Catre: Curtea de Apel Timisoara- Sectia Penala

D-na judector Vasilica SANDOVICI

De la: DRAGOMIR Valerian personal si prin avocat STOICA Adrian Florin

Ref. la: Dosar 609/59/2011*/a1

Ob: Cerere pentru reaudierea martorului BUDA Ioan

Data: 03.12.2013

Subsemnatul DRAGOMIR Valerian cercetat in dosarul cu numarul de mai sus in calitate de inculpat, personal si prin av. STOICA Adrian, in temeiul art. 3 , art. 67 alin. 1, art. 287 , art. 301 alin 1 , art 327 alin 1 raportat la 323 alin 4 din C.pr.pen, respectuos va solicit ca, in virtutea prerogativelor dumneavoastra legale, sa dispuneti reaudierea martorului BUDA Ioan, in fata instantei de judecata si in mod nemijlocit, avand in vedere urmatoarele aspecte :

I. Martorul nu a declarat tot ceea ce stie in legatura cu aspecte esentiale aflarii adevarului si lamuririi cauzei sub toate aspectele, invocand caracterul clasificat al informatiilor ce i-au fost solicitate.

Astfel, in cadrul audierii din data de 22.11.2013 , fiind intrebat daca a sprijinit actiunile judiciare derulate de DGA si DNA la nivelul SPF Deta si SPF Moravita, martorul BUDA Ioan a sustinut ca sprijinul oferit celor doua autoritati judiciare a constat in punerea in aplicare a unor planuri de masuri semnate de mai multe autoritati publice printre care a citat DNA, DGA, SRI, DGIPI, IGPR. In continutul acestor planuri de masuri, a declarat martorul, erau si puncte privind ,,rotirea personalului’’

Pe parcursul audierii martorul a refuzat sa dea detalii legate de continutul planului de masuri, cu referire directa la mutarea mea de la Deta la Moravita, invocand caracterul clasificat al acestor informatii .

Faptul ca , mutarea mea de la SPF Deta la SPF Moravita s-a realizat in baza ,,planului de masuri’’ la care facea referire martorul BUDA Ioan, este confirmat si de declaratia martorului MUDURE Ioan Vasile ( adjunctul sefului IJPF Timis) care, in sedinta din data de 08.11.2013, a sustinut, in fata instantei de judecata, ca, detasarea de la SPF Deta la SPF Moravita, s-a realizat in baza ,,unui plan de masuri existent la nivelul IJPF Timis....pentru a sprijini activitatea DNA ’’

Caracterul disimulat al mutarii mele de la SPF Deta la SPF Moravita a fost sustinut si de martorul TUDORICA Marian ( adjunct al Sefului SPF Moravita) care, in sedinta din data de 31.10.2013 a sustinut in fata instantei de judecata ca, situatia operativa existenta la aceea

1

data la nivelul SPF Moravita, nu reclama, sub nici o forma aducerea de la alte sectoare, respectiv de la sectorul Deta, a unor ofiteri

Fata de cele mai sus mentionate , apreciem ca, audierea martorului BUDA Ioan cu privire la continutul concret al planului de masuri la care acesta a facut referire in cadrul sedintei din data de 22.11.2013, este indispensabila aflarii adevarului si lamuririi cauzei sub toate aspectele cu privire la modalitatea in care autoritatile judiciare au respectat principiile legalitatii si al loialitatii in administrarea probatoriului retinut in sarcina mea atunci cand, in mod absolut arbitrar, am fost mutat de la SPF Deta la SPF Moravita.

Principiul loialității în administrarea probelor, care este constatat in practica CEDO si confirmat de intreaga practica judiciara, interzice utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca efect provocarea comiterii unei infracțiuni în vederea obținerii unui mijloc de probă, prin manopere dolosive , dacă prin aceste mijloace se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil sau la viața privata.

Ca fapt relevant privind mutarile de personal in cadrul Politiei de Frontiera, realizate in baza planului de masuri la care facea referire martorul BUDA Ioan , in contextul operatiunilor desfasurate de DNA si DGA, este si declaratia fostului sef al IJPF Suceava, cms. Sef Gherghe Ieremie, audiat ca martor in dosarul privind vama Siret, dosar instrumentat de catre DNA in acelasi timp cu celelalte dosare, Moravita, Deta, Naidas si Foeni.

In declaratia data in fata instantei acesta a a marturisit ca, imediat ce Madalin Ionescu (investigator sub acoperire) a fost numit sef al PTF Siret, a primit un telefon de la seful sau direct , chestorul sef Buda Ioan, seful IGPF, care „M-a sunat sa-mi comunice o lista cu opt-zece nume de agenţi pe care urma sa-i trimit in PTF Siret pentru a-si desfasura activitatea. Erau perechi de cate doua persoane, seful de grupa si adjunctul. Era pentru prima data in cariera mea cand mi s-a intamplat ca seful IGPF sa sune pentru a numi personal oameni in functie si de aceea nu mi s-a parut normal. La fel de mirat am fost si cand mi-a transmis imperativ: <Este dispoziţia mea, oricine intreaba, inclusiv cei de la presa, şi trebuie respectata>”.Tot seful IGPF, chestorul-şef Ioan Buda, a facut recomandari si despre cel de-al doilea agent sub acoperire, Gabriel Preda. A fost recomandat de chestorul Buda ca nepot al senatorului Preda.”

Referitor la temeiul juridic in baza caruia solicitam reaudierea domnului BUDA Ioan , cu privire la pretinsele informatii clasificate continute in planul de masuri precizam urmatoarele:

Instanta de judecata, in temeiul art. 290 alin. (2) C.proc.pen. are posibilitatea de a declara sedinta secreta, daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat. In conditiile existentei acestui text de lege, judecatorul nu se afla in imposibilitatea de a examina documentele clasificate, neavand nicio constrangere din partea legii.

2

Posibila invocare a art. 79 alin.(1) C.proc.pen. care prevede ca “ Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul” nu poate fi acceptata, deoarece art. 42 lit. a din Legea 360/2002 privind Statutul politistului, lege speciala aplicabila cu prioritate in cauza (lex speciali derogat generali), „ politistul este obligat sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora”.

Instanta trebuie sa puna in balanta daca caracterul clasificat al planurilor de masuri privind strict mutarile de personal este mai important decat un drept fundamental garantat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la un proces echitabil al persoanei acuzate.

In ceea ce priveste impunerea de catre lege a dezvaluirii documentelor clasificate, trebuie avuta in vedere Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate care la art.24 alin.(5) prevede ca „Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime “ si art. 33 care prevede ca „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţie” .

Totodata art. 13 din Legea 544/2001 privind accesul liber la informatii de interes public prevede ca „informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public”.

Jurisprudenta recenta a CEDO privind art.6 din Conventie, in care a dezvoltat conceptul de „inscenare” ca fiind distinct de folosirea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire obliga instantele interne sa efectueze o examinare atenta a materialului de urmarire penala atunci cand un acuzat invoca provocarea [Ramanauskas impotriva Lituaniei, par. 49-61 si Constantin si Stoian impotriva Romaniei, par. 54]), precum si de a clarifica rolul avut de catre protagonistii acestei inscenari [ Ramanauskas impotriva Lituaniei par. 7].

In cauzele Bucur si Toma impotriva Romaniei [ cererea nr. 40238/02, hotararea din 8 ianuarie 2013] si Lupsa impotriva Romaniei [cererea nr. 10.337/04, hotararea din 8 iunie 2006], Curtea Europeana a constatat incalcarea art. 6 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil pe motiv ca instantele nationale nu au urmarit sa examineze cauza sub toate aspectele, refuzand sa administreze anumite mijloace de proba, limitandu-se la a

3

constata doar existenta documentelor clasificate, fara o examinare in contradictoriu a acestora [Bucur si Toma impotriva Romaniei par.111].

Mutarile de personal din cadrul Politiei de Frontiera efectuate in perioada octombrie 2010 – februarie 2011, in baza acelor ,, planuri de masuri’’ asa cum a sustinut seful IGPF, apar ca arbitrare in contextul derularii operatiunii DNA si DGA in aceeasi perioada amintita.

Curtea Europeana a statuat ca dreptul intern trebuie sa ofere o anume protectie impotriva arbitrariului.Or, pericolul arbitrarului apare cu o deosebita claritate atunci cand o autoritate isi exercita in secret atributiile( Rotaru impotriva Romaniei , nr. 28.341/95, par. 55).

Acest arbitrariu rezulta din declaratiile unor martori, inscrisuri oficiale si inregistrari audio.

Astfel, cu prilejul audierii martorului Mudure Ioan, intrebat fiind cine l-a nominalizat pe ofiterul Dragomir Valerian pentru a fi detasat la SPF Moravita, acesta a sustinut ca el m-a nominalizat deoarece a avut aprecieri positive din partea conducerii sectorului (cms. sef Slabu Gheoghe, adjunct al sefului SPF Deta). De asemenea acesta a invocat existenta unui Plan de masuri la nivelul IJPF Timis care este document clasificat.

Din continutul procesului-verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din data de 8 octombrie 2010, rezulta ca nominalizarea mea in scopul detasarii de la Deta la Moravita, a fost facuta de catre seful biroului Resurse Umane, dl. Caplescu Mihai, si nu de catre adjunctul sefului IJPF Timis, dl. Mudure Ioan, asa cum a sustinut in declaratia data in fata instantei in data de 8 noiembrie 2013, acesta limitandu-se doar la a solicita un ofiter pentru compartimentul CIT al SPF Moravita.

Desi regulamentul de ordine interioara al IJPF Timis prevedea la art. 42 alin 2 ca procesele-verbale se consemneaza olograf in ,,Registrul cu procese-verbale al sedintelor de lucru ‘’ acea sedinta de conducere s-a desfasurat altfel decat in mod obisnuit, procesul-verbal fiind redactat, in opinia nostra post factum si pro causa, de catre seful biroului Resurse Umane pe o foaie separata.

Desi art. 7 alin. (1) din ROI al IJPF Timis prevede ca fundamentarea deciziilor luate de conducerea IJPF se realizeaza in baza propunerilor sefilor de sectoare, fostul adjunct al sefului SPF Moravita Tudorica Marian a declarat sub prestare de juramant in fata instantei de judecata ca nu a solicitat in aceea perioada de timp sprijinul IJPF Timis in mutarea unor politisti de frontiera de la alte sectoare.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par 1 din conventie, inglobeaza, printre altele, dreptul partilor in proces de a prezenta observatiile pe care le considera relevante pentru cauza lor. Intrucat conventia nu vizeaza garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete si efective (Artico impotriva Italiei, 13 mai 1980, par. 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt cu adevarat

4

"intelese", adica examinate cu atentie de instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica in special in sarcina "instantei" obligatia de a efectua o examinare efectiva a motivelor, argumentelor si probelor propuse de parti (Perez impotriva Frantei (MC), nr. 47287/99, par. 80 si Van de Hurk impotriva Tarilor de Jos, 19 aprilie 1994).

II. Audierea martorului BUDA Ioan prin videoconferinta, in modalitatea concreta in care aceasta s-a realizat, a incalcat cerintele unei proceduri echitabile pentru urmatoarele motive:

- Din ansamblul inscrisurilor existente la dosarul cauzei nu rezulta absolut nici un indiciu care sa poata conduce la concluzia ca martorul BUDA Ioan, la momentul audierii sale, s-a aflat in imposibilitate obiectiva de a se prezenta in mod nemijlocit in fata instantei.

- Initiativa ca martorul fie audiat prin videoconferinta i-a apartinut exclusiv instantei de judecata, fara ca martorul sa solicite in mod expres acest lucru ,dupa ce, anterior, in opinia noastra absolut nejustificat, acesta a refuzat sa se prezinte in fata instantei de judecata pe motiv ca se afla...... in concediu de odihna ??!!

- Martorul nu a fost identificat prin confruntarea datelor de identiatate din buletin cu fizionomia acestuia

- In incaperea in care martorul s-a aflat pe parcursul audierii sale nu a fost prezenta nici o persoana neutra care sa poata oferi minime garantii cu privire la absenta oricarei imixtiuni din partea unor terti in procesul de formulare a raspunsurilor oferite de martor

- Nu au fost efectuate verificari prealabile asupra locatiei in care martorul s-a aflat pe parcursul intregii audieri pentru a se putea stabili ca acesta nu a fost ,, ajutat’’ in nici un fel de catre terte persoane in procesul de formulare a raspunsurilor pe care le-a oferit instantei de judecata

- O parte importanta a raspunsurilor oferite de martorul BUDA Ioan nu au avut un caracter spontan existand indicii rezonabile privind imixtiunea unor terte persoane in procesul de formulare a raspunsurilor. Aceasta concluzie am tras-o dupa ce am sesizat, in mod vizibil, ca unele raspunsuri oferite de martor au fost date dupa perioade nefiresti de ezitare pe parcursul carora acesta este foarte posibil sa fi fost ,,ajutat’ de terte persoane. Cu titlu de exemplu amintim faptul ca, la intrebarea directa prin care i s-a solicitat sa spuna daca a intervenit in vreun fel sau altul in detasarea lui Dragomir de la Deta la Moravita, dupa o scurta ezitare, fara a oferi un raspuns punctual cu da sau nu la intrebarea ce i-a fost pusa, a sustinut ca, ,, ...competenta de numire de la un sector la altul revenea inspectoratelor judetene..”

5

Pentru aceste motive apreciem ca audierea martoruluiu BUDA Ioan prin videoconferinta a incalcat principiile unei procedure echitabile sub aspectul :

- prevederilor art. 6 par. 3 lit. d din Conventie, conform carora “orice acuzat are, in special, dreptul sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii” si care consacra dreptul de a interoga martorii acuzarii si pe cei in apararea sa in aceleasi conditii, ca expresie a principiului egalitatii armelor

- prevederilor art.6 par. 1 din Conventie conform carora „Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, […] a cauzei sale, de catre o instanta […] impartiala, […] care va hotari […] asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.” Aceasta incalcare rezulta, pe de o parte , din faptul ca instanta de judecata nu a insistat in a cere martorului sa raspunda la obiect si punctual la intrebarile ce i-au fost adresate acceptand din partea acestuia raspunsuri ambigue , generalist, abstracte, menite sa evite lamurirea aspectelor esentiale care pot contribui la aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele.

In opinia Curtii Europene, statul are obligatia pozitiva de a depune diligenta necesara in scopul asigurarii prezentei martorilor pentru a fi audiati în prezenta acuzatului [CEDO, Sadak si altii c. Turciei nr. 1, nr.29900/96, 29901/96, 29902/96 si 29903/96, hotararea din 17 iunie 2001, par. 67].

Jurisprudenta Curtii a stabilit ca, pentru asigurarea unui proces echitabil, toate mijloacele de proba trebuie discutate in prezenta persoanei acuzate in cadrul unei audieri publice in vederea respectarii principiului contradictorialitatii [Windisch c. Austriei, nr. 12489/86] precum si faptul ca instantele nationale au obligatia de a utiliza toate mijloacele oferite de catre lege pentru a asigura prezenta martorului in vederea confruntarii cu persoana acuzata [Rachdad c. Frantei, nr. 71846/01, hotararea din 13 noiembrie 2003, par. 24].

Pentru toate aceste motive, respectuos, va solicit instantei, ca in temeiul art. 327 alin. (1) C.proc.pen. raportat la art. 323 alin.(4) C.proc.pen.,sa dispuneti reaudierea martorului Buda Ioan in sedinta publica cu privire la prevederile privind mutarile de personal cuprinse in Planul de masuri, document clasificat.

La prezenta cerere anexez urmatoarele documente:

Proces-verbal al sedintei de conducere nr. 1129236 din data de 08.10.2010 Articol de presa referitor la declaratia fostului sef al IJPF Suceava dl. IEREMIE Gheorghe

Cu stima,

DRAGOMIR Valerian

avocat

6