PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Istorie;Clasa: a XII-a;Profesor:Samoilă DanielaUnitatea de învăţare: Statul român modern;Tema: Formarea României Mari;Tipul lecţiei: consolidarea si fixarea cunoştinţelorCompetenţe generale:

Crearea unui discurs istoric despre trecut, avânt ca punct de referinţă valorile democraţiei, păcii şi

toleranţei

Capacitatea de a lucra în grup pentru rezolvarea unei probleme

Utilizarea tehnologiilor în dobândirea informaţiilor, aptitudinilor şi competenţelor istorice şi civice

Pe parcursul derulării unităţii de învăţare elevii vor completa fişe de lucru cuprinzând noţiuni şi

termeni istorici specifici, vor lucra în echipă identificând şi descriind principalele cauze ale

conflictelor, viaţa în timp de război medii, urmările conflictelor.

Elevii vor realiza o documentare utilizând resurse Internet privind primul război mondial si statele

naţionale şi vor prezenta rezultatele cercetării şi propriile reflecţii pe un site de colaborare;

împărţiţi în grupe vor realiza câte o publicaţie în care să descrie şi să analizeze interacţiunile

dintre, vor realiza prezentări power-point

Competenţe specifice : să caracterizeze situaţia României şi a provinciilor ocupate; să descopere cauzele destrămării imperiilor; să specifice momentul declanşării luptei naţionale în provinciile istorice să caracterizeze fiecare etapă a procesului de unire; să sublinieze rolul metodelor folosite de fruntaşii politici pentru realizarea unirii; să reţină atitudinea populaţiei faţă de unire; să identifice personalităţi implicate în lupta naţională să introducă elemente de istorie locală

Evaluare Verificarea sarcinilor de lucru Evaluarea fişelor de lucru Crearea unui eseu argumentativ Completarea unui test de evaluareResurse :

material bibliografic de specialitate: - Istorie – manual pentru clasa a XII-a;

- Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”- Calculator conectat la internet- https://prezi.com/1oanojjc3zt-/untitled-prezi/- www.google.ro - www.wikipedia.com- www.e-şcoala.ro - www.enciclopediaromaniei.ro - www.schoolhistory.co.uk

I. Evaluarea iniţialăPrimul război mondial – metoda cubului

1. Descrie !Descrie derularea operaţiunilor militare în anul 1914 şi determină cauzele eşecului „războiului-fulger” declanşat de Germania2. Compară !Compară caracteristicile războiului de mişcare cu cele al războiului de poziţii. 3. Asociază !Asociază folosirea noilor arme cu instaurarea războiului de poziţii. 4. Analizează !Analizează modalităţile prin care se urmărea slăbirea capacităţii de luptă a adversarilor. 5. AplicăAplică informaţiile despre desfăşurarea războiului şi identifică motivele care au dus la capitularea Germaniei6. Argumentează !Argumentează că Primul Război Mondial a avut un impact puternic asupra civililor.

2. Analiza imaginilor de pe site-uri cu posibilitatea de download-are www.worldwar1.com

www.schoolhistory.co.uk

3. Anul 1917 în documente româneşti

„De luni de zile luptam cu îndârjire pentru apărarea colţului de ţară care mai rămăsese liber. Rândurile noastre se răreau, mulţi căzând seceraţi de proiectilele duşmane şi de boli. Uitasem ce înseamnă un adăpost cald şi o masă omenească, iar despre cei dragi, rămaşi sub ocupaţia duşmanului, de mult nu mai ştiam nimic. Strânsesem în inimile noastre atâta obidă, încât aveam senzaţia că stau gata să plesnească. Zile de grea restrişte trecuseră peste noi şi altele şi mai cumplite ne aşteptau. Niciodată nu ne-a trecut însă prin minte că am fi putut fi definitiv învinşi. Niciodată nu am putut crede, achiar atunci când artileria duşmană ne pisa tranşeele, palmă cu palmă, îmbibând cu carnea şi sângele nostru ţărâna în care ni se odihneau strămoşii. Credeam în victorie. O aşteptam cu îndârjire. Ne pregăteam pentru ea. Eram doar la noi acasă, ne luptam pentru casa noastră, a străbunilor şi urmaşilor.”

( Scrisoare a unui ofiţer român, iarna anilor 1916 / 1917 )

Pe baza textului, descrieţi situaţia din Moldova. Proclamaţia lui Ferdinand I către ţărani ( 1917 )

„Vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat u braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei ( ... ) aţi câştigat totodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat ( ... ) Vi se va da şi o largă participare la treburile publice.” ( I. G. Duca, Memorii )

Regina Maria la Iaşi

„La Iaşi ( ... ) regina şi-a îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle ei. A fost cât a putut mai mult în mijlocul celor care avea u nevoie de o mângâiere ( ... )

O găsim în tranşee printre combatanţi; o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare, printre răniţi, printre bolnavi; ( ... ) N-a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe, cum n-a cunoscut teama şi scârba de molimă sau

nerăbdarea ( ... ) Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat, şi a întrupat frumos, aspiraţiile cele

mai înalte ale conştiinţei româneşti.” ( Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri )

1. Menţionaţi, pe baza textelor de mai sus, care a fost atitudinea monarhiei faţă de soldaţi.2. Ce promitea regele Ferdinand I prin proclamaţia sa ?3. Ce consecinţe au avut acţiunile monarhiei ?4. Descrieţi operaţiunile militare din vara anului 1917.

II. Desfăşurarea lecţiei1. Premisele formării statului naţionalFolosirea metodei Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat:

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţatDesfăşurarea primului război mondialDestrămarea ImperiilorVictoria AntanteiSituaţia României 1916-1918

2. Fişa lecţieiSe lecturează textele referitoare la anul 1918Lecţia Formarea statului naţional

3. Analiza fişelor: Grupa 1 descrie importanţa actului de la 1918 Grupa 2 descoperă etapele unirii Basarabiei cu România Grupa 3 descoperă etapele unirii Bucovinei cu România Grupa 4 descoperă etapele unirii Transilvaniei cu România Grupa 5 caută imagini de pe site-uri care relatează Marea Unire www.e-scoala.ro

www.google.rowww.wikipedia.rowww.curaj.net

III. Evaluare1. Realizarea testului2. Analizând harta, descoperiţi provinciile istorice ale României

3. Completaţi rebusul cu ajutorul fişelor de lucru.

A1                

2          3                      

4          5                        

6                  7                  8              

9              B

1.S-a unit la 15/28 noiembrie 1918 cu România.2.S-a unit cu România la 1 decembrie 1918.3.Instituţie care a hotărât unirea Basarabiei cu

România.4.Conducătorul Consiliului Dirigent.5.S-a unit cu România la 1 decembrie 1918.6.Rege al României în timpul domniei căruia s-a realizat Marea Unire din 1918.7.Oraş în care s-a hotărât unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România.8.Tratat internaţional prin care a fost recunoscută unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România.9.Stat care a recunoscut prin tratatul de la Saint Germain unirea Bucovinei cu România.A_B: Prima provincie românească care s-a unit cu România.

FIȘA LECȚIEI

FORMAREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN

www.once.roMarea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai

Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape

simultan în frontierele Vechiului Regat . www.schoolhistory.co.uk

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.[...]http://www.e-scoala.ro/rezultate-cautare.html?cx=001917213917758368728%3Aa9ilyyhbof4&cof=FORID%3A11&q=ISTORIE&sa=Cauta

O necesitate istoricã - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.

UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

I. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării până la despărţirea de imperiul multinaţional în care provincia româneasca a fost înglobata forţat in 1812.C:\Documents and Settings\Dana\My Documents\GENERAŢIA UNIRII.ppt

Lupta de eliberare naţionala a luat amploare in aprilie 1917 odată cu constituirea Partidului National Moldovenesc, sub preşedinţia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor Ghibu. Partidul avea ca organ de presă ziarul Cuvânt moldovenesc.

Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit ca organ legislativ Sfatul Ţării. Au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Preşedinte al sau a fost ales lon Inculeţ

În condiţiile primejdiei reprezentate de pretenţiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească.

Tulburările provocate de bolşevici în condiţiile destrămării unităţilor militare ruse odată cu lovitura de stat bolşevică din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, au creat noi agitaţii în Basarabia. Conducătorii Republicii Democratice Moldoveneşti au cerut sprijinul armatei române, care a pătruns, în aceste condiţii, în provincie. La 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România iar la 24 ianuarie 1918 Republica Moldovenească şi-a proclamat independenţa.

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a votat în favoarea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România, dupa cum urmează: din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!” .YouTube - Olga Bujor - Basarabia

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

II.Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu RomâniaBucovina, în traducere “Pădure de fag”, este numele dat Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel

Mare şi Sfânt de austrieci în 1775. După pacea încheiată la Kuciuk-Kainargi în 1774, în urma războiului ruso-turc început în 1768, austriecii, ca recompensă că i-au ajutat pe turci, cerură “o rectificare de frontieră în sudul Galiţiei”, necesară trecerii din Transilvania în Galiţia, cuprinzand întregul ţinut al Cernăuţilor si cea mai mare parte a ţinutului Sucevei, vechea capitală a Moldovei.

La 27 Octombrie 1918, se reuneşte la Cernăuţi Adunarea Constituantă, sub preşedintia lui Dionisie Bejan, care hotărăşte “unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un stat national independent”. Adunarea a ales un Consiliu Naţional, compus din 50 de membri, care, la rându-i, instituie un guvern alcătuit din 14 secretari de stat, condus de Iancu Flondor. Noul guvern cere ajutorul armatei române şi astfel, la 9 Noiembrie 1918, Divizia a 8-a, condusă de generalul Iacob Zadic, intră în Bucovina, iar două zile mai târziu trupele române sunt în Cernăuţi, rezervându-li-se o primire entuziastă. La 11 Noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Naţional şi Regele Ferdinand privind eliberarea Bucovinei. A doua zi, Consiliul votează “Legea fundamentală din 12 Noiembrie 1918 asupra puterilor Ţării Bucovina”, prin care îşi asumă întreaga putere în Bucovina. Sextil Puşcariu, ajuns secretar de stat la externe, pleacă la Iaşi pentru a mulţumi Regelui Ferdinand pentru trimiterea armatei în Bucovina. Revenit la Cernăuţi la 23 Noiembrie, Ion Nistor înmânează şefului guvernului, Iancu Flondor, un mesaj din partea guvernului român.YouTube - Grigore Leşe - Cântec despre Bucovina / Song about BukovinaConsiliul Naţional, completat cu 12 fruntaşi dintre refugiaţii bucovineni, hotărăşte convocarea, la 28 Noiembrie 1918, a Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”. La Congres au fost invitaţi şi reprezentanţii germanilor, polonezilor, ucranienilor şi evreilor, dar n-au dat curs invitaţiei decât germanii şi polonezii.

Marea zi pentru Bucovina sosise. La 28 Noiembrie 1918, în sala de marmoră a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului, alături de 7 delegaţi germani, 6 polonezi şi 13 din comunele ucrainene. Ion Nistor a făcut o amplă expunere a motivelor istorice ale acestei declaraţii de unire, care a fost adoptată în unanimitate. Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand Actul Unirii. http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10667/4624496/1/17-contributii-1.jpg

UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIAIII. Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.

La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii Dublei Monarhii, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi .Iuliu Maniu - Wikipedia

Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie

Adunarea de la Alba Iulia

Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi iar Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii. Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea .Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: “Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale.