidrogeologică a terenului.

Condiţiile geotehnice specifice amplasamentului se referă la:- dimensiunile în plan şi mai ales adâncimea excavaţiei;- grosimea şi natura straturilor de pământ;- nivelul apei subterane şi mărimea presiunii apei în fiecare strat;- importanţa construcţiei;- prezenţa în vecinătate a unor clădiri şi utilităţi;- perioada de timp cât va rămâne deschisă excavaţia.

Studiul hidrogeologic al terenului este cel care oferă informații despre regimul apelor subterane și condiţiile meteo-climatice ale zonei şi indică parametrii hidrogeologici ai terenului (coeficientul de permeabilitate, porozitatea, coeficientul de cedare, coeficientul de reținere, transmisivitatea, gradientul critic de antrenare hidrodinamică, absorbția de apă).

Exigenţele privind investigaţiile geotehnice sunt funcţie de categoria geotehnică a lucrării, stabilită conform normativului NP 074-2014.

9.1.2. Informaţii privind construcţia ce trebuie realizatăDin punct de vedere al lucrărilor de epuizmente, interesează în primul rând adâncimea

fundaţiei, suprafaţa ocupată de construcţie, precum şi importanţa construcţiei. De asemenea sunt necesare date despre construcţiile din vecinătate, care ar putea fi afectate de coborârea nivelului apei subterane în vederea realizării fundaţiei noii construcţii.

În funcție de situația hidrogeologică a zonei şi de adâncimea excavaţiei, lucrarea se poate încadra în una din următoarele situaţii:

- excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane, nefiind astfel necesare epuizmente;

- excavaţia coboară sub nivelul apei subterane şi trebuie să se efectueze lucrări normale de epuizmente directe sau de drenaj, fără riscul de a influența nefavorabil structurile învecinate;

- excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, în condiții hidrogeologice excepţionale, impunându-se lucrări de epuizmente cu caracter excepţional.

9.1.3. Documentație tehnică pentru execuția lucrării

Lucrările de epuizmente şi tehnologiile de execuţie a acestora sunt reglementate de următoarele normative:

- Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane, indicativ NP 120-14;

- Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuizmente, indicativ NP 134-2014;

- Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale, indicativ C 169-88;

- STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate, cap. 5 Şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor;

- GE 028-97 Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical.

9.1.4. Cerințe de calitate a lucrărilor de epuizmente

Principalele cerinţe de calitate care trebuie respectate la lucrările de epuizmente sunt următoarele:

73

- asigurarea îndepărtării apei din zona de lucru și a continuității evacuării apei;- asigurarea stabilităţii săpăturii şi evitarea riscului de umflare excesivă sau rupere a

bazei fundaţiei sub acţiunea presiunii apei; - evitarea antrenării părţilor fine ale pământului (prin realizarea unui filtru invers în jurul puţului de descărcare); - să nu se producă tasări excesive ale terenului de fundare datorită modificărilor determinate de lucrările de epuismente;

- neafectarea construcţiilor învecinate prin alegerea adecvată a metodei de epuizment.

9.2. Concluzii privind cerințele specifice pentru lucrările de epuizmente

Prin epuizment se înţelege ansamblul lucrărilor care se execută în amplasamentul construcţiilor cu fundare directă, sub nivelul pânzei freatice, pentru a face posibilă executarea ”în uscat” a excavaţiilor şi a elementelor de fundare.

Lucrările de epuizmente se execută atunci când nivelul apelor subterane este situat deasupra cotei inferioare a săpăturii ce trebuie executată. Astfel de lucrări se realizează pe baza unui proiect de epuizment, care trebuie să îndeplinească cerinţele normativului NP 134-2014. Acest proiect stabileşte metoda de epuizment, ţinând seama de granulozitatea şi permeabilitatea pământurilor, de tipul şi caracteristicile acviferului, de diferenţa dintre nivelul iniţial al apei subterane şi înălţimea cu care trebuie coborât acest nivel.

Pe lângă acest proiect, care trebuie întocmit de un proiectant de specialitate, ţinând seama de normativul NP 134-2014, executantul va întocmi un proiect, care va conține detalii pentru lucrările de dirijare, colectare şi evacuare din incintă a apelor infiltrate şi a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât nivelul apei subterane să fie permanent sub cota finală a excavaţiei.

Pentru îndepărtarea apei din excavaţie, se utilizează funcţie de situaţie, mai multe metode de epuizment, dintre care cele mai utilizate sunt:

- pomparea directă a apei care pătrunde prin pereţii şi fundul excavaţiei (epuizmente directe);

- coborârea generală a nivelului apei subterane prin filtre aciculare (cu sau fără vacuum) sau puţuri-filtre, operaţie care se realizează înainte de excavare (epuizmente indirecte);

- realizarea unor bariere etanşe care să împiedice apa subterană să pătrundă în excavaţie. Alte metode de epuizment ( filtre aciculare cu drenare electroosmotică, sifonare, foraje autodescărcătoare cu drenare descendentă sau ascendentă) sunt prezentate în capitolul 3 din normativul NP 134-2014. În acelaşi capitol se indică, pentru fiecare metodă, cerinţele tehnologice specifice pentru executarea lucrărilor

Principalele cerinţe pentru lucrările de epuizmente sunt:- alegerea corectă de către proiectant a soluţiei de epuizment (pentru menținerea

stabilității masivelor de pământ din zonă, pentru evitarea producerii unor tasări excesive ale terenului de fundare, pentru împiedicarea alunecărilor malurilor sau umflărilor excesive ale bazei)

- execuţia corespunzătoare a lucrărilor;- stabilirea prin proiect (de către executant) a măsurilor cu caracter general pentru

evitarea infiltrării în teren a apelor de suprafaţă (colectarea şi evacuarea rapidă a apei, evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic, evitarea stagnării apelor în jurul construcţiilor, execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate);

- utilizarea adecvată a echipamentelor tehnologice specifice lucrărilor de epuizmente; - monitorizarea lucrărilor de epuizment pe durata execuţiei lucrărilor de excavaţii şi a elementelor de rezistenţă şi etanşare ale structurii fundaţiei;

74

- dezafectarea echipamentelor de epuizment în conformitate cu recomandările normativului NP 134-2014.

9.3. Concluzii privind verificarea echipamentelor tehnologice utilizate la lucrări de epuizmente Unul din factorii care influenţează calitatea lucrărilor de epuizmente este funcţionarea corespunzătoare a echipamentelor tehnologice, care trebuie să asigure parametrii indicaţi în proiect şi în cartea tehnică pe toată durata de utilizare. Defectarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor de bază poate avea urmări grave asupra lucrărilor protejate prin epuizmente.

Gama lucrărilor de epuismente este foarte variată, iar o imagine de ansamblu a acestora în corelație cu echipamentele tehnologice folosite este dată în tabelul 9.3.1. Tabelul 9.1.Tipuri de lucrări de epuizment şi echipamente utilizate

Tipul lucrării de epuizment Echipamentele tehnologice utilizatePomparea directă a apelor Instalații de pompare Pozarea bateriilor de filtre aciculare Echipamente de înfigere/extragere, sonete

Executarea şanţurilor, rigolelor și bazinelor de colectare a apelor

Maşini de săpat şi nivelat

Executarea drenurilor în săpătură deschisă Excavatoare cu săpare longitudinală Executarea drenurilor în săpătură închisă Săpător cu echipament cu plug în V

Săpător cu echipament cu plug verticalExecutarea drenurilor forate Maşini de forat orizontal/verticalExecutarea puțurilor filtre Maşini de forat vertical

Capabilitatea echipamentelor tehnologice de a realiza lucrări de epuizmente eficiente și de calitate este dată, printre altele, și de verificarea stării tehnice a echipamentelor şi a parametrilor semnificativi care au influență majoră în procesul de lucru. Aceste verificări se referă la:

a) instalațiile de pompare:- verificarea stării tehnice a acestor echipamente tehnologice cuprinde inspecția

următoarelor componente: capotaje, sistemul de acționare, instalația electrică, sistemul de amorsare a pompei, sitele, flotorul, sorbul etc.;

- verificarea capabilității operaționale a agregatelor de pompare utilizate prin măsurarea principalilor parametri funcţionali și tehnologici: diametrele conductelor de aspiraţie/refulare, debitele de lucru, puterea, înălţimea de refulare, adâncimea de absorbţie etc.;

b) instalațiile de drenare electroosmotică:- verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: sursa de

curent, electrozii metalici, bornele, ţevile metalice, instalația de pompare etc.;- verificarea capabilității operaționale prin măsurarea parametrilor electrici; c) instalațiile cu filtre aciculare:- verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: filtrul

colector de aspirație, accesoriile de lucru, instalația de pompare, pompa de vacuum etc.;

- verificarea capabilităților operaționale prin măsurarea următorilor parametri esențiali: lăţimea fantelor filtrului, diametrul filtrului, lungimea filtrului etc. şi bineînţeles şi măsurarea parametrilor pompei;

d) echipamentele pentru executarea drenajelor orizontale (montate în săpătură deschisă sau închisă):

75

- verificarea stării tehnice cuprinde inspecția următoarelor componente: mașina de bază, echipamentul de lucru cu accesorii (cadrul echipamentului, lanțul, cuțitele/ racleții, plugul, sistemul de pozare a tubului de dren, buncărele, sistemele de acționare, de reglare, comandă și control etc.);

- verificarea capabilităților operaționale prin măsurarea următorilor parametri esențiali: viteza lanţului portcuţite, vitezele de deplasare în timpul lucrului/transportului, adâncimea/ lățimea maximă a şanţului realizat, forța de tăiere la plug sau la cupă/cuțit, frecvența și amplitudinea vibrațiilor (la plugul activizat prin vibrații), precizia sistemului de ghidare cu laser (dacă mașina are în dotare acest sistem), puterea, productivitatea mașinii, productivitatea transportorului etc.;

e) excavatoarele pentru realizarea șanțurilor, rigolelor, bazinelor de colectare a apei (vezi cap. 6.3);

f) echipamentele de forat pentru puţuri-filtre (vezi partea III).

Pentru eficiența procesului de evacuare a apei din săpături, este necesară monitorizarea variaţiei nivelului apei subterane, care se face prin măsurători sistematice ale nivelului apei în foraje piezometrice sau monitorizarea presiunii interstițiale subterane cu ajutorul piezometrelor, care trebuie efectuată (obligatoriu) atât pe perioada realizării lucrării de epuismente, cât şi după finalizarea acesteia (în cazuri speciale). Aceste măsurători se realizează manual sau automat, cu ajutorul echipamentelor tehnologice cu dotare mecatronică și a sistemelor automate de control. Printre cele mai uzuale și performante tipuri constructive de piezometre (având diferite principii de măsurare) sunt: piezometrele tip conductă (standpipe), piezometrele cu coardă vibrantă și piezometrele cu celule de presiune (pneumatice, electrice sau hidraulice).

Menţinerea capabilitatea echipamentelor pe toată durata de utilizare necesită executarea la timp a operaţiilor de mentenanţă. Verificările privind mentenanţa echipamentelor tehnologice specifice pentru lucrările de epuizmente se fac pe baza documentelor de evidenţă a stării tehnice (acolo unde este cazul) și al programului de mentenanță.

Programul de mentenanță al pompelor de epuizmente cuprinde următoarele activități:- verificarea modului de funcționare a pompei (fără vibrații), prin teste efectuate

zilnice și periodic;- verificarea parametrilor electrici ai pompei (tensiunea și intensitatea curentului),

prin măsurători efectuate periodic;- verificarea presiunii și a debitului pompei, prin măsurători efectuate o dată pe lună

(valorile trebuie să fie constante în timp);- verificarea funcționării plutitorului la instalaţii cu oprire automată;- curățarea a pompei cu jet de apă pentru îndepărtarea depunerilor acumulate în

carcasa pompei sau pe rotorul acesteia;- revizia completă a pompei la intervalele indicate în instrucţiunile de utilizare şi

întreţinereProgramul de mentenanță al instalațiilor de filtre aciculare cuprinde următoarele

activități:- verificarea gradului de înfundare al fiecărui filtru acicular, prin măsurători

efectuate periodic;- verificarea racordului fiecărui filtru acicular la instalația de pompare a apei, prin

inspecții vizuale efectuate periodic.Programul de mentenanță al instalației de drenare electroosmotică cuprinde

următoarele activități:

76

- verificarea parametrilor electrici ai instalației (tensiunea și intensitatea curentului), prin măsurători efectuate periodic;

- verificarea stării electrozilor metalici și a bornelor, prin inspecții vizuale efectuate periodic.

În tabelul 9.2 sunt centralizate problemele/cauzele/soluțiile des întâlnite la funcționarea pompelor de epuizmente, a instalațiilor de filtre aciculare și a celor de drenare electroosmotică

Tabelul nr. 9.2 Tablou centralizator cu remedierea disfuncționalității unor echipamente tehnologice folosite la epuizmente

PROBLEME CAUZE SOLUȚII

POM

PE D

E

EPU

ISM

EN

TE

Pompa nu pornește.

Curentul electric este întrerupt;

Poziţia incorectă a plutitorului

Se verifică sursa de alimentare cu energie;Se ridică mai sus plutitorul.

Jet inexistent.

Sita interioară este înfundată;Furtunul este îndoit;Capacitatea redusă de pompare (apă este murdară/corozivă).

Se curăță sita cu un jet de apă;Se îndreaptă furtunul;Se curăță pompa și se schimbă componentele uzate.

Pompa nu se oprește.

Plutitorul nu se poate scufunda.

Se plasează corect pompa pe fundul puțului.

FIL

TR

E A

CIC

UL

AR

E

Filtrele nu absorb apa.

Înfundarea filtrelor.Se scot filtrele, se curăță sau se înlocuiesc materialele filtrante din componența acestora.Eliminarea sedimentelor din dispozitive

INST

AL

.DE

DR

EN

AR

E

EL

EC

TR

OO

SMO

TIC

Ă

Instalațiile nudrenează apa.

Curentul electric este întrerupt;Nu funcționează instalația de pompare;Electrozii metalici sunt uzați;

Țeava metalică nu e conectată corect la sursa de curent.

Se verifică sursa de alimentare;Se înlocuiesc componentele uzate din instalația de pompare; Se înlocuiesc electrozii metalici;Se conectează țeava metalicăla polul pozitiv al sursei de curent.

Verificările privind mentenanţa celorlalte echipamente tehnologice folosite la lucrări de epuismente sunt detaliate în alte capitole astfel:

- excavatoare pentru realizarea șanțurilor, rigolelor, bazinelor de colectare a apei (vezi cap.6.3)

- echipamente pentru înfigerea filtrelor aciculare (vezi partea III)- echipamente de forat pentru puţuri-filtre (vezi partea III)De asemenea, la executarea lucrărilor de epuizmente trebuie să se verifice dacă sunt

îndeplinite cerinţele de securitate a muncii cu privire la:- securitatea amplasamentului lucrării;- securitatea soluțiilor tehnologice adoptate;

77

- securitatea în exploatarea echipamentelor tehnologice și a uneltelor folosite.În cazul agregatelor de pompare se impun, în special, cerințe de securitate constând în

verificarea protectorilor și a dispozitivelor de protecție, a prizei (la pompele electrice), a parametrilor rețelei de alimentare/sistemului de acționare, etc.

Principalele cerinţe de protecţie a mediului impuse la utilizarea echipamentelor tehnologice specifice pentru lucrările de epuismente sunt centralizate în schema alăturată.

Fig. 9.1

Îndeplinirea tuturor acestor cerințe prezentate sintetic mai sus asigură realizarea în condiții de eficiență economică a lucrărilor de epuizmente, la un nivel de calitate impus.

9.4. Concluzii privind verificarea lucrărilor de epuizmente

Monitorizarea lucrărilor de epuizmente pe parcursul desfăşurării lor vizează mai multe aspecte:

a) controlul calităţii materialelor utilizate pentru execuţia lucrării;b) verificarea respectării tehnologiei de execuţie:

b1) verificări la execuţia epuizmentelor prin pompare directă:- verificarea echipamentelor (pompe, conducte, sorb, vane);- verificarea calităţii materialului filtrant şi a tuburilor de drenare;- verificarea stabilităţii taluzelor excavaţiei;- verificarea execuţiei rigolelor şi a bazinelor de colectare a apei/bașelor; - verificarea executării şanţurilor de gardă;- verificarea corespondenţei dimensiunilor şanţurilor de gardă și a pantelor de

scurgere cu cele prevăzute în proiect;- verificarea fişei palplanşelor pentru evitarea antrenării particolelor fine de

nisip de către curentul apei;- verificarea şanţurilor de drenaj, a poziţiei şi dimensiunilor puţurilor

colectoare;- verificarea aplicării măsurilor de asigurare a stabilităţii pereţilor la puţurile

colectoare.b2) verificări la execuţia epuizmentelor indirecte cu filtre aciculare:

- verificarea execuţiei puţurilor de epuizment;- verificarea materialelor pentru coloana filtrantă;- verificarea operaţiei de înfigere a filtrelor aciculare;- verificarea distanţei dintre filtre;- verificarea racordării filtrelor aciculare la staţia de pompare cu vacuum;

b3) verificări la execuţia epuizmentelor indirecte cu puţuri filtrante sau cu foraje autodescărcătoare cu evacuare descendentă sau ascendentă:

- verificarea execuţiei puţurilor filtrante;

78

- verificarea materialelor (pentru coloana definitivă, coloana de aspirație, coroana de material granular, coloana filtrantă, decantor);

- verificarea operaţiei de forare a puțului;- verificarea racordării coloanei de aspirație la staţia de pompare;

b4) verificări la execuţia epuizmentelor prin electroosmoză:- verificarea execuţiei puţurilor în care se plasează electrozii;- verificarea stării electrozilor;- verificarea alimentării de la o sursă de curent continuu a electrozilor;- verificarea existenței puțului de colectare a apei;

b5) verificări la execuția epuizmentelor folosind instalaţii de extragere şi evacuare a apei prin sifonare;

- verificarea operației de pozare a conductei colectoare care reprezintă sifonul;

- verificarea conectării conductelor auxiliare la conducta colectoare;- verificarea funcționării sifonului;- verificarea legării capătului final al conductei colectoare la puțul colector

sau cazanul de vacuum;- verificarea adâncimii de îngropare a colectorului;- verificarea debitului de aer evacuat al instalației de amorsare.

Pe perioada efectuării epuizmentului se execută următoarele operaţii de verificare şi control:

-monitorizarea nivelului apei subterane, care se realizează prin măsurători sistematice ale nivelului apei în foraje piezometrice;

-verificarea stabilităţii generale a terenului din amplasamentul construit;-verificarea influenţei epuizmentului asupra zonelor adiacente;-verificarea existenţei fenomenelor de antrenare hidrodinamică a particulelor

fine din orizonturile acvifere

9.5. Alegerea procedeului tehnologic în conexiune cu echipamentele de execuție

9.5.1. Alegerea soluției de epuizment. Domenii de utilizare recomandate pentru diferite procedee tehnologice

Alegerea metodei de epuizment adecvată unei lucrări se realizează în funcție de granulozitatea și permeabilitatea pământului din stratul acvifer.

Gama tehnologiilor utilizate la execuția lucrărilor de epuizmente este vastă și cuprinde:

a) pomparea directă a apei din excavații;b) evacuarea apei prin foraje amplasate pe conturul excavației;c) coborârea generală a nivelului apei subterane cu instalații de filtre aciculare;d) extragerea şi evacuarea apei prin sifonare;e) realizarea forajelor autodescărcătoare, cu drenare descendentă sau ascendentă;f) realizarea grupurilor de foraje care lucrează în interferență.În funcție de valorile permeabilității terenului, se disting următoarele criterii de

alegere a soluției de epuisment:k=10-9 cm/s - afluxul de apă este neglijabil;k=10-9... 10-7 cm/s - drenaj impracticabil; se recomandă epuismente directe, cu colectarea apei din săpătura deschisă;k=10-7... 10-5 cm/s - se recomandă utilizarea filtrelor aciculare cu vacuum sau electroosmoză;

79

k=10-5... 10-3 cm/s - se recomandă filtre aciculare;k>10-3 – 1 cm/s - se recomandă pompare din foraje echipate cu filtre;k>1 cm/s - se recomandă soluții combinate, precum: pomparea apei din foraje

echipate cu filtre; executarea excavațiilor direct sub apă, cu dragline, graifere, instalații de dragare, etc.; evacuarea apei din incinte etanșe cu pereți verticali, realizate din palplanșe, piloți forați, pereți mulați sau ecrane de injecții; drenaj descendent prin foraje autodescărcătoare, numai dacă există un strat inferior care să preia debitul de scurgere gravitațională a apei din incintă.

9.5.2. Alegerea echipamentelor funcție de caracteristicile lucrării și ale terenului

În primul rând trebuie să se stabilească soluția de epuizment, iar apoi în funcție de aceasta se alege tipul de echipament necesar execuției lucrărilor. Soluția de epuizment se alege ținând seama de condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului, precum și de caracteristicile terenului, după cum se poate observa în schema alăturată.

Fig. 9.2. Schemă de alegere a soluţiei de epuizment

Apoi, în vederea selectării echipamentelor care vor fi utilizate, se iau în calcul următoarele aspecte:

- corelarea acestora cu operațiile tehnologice specifice tipologiei lucrării de epuizment;

- performanțele tehnologice privind execuția operațiilor;- existența sistemelor de comandă și control al execuției operațiilor; - eficiența economică a lucrării executate.În schema alăturată sunt prezentate corelațiile dintre soluția de epuizment-procedeul

tehnologic-echipamentul indicat pentru execuția lucrării.

80

Fig. 9.3. Corelarea procedeului tehnologic cu echipamentele utilizate

Pentru stabilirea performanței tehnologice a unui utilaj trebuie să se cunoască parametrii esențiali care influențează în mod direct calitatea procesului de lucru. În continuare, pentru fiecare tip de echipament tehnologic folosit la lucrările de epuizment, se vor prezenta principalii parametri specifici și recomadări privind utilizarea acestora:

a) instalațiile de pompare:- diametrele conductelor de aspiraţie/refulare;- debitele de lucru;- înălţimea de refulare;- adâncimea de absorbţie;- tipul de fluide care pot trece prin aceste pompe;

b) instalațiile de drenare electroosmotică:- tensiunea și intensitatea curentului electric; - tipul curentului electric;- natura electrozilor;

c) instalațiile cu filtre aciculare:- lăţimea fantelor filtrului;- diametrul filtrului;- lungimea filtrului;- natura materialului filtrant;

d) echipamentele pentru executarea drenajelor orizontale: - adâncimea și lățimea maximă a şanţului săpat;- viteza lanţului portcuţite; - vitezele de deplasare în timpul lucrului/transportului;- productivitatea pozării drenului (la cele care au această posibilitate);- dotarea cu aparatură de reglare și control al parametrilor tehnologici (la cele

care au în dotare aceste sisteme mecatronice);

Recomandări:La pomparea directă, se recomandă ca alegerea pompelor să se facă în funcție de

caracteristicile apei evacuate, astfel:- dacă apele sunt curate sau puțin murdare →pompe centrifuge;- dacă apele sunt murdare (antrenează nămolul sau nisipul) →pompe cu diafragmă.

81

În cazul pământurilor fine nisipoase, prăfoase, cu un procent mai ridicat de particule fine argiloase (pământuri care cedează mai greu apa), se recomandă ca aplicarea vacuumului să fie însoţită de drenarea electroosmotică.

În cazul terenurilor coezive și cu permeabilitate mare se recomandă execuția puţurilor filtrante de diametru mare, cu ajutorul mașinilor de forat.

Filtrele aciculare se recomandă a fi folosite numai în terenuri necoezive (nisipoase), caracterizate prin permeabilitate redusă. La alegerea instalaţiei cu filtre aciculare trebuie să se cunoască debitul necesar care este funcţie de diametrul conductei colectoare, de lungimea sa şi de viteza fluidului în conductă. Numărul de filtre aciculare necesare unei incinte de lucru este şi el dependent de lungimea şi lăţimea săpăturii, pasul de instalare a filtrelor precum şi distanţele de la marginea săpăturii până la filtre.

Din gama tipodimensională și constructivă variată a utilajelor de săpare și pozare a a tuburilor de dren se recomandă să se aleagă acele echipamente tehnologice care au în dotare sisteme de comandă, reglare și control a parametrilor esențiali ai procesului de lucru, precum: adâncimea de pozare, panta traseului de pozare, așezarea drenului pe patul corespunzător de material filtrant, etc. În felul acesta, lucrările de epuizment efectuate au un grad ridicat al calității în ceea ce privește precizia de execuție, corectitudinea procesului tehnologic, toate acestea conlucrând la obținerea unor lucrări eficiente din punct de vedere economic.

ANEXA 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND PROCEDEE TEHNOLOGICE ŞI ECHIPAMENTE PERFORMANTE PENTRU ASIGURAREA

CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

CUPRINS

CAP. 1 MEMORIU TEHNIC 82CAP. 2 CAIETE DE SARCINI 82

LUCRĂRI DE TERASAMENTE 83STRATURI DE FORMĂ 99FUNDAŢII DIN BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 110FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL 120

CAP. 3 PCCVI 132CAP. 4 FIŞE TEHNICE. SCHEME/PLANURI TEHNOLOGICE APLICATE

PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE 132CAP. 5 LISTA DE ACTIVITĂŢI AFERENTE LUCRĂRILOR DE

TERASAMENTE. TABELUL VARIANTELOR DE MECANIZARE PROPUSE

133

CAP. 6 ANTEMĂSURĂTOARE. 136CAP. 7 NORMA DE TIMP, NORMA DE DEVIZ

A ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGIC, CALCULUL TIMPILOR MAŞINĂ 138

CAP. 8 CALCULUL TARIFELOR DE ÎNCHIRIERE, A COSTURILORUNITARE ŞI A PREŢURILOR DE DEVIZ 142

CAP. 9 ANALIZA COMPARATIVĂ A SOLUŢILOR TEHNOLOGICE ŞI ECONOMICE ŞI SELECTAREA VARIANTELOR TEHNOLOGICE DE MECANIZARE 154

82

CAP. 10 PROTECŢIA MEDIULUI. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE EMISII ALE ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE 154

CAP.1. MEMORIU TEHNIC

MEMORIU TEHNIC va cuprinde cel puţin capitolele:

1. DATE GENERALE1.1. Denumirea obiectivului de investiţii 1.2. Amplasament:Judeţul ......................................................................Teritoriul administrativ .........................................Clasa tehnică a drumului......................................... Harta .........................................................................1.3. Titularul investiţiei1.4. Beneficiarul investiţiei1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate1.6. Necesitatea şi oportunitatea lucrării (investiţiei

2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE 2. 1. Situaţia actuală şi informaţii cu implementarea proiectului 2.2. Analiza situaţiei existente

3. CARACTERISTICI GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT3.1. Sistem rutier determinat prin sondaje 3.2. Stabilirea categoriei geotehnice

4. CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ

5. SITUATIA PROIECTATĂ 6 – MATERIALE UTILIZATE

83

7 – MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ IN MUNCĂ

8 – RECOMANDĂRI

CAP.2. CAIETE DE SARCINI Caietele de sarcini pentru lucrări de drum vor cuprinde pentru fiecare tip de lucrări următoarele caiete de sarcini: 2.1. Lucrări de terasamente2.2. Straturi de formă2.3. Fundaţii din balast şi/sau de balast amestec optimal2.4. Fundaţii din piatră spartă şi/sau de piatră spartă amestec optimal2.5. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald – NU SE APLICĂ2.6. Imbracaminţi rutiere bituminoase cilindrate la cald – NU SE APLICĂ2.7. Geocompozite – NU SE APLICĂ2.8. Dispozitive de scurgere a apelor de suprafaţă – NU SE APLICĂ2.9. Semnalizări rutiere (indicatoare) – NU SE APLICĂ2.10. Executia marcajelor – NU SE APLICĂ

.2.1. LUCRARI DE TERASAMENTE2.1.1. GENERALITĂŢI2.1.1.1. DOMENIU DE APLICARE2.1.1.2. PREVEDERI GENERALE2.1.2. MATERIALE FOLOSITE2.1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL2.1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE2.1.2.3. APA DE COMPACTARE2.1.2.4. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE2.1.2.5. VERIFICAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR2.1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR2.1.3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR2.1.3.2. LUCRARI PREGATITOARE2.1.3.3. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI2.1.3.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PĂMÂNT2.1.3.5. EXECUTIA DEBLEURILOR2.1.3.6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI2.1.3.7. EXECUTIA RAMBLEURILOR2.1.3.8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR2.1.3.9. FINISAREA PLATFORMEI2.1.3.10. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL2.1.3.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE2.1.3.12. INTREÎINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE2.1.3.13. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR2.1.4. RECEPTIA LUCRARII2.1.4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE2.1.4.2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR2.1.4.3. RECEPTIA FINALA2.1.5. MASURARE2.1.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

84

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

2.1. LUCRARI DE TERASAMENTE2.1.1. GENERALITĂŢI2.1.1.1. DOMENIU DE APLICAREAcest caiet de sarcini se poate aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.2.1.1.2. PREVEDERI GENERALELa executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi normative in vigoare, la data execuţiei, in măsura in care acestea completează caietul de sarcini.Executantul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare acreditate/autorizate şi agreate de investitor, efectuarea tuturor incercărilor rezultate din aplicarea caietului de sarcini. Executantul va efectua, la cererea investitorului şi in conformitate cu prevederile contractului, şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.Executantul va adopta măsurile tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.Executantul va ţine evidenţa zilnică a volumelor de terasamente executate, precum şi inregistrările de calitate privind rezultatele testelor efectuate.In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile din caietul de sarcini, investitorul poate dispune intreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala executantului.2.1.2. MATERIALE FOLOSITE2.1.2.1. PĂMÂNT VEGETALPentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi insămânţate sau plantate se foloseşte pământ vegetal rezultat de la curăţirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren acoperite cu pământ vegetal corespunzator.2.1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTECategoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor sunt clasificate in STAS 1243-88 (SR EN ISO 14688-2/C91:2007). Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice inălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiţii climaterice, hidrologice şi la orice inalţime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvată.Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor din STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de ingheţ-dezgheţ la lucrări de drum.In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pământuri rele sau foarte rele (vezi STAS 1243) sau a celor cu densitate in stare uscată compactă mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pământuri de calitate satisfacătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se va face pe toată laţimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm in cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili in funcţie de condiţiile locale concrete, de către Şeful de şantier. Nu se vor utiliza in ramblee pământurile organice, maluri, namoluri, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţa redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%),

85

precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pământ ingheţat sau cu conţinut de materii organice care putrezesc.2.1.2.3. APA PENTRU COMPACTAREApa pentru aducerea umidităţii pământului la valoarea optimă de compactare a pământului trebuie să fie curată, să nu conţină materii organice in suspensie.Apa salcie va putea fi folosita cu acordul proiectantului, cu excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.Se pot adăuga produse, destinate să faciliteze compactarea se va face cu aprobarea dirigintelui de şantier. In aprobare se vor preciza şi modalităţile de utilizare.2.1.2.4. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIEPământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.2.1.2.5. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILORPentru verificarea calităţii pământului se face determinarea principalelor caracteristici prevăzute în tabelul 2.1.1 de laboratorul executantului care va consemna la zi, intr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

Tabel 2.1.1Caracteristicule principale care se determină pentru verificarea calităţii pământurilorNr.crt.

Caracteristici care se verifică Frecvenţe minime Metode de deterinare

conform STAS0 1 2 31. Granulozitate In funcţie de heterogenitatea

pământului utilizat insă nu va fi mai mică decât o incercare la fiecare 5.000 mc

1913/5-852. Limita de plasticitate 1913/4-863. Densitate uscată maximă 1913/3-764. Coeficientul de

neuniformitate730-89

5. Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite in rambleurile din spatele zidurilor şi pământurile folosite

1913/13-83

6. Umflare libera La protecţia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc

1913/12-88

7. Sensibilitate la ingheţ, dezgheţ

O incercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru rambleuri- 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

2.1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR2.1.3.1. PICHETAJUL LUCRĂRILORAxa traseului drumului va fi materializată pe teren prin picheţi martori infipţi in pământ in toate punctele importante ale traseului. Vârfurile de unghi se vor marca prin borne de beton legate de reperi amplasaţi in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insoţit şi de o reţea de repere de nivelment stabili, confecţionaţi din borne de beton, amplasaţi in afara zonei drumului, cel puţin câte două repere pe km.Dacă documentaţia este intocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea traseului drumului se va face la inceperea lucrărilor

86

de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi şi a reperelor de pe teren.La inceperea lucrărilor se va face o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanţă maxima intre acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m in curbe.Picheţii implantaţi vor fi legaţi, in plan şi in profil in lung, de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.După definitivarea pichetajului, în afara de axa drumului, executantul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- inalţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii in ax, de-a lungul axului drumului;- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);- inclinarea taluzurilor.

Executantul răspunde de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperelor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de câte ori este necesar.Scoaterea picheţilor in afara amprizei lucrărilor poate fi efectuată de către executant numai cu aprobarea scrisa a dirigintelui de şantier. Modificarea se notifică cu cel puţin o zi mai devreme. La efectuarea pichetajului vor fi identificate şi poziţiile tuturor instalaţiilor subterane şi aeriene, aflate in ampriza lucrărilor in vederea mutării sau protejarii acestora.

2.1.3.2. LUCRĂRI PREGĂTITOAREPentru realizarea terasamentului mai inainte se execută lucrări pregătitoare in limita zonei ae care se va construi. Lucrările pregătitoare executate sunt:

- defrişări;- curaţirea terenului de resturi vegetale;- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafaţă şi adâncime;- demolarea sau protejarea construcţiilor existente.

Executantul va tăia arborii, pomii şi arbuitii, scoate radacinile şi buturugile, transportă materialul lemnos rezultat, in conformitate cu legislaţia in vigoare.Extragerea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inălţime mai mică de 2 m precum şi la debleuri.Curaţirea terenului de resturi vegetale se face pe intreaga suprafaţă a amprizei.Decaparea pământului vegetal se face pe intrega suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut. Pământul decapat şi alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate şi depuse în depozite definitive. In acest mod se evită amestecul sau impurificarea terasamentului care se execută. Pământul vegetal va depus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.Asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafaţă şi adâncime se face prin dirijare prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa in afara amprizei drumului.Dacă este necesar, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului.Demolarile construcţiilor existente vor fi executate până la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare pot fi reutilizate conform precizărilor din caietele de sarcini speciale sau instrucţiunilor şefului de şantier. Toate materialele provenite din demolări sau dezafectări aparţin beneficiarului şi vor fi depozitate şi predate acestuia conform instrucţiunilor. Materialele fără utilitate sau care nu se predau beneficiarului vor fi evacuate la groapa publică cea mai apropiată numai cu aprobarea dirigintelui de şantier, transportul şi depozitarea fiind in sarcina executantului.Golurile rezultate in urma ptegătirii terenului(puturi, pivnite, excavaţii, gropi) vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură şi compactate pentru a obţine gradul de compactare prevăzut in caietul de sarcini.

87

Executantul va trece la execuţia terasamentelor după recepţia amprizei drumului.Recepţia trebuie, sa fie in mod obligatoriu, menţionată in registrul de şantier.2.1.3.3. TRANSPORTUL PĂMÂNTULUITransportul pământului provenit din săpături, se face în profilurile cu umplutură ale proiectului. La inceputul lucrărilor, executantul prezintă consultantului spre aprobare, o diagrama a cantităţilor ce se vor transporta, precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea lucrărilor (mijloace de transport, distante, etc.).Excedentul de pământuri rezultate săpătură sau din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite vor fi transportate în depozite definitive.Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub forma de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării şefului de şantier.Dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor pământurile provenite Daca, in cursul, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile din caietul de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de execuţie a rambleurilor, executantul informează dirigintele de şantier şi propune spre aprobare alternative de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe baza testelor de laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata.Dacă dirigintele de şantier considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevedri din caietul de sarcini. In acest caz, executantul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei cantăţi de pământuri după pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.Pentru transportul pământului, executantul întocmeşte un “plan de transport”, care defineşte în spaţiu şi timp mişcările şi localizarea finală a fiecarei cantităţi extrase de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. Planul de transport va cuprinde, obligatoriu, traseul de transport şi punctele de trecere obligatorii. Planul de transport este supus aprobarii dirigintelui de şantier în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrarilor.2.1.3. 4. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE DE PĂMÂNTDacă localizarea gropilor de imprumut şi a depozitelor de pământ nu sunt impuse prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Executantul, cu acordul dirigintelui de şantier. Acordul va fi solicitat cu minimum 10 zile înainte de începerea exploatarii gropilor de împrumut sau a depozitelor. Cererea va fi însoţită de:

- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, conform prevedrilor din caietul sarcini. Cheltuielile pentru studiul geotehnic şi analizelor de laborator executate pentru acest raport sunt în sarcina Executantului;

- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de imprumut;

- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului.Executantul va respecta urmatoarele regulip pentru exploatarea gropilor de împrumut:

- pământul vegetal va fi depozitat în locurile aprobate şi va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;

88

- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, să fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie ingrijit executate;

- taluzurile gropilor de împrumut, amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împru-mut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m laţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;Surplusul de săpătura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul dirigintelui de şantier, astfel:

- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte conditiile impuse.La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmari ca prin execuţia acestora să nu se provoace înzapezirea drumului.Executantul va avea grija ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, executantul va fi răspunzator de aceste pagube.Dirigintele de şantier se poate opune executarii gropilor de împrumut sau depozitelor propuse de executant şi susceptibie de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca executantul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, ramân în sarcina executantului.2.1.3.5. EXECUŢIA DEBLEURILORExecuţia lucrării va începe după ce este verificat modul de pregatire a amprizelor de debleu aşa cum este precizat în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale şi verificat şi aprobat de catre dirigintele de şantier. Săpăturile vor fi atacate frontal pe întreaga laţime şi pe măsura avansării, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale. Nu sunt admise supraadâncimi în debleu. Dacă accidental apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie dirigintele de şantier. Aceste lucrări vor fi suportate de executant.Terasamentele realizate în terenuri sensibile la umezeală se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor. In acest fel lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.Dacă terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu are portanţa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.

89

Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, executantul va trebui să informeze dirigintele de şantier de neconcordanţa constatată. Dirigintele de şantier dispune modificarea înclinarii taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor.Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 2.1.2, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.Tabel 2.1.2 Inclinarea taluzurilor la deblee

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0 : 1,5

Pământuri mărnoase 1,0:1,0...1,0:0,5Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1,0:0,1Roci stâncoase alterabile, în functie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea

de la 1,0:0,1 până la pozitia verticală sau chiar în consola

Dacă debleurile sunt amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de bâltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Calcul de stabilitate se va face şi în cazul in care debleul este mai adânc de 12m.Taluzurile se vor curaţa de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren. Dacă rocile dislocate a caror stabilitate este incertă vor fi eliminate..Dacă masele de pământ întroduse în terasament devin instabile, executantul va lua măsuri imediate de stabilizare, oprind execuţia lucrarilor în zona afectată şi luând toate măsurile necesare de protecţia muncii şi anunţând în acelaşi timp şi dirigintele de şantier.Debleurile în terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm.La săpăturile executate cu ajutorul explozivului, în terenuri stâncoase, executantul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât dupa explozii să se obtină următoarele:

- degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei;- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

Pe durata lucrului cu explozibil va trebui să se inspecteze, frecvent în special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlatura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 2.1.3.

Tabelul 2.1.3Toleranţe de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor

Profilul Toleranţe admiseRoci necompacte Roci compacte

Platforma cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cmPlatforma fară strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cmTaluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcţie de natura

rocii

Nivelarea platformei stâncoase poate fi lăsată la alegerea executantului, având posibilitatea de de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat.

90

Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

- în perioada ploioasă săpătura se va face vertical;- în perioada fără ploaie sapatura se va face în straturi, până la orizontul al carui

conţinut în apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.In timpul execuţiei debleurilor, executantul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung. Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor, executantul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.2.1.3.6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURILucrarile pregătitoare enumerate la 2.1.3.2 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.Dacă linia de cea mai mare pantă a terenului este superioara lui 20%, executantul va executa trepte de înfrăţire avănd o înalţime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior.Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de dirigintele de şantier.Pe terenurile remenajate în cursul lucrărilor pregătitoare, sau pe terenuri de portanţă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minima de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 2.1.4.2.1.3.7. EXECUŢIA RAMBLEURILORA. GeneralităţiExecutarea lucrărilor poate începe după pregătire terenului indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, verificate şi aprobate de dirigintele de şantier. Aprobarea începerii lucrărilor este, obliatoriu consemnată în caietul de santier. Este interzis a se executa lucrări de terasamente pe timp ploios sau ninsoare.Execuţia rambleurilor se va întrerupe atunci când nu se atinge calitatea definită prin caietul de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale. Execuţia se va relua dupa încetarea intemperiilor şi revenirea terenului la parametrii fizici corespunzători, în conformitate cu testele efectuate de executant în acest scop. Aprobarea începerii lucrărilor o va da şi cu aprobarea dirigintelui de şantier, căruia ii vor fi puse la dispoziţie rezultatele testelor efectuate de executant.B. Modul de execuţie a rambleurilorRambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a sectorului/rambleului, evitându-se segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie.Dacă execuţia straturilor se face pe laţimi inferioare lăţimii rambleului, cu aprobarea dirigintelui de şantier, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care împreuna acoperă întreaga laţime a profilului, urmărind ca decalarea în înalţime între două benzi alăturate să nu depăşeasca grosimea maximă impusă.Pământul adus pe platformă va fi împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei/ benzii de lucru, în grosimea optimă de compactare stabilită prin piste de probă, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.Suprafaţa fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va avea o pantă transversala de 3…5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă prin proiect.

91

La realizarea umpluturilor cu înalţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor măsuri:

- împânărea golurilor cu pământ;- asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puţin

2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.Pământul pus în operă va trebui să aibă umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinari ale umidităţii la sursa şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvante sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până aproape de cea optima, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.C. Compactarea rambleurilorToate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 2.1.4..

Tabelul 2.1.4 Condiţii de admisibilitate la compactare în funcţie

de zona terasamentului şi tipul pământului

Zonele de terasament la care se prescie

gradul de compactare

Pământuri

ME

N/mm2CBR

%Tasarea∆h/mm

necoezive coezive

Îmbrăcăminţipermannente

Îmbrăcăminţisemi-

permannente

Îmbrăcăminţipermannente

Îmbrăcăminţsemi-

permannente

Grad de compactare, %

a) Primii 30 cm ai terenului natural de sub un rambleu cu înălţimea h de:h < 2,00 mh > 2,00 m

10095

9592

9792

9390

1010

66

55

b) In corpul rambleurilor la adâncimea h sub patul drumului:h < 0,50 m0,5 < h < 2,00h > 2,00

10010095

1009792

1009792

1009490

2015

86

35

c) In debeluri pe adâncimea de 0,30m sub patul drumului

100 100 100 100 20 8 3

Cu cel putin 8-10 zile înainte de începerea lucrărilor, executantul va trebui să supună acordului dirigintelui de şantier, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obţinerea (după compactare) a gradelor de compactare prezentate în tabelul 2.1.4, cu echipamentele folosite pe şantier.Înainte de începerea lucrărilor, executantul, va realiza cate un tronson de încercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută, executantul va trebui să realizeze o noua schemă tehnologică de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi echipamentului tehnologic folosit. Rezultatele acestor încercări vor fi menţionate în registrul de şantier. Dacă nu se varealiza o

92

nouă schemă tehnologică pentru compactare, grosimea straturilor succesive nu va depăşi 20 cm după compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.D. Controlul compactăriiÎn timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

- controlul se va face pe fiecare strat;- frecvenţa minimă a testelor se va efectua conform tabelului 2.1.5.

Tabelul 2.1.5 Frecvenţa minimă a încercărilor la compactare

Denumirea încercării Frecvenţa minimală aîncercărilor Observaţii

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 ml de platformă pe stratDeterminarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platformă pe strat

Toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum, vor fi consemnate în registrul laboratorului executantului. Receptia unui strat, poate fi cerută de executant dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescriseE. Condiţii de admisibilitate pentru profiluri şi taluzuriLucrările de profilare şi taluzare trebuie să se executate astfel încât după compactare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.Taluzul nu trebuie să prezinte denivelări, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.Profilul taluzului se va obtine prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale.Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înalţimile maxime pe verticală indicate în tabelul 2.1.6.

Tabel 2.1.6 Înclinarea taluzurilor de 1: 1,5 la ramblee aşezate pe fundaţie cu capacitate portantă

corespunzătoare în funcţie de înălţimea maximăNatura materialului în rambleu Hmax, în m

Argile prafoase sau argile nisipoase 6Nisipuri argiloase sau praf argilos 7Nisipuri 8Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor se va verifica şi asigura numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 2.1.4.Dacă rambleurile au înălţimi mai mari decât cele prezentate în tabelul 2.1.4 dar nu mai mari de 12 metri, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale vailor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine,

93

înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, h max. pe verticală indicate în tabelul 2.1.7, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundaţie.

Tabel 2.1.7 Înclinarea taluzurilor de 1: 1,5 la ramblee aşezate pe fundaţie cu capacitate portantă

redusă în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundaţie.Panta

terenuluide

fundaţie

Caracteristicile terenului de fundaţiea) Unghiul de frecare internă, în grade

5o 10o 15o

b) Coeziunea materialului, în KPa30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inalţimea maximă a rambleului, h max., în m0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,001:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,001:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleranţele de execuţie pentru suprafatarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:- platforma fără strat de formă, +/- 3 cm- platforma cu strat de formă, +/- 5 cm- taluz neacoperit, +/- 10 cm

Denivelarile sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectată este de + 50 cm.F. Condiţii aplicabile pământurilor sensibile la apăDacă la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, beneficiarul va putea împune executantului urmatoarele condiţii:

- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil;

- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminarii apei în exces prin evaporare;

- tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces

de apă.Cand umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune executantului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.G. Condiţii de admisibilitate aplicabile rambleurilor din material stâncosÎmprăştierea şi nivelarea materialului stâncos se va realiza astfel încât să se obţină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri.Grosimea straturilor elementare se vor determina în funcţie de dimensiunea materialului şi posibilitatile echipamentelor tehnologice de compactare. Grosimea nu va putea să depăsească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile mai mari decât cele prezentate mai sus se vor sparge(fracţiona) sau utiliza cu aprobarea dirigintelui de şantier la piciorul taluzului eventual depozitarea lor în depozite definitive.Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stancoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

94

Când se utilizează materiale stâncoase, rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de grei(>120-160 kN). Aceasta compactare va fi însoţită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.Controlul compactarii va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în m3 după compactare;S - reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de echipamentul tehnologic de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului în care se obţin module de cel putin 50MP şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15.Incercarile se vor face de executant într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.Platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi în cazul debleurilor în material stâncos, tabelul 2.1.3. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.H. Condiţii de admisibilitate aplicabile rambleurilor nisipoaseRambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 2.1.4) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise.Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele precizate în tabelul 2.1.3. Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejeaza platforma şi taluzurile nisipoase.J. Condiţii de admisibilitate aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)Rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Se pot utiliza şi alte materiale în spatele lucrărilor de artă cu condiţia ca acestea să fie consemnate în caietul de sarcini speciale.Rambleul se va compacta mecanic, la gradul de compactare indicat în tabelul 2.1.4, cu asigurarea integrităţii lucrărilor de artă.Pentru fiecare lucrare de artă, se va preciza întinderea zonei lor de folosire a echipamentului tehnologic de compactare aprobat, în prealabil, de beneficiar.K. Protecţia Impotriva apelorProtecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani, furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică, revine executantului.2.1.3.8. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELORŞanţul sau rigola trebuie să ramână constant, paralel(ă) cu piciorul taluzului, respectandu-se secţiunea, cota fundului şi distanşa de la marginea amprizei. Paramentele(profilul) şantului sau ale rigolei vor trebui să fie perfect. La sfarşitul lucrării, înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri căzute.2.1.3.9. FINISAREA PLATFORMEICompactarea, nivelarea şi completarea stratul superior al platformei se va face respectând cotele în profil longitudinal şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 2.1.4 şi în tabelul 2.1.3.Lăţimea platformei şi cotele de execuţie trebuie să respecte abaterile limită prezentate mai jos:

95

- la lăţimea platformei: +/- 0,05 m, faţă de ax;

+/- 0,10 m, pe întreaga lăţime.- la cotele proiectului: +/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.

În cazul în care sistemului rutier se va executa la diferenţă de timp faţă de terminarea terasamentului, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperis, în doua ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se vor aplica cotele prevăzute în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversala de 4%.2.1.3.10. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETALPământul vegetal aplicat pe taluz trebuie să fie fărâmiţat, curăţat de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. Aplicarea pe taluz se face prin întărirea cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Dupa răspândire, pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.2.1.3.11. DRENAREA APELOR SUBTERANELucrarile de drenarea apelor subterane, vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către beneficiar dacă acest tip de lucrări nu sunt cuprinse în caietele de sarcini. 2.1.3.12. INTREŢINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIEIn timpul termenului de garantie, Executantul va executa în timp util şi pe cheltuiala sa, în timpul garanţiei, lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţina scurgerea apelor, şi să repare toate zonele identificate cu tasări datorită unei execuţii neglijentexecutii.Tot pe timpul garanţiei executantul va reface toate lucrările deteriorate şi care nu au legătură cu execuţia.2.1.3.13. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILORPentru controlul calităţii lucrărilor de terasamente se var executa următoarele verificări:

- verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalte repere de trasare;- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;- verificarea grosimii straturilor aşternute;- verificarea compactării umpluturilor;- controlul caracteristicilor patului drumului.

Executantul are următoarele sarcini: - va ţine evidenţa zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra

calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate;

- va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până la acoperirea acestora cu stratul următor;

- nu va trece la execuţia stratului următor dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi aprobat de dirigintele de şantier.A. Verificarea trasarii axului Şi amprizei drumului Şi a tuturor celorlalte repere de trasareVerificarea se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea prevederilor proiectului. Toleranţa admisă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperele pichetajului general.B. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)După curăţirea terenului, îndepartarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determina gradul de compactare şi deformarea terenului de fundaţie. Numarul minim de

96

probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeţe compactate.Natura şi starea terenului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura.Toate verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu parghii, conform Normativului CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stanga, ax, dreapta).La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadreaza în valorile din tabelul 9, admiţându-se depăşiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie, în funcţie de tipul pământului de fundaţie, sunt indicate în tabelul 2.1.8.

Tabel 2.1.8 Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie

Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a deformaţieielastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400Argila prafoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă nisipoasă, argilă 450

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii se va face în corelaţie cu masurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scăzută.C. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturiVerificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.1.1.D. Verificarea grosimii straturilor aşternuteSe va executa verificarea grosimii fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv şi echipamentele tehnologice folosite la compactare.E. Verificarea compactării umpluturilorVerificarea gradului de compactare se face pentru fiecare strat de pământ pus operă.La utilizarea pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţă şi baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singura probă din fiecare punct, care trebuie sa aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face conform cu precizările din tabelul 2.1.4.Gradul de compactare se verifică făcând verificarea, prin compararea, densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.Verificarea gradului de compactare realizat, la stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta.

97

Punctele alese vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.Dacă valorile obţinute la verificări nu corespund cu cel prevăzute în tabelul 2.1.4, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.Se va trece la execuţia stratului următor după obţinerea gradului de compactare prescris, deoarece o compactarea ulterioară a stratului nu mai este posibilă.Pentru identificarea zonelor insuficient compactate se va utiliza penetrometrul sau deflectometrul cu parghie.F. Controlul caracteristicilor patului drumuluiControlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt ± 0,05 m faţă de prevederile proiectului. In ce priveşte finisarea patului şi nivelarea taluzurilor, toleranţele sunt cele precizate în tabelul 2.1.3. Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanţă.Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 2.1.8, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate. Dacă măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, executantul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de dirigintele de şantier. Dacă se utilizază metoda de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.

2.1.4. RECEPŢIA LUCRĂRIILucrările de terasamente vor fi supuse următoarelor tipuri de recepţie:

- receptii pe parcursul execuţiei (receptii pe faze pentru lucrări ascunse);- recepţia la terminarea lucrărilor(preliminară); - recepţia finală finale.

2.1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIERecepţia pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuează conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG 273/94) şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi caietul de sarcini.După efectuarea verificărilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către proprietar-investitor şi executant la care participă şi proiectantul de specialitate.PVR pe faze trebuie să confirme posibilitatea trecerii la faza imediat următoare şi poartă semnătura proprietarului-investitorului şi executantului.Recepţia pe faze se face obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

- trasarea şi pichetarea lucrării;- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;- compactarea terenului de fundaţie;- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înalţimea de umplutura şi la realizarea

umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

98

Un exemplar din PVR pe faze determinante(lucrări ascunse) este depus la documentele care atestă calitatea lucrării. PVR se va înregistra într-un registru de evidenţă al lucrărilor de verificare, obietul recepţiei, numărul PVR, cine a participat şi obiecţiile(dacă au existat).

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.OBS: 1. Lucrările nu se vor recepţiona dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile de calitate prevăzute în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale

2. Defecţiunile vor fi consemnate în PVR încheiat, în care se va stabili modul şi termenele de remediere.2.1.4.2. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR, PRELIMINARĂRecepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.Recepţia lucrării se face de o comisie formată din cel puţin 5 membri (un reprezentant al investitorului-proprietarului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căruia este situată construcţia şi ceilalţi vor fi specialişti în domeniu). Proiectantul lucrării va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.Comisia de recepţie examinează obligatoriu:

- respectarea prevederilor din autorizaţia de construire;- executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale, ale documentaţiei

de execuţie şi ale reglementărilor specifice,cu respectarea exigenţelor esenţiale,conform legii.- referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire al modul în care a fost

executată lucrarea;- terminare tuturor lucrărilor prevăzute în contract;- valoarea declarată a investiţiei.

Examinarea se efectuează în toate cazurile prin cercetarea vizuală a construcţieişi analizarea tuturor documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei.La final se va întocmi PVR care va cuprinde obligatoriu observaţii, valoarea construcţiei concluzii. În PVR se va consemna recomandarea de admitere, cu obiecţii sau fără obiecţii, a recepţiei, amânarea s-au respingere ei. La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant, proiectant, organului administraţiei publice locale, organului administraţiei financiare.2.1.4.3. RECEPŢIA FINALĂReceptia finala a lucrării se realizează la terminarea perioadei de garanţiei comisia de recepţieeste convocată de investitor. La recepţia finală participă: investitorul, comisia numită de investitor, proiectantul lucrării, executantul.Comisia de recepţie examineazăurmătoarele:

- PVR la terminarea lucrărilor;- finalizarea lucrărilor cerute la ,,recepţia de la terminarea lucrărilor;- referatul investitoruluiiprivind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferenteîn

exploatarepe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală va consemna observaţiile şi concluziile în PVR finală pe care-l va da învestitorului împreună cu recămandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant şi organului administraţiei publice locale. organului administraţiei financiare.OBS: Cartea tehnică a construcţiei, ca şi întreaga arhivă privind lucrarea în cauză se păstreză de învestitorpe toată durata existenţei construcţiei.

2.1.5. MĂSURARE

99

2.1.5.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEArticolele din Lista de Cantităţi care sunt descrise în caietul de sarcini sunt următoarele:

xxxx Vezi 4.3. LISTA DE ACTIVITĂŢI AFERENTE LUCRĂRII DE TERASAMENTE

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. REGLEMENTĂRI TEHNICECD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie

a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

2. STANDARDE

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.STAS 1709/1 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripîii de calcul

STAS 1709/2 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.

STAS 1709/3 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare.

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilorSTAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice

ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari.STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor.STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de

calitate.

2.2. STRATURI DE FORMĂ2.2.1. G E N E R A L I T ĂŢ I 2.2.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE2.2.1.2. PREVEDERI GENERALE 2.2.2. CONDIŢII TEHNICE 2.2.2.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA2.2.3. MATERIALE FOLOSITE 2.2.3.1. PĂMÂNTURI2.2.3.2. VAR2.2.3.3. ZGURA GRANULATĂ2.2.3.4. CIMENT2.2.3.5. APA

100

2.2.3.6. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR2.2.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ2.2.4.1. PREGĂTIREA STRATULUI SUPORT2.2.4.2. EXECUĂIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNTURI NECOEZIVE2.2.4.3. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN IMPIETRUIREA EXISTENTĂ2.2.4.4. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMA DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT MECANIC2.2.45. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV TRATAT CU VAR2.2.4.6. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATĂ ŞI CU VAR2.2.4.7. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT2.2.4.8. CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEI2.2.4.9. MĂSURI DUPĂ EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ2.2.5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR2.2.5. 1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE2.2.5. 2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRĂRILOR2.2.5. 3. RECEPŢIA FINALĂ2.2.6. MĂSURARE 2.2.6.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEANEXA - STRATURI DE FORMĂ

2.2.1. G E N E R A L I T ĂŢ I 2.2.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARECaietul de sarcini stabileste condiţiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească straturile de formă din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea superioară a terasamentelor drumurilor publice.Caietul de sarcini se aplică la construcţia şi modernizarea drumurilor publice şi la construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu şi foarte greu.Straturile de formă care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:a. materiale necoezive: - pământuri necoezive; Dacă terasamentele sunt realizate din pământuri necoezive (deşeuri de carieră, material pietros de balastieră), straturile de formă vor fi alcătuite, de regulă, din aceste materiale. - împietruiri existente sau suprafeţe de teren cu pietriş în grosime de minimum 10 cm, cu îndeplinirea condiţiilor de la 2.2.2.1. b. materiale coezive: - pământuri coezive stabilizate mecanic (STAS 8840). Straturile de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pământuri coezive;

- pământuri coezive tratate cu var. Stratul de forma din pământuri coezive stabilizate cu zgura şi cu var sau cu var-ciment se aplică la drumurile de clasa tehnică I şi II. - pământuri coezive stabilizate cu zgura granulată şi var;

- pământuri coezive stabilizate cu var-ciment.2.2.1.2. PREVEDERI GENERALEExecutantul va asigura adoptarea măsurilor organizatorice, tehnologice, iar prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate şi aprobate de către dirigintele de şantier care să conducă la respectarea strictă a prevederilor caietului de sarcini. Cu aprobarea dirigintelui de şantier se pot efectua şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile din caietul de sarcini.

101

Executantul ţine evidenţă zilnică a condiţiilor de execuţie a straturilor de formă, a probelor prelevate, a încercărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute.La execuţia stratului de formă se va trece numai după ce se constată, în urma verificărilor, că sunt asigurate gradul de compactare şi capacitatea portantă a terasamentelor şi că lucrările respective au fost recepţionate pe faze de execuţie.

2.2.2. CONDIŢII TEHNICE 2.2.2.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITĂGrosimea stratului de forma este dată în proietsau în caietul de sarcini speciale.Straturile de formă se prevad pe toata laţimea terasamentelor.Stratul de forma din împietruiri existente se aplică la modernizările de drumuri existente, dacă împietruirea este pe toată lăţimea patului drumului şi dacă are grosimea de min. 10 cm sau dacă după scarificare are grosimea de min.10 cm.Pantele în profil transversal, ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale suprafeţei îmbracaminţilor, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca ale acestora, cu respectarea următoarelor:

- a drumuri cu mai mult de doua benzi de circulaţie şi la autostrăzi, pantele în profil transversal trebuie să fie de 3,5-4%.

- suprafaţa straturilor de formă trebuie să aibă pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm până la taluzurile drumului, în vederea evacuării rapide a apelor.Declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale îmbracaminţilor sub care se execută, prevăzute ţn proiect.

Abaterile limita la lăţimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m faţă de axă şi de ± 0,10 m la lăţimea întreaga; la cotele de nivel ale proiectului toleranţele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limită se admit în puncte izolate, care nu sunt situate în acelaşi profil transversal sau în profiluri consecutive.

2.2.3. MATERIALE FOLOSITE 2.2.3.1. PĂMÂNTURIPământurile necoezive şi coezive care se folosesc la realizarea straturilor de formă se clasifică şi se identifică, conform STAS 1243-88 (SR EN ISO 14688-2/C91:2007), în funcţie de compozitia granulometrică şi de indicele de plasticitate, aşa cum se indică în tabelele 1 şi 2 din AND 589 Caiet de sarcini nr.3.La realizarea straturilor de forma pot fi folosite şi deşeurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.Aceste materiale trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 3 din AND 589 Caiet de sarcini nr.3..Pământurile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulată şi var sau prin stabilizare mecanică, trebuie să nu conţină materii organice în procent mai mare de 5%.2.2.3.2. VARLa tratarea sau stabilizarea cu var se pot folosi următoarele tipuri de var:

- var nehidratat măcinat, conform STAS 9310- var pentru construcţii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.

Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt arătate în tabelul 4 din AND 589 Caiet de sarcini nr.3. Executantul va lua măsurile ce se impun pentru transportul şi depozitarea corespunzătoare a varului.Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi însotit de un document de certificare a calităţii care se va păstra în registrul de şantier.2.2.3.3. ZGURA GRANULATĂ

102

Pentru stabilizarea stratului de forma din pământuri coezive, se va putea folosi şi zgura granulată de furnal înalt, care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în în tabelul 5 din AND 589 Caiet de sarcini nr. 3.Fiecare lot de zgură va fi însoţit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice menţionate în tabelul 5 din AND 589 Caiet de sarcini. Certificatul de calitate se va pastra în dosarul santierului. Utilizarea zgurei se va face pentru fiecare campanie în parte, iar aprovizionarea să se facă de la o singură sursă.Dacă se va utiliza zgură de la mai multe surse, pentru fiecare sursă se vor stabili reţete care vor fi aprobate de dirigintele de şantier.Depozitele de zgură vor fi separate de alte depozite pentru a se evita amestecarea materialelor, asgurându-se scurgerea apelor de pe platformele de depozitare.2.2.3.4. CIMENTLa stabilizarea pământurilor coezive cu var şi ciment se vor utiliza lianţi hidraulici rutieri, care trebuie să îndeplinească, condiţiile prevăzute în SR EN 13282. Depozitarea lianţilor hidraulici rutieri se va face în saci, în încaperi aerisite şi ferite de umezeală sau în vrac în silozuri închise şi ferite de umezeală.Controlul calităţii lianţilor hidraulici rutieri pe şantier se va face în conformitate cu prevederile din tabelul 6 din AND 589 Caiet de sarcini nr. 3..2.2.3.5. APAApa utilizată la realizarea straturilor de trebuie sa indeplineasca condiţiile prevăzute în STAS 790. In timpul utilizării pe şantier se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii organice, uleiuri, argile, etc.2.2.3.6. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELORControlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6 din AND 589 Caiet de sarcini nr. 3.

2.2.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMĂ2.2.4.1. PREGĂTIREA STRATULUI SUPORTStratul de formă se va executa numai după terminarea execuţiei terasamentului pe toată lăţimea platformei drumului şi recepţionarea preliminară a acestora, conform prescripţiilorcaietului de sarcini pentru terasamente.Terasamentele în rambleu se vor executa şi receptiona la cota patului minus grosimea stratului de formă când acesta este realizat din pământuri necoezive, la cota patului când stratul de forma este realizat, într-o singura repriză, din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulată şi var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când acesta se execută în doua reprize.Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toata lăţimea platformei drumului sau autostrăzii.2.2.4.2. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNTURI NECOEZIVEÎn zonele de ramblee, deşeurile de carieră sau materialul pietros aluvionar din care se realizează stratul de formă este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului pe întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafaţa patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeaşi înclinare transversală ca şi îmbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I şi II înclinarea transversală a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de formă este funcţie de grosime stratului de formă şi de grosimea optima de compactare. În funcţie de acest raport stratul de formă de execută într-o repriză sau în două reprize de lucru

103

In cazul debleelor, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de execuţia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.Materialul se aşterne la profil, se adaugă apa necesară realizării umidităţii optime de compactare, şi se compactează până se obţine un grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, în cel putin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de măsurare.La lucrările importante, se va realiza o suprafaţă de încercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m şi pe toată lăţimea platformei, prin care se vor stabili:

- grosimea optimă de compactare;- umiditatea optimă de compactare;- componenţa atelierului de compactare;- numarul optim de treceri şi intensitatea de compactare (Q/S),

care sa conducă la obţinerea gradului de compactare minim stabilit.Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de şantier şi aprobate de dirigintele de şantier, se vor respectacu stricteţe la execuţia lucrărilor.Stratul de formă se lasă în circulaţie pe o perioada de min. 7 zile după care, eventualele denivelări sunt remediate (prin completarea cu material sau îndepartare de material, umectare şi recompactare).2.2.4.3. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN IMPIETRUIREA EXISTENTĂStratul de forma din împietruiri existente, în cadrul lucrărilor de modernizări de drumuri se executa prin scarificarea şi reprofilarea împietruirii pe toată lăţimea platformei.Grosimea stratului de formă care se realizează, este în funcţie de grosimea şi lăţimea împietruirii existente, însă nu trebuie să fie mai mică de 10 cm.Compactarea se face cu adaos de apă necesară realizarii umidităţii optime de compactare până la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată maxima determinata prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de măsurare.2.2.4.4. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT MECANICStabilizarea mecanică a pământurilor reprezintă un complex de operaţiuni aplicate pământurilor pentru a se realizeaza îmbunatatirea granulozităţii acestora. Stratul de formă din pământ stabilizat mecanic este un strat din pământ coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din împietruiri existente, balasturi ori pietrişuri concasate sau resturi de carierî.Amestecul de pământuri realizat trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%- echivalentul de nisip EN > 30%- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor prezentate în tabelul 7 din AND 589

Caiet de sarcini nr. 3.- umiditatea optimă de compactare Wopt conform STAS 1913/13- conţinutul în elemente moi ţi gelive, max 5%- să nu conţină bulgări de argilă, resturi organice sau alte impurităţi.

Reţeta de lucru (procentele de amestec a materialelor) şi caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin încercarea Proctor modificat se vor stabili, înainte de începerea lucrărilor, de către un laborator de specialitate.Execuţia se va putea face într-o repriză sau în douî reprize de lucru, în funcîie de grosimea stratului de formă prevăzut în proiect şi de grosimea optimă de execuţie corespunzătoare echipamentului de compactat folosit.

104

Grosimea optimă de compactare, componenţa atelierului de compactare şi numărul de treceri se va stabili de către executant la începutul lucrărilor, pe un tronson experimental (vezi pct.2.2.4.2).Materialele componente se vor aşterne în straturi cu grosime uniformă pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca până la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insoţită de plug, controlând în permanenţă umiditatea amestecului pe care o va corecta până la realizarea umidităţii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apă, fie prin întreruperea lucrărilor lăsand să se reducă conţinutul de apă prin zvântare.Nivelarea amestecului se face în lung şi în profil transversal cu autogrederul şi cu rectificare manuală la sablon.Compactarea se va face cu compactoare cu pneuri şi cilindrul compactor cu rulouri netede, cu sau fară vibrare, respectând parametrii stabiliţi pe tronsonul experimental, până la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, în cel putin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de măsurare.Dacă stratul de formă se realizează în două reprize, repriza a doua se va realiza în aceleaşi condiţii ca şi prima repriză, luându-se măsuri ca pe ultimii 80 cm până la taluze să se realizeze o panta transversala de 10-12%.In zonele din vecinătatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, compactoarele nu poate fi folosite, compactarea stratului de formă se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.2.2.4.5. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV TRATAT CU VARDozajul de var pentru tratarea pământurilor coezive este de 2...4% raportat la masa pământului uscat. Alegerea tipului de var şi a dozajului se efectueaza conform tabelului 8 din AND 589 Caiet de sarcini nr. 3.Valorile date în tabelul 8 din AND 589 Caiet de sarcini nr. 3, sunt orientative, dozajele de var, precum şi tipul de var se vor stabili de către un laborator de specialitate, prin încercări, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confecţionate din amestecuri de pământ şi var nestins măcinat sau var stins în pulbere.În perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi atmosferice negative, se interzice execuţia stratului de formă.Dacă stratul de formă se face în perioada imediat premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi date circulaţiei de şantier după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.Execuţia stratului de formă se face prin amestecarea în situ a pământului cu var şi prin compactarea amestecului astfel realizat până la obţinerea gradului de compactare prescris.Execuţia stratului de formă se face într-o repriză sau două reprize stabilite prin experimentare pe un tronson de probă.Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime şi pe toată laţimea drumului şi care va avea ca scop determinarea în condiţiile execuţiei pe şantier a următoarelor:

- dozajul de var pentru diversele tipuri de pământ;- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;- umiditatea optima de compactare;- componenta atelierului de compactare;- intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).

Rezultatele obţinute pe porţiunea de drum realizată experimental, după aprobarea de către dirigintele de şantier, se înscriu în registrul de şantier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.

105

Operaţiunile desfăşurate pentru executarea stratului de formă în acest caz sunt:a. scarificarea sau după caz, aşternerea pământului şi răspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanţi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât sî se asigure dozajul de var stabilit în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;

b. realizarea amestecului de pământ şi var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freză rutieră sau grapă polidisc), până se realizeaza o fărâmitare corespunzătoare a pământului şi un amestec cât mai omogen de pământ şi var. Dacă se utilizeaza var bulgări, se continua amestecarea până la stingerea totală a varului;

Se considera ca fărâmiţarea pământului este corespunzătoare dacă gradul de fărâmiţare al acestuia este, ţn minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de fărâmiţare se determină conform STAS 10473/2.

c. se determina umiditatea amestecului Wa şi în funcţie de valoarea acesteia se iau urmatoarele măsuri: - dacă Wa < Wopt - 3%, se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează

înca 2-3 treceri; Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operaţiunea următoare; Wa > Wopt + 3%, se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul

tratat să se usuce până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3%.

d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;e. în întervalul 8…28 h de la sfarşitul operaţiei de amestecare, se efectuează

compactarea amestecului de pământ cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă compactori cu pneuri statici autopropulsaţi.Compactarea se va face până la realizarea, în cel putin 95% din punctele de măsurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare.La execuţia stratului de formă în repriza a doua, pământul adus de la sursă cu autobasculanta, se descarcă, se împraştie cu lama autogrederului, în strat continuu şi uniform şi se repetă operaţiunile aratate mai sus.Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de formă în urma compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise.2.2.4.6. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT CU ZGURĂ GRANULATĂ ŞI CU VARDozajele de zgura granulată şi de var pentru stabilizarea pământurilor coezive se vor stabili de către un laborator de specialitate prin încercări, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confecţionate din amestecuri de pământ, zgura granulată în proporţii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, în proporţie de 3...4%.

Rezistenţa la compresiune Rc la vârsta de 14 zile a pământurilor stabilizate cu zgură granulată şi var trebuie sa corespundă valorilor din tabelul 9 conform AND 589 Caiet de sarcini nr. 3.Caracteristicile de compactare ale stratului de formă (densitatea uscată maximă şi umiditatea optimă de compactare) vor fi determinate prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 şi sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.Execuţia stratului de formă se face într-o repriză sau două reprize stabilite prin experimentare pe un tronson de drum de cel puţin 30 m lungime şi pe toată laţimea drumului şi care va avea ca scop determinarea în condiţiile execuţiei pe şantier. Încercările se repetă până la obţinerea rezultatelor satisfacătoare pentru următoarele caracteristici:

106

- umiditatea optimă;- omogenitatea amestecului;- rezistenţa la compactare.

La încercări se va stabili:- numărul de treceri succesive necesare pentru obţinerea unui amestec omogen şi un

grad de fărâmiţare de minimum 70% în 95% din determinări efectuate conform STAS 10473/2;

- dacă stratul de formă prevăzut în proiect se poate realiza într-o singura repriza de lucru sau în două îi care este grosimea optimă de compactare cu echipamentele tehnologice din dotate;

- corecţii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit în laborator;- natura şi componenţa atelierului de compactare precum şi numărul de treceri necesar

pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.Rezultatele obţinute pe porţiunea realizată experimental, cu caracteristici corespunzătoare prevederilor din caietul de sarcini, după aprobarea de către dirigintele de şantier, se înscriu în registrul de şantier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.În perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi atmosferice negative, se interzice execuţia stratului de formă.Dacă stratul de formă se face în perioada imediat premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi date circulaţiei de şantier după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.În funcţie de rezultatele obţinute pe tronsonul experimental cu echipamentele tehnologice care se folosesc pe şantier, execuţia stratului de formă se face într-o repriză de lucru sau două La execuţia stratului de formă, executăntul va efectua în mod obligatoriu următoarele operaţiuni:

a. scarificarea sau după caz, asternerea pământului şi răspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanşi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât să se asigure dozajul de var stabilit în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;

b. se transporta cu autobasculante zgura granulată şi se asează în grămezi, astfel încât, prin împraştierea acestora să se realizeze dozajul prescris;

c. se împrăştie zgura granulată, cu lama autogrederului, pe suprafaţa stratului de pământ şi apoi se amestecă prin treceri succesive ale echipamentelor tehnologice specifice (malaxor, freza rutieră sau grapa polidisc) până se realizează o fărâmiţare corespunzatoare a pământului şi un amestec cât mai omogen posibil de pământ, zgura granultă şi var;Fărâmiţarea pământului este corespunzatoare, dacă gradul de fărâmiţare al acestuia, este, în minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de fărâmiţare se determina conform STAS 10.473/2.

d. se determina umiditatea amestecului Wa şi în funcîie de valoarea acesteia se iau următoarele măsuri: - dacă Wa < Wopt - 3%, se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează

înca 2-3 treceri; Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operaţiunea următoare; Wa > Wopt + 3%, se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul

tratat să se usuce până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3%.

e. se nivelează amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;f. în intervalul 8…28 h de la sfarşitul operaţiunii de amestecare, se efectuează

compactarea amestecului de pământ cu zgură şi cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă compactori cu pneuri statici autopropulsati.

107

Compactarea se va face până la realizarea, în cel putin 95% din punctele de măsurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare. Dacă stratul de formă se execută în două reprize, se repetă toate procesele din prima repriză. Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de forma în urma compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise.2.2.4.7. EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ DIN PĂMÂNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENTStabilizarea pământului cu var şi ciment se face în două reprize şi anume:

- tratarea iniţială cu var, în vederea obţinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) şi pentru a obţine un amestec lucrabil;

- amestecarea pământului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.Tratarea cu var se va face conform prevederilor din 2.2.4.5 subpunctele a şi b.Amestecarea pământului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obţinerea unui amestec cât mai omogen posibil. Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face în funcţie de natura şi umiditatea amestecului de pământ şi var, după efectuarea unor teste preliminare de laborator. Dozajele finale de var şi de liant hidraulic rutier va fi stabilit după execuţia unui sector de proba cu liant în procente de 2-6% din masa pământului cu var, şi interpretarea rezultatelor obtinuţe. Umiditatea de amestec (pământ + var + ciment + apa) trebuie să se situeze în intervalul 1,15 Wopt…1,30 Wopt.Pentru alegerea echipamentelor de compectare şi a numărului de treceri pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de probă ca şi în cazurile precedente.Compactarea se va face până la realizarea, în cel putin 95% din punctele de măsurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare.2.2.4.8. CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEIOperaţiunile de verificare a calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei şi frecvenţa cu care se efectuează acestea sunt prezentate, pentru fiecare tip de strat de formă, în tabelul 2.2.1.

Tabelul 2.2.1. Frecvenţa încercărilor

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică Frecvenţa minimă

Metoda de verificare conform

Tipul stratului de formă verificat

A B C D E F0 1 2 3 4 5 6 7 8

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x

Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori de cate ori este necesar 1913/1 x

Umiditatea pământului după împraştiere

zilnic şi ori de câte ori este necesar 1913/1 x x x x

Umiditatea amestecului de pământ cu material granular

zilnic şi ori de câte ori este necesar 1913/1 x x

0 1 2 3 4 5 6 7 8Granulozitatea amestecului de pământ cu material granular

cel putin 3 probe la 1000 mc 1913/5 x x

Dozajul de var şi de ciment zilnic şi ori de câte ori este necesar

- x x x

Umiditatea amestecului de var, ciment şi pământ

zilnic 1913/1 x x

Gradul de sfărâmare al pământului dupa amestecare cu var- ciment şi omogenizare a amestecului

în cel puţin două puncte la 1000 mp

10473/2 x x

108

Dozajul de zgură granulată zilnic şi ori de câte ori este necesar

- x

Gradul de sfaramare al pământului dupa amestecarea cu zgura granulata si var

in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2 x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecarea cu var-ciment

in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2 x

Umiditatea amestecului de pământ cu zgura granulată şi var

zilnic şi ori de câte ori este necesar

1913/1 x

Umiditatea amestecului de pământ cu var-ciment

zilnic şi ori de câte ori este necesar

1913/1 x

Gradul de compactare al stratului de forma

în cel puţin două puncte la 1500 mp

10473/21913/15

x x x x x x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum

- x x x x x x

Rezistenţa la compresiune la vârsta de 14 zile a pământului stabilizat

în cel putin două serii a trei epruvete la 1500 mp

10473/2 x x

A. strat de forma din pământuri necoezive - deşeuri de carieră, material pietros de balastierăB. strat de formă din împietruiri existenteC. strat de formă din pământuri coezive stabilizate mecanicD. strat de forma din pământuri coezive tratate cu varE. strat de forma din pământuri coezive stabilizate cu zgura granulata si varF. strat de forma din pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de forma şi a uniformitatii execuţiei acestora se efectuează prin măsurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de formă se consideră corespunzătoare dacă valoarea admisibilă a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult 10% din punctele de masurare,conform Normativului CD 31,Uniformitatea executiei se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie este sub 40%.Toate operaţiunile efectuate zilnic de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator, care în afară de descrierea determinărilor şi rezultatelor obţinute va include şi:

- datele meteorologice privind temperatura aerului şi prezenţa precipitaţiilor- măsurile tehnologice luate de constructor.

2.2.4.9. MĂSURI DUPĂ EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂStraturile de formă se dau circulaţiei de şantier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de formă din pământuri coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulată şi var, sau cu var-ciment, care au fost executate în perioada imediat premergătoare îngheţului. Dacă prin circulaţie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă care permite stagnarea apei din precipitaţii pe suprafaţa stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.In perioadele de timp nefavorabile, care au determinat supraumezirea terasamentului, nu se circulă pe stratul de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai circulaţiei strict necesare execuţiei stratului de fundaţie.Pentru straturile de formă tratate cu var, zgură şi ciment stratul de fundaţie se va executa după

109

minim 14 zile de la execuţia stratului de forma şi numai după verificarea portanţei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform 2.2.4.8 după recepţia pe fază a acestuia.Straturile de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi var suprafaţa stratului se va mentine în permanenţă în stare umedă prin stropire cu apă, până la execuţia stratului de fundaţie sau cel putin 14 zile dacă execuţia stratului de fundaţie se face mai tarziu.

2.2.5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR2.2.5.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIERecepţia pe fază a stratului de formă se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile din 2.2.2.1, 2.2.3.6,2.2.4.1, 2.2.4.8.Comisia de recepţie examinează lucrarile îi verifică îndeplinirea condiîiilor de execuţie şi calităţile impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.In urma recepţiei se încheie PVR pe fază, în care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de execuţie a acestora şi eventualele recomandări cu privire la modul de continuare a lucrărilor.2.2.5.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRĂRILORRecepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.Recepţia lucrării se face de o comisie formată din cel puţin 5 membri (un reprezentant al investitorului-proprietarului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căruia este situată construcţia şi ceilalţi vor fi specialişti în domeniu). Proiectantul lucrării va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.Comisia de recepţie examinează obligatoriu:

- respectarea prevederilor din autorizaţia de construire;- executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale, ale documentaţiei

de execuţie şi ale reglementărilor specifice,cu respectarea exigenţelor esenţiale,conform legii.- referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire al modul în care a fost

executată lucrarea;- terminare tuturor lucrărilor prevăzute în contract;- valoarea declarată a investiţiei.

Examinarea se efectuează în toate cazurile prin cercetarea vizuală a construcţieişi analizarea tuturor documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei.La final se va întocmi PVR care va cuprinde obligatoriu observaţii, valoarea construcţiei concluzii. În PVR se va consemna recomandarea de admitere, cu obiecţii sau fără obiecţii, a recepţiei, amânarea s-au respingere ei. La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant, proiectant, organului administraţiei publice locale, organului administraţiei financiare.2.2.5.3. RECEPŢIA FINALĂRecepţia finală a lucrării se realizează la terminarea perioadei de garanţiei comisia de recepţie este convocată de investitor.La recepţia finală participă: investitorul, comisia numită de investitor, proiectantul lucrării, executantul.Comisia de recepţie examineazăurmătoarele:

- PVR la terminarea lucrărilor;- finalizarea lucrărilor cerute la ,,recepţia de la terminarea lucrărilor;

110

- referatul investitoruluiiprivind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferenteîn exploatarepe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală va consemna observaţiile şi concluziile în PVR finală pe care-l va da învestitorului împreună cu recămandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant şi organului administraţiei publice locale. organului administraţiei financiare.OBS: Cartea tehnică a construcţiei, ca şi întreaga arhivă privind lucrarea în cauză se păstreză de învestitorpe toată durata existenţei construcţiei.

2.2.6. MĂSURARE 2.2.6.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEArticolele din Lista de Cantităţi care sunt descrise în caietul de sarcini sunt următoarele:

xxx Vezi 4.3. LISTA DE ACTIVITĂŢI AFERENTE LUCRĂRII DE TERASAMENTE

ANEXA. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1. REGLEMENTĂRI TEHNICECD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie

a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

2. STANDARDE

SR EN 196-2 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor.

SR EN 459-2 Var pentru construcţii. Partea 2. Metode de încercare.

SR 648 Zgura granulată de furnal pentru industria cimentului.

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.STAS 4242/1 Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei

chimice si deterninarea umiditatii.STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare.STAS 8840 Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pământuri stabilizate

mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.STAS 10473/2 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau

pământuri, stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.

111

STAS 12253 Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate.

SR EN 132 82 Lianti hidraulici rutieri. Compoziţie, specificatii şi criterii de conformitate.

STAS 2914 Lucrari de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

2.3. FUNDAŢI DIN BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL2.3.1. G E N E R A L I T ĂŢI 2.3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE2.3.1.2. PREVEDERI GENERALE2.3.2. MATERIALE FOLOSITE 2.3.2.1. AGREGATE NATURALE2.3.2.2. APA2.3.2.3. CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE2.3.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE2.3.3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE2.3.3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE2.3.4. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI2.3.4.1. MĂSURI PRELIMINARE2.3.4.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BLASTULUI AMESTEC OPTIMAL2.3.4.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL2.3.5. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL2.3.6. CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE2.3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE2.3.6.2. CONDIŢII DE COMPACTARE2.3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE2.3.7. RECEPTIA LUCRARILOR2.3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA DETERMINANTĂ2.3.7.2. RECEPĂIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRARILOR2.3.7.3. RECEPŢIA FINALĂ2.3.8. MĂSURARE2.3.8.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEANEXA - FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

2.3.1. G E N E R A L I T ĂŢI 2.3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR EN 13242 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.2.3.1.2. PREVEDERI GENERALE

112

Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 si 30 cm.Executantul asigură măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor caietului de sarcini.De asemenea, executantul, va sigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate şi aprobate de dirigintele de şantier, efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea caietului de sarcini. La cererea dirigintelui de şantier, executantul va efectua şi alte verificări suplimentare faţa de prevederile caiet de sarcini.OBS: Dacă se vor constata abateri de la caietul de sarcini, dirigintele de şantier, poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala executantului.

2.3.2. MATERIALE FOLOSITE 2.3.2.1. AGREGATE NATURALELa execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. În conformitate cu prevederile SR EN 13242 balastul şi balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative aratate în tabelul 2.3.1.

Tabelul 2.3.1. Condiţii de admisibilitate pentru balast şi balast amestec optimal

Caracteristici

Condiţii de admisibilitateMetode deverificare conform

Amestec optim

Fundaţii rutiere

Completarea sistemului rutier la

îngheţ-dezgheţ-strat de formă-

Sort 0-63 0-63 0-63 -

Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5

Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

STAS4606

Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-330-1 mm 12-22 4-38 4-530-4 mm 26-38 16-57 16-720-8 mm 35-50 25-70 25-800-16 mm 48-65 37-82 37-860-25 mm 60-75 50-90 50-900-50 mm 85-92 80-98 80-980-63 mm 100 100 100Granulozitate Conform figuriiCoeficient de neunifor-mitate (Un) minim - 15 15 SR EN 933-1

Echivalent de nisip (EN) 30 30 30 SR EN

113

minim 933-1Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 50 50 SR EN

1097-2

Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 2 .3.1.Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt aratate în tabelul 2.3.2.

Tabelul 2.3.2

Domeniu degranulozitate

LimitaTreceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu

dimensiuni de ... în mm0,02 0,2 1 4 8 25 63

0-63 înferioarăsuperioara

03

410

1222

2838

3550

6075

100100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea dirigintelui de şantier.Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor

efectuate de laborator.Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.Dacă se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încat să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.Dacă la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 2.3.1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.2.3.2.2. APAApa necesarî compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse. Apa nu trebuie să conţina nici un fel de particule în suspensie.

2.3.2.3. CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIEControlul calităţii se face de către executant, prin laboratorul propriu, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 2.3.3.

Tabelul 2.3.3

Nr.crt.

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici

ce se verifică

Frecvenţa minimă Metoda dedeterminar

econform

La aprovizionare La locul de punere în lucru

0 1 2 3 41. Examinarea datelor înscrise

în certificatul de calitate sau La fiecare lot aprovizionat - -

114

certificatul de garantie

2. Determinarea granulometrică.

O probă la fiecare lot aprovizionat, de

500 tone, pentru fiecare sursa (dacă este cazul pentru

fiecare sort)

STAS4606

3. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului -

SR EN933-1

4. Umiditate -

O proba pe schimb (şi sort) înainte de înce-perea lucrarilor şi ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de condiţii meteorologice

STAS4606

5.Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

-SR EN 1097-2

2.3.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE2.3.3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARECaracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuîie.Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

- greutatea volumetrică în stare uscată, maximă, du max.P.M, exprimată în g/cmc;- umiditate optimă de compactare, Wopt P.M, exprimată în %.

2.3.3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARECaracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul executantului pe probe prelevate din lucrare şi anume:

- greutatea volumetrică, în stare uscată, efectivă, du ef, exprimată în g/cmc; - umiditatea efectivă de compactare, W ef, exprimată în %.

în vederea stabilirii gradului de compactare gc.du ef

gc. = ---------------- x 100du max.PM

La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13. din STAS 1913/13.

2.3.4. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI2.3.4.1. MĂSURI PRELIMINARELa execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

115

Inainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla maşinile şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute ţn acest scop în proiect.La straturile de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.2.3.4.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BLASTULUI AMESTEC OPTIMALÎnainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel putin 3,40 m (dublul lăţimiiechipamentului tehnologic).Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componentei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea echipamentelor tehnologice de răspandire, pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corecta. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face ţn prezenta dirigintelui de şantier, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate. Serealizează incercări prin modificarea grosimii stratului sau a echipamentelor de compactare până când se obşine gradul de compactare prevăzut în caietul de sarcini.Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii echipamentelor tehnologice de

compactare şi intensitatea de compactare a echipamentului).Intensitatea de compactare I= Q/S, unde Q este volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat în m3, S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.Dacă pentru compactare se utilizează, în tandem, acelasi tip de echipament tehnologic pentru compactare, suprafeţele compactate de fiecare compactor se cumulează.Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării.Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.2.3.4.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMALPe terasamentul receptionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzuta în proiect şi de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.Aşternerea şi nivelarea se face la sablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului. se adauga prin stropire.

116

Apa se adaugă prin stropirea uniformă a materialului evitându-se supraumezirea locală.Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza compactoarelor, tehnologia şi intensitatea, Q/S, de compactare.Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completeaza şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel că acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodata şi măsurile de evacuare a apelor. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care ramân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelari mai mari de 4 cm se completează, se reniveleaza şi apoi se compactează din nou.Este interzisă folosirea balastului inghetat.Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

2.3.5. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMALIn timpul execuţiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinarile arătate în tabelul 2.3.4.

Tabelul 2.3.4Nr. crt.

Determinarea, Procedeul de verificare sau Caracteristica care se verifica

Frecvenţe minime la loculde punere în operă

metode deverificareconform

0 1 2 31 Incercare Proctor modificată - STAS

1913/132 Determinarea umidităţii de compactare şi

corelatia umiditatiizilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulaţie

STAS4606

0 1 2 33 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de 2.000

mp de strat -4 Verificarea realizării intensitatii de

compactare Q/Szilnic

-5 Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutăţii volumice in stare uscată

zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

STAS1913/15STAS12.288

6 Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie

In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

NormativCD 31

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determinăă prin măsurători cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.Laboratorul Executantului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optimă, densitate maximă uscată)- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantă).

117

2.3.6. CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE2.3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICEGrosimea stratului de fundaţe din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obtinuţe pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei.Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzuta în proiect, cu abaterile limită la lăţime de +/- 5 cm.Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.Panta transversala a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbracaminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbracamintea respectivă şi se măsoara la fiecare 25 m distantă.Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limită la cotele fundatiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.2.3.6.2. CONDIŢII DE COMPACTAREStraturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la

realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin incercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-83:

► pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III- 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;

- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrazi şi/în toate punctele de masurare la drumurile de clasă tehnică II şi III;

► pentru drumurile din clasele tehnice IV si V- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;

- 95%, în toate punctele de măsurare.Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valoarile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 2.3.5 (conform CD 31).

Tabel 2.3.5Grosimea

stratului defundatie din

balast sau balast amestec optimal

h (cm)

Valorile deflexiunii admisibileStratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Strat de forma Pământuri de tipul (conform STAS 1243)

ConformSTAS 12.253

Nisip prafos,nisip argilos

(P3)

Praf nisipos,praf argilos-nisipos,

praf argilos (P4)

Argila prafoasa,argila nisipoasa,argila prafoasa nisipoasa (P5)

10 185 323 371 41115 163 284 327 36620 144 252 290 32525 129 226 261 29230 118 206 238 26635 109 190 219 24540 101 176 204 22745 95 165 190 21350 89 156 179 201

118

OBS: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca condiţiile de admisibilitate din SR EN 13242 şi STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate în scopul calităţii executiei lucrărilor de fundăţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţă stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).Uniformitatea execuţiei este satisfacătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.2.3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIEVerificarea denivelărilor suprafetei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

- în profil longitudinal, măsurătorile se efectueaza în axul fiecarei benzi de circulatie şi nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;

- în profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilelor aratate în proiect şi nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

2.3.7. RECEPTIA LUCRARILOR2.3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA DETERMINANTĂRecepţia pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuează conform Regulamentului de recepîie a lucrărilor de constructii şi instalaîii aferente acestora (HG 273/94) şi se va verifică dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi caietul de sarcini.După efectuarea verificărilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către proprietar-investitor şi executant la care participă şi proiectantul de specialitate.PVR pe faze trebuie să confirme posibilitatea trecerii la faza imediat următoare şi poartă semnătura proprietarului-investitorului şi executantului.Recepţia pe faze se face obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

- trasarea şi pichetarea lucrării;- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;- compactarea terenului de fundaţie;- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înalţimea de umplutura şi la realizarea

umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

Un exemplar din PVR pe faze determinante(lucrări ascunse) este depus la documentele care atestă calitatea lucrării. PVR se va înregistra într-un registru de evidenţă al lucrărilor de verificare, obietul recepţiei, numărul PVR, cine a participat şi obiecţiile(dacă au existat).

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.2.3.7.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILORRecepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.Recepţia lucrării se face de o comisie formată din cel puţin 5 membri (un reprezentant al investitorului-proprietarului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul

119

căruia este situată construcţia şi ceilalţi vor fi specialişti în domeniu). Proiectantul lucrării va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.Comisia de recepţie examinează obligatoriu:

- respectarea prevederilor din autorizaţia de construire;- executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale, ale documentaţiei

de execuţie şi ale reglementărilor specifice,cu respectarea exigenţelor esenţiale,conform legii.- referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire al modul în care a fost

executată lucrarea;- terminare tuturor lucrărilor prevăzute în contract;- valoarea declarată a investiţiei.

Examinarea se efectuează în toate cazurile prin cercetarea vizuală a construcţieişi analizarea tuturor documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei.La final se va întocmi PVR care va cuprinde obligatoriu observaţii, valoarea construcţiei concluzii. În PVR se va consemna recomandarea de admitere, cu obiecţii sau fără obiecţii, a recepţiei, amânarea s-au respingere ei. La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant, proiectant, organului administraţiei publice locale, organului administraţiei financiare.2.3.7.3. RECEPŢIA FINALĂReceptia finala a lucrării se realizează la terminarea perioadei de garanţiei comisia de recepţie convocată de investitor. La recepţia finală participă: investitorul, comisia numită de investitor, proiectantul lucrării, executantul.Comisia de recepţie examinează următoarele:

- PVR la terminarea lucrărilor;- finalizarea lucrărilor cerute la ,,recepţia de la terminarea lucrărilor;- referatul investitoruluiiprivind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferenteîn

exploatarepe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală va consemna observaţiile şi concluziile în PVR finală pe care-l va da învestitorului împreună cu recămandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant şi organului administraţiei publice locale. organului administraţiei financiare.OBS: Cartea tehnică a construcţiei, ca şi întreaga arhivă privind lucrarea în cauză se păstreză de învestitorpe toată durata existenţei construcţiei.2.3.8. MĂSURARE2.3.8.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEArticolele din Lista de Cantităţi care sunt descrise în acest caiet de sarcini sunt următoarele:

TsD STRAT FUNDAŢIE DIN BALAST .......cm

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

120

1. Acte normative

Cod act normativ Denumire act normativOrdinul MT/MI nr. 411/1112/2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulatie în vederea executării de lucrări in zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Legea 316/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncăNSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

2. REGLEMENTARI TEHNICE Cod reglementare Denumire reglementare

CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

3. STANDARDECod standard Denumire standard

SR EN 13242+A1:2008

Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri

SR EN 1097-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)

SR EN 1097-2 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare(fragmentare) – LA

SR EN 1367-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ

SR EN 1367-2 Încercări pentru determinarea caracteristicile termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu

SR EN 933-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor.STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare.STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza şi de fundaţie. Condiţii

121

tehnice generale de calitate.STAS 12288 Lucrari de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con şi nisip

2.4. FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

2.4.1. GENERALITĂŢI2.4.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE2.4.1.2. PREVEDERI GENERALE2.4.2. MATERIALE2.4.2.1. AGREGATE NATURALE2.4.2.2. APĂ2.4.2.3. CONTROLUL CALITĂŢII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL2.4.3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE2.4.3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE2.4.4. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.4.1. MĂSURI PRELIMINARE2.4.4.2. EXPERIMENTAREA EXECUŢIEI STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.4.3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.4.4. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.5. CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE2.4.5.1. ELEMENTE GEOMETRICE2.4.5.2. CONDITII DE COMPACTARE2.4.5.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE2.4.6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR2.5.6.1. RECEPŢTIA PE FAZĂ DETERMINANTĂ2.4.6.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRARILOR2.4.6.3. RECEPŢIA FINALĂ2.4.7. MĂSURARE2.4.7.1. ARTICOLE DE LUCRĂRI INCLUSEANEXA - FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

2.4.1. GENERALITĂŢI2.4.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţa şi recepţia straturilor de fundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale strazilor.El cuprinde condiţiile tehnice prevazute în SR 667 şi SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite şi în STAS 6400 de stratul de piatră executat.2.4.1.2. PREVEDERI GENERALE

122

Fundţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită prin proiect.Fundaţia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatra spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de imbunatăţire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pămanturi coezive, stratul de fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundaţie care poate fi:

- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.

Cand stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, aşa cum se prevede la pct.2.2 din STAS 6400, acesta preia şi funcşia de substrat drenant, asigurându-se condiţile necesare privind grosimea, calitatea de drenare şi mşsurile de evacuare a apei.Executantul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate şi aprobate de catre dirigintele de şantier, efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.Executantul va efectua, la cererea dirigintelui de şantier, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. Dacă se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele de şantierl poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala executantului.

2.4.2. MATERIALE2.4.2.1. AGREGATE NATURALEPentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:a. Pentru fundaţie din piatra spartă mare, 40-80:

- balast 0-63 mm în stratul inferior;- piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;- split 16-25 mm pentru împanarea stratului superior;- nisip grăunţos sau savura 0-8 mm ca material de protecţie.

b. Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul

drumului este coeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;

- piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.Nisipul grăunţos sau savură ca material de protecţie nu se utilizează cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.Agregatele trebuie să provina din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate aratate în tabelele 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabelul 2.4.1NISIP - Condiţii de admisibilitate conform SR EN 13242

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:strat izolant strat de

protectţeSort (ochiuri patrate) 0-4 4-8Granulozitate- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.

14 -5

123

- conditii de filtru invers 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p -Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -

Tabelul 2.4.2BALAST - Condiţii de admisibilitate pentru fundaţii conform SREN 13242

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort (ochiuri patrate) 0-63Continut de fractiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- 0...63 mm

3100

Granulozitate Conform cu SR EN 933-1 Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15Echivalent de nisip (EN), min. 30Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

Tabel 2.4.3.PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR EN 13242

Sort Savura Piatra spartă (split) Piatra spartă mare

Condiţii de admisibilitateCaracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80

Conţinut de granule:- raman pe ciurul superior(dmax), %, max. 5 5 5 5- trec prin ciurul inferior(dmin), %, max. - 10 10 10Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.

- 10 10 -

Forma granulelor:- coeficient de formă, %, max.

- 35 35 35

Coeficient de impuritati:- corpuri straine, %, max. 1 1 1 1- fracţiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazulUzura cu maşina tip Los Angeles, %, max.

- 30 corespunzător clasei rocii SR EN 1097-2

Rezistenţa la acţiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max.

- 6 3 nu este cazul

Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 şi 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineste condiţiile din tabelul 2.4.4 şi granulozitatea conform tabelului 2.4.5. Amestecul pe şantier se realizează într-o instalaţie de balast stabilizat prevazută cu predozator cu cinci compartimente, pentru cinci sorturi.

Tabelul 2.4. 4PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Condiţii de admisibilitateSort 0 - 40 0 - 63

Continut de fracţiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- sub 0,2 mm

33...14

32...14

124

- 0...8 mm- 16…40 mm- 25...63 mm

42...6520…40

-

35...55-

20…40Granulozitate să se înscrie între limitele din

tabelul 5 şi conform figurii 2 din SR 667

Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN), min.

30

Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) %, max.

30

Rezistenta la acţiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

6 pentru split3 pentru piatra sparta mare 40-

63

Tabel 2.5.5PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu degranulozitate

Limita

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... în mm

0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63

0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -

0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90

super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Condiţiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conţinutul de granule alterate şi conţinutul de impurităţi pentru piatra spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 2.4.3 (pentru piatră spartă). La transport, agregatele trebuie ferite de impurificări.Agregatele se vor depozita în şantier pe platforme, separat, şi se păstrează astfel încât să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare, respectiv, să asigure omogenitatea şi constanţa calităţii acestora. Puneriea în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.Controlul calităţii agregatelor de către Executant se va face în conformitate cu prevederile tabelului 2.4.6.Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calitatii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;- într-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor

efectuate de laboratorul santierului.In cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.2.4.2.2. APĂApa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provina din reţeaua publică sau din alte surse, dar sa nu conţină nici un fel de particule în suspensie.

125

2.4.2.3. CONTROLUL CALITĂŢII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIEControlul calităţii se face de către executant prin laboratorul propriu în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 2.4.6.

Tabelul 2.4.6 AGREGATEACŢIUNEA, PROCEDEUL DE

VERIFICARE SAUCARACTERISTICILE CARE

SE VERIFICă

FRECVENTA MINIMA METODE DEDETERMINARE

CONF.LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE

PUNEREÎN OPERA

0 1 2 3Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanîie

la fiecare lot aprovizionat - -

Corpuri străine:- argila bucăţi- argila aderentă- conţinut de carbune

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare

STAS 4606

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - SR 667

Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa

- SR EN 933-1

Forma granulelor pentru piatra spartaCoeficient de formă

O proba la max. 500 t pentru fiecare sort si fiecare sursa

- SR EN 933-4

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastieră)

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - SR EN 933-1

Rezistenţa la acţiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - STAS 4606

Rezistenţa la sfăramare prin compresiune la piatra spartă în stare saturată la presiune normală

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa

- STAS 730

Uzura cu maşina tip Los Angeles

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

- SR EN 1097-2

2.4.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL2.4.3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARECaracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

126

Prin incercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileste:- greutate volumica in stare uscata, du max. P.M., maximă, exprimată în g/cm3

- umiditatea optima de compactare, Wopt P.M., exprimată in %2.4.3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARECaracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare şi anume:

- greutatea volumica in stare uscata efectiva, duef, exprimată în g/cm3

- umiditatea efectiva de compactare, Wef, exprimată în %în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare.

2.4.4. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE2.4.4.1. MĂSURI PRELIMINARELa execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.Inainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla maşinile şi dispozitivele necesare punerii în operă a marerialelor.Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute ţn acest scop în proiect.La straturile de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatră spartă, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.2.4.4.2. EXPERIMENTAREA EXECUŢIEI STRATURILOR DE FUNDAŢIEÎnainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să efectueze experimentarea executării fiecărui tip de fundaţie strat de fundaţie din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau fară substrat de nisip în funcţie de soluţia prevazută în proiect.In cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast şi separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu lăţimea de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii echipamentului tehnologic de compactare).Experimentarea stabileşte, condiţiile de execuţie curentă pe şantier, componenţa atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevazută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două şi reglarea echipamentelor tehnologice de răspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectă.Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta dirigintelui de şantier, efectuand controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord. Compactarea de probă se va efectua prin modificări ale

127

grosimii stratului şi a componenţei atelierului de compactare până se va obţine gradul de compactare cerut în caietul de sarcini.Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii echipamentelor tehnologice de

compactare şi intensitatea de compactare a echipamentului).Intensitatea de compactare I= Q/S, unde Q este volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat în m3, S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.Dacă pentru compactare se utilizează, în tandem, acelasi tip de echipament tehnologic pentru compactare, suprafeţele compactate de fiecare compactor se cumulează.In cazul fundaţiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmăreşte stabilirea corectă a atelierului de compactare, compus din rulouri compactoare uşoare şi rulouri compactoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată pană la fixarea pietrei sparte 63-80 şi în continuare a numarului minim de treceri, după aşternerea în doua reprize a splitului deîmpanare 16-25, pană la obţinerea încleştării optime.Compactarea în acest caz se considera terminata dacă rulourile nu mai lasă urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în faţă ruloului nu mai patrund în stratul de fundaţie şi sunt sfarâmate, fară ca stratul de fundaţie să sufere dislocări sau deformări.Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor.Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de şantier pentru a servi la urmărirea calităţtii lucrărilor ce se vor executa.2.4.4.3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIEA. Fundaţii din piatra spartă mare 63-80 pe un strat de balastA.1. Execuţia stratului inferior din balastPe terasamentul recepţionat se aţterne şi se nivelează balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţina 10 cm.Asternerea şi nivelarea se vor face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevazute în proiect.Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seamă de umiditatea agregatului. Apa se adaugă prin stropire, stropire care trebuie să fie uniformă, evitându-se supraumezirea local.Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca stratul de fundaţie să fie permanent încadrat de acostamente, asigurandu-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundaţie sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi se compacteaza din nou.Este interzisa executia stratului de fundaţie cu balast îngheţat sa-u aşternerea acestuia pe patul acoperit cu un strat de zapadă sau cu pojghită de gheaţăA.2. Execuţia stratului superior din piatră spartă mare 63-80Piatra spartă mare se aşterne, pe stratul inferior de balast, umezit. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize.

128

Pană la încleştarea pietrei sparte, compactarea se execută cu compactoare cu rulouri netede de 60 kN după care operaţiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau cu rulouri vibratoare de 100-140 kN. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.Dupa terminarea compactării, piatra spartă se împănează cu split 16-25, care se compactează şi apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împanare, cu savură 0-8 sau cu nisip.Pană la aşternerea stratului imediat superior, stratul de fundaţie din piatră spartă mare astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip graunţos sau savură).In cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor şi protecţia stratului de fundaţie din piatră sparta mare.B. Straturi de fundaţie din piatra spartă amestec optimalPe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevad în proiecte, îmbunatăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect pentru stratul de fundaţie.Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se compactează.Pe substratul de nisip realizat, piatră spartă amestec optimal se aşterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii de apă, corespunzătoare umidităţii optime de compactare. Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevazute în proiect.Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinand seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de deplasare a echipamentelor tehnologice de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completeaza şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se în acelaşi timp şi măsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3 din STAS 6400.Denivelarile care se produc în timpul compactării sau care rămân dupa compactarea straturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu material de aport şi se recompacteazăa.Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu acelaşi tip de material, se reniveleaza şi apoi se compactează din nou.Este interzisa executia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec otimal îngheţat sa-u aşternerea acestuia pe patul acoperit cu un strat de zapadă sau cu pojghită de gheaţă2.4.4.4. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDAŢIEIn timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast şi piatra sparta mare 63-80, sau din piatrăspartă amestec optimal, se vor face verificările şi determinările arătate în tabelul 2.4.7, cu frecvenţa menţionată în acelaşi tabel.Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se determină prin măsurători cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.Laboratorul Executantului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compozitia granulometrica a agregatelor

129

- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)

- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

Tabel 2.4.7Nr.crt

DETERMINAREA, PROCEDEUL DEVERIFICARE SAU CARACTERISTICILE

CARE SE VERIFICĂ

FRECVENTE MINIMELA LOCUL DE PUNERE

IN LUCRU

METODE DEVERIFICARE

CONFORM1. Incercarea Proctor modificată

- strat balast - strat piatra sparta amestec optimal - STAS 1913/13

2. Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal

minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat STAS 1913/1

3. Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi

minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat -

4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi

zilnic -

5. Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal

minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat

STAS 1913/15STAS 12288

6. Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp STAS 6400

7. Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie - toate tipurile de straturi de fundaţie

in cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare banda cu latime de 7,5 m

NormativCD 31

2.4.5. CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE2.4.5.1. ELEMENTE GEOMETRICEGrosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevazută în proiect. Abaterile limita la lăţime pot fi ±5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbracăminţii sub care se execută, prevazuta în proiect. Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare 25 m.Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca şi cele ale îmbracaminţilor sub care se execută. Abaterile limită la cotele fundaţiei, fată de cotele din proiect pot fi ±10 mm.2.4.5.2. CONDIŢII DE COMPACTAREStraturile de fundaţie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate pană la realizarea înclestarii maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeaşi natura petrografică, ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în faţa echipamentului tehnologic cu care se face compactarea. Compactarea se consideră corespunzătoare daca piatră respectivă este strivită fară ca stratul să sufere dislocări sau deformări.

130

Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13: ► pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III

- 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrazi şi/în toate

punctele de masurare la drumurile de clasă tehnică II şi III;► pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;- 95%, în toate punctele de măsurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată dacă valorile deformaţiilor elastice măsurate, nu depăşesc valoarea deformaţiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.2.4.5.3. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIEVerificarea denivelarilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

- in profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi denivelările admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, faţă de cotele proiectate;

- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor aratate în proiect şi denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, faţă de cotele proiectate.In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundaţiei.

2.4.6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR2.5.6.1. RECEPŢTIA PE FAZĂ DETERMINANTĂRecepţia pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuează conform Regulamentului de recepîie a lucrărilor de constructii şi instalaîii aferente acestora (HG 273/94) şi se va verifică dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi caietul de sarcini.După efectuarea verificărilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către proprietar-investitor şi executant la care participă şi proiectantul de specialitate.PVR pe faze trebuie să confirme posibilitatea trecerii la faza imediat următoare şi poartă semnătura proprietarului-investitorului şi executantului.Recepţia pe faze se face obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

- trasarea şi pichetarea lucrării;- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;- compactarea terenului de fundaţie;- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înalţimea de umplutura şi la realizarea

umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

Un exemplar din PVR pe faze determinante(lucrări ascunse) este depus la documentele care atestă calitatea lucrării. PVR se va înregistra într-un registru de evidenţă al lucrărilor de verificare, obietul recepţiei, numărul PVR, cine a participat şi obiecţiile(dacă au existat). Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.2.4.6.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRARILORRecepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

131

Recepţia lucrării se face de o comisie formată din cel puţin 5 membri (un reprezentant al investitorului-proprietarului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căruia este situată construcţia şi ceilalţi vor fi specialişti în domeniu). Proiectantul lucrării va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.Comisia de recepţie examinează obligatoriu:

- respectarea prevederilor din autorizaţia de construire;- executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale, ale documentaţiei

de execuţie şi ale reglementărilor specifice,cu respectarea exigenţelor esenţiale,conform legii.- referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire al modul în care a fost

executată lucrarea;- terminare tuturor lucrărilor prevăzute în contract;- valoarea declarată a investiţiei.

Examinarea se efectuează în toate cazurile prin cercetarea vizuală a construcţieişi analizarea tuturor documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei.La final se va întocmi PVR care va cuprinde obligatoriu observaţii, valoarea construcţiei concluzii. În PVR se va consemna recomandarea de admitere, cu obiecţii sau fără obiecţii, a recepţiei, amânarea s-au respingere ei. La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant, proiectant, organului administraţiei publice locale, organului administraţiei financiare.2.4.6.3. Recepţia finalăRecepţia finală a lucrării se realizează la terminarea perioadei de garanţiei comisia de recepţie convocată de investitor. La recepţia finală participă: investitorul, comisia numită de investitor, proiectantul lucrării, executantul.Comisia de recepţie examinează următoarele:

- PVR la terminarea lucrărilor;- finalizarea lucrărilor cerute la ,,recepţia de la terminarea lucrărilor”;- referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente în

exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală va consemna observaţiile şi concluziile în PVR finală pe care-l va da învestitorului împreună cu recămandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.La terminarea lucrărilor, PVR va fi difuzat prin grija investitorului la executant şi organului administraţiei publice locale. organului administraţiei financiare.OBS: Cartea tehnică a construcţiei, ca şi întreaga arhivă privind lucrarea în cauză se păstreză de învestitorpe toată durata existenţei construcţiei.

2.4.7. MĂSURARE2.4.7.1. Articole de lucrări incluseArticolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

TsD STRAT DIN PIATRĂ SPARTĂ 20 cm

ANEXA - FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

132

1. ACTE NORMATIVE

Cod act normativ Denumire act normativOrdinul MT/MI nr. 411/1112/2000

Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulatie în vederea executării de lucrări in zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Legea 316/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncăNSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

2. REGLEMENTARI TEHNICE

Cod reglementare Denumire reglementareCD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie

a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

3. STANDARDE

Cod standard Denumire standardSR EN 13242+A1:2008

Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri

SR EN 1097-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)

SR EN 1097-2 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare(fragmentare) – LA

SR EN 1367-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ

SR EN 1367-2 Încercări pentru determinarea caracteristicile termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu

SR EN 933-1 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor.STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare.STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza şi de fundaţie. Condiţii

tehnice generale de calitate.

133

STAS 12288 Lucrari de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con şi nisip

CAP.3. PLANUL DE CONTROL CALITATE, VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI PE PARCURSUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE TERASAMENTEÎn fiecare fază de execuţie controlul calităţii terasamentelor se va executa în conformitate cu cerinţele stabilite în Planul de Control Calitate, Verificări şi Incercări a execuţiei terasamentelor (PCCVI). In AND 530 din 2012 este prezentat un PCCVI care poate fi aplicat cu la lucrările de terasamentelor.

CAP.4. FIŞELE TEHNICE ALE MAŞINILOR ŞI ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE TERASAMENTE SCHEMELE/PLANURILE TEHNOLOGICE APLICATE LA LUCRĂRILE DE TERASAMENTE

4.1. FIŞELE TEHNICE ALE MAŞINILOR ŞI ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE UTILIZATE LA LUCRĂRI DE TERASAMENTEFişele tehnice ale maşinilor şi echipamentelor tehnologice utilizate la lucrări de construcţi trebuie întocmite avâd la bază cel puţin două motive:

- cunoaşterea parametrilor tehnici şi tehnologici pentru studiu de variante tehnologice de aplicat la lucrări;

- calcule economice şi alegerea variantei optime( nrme de timp, tarife de exploatare, consumuri de combustibili, lubrifianţi şi alte materiale necesare bunei funcţionări a maşinilor şi echipamentelor tehnologice, necesar de energie, etc.). Un exemplu de fişă tehnică este prezentată mai jos (încărcător cu cupă frontală standard)Fişa tehnică de documentare pentru un încărcător va cuprinde cel puţin următoarele date:

1. Identificare maşină/echipament tehnologic: Încărcător frontal model ...............tip................serie ..............an de fabicaţie.................... echipat cu cupă standard. Incărcătorul poate lucra şi cu alte tipuri de cupe , de exemplu cupe pentru finisare – profilare.

2. Caracteristici tehnice:a. Dimensiuni de gabarit(caracteristici necesare în principal pentru stabilirea schemei

tehnologice de lucru).A - Lungimea maxima cu echipament, în mm,............. M - Înălţimea maximă cu cupa ridicată, în mm,..........L - Înălţimea maximă cu cupa în poziţie de transport, în mm,........C - Distanţa între punţi, în mm,.............J - Lăţimea totală a încărcătorului în mm ,................S - Înălţimea maximă de descărcare la 450, în mm,....................b. Caracteristicile cupeiQc - Capacitatea cupei, în m3, ............Lc - Lăţimea cupei, în mm,...............Gc - Greutatea cupei, în kN, ...........c. Caracteristici de greutateGt - Greutatea totală a încărcătorului cu echipament, în kN,.........Gb - Greutatea totală a maşinii de bază ( fără echipament ), în kN........... d. Caracteristicile motorului - Motor tip(exemplu 4 timpi cu injecţie directă)............- Puterea ( conform SAE J1995 ) la ......... rot/min, în kW,...........

134

- Momentul maxim ( conform SAE J1995) la ........ rot/min, în daNm,...... - Numărul de cilindrii,.................... - Cilindreea, în cm3,..............e. Transmisia- tipul transmisiei(mecanică, hidrostatică, hidrodinamică, etc).......- forţa maximă de tracţiune, în kN,..........- viteze de lucru pentru mers înainte:............- viteze de lucru pentru mers înapoi.............

f. Acţionare hidraulică echipament(cupă):- debitul furnizat de instalaţia hidraulică, în l/min.........- presiunea maximă de lucru, în bar(MPa),.......... g. Timpii ciclurilor hidraulice: - ridicarea cu cupa plină, în s,........... - bascularea cupei pline, în s,............ - coborârea cu cupa goală, în s, ...........

4.2. SCHEMELE TEHNOLOGICE DE LUCRU CU ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE APLICATE LA LUCRĂRI DE TERASAMENTEPentru a asigura lucrul eficient al maşinilor/echipamentelor tehnologice în timpul lucrului pentru fiecare tip de maşină se vor întocmi variante de scheme tehnologice pentru a acoperii, pe cât posibil cît mai multe situaţii întâlnite în teren. La întocmirea schemelor tehnologice se vor avea în vedere recomndările din C182-87 – Normativ privind executarea macanizată a terasamentelor de drumuri.

CAP.5. LISTA DE ACTIVITĂŢI AFERENTE LUCRĂRII DE TERASAMENTE, TABELUL VARIANTELOR DE MECANIZARE PROPUSE În tabelul 5.1 sunt prezentate, principalele procese care se aplică pentru realizarea unui terasament şi variante de echipamente tehnologice alese pentru execuţie.

Tabelul 5.11. LISTA DE ACTIVITĂŢI

Codcapitol Denumire lucrare (activitate) Variante de echipamente

tehnologice0 1 2

010 Trasarea şi pichetarea TsG Lucrări de curăţire a terenului:

În funcţie de situaţia concretă, din Indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de terasamente, capitolul TsG, se aleg articolele care conduc la obţinerea zonei de lucru necesară executării terasamentului (ampriza + terenul alăturat)

- tractor cu defrişator;- ferăstrău mecanic;- tractor cu defrişător;- remorci- încărcătoare

0 1 2TsCTrA

Lucrări de decapare a pământului vegetal pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut (TsC 18.......TsC 25)a. săpături mecanice, TsC 18....TsC 25, TsC 35, TsC 38.

a.1. buldozer;a.2. autoscreper;a.3. autogreder;a.4. încărcător;

TrA b. transportul şi depozitarea pământului vegetal, TrA 01

b.1. autobasculanteb.2. încărcător;b.3. autoscreper.

135

D Lucrări de asanare, drenare, colectare şi evacuare a apelor (DD15)

- buldoexcavator;- excavator pe pneuri;- excavator pe şenile.

Lucrări pentru realizarea stratului de fundaţii (DD 02, DD 11, DD 06)a. aşternerea mecanică a pietrei sparteb. compactare;c. aşternerea amestecului optimal;d. compactarea amestecului optimal.

a.1. autogreder;a.2. buldozerb.1. compactor autopropulsat cu greutatea mai mare de 100kN;b.2. autocisternă de min. 5000 l pentru apă cu dispozitiv de stropire.c.1. autogreder;c.2. buldozer;c.3. repartizator – finisor;d.1. compactor autopropulsat cu greutatea mai mare de 100kN;d.4. autocisternă de min 5000l pentru apă cu dispozitiv de stropire

TsCTsDTsETrA

Lucrări la corpul umpluturii inclusiv zona activă a terasamentului(PST)a. săpături mecanice în groapa de împrumut, TsC 02...TsC 04, TsC 18...TsC 25+TsC 27)b. transportul pământului, TrA 01c. umpluturi, TsD 02, TsD 03, TsC 36, TsC37+TsC38;d. compactare, TsD 05.....TsD 014, TsD 21e. udarea mecanică a straturilor de pământ, TSD 14A f. nivelări – finisări, TsE 04, TsE 05, TsE06

a.1. excavator pe şenilea.2. buldozer a.3. autogrederb.1. autobasculantăb.2. autodumperb.3. autoscreperec.1. buldozerc.2. autoscreperd.1. mai mecanic(150 daN)d.2. placă vibratoared.3. rulou compactor static cu greutatea ≥ 100kNd.4. compactor pe pneuri static cu greutatea ≥ 100kNd.5. compactor cu crampone cu greutatea ≥ 25kNd.6. compactor cu rulou vibrator cu greutatea ≥ 30 kNd.7. compactor pe pneuri vibrator cu greutatea ≥ 150kN

0 1 2e.1. autocisternă cu greutatea ≥ 50 kN cu dispozitiv de stropiref.1. buldozer pe şenilef.2. autogrederf.3. rulou compactor static cu greutatea ≥ 100kN

136

TsCTsDTsETrA

Lucrări la stratul de formăa. săpături mecanice în groapa de împrumut, TsC 02...TsC 04, TsC 18...TsC 25+TsC 27;b. transportul pământului din depozite, TrA 01c. umpluturi, şi împrăştierea pământului, TsD 02, TsD 03, TsC 36, TsC37+TsC38;d. compactare, TsD 05.....TsD 014, TsD 21e. udarea mecanică a straturilor de pământ, TsD 14A; f. nivelări – finisări, TsE 04, TsE 05, TsE06.

a.1. excavator pe şenilea.2. buldozer a.3. autogrederb.1. autobasculantăb.2. autodumperb.3. autoscreperec.1. buldozerc.2. autoscreperd.1. mai mecanic(150 daN)d.2. placă vibratoared.3. rulou compactor static cu greutatea ≥ 100kNd.4. compactor pe pneuri static cu greutatea ≥ 100kNd.5. compactor cu crampone cu greutatea ≥ 25kNd.6. compactor cu rulou vibrator cu greutatea ≥ 30 kNd.7. compactor pe pneuri vibrator cu greutatea ≥ 150kN e.1. autocisternă cu greutatea ≥ 50 kN cu dispozitiv de stropiref.1. buldozer f.2. autogrederf.3. rulou compactor static cu greutatea ≥ 100kN

OBS: 1. Lista de activităţi se va detalia pe procese simple (vezi exemplul de mai jos).

Cod Activitate

Denumire activitate

Variante de echipamente tehnologice1 2 3

TsC săparemecanică

- excavator 0,5 m3

- excavator 1 m3

...........................- excavator 3 m3

- buldozer, 45kW- buldozer, 65 kW...........................- buldozer,135 kW

-autoscreper, 90 kW- autoscreper, 125 kW...............................- autoscreper ,210 kW

-------------------------------------------------------------------------------------------------------TsE finisare-

profilare- autogreder, 75kW

- ---------------------

- buldozer, 45kW

---------------------

- încărcător cu cupă specială, 57kW-----------------------

2. Pentru fiecare proces se vor stabili variante tehnologice de mecanizare posibile. 3. Se stabilesc, prin asociere combinată, echipamentele tehnologice care să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare posibile. 4. Din variantele tehnologice posibile se alege, pe criterii tehnico-economice varianta cu eficienţa cea mai ridicată.

CAP.6. ANTEMĂSURĂTOARE [1]6.1. METODE PRACTICE DE DETERMINARE A CANTITĂŢILOR DE LUCRĂRI

137

Pentru normarea activităţii echipamentelor tehnologice de construcţii trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau cele ce urmează a fi executate. Pentru aceasta se stabilesc cantităţile de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice, respectiv pe activităţi. Determinarea cantităţii de lucrări se face de regulă prin atemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice, în funcţie de natura articolului de deviz, respectiv a activităţii.6.1.1. Determinarea cantităţilor lucrărilor de terasamentePentru masurarea cantităţilor de lucrari de terasamente trebuie să se aiba în vedere unele proprietăţi ale pământurilor, legate de structura lor. In general, pămanturile sunt medii disperse alcatuite din trei faze: solidă, S (scheletul mineral), lichidă, L (apa din pori şi sărurile dizolvate în ea) şi gazoasă, G (aerul şi alte gaze). In mod exceptional se pot întâlni pământuri bifazice. Acestea presupun ocuparea tuturor golurilor cu aer (cazul pământului absolut uscat) sau cu apa (cazul pământului saturat).In funcţie de raporturile cantitative ale celor trei faze, precum şi a fenomenelor de interacţiune care se manifestă la contactul dintre ele, pământurile se comportă diferit la acţiunea solicitarilor exterioare.Prin săpare pământul îşi măreşte volumul crescând cantitatea de goluri datorită afanării (infoierii).In funcţie de stadiul în care se găseşte pământul în procesul de lucru se pot defini doua tipuri de afânări:

- afanarea iniţială, imediat dupa săpare;- afânarea remanentă, după trecerea unui interval de timp de 1-2 ani de la aşezarea

pământului în umplutură şi îndesarea naturală a acestuia.In natura se pot întalni două tipuri de pământuri cu comportări specifice în procesul de săparere-compactare:

- pământuri normale având raportul S-L-G la care G are pondere redusă (8-15%);- pământuri macroporice la care G are o pondere mult mai mare (40 – 60%).

Având în vedere proprietatea de înfoiere a pământului în procesul săpării, la stabilirea cantităţilor de lucrări de terasamante se procedează astfel:

- volumul de săpătură se masoară în stare naturală a pământului (înainte de săpare);- volumele încărcate sau împraştiate se măsoara în stare afanată;- cantităţile transportate se determina din volumul în stare naturală multiplicat cu

densitate aspecifică medie în starea respectivă.La măsurarea volumelor lucrărilor de terasamente se au în vedere cele trei tipuri de profile (în debleu, în rambleu şi mixt), precum şi faptul că săparerea, respectiv aşezarea în umplutură a pământului, se realizează de regulă cu taluze înclinate (fig. 6.1).Tangenta trigonometrică a unghiului pe care terenul il face cu orizontala este denumită panta taluzului.Marimea pantei poate fi reprezentată cu diferite notaţii, în %, sau raport numeric 1:n, în grade sau tangenta unghiului ( de exemplu: pantă de 10% sau 1:10 sau 6 grade, sau tg 6; pantă de 83% sau 1:1,2 sau 40 grade sau tg 40 ).

138

Fig. 6.1. Tipuri de profilePentru determinarea volumelor de lucrări se utilizează metode geomrtrice (descompunerea profilelor în forme geometrice simple). Pentru profile complicate cele mai uzuale metode sunt: metoda profilelor transversale la lucrari de umplutura, metoda patratelor la profile mixte (platforme industriale, metoda triunghiurilor, la exploatări de agregate minerale pentru construcţii, din zăcăminte cu grosimi variabile.)6.1.2. Conţinutul antemăsurătoriiPrin antemăsuratoare se stabilesc cantităţile de lucrări corespunzătoare activităţilor proceselor tehnologice. Exprimarea cantităţilor de lucrări în antemasuratoare se face în UMR.Pentru stabilirea UMR se foloseste indicatorul de consumuri de resurse pe articole de deviz (NCR). In acest scop, se va analiza cu atentie prevederile NCR referitoare la UMR, deoarece prin formularea dată, se face precizarea concretă asupra condiţiilor de calcul al cantităţii de lucrare.Exemple:

- se masoara la tonă;- se masoară în sute de metri cubi în săpătură;- se masoară în sute de metri cubi după compactare;- se masoară în sute de metri pătraţi, etc.

Corespunzator acestor exemple, cantităţile de lucrări din antemăsuratoare vor exprima:- greutatea, pentru primul caz;- volumul in stare naturală in al doilea caz;- volumul dupa compactare in al treilea caz;- suprafata lucrata in ultimul caz.

Forma de prezentare sistematizată a antemăsuratoarei este tabelară (v. ex. Tabelul 6.1).La întocmirea antemăsuratoarei trebuie să se respecte urmatoarele reguli (se fac anexe la breviarul de calcul) :

- schiţele să fie prezentată proportional (la scara);- cotarea schiţei sa se faca literal;- relaţiile de calcul se exprimă literal folosind notaţiile de pe schiţă;- calculul numeric se face în unităţi de măsură naturale (UM);- cantităţile calculate se exprima în unităţi de măsură reprezentative şi se rotunjesc în

plus la primele trei cifre semnificative, conform Normativului privind modul de intocmire a devizelor pe categorii de lucrari si pe obiecte, pentru lucrarile de constructii – montaj;Antemăsurătoarea se execută de proiectant şi poate conţine în afara cantităţilor de lucrări de executat şi norma de deviz corespunzătoare, precum şi numărul total de ore necesar realizării cantităţilor respective.

139

Tabelul 6.1Cod

activ.Denumire activitate şi

simbol UMRDesen schiţă

Relaţia de calculRezultate din calcul

Calcul total rotunjit, [UMR]

0 1 2 3 4 5

01Săpare strat vegetal

Buldozer pe şenile

TsC20B1

100m3

unde- VSU este volumul de săpătură, în m3;- hSV este grosimea stratului săpat, în m;- L, l sunt lungimea respectiv lăţimea amprizei drumului, în m.

160000 1600Excavator TsC04B1

Autoscreper TsC37B

- - - - - - -

03Încărcare strat vegetal

Autoîncărcător TsC35B

100m3

unde

- Vî este volumul de încărcat, în m3;- ka este coeficientul de afânare al pământului, in m

208900 2100Excavator TsC04A1

04 - - - - - -

CAP.7. NORMA DE TIMP, NORMA DE DEVIZ A ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGIC, CALCULUL TIMPILOR MAŞINĂ[1] 7.1. NORMA DE TIMP A ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE În activitatea curentă a echipamentelor tehnologice de construcţii funcţionarea în sarcină a acestora se exprimă prin norma de timp a echipamentului Nte.Norma de timp a echipamentului tehnologic reprezintă timpul mediu normat, de lucru efectiv, necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă UMR.UMR este o unitate convenţională prevăzută de indicatoarele de consumuri de resurse pe articole de deviz NCR, pentru fiecare lucrare.UMR (100 m3, m2, 100 m2, m2, 100 m, m, kg, etc.)Matematic Nte se exprimă sub forma:

Nte = NUM / PE , [ore/UMR],NUM = UMR / UM,

în care: NUM este coeficientul de transformare a UM în UMR egal cu numărul de unităţi de măsură naturale UM (m3, m2, m, kg, etc) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă UMR;PE – productivitatea de exploatare(operaţională).Nte poate fi folosită pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculul necesarului de mijloace de muncă în condiţii medii.7.2. NORMA DE DEVIZ A ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGICPentru exprimarea necesarului specific de ore echipament tehnologic pe articole de deviz, la executarea lucrărilor de construcţii, se folosesc normele de deviz ale echipamentelor tehnologice. Norma de deviz a echipamentului tehnologic reprezintă timpul mediu normat, de deservire a unui şantier, necesar unui singur echipament tehnologic pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu UMR.La stabilirea normei de deviz e chipamentului tehnologic se au în vedere prestaţiile acestora în şantiere cu luarea în considerare a tuturor întreruperilor cauzate de factori tehnologici, de organizare, de asigurare a mentenanţei preventive şi de eventuale accidente.Norma de deviz a echipamentului tehnologic poate fi date sub formă de norme de deviz pe unitatea de capacitate, comasate pe familii de utilaje sau chiar pe tipodimensiuni de utilaje, funcţie de tipul lucrărilor.a. Norma de deviz a echipamentului tehnologic pe unitatea de capacitate, Nd

Calculul Normei de deviz a echipamentului tehnologic pe unitatea de capacitate Nd se face cu relaţia:

140

doolhtemu

T

UMd KKKKP

NN

, în ore/UMR,

în care:Ndu este norma de deviz pe tipodimensiunea de utilaj aleasă;PT

u – productivitatea tehnică pe unitatea de capacitate, în UM/oră;Kme – factor de corecţie ce caracterizează gradul de calificare a personalului deservant precum şi de condiţiile ergonomice asigurate de maşină, Kme = 0,7...0,8 pentru condiţii medii de calificare şi echipare a maşinii;Kth – factor de corecţie ce caracterizează tehnologia de lucru, Kth = 0,65…0,85 pentru condiţiile tehnologice actuale;Kol – factor de corecţie pentru condiţiile de organizare şi de lucru(v.tabelul 13.3, pag.22 [1] );Kdo – coeficient de disponibilitate operaţională a utilajului(v. tabelul13.4, pag 23[1]).b. Norma de deviz a echipamentului tehnologic corespunzătoare tipodimensiunii, Nde

Calculul Normei de deviz a echipamentului tehnologic corespunzătoare tipodimensiunii, Nde, ales pentru executarea efectivă a lucrării se calculează cu relaţia de mai înainte în care se înlocuieşte PT

u, cu PT ( productivitatea tehnică a echipamentului tehnologic),

doolhtemT

UMde KKKKP

NN

,

7.3. CALCULUL TIMPILOR MAŞINĂ Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini la executarea unei lucrări se pot folosi următoarele noţiuni:- Ore lucru efectiv Ole, care reprezintă timpul mediu de lucru efectiv necesar unei maşini, pentru executarea unei cantităţi de lucrare Q, în ore;- Ore funcţionare Of, care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q, exprimat în ore, incluzând şi timpul de funcţionare in afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasări între punctele de lucru, mers în gol, manevre, etc.);- Ore închiriere Oi, care reprezintă timpul cât maşina se află la dispoziţia şantierului, în ore;- Numărul de zile –maşină Nzm, care reprezintă numărul de zile necesare unei maşini pentru executarea unei cantităţi de lucrare Q, în maşini-zile.Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia:

Ole = Q . Nte , în [ore]în care: Q este cantitatea de lucrări, în UMR; Ntu – norma de timp a utilajului, în ore/UMR.Orele de lucru efectiv pe zi reprezintă timpul de lucru pe zi, al unei maşini, stabilit pe baza regimului de lucru şi se determină cu relaţia:

sn

i

sis

zle KdO

1, în [ore],

în care: ds – durata schimbului, în ore; Ksi – coeficientul de utilizare a timpului unui schimb

(k1s =0,9...1; k2

s = 0,75...0.9; k3s = 0,65…0,75); ns – numărul de schimburi pe zi(ns = 1, 2, 3).

Pentru calculul orelor de funcţionare se aplică relaţia:Of = Q . Nde . Kol . Kdo , în [ore]

Orele de funcţionare se folosesc pentru calculul necesarului de combustibil şi lubrifianţi, folosind normativul de consum orar sau pentru calculul necesarului de manopera implicat de reparaţii.Orele de închiriere se calculează cu relatia:

Of = Q . Nde, în [ore].Prin raportarea orelor de închiriere la orele program ale unei zile de lucru se determina numărul de zile-maşină- de închiriere:

141

ss

de

ss

fzm dn

NQdn

ON

.

Numărul de maşini-zile efective se calculează cu relaţia:

sn

i

sis

leezm

Kd

ON

1

.

Numărul de maşini-zile este folosit pentru calculul duratelor activităţilor şi pentru calculul numărului de maşini, respectiv pentru programarea tehnologică a acestora.În acest caz se vor avea în vedere Nzm de închiriere.Numărul de zile-maşină de închiriere exprimă produsul dintre durata activităţii dA şi numărul de maşini folosite Nm:

Nzm = Nm . dA

Se pot ivi două cazuri:- se cunoaşte numărul de maşini (Nm = cunoscut) şi este necesar să se determine durata activităţii:

m

zmA N

Nd , în [zile]

- se cunoaşte durata activităţii (dA = cunoscut) şi este necesar să se determine numărul de maşini pentru încadrarea în această durată.

A

zmm d

NN

Numărul de maşini poate fi impus de condiţiile tehnologice (schema tehnologica adoptată) sau de condiţiile de dotare (maşini disponibile). Din considerente economice se adoptă un număr cât mai mic posibil de maşini.Durata activităţii poate fi impusă de beneficiari, stabilită prin programul de lucru sau adoptată din alte considerente manageriale.

OBS: Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 7.1)

142

7. CALCULUL NUMĂRULUI DE MAŞINI-ZILE ŞI DURATA ACTIVITĂŢIICod

activ. Denumire activitate/

simbolVarianta de mecanizare UMR

Cantitate lucrare

Ndu

[h/UMR]Ore

închiriere [h]

Ore funcţionare

[h]

Nr. maşini

zile

Nr. maşini

Durata activitate

[zile]0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1001 Săpare

strat vegetal

TsC20B1 Buldozer 100m3 - - - - - - -TsC04B1 Excavator 100m3 - - - - - - -TsC37B Screper 100m3 - - - - - - -

……… ……. …… …….. …….. …….. ….. ……… …… …… …..04 Transport

pământ vegetal

TrA 01A Autobasculanta 1 t - - - - - - -TrA 01A Autobasculanta 2 tTsC 37B Screper t - - - - - - -

……… ……. …… …….. …….. …….. ….. ……… …… …… …..

Tabelul 7.1

Tabelul 8.18. COSTURI UNITARE FIZICE, ORARE, PREŢUL DE DEVIZ

Cod activitate/Simbol

Varianta de

mecanizare

Costuri variabile [lei/ora] Costuri fixe [mii lei]ke

Costuri fixe

echivalente [mii lei]

Costuri unitare PreţDeviz

[lei/oră]Chirii Manopera suplimentara Energie Total M+D Chirii

M+D Transport Fizice [lei/UMR]

Orare [lei/oră]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1301/TsC20B1 Buldozer - - - - - - - - - - - -01/TsC04B1 Excavator - - - - - - - - - - - -01/TsC37B Screper - - - - - - - - - - - -

…… ………… …… ……… ……. ……. ……. …. …… ….. …… ….. …… ………04/TrA01 Autobas. 1 - - - - - - - - - - - -04/TrA01 Autobas. 2 - - - - - - - - - - - -04/TsC37 Screper - - - - - - - - - - - -

143

CAP. 8. CALCULUL TARIFELOR DE ÎNCHIRIERE, A COSTURILOR UNITARE ŞI A PREŢURILOR DE DEVIZ [1]8.1. COMPONENTELE CHELTUIELILOR CU UTILAJELE ŞI CU MIJLOACELE DE TRANSPORT TEHNOLOGIC ÎN CONSTRUCŢIIÎn activitatea de mecanizare a lucrărilor de construcţii este necesar să se ţină sub control evoluţia cheltuielilor cu utilajele şi cu mijloacele de transport în scopul recuperării acestora, prin tarifele aplicate. În acest sens, se impune înţelegerea corectă a naturii costurilor, astfel încât cheltuielile să se poată direcţiona şi controla, prin decizii manageriale fundamentate, cu un pronunţat caracter dinamic, preventive. Se vor elimina în acest fel sursele unor posibile erori proprii analizelor economice, post-factum, pe baza bilanţurilor contabile. Cheltuielile cu utilajele şi mijloacelor de transport (fig.4.1) se pot grupa în patru mari categorii: - cheltuielile variabile CV, care sunt direct proporţionale cu volumul prestaţiilor tehnologice realizate; - cheltuielile fixe CF, care se comportă în mod pasiv, adică nu se modifica, indiferent de evoluţia producţiei (creştere sau declin);

- cheltuielile indirecte sau programate CI, care depind de concepţia managerială a societăţii comerciale şi de obiectivele strategice urmărite;

- cheltuielile de dislocare CD, care depind de distanţa de transport, de masa utilajului şi de echipamentele implicate8.1.1. CHELTUIELILE VARIABILECheltuielile variabile (fig.3.2 ) reflectă cel mai fidel instabilitatea economico- financiară, având în structura lor componente care sunt puternic influenţate de această instabilitate: salarii, consum de combustibil şi lubrifianţi, pneuri, baterii de acumulatori etc.În condiţii de stabilitate economică evoluţia cheltuielilor variabile trebuie să fie proporţională cu volumul prestaţiilor tehnologice efectuate cu utilajele şi mijloacele de transport. În aceste condiţii cheltuielile trebuie să aibă o variaţie liniară în funcţie de volumul prestaţiilor. Astfel, ele pot fi evaluate periodic prin decizii manageriale, ca indicator normat, sub formă de cheltuieli planificate ce urmează să fie recuperate prin tarifele aplicate.Cheltuielile variabile pot fi, la rândul lor grupate în două categorii: A. Cheltuielile de producţie Cp, implicate direct şi imediat de prestaţiile tehnologice ale echipamentelor tehnologice şi mijloacelor de transport; B. Cheltuielile tehnice CT, care depind de prestaţiile efectuate dar, se percep într-o etapă ulterioară efectuării lucrărilor. Aceste cheltuieli au un caracter planificat la momentul folosirii echipajelor tehnologice şi mijloacelor de transport.A – Cheltuielile de producţieCheltuielile de producţie cuprind:A.1. salariile personalului direct productiv Cs;A.2. cheltuielile energetice, Cen (costul combustibilului şi al lubrifianţilor în cazul în care echipamentele tehnologice sunt echipate cu motoare termice, respectiv consumul de energie electrică când echipamentele tehnologice sunt echipate cu motoare electrice). Cheltuielile de producţie se calculează cu relaţia:

Cp = Cs+Cen , [lei/oră],

A.1. Salariile personalului direct productivÎncadrarea cu personal conductor pentru fiecare tipodimensiune de echipament tehnologic este o problemă ce trebuie rezolvată, de la caz la caz, în funcţie de destinaţia tehnologică, precum şi de complexitatea, capacitatea şi starea tehnică a maşinii. Se poate preciza că

144

instruirea şi calificarea mecanicului are o influenţă hotărâtoare asupra productivităţii maşinii. Fiecare societate comercială trebuie să-şi stabilească o normă proprie de personal, în concordanţă cu structura parcului de maşini din dotare.Pentru fiecare tipodimensiune de echipamente tehnologice şi mijloc de transport se va stabili un indicator normat, care să reprezinte salariul şi sporurile aferente, în lei/oră. Se va avea în vedere că, în mod curent, se foloseşte un singur mecanic deservent pentru un echipament sau mijloc de transport indiferent de capacitate.Costul orar al manoperei directe CS, care reprezintă salariile personalului direct productive şi sarcinile sociale implicate de acestea, se calculează cu relaţia:

1001 1

n

ii

bs

SSC , [lei/oră],

în care: Sb este salariul orar brut obţinut după adăugarea tuturor sporurilor aferente la salariul tarifar, în lei/oră; Si - sarcinile sociale suportate de societatea comercială aferente salariului, exprimate, în %; i - indicele tipului de sarcină socială percepută legal(CAS, ajutor de şomaj, asigurări de sănătate, fond de risc, învăţământ, etc.); n -numărul de tipuri de sarcini sociale aplicate.A.2. Cheltuielile energetice A.2.1. Costul consumului de combustibili şi lubrifianţiA.2.1_1. Costul consumului de combustibiliStabilirea consumului de combustibili şi lubrifianţi se pote realiza în două moduri:

- utilizînd aparatura montată la bordul echipamentului tehnologic(tate echipamentele tehnologice noi sunt dotate din construcţie cu astfel de aparatură);

- utilizarea bazei de date proprii, prin determinări experimentale.Indicatorul normat privind costul consumului orar de combustibil Cc, stabilit pe baza consumului determinat experimental, se poate calcula cu relaţia,

Cc = Qoc pc, [lei/oră],în care Coc este consumul orar de combustibil, în l/oră; pc – preţul unitar al combustibilului, în lei/l.Consumul mediu orar de combustibil trebuie calculat şi în funcţie de cele tri variante de regimuri de lucru: uşor, mediu şi greu (v. tabelul 13.5, pag. 43, [1]);

- utilizarea consumului specific de combustibil cc, utilizând relaţia

c

ccc

pNkcC

... ] , [lei/oră],

în care: cc este consumul specific de combustibil, în g/(CP.oră) sau g/(kW/oră); kî – factorul de încărcare stabilit în funcţie de regimul de lucruv. tabelul 13.6 din [1]; N – puterea nominală a motorului, în CP sau kW; ρc – densitatea combustibilului, în kg/l.A.2.1_2. Costul consumului de lubrifianţiIndicatorul normat pentru costul consumului orar de lubrifiant, Cl se determină cu relaţia,

n

i

il

iol

lpQ

C1 100

., [lei/oră],

în care: Qiol este consumulmediu orar de lubrifianţi, pe tipuri, determinat experimental, în

l/(100 ore) pentru uleiuri(motor, transmisie, hidraulic, transformator hidrodinamic) sau in kg/(100 ore) pentru unsori consistente; pi

l – preţul unitar al lubrifianţilor la şantier, înclusiv cheltuielile de transport, manipulare în lei/l la uleiuri ţi lei/kg pentru unsori consistente; i – indicele tipului de lubrifiant folosit; n – numărul de lubrifianţi folosiţi la maşina respectivă.Consumul de lubrifianţi nu se diferenţiază după regimul de lucru.

145

.Indicatorul global normat pentru costul consumului de combustibili şi lubrifianţi este:

lccl CCC , [lei/oră].A.2.2. Costul consumului de energie electrică şi lubrifianţiIndicatorul normat privind costul necesarului orar de energie electrică Ce poate fi stabilit cu relaţia 13.61, pag 45 din [1]. B. CHELTUIELILE TEHNICECheltuielile tehnice CT cuprind:B.1. Cheltuielile de mentenanţă Cm;B.2. Costul consumului de pneuri Cp;B.3. Costul consumului de baterii de acumulatori Cb; Respectiv:

CT = Cm+ Ca+ Cb, [lei/oră] .B.1. Cheltuielile de mentenanţăRealizând mentenanţa maşinii, se păstrează starea tehnică normală de funcţionare şi se menţine capabilitatea tehnologică a acesteia. Luând în considerare un indicator de cost mediu lunar al mentenanţei şi ţinând cont de timpul de utilizare efectivă, de condiţiile de lucru ale maşini (uşoare, medii, grele) şi de eventualele depăşiri ale duratei de bază, se pot stabili relaţii de calcul pentru evaluarea costului mentenanţei. În aceste relaţii se vor introduce datele de bază extrase din fişele de evidenţă a costurilor de mentenanţă, pentru fiecare maşină, corelate cu recomandările normativelor în vigoare.Pentru programarea costului mediu orar al mentenanţei Cm se poate aplica relaţia:

l

HLpimm h

kkVVcC

100, [lei/oră],

în care: cm - este indicatorul de cost mediu lunar al mentenanţei maşinii pentru durata de bază de utilizare, în % din valoarea de înlocuire, care se extrage din Normativul privind asigurarea cerinţelor de calitate a construcţiilor printr-o mentenanţă eficientă a maşinilor şi utilajelor de construcţii ( NE-003-1997 ); Vî - valoarea de înlocuire a maşinii, la nivelul anului în care se face programarea, în lei; Vp - valoarea de înlocuire a pneurilor speciale, în cazul maşinilor pe pneuri, la nivelul anului în care se face programarea, în lei; kL -coeficientul de corecţie în funcţie de condiţiile de lucru ( uşoare, medii sau grele ) avute în vedere pentru maşina respectivă, (normativul NE-003-1997); kH - coeficientul de corecţie pentru cazul în care maşina este folosită peste durata de bază de utilizare efectivă, (normative NE-003-1997); hl -durata de funcţionare a maşinii, într-o lună, în ore. Pentru determinarea lui Vi se are în vedere coeficientul de reevaluare cr, care face compensarea diferenţei de curs valutar între anul efectiv de achiziţie şi anul de calcul. Rezultă:

Vi = Vlcr , [lei],în care Vl este valoarea de intrare a maşinii, în lei.Pentru programarea costului mediu anual al mentenanţei se are în vedere faptul că acesta nu este constant pe întreaga durată de utilizare a maşinii. Aceasta creşte accentuat odată cu creşterea duratei de funcţionare a maşinii.Considerând o creştere liniară a costului mentenanţei, odată cu vârsta, estimarea costului mentenanţei într-un anumit an i, Ci se poate face cu relaţia

mln

ii

i CNil

iC

1

, [lei/an],

146

în care: i este numărul de ordine al anului de viaţă al maşinii; li - numărul de luni de lucru efectiv în anul i; N - numărul de luni de utilizare efectivă a maşinii până la scoaterea din serviciu; n - durata reală de întrebuinţare a maşinii, în ani; Cml - costul mediu lunar al mentenanţei maşinii determinat cu relaţia:

Cml = Cm³ hl , [lei/lună],Cunoscând Cm determinat mai înainte rezultă,

100

HLpimlm

kkVVcC

, [lei/lună].

Durata reală de întrebuinţare a maşinii sau durata de utilizare efectivă poate fi mai mare ca durata de bază, precizată de normativul NE-003-1997.B.2. Costul consumului de pneuriDe regulă maşinile de construcţii sunt echipate cu pneuri speciale, de joasă presiune cu, sau fără cameră de aer. Indicatorul normat pentru costul consumului orar de pneuri Ca (anvelope şi camere de aer, când este cazul) se determină cu relaţia:

a

aaaa D

rpnC

, [lei/oră],

în care: na - este numărul de pneuri cu care este echipat utilajul sau mijlocul de transport; p a - preţul unui pneu, inclusiv costul transportului şi al manipulării, în lei/buc.; ra - factor ce ţine cont de cota de reparaţie a pneurilor; Da - durata de utilizare a pneurilor, în ore (tabelul 13.8 pag. 49 din [1]).Valorile orientative pentru durata de utilizare a pneurilor Da şi factorul de corecţie a costului, în funcţie de cota de reparaţie a pneurilor ( când este cazul) sunt prezentate în tabelul 13.8. pag.49, din [1].Pentru evaluarea corectă a acestor valori se poate constitui o bancă de date, determinată statistic, în funcţie de particularităţile structurale şi de exploatare a parcului de maşini sau se vor respecta recomandările fabricantului. Durata de utilizare a pneurilor Da poate fi evaluată pentru condiţiile concrete de exploatare a maşinii, cu o relaţie de tipul:

8

1iisa cDD , [ore],

în care: Ds - este durata de utilizare standard a pneurilor (recomandată de producător ), în ore; ci - coeficientul de corecţie corespunzător condiţiilor de exploatare( tabelul 50, pag. 13.9 din [1] ); i – indicele condiţiilor de utilizare , (i = 1…8 ).

Pentru cazul în care se iau în calcul indicatori diferiţi pentru cele două elemente din structura pneului(anvelopa şi camera), durata de utilizare Da capătă forma:

2

222

1

111D

rpnD

rpnCa

, [lei/oră],

unde 1 este indicile pentru anvelopă iar 2 este indicile pentru camerade aerB.3. Costul consumului de baterii de acumulatoriCostul consumului orar de baterii de acumulatori Cb se poate determina cu relaţia:

b

bbb D

rpC

, [lei/oră] ,

în care: pb - este preţul unitar al bateriei de acumulatori, loco şantier, în lei/buc; rb - factor de corecţie ce ţine cont de cota de întreţinere (rb=1,14); Db - durata de viaţă a bateriei de acumulatori, în ore.

147

Pentru stabilirea duratei de viaţă şi a cotei de întreţinere a bateriei de acumulatori se poate constitui o bancă de date proprie sau se vor avea în vedere recomandările date de fabricant.8.1.2. CHELTUIELILE FIXECheltuielile fixe CF se mai numesc şi costuri constante sau de proprietate. Acestea se referă la cheltuielile de bază ale unei societăţi comerciale cu profil de mecanizare a lucrărilor de construcţii şi care se manifestă numai pentru simplul fapt că societatea economică respectivă, există în funcţiune.Variaţia acestor costuri nu poate fi influenţată decât prin decizii manageriale sau prin modificări ale legislaţiei sau ale taxelor şi impozitelor. În aceste costuri se cuprind:A. cheltuieli de amortizare, AB. dobânzi la credite bancare, DC. impozite şi taxe, I+TAdică cheltuielile fixe, matematic se exprimă sub forma:

CF = A + D + I + T, [lei/oră].A. Cheltuielile de amortizareAmortismentul A se constituie ca parte din cheltuielile de investiţii pentru dotarea cu utilaje şi mijloace de transport, precum şi cu alte mijloace fixe. Acesta reprezintă costurile necesare pentru recuperarea investiţiei şi reînnoirea mijloacelor fixe la scoaterea lor din serviciu.Amortismentul A se recuperează, parte cu parte, din preţul de vânzare al producţiei şi se concretizează în fondul de amortizare.Cheltuielile de amortizare se stabilesc în funcţie de durata normată de serviciu a mijloacelor fixe. În condiţiile economiei de piaţă această durată de amortizare trebuie să se stabilească în concordanţă cu viaţa economică a mijlocului fix, care este de regulă, mai mică decât viaţa tehnică evaluată, ca urmare a uzurii morale.În funcţie de opţiunea economică a societăţii comerciale se pot adopta trei moduri de stabilire a normei de amortizare, având în vedere regimurile de amortizare agreate de legislaţia în vigoare;► amortizarea liniară, care se realizează prin includerea uniformă în cheltuieli de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe;► amortizarea degresivă, care consta în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:

- 1.5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 şi 5 ani;

- 2.0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani;

- 2.5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.OBS: Aceşti coeficienţi pot fi modificaţi numai prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor;

► amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizările anuale pentru exerciţiile (etapele, perioadele) următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Pentru calculul amortismentului A se aplică relaţii specifice regimului de amortizare considerent.

148

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijlocului fix şi se include în cheltuielile de exploatare .În cazul amortizării liniare se aplică relaţia:

HNVV

A RI

, [lei/oră] ,

în care: VI - este valoarea de intrare a maşinii care include costul de achiziţie al acesteia la care se adaugă costurile implicate pentru transport şi pentru montare la sediul agentului economic, în lei; VR - valoarea reziduală a maşinii, respectiv valoarea care se poate recupera la scoaterea din funcţiune, determinată cu o cotă parte din valoarea de intrare(VR= rVI, folosind un coeficient r = 0,1-0,15), în lei; r - coeficientul de recuperare; N- durata normală de utilizare, conform legislaţiei în vigoare, în ani; H - durata anuală de utilizare prevăzută de agentul economic, în ore/an.B. Dobânzile creditelor bancareEventualele credite folosite pentru achiziţionarea maşinilor sunt purtătoare de dobânzi, care trebuie reflectate în tarife sub formă de costuri fixe.Valoarea dobânzii D, aferente creditului, raportate la ora de funcţionare a maşinii, se calculează cu relaţia:

10021 d

Il

l rVHN

ND

, [lei/oră]

în care: Nl - este numărul de luni în care se rambursează creditul(Nl = 12N); rd -rata anuală a dobânzii, în %.C. Impozitele şi taxeleImpozitele şi taxele, care se percep utilajelor şi mijloacelor de transport, trebuie incluse în tarife.Aportul impozitului I se calculează cu relaţia:

HI

I A , [lei/oră],

în care IA este impozitul anual, în lei/an.Taxele percepute T vor fi cuprinse în costurile orare folosind relaţia:

H

TT

n

ii

1 , [lei/oră] , (3.25)

în care: Ti-este tipul de taxă anuală percepută asupra maşinii exclusive impozitele( taxe de asigurare, taxă de drumuri, etc), în lei/an; i- indicele tipului de taxă; n - numărul de taxe percepute anual.

8.1.3. CHELTUIELILE INDIRECTE ( PROGRAMATE )Cheltuielile programate însumează cheltuielile indirecte implicate de producţie şi de administraţie, reprezentate prin:- cheltuielile de amortizare pentru clădiri, autovehicule de deservire administrativă, mijloacele fixe de birotică, etc ;- drepturile salariale inclusiv sarcinile sociale aferente pentru personalul administrative (de conducere şi din compartimentele funcţionale);- cheltuielile pentru utilităţi de asigurare a conducerii şi administraţiei reprezentate prin energie electrică, energie termică, combustibili, apă canalizare, telefon, fax, internet, poştă, etc.- cheltuielile cu instruirea personalului;- cheltuielile de publicitate şi alte acţiuni promoţionale;ţ- cheltuielile cu sponsorizări;

149

- cheltuielile cu protecţia muncii reprezentate prin echipamente de protecţie, mijloace şi sisteme de avertizare, cursuri de instruire, etc.;- cheltuielile cu paza şi securitatea activelor societăţii comerciale, etc;Cheltuielile programate sunt considerate cheltuieli indirecte de administraţie CI şi se evaluează printr-o cota globală raportată la totalul costurilor directe de producţie:

100Pi

ICr

C

, [lei/oră],

în care: ri reprezintă cota costurilor indirecte programată de managementul societăţii comerciale, în %; CP - cheltuielile directe de producţie, în lei/oră;

8.1.4. CHELTUIELILE DE DISLOCARECheltuielile de dislocare sunt cheltuielile ce apar ca urmare a deplasării utilajelor de la furnizor la beneficiar şi invers, în vederea efectuării prestaţiilor tehnologice. Acestea sunt percepute direct de către beneficiar şi cuprind:A. cheltuielile de transport CTR;B. costul montării-demontării CMD;C. costul chiriei pe perioada montării-demontării CCH

MD;Relaţia de calcul pentru costurile de dislocare sunt:

CD= CTR +CMD +CCHMD, [lei]

A. Cheltuielile de transportLa calculul cheltuielilor de transport se întâlnesc trei situaţii distincte, corespunzătoare modului de transport al utilajului de la bază la şantier:

- transport prin autopropulsie;- transport prin remorcare;- transport purtat(îmbarcat pe trailer sau pe vagon CF).

A.1. Costul transportului utilajelor autopropulsate CATR se calculează cu relaţia:

cloT

m

TATR CC

vD

C 2

, [lei],

în care: DT - este distanţa de transport, în km; vm - viteza medie de deplasare, în km/oră; CT

0 - tariful orar de închiriere, în lei/oră; Ccl - costul orar al combustibililor şi lubrifianţilor, în

lei/oră.A.2. Costul transportului utilajelor remorcate CTR

R se calculează cu relaţia:

m

ToTT

Rp

m

TRt

RTR v

DCDC

vD

CC 22

2 , [lei],

în care: CRt este tariful pentru timpul de utilizare al remorcherului, în lei/oră; CR

p -tariful pentru parcursul realizat al remorcherului, în lei/km;Celelalte notaţii au semnificaţia de la relaţia anterioară.a3. Costul transportului utilajelor purtate CP

TR se stabileşte în funcţie de tipul mijloacelor folosite:- Cu trailere trase de remorchere:

TTp

Rp

m

ToTT

tRt

PTR DCC

vDC

CCaMC

4

22

22 , [lei] , (3.30)

în care: M este masa utilajului, în t; a - tariful pentru îmbarcare-debarcare pe trailer, în lei/t; CT

t - costul pentru timpul de utilizare a trailerului, în lei/oră; CTp- costul pentru parcursul

realizat de trailer, în lei/km;- Cu autocamionul:

150

oT

m

TT

PTR C

vD

bDaMC 222 , [lei], (3.31)

în care b este costul mediu al transportului auto, în lei/tkm;- Pe calea ferată:

oT

m

TPTR C

vD

paMC 22 ` , [lei], (3.32)

în care: a’ este tariful operaţiunilor de îmbarcare-debarcare pe vagon CF, în lei/t; p - costul mediu al transportului CF, în lei;În cazul când convoiul de transport implică şi alte tipuri de mijloace se adaugă la costul transportului şi costurile acestor mijloace, calculate conform metodologiei prezentate la paragraful 4.2.b. Costul montării-demontării. Costul montării-demontării CMD, se determină prin antecalculaţie sau se extrage din tarifele normate pe tipuri de utilaje. În acest scop se realizează o bancă de date pentru tipodimensiunile de utilaje aflate în dotare.c. Costul chiriei pe perioada montării-demontăriiCostul chiriei pe perioada montării-demontării CCH

MD se calculează cu relaţia: CCH

MD=8(ZM+ZD)CoT, [lei], (3.33)

în care: ZM este durata normată (efectivă) a montării, în zile; ZD - durata normată (efectivă) a demontării, în zile.

8.1.5. TARIFUL PENTRU ÎNCHIRIEREA UTILAJELOR DE CONSTRUCŢIIPentru adoptarea strategiei tarifelor de închiriere se au în vedere trei politici de orientare:- după nivelul cererii de închiriere, în cazul unei concurenţe slabe sau inexistente, când se pot percepe tarife care să asigure un profit maxim;- după concurenţă, în cazul unei concurenţe medii sau puternice, când se percep tarife aliniate la oferta concurenţei, sau mai mici decât acestea, pentru asigurarea accesului pe piaţă;- după costurile de exploatare înregistrate când se percep tarife, calculate pe baza costurilor reale, având în vedere recuperarea acestora şi obţinerea unui profit moderat.Indiferent de strategia de tarife aplicată, evaluarea costurilor de exploatare reale înregistrate de maşinile de construcţii, ca un reper al politicii de tarife, trebuie făcute necondiţionat. În acest mod, printr-o informare operativă, se poate ţine sub control politica de preţuri a concurenţei asigurându-se astfel, o elasticitate a tarifelor percepute.La costurile de exploatare reale se aplică cota de profit dorită şi realistă, în contextul economic al pieţei având în vedere tarifele concurenţei.Tariful de închiriere cuprinde următoarele categorii de costuri:

- costuri variabile CV;- costurile fixe CF;- costurile îndirecte de producţie şi de administraţie CI.

Aceste costuri reprezintă costurile de exploatare a maşinilor.8.1.5.1. Modalităţi de exprimare a tarifului de închiriereÎn funcţie de condiţiile de întocmire a contractului de închiriere se pot ivi unele situaţii, care să necesite exprimarea diferenţiată a tarifului de închiriere. În acest sens se au în vedere trei aspecte:► modul de raportare tarifului:

- pe ora de funcţionare, exprimat în lei/oră;- pe unitatea fizică de producţie, exprimată în lei/ UMR;

►modul de decontare a consumului de combustibil şi lubrifianţi;- tariful cuprinde costul consumului de combustibil şi lubrifianţi;- tariful nu cuprinde costul consumului de combustibil şi lubrifianţi.

151

► modul de deservire al maşinii:- cu mecanic deservent pus la dispoziţie de furnizor;- fără mecanic deservant.

Maşinile şi utilajele grele de construcţii şi mijloacele de transport tehnologic se închiriază numai cu personal deservent. În acest caz salariul mecanicului este inclus în tariful de închiriere aplicat.Obs. De regulă se practică tariful pe ora de funcţionare CT

0 fără cuprinderea costului combustibilului şi lubrifianţilor.Pentru determinarea tarifului de închiriere pe unitatea fizică a utilajului CT

f se are în vedere că relaţia dintre cele două moduri de raportare a tarifului este următoarea:

CfT = CT

0 Nde , [lei/UMR],în care: CT

0 este tariful de închiriere orară, în lei/oră; Nde - norma de deviz a utilajului, în ore/UMR

8.1.5.2. Calculul tarifului minim pentru închirierea orară a utilajelor de construcţiiConsiderând costurile variabile CV , costurile fixe CF şi costurile indirecte raportate la ora de închiriere, tariful de închiriere orară CT

0 se calculează cu relaţia:CT

0 = CV +CF +CI+P, [lei/oră],în care P este profitul programat, în lei/oră.Pentru stabilirea profitului se are în vedere o cotă rezonabilă cuprinsă între 5-10% din celelalte cheltuieli:

P=cP(CV+CF+CI), [lei/oră],în care cp este cota de profit, ( cp=0,05-0,1).În funcţie de modul de decontare a consumului de combustibil şi lubrifianţi costurile variabile CV, vor cuprinde sau nu aceste cheltuieli, după caz.În continuare se prezintă modalitatea de calcul a tarifului în cazul cel mai general şi anume cu considerarea costului combustibilului şi lubrifianţilor.

CT0=(1+cp)(CV+CF+CI), [lei/oră],

respectiv:

TIDACCCCCC

rcC bamlcS

iPT 100

110 , [lei/oră]

8.1.6. TARIFE PENTRU ÎNCHIRIEREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT AUTOPentru decontarea cheltuielilor de transport cu mijloace auto, în general, se foloseşte un sistem de tarifare, bazat pe tarife binomiale reprezentate de două componente:

- tariful pentru timpul de utilizare;- tariful pentru parcursul realizat.

Acesta este un sistem tradiţional aplicat deopotrivă pentru transportul de mărfuri şi pentru transportul tehnologic în construcţii.

Transportul tehnologic în construcţii are particularităţi specifice, care îl diferenţiază din punct de vedere al modului de desfăşurare a ciclului de transport, faţă de transportul general de mărfuri. Ca urmare, a fost necesar să se gândească şi un sistem de tarifare similar tarifului de închiriere pentru utilajele de construcţii. În acest caz se poate vorbi de un tarif pentru exploatarea orară a mijloacelor de transport tehnologic în construcţii. 8.1.6.1. Tariful binomial pentru închirierea mijloacelor de transport autoTariful binomial de închiriere a mijloacelor de transport include costurile implicate de exploatarea acestora defalcate pe două componente structurale:

- tariful orar, Ct perceput pentru timpul de utilizare, în lei/oră;

152

- tariful la kilometru, Cp perceput pentru parcursul realizat, în lei/km echiv.Aceste componente de tarif acţionează simultan, cumulative. Ca urmare, pentru decontarea cheltuielilor de transport CTR ,se cumulează costul pentru timpul de utilizare cu costul pentru parcursul realizat, respective:

CTR = nl . Cl+Pe . CP, [lei],în care: nl este durata de deservire(de închiriere), confirmată prin foaia de parcurs, în ore; Pe- parcursul echivalent, calculate pe baza confirmărilor din foaia de parcurs, în km echiv.Pentru calculul parcursului echivalent Pe se foloseşte relaţia:

n

iiie DPP

1, [km echiv],

în care: Pi este parcursul efectuat pe drum de categoria i , în km; Di - coeficientul de drum; i - indicele categoriei de drum; n - numărul de tipuri distincte de tronsoane de drum parcurs.A. Stabilirea tarifului pentru timpul de utilizareTariful pentru timpul de utilizare cuprinde:

- o parte din costurile variabile CV şi anume cele care se raportează la timpul de deservire(de închiriere) şi care decurg indiferent dacă mijlocul de transport efectuează sau nu prestaţii tehnologice;

- costurile fixe, CF; - costurile indirecte aferente timpului de utilizare, CT

t; - profitul aferent costului de utilizare, Pt.

Costurile variabile care intră în structura tarifului pentru timpul de utilizare sunt:- costul manoperei directe, CS - costul consumului de baterii de acumulatori, Cb

- costul combustibilului utilizat pentru acţionarea instalaţiilor auxiliare, Ci, (dacă este cazul). Rezultă următoarea relaţie de calcul:

Ct = CS + Cb + CI + CF + CTt + Pt, [lei/oră].

Pentru calculul componentelor acestei relaţii, se folosesc expresiile determinate anterior. B. Stabilirea tarifului pentru parcursTariful pentru parcurs cuprinde aceste costuri variabile CV, care sunt influenţate de utilizarea efectivă a mijlocului de transport, la care se adaugă profitul PP şi cheltuielile indirecte Cl

P

aferente parcursului.Dintre cheltuielile variabile CV, în tariful pentru parcurs se cuprind următoarele:

- costul mentenanţei, Cm ; - costul consumului de pneuri, Ca;- costul combustibilului, Cc;

- costul lubrifianţilor, Cl.Pe lângă acestea se adaugă costul cu sporul de stres, Css, care poate fi inclusă tot în categoria cheltuielilor variabile.Rezultă următoarea relaţie de calcul:

Cp = Cm + Ca + Cc + Cl + Css+ Clp + Pp, [lei/km echiv].

Normele de cheltuieli implicate de utilizarea mijloacelor de transport se raportează la multipli de kilometric echivalenţi (100 km echiv.,1000 km echiv.)Relaţiile de calcul pentru componentele cheltuielilor variabile CV, ce depind de parcursul realizat, au structuri specifice, după cum urmează:

Costul mentenanţei:

1000m

mc

C , [lei/km echiv]

în care cm este indicatorul de cost mediu al mentenanţei, exprimată în lei/1000 km echiv.

153

Valoarea lui cm se extrage din Normativul de reparaţii pentru automobile şi remorci aplicând corecţiile de actualizare sau din banca de date proprii în concordanţă cu structura parcului de mijloace de transport aflate în dotare.

Costul consumului de pneuri:

a

aaaa N

rpnC

, [lei/km echiv] ,

în care: na este numărul de pneuri cu care este echipat mijlocul de transport; pa - preţul unui pneu, la şantier, inclusiv costul transportului şi al manipulării, în lei/buc.; ra - factor ce ţine cont de cota de reparaţie a pneurilor; Na -norma de utilizare a pneurilor, în km echiv.

Costul combustibilului:

100cpc

c

pQC

, [lei/km echiv],

în care: Qpc este consumul mediu de combustibil, exprimat în l/100 km echiv; pc- preţul unitar al combustibilului, loco şantier, care include şi costul transportului şi al manipulării pentru refacerea plinului, în lei/l

Costul lubrifianţilor:

100lpl

l

pQC

, [lei/km echiv],

în care: Qpl este consumul mediu de lubrifiant(ulei pentru motor), exprimat în l/100km echiv; pl - preţul unitar al lubrifiantului , în lei/l.

Costul cu sporul de stres:

m

sss v

sCC

, [lei/km echiv],

în care: Cs este costul manoperei directe , în lei/oră; s - coeficientul de spor de stres; vm - viteza medie echivalentă, exprimată în km echiv/oră.C. Tariful pentru exploatarea orară a mijloacelor de transport tehnologic în construcţiiTransportul tehnologic în construcţii, spre deosebire de transportul de marfă, implică participarea mijlocului de transport la una sau mai multe activităţi în cadrul unor procese tehnologice complexe. Aceste activităţi se adaugă implicit la structura ciclului tehnologic al mijlocului de transport, influenţând în acest fel desfăşurarea în timp a acestuia. De exemplu:

- autobasculantele folosite pentru transportul pământului vor cuprinde şi structura ciclului şi timpul de săpare, care în realitate este o activitate desfăşurată de un excavator, dar care este în acelaşi timp activitatea ce conduce la încărcarea efectivă a autobasculantei;

- trailerele şi remorcherele folosite pentru transportul prefabricatelor vor cuprinde în structura ciclului timpul de montaj(în cazul montării prefabricatelor direct de pe trailer), care în realitate este o activitate desfăşurată de o macara, dar carde este în acelaşi timp activitatea ce conduce la descărcarea efectivă a trailerului;

- autobetonierele folosite pentru transportul betonului vor cuprinde în structura ciclului timpul de turnare a betonului(în cazul lucrului în sistemă cu o pompă de beton),care în realitate este o activitate desfăşurată de o pompă sau autopompă de beton, dar care este în acelaşi timp activitatea ce conduce la descărcarea efectivă a autobetonierei.Ţinând cont şi de faptul că în cazul transportului tehnologic din construcţii distanţele de trans-port sunt relative mici (1….20 km) în comparaţie cu transportul general de marfă, rezultă că durata participării mijlocului de transport la procesul tehnologic complex de construcţii, în care este implicat, este preponderentă, faţă de durata transportului propriu-zis. De aici rezultă

154

deficienţa utilizării tarifului compus pentru timpul de utilizare şi pentru parcursul realizat în cazul transportului tehnologic din construcţii. Acest fapt a condus la necesitatea elaborării unei metode de calcul a tarifului de exploatare orară a mijloacelor de transport auto, folosite în construcţii, similară celei pentru calculul tarifului de închiriere pentru utilajele de construcţii. Acest tarif este mai eficient şi mai simplu de aplicat, atât în documentaţii, cât şi la decontare, fiind mult mai operaţional pentru beneficiarii şi prestatorii serviciului de transport. Aplicarea acestei metodologii face posibilă evaluarea corectă, pe principii strict economice, a tuturor cheltuielilor fixe şi variabile necesare pentru exploatarea şi repararea mijloacelor de transport pe întreaga durată de serviciu.Elaborarea calculului se face pe baza unor date generale şi anume: valoarea de înlocuire a mijlocului de transport, durata de serviciu sau de amortizare planificată, numărul de ore de lucru anual şi salariul tarifar al personalului conductor (şofer şi ajutor, personal auxiliari cum sunt mecanici trailer)Metodologia de calcul pentru cazul mai sus prezentat este similară cu cea de la utilajele de construcţii.8.1.7. METODE DE CALCUL FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA PREŢURILOR DE DEVIZ ALE UTILAJELOR DE CONSTRUCŢIIElaborarea devizelor ofertă pentru licitaţii au în vedere pe lângă alte componente(materiale, manoperă) şi necesarul de utilaje. Întrucât elaboratorul devizelor are interesul să obţină un deviz de ofertă cât mai ieftin , pentru a putea fi competitive în licitaţie, alegerea utilajelor ce se vor folosi nu mai poate fi întâmplătoare.Metodologia de calcul folosită pentru determinarea preţurilor de deviz trebuie să aibă în vedere eliminarea unor estimări eronate în documentaţiile economice de ofertă, generatoare de consecinţe nefavorabile.În funcţie de modul de cuprindere a necesarului de utilaje în devizele ofertă se pot aplica două metode de calcul preţurile de deviz ale utilajelor

- preţ de deviz pe ora de funcţionare, în cazul includerii consumului de ore utilaj în conţinutul articolelor de lucrări;

- preţ de deviz pe ora de grafic, în cazul folosirii utilajelor, printr-unul sau mai multe articole separate, pe baza timpului program.Modul în care se cuprind diversele utilaje în devizul de ofertă se stabileşte, bineînţeles, de elabora-torul devizului în funcţie de concepţia tehnologică de organizare a lucrării. Se va avea însă în vedere necesitatea optimizării alegerii tipodimensiunii de utilaj, care conduce la cel mai scăzut preţ de cost.8.1.7.1. Calculul preţului de deviz al utilajelor pe ora de funcţionareRelaţia generalizată de calcul a preţului de deviz, pe ora de funcţionare Pdu

f este:

f

fdu O

CCCCC

kC

P 65432

1 , [lei/oră],

în care: Cl este costul chiriei orare (Cl = CT0),în lei/oră; k - coeficientul de disponibilitate

tehnologică; C2 - costul consumului de combustibil dacă nu este cuprins în tariful de închiriere sau de energie electrică precum şi de lubrifianţi, în lei/oră; C3 - salariile orare ale personalului suplimentar(manopera suplimentară) necesar funcţionarii tehnologice normale a utilajului şi care nu au fost cuprinse în tariful de închiriere, în lei/oră; C4 - costul transportului(dus-întors)de la bază sau de la alt şantier la şantierul de destinaţie, în lei; C5 - costul eventualelor operaţiuni de montare-demontare a utilajului în scopul transportului şi/sau în scopul schimbării echipamentului, în lei; C6 - costul chiriei utilajului pe timpul operaţiunilor de montare-demontare şi transport, în lei; Of - orele de funcţionare prevăzute a se executa de către utilaj în şantierul respective.

155

8.1.7.2. Calculul preţului de deviz al utilajelor pe ora de graficRelaţia generalizată de calcul al preţului de deviz, pe ora de grafic Pdu

g este:

G

gdu O

CCCCCkCP 654

321

, [lei/oră],

în care OG reprezintă numărul de ore de grafic, respective de prezenţa necesară a utilajului pe şantier (ore de închiriere).Celelalte notaţii au semnificaţiile identice cu cele prezentate la paragraful anterior.Coeficientul de disponibilitate tehnologică exprimă raportul între orele de funcţionare şi orele de grafic:

1G

f

OO

k .

OBS: Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 8.1)

9. SELECTAREA VARIANTELOR TEHNOLOGICE DE MECANIZARE Având la bază criteriile tehnice şi econamice pentru variantele de mecanizare posibile propuse, dintre variante se va alege aceea care conduce la efectul econamic preconizat.Alegerea variantei de mecanizare se poate face având la bază următoarele criterii:

- ore lucru efectiv, Ole;- costurile unitare, Cu;- necesarul specific de manoperă, Msp;- necesarul specific de energie, Esp.

Când alegerea variantei de mecanizare se face având la bază numai unul din criteriile enumerate, considerat de interes pentru beneficiar, atunci cirteriul de selectare este individual. Dacă se au în vedere două sau trei criterii pentru alegerea variantei tehnologice de macanizare criteriul de selectare este parţial. Când se iau în considerare toate criteriile enumerate mai sus, criteriul de selectare este total.Criteriile parţial şi total, necesită fiecare în parte, studiu de optimizare, care presupune din start atingerea unor efecte economice scontate, prin stabilirea ponderii fiecărui criteriu în parte.Variantele de soluţii de mecanizare a proceselor simple care pot fi luate în considerare sunt:

- utilizarea de echipamente tehnologice de acelaşi tip constructiv dar cu productivităţi diferite (numai autogredere, numai screpere);

- utilizarea de echipamente tehnologice de tipuri diferite dar care pot executa acelaşi tip de lucrare în condiţii de caliate corespunzătoare (excavatoare şi încărcătoare pentru încărcare);

- utilizarea de echipamente tehnologice de tipuri şi cicluri de funcţionare diferite (de exemplu buldozere, excavatoare şi autoscrepere). 10. PROTECŢIA MEDIULUI. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE EMISII ALE ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE10.1. COSTUL CONSUMULUI DE COMBUSTIBILI ŞI LUBRIFIANŢIPe baza relaţiilor de calcul stabilite în § 8.1.1 pct.A2 se determină consumurile de ccombustibili şi lubrifianţi pentru echipamentele tehnologice selectate pentru lucrare, cunodcând orele de funcţionare a maşinii pentru executarea lucrării.Cunoscând echivalenţele de mai jos se pot calcula consumurile de combustibili şi lubrifianţi (tabelul 10.1).Pentru calcule se pot utiliza următoatele echivalenţe: Densităţi combustibili şi lubrifianţi

- Densitatea motorinei: M [kg/litru] = 0,84

156

- Densitatea uleiurilor: U [kgr/litru] = 0,91- Densitatea unsorilor consistente: UC [kg/litru] = 1

Coeficientii de echivalenta energetică:- pentru motorina: KM [kg cc/litru] = 1,58- pentru uleiuri: KU [kg cc/litru] = 2,1- pentru unsori consistente: KUC [kg cc/litru] = 1,4

Consumul specific de combustibili si lubrefianti de un anumit tip:- consumul specific de motorina: qM = 13,1- consumul specific de ulei pentru motor: qMT = 25,06- consumul specific de ulei pentru transmisii: qTM = 16,94- consumul specific de ulei pentru acţionari hidrostatice: qAH = 9,68- consumul specific de unsori consistente: qUC = 7

Pentru studiu datele pot fi centralizate sub formă de tabel ( v. tabel 8.1) Tabelul 10.1

Costul consumului de combustibili şi lubrifianţi

10.2. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE EMISII ALE ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICEPresupunând că se realizează un kilometru de autostradă în zona de câmpie, fără

amenajări în la terenul de bază, un autogreder, prelucrează o cantitate de material de aproximativ 22000 m3. Pentru această cantitate de material, motorul autogrederului consumă aproximatv 572 kg de motorină.Conform ORDIN nr. 578 din 6 iunie 2006, art.16. punctul 2, aliniatul c, pentru autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (non Euro), cu luarea în considerare a cantităţii de motorină consumate rezultă următoarele cantităţi de poluanţi emise în atmosferă:f = 0,0338 kg NOx/litru motorina x 572 l = 5,909 kg NOx ;f = 0,0006 kg SO2/litru motorina x 572l = 0,3432 kg SO2 ;f = 0,0056 kg pulberi/litru motorina x 572 = 3,2032 kg pulberi;f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorină = 0,0016 kg poluanţi organici persistenţi;f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină = 0,000004576 kg cadmiu.

Codactiv.

Denumire activitate/simbol

Varianta de mecanizare

Putere motor[kW]

Consum energetic, Cc l

kg cc/ora lei/ora0 1 2 3 4 501 Săpare

strat vegetal

TsC20B1 Buldozer TsC04B1 ExcavatorTsC37B Screper

…… ……. ……04 Transport

pământ vegetal

TrA 01A Autobasculanta 1TrA 01A Autobasculanta 2TsC 37B Screper

…… ……. ……

157

158