www.referat.ro-obiceiuri si traditii in romania.doc0257b

7/22/2019 Www.referat.ro-obiceiuri Si Traditii in Romania.doc0257b

1/6

Sfantul AndreiRomnii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfntul Andrei, la 30 noiembrie.

Intmplarea a facut ca ziua nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor

romnesti sa se celebreze a doua zi. Iata cum, cele doua componente, spiritualul si

istoria, se alatura pentru a fi comemorate in momentul in care postul Craciunului este intoi, natura si individul preatindu!se deopotriva pentru nasterea "ntuitorului

Iarna este sobra, plina de privatiuni si prime#dioasa dar sarbatorile acestuianotimp, cele mai spectaculoase din traditia romnilor, prefiureaza parca clipele in

care totul va reveni la viata.

$oaptea din a#unul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine,care sa asiure protectie oamenilor, animalelor si ospodariilor. %aranii romni le!aupus sub obladuirea acestui sfnt, tocmai pentru ca ele trebuie arantate de autoritatea si

puterea sa. A#unul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera

dintre vazut si nevazut se ridica. Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cucaracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, &Andreiu' cap de iarna&

cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice,lucrurile importante din e(istenta oamenilor putnd fi intoarse de la matca lor fireasca.

Se crede ca in aceasta noapte &umbla strioii& sa fure &mana vacilor&, &mintile

oamenilor& si &rodul livezilor&.

Impotriva acestor prime#dii, taranul romn foloseste ca principal elementapotropaic )de aparare*, usturoiul. In eala masura, casa, ra#dul, cotetele, usile si

ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alune patrunderea du+urilor

rele la oameni si animale.

In eneral, acest usturoi cu rol de aparare, provine din cel menit cu un an inainte,in acelasi moment al anului. entru cea mai importanta actiune ce se desfasoara inaceasta noapte este &pazitul usturoiului&. Impreuna, fete si flacai, ve+eaza si petrec,

tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. -orta maica cu care el va fi

investit in a#unul de Sf.Andrei ii va a#uta pe toti sa depaseasca momentele de cumpanade peste an va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori ! purtat la bru, va pazi

salasurile de du+urile rele.

Desi invaluite de muzica si dans, fetele vor ve+ea cu strasnicie usturoiul, ce nutrebuie furat pe ascuns de flacai. azit astfel, usturoiul va putea mai apoi sa asiureprotectia fiintei umane, reusind uneori sa!i sc+imbe c+iar soarta.

%ot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si cmpurilor se aduccrenute de visin in casa )care vor inflori pna la Craciun* sau se seamana boabe de

ru in diverse recipiente.

1


2/6

Sfantul Nicolae

Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, att de asteptata de copii, a Sfntului $icolae.

Cti dintre noi nu au asteptat cu infriurare dimineata de / decembrie pentru a se uita daca

"osu' a lasat ceva in +etele preatite de cu seara Acest obicei al darurilor aduse de "os$icolae, s!a impamntenit mai mult la oras. ste posibil sa fie un imprumut din tarile

catolice, unde "os Craciun este cel care pune daruri in +ete sau ciorapi anume preatiti.Copiilor din Romnia li se poate intmpla ca "os $icolae sa aduca si cte o varuta )pentru

cei obraznici*. Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de reliia ortodo(a Sfntul

$icolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor.Povestea lui Mos Craciunincepe cu un batran numit Sfantul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune ca el poseda puteri

magice si a murit in 340 a.. si a fost ingropat in Myra.!ar"iu, in secolul #$, soldatii religiosi din

$talia au luat ramasitele sfantului cu ei inapoi in $talia. %i au construit o biserica in memoria lui, in

ari, un oras port din sudul $taliei. Curand, pelerinii crestini din toata lumea au venit sa vi"ite"e

&iserica Sfantului Nicolae. %i au luat legenda lui Mos Nicolae in locurile lor natale. 'egenda s(a

raspandit in toata lumea si a luat caracteristicile fiecarei tari. $n %uropa in secolul al #$$) lea "iuaSfantului Nicolae a devenit "iua darurilor si a activitatilor caritabile. *ermania, +ranta si landa

celebrea"a "iua de - decembrie ca o srabatoare religioasa si ofera cadouri copiilor si saracilor.

Cand coloniile olande"e au calatorit in merica, au adus cu ele un episcop care purta un costum

rosu si mergea calare pe un cal alb. $maginea americana a episcopului va evolua treptat paa la cea a

unui batran spiridus vesel. fost descries ca un batran olande" vesel si bucalat din comedia $storia

Ne/(or(ului a lui 2asington $rving.nul 153 a continuat povestile cu Mos Nicolae cu

publicarea poemului vi"ita a lui Mos Nicolae a lui Clement Moore. Multe tari si(au pastrat

propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. $n unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste cu un

asistent care il a6uta. $n landa, episcopul navige"a pe un vapor sosind pe - decembrie.re la el o

carte mare care ii spune cum s(au purtat micutii olande"i in timpul anului. Copiii cuminti sunt

rasplatiti cu daruri iar cei obra"nici sunt luati de asistentul sau, &lac Peter.$n *ermania, SfantulNicolae calatoreste tot cu un asistent, cunoscut ca 7nect 8uprect, 7rampus, sau Pel"eboc si

vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Cei obra"nici sunt pedepsiti de asistent cu cateva lovituri

de nuia.$n $talia, 'a &efana este "ana buna care se imbraca in negru si daruri copiilor pe - ianuarie.

$n multe tari latine9 Spania, Puerto 8ico, Me:ic si merica de Sud, copiii ii asteapta pe cei trei

regi sa le aduca daruri de Craciun.

Colindatul

entru cea mai asteptata sarbatoare din decembrie, Craciunul, romnii au apelatin eala masura la traditie, stiind sa accepte si obiceiuri mai recente. Intmpinata cubucurie, $asterea "ntuitorului aduce cu ea si o suma de practici foarte vec+i prin care

se celebra c+inoctiul de Iarna, momentul in care natura da sperante ca va renaste.

2biceiul colindatului a inlobat in el nu numai cntec si est ritual, ci sinumeroase mesa#e si simboluri ale unei stravec+i spiritualitati romnesti. l s!a pastrat

asociindu!se cu celebrarea marelui eveniment crestin care este $asterea Domnului Iisusristos. In a#unul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul.

Copiii cu steaua vestesc $asterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de azdele care ii

rasplatesc cu mere, nuci si colaci. In "aramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. 2biceiul este sa treaca

pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu azdele care i!au omenit, sa continue colindatul.

5


3/6

Postul Craciunului ia sf;rsit si fiecare se poate bucura de m;ncarurile rituale9

preparatele din porc, sarmalele, colacii si co"onacii, pra6iturile si vinul. Cele trei "ile de

sarbatoare ale Craciunului aduc liniste si pace in case.

Impodobirea bradului

Pomul de Craciun,asa cum il cunoastem noi asta"i,decorat cu globuri in care se reflecta

lumina scantaietoare a lumanarilor sau a instalatiei electrice,nu a fost din totdeauna impodobit

astfel.


4/6

fertilitatii. 4orbe frumoase, de prosperitate si belsu sunt adresate de cetele care vin cu

&luusorul&, fiecarei ospodarii. Ca o incantatie maica, te(tul urarii se transmite din

tata in fiu si nu e(ista romn sa nu!l cunoasca.

%ot a#unul anului nou prile#uieste practicarea anumitor acte misterioase, careincearca sa prospecteze viitorul. Iata unul dintre obiceiuri &4erelul&. ste un prile# de

sarbatoare la care participa mai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. Cei care fac&4erelul& doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cu cine se vor casatori.

In casa unei azde, anuntati din vreme de &colceri& sau &c+iematori& se aduna toti ceiinteresati. Intr!un cazanel cu apa, cei ce doresc sa!si cunoasca viitorul arunca un obiect

personal )inel, marea, pieptene, ban, cutit etc.*. ersona#ul cel mai de seama este&4erelatorul&. l urmeaza sa &prooroceasca viitorul&, sa!si potriveasca vorbele si sa

strneasca +azul... A#utndu!se de doua verele de la razboiul de tesut, acesta bate in

marinea cazanelului, intonnd o incantatie. 2biect dupa obiect este scos din apa lacererea participantilor. %almacirea sensului obiectului este simpla inel ! nunta, ban !

boatie, pieptene ! barbat coltos, cutit ! cearta, piatra ! casatorie amnata etc. Dupa cetoate raspunsurile au fost date, cu totii, tristi sau plini de speranta, se aduna in #urul

cazanelului din care apa a fost inlocuita cu vin si petrecerea incepe.

Cnd se apropie miezul noptii catre noul an, taranii obisnuiesc sa prevada cumva fi vremea in anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind si leaseaza in ordine, numindu!le dupa lunile anului. In fiecare din ele pun putina sare. A

doua zi, de Sfntul 4asile, cel ce dezleaa vra#ile si facaturile, ei vor verifica ct lic+id a

lasat sarea topita in fiecare foaie. Asa vor sti )pentru ca in mod misterios cantitatile suntdiferite* daca vor avea seceta sau ploaie si in ce luna anume.

rima saptamna din ianuarie este marcata de doua importante sarbatoricrestinesti 5otezul Domnului )5oboteaza* pe / ianuarie, si Sfntul Ion pe 6 ianuarie.

%oti romnii se duc la biserica de 5oboteaza, pentru a lua apa sfintita, att de necesara

pentru tamaduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri de ape, tinerii seintrec sa scoata la mal crucea aruncata de preot in apa in+etata. Cel ce va reusi, va

avea parte numai de bine. In aceste zile, att de reci ale iernii, adunati pe lna focuri,neavnd alta treaba dect de a +rani animalele, taranii romni isi tra sufletul alaturi de

cei drai, petrecnd cu toti Ionii si Ioanele si preatindu!se pentru truda care va venicurnd, odata cu topirea zapezii.

Martisor si Baba Dochia

Martisor este denumirea populara a lunii Martie, luna ecinoctiului de primavara si a

nului Nou grar, dedicata "eului Mars si planetei Marte. Martisorul este, in traditiapopulara, o funie formata din "ilele saptaminii si lunile anului adunate si rasucite intr(un snur

bicolor, simboli"$nd iarna si vara, facuta cadou la 1 Martie.'a sfirsitul secolului

#$#,Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti $n dimineata

"ilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica

de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mina, ulterior prins in piept sau la git. %l era scos,

in raport de "ona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii @Macinici,+lorii, Paste,

rmindenA sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi. Se credea ca purtatorii

Martisorului nu vor fi pirliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile,

placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deoci.biceiul Martisorului este o

secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului, primavara, la nasterea si

moartea simbolica a


5/6

scurgerea anuala a timpului,


6/6

TRENTEA ANDREEA,

Cls.a7-aA

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

-
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

www.referat.ro-obiceiuri si traditii in romania.doc0257b

Documents