william marrion branham · suntem la tabernacol noi nu mai suntem în grabă, ştiţi voi. noi avem...

WILLIAM MARRION BRANHAM

CONDAMNARE PRIN REPREZENTARE

- RELIGIA HIBRIDĂ -

Tabernacolul Branham, Jeffersonville, Indiana Statele Unite ale Americii

13 noiembrie 1960

- 2 - CUVÂNTUL VORBIT

1. Este atât de plăcut să fiu din nou în biserică în dimineaţa asta şi să avem partăşie în jurul acestor mari lucruri ale lui Dumnezeu. Când suntem la tabernacol noi nu mai suntem în grabă, ştiţi voi. Noi avem tot timpul la dispoziţie.

Câteodată devine obositor pentru cei care stau în picioare astfel, din când în când, cei care pot, să schimbe locurile cu ei.

Cred că putem face loc pentru unii din copiii care vor să vină mai în faţă.

Pentru cei care sunt în spate şi caută un loc, sau pentru cei care sunt pentru prima dată aici, sau pentru vârstnici, diaconi, sau lucrători, noi avem patru locuri libere la platformă. În felul acesta veţi putea oferi altora locurile voastre din audienţă.

Mai sunt oameni care intră şi încearcă să ajungă în spate. Şi atunci când oamenii văd culoarele blocate ies şi pierd serviciul.

Iată încă un loc aici, în faţă. Este adevărat, doamnă? Eu îl văd pe fratele Wood ridicându-se. Mai e un loc acolo. Veniţi înspre partea din faţă pe culoarul acesta. De multe ori sunt oameni care intră prin uşa din spate după ce adunarea a început, şi atunci când văd că este plin, ei nu mai intră.

Din loc în loc mai sunt locuri libere, unul chiar în centru. Iată, în faţă avem deja cinci locuri libere. Veniţi în faţă şi făceţi-vă bineveniţi şi simţiţi-vă ca acasă.

DOMNUL să te binecuvânteze, frate George. Mă bucur să te revăd în dimineaţa asta.

Pentru micuţa soră mai există loc aici, dacă doreşte, drăgălaşa de ea. Du-te acolo unde s-a ridicat omul acela. Este în regulă. Dacă fiecare îşi găseşte un loc confortabil se vor simţi mai bine. Ştiu că nu este prea confortabil aici, însă noi facem tot posibilul în acest sens. 2. Acum, privim înainte înspre adunarea de profeţie care va urma, anticipând mari binecuvântări. În dimineaţa asta le-am spus alor mei că mă voi ruga pentru bolnavi şi aceasta va fi ultima ocazie pe care o voi avea în biserică până după adunarea de care vă spuneam. Pe

CONDAMNARE PRIN REPREZENTARE - 3 -

parcursul adunării, vrem să păstrăm linia profetică, pe cât posibil. Apoi, după aceea, poate înainte de Crăciun, mi-ar place să avem alte câteva adunări de seară despre Daniel, aici la biserică, pentru că, este posibil ca la începutul anului să fiu plecat din nou şi sunt conştient că nu mai avem prea mult timp.

Dacă veniţi şi vreţi să vă faceţi rezervările la motel, noi avem stabilită data. 3. Domnul Morris a fost vindecat de cancer la gât. El fusese acrobat. S-a căsătorit în familia doctorului Adair, un prieten de-al meu din acest oraş. Dl. Morris fusese operat şi era pe moarte. El zăcea în casa surorii sale. Asta se întâmpla acum şase sau şapte ani în urmă. Şi DOMNUL m-a condus la el.

Şi eu l-am întâlnit la frizer ziua trecută, mărturisind: „... eu nici măcar nu puteam înghiţi. În cinci minute după ce s-a făcut rugăciunea pentru mine, eu mi-am mâncat cina. De atunci nu mai am nici o urmă.”

El administrează motelul Wayfarer. El mi-a zis că, a auzit că voi avea adunarea şi că, oricare din cei care vor veni vor beneficia de cel mai mic preţ. El are un motel nou aici şi le oferă preţuri familiale. Eu am luat cărţile lui de vizită, care se află acum la birou şi-l putem contacta; şi dacă locurile se epuizează putem obţine alte locuri la cele mai bune preţuri pentru cele mai bune camere, pentru a acoperi necesităţile.

Mulţi dintre voi probabil veţi găzdui pe unii în propriile voastre locuinţe. Este foarte frumos, dacă puteţi purta de grijă de cineva. Este la fel de confortabil ca acasă atunci când poţi avea în jur creştini şi părtăşie. Şi atunci puteţi studia Scripturile împreună. Eu vreau ca, fiecare dintre voi, să-şi aducă caietul şi stiloul, pentru că vom oferi date, informaţii, scripturi, asupra celor Şapte Epoci ale Bisericii, ultimele Şapte Epoci ale Bisericii şi cum vin ele spre vârf.

Este un Mesaj profetic. Mai întâi îl voi predica şi va fi înregistrat pe bandă magnetică, apoi prescurtat şi tipărit sub formă de carte, care va fi un comentariu a celor Şapte Epoci ale Bisericii. Dacă nu consideram că este esenţial, o mare necesitate, eu cu siguranţă nu aş fi răpit timpul oamenilor. Dar, eu cred că poate fi ultima dată când o vom primi, în


special în această biserică. Aşa că, în acest sens, haideţi să fim în rugăciune neprefăcută. 4. Săptămâna viitoare trebuie să plec la Louisiana pentru adunarea de acolo. Voi fi la Shreveport, începând cu data de 24 până pe 27, împreună cu fratele Moore. Este un serviciu evanghelistic obişnuit. Mă întorc pe data de 29, sau 30, iar pe 4 decembrie noi vom începe aici cu un mesaj de dimineaţă.

Dacă nu reuşesc seara să aduc epoca bisericii acolo unde consider că ar trebui să fie, astfel ca oamenii să o înţeleagă în profunzime, atunci voi relua a doua zi dimineaţă sau după-masă pentru a o finaliza şi apoi voi continua cu epoca următoare seara, pentru că vreau să mă asigur că se înţelege pe deplin, deoarece este esenţial. 5. Noi ştim că trăim într-un timp foarte ciudat. Şi noi ştim asta prin faptul că lucrurile se îndreaptă către vârf. Dacă sunt străini printre noi, vreau să ştiţi că, ceea ce vorbesc de la tabernacol şi motivul pentru care aduc aceste mesaje de la tabernacol şi nu din câmpul evanghelistic, este pentru că aici este casa noastră. Şi aici eu simt că pot predica învăţătura în felul în care o văd şi în felul în care o cred. În felul acesta nu apare conflict cu religia altcuiva, care poate să creadă ce vrea.

Dacă în dimineaţa asta am merge să ni se ia amprentele degetelor, niciuna nu va arăta ca cealaltă. Se spune că nici măcar nasurile nu arată la fel. Presupun că vă bucuraţi că ale voastre nu arată ca al meu. Nu există doi oameni exact la fel. Reţineţi că, noi cu toţii admitem şi suntem de acord că noi Îl iubim pe Domnul Isus pe aceleaşi principii. 6. După cum am mai spus, dacă un romano-catolic depinde de biserica catolică, de doctrina fundamentală a lor şi crede că acea biserică catolică îl va salva, atunci el este pierdut. Dar dacă are credinţă în Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu şi depinde de El pentru Salvare, atunci el este salvat. Dacă un metodist, sau penticostal, sau baptist, depinde de biserica sau organizaţia lui pentru a fi salvat, atunci este pierdut. Dar, dacă depinde de Isus Christos şi Îl acceptă...


Este credinţa personală în Isus Christos care salvează, indiferent dacă sunteţi baptişti, penticostali, luternani, catolici, iudei, sau orice aţi fi. Este credinţa ta personală în Isus Christos. 7. Aceasta se înregistrează pe bandă magnetică chiar acum. Aşa că, mă asigur că fiecare înţelege clar. Atunci când o persoană predică doctrină, atunci trebuie să stai cu propria ta credinţă. Dacă nu o faci, atunci eşti un făţarnic. Dacă afirmi ceva pentru că altcineva o spune, iar în inima ta nu crezi aceea, atunci eşti un făţarnic, pentru că afirmi ceva ce nu crezi. Eu mai degrabă să fiu criticat pentru lucrurile pe care le cred cu adevărat decât să fiu un făţarnic în faţa lui Dumnezeu, încercând să fac compromis. 8. În decursul acestor adunări de aici, poate veţi fi straşnic în dezacord cu unele lucruri; însă, nu vă certaţi cu mine, pentru că eu vă iubesc. Este adevărat. Acum, socotesc că mă fac bine înţeles, că eu vă cred pe fiecare din voi. Dacă sunteţi catolici, protestanţi sau iudei, sau orice altceva, dacă depindeţi de Christos şi L-aţi acceptat ca Salvator personal, atunci sunteţi salvaţi. Pentru că, prin credinţă suntem salvaţi, prin Har. Şi astfel, bisericile noastre, sau afilierile noastre la biserici nu vor însemna mult. Dar socotesc astfel că, dacă veţi veni fără prejudecată, doar să vă aşezaţi, veţi afla că tocmai biserica denominaţională este cea care ne-a ţinut încurcaţi în felul în care suntem acum. Asta a adus problema. Vedeţi? Iar dacă noi doar am lăsa lucrurile...

Vreau să aduc înainte ceva, să citez ceva. Sunt sigur că voi, cei de la tabernacol, prietenii mei, ştiţi că prin asta nu vreau să spun: „Vedeţi, v-am spus eu.” Nu vreau să fie aşa. Sper că niciodată nu voi ajunge în locul în care să mă înfăţişez înaintea oamenilor ca un atotştiutor. Dacă eu vreodată ajung aşa, am rugămintea ca cineva să vină şi să mă corecteze, să mă îndrepte. Înţelegeţi? Eu nu vreau să fiu aşa, dar atunci când Dumnezeu spune ceva şi dovedeşte a fi Adevărul, îmi place să ajungă de cunoscut, pentru că nu am fost eu cel care a spus-o, ci El.


9. Eu am fost în acest amvon de douăzeci şi opt de ani şi niciodată nu am făcut menţiuni politice, de nici un fel, până duminica trecută, când v-am spus să vă rugaţi înainte de a merge la vot. M-am dus la fratele Wright ziua trecută, el fiind cel mai în vârstă, împreună cu fratele Roy Slaughter şi alţii câţiva, care m-au cunoscut în toţi aceşti ani. Fratele Wright niciodată nu a ştiut cum am votat, dacă am fost democrat sau republican, la el acasă fiind ca o a doua casă pentru mine. [Fratele Wright spune: „Fratele Branham nu mi-a spus niciodată cum a votat şi nici eu nu i-am spus niciodată cum am votat”]. Pentru că era atât de nesemnificativ, frate Wright. Mulţumesc. Nimeni nu ştia cum am votat. Niciunul dintre partide nu se poate lăuda. 10. Dar, săptămâna trecută, motivul pentru care m-am exprimat în felul acela a fost dincolo de politică. Mi-ar face plăcere să vă citesc o profeţie care a fost dată. Apropo, domnul Mercier şi mulţi alţii vor culege unele din profeţiile din trecut, le vor aduce la suprafaţă, le vor recapitula, le vor aplica la ziua prezentă şi le vor publica. Mi-ar place să citesc unele lucruri pentru voi. Mai întâi aceasta. Ascultaţi:

Anul 1932: Aşa cum mă pregăteam să mă duc la biserică în dimineaţa asta, s-a întâmplat că am pătruns într-o viziune. Serviciile noastre se ţineau pe bulevardul Meigs, la vechiul orfelinat, unde Charlie Kern locuieşte într-o latură a clădirii. (Acum, el locuieşte chiar vis a vis, ştiţi.)

Şi s-a întâmplat, aşa cum eram în viziune că, am văzut lucruri cumplite întâmplându-se. Vorbesc în Numele DOMNULUI.

Actualul preşedinte, Franklin D. Roosevelt (reţineţi, asta se întâmpla acum douăzeci şi opt de ani) va cauza ca întreaga lume să meargă la război.

Noul dictator al Italiei, Mussolini, va face prima invazie spre Etiopia şi va lua Etiopia. Dar va fi ultima lui mutare. El îşi va găsi sfârşitul.

Noi vom fi în război cu Germania. Comunism, nazism şi fascism... Urmăriţi Rusia, dar nu este lucrul principal la care să priviţi.


De asemenea, în ţara noastră s-a făcut un lucru rău, că au permis femeilor să voteze. Aceasta este o naţiune a femeii şi ea va polua această naţiune, aşa cum Eva a făcut Edenului.

Acum, voi vedeţi de ce eu ciocănesc în felul în care o fac. Eu am AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

Prin votul ei, va alege persoana greşită. Americanii vor lua o mare înfrângere într-un loc pe care Germania îl

va construi, un mare zid de beton (Linia Maginot, cu unsprezece ani înainte să fie construit). Dar, în final vor fi învingători.

Când femeile vor contribui la alegerea persoanei greşite, eu am văzut apoi o mare femeie ridicându-se în Statele Unite, bine îmbrăcată şi frumoasă, dar nemiloasă în inimă. Ea va ghida, sau conduce această naţiune la ruină. (Eu am în paranteze „probabil este biserica catolică”)

De asemenea, ştiinţa va progresa, în special în mecanică. Automobilele vor tinde spre forma de ou. În final, vor construi unul care nu necesită volan (ei îl au acum), controlat printr-o altă tehnologie.

Apoi, am văzut Statele Unite toată fumegând, arsă. Aceasta va fi aproape de sfârşit.

Reţineţi, este ceea ce DOMNUL mi-a arătat. Dar apoi, am scris în paranteză: „Eu prevăd că aceasta va avea loc

înainte de 1977”. Pe această predicţie eu mă bazez datorită masacrului care năvăleşte atât de rapid şi cât timp va dura până această naţiune va ajunge la locul ei.

Priviţi ce a avut loc. Preşedintele Franklin Roosevelt a adus America în horă cu Anglia. Corect. Germania nu a căutat ceartă cu noi; noi am căutat ceartă cu ei, aruncând întreaga lume în război, cauzând un război mondial. Germanii au construit linia Maginot. Orice veteran de aici ştie ce a avut loc la linia Maginot.

Femeilor li s-a dat dreptul la vot şi l-au ales ca preşedinte pe Kennedy, persoana greşită, fapt care, în final, va conduce la un deplin control a bisericii catolice în Statele Unite. Atunci va veni bomba care o va exploda.


Sunt şapte lucruri prezise şi cinci dintre ele s-au întâmplat deja. Aşa că, voi puteţi judeca pentru voi înşivă cât de departe suntem. Noi suntem aproape de sfârşit. Dacă cele cinci lucruri s-au întâmplat, atunci celelalte două lucruri trebuie să se împlinească. Trebuie doar să se împlinească. 11. Nu consider că domnul Kennedy va avea un impact major acum, pentru că el se va înfăţişa ca un preşedinte minunat, pentru a-i aduce pe ceilalţi înăuntru, pentru a construi o scenă aşa cum este în Anglia, Mexic, sau în orice alt loc. Şi americanii sunt atât de instabili, lipsiţi de spiritualitate. Ei sunt deştepţi, dar prea deştepţi pentru a le face bine. Inteligenţa câteodată percutează şi ratează. Voi predica despre asta în dimineaţa asta, în scurt timp.

Noi aflăm că suntem chiar pe muchie. Este motivul pentru care eu am presat ziua trecută atât de tare. Asta a fost cauza. Corect. Votul femeilor.

Aţi remarcat întrunirile politice la televizor? Nixon este în preajma bărbaţilor. În schimb, toate femeile vor să-l pupe pe Kennedy, sărind din maşini, ţopăind. 12. Lăsaţi-mă acum să aduc altceva. Eu nu o am scrisă aici, ci înregistrată pe bandă magnetică. În 1956, în Chicago, Illinois, eram la liceul Lane Tech. Am zis: „Anul acesta va fi punctul de cotitură pentru America. Eu m-am întors de peste mări. Nu ştiu de ce am venit şi am anulat adunările mele din Africa şi din alte locuri.”

În mod misterios, Billy Graham şi le-a anulat pe ale lui. Tommy Osborn, la fel. Şi noi străbăteam Statele Unite prin adunări. Am zis: „America fie va primi, fie va respinge pe Christos acest an.” Apoi am zis: „În Indiana au ales un băiat de douăzeci şi doi de ani ca să fie judecător.” Duhul DOMNULUI a venit peste mine şi am continuat: „În final vor avea un preşedinte dintre aceşti playboy frizaţi, gen beatnic, alesul femeilor.” Acele predicţii cu ani în urmă. Vedeţi unde ne aflăm noi? Este mai târziu decât ne gândim. 13. Socotesc că aceste Mesaje asupra acestor Şapte Epoci ale Bisericii este la timp. Haideţi să fim în rugăciune şi studioşi. Acum, dacă sunteţi


în dezacord şi spuneţi: „Mă gândesc că fratele Branham este greşit”, voi aveţi un drept să faceţi asta. Dar, înainte s-o faceţi, haideţi să cercetăm cu Scriptura ceea ce DOMNUL a spus. Şi apoi, urmăriţi profeţiile care au fost date dacă s-au împlinit sau nu. Este înregistrat pe bandă şi aşa mai departe. Ştiţi că a fost vorbit cu ani în urmă şi aici se împlinesc.

Mussolini s-a dus în Etiopia, nu-i aşa? Acei oameni sărmani de acolo, având drept arme coase, cuţite şi bâte, au fost măcelăriţi cu maşinării moderne. El s-a întors îngâmfat. Dar el şi-a găsit sfârşitul. Corect.

Iar germanii au construit linia Maginot. Americanii au luat o grea înfrângere acolo, dar în final au învins. Exact corect. Voi, fraţi veterani, ştiţi asta; şi voi, care aţi fost la Ziua Debarcării în Franţa, când ei au pătruns acolo.

Voi aflaţi că femeilor li s-au dat dreptul la vot şi ele au ales un preşedinte pe care nu ar fi trebuit să-l aibe. Vedeţi? Este acea decădere.

Ne îndreptăm spre adunările care vor urma. Fiţi în rugăciune. Rugaţi-vă stăruitor ca Dumnezeu să ne binecuvânteze şi să deschidă înţelegerea noastră, ca noi să cunoaştem ora în care trăim. 14. Să ne aplecăm capetele pentru rugăciune.

Domnul nostru Îndurător, pe această cale cu sens unic mă simt cutremurat să ştiu că această lume se află la timpul sfârşitului. Eu nu cunosc nici o naţiune la care să pot fugi. Nu mai există un alt refugiu, decât să privesc în sus. Căci ni s-a spus că, atunci când aceste lucruri încep să se împlinească, atunci priviţi sus, căci Răscumpărarea noastră se apropie.

Oh, Dumnezeule, mă rog pentru lumea păcătoasă de astăzi, în starea ei. Să văd cum toate lucrurile înaintează, mă rog ca, în vreun fel, Doamne, să vorbeşti fiecărei inimi, fiecărui slujitor, ca fiecare să poată fi o flacără arzândă în aceste zile din urmă, să cheme biserica viului Dumnezeu la pocăinţă şi înapoi, din nou, la credinţă. Aşa cum ştim, noi trăim în epoca bisericii Laodicea, unde sunt căldiceii. Eu mă rog, Tată,


ca Tu să ne laşi să ne ţinem strâns de ceea ce avem: Christos; privind spre ziua apariţiei Lui.

Iartă-ne păcatele, aşa cum şi noi am iertat pe cei care au păcătuit împotriva noastră. Doamne, noi ştim acum că lumea de afară, aşa cum o vedem, trebuie să treacă. Nu este nimic să o poată opri. Chiar dacă ne ridicăm glasurile şi vorbim împotriva ei, noi ştim în inimile noastre că se va întâmpla oricum, după Cuvântul Tău. Pentru că Tu ai spus-o. Dar în acea zi a Judecăţii, atunci când marea bandă magnetică a lui Dumnezeu va fi redată, noi vrem ca vocile noastre să fie pentru bine, sau împotriva răului.

Încurajează-ne astăzi, Doamne, prin Prezenţa Ta. Binecuvântează pe toţi lucrătorii prezenţi şi pe toţi laicii bisericii, pe toţi cei născuţi din nou pe întreg cuprinsul lumii, buştenii aprinşi, cei pe care Tu îi ai conectaţi la radio, predicând Evanghelia, misionari flămânzi, soţi şi soţii sub mari persecuţii, stând mai departe la postul de datorie. Dumnezeu să-i binecuvânteze astăzi.

Şi în micul tabernacol, dă-ne din binecuvântările Tale, Doamne. Unge-ne. Binecuvântează pe acei care au cântat în dimineaţa asta minunatele cântece ale Sionului, pe care noi le îndrăgim de ani de zile, ştiind că într-o zi vom sta şi vom cânta acele cântece în prezenţa Mielului. Binecuvântează Cuvântul astăzi şi unge Mesajul, Doamne. Căci o cerem în Numele lui Isus şi în cinstea Lui. Amin. 15. Vreau să vă atrag atenţia în dimineaţa asta asupra unor Scripturi pe care le-am găsit în Cartea Genezei. Voi încerca să mă grăbesc prin acest Mesaj, cu voia Domnului, pentru că vrem să ne rugăm pentru bolnavi şi să avem serviciul de botez. Vreau ca voi să deschideţi la prima carte a Bibliei, primul capitol. Să începem să citim de la al nouălea verset.

Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesuptul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost.

Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.


Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibe în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost.

Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

Eu vreau să iau ca temă subiectul despre „Condamnare prin

reprezentare”. Fie ca DOMNUL să adauge binecuvântările Lui la Cuvânt. 16. Acum două, sau trei săptămâni, eu străbăteam statele din vest şi priveam încoace şi-ncolo în timp ce conduceam spre întâlnirea din Idaho cu Oamenii de Afaceri Creştini. Şi eu eram surprins să văd panourile publicitare. Priveşti în jur şi poţi vedea ce au oamenii în minte şi în inimă. Aşa cum adesea am spus, lăsaţi-mă să mă duc în casa unui om şi să văd ce muzică ascultă, ce cărţi citeşte, ce cântece cântă, ce fotografii are în casă. Vă pot spune care este natura omului. Înţelegeţi? Nu contează ce mărturisesc ei, roadele dovedesc contrariul.

Bag de seamă că suntem o naţiune mare în ştiinţă, o lume ştiinţifică. Priveam la panourile publicitare, aflate la marginea lanurilor de porumb în vest. Era fotografia unui om care decojea un ştiulete de porumb. Pe panou scria: „Vai, ce porumb!” Era un porumb hibrid.

Cumva, am început să mă gândesc la asta, conducând de unul singur. Nu poţi ţine radioul deschis, în special în localităţi unde fiecare post de radio nu emite decât muzică boogie-woogie şi altele de genul acesta, rock-and-roll. Doar dacă se întâmplă să-l deschizi la ora când se difuzează ştiri şi informaţii meteo, apoi să-l stingi din nou. Cred că DOMNUL m-a ajutat şi am scris pe spatele hărţii cuvântul „hibrid”, pentru că ceva m-a atins când am văzut aceea. Boabe de porumb atât de fine şi mari. Mă gândeam că este atât de diferit decât porumbul pe care obişnuiam să-l cultivăm.


Totul devine hibrid. Dar ştiaţi că nu este bun? Nu are viaţă în el. Nu se poate reproduce. Nu poţi planta porumb hibrid. Dacă o faci, vei avea un câmp de plante pipernicite, pentru că este hibridat. 17. Apoi am ajuns în munţi şi unul dintre ghizi, care m-a însoţit, era crescător de păsări. El creştea pui de găină. El a fost ghidul în munţi ultima dată. Un om foarte minunat.

Când a aflat că sunt predicator, imediat el a început să vobească cu mine despre puii hibrizi, ceea ce mi-a adus aminte despre cuvântul pe care-l notasem pe spatele hărţii: „hibrid”. În timp ce ne aşezam pe munte obiectele de camping, în zăpadă, i-am zis: „Mi-ar place să aflu mai multe despre asemenea pui.”

El a zsi: „Mare lucru a mai făcut ştiinţa. Au încrucişat puii de găină în aşa fel încât au obţinut pui care de-abia mai au picioare sau aripi. Este numai piept. Partea rea este că, oamenii nu-i vor, pentru că este o carne prea fragedă iar puii trăiesc doar un an, după care, mor. Este aproape mort când iese din ou.” Vedeţi, este hibridat. Nu este bine, nu este bun.

Cei mai mulţi oameni, care vor să aibe un pui delicios la cină, se duc la ţară şi îşi procură un pui care stă pe picioare şi poate scormoni pământul şi are aripi ca să zboare, un pui în felul în care Dumnezeu l-a făcut.

Hibridarea puilor de găină a produs numai piept. Nu se pot decât rostogoli şi sunt crescuţi în cuşti. Nu-i pot ţine afară, pentru că nu se pot descurca. Nu pot scormoni. Şi carnea este atât de rea încât nu se poate întrebuinţa. Dacă o astfel de găină face un ou, nu va cloci. Şi un alt lucru, găina trăieşte doar un an. M-am gândit: „Vai, ce găină!” Hibridarea a distrus ceea ce Dumnezeu a creat. 18. Apoi, noi avem o grămadă de catâri. Şi eu am remarcat că, acel catâr este un hibrid, de asemenea. Nu puneţi catârul pe seama lui Dumnezeu; EL nu are nimic de-aface cu el. Puneţi pe seama omului. Catârul nu ştie unde aparţine şi nu se poate reproduce. Este hibrid. El nu ştie cine este tatăl şi mama lui şi nu se poate reproduce. Este doar


un catâr şi el este pe topogan înspre moarte. Indiferent cât se străduieşte să se reproducă, nu o poate face.

Este total contrar Cuvântului lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis aici, în Geneza 1:11: „Fiecare sămânţă să rodească după soiul ei”, căci viaţa este în ea. Dar, omul încearcă să arate că el este mai deştept decât Creatorul Lui. El vrea să dovedească că el ştie mai mult despre aceste lucruri decât Dumnezeu. De aceea el constant încearcă prin ştiinţă să-I arate lui Dumnezeu că el ştie mai bine. Şi Dumnezeu doar îl lasă să meargă înainte în cercetarea ştiinţifică. Făcând astfel el se sinucide. Dumnezeu lasă ca ignoranţa omului să-l ucidă.

Mama mea obişnuia să zică: „Dă-i vacii suficientă funie şi se va spânzura cu ea.” Este adevărat. Dumnezeu doar lasă ca omul să meargă înainte şi să se spânzure cu propria-i prostie. Nu vei fi niciodată mai deştept decât Dumnezeu. Dumnezeu ştie ce este bine. Dar omul, prin hibridare, încearcă să producă un produs mai bun decât ce a creat Dumnezeu. 19. Când Dumnezeu a creat biserica Lui, El a creat biserica Cincizecimii, originalul, umplută cu Duhul Sfânt, bărbaţi şi femei conduşi de Duhul lui Dumnezeu. Omul nu putea lăsa aceea în pace; el a vrut să hibrideze biserica. Aşa că, el a încrucişat-o în lume cu teologie, doctrină, denominaţiune. Oh, desigur, a rezultat o biserică mai frumoasă. Oh, da. Cât de diferită faţă de biserica originală.

Oh, noi avem clădiri mari, predicatori educaţi, clasă mai bună de oameni, sus-puşi, mai bine îmbrăcaţi, punându-şi numele şi banii acolo ca s-o ţină la fel de sus-pusă, trimiţând predicatorii la seminarii pentru a le lustrui şcolarizarea şi teologia, tot timpul ducându-i mai departe de Dumnezeu.

Nu acela era planul lui Dumnezeu la început. El niciodată nu a trimis pe nimeni la seminar. El i-a trimis la o cameră de sus să aştepte acolo până ce Duhul Sfânt a venit peste ei ca să fie ordinaţi ca slujitori ai DOMNULUI. Dar, prin hibridare, aducând biserica la teologie, în loc să lase ca Duhul Sfânt să o conducă, au rezultat episcopi, supraveghetori generali, când Duhul Sfânt este Conducătorul original al lui Dumnezeu


pentru Biserică. Dar, ei hibridează biserica aşa cum îi fac puiului de găină, catârului, etc. O hibridează şi o fac diferită, producând în lume lucrurile lumii, jocuri de baschet, supeuri, jocuri de bunco şi tot felul de lucruri lumeşti. Este adevărat, este mai frumos. Este o clădire mai mare şi o clasă de oameni lustruită.

Cântecele lor pot fi puse mai bine pe note, nu ca cele penticostale de modă veche, cu tamburină şi chitară. Dar, le lipseşte sâmburele, vibraţia. 20. Ei au explicat totul şi au dat la o parte totul. „Este mai bine decât înainte.” Aşa cum au încercat cu porumbul hibrid, „Este mai bun faţă de cum era.” Nu este mai bun. Viaţa dinăuntru nu este mai bună. În exterior poate arată mai bine, dar viaţa nu este în regulă. Noi vorbim despre viaţă.

Prin hibridare viaţa nu este corectă. Dumnezeu o vrea aşa cum a creat-o El la început. Şi biserica a fost hibridată. Şi acum, ea ajunge într-un loc în care este mai asemănătoare unei loje decât unei binecuvântări a Cincizecimii. Cărturarii sunt mai degrabă pedagogi decât predicatori. Ei sunt mai înclinaţi către o educaţie strălucită. „Pastorul nostru are doctoratul, sau licenţă în teologie.” Şi ei nu se pot reproduce. Pare atât de frumos, dar ei nu-şi pot reveni şi nici nu se pot încrucişa.

Încercaţi să încrucişaţi metodistul cu baptistul şi vedeţi ce obţineţi: un renegat mai rău decât aţi avut la început. Corect. Rezultă ceva pipernicit.

Plantează porumb hibrid şi va răsări ceva, după care se îngălbeneşte. Nu este viaţă în el. Acela este motivul că nu poate produce.

Asta este problema cu biserica astăzi. Nu are Viaţă în interior. Are mult spectacol şi o clasă mai bună de oameni, boabe mai mari, clădiri mai impunătoare, predicatori mai educaţi, dar fără Viaţa care să reproducă noi născuţi.


21. Nu se mai poate întoarce înapoi. La început bobul a fost plantat; apoi s-a intervenit şi l-au hibridat. Primul lucru pe care-l aflaţi este că, el nu mai poate ajunge în starea de la început.

Eu cer oricărui cărturar să cerceteze istoria împreună cu mine. Fiecare biserică ce şi-a părăsit baza originală nu a mai fost capabilă să se ridice. Când Dumnezeu l-a trimis pe Luther, a avut o trezire care a cuprins lumea. Dar el a organizat-o şi a hibridat-o cu lumea, cum a făcut biserica catolică. Şi când el a făcut asta, ce s-a întâmplat? A produs o grămadă de renegaţi, hibrizi. Şi niciodată nu s-a mai ridicat şi niciodată nu o va face.

Apoi, a venit John Wesley şi a făcut acelaşi lucru cu trezirea. De îndată ce Wesley, Ausbury, împreună cu vechii fondatori, au murit, ceilalţi au organizat-o şi au creat biserica metodistă wesleyană. Şi nu s-au mai ridicat şi niciodată nu se vor mai ridica.

Biserica anglicană a făcut acelaşi lucru din Calvin. Atunci când au avut o trezire a fost bine. Apoi ei au strecurat înăuntru că, toţi dintre ei, împreună cu slujitorii, pot bea. Ei amestecă berea, ginul şi alte băuturi chiar în biserică. Beau şi chefuiesc (fratele Simpson din Canada are un articol în buzunar despre asta). Ce este asta? Ea nu mai poate ajunge înapoi la original, pentru că s-a hibridat cu lumea. Este pierdută. Noi vorbim acum despre anglican, metodist şi baptist, dar penticostalul este la fel.

Acum câţiva ani am avut o biserică penticostală înflăcărată. Dar ce au făcut ei? Ei au hibridat-o, au denominat-o, au adus-o înapoi în lume. Ce aveţi voi acum? Este exact ce Dumnezeu a făcut catârului: este pe topoganul diavolului. Este fără întoarcere. Este terminat, denominat, ruinat. Şi acum ei au biserici mai frumoase.

Oh, poporul penticostal obişnuia să fie într-o misiune mică, la colţul aleii, alungat la tot pasul, aruncaţi în închisoare jumătate din timp pentru că strigau toată noaptea. Desigur, astăzi găseşti greu măcar unul. Ce s-a întâmplat? Ei au făcut o încrucişare. Ei au făcut să arate ca baptistul, care la rândul lui arată ca metodistul, metodistul ca


luteranul, luteranul ca şi catolicul. Ce aveţi voi? O grămadă hibridă de catâri sălbatici. Corect. 22. Cel mai ignorant lucru pe care-l cunosc este catârul. El nu are atitudine deloc. El va răgi în jurul tău, să te omoare, până în ultima lui clipă din viaţă. El nu ştie altceva decât „hiii” şi „haaa”. El nu are sentimente. El nu ştie cine este tatăl lui, sau mama lui, unde se duce şi de unde vine.

Este cam la fel cu mulţi oameni astăzi. Este cam la fel. Aţi văzut un catâr? Dacă îi vorbeşti, el va sta acolo cu urechile ridicate şi cu faţa lui mare şi alungită. Aşa fac şi majoritatea din aceşti catâri. Aşa este. Doar stă şi se uită la tine şi răgeşte: „Zilele miracolelor au trecut. Vindecarea Divină, vorbirea în limbi şi Duhul Sfânt nu există.” Religia catâr, hibridă. Asta-i tot ce ştie. El nu poate şti niciodată altceva. Lăsaţi-l în pace. Haideţi să mergem mai departe cu Dumnezeu.

Hibrid; doar catâr. Nu ştie de unde vine, nu este de rasă. Nu i se poate da un pedigri. Însă, cu un cal este diferit. Da, domnule. Dacă iei un cal pur sânge, el este ascultător şi plăcut. Îi place să iasă afară şi să zburde în jur, după care se întoarce, îşi aşează capul pe umărul tău, nechează şi îşi vede de treabă. Este un animal minunat. Este credincios. Stă cu tine. De ce? El ştie că are „acte” care îi dovedesc pedigri-ul. Amin. El are în scris pedigri-ul. Este sânge pur. 23. Aşa este cu sfântul lui Dumnezu născut din nou. Tu îi poţi spune că Isus Christos este Acelaşi ieri, azi şi-n veci şi el va striga „Amin”. De ce? El are pedigri. Experienţa lui este scrisă în Biblie. El este născut din Sângele lui Isus Christos şi el este creştin pedigri. Glorie! Nu există încrucişare acolo. El este veritabil, gentil, blând. Îl poţi învăţa ceva.

Calul se supune. Îl poţi dresa pentru scenă şi să-l faci să se comporte aproape ca un om. Se va apleca, se va ridica pe două picioare, va sări. Nu vezi un catâr să facă asta. Nu vezi catâr în spectacole făcând aşa, pentru că el nu are calitatea, în primul rând.

Acela este motivul că un creştin născut din nou poate accepta Vindecarea Divină. Un creştin născut din nou poate accepta Duhul Sfânt, pentru că există ceva în el, în interiorul lui, care să-l facă să


creadă Duhul lui Dumnezeu, care dovedeşte Cuvântul lui Dumnezeu, că el are pedigri. Da.

Catârii nu fac aşa. Ei nu pot. Nu este nimic în ei care să o facă, de fapt. 24. Acum, referitor la hibridare. Voi ştiţi, Eva a fost mama hibridării. Ea a încrucişat rasa umană. Voi ştiţi, când ea a făcut acest lucru rău şi... (eu ştiu că se înregistrează, aşa că, dacă vrem, putem să cosmetizăm lucrurile pentru copii). Când ea a avut această legătură amoroasă cu şarpele, care atunci nu era o reptilă...

Biblia spune că el era cel mai viclean, dintre toate fiarele câmpului. Ştiinţa încearcă să găsească acum oasele vreunei creaturi aflată între maimuţă şi om, corelându-le cu rasa de culoare. Sunt atât de nesăbuiţi. Şarpele era un om.

Sângele unui animal nu se va amesteca cu cel uman. Nu, domnule. Dar, aceste specii erau atât de apropiate între ele încât s-au amestecat. Şi Satan ştia aceea. Era un tip mare, uriaş.

Nu este interesant că s-au găsit uriaşi pe pământ după aceea? Aş fi vrut ca Josephus, scriitorul, să se fi gândit la asta. De unde au venit uriaşii? Din sămânţa şarpelui. Biblia spune că El va pune vrăjmăşie între sămânţa şarpelui şi sămânţa ei. Şarpele avea o sămânţă. Dar, noi mai bine să îi lăsăm în pace. Ei nu o cred, aşa că mai bine să lăsăm lucrurile în formatul pentru copii. Dar, când ea a făcut aceea, ea a poluat întregul lucru.

Vă rog, nu intraţi în lucrul acela ridicol despre măr. După cum adesea am spus: „Dacă mâncatul merelor cauzează ca femeile să-şi dea seama că sunt goale, atunci să le abonăm la mere”, pentru că ar fi cazul. Nu spun asta ca să fiu dur. O spun ca să arăt că acela este adevărul. Nu au fost merele. Haideţi să nu ridiculizăm. Nu a fost vorba de nici un măr. 25. Haideţi să ne îndreptăm atenţia asupra altui pom, să-l aducem înainte ca să întregim subiectul nostru.

Haideţi să luăm pomul credinţei. Eva a luat din pomul interzis de necredinţă. Ea nu a crezut Cuvântul lui Dumnezeu.


Astfel, putem face ca subiectul nostru să vină înainte. Era credinţa. Dumnezeu a spus că se va întâmpla ceva anume. Ea trebuia să lase asta aşa. Ea trebuia să creadă în felul în care Dumnezeu a spus-o. Dar, nu, Satan a venit cu teologia lui. Şi ea a amestecat-o şi i-a dat-o lui Adam şi a cauzat o credinţă hibridă. Asta este ceea ce aşa zisa biserică are astăzi: o credinţă hibridă. Este amestecată cu temeri, îndoieli, tulburări. Dacă era credinţă veritabilă, aceasta nu se strămuta. Când Dumnezeu a zis ceva înseamnă că va fi în felul acela. Dar , vedeţi, ea a amestecat ceea ce Dumnezeu a zis, cu ceea ce a zis Satan şi a prezentat asta. Aşa fac mulţi oameni astăzi. Vedeţi, ei iau ceea ce Biblia spune şi ceea ce omul spune, făcând o credinţă hibridă. Şi atunci când ei o fac, rezultă o biserică frumoasă. Desigur. Numai că nu are Viaţă în ea. Este moartă. Este o credinţă hibridă. „Oh, eu cred cu adevărat că Dumnezeu a fost vindecător în trecut, dar nu este şi astăzi.” Asta este credinţă hibridă. „Cred că El a dat Duhul Sfânt celor de la Cincizecime, dar nu este şi pentru noi astăzi.” Credinţă hibridă, condamnată de Dumnezeu. Este hibridă, nu este bună. Staţi departe de ea. Este rea. Aduce înăuntru îndoieli: „Poate mă voi ridica şi mă voi vindeca. Poate DOMNUL mă va vindeca.” Este credinţă hibridă. Nu este bună. Este credinţă de biserică. Dar, noi vrem credinţa lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis ceva şi acela este Adevărul. Staţi cu acesta. Amin. Oh, mi-aş fi dorit ca cuvintele mele să fie săpate cu un priboi de fier: staţi cu ce a zis Dumnezeu, căci este Adevărul. 26. Credinţa hibridă va citi Evrei 13, acolo unde spune că Isus Christos este Acelaşi ieri, azi şi-n veci, în felul acesta: „El este Acelaşi ieri, azi şi-n veci, în anumite privinţe. El nu poate vindeca astăzi, pentru că este în afara programului Lui.” Dar, credinţa veritabilă va susţine că El este Acelaşi. Nu este hibridă. Nu este prelucrată de biserică cu teologia omului. Nu este religie de catâr, unde cuvântul omului şi Cuvântul lui Dumnezeu au fost amestecate. 27. Despre viţa denaturată Isus a spus că nu a fost aşa de la început. Ea nu a fost aşa la început. Dumnezeu vrea ca fiecare sămânţă să


rodească după soiul ei. Dar, noi am hibridat totul. Noi ruinăm programul lui Dumnezeu.

Dacă o viorea originală este albastră, sau albă, lăsaţi-o aşa. Ea va avea culoarea ei. Voi trebuie să o amelioraţi tot timpul. Dumnezeu face şi Îi plac lucrurile diferit. Hibridarea este un lucru atât de periculos şi de condamnabil, încât ruinează planul lui Dumnezeu, ruinează rasa umană.

Dumnezeu a spus în Deuteronom ca, unui bastard, unui hibrid, să nu i se permită să intre în adunarea DOMNULUI timp de zece generaţii. Atât de rău este adulterul: zece generaţii, de zece ori patruzeci de ani, egal patru sute de ani.

O femeie măritată cu un bărbat, sau un bărbat căsătorit cu o femeie, care vor trece graniţele sfintei căsătorii şi aduc înăuntru un copil ilegitim, zece generaţii nu vor veni în Împărăţia DOMNULUI – Deuteronom 23:2.

În regulă. Înăuntru nu va veni un copil nelegitim, el, generaţia lui, cât şi cele care vor urma, chiar dacă ei încearcă precum Esau, plângând, să găsească un loc. Este nevoie de zece generaţii. Patruzeci de ani este o generaţie. Puteţi vedea voi cum această lume de condamnat şi coruptă este gata pentru judecată? Atât de rău este să se încrucişeze ceea ce Dumnezeu a împreunat.

O femeie trăieşte imoral faţă de soţul ei. Soţul trăieşte imoral faţă de soţia lui. Şi astfel, aduc un copil hibrid. Oh, o femeie poate ar zice: „Oh, nu este el frumos, mare şi înalt?” Este la fel cum poate Eva a gândit. Ea a adus un copil hibrid. Şi copilul hibrid a fost Cain. Şi prin el au venit uriaşii.

Întotdeauna hibridul a fost blestemat de DOMNUL. Staţi departe de religia hibridă. Nu o amestecaţi. 28. Isus a zis: „Dacă aveţi credinţă cât un grăunte de muştar...” De ce Îi place Lui un grăunte de muştar? Din amestecul dintre plantele de kale si spanac rezultă ceva anume. Dar muştarul nu se va amesteca cu nimic. Muştarul veritabil nu poate fi hibridat. Este muştar. Oamenii născuţi din Duhul lui Dumneze sunt


fiii şi fiicele lui Dumnezeu. Ei nu se amestecă cu lumea. Ei nu sunt hibrizi. Ei stau cu Dumnezeu, cu programul Lui, cu Duhul Lui. Ei nu vor nimic din aceste lucruri hibride. Nu face nici o diferenţă cât de mare şi lustruită arată cealaltă biserică, sau cât de mare şi cizelată se prezintă adunarea, cât de mari şi strălucitoare sunt întrunirile lor. Asta nu-i clinteşte deloc. Întotdeauna mi-a plăcut cântecul: „Învaţă-mă, Doamne, să aştept, atunci când inimile sunt înflăcărate”, atunci când ei construiesc clădiri mari şi au lucruri mari.

Învaţă-mă, Doamne, să aştept Atunci când inimile sunt înflăcărate

Lasă-mă să-mi umilesc mândria Şi să chem Numele Tău

Învaţă-mă să nu mă bizui

Pe ce fac alţii Ci, să aştept în rugăciune

Un răspuns de la Tine

Căci cei ce aşteaptă după DOMNUL Îşi vor reînnoi puterea

Se vor înălţa Cu aripi de vultur

Vor alerga şi nu vor obosi Vor umbla şi nu vor slăbi Oh, învaţă-mă, Doamne

Învaţă-mă să aştept. 29. Nu vă entuziasmaţi de lucrurile hibride. Nu este bine. În final îşi vor găsi sfârşitul, căci nu îşi pot reveni. Când devine hibrid, este


terminat. Nu se mai poate reproduce din nou. Dacă poate, atunci va fi pipernicit. Priviţi la trezirea lui Wesley din epoca Filadelfia. Ce trezire au avut ei. Priviţi trezirile care au urmat. Continuă să se pipernicească până în prezent. Priviţi unde se află acum.

Priviţi unde baptiştii au început cu John Smith. Priviţi cum se piperniceşte. Priviţi la penticostali, care au început în 1906. Ei s-au încrucişat cu lumea, aducând înăuntru lucrurile lumii şi doctrina lumii. Ei au adoptat în locul Duhului Sfânt o strângere de mână. În loc de botez prin scufundare, stropire. În locul botezului în Numele lui Isus Christos, au adoptat Tată, Fiu şi Duh Sfânt, ca lumea. Au adoptat strângerea de mână ca primire a Duhului Sfânt în locul vorbirii în limbi şi Puterea lui Dumnezeu care să urmeze. Ei au aşezat vindecarea Divină în cabinetul doctorului în locul îngenunchierii în rugăciune. Ei se hibridează şi se pipernicesc pe an ce trece.

Acele doctrine nu sunt în Biblie. Dar, ca să fie populari, să-şi facă o biserică, să se poată alinia cu Confederaţia Bisericilor, aşa cum sunt acum, să se integreze şi să fie ca ceilalţi, făcând asta ei s-au pipernicit şi continuă să se pipernicească.

Prima generaţie de penticostali erau în foc. A doua generaţie a început să moară. Asta este acum. Priviţi ce va aduce a treia generaţie. Ea nu va merge tot drumul înainte ca Isus să vină, pentru că biserica Laodicea era căldicică, nici fierbinte, nici caldă măcar. Ea are o mică parte de binecuvântare rămasă. Ei s-au amestecat, unul de aici şi altul de acolo. Nu erau toţi reci, erau şi calzi.

Dumnezeu a descris biserica în întregime: „Tu Îmi faci greaţă pentru că ţi-am dat Duhul Sfânt şi L-ai amestecat cu lumea şi ai lăsat lucrurile lumii să se strecoare înăuntru. Eu voi vărsa întreaga organizaţie din gura Mea. Dar, nu te teme, turmă mică, cea care ai păzit poruncile lui Dumnezeu. Este bunăvoinţa Tatălui vostru să vă dea Împărăţia.” Staţi cu Cuvântul. Staţi cu ce spune Cuvântul. Să nu amestecaţi aceasta cu nimic. Nu mă interesează ce episcop, arhiepiscop, sau orice alt om spune despre asta. Staţi drept cu Cuvântul.


30. Aşa cum Petru a spus în ziua Cincizecimii: „Pocăiţi-vă şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Christos.” În orice alt loc din Biblie ei au fost botezaţi în Numele lui Isus Christos. Să nu acceptaţi niciodată Tată, Fiu, Duh Sfânt. Dacă o faceţi, atunci vă hibridaţi.

Arătaţi-mi un loc în Biblie unde cineva a fost vreodată botezat în Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt. Nu xistă. Este o teologie omenească, hibridată în biserică, oferind şansa unui idol să vină în naţiune, aşa cum se întâmplă acum.

Vă pot dovedi prin istorie şi prin Biblie, că oricine a fost botezat în numele Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, a fost botezat în biserica catolică, datorită propriului lor catehism.

Ei pun întrebarea: „Vor fi salvaţi protestanţii?” Tot ei răspund: „Unii dintre ei acceptă parţial doctrinele noastre. Ei pretind să creadă Biblia, unde spune să se pocăiască şi să fie botezaţi în Numele lui Isus Christos (cum a spus Petru la Cincizecime şi aşa mai departe). Biblia lor învaţă asta, dar ei acceptă doctrina noastră (Tată, Fiu, Duh Sfânt; asta este în catehism).”

Nu este o doctrină protestantă, ci catolică. Dar noi, ca penticostali, încrucişăm aceasta cu teologie de obârşie omenească. Vedeţi unde ajungem? Nu-i de mirare că Dumnezeu nu poate trimite o trezire, pentru că nu are pe ce să o aşeze. Atunci, El va lua individuali şi o va aşeza peste ei, individualii, şi-i va declara înaintea lumii. Voi staţi cu acel Cuvânt. 31. De stropire, când s-a mai pomenit aşa ceva? Au acceptat botezul prin scufundare, apoi îl dau la o parte şi adoptă stropire. Cine a auzit vreodată de mâna dreaptă a părtăşiei, ca să fie aduşi în biserică? Sau de aducerea în biserică printr-o scrisoare? Nonsens. Este hibrid. Noi cu toţii trebuie să venim pe aceeaşi cale.

Unii spun: „Eu sunt metodist, pentru că mama mea este metodistă.” Mama poate a fost o creştină metodistă, dar asta nu te va face la fel. Poate ea a fost o creştină baptistă, dar asta nu te face la fel.

Eu adesea l-am citat pe David duPlessis spunând că, Dumnezeu nu are nepoţi. Dumnezeu nu este bunic. Nicăieri în Biblie nu spune asta.


Atunci, ce este cu ideea extremă trinitariană: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul (un altul) şi Dumnezeu Duhul Sfânt? Asta-L face pe Dumnezeu bunic. Dumnezeu nu are nepoţi. EL are fii şi fiice. EL nu acceptă nepoţii. Fiecare individ trebuie să vină în acelaşi fel. Trebuie să fii un fiu, sau o fiică. Vedeţi ce a produs hibridarea? Biserica. Suntem cu toţii condamnaţi prin hibridarea prin Eva. Este exact corect. Cu toţii venim în acelaşi punct prin Eva. Ea a cauzat ca întreaga rasă umană să cadă. Eva şi Adam sunt una. A început cu femeia şi va încheia cu o femeie. [Loc gol pe bandă] 32. ... omul fărădelegii. Ei iartă păcatele pe pământ, iau doctrina şi o dau oamenilor să o bea. Biblia spune că, popoarele pământului, regii, au băut din vinul preacurviilor ei. Ce reprezintă preacurviile ei? Necinstea ei. O femeie care comite preacurvie trăieşte necinstit faţă de bărbatul ei. O biserică care comite preacurvie predică ceva ce nu este Cuvântul lui Dumnezeu şi hibridează biserica.

Ce a mai făcut ea? A născut fiice, de asemenea. Acum, ce reprezintă fiicele bisericii catolice? De unde a ieşit Luther şi ceilalţi, acele denominaţiuni şi organizaţii? Vedeţi de unde au venit?

Dar, adevărata Biserică a lui Dumnezeu, reală, cumpărată cu Sânge, este împletită în fiecare din ele, fie că este metodistă, baptistă, presbiteriană şi aşa mai departe. Să ne aducem aminte de funia cărămizie legată la fereastra pe unde iscoadele au fost coborâte. Ei sunt amestecaţi acolo, dar denominaţiunile lor nu-i pot salva. - Eşti creştin? - Sunt prezbiterian. - Sunt baptist. - Sunt metodist. Asta nu înseamnă nimic în ochii lui Dumnezeu. Tu eşti un creştin atunci când eşti născut din nou.

Ea a cauzat totul. De multe ori am auzit oameni spunând: „Atunci, frate Branham, dacă Adam şi Eva au făcut răul, hibridând Cuvântul lui Dumnezeu şi cauzând ca noi să ajungem în această stare, atunci


Dumnezeu este nedrept dacă mă condamnă pe mine. Eu nu am nimic de-a face cu asta. Nu sunt eu cel care a păcătuit, ci Adam.” Biblia spune că, am fost născut în păcat, format în fărădelege, venind în lume vorbind minciuni. Cineva m-a reprezentat. 33. Oh, am un gând. Poate vă va sufoca. Cineva te-a reprezentat ca păcătos, cel care a hibridat Cuvântul. Şi astăzi, dacă te aştepţi ca biserica penticostală, metodistă, sau baptistă, să te reprezinte, atunci este un cuvânt hibrid şi condamnat. Eşti condamnat pentru că Adam te condamnă. Adam şi Eva, fiind una, au acceptat forma hibridă şi a condamnat lumea.

Atunci spui: „Frate Branham, atunci de ce mă ţine Dumnezeu responsabil dacă un om m-a reprezentat şi eu mor pentru că el a păcătuit, iar eu sunt un păcătos prin reprezentare?” Corect. Eşti un păcătos prin reprezentare. Dumnezeu nu te ţine responsabil pentru a fi un păcătos. EL nu te ţine responsabil pentru că minţi şi furi şi pentru lucrurile pe care le faci. EL nu te ţine responsabil pentru a fi un păcătos. EL te ţine responsabil pentru că nu te ajuţi. Este o cale făcută pentru tine. Dacă tu respingi calea pe care a aşezat-o Dumnezeu, atunci pentru asta eşti condamnat. Există o cale de scăpare. 34. Oh, cât de groaznică este hibridarea. Oamenii sunt hibridaţi. Este un mare etalon, ştiţi voi. Am sute de prieteni preţioşi de culoare, creştini născuţi din nou. Datorită segregaţiei se pune problema încercării de hibridare a oamenilor. Spuneţi-mi ce creştină de culoare, bună şi educată, ar vrea ca pruncul ei să fie mulatru, încurcându-se cu un alb? Nu, domnule. Nu este corect. Ce femeie albă ar vrea ca pruncul ei să fie mulatru, încurcându-se cu un om de culoare? Dumnezeu ne-a făcut ce suntem. Haideţi să rămânem aşa cum ne-a făcut Dumnezeu. Eu cred că este drept.

Când a avut loc de curând marele protest din Shreveport, predicatorul acela de culoare a stat acolo în faţă. El are un loc în inima mea.


El a zis: „Mie niciodată nu mi-a fost ruşine pentru că sunt om de culoare. Dumnezeu m-a făcut ceea ce sunt şi sunt mândru de asta. Dar, astăzi, eu mă ruşinez de felul în care acţionaţi voi, propriul meu popor.”

Vai! Ce facem, prieteni? Oamenii se gândesc că ei ştiu totul. Oamenii ar fi mult mai bine dacă doar i-aţi lăsa în felul în care sunt, în felul în care i-a făcut Dumnezeu. Lăsaţi rasa maro să se căsătorească cu rasa maro, cea albă cu cea albă; fie că este asiatic sau de culoare, să rămână în felul în care i-a făcut Dumnezeu.

Dacă o viorea a fost făcută de Dumnezeu de culoare albă, lăsaţi-o albă. Dacă o floare este albastră, neagră, maro, orice ar fi, lăsaţi-o aşa. Dacă porumbul a fost cultivat într-un anumit fel, dacă este galben, nu-l amestecaţi cu alb. Dacă o faceţi, atunci se amestecă şi nu se mai poate reproduce.

Dacă un măgar s-a născut dintr-un măgar şi o măgăriţă, lăsaţ-l aşa. Nu-l amestecaţi cu calul. Veţi obţine un renegat, un hibrid. Oh, este o aşa nenorocire. Duceţi-vă înapoi, unde a început Dumnezeu. Haide-ţi să mergem la început. Să ne întoarcem unde Dumnezeu ne-a aşezat să fim ceea ce trebuie să fim. 35. Spun asta cu respect şi cinste. Eu mă duc în Africa. Dar, ştiţi ceva? Vorbesc către preţioşii mei fraţi şi surori, de culoare. Una din cele mai mari greşeli pe care această naţiune a făcut-o, a fost anul acesta, pe 11 noiembrie. A fost greşeala ei fatală.

Una din cele mai mari greşeli pe care rasa de culoare a făcut-o vreodată, a fost jos, în Louisiana şi în împrejurimi, atunci când au votat pentru Kennedy. Ei, de fapt, au scuipat pe haina lui Abraham Lincoln, pătată cu sânge republican, care i-a eliberat; şi au ales un catolic. Booth l-a împuşcat pe Lincoln şi el a murit pentru rasa de culoare, pentru a-i elibera din sclavie, iar ei se întorc şi votează pentru un democrat şi catolic. Ei au adus una din cele mai mari ocări. De ce? Omul alb, cu educaţia lui, le-a oferit cai verzi pe pereţi. Exact corect.

Dar, eu mă bucur că sunt mulţi alţii care îşi cunosc locul.


Este ca şi cum eu aş scuipa pe Christos, care m-a vindecat şi m-a salvat din a fi un păcătos, eu să mă întorc împotriva Lui pentru altceva în schimb, să-I întorc spatele şi să mă îndepărtez.

Oh, această încrucişare. Oh, cum poate lumea să mai reziste? Nu-i de mirare că viziunea DOMNULUI mi-a arătat că, în final, aceasta va ajunge la un punct în care este doar o grămadă fumegândă, după ce a fost aruncată în aer. Noi suntem la capătul drumului, prieteni. Nu mai este cale de întoarcere. Noi trebuie să întâmpinăm asta. Hibridarea... 36. Se spune: „Nu sunt responsabil pentru ce a făcut Eva.” Eva a făcut-o. Ea ne-a reprezentat pe noi toţi. Adam ne-a reprezentat acolo ca păcătoşi; şi noi suntem păcătoşi. El a reprezentat natura noastră umană decăzută, prin a ne îndepărta de Cuvântul lui Dumnezeu, hibridându-l.

„Oh, ştiu că Dumnezeu a zis, dar, cu siguranţă, Dumnezeu înţelege că sunt presbiterian, metodist, penticostal.”

Dumnezeu înţelege un singur lucru: Sângele. Este tot ce înţelege EL. EL recunoaşte Sângele. EL nu ştie de diferenţele de culoare, de rasă, dacă un om este negru, albastru, alb, maro, sau orice altă culoare. Dumnezeu nu ştie de lucrurile astea. Ei sunt fii şi fiice. EL i-a făcut ca pe grădina Lui de flori. Lui Îi place să privească la ei în felul în care sunt. Lăsaţi-i în felul acela. 37. Eva a început acest lucru rău atunci când ea a făcut încrucişarea cu acel ceva, apropiat omului, care putea amesteca sămânţa. Şarpele avea o sămânţă care urma să zdrobească... O să pun în loc credinţa, pentru creştinii slabi, care nu înţeleg. Veţi zice astfel: „Prin încrucişarea credinţei, aşa cum spui tu, frate Branham, Adam şi Eva au adus înăuntru teologia şi au încercat să dea vina unul pe altul.” Cum se spune în armată: „Să pasezi problema.” - Femeia care mi-ai dat-o... - Şarpele care m-a amăgit. Nu a amăgit-o niciodată cu un măr. Înţelegeţi? Nu-ţi trebuie mai mult de o gândire normală să-ţi dai seama de asta.


Dar, „şarpele m-a amăgit”; a făcut ceva necinstit. Dumnezeu a blestemat acel lucru încât nu se mai poate găsi un os într-un şarpe care să arate ca al omului. Niciodată nu-l vor găsi. Este o nesăbuinţă să sapi peste tot. Asta este. Secretul lui Dumnezeu este cu EL. Asta-i corect. 38. Iar ţara era plină de uriaşi. Şi Josephus, marele istoric, a afirmat asta. Vă puteţi imagina un istoric, precum Josephus, să spună că fiii lui Dumnezeu au văzut fiicele oamenilor şi ei s-au presat din starea de înger în trup uman. Un istoric...

Dacă este aşa, atunci Satan este creator. Atunci, unde ne aflăm? Înţelegeţi? Există un singur Creator şi Acela este Dumnezeu. Satan doar perverteşte ceea ce Dumnezeu a creat. Păcătoşenia este neprihănirea pervertită. Este legal pentru un soţ şi o soţie să fie căsătoriţi, nu să sară de la unul la altul. Vedeţi, asta este pervertire. Moartea este viaţa pervertită. Iar biserica pervertită este luată din cea originală.

Astfel, noi cu toţii suntem condamnaţi ca fiinţe umane prin reprezentare. Adam ne-a reprezentat înaintea lui Dumnezeu ca păcătoşi, necredincioşi în Cuvântul Lui. Noi continuăm mai departe pe acea bază, de a fi necredincioşi Cuvântului Său. „Oh, Dumnezeu a zis aşa, dar EL este un Dumnezeu bun. EL nu va face asta.” Aud adesea asta.

Dumnezeu este un Dumnezeu bun. Dar, Dumnezeu este şi un Dumnezeu al judecăţii, al sfinţeniei, al neprihănirii, al mâniei. Noi vom sta înaintea Lui atunci când va fi mânios. Biblia spune aşa. Şi Însăşi Prezenţa Lui va fi un foc mistuitor. Asta-i adevărat. Să nu încercăm să-L evaluăm pe Dumnezeu prin simţămintele noastre, ci prin Cuvântul Lui, ceea ce a zis EL. Să nu deviaţi din cauza unor izbucniri copilăreşti: „Asta este o mare biserică. S-au anunţat multe furtuni şi asta înseamnă ceva anume.” Veniţi înapoi la ceea ce Dumnezeu a zis.


Atunci când stau înaintea Lui vreau să fiu găsit nevinovat în ce priveşte a încerca de a adăuga sau scoate măcar un singur lucru la şi din Acel Cuvânt. Să-L cred doar exact aşa cum este, învăţând poporul şi păşind drept în sus la Cuvânt. Dacă Biblia spune asta, eu nu pot susţine ce a zis altcineva. Eu trebuie să stau drept cu Cuvântul. 39. Legat de spălarea picioarelor, fraţii penticostali spun: „Oh, frate Branham, noi obişnuiam să facem asta.” Haideţi s-o facem în continuare, dacă am făcut-o odată. Isus a făcut-o. El a spălat picioarele. „Oh, nu este igienic. Unii au ciuperci la picioare.” Nu contează ce au. Se poate să fi avut şi pe vremuri. [Fratele Gene spune: „Se poate vindeca”]. Da, da, corect, Gene. Dumnezeu este Vindecător. Vedeţi, ei încearcă să găsească o cale de a scăpa.

Altceva asemănător este: „Oh, eu nu aş bea din acelaşi pahar din care a băut altcineva, dacă nu a fost dezinfectat mai întâi.” Oh, vai, fratele meu şi sora mea. Amin. Dumnezeu este Protecţia mea dacă ceva nu este în regulă. Eu mă încred în EL. Haideţi să ne întoarcem la Cuvânt. Nu mă interesează culoarea persoanei, din ce biserică face parte; dacă este fratele meu, asta contează. Eu voi îndeplini poruncile lui Dumnezeu.

De aceea, prieteni, atunci când se ajunge la botezul în apa în Numele lui Isus Christos eu trebuie să rămân acolo. Oh, datorită credinţei extremiste trinitariene sunt împiedicat de a ajunge la multe suflete preţioase pentru Salvare. Este suficientă numai acea singură chestiune. 40. Eu desigur cred în Tată, Fiu şi Duh Sfânt, nu ca trei dumnezei, ci ca trei slujbe ale Aceluiaşi Dumnezeu. EL este Tată, Fiu şi Duh Sfânt. Sunt titluri ale slujbei Lui. EL este Dumnezeu Tatăl. EL a fost de la început. EL este Dumnezeu Fiul, făcut trup pe pământ. EL este Dumnezeu Duhul Sfânt, care este în mine. Dar este Acelaşi Dumnezeu, Unul singur în trei slujbe. EL odată nu putea fi atins. Astfel, El a venit jos şi a fost făcut trup, a luat păcatele mele şi le-a purtat. Apoi, după ce


El m-a sfinţit cu Propriul Lui Sânge, Duhul Sfânt a putut veni înăuntru şi El şi cu mine putem avea părtăşie ca în grădina Eden. Noi ne iubim.

EL este Tatăl Meu, eu sunt fiul Lui. Nu sunt trei dumnezei, ci Acelaşi Dumnezeu care m-a creat şi m-a iubit şi Care S-a dat pe Sine pentru mine. EL este Dumnezeul care este în mine. Numele Lui a fost Isus Christos atunci când a fost pe pământ. Nu este un alt Nume sub cer dat printre oameni prin care să fiţi mântuiţi.

Acum, dacă doare, prieteni, eu nu am ce face. Mai degrabă îmi rănesc prietenul decât Tatăl. Înţelegeţi? EL este Ruda mea, Tatăl Meu, Dumnezeu. Asta spune Cuvântul Lui. 41. Dumnezeu nu m-ar lăsa să hibridez ceva, prin a zice: „Zilele miracolelor au trecut. Isus nu acţionează la fel. Oh, poate este telepatie, citirea minţii. Eu nu cred că noi avem profeţi în aceste zile.” Biblia spune că vom avea. Eu o cred. Noi privim după ungere, unul ca Ioan Botezătorul, care a venit înainte să premeargă prima venire a lui Christos, să vină să premeargă a doua venire a lui Christos. Cum a făcut şi înainte, El a promis să restituie credinţa oamenilor înapoi la Dumnezeu.

Ce a trebuit să facă Ioan? Să restituie credinţa, de altă dată, sămânţa reală din grădina Eden, să ia Cuvântul lui Dumnezeu, care a fost hibridat în bisericism şi să-L aducă înapoi. Aleluiah! Să scuture naţiunea înainte de ziua cea mare şi înfricoşătoare a venirii DOMNULUI. Aceea este misiunea lui Ioan, cel uns. 42. Voi spuneţi: „Atunci de ce sunt condamnat dacă Eva şi Adam au făcut asta? Ei m-au reprezentat ca păcătos şi eu nu pot face nimic.”

Da.Dar, frate, într-o zi acolo a fost Unul venit din Slavă. Oh, El este Cel despre care vreau să vă vorbesc două minute. Cel venit din Slavă a devenit pământ. Acel Unul a venit şi a luat forma trupului păcătos. EL, de asemenea, a venit să ne reprezinte. Şi Satan a încercat să-L atârne pe cruce. Oh, el a făcut asta. Din toate părţile Satan a acţionat pentru a-L crucifica [cross up în limba engleza înseamnă a crucifica şi a hibrida, a încrucişa – Ed.]. Dar EL niciodată nu S-a încrucişat, hibridat. EL a luat crucea şi S-a dus sus. Amin.


Satan nu L-a putut hibrida. Nu, nu. EL era un alt fel de Adam. EL a venit din Slavă pentru a ne reprezenta.

Adam a zis: „Păi, dacă nevasta mea spune aşa, presupun că este în regulă. Ea a zis că a avut o descoperire şi aşa ar trebui să fie. Eu ştiu că Dumnezeu a spus ce a spus, dar nevasta mea a zis...” Aşa se întâmplă cu membrii de biserică locali: „Oh, eu ştiu că Biblia spune asta, dar biserica mea spune altceva.” Oh, sărmani făţarnici mizerabili! Nu vedeţi voi că Dumnezeu a zis să lăsăm ca al Lui Cuvânt să fie adevărat, iar cuvântul omului o minciună. Luaţi-L pe Dumnezeu pe Cuvânt. Este Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mă interesează ce zice soţia mea, biserica mea, ci ceea ce zice Dumnezeu. 43. Inspiratorul Evei, soţia lui Adam, este văzut cum vine să-L întâmpine pe Isus şi zice: „Oh, da, este scris că EL va da poruncă îngerilor să vegheze asupra Ta, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră şi te vor purta pe sus.”

„Da”, a zis EL, „de asemenea este scris.” Oh, el nu putea să-L hibrideze. EL era Dumnezeu făcut trup. EL era Salvatorul meu, Dumnezeul meu. EL nu a putut fi hibridat.

Ce a făcut EL? A îmbrăţişat crucea şi a murit pentru mine şi tine şi pentru lume, ca El să poată restitui lui Dumnezeu fii şi fiice, ca în grădina Eden, înainte ca ei să fie hibridaţi în teologie.

Oh, Dumnezeule, dacă oamenii doar ar putea vedea asta, dacă doar aş putea bătători asta înăuntrul lor. Isus a murit ca El să poată lua oamenii departe de lucrurile acestei biserici hibride, ca El să poată aduce mintea şi credinţa voastră departe de ceea ce omul a zis, înapoi la ceea ce Dumnezeu a zis. Nu o credinţă hibridă: „Păi, poate zilele miracolelor au trecut. Poate asta nu se va întâmpla.” Oh, frate. Dumnezeu a zis că se întâmplă şi asta o stabileşte. Este pentru totdeauna. Dumnezeu a zis aşa. 44. Isus a murit pentru ca El să Se poată reproduce. Oh, Aleluiah! Numai Sângele poate face asta. Numai prin chimia Sângelui lui Isus Christos se poate naşte din nou o persoană care nu va devia un Cuvânt din ceea ce a zis Dumnezeu.


Eva, şi-a arătat slăbiciunea. Biserica a demonstrat ce a făcut ea. Ea a zis: „Poate ai dreptate. Poate Dumnezeu nu mă va ţine responsabilă, pentru că eu nu... eu... Ce mai contează, atâta timp cât sunt botezată? (Înţelegeţi?) Ce mai contează atâta timp cât eu...”

Oh, nu. Aceea arată că aveţi nevoie de o altă naştere. Aceea arată că ceva trebuie să vină înapoi la tine, să te aducă la o credinţă în ceea ce Dumnezeu a zis. Nici o fărâmă, nici o iotă nu va trece din Cuvântul lui Dumnezeu fără să se împlinească. Lăsaţi cuvântul oricărui om să fie minciună şi al Lui să fie Adevărul. Christos a venit ca El să Se poată reproduce prin Duhul Sfânt.

Oh, frate! Aşa cum şedem împreună acum în locurile cereşti în Christos Isus, Duhul Sfânt suflă peste noi, aşa cum se întâmplă acum, reproducându-Se, dând la o parte gunoiul teologiei, gunoiul lumii, doctrinele oamenilor, care au o formă de evlavie, dar tăgăduiesc Puterea. Are loc o naştere din nou la o credinţă neamestecată în Dumnezeu. 45. Satan a zis: „Oh, eu ştiu că este scris, dar, ştii, spune că poţi să mănânci din...” Isus a zis: „De asemenea, este scris.” „Da, este scris că, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, poţi înfăptui aici un miracol, înaintea mea şi să prefaci aceste pietre în pâine. Să văd că faci asta.” EL l-ar fi luat în cazul acesta în considerare pe Satan. Dar, vedeţi asprimea lui Dumnezeu acolo? „Este scris: omul nu va trăi numai cu pâine...” Vedeţi? EL era drept cu Cuvântul. EL l-a înfrânt pe Satan de fiecare dată, drept pe Cuvânt. EL a stat cu Cuvântul.

Şi dacă EL vine să ne nască din nou în fii şi fiice ai lui Dumnezeu, cum am fost la început, cum ne putem îndepărta de la Cuvânt atunci? Cum putem ajunge undeva fără să ne întoarcem la Cuvânt?

Oh! Sper că voi, cei care veţi asculta banda în întreaga lume şi cei care mă auziţi acum, veţi realiza asta. Dacă suntem Christos, suntem născuţi din Christos. Trebuie să venim înapoi la Cuvânt. Niciodată nu


vom reuşi să educăm oamenii în Cuvânt. Fraţilor, putem construi biserici mari în jurul lumii şi să avem programe educaţionale remarcabile. Am încercat să facem asta, dar produce renegaţi. 46. De unde provin cei mai mari criminali? Nu din rândurile oamenilor analfabeţi, ci din rândurile celor educaţi, linia produsă de cea mai înaltă educaţie.

Nu cu mult timp în urmă am discutat cu un agent FBI, care mi-a confirmat asta. A zis: „Am apreciat predica ta. Ai spus că nu este clasa de oameni sărmani care cauzează asta. Sărmanul om nu ştie prea multe şi îi este teamă să se aventureze prea mult. Este vorba despre acest soi de oameni care se gândesc că pot fi mai isteţi decât alţi infractori. Ei urmăresc unde greşesc alţii şi încearcă altceva.”

El a vizitat închisorile şi i s-au arătat toate cazurile juvenile din întreaga ţară şi optzeci la sută dintre ei sau chiar mai bine proveneau din cartierele aristocrate. Isteţi, răi.

Priviţi la început. Acum, asta arată că aceia sunt fiii lui Cain. Priviţi la poporul lui Cain. Ce era poporul lui Cain? Urmăriţi-i genealogic, venind prin poporul lui Cain. Ce erau ei? Oameni de ştiinţă vicleni, doctori, oameni mari, religioşi. Ei au inventat cum să călească anumite metale, cum să construiască clădiri splendide. Ei erau oameni de ştiinţă. Prin ce au venit ceilalţi? Ţărani, fermieri, păstori şi aşa mai departe. 47. Vedeţi asta? Priviţi astăzi. Aceste capete strălucite au încrucişat lucrurile în biserică până acolo încât biserica nu vrea o persoană sărmană, analfabetă, care-L iubeşte pe DOMNUL, să vină înăuntru. Dacă păstorul spune ceva şi el spune amin atunci îl conduc afară pe uşă. Ei nu-l vor în adunarea lor, dacă nu se poate îmbrăca cum trebuie, ca ceilalţi. Înţelegeţi? Ei nu sunt bineveniţi dacă nu conduc o maşină adecvată. Nu să vină cu o rablă în faţa bisericii.

Frate, frate. Oh, nu vezi tu? Mulţi astăzi nici nu vor primi oameni de culoare în bisericile lor. Oh, Dumnezeule, ai milă de asemenea făţarnici. Dumnezeule, eu vreau ca întotdeauna, atât timp cât am o biserică, uşile să fie deschise pentru oricine doreşte să vină. Nu mă interesează dacă vii într-o roabă, tu vino. Vino. Nu mă interesează dacă


poartă salopetă, eu spun un singur lucru: să se împace cu Dumnezeu şi atunci salopeta va sta lângă smoching şi ei se vor lua în braţe şi se vor numi fraţi. Cu siguranţă. O rochie din stambă poate sta lângă una de mătase şi ele să se ia în braţe şi să se numească una pe alta soră. Da. Asta îţi face ceva. Rodeşte acelaşi lucru. 48. Ce facem noi acum? Stăm în locurile cereşti în Christos Isus, lăsând la o parte teologia noastră şi lăsând ca Duhul Sfânt să ne nască înapoi la statura de fii şi fiice ai lui Dumnezeu.

Ce înseamnă a fi circumcis? Să fie îndepărtat surplusul de carne, a tăia surplusul, partea care nu este necesară. Circumcizie = tăiere afară.

În Vechiul Testament numai bărbatul putea fi circumcis. Surplusul de carne era tăiat afară. Acum, ce face Duhul Sfânt în zilele din urmă? Taie afară surplusul, teologia lumii, doctrinele omeneşti, toată necredinţa, totul.

Ştefan a zis: „Oh, netăiaţi împrejur în inimă şi urechi, voi vă împotriviţi întotdeauna Duhului Sfânt, aşa cum au făcut părinţii voştri.” Acolo este, prieteni.

Voi trebuie să scăpaţi. Spuneţi: „Am auzit un discurs seara trecută în care cineva zicea să ne păzim de vindecătorii divini. Nu este vorba despre vindecători divini. Şi eu i-am urmărit, de asemenea, dar eu urmăresc Cuvântul lui Dumnezeu, ce spune Acesta. Eu iau Cuvântul. Cuvântul spune aşa.” Înţelegeţi?

„Oh, tu trebuie să te păzeşti de oamenii care cred în vorbirea în limbi, pentru că asta a fost pentru o altă zi. Nu sunt decât diavoli.”

Ce spune Cuvântul? „Aceste semne îi vor urma pe cei care cred, până la sfârşitul lumii. În Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; îşi vor aşeza mâinile peste bolnavi şi ei se vor însănătoşi.” Ultima însărcinare a lui Isus pentru Biserica Lui.

Ce încearcă Duhul Sfânt să facă astăzi? Să taie afară toată necredinţa. „Îşi vor aşeza mâinile peste bolnavi şi ei se vor însănătoşi”. Încearcă să aducă pe oameni înapoi la Cuvântul neamestecat, unde Dumnezeu vorbeşte cum a fost în Eden,


înainte ca teologia să fie adăugată; să-L aducă înapoi aşa cum a fost în Eden, când omul umbla cu Dumnezeu, iar dacă un pom nu arăta bine acolo el zicea să se dezrădăcineze şi să se planteze dincolo. Vântul sufla, atunci el zicea „Linişte” şi vântul se oprea. El controla toate animalele, totul pe pământ era al lui, indiferent ce era. El era dumnezeu peste pământ. El avea putere stăpânitoare în el. 49. În toată această poluare Unul a coborât din cer şi a dovedit că acela era planul lui Dumnezeu, pentru că El era Fiul lui Dumnezeu. Ce a făcut El? A murit, ca noi să putem veni înapoi şi să fim curăţiţi prin neprihănirea Sângelui Său. Şi El ne reprezintă pe noi în această dimineaţă. Aleluiah!

Acum, către voi, care spuneţi că este greşit ca voi să fiţi reprezentaţi de Adam ca păcătoşi, ce spuneţi de reprezentarea prin care noi avem Salvarea, de asemenea? Tu nu te poţi salva, aşa cum nu poţi să-ţi iei încălţămintea şi să te duci direct pe lună. Nu poţi. Tu eşti născut în păcat. Eşti un renegat, de la început. Şi asta, fiecare dintre noi. Şi noi nu ne putem auto-ajuta. Şi atunci, cum vom putea fi salvaţi? Cineva a venit să ne reprezinte: Isus. El a venit pentru a ne reprezenta înaintea lui Dumnezeu, ca fii şi fiice ai lui Dumnezeu. Şi El a trimis Duhul Lui Cel Sfânt, care însămânţează peste tot, încercând să ne aducă la o naştere, prin a muri faţă de noi înşine şi a fi renăscuţi pentru a fi fii şi fiice ai lui Dumnezeu, să-L luăm pe Dumnezeu pe Cuvânt, să credem Cuvântul Lui. 50. Acum, dacă avem condamnare prin reprezentare, cum se întâmplă asta? Din cauza hibridării, încrucişând lumea cu lucrurile lui Dumnezeu. Aşa se întâmplă asta. Cum scăpăm de acea hibridare? Prin a ne depărta de acel lucru încrucişat. Veniţi înapoi la Cuvântul lui Dumnezeu, Acesta fiind Adevărul. Fiecare cuvânt al omului să fie o minciună. Ce a zis Dumnezeu este Adevărul şi staţi drept cu Acela. Vă naşte şi vă aduce înapoi. Există o cale făcută şi Cineva stă la Tronul lui Dumnezeu în dimineaţa asta pentru a te reprezenta.


Tatăl şi mama ta te-au reprezentat precum Adam şi Eva atunci când ai fost născut pe pământ. Corect. Sfânta căsătorie a fost rânduită de Dumnezeu pentru a se naşte copii. Acum, voi sunteţi în aceeaşi postură de fii şi fiice ai lui Dumnezeu cum au fost Adam şi Eva. Sunteţi în faţa celor doi pomi. Unul era pomul cunoştinţei şi celălalt, Pomul Vieţii. Acum, vreţi voi să mergeţi pe calea ştiinţifică de hibridare? Priviţi unde se ajunge. În ce mizerie s-a adus omul cu această hibridare, cu propria lui ştiinţă. În loc să fie un copil, umil, depinzând de Dumnezeu, el încearcă să ia ştiinţa pentru a dezintegra un atom. Priviţi în ce mizerie se află el chiar acum. Dumnezeu doar îl lasă să se autodistrugă. Asta-i tot. 51. Omul s-a autodistrus la început. S-a separat de părtăşia cu Dumnezeu prin pomul cunoştinţei. A părăsit Pomul Vieţii pentru a mânca din pomul cunoştinţei.

Depărtaţi-vă de acel pom hibrid. Veniţi aici, la fructul original, care are viaţă în el. Mâncaţi din EL. Isus a zis: „EU SUNT Pâinea Vieţii care vine de la Dumnezeu din cer. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie (fără să adauge credinţă) şi ei sunt cu toţii morţi. Cel care mănâncă această Pâine are Viaţă Eternă şi EU îl voi învia în ziua din urmă şi nu va pieri niciodată; el are Viaţă Eternă.” Haideţi să ne întoarcem la Pom în dimineaţa asta. Haideţi să ne ferim de ceea ce zice omul, de ceea ce zic bisericile. Haideţi să ne întoarcem şi să luăm Biblia şi să o credem. Este prea târziu să ne certăm. Înţelegeţi? 52. Nu vom mai avea niciodată alte mari organizaţii să se ridice. Vă pot dovedi prin epocile bisericii. Nu vom mai avea o altă trezire a organizaţiilor. Epoca bisericii Laodicea tinde să fie denominarea penticostalilor înainte şi înainte. Dar, nu vor mai fi alte mari treziri care să lovească ţara. Doar câteva treziri care au mai rămas în biserică vor trage înăuntru pe cei care trebuie să vină. Biblia spune că epocile bisericilor se termină într-o stare căldicică. Aşa este. Aşa că, trebuie să se întâmple în felul acela.

Către noi toţi: Haideţi să ne îndepărtăm de la această hibridare. Haideţi să ne întoarcem la fructul real original. Haideţi să ne întoarcem


la locul unde Dumnezeu ne-a creat ca fii şi fiice ai lui Dumnezeu, să depindem de ce a zis Dumnezeu şi să nu luăm cuvântul de hibridare a femeii.

Vedeţi cum naturalul şi spiritualul merg împreună? Voi vedeţi ce am scris despre viziunea mea, cum femeilor li se vor da dreptul la vot? Ce a ruinat această naţiune?

Ascultaţi acum. Eu nu mă refer la femeile creştine. Femeile sunt coloana vertebrală a oricărei naţiuni. Dacă distrugi ce este matern atunci distrugi în primul rând naţiunea însăşi. Este dovedit prin istorie.

Ce este femeia americană? Odată se obişnuia să mergem la Paris pentru modă. Acum, Parisul

vine aici pentru modă, pentru felul de vieţuire vulgar, murdar. Ei vin la noi să preia moda. Ce s-a întâmplat? Diavolul ne-a dezbrăcat femeile. Ele se dezbracă. Pe fiecare an ce trece, mai dau ceva jos. Îşi taie părul, despre care Dumnezeu spune că este greşit. Poartă aceste îmbrăcăminţi, despre care Biblia spune că este o urâciune înaintea lui Dumnezeu ca o femeie să poarte îmbrăcăminte aparţinând bărbatului. Acum, nu poţi să mai zici care e bărbat şi care e femeie.

Fumează ţigări. Hibridul este atât de bun încât oamenii nu mai ştiu dacă sunt bărbaţi sau femei. Aşa este. Cu greu mai poţi spune ce sex au numai uitându-te la ei şi ascultându-i. Este adevărat, prieteni. Eu nu spun asta despre voi, femeile creştine. Glasul meu străbate prin multe naţiuni.

Vorbim despre hibrid. Această Americă a ajuns condamnată. Ce a făcut ea, conform viziunii? Ea a ales persoana greşită. Eu nu ştiu cât va mai dura până ce naţiunea îşi va găsi sfârşitul, dar şi-l va găsi într-o zi. Este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Şi-l va găsi.

Ea este pe topogan chiar acum. Ea niciodată nu se va mai întoarce. Este dusă. Aşa este. Este dusă încă din 1956, când ea L-a condamnat şi dat la o parte pe Dumnezeu din ceasul marii treziri. 53. Presupun că este timpul ca noi să încheiem şi să avem un rând de rugăciune pentru bolnavi.


Credeţi voi acum că diavolul a hibridat omenirea, naţiunile? Credeţi voi asta? Cu siguranţă. Hibridează bisericile într-atât încât ajungem să generăm dogme omeneşti, în loc să fim slujitori cu teamă de Christos.

Înţelegeţi de ce condamn şi scutur şi lovesc cât pot de tare împotriva lucrului greşit? Cum pot să fac altceva când aici Cuvântul spune aşa şi Duhul Sfânt îndeamnă: „Mergi înainte.”

Eu spun: „Doamne, eu predic şi ei se îmbracă în acelaşi fel şi fac aceleaşi lucruri pe care le-au făcut dintotdeauna.”

„Predică oricum. Doar mergi înainte. Glasul tău este înregistrat.” La Ziua Judecăţii ei nu vor mai avea nici o scuză, pentru că au auzit. Înţelegeţi? Este adevărat. Voi aţi auzit.

Credinţa vine prin auzire. Auzirea a ceea ce a zis biserica? Asta nu sună corect, nu-i aşa? Prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu, aducându-vă înapoi la credinţa în Dumnezeu.

Când veniţi în dimineaţa asta, noi vrem să ne rugăm ca Dumnezeu să vă lase să daţi la o parte totul. Poate acest Mesaj scurt va da la o parte hibridarea de la voi, aducându-vă în statura unui slujitor umil, care să păşească sus şi să zică: „Eu cred, Dumnezeule”. 54. Adeseori oamenii s-au întrebat.

Vreau să spun asta. Ascultaţi. Mi s-a spus: „Frate Branham, slujba ta este incomparabilă oriunde în

lume, datorită Supranaturalului”. Oameni cu renume. Îi puteam chema pe nume dacă nu se înregistra. M-au chemat să vin cu ei. „Slujba ta este singura care va salva omenirea.” De ce nu este în altă parte? Veniţi înapoi la Cuvânt. Dumnezeu poate clădi numai pe acea fundaţie. Dacă sunt atât de greşit în felul în care botez şi în felul în care vorbesc despre Duhul Sfânt şi în lucrurile pe care le fac, atunci de ce Dumnezeu onorează aceasta, să se producă aşa ceva? Vedeţi? De ce se întâmplă asta? Eu nu vorbesc pentru mine; ar fi greşit. Încerc să spun asta pentru că eu stau pe Adevăr, pe Cuvânt şi numai pe Cuvânt.

Să clădeşti şi să faci mari lucrări în locuri mari, nu înseamnă nimic pentru Dumnezeu. Ci, stând cu acel Cuvânt, Dumnezeu lucrând în acel


Cuvânt, confirmând acel Cuvânt, stând cu Acesta, Semnul Viului Dumnezeu printre noi.

Vreţi să fiţi în felul acela? Vreţi ca toată lumea să fie spălată de la voi? Oh, Doamne! Copilaşilor, Dumnezeu să vă binecuvinteze. Eu mă aştept să petrec eternitatea cu voi. Mă aştept să fiu acolo, în marele Eden cu voi într-o zi. Când ajung acolo... 55. Am avut o viziune nu cu mult timp în urmă. Aţi auzit-o. Eu am privit şi am văzut acea mulţime, milioane de oameni. Şi am zis: „Tu vrei să spui că El vine la mine?” Ei au zis: „Da, şi atunci ne întoarcem împreună cu tine.” Am zis: „Fiecare slujitor va trebui să întâmpine aceea, să stea prin slujba lui împreună cu adunarea lui?” Şi Îngerul care vorbea cu mine, a zis: „Da, domnule.” „Atunci şi Pavel va trebui să întâmpine asta, de asemenea?” „Pavel trebuie să stea împreună cu generaţia lui.” „Atunci ştiu că sunt în regulă, pentru că eu am predicat Cuvânt cu Cuvânt acelaşi lucru pe care el l-a predicat.”

Când am zis aceea, milioane au strigat: „Acolo este unde noi ne odihnim.” Amin. Pe acel Cuvânt, acel Cuvânt, indiferent ce era, era acel Cuvânt.

De aceea am îndemnat oamenii, ca unii dintre ei să fie rebotezaţi, cum va fi şi în această dimineaţă. Pavel a făcut asta. El a întâlnit oameni care erau atât de bucuroşi şi plini de bunătăţile şi lucrurile lui Dumnezeu, strigând şi lăudând pe Dumnezeu şi având adunare minunată. El i-a întrebat: „Dar, aţi primit voi Duhul Sfânt de când aţi crezut?” Fapte 19.

Ei au răspuns: „Noi nu ştim să fie un Duh Sfânt. Noi suntem doar baptişti, cu alte cuvinte.” Păstorul lor era unul baptist. Exact corect. Înţelegeţi? El era un avocat convertit, predicator baptist.

Pavel a zis: „Atunci, cu ce botez aţi fost botezaţi?” „Am fost botezaţi de Ioan.” „Aceea nu va mai funcţiona. Ioan a botezat înspre pocăinţă.” Fuseseră scufundaţi înspre pocăinţă, nu pentru iertarea păcatelor,

pentru că Jertfa nu fusese ucisă încă. A zis: „Înspre pocăinţă, spunând că voi trebuie să credeţi în El, care urma să vină; crezând în Isus


Christos.” Şi atunci când ei au auzit asta, ei au păşit drept afară, în apă şi au fost rebotezaţi în Numele lui Isus Christos. Şi Pavel, în Galateni 1:8 spune că, dacă un înger din cer vine... 56. Ascultaţi. De la ce mă dau eu înapoi? De la acest lucru hibrid. Depărtaţi-vă de la el. „Dacă un Înger din cer vine şi predică o altă Evanghelie decât aceasta, faţă de ceea ce v-am învăţat (Pavel, rebotezând oamenii din nou), să fie pentru voi blestemat.” Indiferent că este predicator, episcop, sau papă, sau preot, nu-i luaţi în considerare. Dacă chiar un înger, un înger de lumină, coboară din cer şi spune ceva contrar la ce el a spus, să fie blestemat.

Cum vom întâmpina aceasta, prieteni? Voi aţi putea fi botezaţi în Numele lui Isus Christos, iar inima voastră

să fie tot atât de neagră cât poate fi. Asta nu te salvează, dar este un pas din rânduială. Eşti salvat prin credinţa ta în Isus Christos. Corect. Dar, atunci când ajungi la acest punct şi vezi asta şi apoi să respingi, tu te duci înapoi. 57. Este o scurtă poveste, pe care este posibil s-o mai fi spus aici. Eu închei. Un preot militar povestea cum odată a fost chemat într-un loc în care un individ fusese împuşcat de o mitralieră şi era pe moarte. Preotul a întrebat: - Eşti creştin? - Am fost odată. - Ai fost odată? Unde L-ai lăsat pe Christos? - Nu-mi aduc aminte. - Mai bine gândeşte-te, pentru că plămânii tăi se umplu cu sânge. Ai face bine să te grăbeşti, pentru că plămânii tăi sunt străpunşi. - Ştiu. - Eşti pe moarte. - Da. - Şi odată L-ai cunoscut pe Christos? - Da. - Gândeşte-te foarte bine, pentru că nu mai ai timp, căpitane. Unde L-ai lăsat pe Christos?


El se străduia să se gândească. Dintr-o dată un zâmbet s-a arătat pe faţa lui. El a zis: „Îmi aduc aminte.”

Asta trebuie să faceţi. Aduceţi-vă aminte că, atunci când veniţi împotriva unui adevăr al lui Dumnezeu voi Îl părăsiţi chiar acolo. Înţelegeţi? Şi nu-ţi va face nici un bine să mergi pe această cale. Trebuie să te întorci. Eşti pe un drum de ocolire tot timpul. Eu nu spun că nu eşti creştin, dar tu eşti deviat.

Ei erau israeliţi, însă nu toţi erau salvaţi. Este adevărat. Vezi, tu deviezi chiar atunci. Vino înapoi.

Preotul a zis: „Îţi aminteşti? Atunci începe de acolo.” De acolo trebuie să începeţi în dimineaţa asta, de unde aţi ieşit de pe

linie. Căpitanul a zis: „Acum, mă întind să dorm. Mă rog ca DOMNUL să

păzească sufletul meu. Dacă mor înainte să mă trezesc, mă rog ca DOMNUL să-mi ia sufletul.” Murise.

Îl părăsise pe Christos încă din leagăn. Poate L-aţi lăsat la botez. Poate L-aţi lăsat la primirea Duhului Sfânt. Poate L-aţi lăsat în altă parte. Oriunde L-aţi lăsat, nu luaţi acest lucru bisericesc hibrid. Există Unul care să te reprezinte în dimineaţa asta pentru Salvare. Tu nu trebuie să fii un păcătos. Tu eşti, oricum. Dumnezeu nu te ţine responsabil pentru a fi un păcătos. EL nu te va ţine responsabil de acum înainte decât pentru a respinge aceasta. EL nu te va ţine responsabil pentru că, poate în trecut nu ai ştiut despre botezul în apă, despre primirea Duhului Sfânt şi Puterea lui Dumnezeu. Tu nu ai auzit înainte şi El nu te ţine responsabil. Dar, de acum înainte, tu ştii mai bine. Vino înapoi la Cuvânt. Vino înapoi la Dumnezeu. 58. Să ne rugăm acum. Şi voi reevaluaţi-vă în timp ce ne rugăm.

Doamne, ştiu că sunt un muritor şi în curând eu voi pleca. S-au adunat multe zile acum. În curând eu voi fi de cincizeci şi doi de ani. Doamne, eu vreau să fiu credincios. Vreau să fiu adevărat până la capăt. Am fost în jurul lumii, în multe naţiuni, am văzut oameni de diferite rase, culori, am întâlnit multe crezuri şi am văzut cum ele îi amestecă şi generează agitaţie şi tulburare, în timp ce în acele locuri,


în acel câmp hibridat, există mulţi copii adevăraţi, bărbaţi şi femei, care nicidecum nu vor să fie acolo.

Ei cred că fac voia lui Dumnezeu. Mă rog Ţie, Tată, ca în această dimineaţă să iei toate îndoielile, toate

crezurile omeneşti, de la micul meu grup de aici, precum şi de la cei care vor asculta banda. Atunci când Isus a venit pentru prima dată, El i-a găsit învăţând lucruri care nu erau de la început. Dumnezeu a făcut Cuvântul pur şi neamestecat, dar omul a luat Cuvântul şi L-a făcut fără efect, învăţând crezul omului.

Tată, aşa este acum, la apropierea revenirii lui Isus. Este precum viţa de vie. Dacă ea produce o mlădiţă, ea va fi una de Cincizecime, umplută cu Duhul Sfânt, fructe de semne şi minuni însoţind-o. Va fi acelaşi fel de mlădiţă. Noi ştim asta, Tată, de la natură. Noi ştim că Tu poţi altoi orice fruct compatibil, care va trăi prin viţă.

Şi noi ştim că putem lua un portocal şi să producem cu el citrice de diferite feluri, de şapte, opt feluri. Dacă altoim lămâi, va rodi lămâi chiar acolo, pentru că este un fruct citric. Va creşte grepfruturi, mandarine şi alte citrice. Dar, dacă însuşi pomul rodeşte o mlădiţă proprie, acesta va fi un portocal. Doamne, va fi ca mlădiţa originală. Noi credem că va exista o Biserică în aceste zile din urmă, care va primi ambele ploi, timpurie şi târzie. Va fi împrăştiată prin întreaga lume, în această epocă laodiceană. Va fi o biserică chemată înapoi la credinţa originală în Dumnezeu. Va fi o biserică care Îl va avea pe Isus Christos umblând în ea, manifestându-Se pe Sine. Strigătul Regelui va fi în ea.

Dumnezeule, cum ai început epocă după epocă şi cum au luat ei acea viţă şi au făcut altoiri, care se dezvoltă în condiţii prielnice, sub numele de creştinătate, dar rodind o doctrină care nu a fost învăţată la început. Oh, Dumnezeule, cât de rău ne pare pentru asta. Doamne, noi nu ştim ce să facem. Dar, în dimineaţa asta eu mă rog ca Tu să iei afară din inimile noastre orice ar fi omenesc şi să pui în loc adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu. Mă pregătesc să mă rog pentru bolnavi, Doamne. Cum aş putea să umblu acolo jos şi să am o îndoială în mintea


mea, că Dumnezeu nu-mi va răspunde rugăciunii. Atunci aş fi un făţarnic.

Dumnezeule, dacă există o fărâmă de îndoială în inima mea, Tu iartă-mă. Dacă există ceva greşit din ce am făcut sau spus, iartă-mă. Lasă-mă să ajung în ceea ce este Adevărul. Tată, eu ştiu că al Tău Cuvânt este Adevărul şi încerc să stau pe acel Cuvânt. Doamne, eu am fost încrucişat în trecut, din generaţie în generaţie, încât ştiu că mintea mea este confuză. Dar, cu toate acestea, eu pot privi aici şi să văd Cuvântul. Eu ştiu că este Adevărul. Eu doresc să fiu acolo, Doamne. Mă ţin strâns de acea ancoră din Stâncă. Furtunile mă scutură puternic, dar ancora mea ţine. Este în Christos şi în Cuvântul Lui. Eu cred Cuvântul Tău că este Adevărul.

Ajută-mă, Doamne, ca niciodată să nu compromit nici o iotă, ci să continui înainte cu dragoste evlavioasă, cu braţele în jurul tuturor oamenilor, din toate rasele, crezurile şi toate denominaţiunile, trăgându-i la Stâncă.

Acordă aceasta, Tată. Vindecă pe toţi bolnavii şi suferinzii. Adu-i înapoi astăzi la statura de oameni ai trezirii de modă veche. Adu-i înapoi la Cincizecimea originală. Adu-i înapoi la binecuvântările Cincizecimii, care a avut loc în anul 33. Fie ca Puterea lui Dumnezeu să vină în biserică. Fie ca daruri de vindecare divină să fie date bisericii. Fie ca acolo să fie vorbitori în limbi şi interpreţi. Fie ca acolo să fie daruri de profeţie şi felurite manifestări. Nu credinţă prefăcută, sau încercare de a crede, sau imitaţie, ci real veritabil, venind cu Cuvântul lui Dumnezeu făcut de cunoscut, profeţind lucruri care vin la împlinire.

TU ai spus în Cuvântul Tău: „Dacă există unul printre voi, care pretinde sau se presupune că este profet, dacă ceea ce spune nu se împlineşte atunci să nu-l ascultaţi. Dar, dacă se împlineşte, atunci ascultaţi de acel profet, căci Eu Sunt cu el.” Dumnezeule, dă-ne acel fel de profeţi. Dă-ne realul vorbitor în limbi şi realul interpret. Acordă aceasta, Tată. Vindecă bolnavii şi suferinzii şi fă-Te cunoscut printre noi, căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.


Îl iubesc, Îl iubesc,

Că-ntâi El m-a iubit Şi a câştigat Salvarea mea,

Sus, la Calvar 59. Acum, toţi dintre voi, fii ai lui Dumnezeu metodişti, baptişti, toţi dintre voi, fii şi fiice ai lui Dumnezeu, haideţi să ne ridicăm mâinile şi să ne închidem ochii şi să-I cântăm Lui şi să ne închinăm Lui.

Îl iubesc, Îl iubesc,

Că-ntâi El m-a iubit Şi a câştigat Salvarea mea,

Sus la Calvar

Îl iubiţi? Toţi, cei care-L iubesc, să spună: „Laudă lui Isus!” Haideţi să o spunem din nou. Laudă lui Isus! Oh! În sud-africană se spune: „Ve praise de Lord, Yasus! Dunka Yasus!” Laudă lui Isus! Mulţumiri lui Isus! Oh, Doamne! Ce zi! Uh-huh! Câtă laudă, cum îi mulţumim noi Bunului DOMN!

Îl iubesc ...

Doar închinaţi-vă Lui. A fost un Mesaj dur, tăios. Haideţi doar să-L venerăm. Dulceaţa Duhului s-a întors.

... Că-ntâi El m-a iubit

Şi a câştigat Salvarea mea, Sus la Calvar

Preţiosul Sânge al Fiului lui Dumnezeu,

A Salvat şi a sfinţit, Un popor minunat pentru Numele Lui

Şi ei sunt numiţi Mireasa


Chiar de sunt neglijaţi şi dispreţuiţi,

Într-o zi DOMNUL va aduce, Pe cei aleşi dincolo de porţi

Şi asta e cea mai mare valoare

Când vom fi dincolo de porţile din perlă, Vom învăţa o mulţime de lucruri,

Vom avea o harpă din aur, Poate cu o mie de corzi

Şi noi vom cânta, vom striga şi vom dansa,

Mielul va şterge lacrimile, Vom avea o săptămână de mare bine-venire acasă,

Pentru primii zece mii de ani.

Dă-ne tonul. Haideţi să o cântăm încă o dată. Nu v-ar plăcea asta? Haideţi să cântăm.

[Fratele Branham şi adunarea mai cântă odată. –Ed.] Daţi mâinile unii cu alţii în timp ce cântăm. [...] Haideţi să ne ridicăm mâinile către El...

Oh, cum Îl iubesc pe Isus,

Cum Îl iubesc pe Isus, Cum Îl iubesc pe Isus Că-ntâi El m-a iubit.

Niciodată nu-L voi abandona, Niciodată nu-L voi abandona, Niciodată nu-L voi abandona,

Că-ntâi El m-a iubit


Niciodată nu-L voi abandona, pentru că El mă reprezintă. Amin. El este Salvatorul meu şi de aceea El a murit pentru mine. Eu sunt nevrednic dar, pentru că El m-a luat ca fiind al Lui, El a devenit eu, ca eu să pot deveni El. El a devenit un păcătos, luând păcatele mele, ca eu să pot fi un fiu de Dumnezeu.

Oh, cum Îl iubesc pe Isus...

[Fratele Branham se roagă –Ed.] [...] Nu au aceste cântece vechi un impact asupra voastră? Îmi aduc aminte de o familie de culoare, soţ şi soţie, împreună cu fiica lor, care obişnuia să vină şi să cânte. Voi încerca să cânt şi eu cântecul lor. Simt Duhul Sfânt peste mine. Amin.

Oh, ce Dragoste preţioasă a Tatălui, Pentru rasa căzută a lui Adam, Şi-a dat Propriul Fiu să sufere,

Să ne răscumpere prin Harul Său Oh, îmi place. Vă place şi vouă? 60. Acele mesaje sunt dure, exigente şi tăioase. Aşa este Cuvântul lui Dumnezeu, mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri. Dar, când se termină, vezi Marele Duh Sfânt stând aici, pe undeva prin clădire, privind, Îngerii. Oh, după ce se termină Îl vezi cum Îşi întinde braţele şi binecuvântările încep să cadă, iar noi ne ridicăm braţele către El şi ne închinăm Lui în dulceaţa Duhului Sfânt. Îţi face ceva? Doar te curăţă, îţi dă un nou început, te aduce înapoi la Cuvânt.

Oricâţi bolnavi sunteţi, spuneţi: „Eu vin să fiu vindecat în dimineaţa asta. Este ceasul vindecării mele.” Sunt zece persoane.

În regulă. Mă întreb dacă copilaşii mei ar face ceva pentru mine. Veţi face asta? Mă întreb dacă aţi vrea să veniţi toţi sus aici pentru scurt timp. Vreau să vă cer să veniţi cu toţii lângă altar, în timp ce ne rugăm.


În timp ce suntem aşezaţi, lăsaţi-i pe cei care vor să vină pentru ungere şi rugăciune. Frate Neville, vino. Noi ne vom ruga pentru ei şi apoi vom avea botezul în apă. Apoi, o încheiere oficială de zece minute, presupun. În regulă.

Oh, ce Dragoste preţioasă a Tatălui,

Pentru rasa căzută a lui Adam, Şi-a dat Propriul Fiu să sufere,

Să ne răscumpere prin Harul Său

61. Dacă ştie cineva unde se află familia aceea de culoare, aş dori să vină sus şi să cânte acea cântare din nou pentru mine, în timpul unei treziri. Ei erau pe undeva pe Broadway. Am uitat cum îi cheamă. Ei s-au oprit pe aici atunci.

Oh, ce Dragoste preţioasă a Tatălui,

Pentru rasa căzută a lui Adam, Şi-a dat Propriul Fiu să sufere,

Să ne răscumpere prin Harul Său

Vedeţi, rasa lui Adam a căzut, s-a încrucişat, până la capăt. Ea a venit de la un capăt la altul, de la spritual, necredinţa în Cuvântul lui Dumnezeu, la sexualitate şi tot felul de necurăţii, în jos, până la cea mai de jos parte. Şi, oh, ce Dragoste preţioasă a dăruit Tatăl pentru rasa căzută a lui Adam: Şi-a dat singurul Fiu pentru a suferi, a venit în cel mai de jos loc şi ne-a răscumpărat înapoi la Cuvântul Lui, ne-a răscumpărat prin Harul Său. Şi acum, în această dimineaţă, noi stăm prin Harul Său, spunând: „Noi suntem copiii Lui. Noi avem un drept la aceste binecuvântări.” Isus Christos a murit pentru a vindeca pe fiecare din voi. Aşa este. EL a promis-o. Şi aici, noi ştim că acela este Adevărul. Câţi dintre voi ştiu că este Adevărul? Atunci, este proprietatea voastră. Vă aparţine. Este a voastră.


Atunci, este un singur lucru care să te poată ţine să nu o apuci. Este Satan, încercând să-ţi spună, să amestece o minciună. Ce a spus Dumnezeu? „El a fost rănit pentru fărădelegile noastre. Prin rănile Lui noi suntem vindecaţi.” Credeţi voi că este Cuvântul lui Dumnezeu? Acum, nu lăsaţi pe Satan să vă spună nimic altceva.

Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la fiecare făptură.” Cât de departe? În toată lumea. Încă nu a ajuns în toată lumea. Până când? Până la sfârşitul lumii. De ce? „Mergeţi în toată lumea, predicaţi Evanghelia. Iată, Eu Sunt cu voi întotdeauna, până la sfârşitul lumii. Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred. În Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în limbi noi. Dacă vor lua şerpi, sau vor bea ceva mortal, nu-i va vătăma. Dacă îşi vor aşeza mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşi.” Este Cuvântul. 62. Acum, aşezaţi-vă pe fiecare principiu al lui Dumnezeu. Aşează-te chiar acolo. Apoi, vino la punctul în care să zici: „Dumnezeule, eu m-am pocăit. Am fost botezat în Numele lui Isus Christos. Am recunoscut Sângele. Am recunoscut Fiul lui Dumnezeu. Te recunosc pe Tine, Tatăl meu. Tu m-ai binecuvântat cu Duhul Sfânt. Satan încearcă acum să mă chinuie şi mă îmbolnăveşte. Eu vin ferm (Amin), fără condamnare. Am păzit Cuvântul Tău. Am stat aici, ca Ezechia, atunci când DOMNUL i-a zis lui Isaia, ‚Du-te şi spune-i că nu se va mai da jos din pat şi că va muri.’ Ezechia a zis: ‚Doamne, am umblat înaintea Ta cu o inimă desăvârşită. Mai am nevoie de cincisprezece ani.’ DOMNUL a zis profetului, ‚Du-te înapoi şi spune-i că l-am ascultat şi că va trăi.’”

Aşa este. Asta schimbă lucrurile. În felul acela trebuie să vii, fără condamnare. Dacă există condamnare, tu doar sufli aer. Tu trebuie să vii unde eşti curat şi limpede. Eu cred asta. Eu stau aici. Doamne, eu o cred.

Dacă eşti păcătos şi nu-L cunoşti pe Dumnezeu, spune-I lui Dumnezeu chiar aici: „Doamne, vreau să fiu vindecat. Vreau să te slujesc. Îţi dau inima mea acum. Sunt aici, foloseşte-mă.”

Aşa cum profetul din templu a zis: „Aici sunt, trimite-mă, Doamne.” Şi îngerul a luat un cărbune aprins.


63. Acum, noi suntem în biserică. În câmpul evanghelistic noi folosim alt fel de slujbă. Aici, Biblia spune pentru biserică: „Dacă este cineva bolnav printre voi, să cheme bătrânii bisericii şi să-l ungă cu ulei şi să se roage pentru el.” Rugăciunea de credinţă salvează pe cel bolnav. Voi ştiţi asta. Iacov 5:14.

Fratele Neville, păstorul nostru, este un bărbat bun trimis de Dumnezeu, umplut cu Duhul Sfânt. Câţi aţi observat progresul fratelui Neville? Aţi observat? L-am auzit profeţind duminica trecută pentru prima dată. Cine s-ar fi gândit că un predicator metodist va fi în postura aceea? Dar atunci când Duhul Sfânt a venit peste el, ceva s-a întâmplat. Vedeţi? Da, oamenii intră în asta automat. Vedeţi? Ajungeţi drept înapoi la rodirea adevărată şi atunci trebuie să vă mişcaţi mai departe. Un bob de porumb, cu viaţă în el, pus în condiţiile propice, va creşte. Doar lăsaţi-l în pace, va creşte.

Aşa este cu biserica. Dacă vă puteţi întoarce vreodată la lucrul corect şi să staţi acolo, continuând cu suficient soare, apă, laude, aleluiah, cântece şi alte lucruri, vă va aduce sus, la punctul unde vă puteţi întinde să apucaţi: „Toate lucrurile sunt posibile celor ce cred.” 64. Acum, când el vă unge cu ulei, eu îmi voi aşeza mâinile peste voi. Mai întâi mă voi ruga pentru fiecare din voi şi vreau ca voi, de-alungul culoarului, să vă aşezaţi mâinile unii peste alţii. De ce fac asta? Biblia nu spune că, dacă fratele Branham îşi aşează mâinile peste ei ci, aceste semne îi vor urma pe cei care cred. Dacă îşi aşează mâinile...

Este corect? Ei îşi aşează mâinile. Mâinile voastre sunt la fel ca oricare alte mâini. Înţelegeţi? La urma urmei, sunt mâinile lui Dumnezeu care contează. Şi astfel, „Dacă îşi aşează mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşa.”

Cu mâinile aşezate peste ceilalţi, să ne aplecăm capetele. Şi vreau ca toţi din biserică să se roage pentru aceştia.

Tatăl nostru ceresc, aducem înaintea Ta această linie de oameni bolnavi. Dumnezeule, ia în considerare că mulţi dintre aceştia, dacă nu chiar toţi, sunt copiii Tăi, născuţi din Duhul, spălaţi în Sânge, umpluţi cu Duhul Sfânt, gata pentru Venire. Şi Satan nu poate ajunge la ei în


felul acela ca să-i facă să păcătuiască. El nu poate să-i facă să se îndoiască de Cuvântul Tău. Şi ei merg înainte şi-L urmează, literă cu literă. Atunci, el încearcă să vină înainte prin a le îmbolnăvi trupurile, pentru că el ştie că trupul lor este încă în păcat, dar sufletul este salvat. Trupul trebuie să se întoarcă în ţărână, dar sufletul merge la Dumnezeu. Aşa că, el încearcă să afecteze acea parte, ce poate. Dar eu sunt atât de bucuros că Tu ai inclus salvarea chiar şi pentru acel trup. Vindecarea trupurilor noastre este arvuna învierii noastre. Şi Doamne, în prezent, milioane de suflete, milioane de trupuri au fost vindecate. Noi ştim astfel că Tu eşti Dumnezeu.

Ei îşi aşează mâinile unii peste alţii. Priveşte la ei, Doamne; unul este interesat de altul, remarcabil fiind că, nu contează pentru ei din ce biserică fac parte, în ce asociere sunt, ce culoare au, ce crez; nu are nimic de-a face cu aceasta, Doamne. Ei sunt copiii Tăi. Unii dintre ei sunt metodişti, alţii aparţin de baptişti, alţii de presbiterieni, poate unii sunt catolici; eu nu ştiu. Unii sunt penticostali, dar Tu nu-i recunoşti după acel nume. Tu îi cunoşti, pentru că sunt ai Tăi, cumpăraţi prin Sânge şi ei stau aici crezând Cuvântul. Ei vin fermi. Eu pledez pentru ei ca un slujitor al Tău. Dumnezeule, fie ca acolo să nu mai existe nici o persoană plăpândă în această clădire atunci când serviciul s-a încheiat. Fie ca toţi să fie vindecaţi.

În timp ce vârstnicul uns merge înainte să ungă cu ulei, care se va prelinge pe frunte, reprezentând Duhul. Noi îl aplicăm ca oamenii să ştie că, acest ulei de măsline virgin a fost aplicat pe capetele lor, în analogie cu Duhul Sfânt venind.

Şi atunci când îmi aşez mâinile peste ei, fie ca ei să se ducă la locurile lor atât de fericiţi, bucurându-se pentru lucrarea încheiată. S-a terminat. Ei sunt vindecaţi. Ei vor merge acasă să fie bine.

Acordă aceasta, Doamne, şi strigătele de laudă se vor înălţa de pe tot cuprinsul oraşului, din diferite locuri, unde aceşti oameni vor merge. „Am avut odată boală de stomac, dar s-a dus. Eu am avut cine ştie ce boală, dar s-a dus. Eu doar am auzit Mesajul în acea dimineaţă, rodind


înapoi la Cuvânt şi eu vin înapoi la Cuvânt şi eu cred Cuvântul; şi acum sunt bine.”

Acordă aceasta, Tată. Îi încredinţez Ţie, în Numele lui Isus Christos. 65. Acum, cu capetele aplecate, doresc ca vârstnicul să înainteze cât poate de mult. Teddy, dacă vrei, împreună cu unii dintre voi, cântaţi „Crede numai” şi faceţi loc celor care se duc către locurile lor, în timp ce ne rugăm şi ungem cu ulei. [Fratele Branham se roagă –Ed.]

william marrion branham · suntem la tabernacol noi nu mai suntem în grabă, ştiţi voi. noi avem...

Documents