Valea Prahovei si Masivul Bucegi

Plan: 1. prezentare generala a zonei-asezarea geografica a zonei -caile de acces in zona

2. potentialul turistic-natural : -relief -clima -hidrografie -vegetatie -fauna,etc. -antropic: -resurse cultural istorice -tehnico economic -socio demografice 3. echipamentul turistic -reteaua unitatilor de cazare -reteaua unitatilor de alimentatie -echipamente de agreement: -cultural -sportiv -baza de tratament (daca este cazul) -sate turistice -mijloace de transport

1. Prezentarea generala a zonei: asezarea geografica a zonei: Valea Prahovei este asezata n partea de sud est a Romaniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara; Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale:Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov orase: PLOIESTI-resedinta de judet (cu 253.000 locuitori, ntre vaile Teleajenului si Prahovei, la 60 km nord de Bucuresti); Azuga; Baicoi; Boldesti Scaieni; Breaza; Campina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slanic; Urlati; Valenii de Munte.

2. Potentialul turistic: relieful: Relieful vaii Prahovei este ntr-o desfasurare armonioasa ce coboara n trepte de la nord la sud, dispuse n forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand n proportii egale, munti (n nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie

interesanta, iar n apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, n forma de ciuperci 'Babele", Baiului, Ciucas-cu naltimi ntre 1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuriSubcarpatii Buzaului si Prahovei (n sud, ca o succesiune de fasii nalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu naltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu naltimi ntre 800-700 m, zona colinara cu naltimi ntre 700-400 mDealul Mare) si campii (o fasie ngusta, Campia nalta, piemontana a Ploiestiului); Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mae avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia. vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea trepelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpine, numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice, veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana. In Bucegi se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica,solurile brune sib run acid. In climatul racoros si umedse gasesc solurile podzolice in padueile de fagsi conifere si soluri brun acide in zona alpine.

clima: influentata de relief si asezare, are n sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar n nord, n munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura madie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in regiunile joase de campie. Cea mai calduroasa luna a anului este luna iulie, iar cea mai rece luna este ianuarie. In zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de campie 550600mm, la 700-900mm in regiunea de deal,ajungand in masivele

inalte la 1200-1300mm annual.Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna sun vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu tamperaturi medii anuale sub 2C, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsa totala a stratului de zapada. cursurile de apa: sunt reprezentate de Prahova, tributara Ialomitei (ce are o vale adanca formata de ghetarii cuaternari), cu afluentii: Doftana, Teleajan, Cricov. Aceastea sunt utilizate in scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomita si pe Dambovita. Statiune Sinaia aduna dintre Bucegi:Valea Cerbului, Valea Alba,Valea Jepilor, Valea Urlatoarei, Valea Pelesului,iar dintre Masivul Garbova:Valea Fetei, Zamoara, Valea Rea si Valea lui Bogdan. Obiective turistice Munti Masivul Bucegi: cuprins n mare parte n teritoriul judetului Prahova, ntre Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Muntii Leaota, la vest. Prin naltimea si masivitatea lui alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a tarii. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase si de variate (pe o suprafata relativ mica), alcatuieste una din regiunile de mare atractie turistica din Romania. Are frecvente naltimi ce depasesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Costila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m). Masivul Bucegi a fost declarat Parc National, incluzand mai multe rezervatii naturale complexe. n perimetrul carora se disting: abrupturi impresionante, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic si vai torentiale, forme specifice de relief (datorate modelarii ndelungate a rocilor de catre agentii naturali, cu nfatisari dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice). Splendoarea peisajului Bucegilor este completata de bogatia vegetatiei alpine (care le imprima nuante extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervatii, prilej de a admira cadrul natural, vegetatia si uneori fauna acestor locuri (capra neagra, ursul brun, cocosul de munte). Toate aceste frumuseti captivante ale Bucegilor explica, n mare parte, de ce aici circulatia turistilor atinge frecventa maxima. n

plus, masivul beneficiaza de cabane primitoare, de numeroase poteci marcate, de partii de schi cu diferite grade de dificultate. Pe platoul sau se poate urca atat cu automobilul cat si cu telecabina (din Sinaia si Busteni); Masivul Ciucas: (cu vf. Ciucas de 1.954 m), este una din cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii de Curbura, cu binemeritata faima turistica. Aduna n cuprinsul sau peisaje linistite si culmi netede dar si creste salbatice n care se mpleteste spectaculosul cu ineditul. Siluetele acestor munti, asemanatoare unor turnuri n ruina, starnesc admiratia turistilor. Dar ei sunt fermecati si de formele bizare pe care le ntalnesc aici (Babele Bratocei, Coltii Tigailor, Mana Dracului) de policromia vegetatiei (vara) sau de zapada abundenta (iarna, cand ofera schiorilor frumoase momente de destindere). Datorita valorii distincte a peisajului pe care-l degaja aceste locuri, cat si prin raritatea elementelor ce-l alcatuiesc, unele portiuni ale masivului au fost declarate rezervatii naturale complexe. Iata numai cateva din motivele care determina tot mai multi turisti sa strabata potecile Ciucasului. Vai si Cascade Valea Prahovei: adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand n urma, ntre localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania. Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. n acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti; Valea Cerbului; Valea Teleajenului; Cascada Urlatoarea: (la o ora distanta de Busteni). Rezervatii si Monumente ale Naturii Muntele de sare: Slanic Prahova, cu o naltime de cativa zeci de metri, acest munte n miniatura starneste admiratia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafata sa mii de ondulatii si santulete,

cristalele de sare par nenumarate ace de gheata ce stralucesc n bataia soarelui. n perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adancime maxima de 32 m. Potrivit legendei, n acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de "Grota miresei"; Padurea Glodeasa: rezervatie forestiera care conserva un codru secular de fag cu rasinoase, n special de brad, iar copacii au naltimi si diametre impresionante; Arinisul de la Sinaia: rezervatie forestiera reprezentata de o mica, dar interesanta padure de foioase. Edificii Religioase Manastirea-Sinaia; construita ntre 1690-1695 de spatarul Mihai Cantacuzino, n urma unui pelerinaj la Ierusalim si n peninsula Sinai, de unde si numele manastirii si a statiunii de azi. Din pictura de interior, realizata de vestitul mester zugrav Parvu Mutu, la 1694, se remarca tabloul de la intrare care l reprezinta pe ctitor cu familia sa. n cateva ncaperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, vesminte din secolele trecute, o interesanta colectie de stampe, obiecte de cult; Manastirea Zamfira-Lipanesti: ctitoria jupanesei Zamfira, terminata n 1743, cu o biserica noua construita n 1857, pastrand picturi executate de Nicolae Grigorescu, cand avea 18 ani; Biserica din lemn-Valea Orlei: (sec. XIV), aici fiind nmormantata Stanca, sotia voievodului Constantin Mavrocordat; Manastirea-Varbila: (1539), monument ce poseda remarcabile sculturi n lemn si piatra; Schitul Lespezi-Posada: (langa Comarnic, 1661); Biserica domneasca-Ploiesti: unul din cele mai vechi monumente ale orasului, ctitorita de domnitorul Matei Basarab, n 1639; Manastirea-Brebu, constructie nceputa n 1650, de domnitorul Matei Basarab si terminata n 1690, n timpul domniei lui Constantin Brancoveanu; Biserica "Trei Ierarhi"; Filipestii de Padure (1688), cu zugraveala executata de cunoscutul Parvu Mutu n 1692; Biserica Manastirea-Valenii de Munte, ridicata la sfarsitul sec. XVII, se remarca prin frescele din interior. Vestigii Istorice

Castelul Peles-Sinaia, fosta resedinta regala, transformata azi n muzeu, este punctul de atractie nr.1 al Sinaiei si unul din valoroasele monumente de arhitectura din Romania. Construit ntre 1875-1883, mbina diverse stiluri arhitecturale, predominand elementele Renasterii germane si ale stilului gotic. Arhitectii au folosit totul pentru a imprima splendoare si maretie constructiei, decoratia din lemn abundand n exterior si interior si dand castelului o nota specifica. Situat ntr-un frumos parc, cu minunate terase, Pelesul are 160 de camere si sali n care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme (sec. XV-XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: holul de onoare, marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVIXVII), sala de muzica, sala florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru; Palatul Culturii-Ploiesti ,frumos monument de arhitectura construit la nceputul sec. XX, n stil neoclasic. n prezent, n cele peste 200 de sali, gazduieste mai multe muzee; Castelul Hasdeu-Campina (1893-1896); Palatul Cantacuzino-Filipestii de Targ, ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino ntre 1633-1656, astazi doar ruine; Castelul muzeu Pelisor-Sinaia. Edificii Culturale Muzeul de istorie si arheologie Prahova-Ploiesti, institutie culturala de prestigiu din judetul Prahova. Expozitia permanenta 'Arheologie prahoveana" prezinta dovezi incontestabile ale continuitatii nentrerupte ale nfloritoarei civilizatii geto-dacice pe aceste meleaguri. Expozitia permanenta 'Mihai Viteazul si Ploiestiul" (deschisa de la 26 septembrie 1997) cuprinde cele mai valoroase marturii documentare rezultate n urma celor mai recente cercetari ntreprinse de specialistii muzeului privind istoria Ploiestiului-oras ntemeiat de domnitorul Mihai Viteazul; Muzeul memorial-Valenii de Munte, dezvaluie vizitatorului gustul genialului om pentru creatia populara autohtona. Exponatele lacasului: mobilierul din lemn masiv, scoartele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului n care profesorul Iorga a gandit si a creat o vasta opera. Publicatiile si

documentele expuse atesta contributia uriasa adusa de marele savant la afirmarea culturii romanesti n tara si strainatate; Muzeul ceasului "Nicolae Simache"-Ploiesti, unic n reteaua muzeelor din tara noastra, ofera publicului vizitator ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului de la primele 'ceasuri"-cadrane solare, ceasuri arzatoare, cu apa sau cu nisip, pana la ceasornicele mecanice 'antice" si cele moderne; Muzeul memorial "B.P.Hasdeu"-Campina, adapostit ntr-un castel construit de marele carturar n amintirea fiicei sale, stinsa prematur din viata la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au apartinut familiei acestui lingvist, istoric si scriitor, una dintre cele mai proeminente personalitati ale culturii noastre; Muzeul memorial "I.L.Caragiale"-Ploiesti, gazduit ntr-o casa din sec. XVIII, prezinta aspecte semnificative din viata marelui dramaturg, care si-a petrecut copilaria si tineretea n Ploiesti; Casa Domneasca-Brebu, cladire ridicata de Matei Basarab n 1641, adaposteste un muzeu, care ofera publicului iubitor de arta medievala un fond bogat de carte veche romaneasca, straie mparatesti, arme, obiecte de cult si podoaba; Muzeul memorial "Cezar Petrescu"-Busteni, conserva atmosfera de altadata, n care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale; Muzeul National al Petrolului-Ploiesti, unic n tara si printre putinele de acest gen din lume; Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu"-Campina, sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viata marelui pictor (1838-1907); Muzeul de etnografie al Vaii Teleajenului-Valenii de Munte

3.Echipamentul turistic Statiuni Sinaia: (la 62 km de Ploiesti la 45 km de Brasov), si merita numele de "Perla a Carpatilor"; n bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheata de masivul mpadurit al Garbovei si catarata pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiara a unor daruri naturale carora omul le-a adaugat dotari si amenajari corespunzatoare. Cunoscuta statiune de odihna, de tratament si de sporturi de iarna, Sinaia ofera turistilor o atmosfera placuta. Iernile sunt blande datorita versantilor muntosi care adapostesc statiunea

(temperatura medie n ianuarie este -3.5oC; temperatura medie anuala este 5,5o-6,5oC). Iarna cad zapezi abundente, stratul mentinandu-se de la sfarsitul lunii septembrie pana la sfarsitul lunii martie (grosimea medie: 50 cm). Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie: partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob, scoala de schi (pentru copii, ncepatori si avansati), centre de nchiriere a materialelor si echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleski, babyski). Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine ntre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune ntre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este n stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Vrful cu Dor, Furnica - Vrful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Vrful cu Dor Cabana Vrful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m si cinci baby skilifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scndurari - 200 m, Valea Dorului 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9827 m Vara, numeroase poteci marcate invita la drumetii n cadrul natural din jurul statiunii sau la excursii n Muntii Bucegi. De asemenea, se organizeaza serbari distractive, programe folclorice, carnavaluri .. totul pentru ca oaspetii statiunii sa se simta cu adevarat excelent. Caile de acces sunt: feroviare: gara Sinaia pe linia Bucuresti-Brasov, Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte Busteni: (la 75 km nord-vest de Ploiesti si la 135 km nord-vest de Bucuresti), statiune balneoclimaterica si de odihna asezata (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai carui pereti coboara ametitor de la aproape 2.000 de metri, dand peisajului o salbatica maretie. Statiunea are o pozitie minunata, fiind denumita si "poarta Bucegilor" deoarece de aici se deschid numeroase cai de patrundere n acest masiv, leagan al turismului de munte si al alpinismului romanesc. La Busteni, mai mult decat n orice alta parte si desfasoara n toata splendoarea nentrecuta lor frumusete: Piatra

Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici (ornamentati cu varfuri ascutite), Caraimanul (cu monumentul naltat n cinstea eroilor cazuti n primul razboi mondial), Costila (supranumit "paradisul alpinistilor"). Busteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina (cea mai lunga din tara si a treia din Europa). Climatul subaplin este tonicstimulent, cu aer pur, ozonat. n lunile de iarna, statiunea ofera posibilitatea practicarii schiului (numeroase partii de schi, de diferite grade de dificultate). Caile de acces sunt: feroviare: gara Busteni, pe linia Bucuresti-Brasov, rutiere: de la Bucuresti sau de la Brasov, DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A apoi DN 1 pana n statiune; Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie mijloace de transport pe cablu : telescaun: (lung 1830m, capacit.400pers.\h, scaune de 2 pers., durata de parcurs:15 min.); telecabina Busteni - Babele (cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenta de nivel 1.237 m, timp de parcurgere 13 minute,capacitate 25 persoane.A fost data in folosinta la 11 august 1978) telecabina Babele - Pestera (cu lungimea traseului de 2.611m, difernta de nivel 560m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de personae). si partiile de schi (lungimea partiei, destinata agrementului, concursurilor si competitiilor sportive, este de 1.500 de metri, cu o panta medie de 37 la suta si o latime de 40 de metri. Partia este prevazuta cu doua variante de sosire, una pentru incepatori, iar cealalta pentru avansati). Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte Slanic Prahova: (la 44 km nord de Ploiesti), Oras in centru Romniei (in judetul Prahova), situat pe rul Slanic (afluent al rului Varbilau), in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova). statiune balneoclimaterica permanenta de importanta nationala (la 400 m altitudine), nconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slanicul este n primul rand cunoscut ca loc al unor importante exploatari de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). Vechea mina de sare Unirea a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor

respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este determinat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare n statiune se gasesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format, n gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Statiunea beneficiaza de un climat de dealuri si coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 19oC) si ierni relativ blande (n ianuarie media temperaturii este de -3,5oC). n localitate se poate vizita Muntele Sarii si Salina Unirea (unde sunt sculptate n sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul). Caile de acces sunt: Feroviare: gara Slanic pe linia Ploiesti Sud-Slanic: Rutiere: DN1 A de la Ploiesti sau Brasov, cu abatere la Gura Vitioarei; Reteaua unitatilor de cazare; Hotel CAPITOL ***: -capacitate: 140 camere - 267 locuri -dotari hotel: Parcare, lift, restaurant, bar, room service, sala de jocuri, seif. -dotari camera: Baie, televizor, cablu TV, telefon, frigider HOTEL SLANIC **: -capacitate: 114 camere - 248 locuri -dotari hotel: Parcare, lift, restaurant, bar, baza de tratament, sala de conferinte, room service, curatatorie, sala de gimnastica, piscina interioara, sala de jocuri. -dotari camera: Baie, televizor,cablu TV, telefon, frigider Cheia: statiune climaterica si de odihna, 871 m altitudine, la 61 km nord de Ploiesti; se pot practica cele mai variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna, excursii n mprejurimi. Este principalul punct de plecare n excursii spre Masivul Ciucas; Este o statiune de odihna si tratament accesibila in toate anotimpurile, situata in judetul Prahova, pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele muntilor Ciucas (Carpatii Orientali). Este o statiune recomandata persoanelor care

sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare, etc , se pot efectua excursii la: Cabana Muntele Rosu, cu pante pentru schi in apropiere.Acces pe poteca (1h-1h30'') si pe drum auto (8km); la Cabana Ciucas cu acces pe poteca la circa 3h; la Poiana Stinei cu pitoresc de popas, la poalele culmii Valea Stinei; Casa de vinatoare, pastravarie, punct de plecare spre Cheile Vaii Stinei, spre Pasul Borcuta, Tabla Butii, Virful Siriu (acces pe poteca 3-4h); Sfinxul Bratocei, monument al naturii, acces pe DN 1 pina la Pasul Bratocea (10km), apoi pe poteca (30-40min). De aici se poate continua urcusul spre Tigaile Mari, virful Ciucas si Cabana Ciucas.Cai de acces: . Rutier: pe DN1A pe traseul: Bucuresti-Ploiesti-Valenii de

Munte-Cheia folosirea trenului nu recomandatata pentru ca nu exista gara in aceasta statiune Unitati de cazare: Casa Ardeleana 2 : Pensiune turistica montana, cu pozitie splendida, langa padur si parau, cu vedere la Zaganu. -apartamente si camere duble. -incalzire centrala, apa calda, TV cablu. -salon de servire a mesei. -terasa. -gradina. -gratar.

Facilitati oferite Sala de conferinte: Parcare

Restaurant Room service

Preturi si conditii: -L-J = Luni pana Joi -V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 1 AM

Ora Check Out - 11 AM Numar de camere: 10 Breaza: statiune climaterica n Subcarpatii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nord-vest de Ploiesti); Este situata la 450 m altitudine la poalele dealurilor Gurga si Sinoiu si este o statiune balneoclimaterica permanenta recomandata in tratarea nevrozelor, surmenajelor, bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare, anemii, convalescenta.Breaza, este situata in nord-vestul judetului Prahova, pe stravechiul drum de legatura intre Transilvania si Muntenia, folosit astazi de magistrala feroviara nr. 3 si soseaua internationala E 60, pe cursul mijlociu al raului Prahova.Orasul este marginit la nord de Depresiunea Comarnic - Talea, ce face parte din sirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Campina, depresiune subcarpatica externa. La est si vest sunt doua siruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a muntilor. Breaza este poarta de intrare in zona turistica a masivului Bucegi. Clima blanda, lipsita de viscol si geruri naprasnice, fara ceturi, cu umiditate moderata, reprezinta un potential important pentru dezvoltarea climatoterapiei si turismului. Conditiile naturale ale asezarii, peisajul incantator, te indeamna la drumetii, iar potecile la cicloturism, fac din aceasta asezare un centru de atractie. Calitatea aerului din Breaza se datoreaza ozonului si ionilor negativi, cu efect terapeutic asupra cailor respiratorii, in insomnii, depresii, stari de stres, etc. Izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica, hipotona, creeaza posibolitatea unui tratament balnear deosebit. Statiunea Breaza detine obiective de interes turistic deosebit, legate de trecutul istoric al localitatii si de activitatea unor personalitati culturale care au trait si creat aici. Astfel, remarcam urmatoarele obiective turistice: - Casa de Cultura Ion Manolescu - unde functioneaza Bibiloteca oraseneasca, expozitia cu lucrari de arta din colectia Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu. - Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga - Monumentul din str. Libertatii - Obelisc cu vultur - Monumentul din Gura Beliei - Obelisc cu vultur - Monumentul din curtea scolii Valea Tarsei - Obelisc cu cruce - Monumentul din Podul Vadului - Troita din lemn

- Biserica din centru cu hramul Sfantul Nicolae fondata in anul 1777 - Biserica din Breaza de Jos, cu hramul Sfantul Gheorghe si Adormirea Maicii Domnului, ctitorita in anul 1830 Unitati de cazare: Vila Verde 3 ;Pensiunea in stil rustic elvetian , cu o capacitate de 24 locuri in camere duble si single , ce este situata in centrul statiunii balneo-climaterice Breaza , va poate oferi linistea de mult visata sau posibilitatea unor intalniri de afaceri sau conferinte. Facilitati oferite: Fitness Center Aer conditionat Restaurant Sala de conferinte Internet Parcare Preturi si conditii: L-J = Luni pana Joi V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 12 AM Ora Check Out - 11 AM Numar de camere: 24 Lac de Verde Golf 4 ; Facilitati oferite: Piscina Fitness Center Sala de conferinte Bar Restaurant Jacuzzi Room service Internet Sauna Preturi si conditii: L-J = Luni pana Joi V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 1 AM Ora Check Out - 1 AM Numar de camere: 20. Politica de anulare a rezervarilor este stabilita de comun acord!

Azuga: statiune climaterica in judetul Prahova situat pe valea superioara a Prahovei,la poalele M-tilor Bucegi,la 60 km NV de Ploiesti si 136 km de Bucuresti Localitatea a fost intemeiata in anul 1830.Pana in anul 1881 s-a numit Intreprahove. A fost declarat oras in 1948. Este situate la o altitudine de 850 - 950 m. Are un

climat specific zonelor alpine,tonic-stimulant,ozonizat,fara praf si alergeni.Temperatura medie anuala: 70C. Cai de acces: Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A,. Feroviare: Gara Azuga,pe linia Bucuresti - Brasov. Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte Atractii turistice: 1.Partia olimpica de schi ( 3.042 m lungime), cu instalatii de transport pe cablu: Telescaunul Sorica: cu o lungime de 1830m, la o altitudine de 987-1539m si cu o capacitate de transport de 400 pers./h Telescaun: lungime de 166m,la o altitudine mai mica 9761140m, dar cu o capacitate de transport mai mare: 600 pers./h 2.Targul de paie ,de la iesirea din oras spre Predeal Hotel Azuga Descriere: Situare: in orasul Azuga, pe DN 1 (E 60), BucurestiBrasov (km 136). Dotari generale: restaurant (80 locuri), 17 camere duble, 1 camera tripla. Dotari camere: camere duble: baie proprie sau baie comuna; camere triple: baie proprie. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Azuga, categoria a-II-a, in sistem bonuri valorice. Factori naturali turistici: partie de schi olimpica, instalatii pe cablu. Adresa: Azuga, str. Victoriei, nr. 87, Judetul Prahova Facilitati hotel: restaurant

.POIANA BRASOV: o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sud-estica a Romaniei (Judetul Brasov), intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru (Carpatii Meridionali), altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o sosea moderna. Clima montana tonifianta, aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta, si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane. Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 m) si Cristianu Mare (1.704 m), precum si la cetatea taraneasca a Risnovului (secolele XIV-XVII), aflata la 14 km distanta; pot fi organizate excursii la monumente istorice si de arta din orasul Brasov ( turnurile si bastioanele vechilor fortificatii ale orasului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (secolul XIII); Biserica Neagra, construita in stil gotic, intre anii 1385-1476, adapostind in prezent o vasta colectie de carpete orientale; Casa Sfatului secolele XIV-XVIII, in prezent muzeu; multe alte case si biserici datand din secolele XIV-XVIII etc.). Unitati de cazare: Piatra Mare 4 : Situat in punctul cel mai inalt al statiunii, Hotelul Piatra Mare ofera cea mai fascinanta priveliste. Renovat in totalitate, hotelul a fost redeschis in 31 decembrie 2002. Omologat la 4 stele complet schimbat este fara indoiala cel mai frumos si mai confortabil hotel din intreaga statiune. Hotelul are 176 de camere dupa cum urmeaza: -18 camere cu un pat -130 duble standard -12 garsoniere cu 2 paturi -9 garsoniere cu pat dublu -1 apartament cu 2 dormitoare -3 apartamente pentru 2 persoane -Dispune de 150 de locuri de parcare structurate pe 2 nivele -Barul situat in holul hotelului are program non stop -Agentia de turism ofera asistenta si informatii turistilor. -In sezonul de iarna hotelul dispune de garderoba de schi, scoala de schi si monitori specializati in sporturi de iarna

Facilitati oferite: Discoteca Restaurant Partie de schi Parcare Room service Teren de sport Masaj Sala de conferinte Bar Sauna Preturi si conditii: L-J = Luni pana Joi V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Preturile sunt pe noapte / camera -Single (L-J): 75 EUR -Single (V-D): 75 EUR -Double (L-J): 99 EUR -Double (V-D): 99 EUR - Suite : 195 EUR Preturile includ micul dejun, TVA si taxa de statiune Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 1 PM Multilingual Staff Ora Check Out - 12 AM Numar de camere: 176 :Construit in 1999, hotelul se afla in centrul statiunii Poiana Brasov si dispune de camere duble, single si aparatamente cu grup sanitar propriu, cablu TV, telefon. Printre facilitatile hotelului se afla: restaurant, minisauna, masaj. Statiunea climaterica Poiana Brasov este situata la poalele Muntelui Postavaru, la 190 km de Bucuresti si la 12 km de Brasov. Statiunea se afla la o altitudine de 1030 m, iar cel mai inalt varf de munte la altitudinea de 1799 m. Seara va puteti petrece timpul ntr-un mod placut, fie la complexul Favorit, fie n discotecile si cluburile de noapte care va stau la dispozitie n Poiana Brasov. Facilitati oferite: Restaurant Fitness Center Sala de conferinte Bar Sauna Parcare Room service Jacuzzi Teren de tennis Masaj Discoteca Partie de schi Preturi si conditii: L-J = Luni pana Joi V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Single (L-J): 60 - 65 EUR Ruia 4

-Single (V-D): 60 - 65 EUR -Double (L-J): 75 - 80 EUR -Double (V-D): 75 - 80 EUR -Suite : 160 - 180 EUR Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 1 PM Ora Check Out - 12 AM Multilingual Staf Numar de camere: 58

TRASEE cu pornire din orasul PREDEAL: Traseu 1: Predeal - C. Trei Brazi - P. Secuilor: = (1 h 20 min) Poteca incepe din Predeal pe un marcaj cu banda galbena, trece pe sub Fetifoiul, prin padure si pajisti, pana la Cabana Trei Brazi si de aici la Cabana Poiana Secuilor iar daca se doreste se poate ajunge si in Postavaru. Traseu 2: Predeal-Cabana Paraul Rece- Cabana Cerbului = (1 h 40 min) Se poate ajunge mergand din Predeal, pe soseaua astfaltata spre Azuga, apoi la dreapta pe soseaua de pe Valea Rasnoavei, pana dincolo de Sipote unde, in apropierea drumului, se afla intr-o pajiste Cabana Paraul Rece. De acolo, pe sosea, se ajunge la Cabana Cerbul si dupa 17 Km in orasul Rasnov. Traseu 3: Predeal-Cabana Diham-Cabana Malaesti-Vf. Omu = (7-8 h) Drumul incepe din Predeal, pe soseaua astfaltata, de-a lungul Prahovei, apoi la dreapta, pe soseaua de pe Valea Rasnoavei. De aici se poate ajunge la cabana, fie prin Valea Iadului, pe marcaj de triunghi rosu, fie continuand drumul pe soseaua Predeal-Rasnov si, pe la Sipote pe o poteca marcata cu un punct rosu. De la Cabana Diham, pe drumul spre Malaesti sau pe Valea Cerbului se poate ajunge la Vf. Omu. TRASEE cu pornire din orasul BUSTENI Traseu 1: Busteni (885 m)- Cascada Urlatoare (1055 m) = (punct rosu ; 1 h 15 min) Traseul este accesibil tot timpul anului. Se urca pe Str. Telecabinei spre telecabina. In tot acest timp putem observa abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Vf. Claia Mare in

dreptul caruia se arcuieste Valea Seaca a Jepilor. Lasand in dreapta vechiul traseu spre Cabana Caraiman pe Valea Jepilor, dupa un urcus accentuat ajungem la punctul denumit La Gratar. De aici drumul se bifurca. Spre dreapta, poteca marcata cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsa, in timp ce drumul nostru trece peste un mic podet, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si dupa un parcurs usor prin padure ajungem la Cascada Urlatoare care este impresionanta prin debit si inaltime Traseu 2: Busteni - Poiana Costilei (1360 m)-Poiana Rosu (1400 m)-Cabana Poaiana Izvoarelor (1455 m)- Cabana Gura Diham (987 m)- Busteni Pichetul = (triunghi rosu pana in Poiana Pichetul Rosu, apoi banda rosie; 5-6 h) Traseul este accesibil numai vara. In Busteni urmand strada Valea Alba ajungem la Caminul Alpin, situat foarte aproape de iesirea din oras. De aici urcam o prima panta care ne scoate intr-o poiana de unde ni se dezvaluie o impresionanta priveliste asupra masivelor Caraiman si Costila. Continuand drumul, ajungem in timp scurt la Poarta Muntilor. De aici drumul continua cu o usuoara curba spre dreapta apoi in urcus spre punctul La Masuratoarea Ursilor, de unde se ramifica spre stanga traseul marcat cu triunghi galben ce ne duce la refugiul Schiorilor din Valea Alba. Urmeaza o regiune aproape orizontala dupa care se coboara spre Poiana Costilei unde se ajunge dupa ce am traversat Valea Costilei si Valea Galbinelelor. Privind deasupra padurilor putem observa Peretele Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltii Malinului. Dupa ce traversam Poiana Costilei poteca ne duce la rascrucea de drumuri din Poiana Vaii Cerbului, iar la dreapta spre Busteni prin Plaiul Fanului, ambele cu banda galbena. Noi traversam Valea Malinului, apoi Valea Cerbului si ne indreptam spre Poiana Morarului, unde ajungem dupa ce traversam firele vailor Comorilor si Bujorilor. Aici putem admira impunatoarele Ace ale Morarului. Dupa ce traversam Valea Morarului si dupa o portiune aproape orizontala, coboram spre rascrucea de drumuri din Poiana Pichetul Rosu. De aici, drumurile sunt raspandite in evantai. Ele ne pot conduce spre Cabana Malaiesti sau Vf. Bucsoiu, spre Cabana Diham sau Cabana Poiana Izvoarelor. De aici continuam traseul cu marcajul de banda rosie si in aproximativ 15 min. ajungem la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare coboram spre Cabana Gura Diham pe o poteca lata si accesibila, de unde in aproximativ o ora ajungem pe sosea in Busteni.

Traseu 3: Busteni - Cantonul Jepi - C. Piatra Arsa: Busteni (885 m)-Cantonul Jepi (1960 m)-Cabana Piatra Arsa (1950 m) = (triunghi albastru; 4-4 h) Traseul este accesibil numai vara. Vom urma traseul numarul 1 pana la punctul La Gratar, unde drumul spre Cascada Urlatoare se desparte de cel spre Piatra Arsa. Din acest punct, poteca se orienteaza spre dreapta, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si in urcus usor prin padure, in aproximativ 20 minute ajungem la punctul La Vinclu.Valea sapata de apele UrlatoareiDe aici drumul traverseaza, rand pe rand, Valea Comorilor, Valea Urlatoare Mica, Valcelul Urlatoarei Mici, Valcelul Crestei Urlatorilor si urcand in serpentine ajungem pe un pinten al Crestei Urlatorilor la punctul denumit La Mese. De aici putem admira panorama Vaii Prahovei. Apoi poteca traverseaza din nou Valcelul Crestei Urlatorilor, urca in serpentine de-a lungul Valcelului Urlatorii Mici si ajunge pe o platforma larga, de unde se desprinde spre dreapta hatisul care insoteste Braul Mare al Jepilor. In fata noastra se ridica Muntele Jepii Mari. Urmeaza un urcus piezis pe o poteca sapata pe alocuri in stanca si prevazuta cu cabluri de asigurare. Dupa cateva serpentine, se ajunge la Cantonul Jepi, de unde in 20 minute, mergand printre jnepeni pe un drum usor, zarim Cabana Piatra Arsa.

TRASEE cu pornire din orasul SINAIA Traseu 1: Sinaia Cabana Pestera: Sinaia Cabana Pestera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmarim drumul ce traverseaza muntele Paduchiosu, ce leaga Sinaia cu orasul Puceasa. Inainte de a ajunge la cota 1000 m, unde este si granita de judet a Prahovei cu Dambovita, cotim dreapta si ne urmam drumul catre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Padina, pana cand ajungem la Schitul Pestera si Pestera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru. Traseu 2: Sinaia Cota 1400 - C. Valea cu brazi - Vf. Cu Dor: Sinaia Cota 1400 m Cabana Valea cu Brazi (1500 m) Vf. Cu Dor = (3-5 h) Marcajul incepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rosu, banda rosie si banda albastra. Drumul merge pe o sosea larga si pe stradute sau pasaje cu trepte care scurteaza serpentinele soselei, trece prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rascruce. Marcajul cu punct rosu va insoti de aici inainte soseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, intalnind in cale o poteca ce duce la Stanca Sfanta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu

banda rosie urca din greu (15 minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despadurita. De aici se poate vedea frumoasa perspectiva a Sinaiai si masivul Garbova pe care se zareste Cabana Piscul Cainelui. In stanga cabanei se afla poiana La Sfarsitul Lumii, numita asa pentru ca in departate vremi aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajisti pana intalnim meterezele de stanca numite La Cetate. La 15 minute, ocolind cetatea poteca se opreste la Cabana Vf. Cu Dor, asezata intr-o panta ce duce in apropiere de Varful Cu Dor. Traseu 3: Sinaia Vf. Omu: Sinaia Vf. Omu (2505 m) = (5-6 h). Urmarind traseul numarul 3 pana la Cabana Varful Cu Dor. Spre nordul cabanei, peste spinarea Cetatii in dreapta se formeaza o adevarata axa centrala sud-nord a masivului, o lunga poteca (marcaj banda galbena), care ajunge la Vf. Omu. Poteca mege pe pantele muntelui Furnica, lasand in dreaptaValea cu Brazi si Valea cu Zade. In apropierea Vf. Piatra Arsa poteca primeste din dreapta o alta poteca marcata cu banda albastra (care vine din Sinaia prin Poiana Stanii) si se apropie de Cabana Piatra Arsa. Apoi, urmand linia telefonica, putem merge pana la Cabana Babele (o jumatate de ora) si peste Vf. Obarsia Ialomitei la cel mia inalt pisc al Bucegilor, Vf. Omu.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate