PARTENERIAT EDUCAȚIONALGÂNDIRE ȘI SIMȚIRE PRIN ARTĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR DEACONU ELENALICEUL SANITAR “ANTIM IVIREANU” – RM. VÂLCEA

Iniţiatori Proiect,Prof. înv. primar Deaconu ElenaProf. înv. primar Adam Mina SimonaProf. înv. primar Pascu LuminițaProf. religie Teleșpan DeliaLiceul Antim Ivireanu, Rm. Valcea

Prof. înv. primar Patrascu Delia Prof. înv. primar Martin Laura BetiniaProf. înv. primar Vladu DanielScoala Gimnaziala Berislăvești

Argument Iata de ce ar trebui sa iubim arta.

Ea este procura acelora care vor sa-si echilibreze viata, calmul, implinirea morala si chiar sanatatea.

Jean-Baptiste Camille CorotÎntr-o lume a aparatelor, a tehnicii aplicate în toate domeniile, a roboţilor şi

maşinilor de tot felul încercăm din toate puterile să păstrăm comuniunea cu natura, cu Pământul- minunată îmbinare de bogăţii şi frumuseţi, cu Universul, cu spiritul… şi oare cum putem face asta dacă nu prin artă?

Încet, încet oamenii uită că în interiorul fiecăruia trăieşte un suflet sensibil la frumuseţe, la muzica naturii, la lacrimi şi flori, la bine şi la rău, uită că fiecare dintre noi e o lume care coexistă alături de alte ,,lumi,, şi împreună formează un adevărat sistem.

Prin acest proiect ne propunem să trezim în copii spiritul de aventură în lumea cunoaşterii prin simţuri, să-i sensibilizăm în faţa frumosului reprezentat de artă, să-i facem să vadă lumea prin ochii unui artist şi să încerce să şi-o reprezinte apoi în manieră proprie.

Este momentul când cei mici trebuie să încerce să trăiască într-o pace cu ei înşişi, dar, în acelaşi timp, să încerce zbuciumul trăirilor interioare.

Noi, cadrele didactice implicate în acest proiect ne propunem să scoatem la iveală partea sensibilă, ascunsă, timidă care sălăşuieşte în fiecare dintre elevii noştri, să-i încurajăm să se exprime liber prin pictură, desene, muzică, artă decorativă, să-şi depăşească inhibiţiile, frustrările, printr-o tehnică pe cât de banală, pe atât de importantă….FRUMOSUL.

OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND PĂRINŢII ŞI ALŢI FACTORI EDUCAŢIONALI DIN COMUNITATE

Conştientizarea părinţilor de necesitatea implicării copiilor în acest proiect educaţional Antrenarea părinţilor în acţiunile propuse Implicarea unor instituţii importante din Sălătrucel şi Rm. Vâlcea în activităţile din

cadrul proiectuluiGRUP ŢINTĂ

Elevii clasei pregatitoare Liceul Antim Ivireanu Rm. Valcea Elevii clasei pregatitoare Scoala Gimnaziala Berislavesti Elevii claselor a II-a Liceul Antim Ivireanu Rm. Valcea Elevii claselor a II-a Scoala Gimnaziala Berislavesti Părinţii elevilor implicaţi în proiect

LOCUL ŞI PERIOADA DE DESFĂŞURARE Noiembrie 2015-iunie 2016 Săli de clasă, săli de festivităţi, laboratoare Spaţiu verde

PARTENERI Şcoala Gimnaziala Berislavesti

STRATEGIA PROIECTULUII. ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞTERE ŞI OBSERVARE A UNOR LUCRĂRI ARTISTICE

Vizionarea unor prezentări cu lucrări reprezentative din cultura naţională şi universală Audiţii muzicale a unor creaţii celebra Expoziţii Activităţi de creaţie Spectacole

II. METODE Observarea Problematizarea Lucrul în echipă Lucrul pe perechi Excursia tematică Exerciţiul practic Concursul Conversaţia

III. MIJLOACE DIDACTICE Internetul Camera video Lucrări artistice Albume Aparatul foto digital

IV. PRODUSE ALE ACTIVITĂŢII Albume foto Lucrări realizate manual Planşe

CD-uri cu imagini ale activităţilor Expoziţii

V. RESURSELE PROIECTULUI Umane- şcolari, învăţătoare Materiale- baza materială existentă, autofinanţareOBIECTIVE DE REFERINŢĂ să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau cromatic, cu accent pe valoarea expresivă a

dominantei cromatice să aprecieze modul de utilizare a elementelor de limbaj plastic, în propriile lucrări şi în

lucrările celorlalţi să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al elementelor de limbaj

plastic, conform propriilor intenţii să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive

intenţionate să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată să interpreteze cântece vocal-instrumental să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru o anumită

modalitate de interpretare, pentru o anumită muzică de audiat să interpreteze cântece din repertoriul pentru copii, adecvat conţinutului de idei şi

caracterului acestora, fără a diminua spontaneitatea şi naturaleţea specifice copilului să diferenţieze în cadrul audiţiilor unele lucrări de factură cultă

OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND CADRELE DIDACTICE Activarea cadrelor didactice în activităţi de documentare ştiinţifică cu privire la tehnici

şi instrumente folosite în activitatea artistică, cu privire la patrimoniul cultural universal şi românesc

Valorificarea şi direcţionarea potenţialului profesional al cadrelor didactice în promovarea unor idei artistice

SCOP Perceperea frumosului din realitatea înconjurătoare, exprimându-se în manieră proprie Îmbogăţirea capacităţii copiilor de a interacţiona cu mediul înconjurător, de a-l

cunoaşte, de a-l explora şi de a-l înţelege Cultivarea respectului faţă de artă, faţă de valorile culturale Stimularea curiozităţii pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi bazate pe

cultivarea frumosului Amenajarea unui colţ al creaţiilor artstice Formarea şi dezvoltarea deprinderilor estetice Recunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea unor tehnici din pictură, muzică, artă

decorativă Perceperea realităţii artistice

OBIECTIVE CADRU Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate

Exprimarea prin muzică Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici

specifice artelor plastice Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe

imagini Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

CALENDARUL ACŢIUNILOR LUNA ACTIVITATEANOIEMBRIE SĂ NE CUNOAŞTEM- ÎNTÂLNIRE CU TOŢI PARTICIPANŢII

INVAŢĂM SĂ SIMŢIM PRIN ARTĂ DESCOPERIM DARURILE NATURII- ACTIVITATE DE

CREAŢIEDECEMBRIE VINE MOŞUL-TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SĂRBĂTORI

ACTIVITĂŢI DE CREAŢIE- PICTURI TEMATICE, PODOABE PENTRU POMUL DE IARNĂ

IANUARIE IARNA- ZÂNA STELELOR DE GHEAŢĂ VIZIONAREA UNOR FILME, PREZENTĂRI ALE UNOR

CREAŢII ARTISTICEFEBRUARIE SĂ FIM PRACTICI ŞI INVENTIVI- LUCRĂRI DIN MATERIALE

SINTETICE PROGRAME ARTISTICE

MARTIE MAMA, FIINŢA CEA MAI DRAGĂ- OMAGIU ARTISTIC ÎNCHINAT MAMEI

PROGRAME ARTISTICE TEMATICEAPRILIE CARNAVALUL PERSONAJELOR

MĂŞTI, BAGHETE, ACCESORII DE CARNAVALMAI A SOSIT LUNA FLORILOR- EXPOZIŢII TEMATICE CU

LUCRĂRI ALE ELEVILOR LUMINĂ ŞI CULOARE ÎN CREAŢIILE ARTISTICE- OBIECTE

LUCRATE MANUAL, PLANŞEIUNIE COPILUL-CEA MAI FRUMOASĂ FLOARE- EXPOZIŢII

VINE VACANŢA DE VARĂ !- LUCRĂRI TEMATICE EVALUAREA PROIECTULUI

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL PENTRU

INTEGRAREA COPIILOR CU C.E.S.

PROF.PT.ÎNV.PREŞCOLAR SPECIAL: ENE ELENA MIHAELA

G.P.P. “STEP BY STEP” CĂLĂRAŞI

Desfăşurarea programului în parteneriat cu o grupă de copii de la centrul S.E.R.A.

Călăraşi, a venit ca răspuns la nevoia profesorilor de a se confrunta cu noi provocări în plan

profesional şi de a elimina rutina din activitatea zilnică.

Am observat modul dificil de comunicare şi manifestările comportamentale ale

copiilor autişti, care atrag atenţia atât în mijloacele de transport, în drumul lor obişnuit către

casă, în parc, la grădiniţă, etc. şi putem afirma că, totuşi, există o participare scăzută a

acestora la activităţile publice. Pentru a-i ajuta pe aceşti copii am derulat proiectul, reuşind să

îi înţelegem mai bine şi să îi ajutăm în dezvoltarea lor.

Activităţile derulate au urmarit socializarea a şase copii care suferă de autism, aflaţi

într-o grupă specială integrată în grădiniţa de masă, G.P.P. “Step by Step”, într-un grup mai

mare de copii, ţinându-se cont de următoarele aspecte: vârsta apropiată a copiilor şi mediul de

provenienţă ( cazuri sociale, copii proveniţi din familii bine închegate). Aceste activităţi au

avut ca scop apropierea fizică, relaţionarea prin diverse moduri de comunicare, observarea

comportamentelor pozitive, cunoaşterea celuilalt, iniţierea prieteniilor între copii de aceeaşi

vârstă, cu intenţia de a-şi fixa anumite deprinderi sociale.

În vederea integrării am considerat necesar desfăşurarea acţiunilor bine determinate de

spaţiu, de material şi nivelul individual, urmărind acceptarea, schimbul de prietenie, stabilirea

contactelor spontane şi regulate cu alţi copii, responsabilizându-i şi oferindu-le posibilitatea

de a alege şi participa liber la activităţi.

Calendarul a cuprins una sau două activităţi pe lună, locul desfăşurării fiind alternativ

locaţiile celor două grădiniţe, dar şi în aer liber. Prima activitate , “ O zi împreună” a fost

rezervată cunoaşterii celor doi parteneri ( copii şi părinţi). “ Împreună ne este mai uşor” a fost

activitatea desfăşurată în luna noiembrie, la care au participat copiii celor două grupe alături

de alţi copii din grădiniţa noastră. S-a făcut turul grădiniţei pentru observarea sălilor de clasă

şi a spaţiilor de joacă, în care copiii au avut prilejul de a se prezenta, a se juca, povesti şi

dobândi noi experienţe împreună. În luna decembrie, copiii celor două grupe au împodobit

bradul de Crăciun, cântând colinde, dansând în jurul bradului şi, într-o altă întâlnire copiii de

la S.E.R.A. au văzut un mic spectacol prezentat de colegii lor din grupa specială, care au

prezentat sceneta “Căsuţa din oală”. În următoarea lună ne-am întâlnit la colegii noştri

“acasă”, unde copiii au participat la jocuri distractive din care au învăţat să stabilească reguli

adecvate de comportare. În luna februarie balonul, acuarelele şi cântecelele ne-au însoţit în

jocurile noastre : “ Balonul zburător”, “ Statuile” , “Pictorii”. În luna mărţişorului ne-am

sărbătorit împreună mamele: noi “ghioceii” şi “animalele pădurii”, oferind un program artistic

şi flori mămicilor. Întâlnirea din luna aprilie am dedicat-o sărbătorilor pascale şi mâinile

noastre dibace au confecţionat felicitări, suporturi pentru ouă, coşuleţe şi ouă decorate. Odată

cu încălzirea vremii, în luna mai, am ieşit la plimbare pe aleile grădinii zoologice din oraşul

nostru. Am sărbătorit ziua copilului, la noi la grădiniţă, printr-un bal mascat, imaginându-ne

că suntem personajele din poveştile noastre preferate. Pentru că soarele cald de vară ne-a

chemat în mijlocul naturii, am desfăşurat ultima activitate la iarbă verde, organizând un picnic

în curtea Prefecturii, unde am purtat discuţii libere, reamintindu-ne de momentele frumoase

trăite împreună pe parcursul desfăşurării acestui proiect.

Jocurile de mişcare-alergare, în care nu există aşteptări sociale în afară de câteva

reguli simple, au trezit bucuria şi s-au putut vedea imediat reacţiile lor la reuşită .

Activităţile gospodăreşti din toamnă au fost o sursă de plăcere, stimulându-le văzul şi

mirosul. Roşul ardeilor, verdele pătlăgelelor, portocaliul morcovilor şi albul ţelinei au încântat

privirea, fondul muzical ales a însufleţit atmosfera. Gustul dulce şi mirosurile specifice au

făcut ca toamna să fie prezentă în grupa noastră. Observând, gustând, pipăind şi măncând au

reuşit să treacă peste obstacolele care le stăteau în calea învăţării. Cu zâmbetul pe buze, copiii

au aşezat la întâmplare legumele în borcane, iar din joaca lor s-au născut mici “capodopere”

care au transformat o simplă activitate într-un act artistic.

Activităţile în aer liber au urmărit atât învăţarea, cât şi dezvoltarea unor

comportamente sociale deja existente. Este adevărat că pentru unii copii în special şi pentru

alţii într-o anume perioadă a dezvoltării, copierea comportamentului este caracteristică,

dificultăţile de comportament manifestate de copii au fost principalul obstacol. La o parte din

copii am observant uşurinţa cu care se apropiau de colegi, dar, la cei mai mulţi iniţiativa,

schimbul, comunicarea, acceptarea sau lipsa de imaginaţie, au constituit o problemă.

Explicaţiile noastre, mijloacele de suport şi implicarea au fost paşii pe care noi i-am făcut în

acţiunile noastre. În jocurile desfăşurate am pus accent pe spontaneitate, neurmărind un

anume tipar sau neavând întotdeauna o anume locaţie. Strada, parcul, curtea grădinii

zoologice, faleza sau spaţiul de joacă din curtea grădiniţei au fost locurile în care ne-am

întâlnit pentru a ne juca şi a petrece timpul împreună.

Jocurile “ de-a ceva” , scenetele, jocurile imitative, uneori dificil de realizat datorită

simbolurilor şi semnificaţiilor ce trebuiau decodificate, au fost înţelese într-un mod aparte de

copii, apreciate atât de “actori” cât şi de “spectatori”, aceştia aplaudând de fiecare dată când

simţeau să o facă. Deliciul momentelor de pauză l-a făcut cozonacul aburind în dimineţile de

iarnă, fursecurile si prăjiturile cremoase. Copiii au învăţat să mănânce împreună, au aşezat

masa punând în practică abilităţile dobândite, recompensându-i la finalul fiecărei activităţi.

Participarea la activităţile artistice precum carnavalul şi serbarea şi primii paşi făcuţi la

începutul proiectului: întâlnirea părinţilor, schimbul de idei, au condus la crearea unui climat

prietenos care le-a conferit părinţilor copiilor cu autism mai mult confort şi părinţilor copiilor

cu dezvoltare tipic normală mai multă flexibilitate în gândire.

Considerând că nu numai activităţile desfăşurate în sala de grupă, într-un mediu

formal, contribuie la formarea şi dezvoltarea copiilor ci şi cele desfăşurate în alte locaţii ajută

în special copilul cu CES să-şi întărească comportamentele pozitive, apropiindu-l mai mult de

realitatea înconjurătoare, făcându-l conştient de existenţa sa şi a altora în această lume, am

ales ca multe din activităţile desfăşurate să aibă ca decor natura, pe scena vieţii cu actori

diferiţi dar egali, în agitaţia cotidiană, determinând schimbări vizibile ale comportamentului

social şi cognitiv.

După opinia mea, proiectele educaţionale au efecte benefice atât pentru copii cât şi

pentru cadrele didactice pentru că facilitează schimbul de experienţă între profesori, iar copiii

sunt întotdeauna bucuroşi să cunoască alţi copii, să se joace împreună, stabilind relaţii, să

trăiască experienţe inedite, dezvoltându-se armonios.

Bibliografie:

Popovici Doru Vlad, “Elemente de psihopedagogia integrării”, Editura Pro

Humanitate, Bucureşti, 1999;

PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ –BISERICĂ

PROF. FILOTE TEODORA, GR. NR 1 FÎRȚĂNEȘTI

ARGUMENTAREA PROIECTULUI

Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror

semnificaţii, în înţelesul lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, apoi

în grădiniţă, preşcolarii învaţă să-şi manifeste într-un anumit fel sentimentele, îşi formează

deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu

Dumnezeu şi cu semenii.

Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi începută de la cea mai fragedă vârstă pentru

că primii ani ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului.

SCOPUL: Cunoaşterea invăţăturilor Bisericii , a tradiţiilor religioase si formarea

virtuţilor creştine.

OBIECTIVE:

-recunoaşterea aspectului unei Biserici Ortodoxe;

-cunoaşterea unor sărbători creştine cu o mai mare însemnătate pentru ei (Craciun, Florii,

Paşte, Sf. Nicolae);

-educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti

aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos );

-educarea atitutdinilor de toleranţă între copiii care aparţin diferitelor culte.

GRUPUL ŢINTĂ:

Preșcolarii grupei mari și mijlocii

Cadrele didactice

Părinții preșcolarilor

DURATA PROIECTULUI:

Începând cu anul școlar 2014-2015 ,pe o perioada nedeterminată,până când una din părți va

dori întrruperea parteneriatului.

MODALITĂŢI DE REALIZARE (FORME DE ORGANIZARE):

-vizitarea bisericii de către copii;/ -vizitarea grădiniţei de către preot;/ -convorbiri;/ -lecturi; / -

memorizări;/ -activităţi artistico-plastice;/ - acţiuni caritabile

RESURSE UMANE:

-copiii grupei mari si mijlocii,preotul paroh ,educatoare ,părinţii/bunicii copiilor

MATERIALE consumabile,copiator,imagini ,cd -uri cu filme educationale

PARTENERI: Biserica Adormirii Maicii Domnului, Cadrele didactice, Comitetul

reprezentativ al părinților

REZULTATE AȘTEPTATE

Mecanisme funcționale de cooperare între gradiniță și biserică

MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A EFECTELOR

PROIECTULUI: Portofoliul proiectului/ Cd cu imagini de la activitățile desfășurate / Desene

EVALUARE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE

EVALUAREA INTERNĂ se va face în urma fiecărei întâlniri ,fotografii și materiale rezultate

în timpul întâlnirilor

EVALUAREA EXTERNĂ se va viza măsurarea efectului asupra grupului ținta

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Posibilitatea continuării acțiunilor și pe viitor

l. DISEMINAREA PROIECTULUI

Festivitatea de închidere a proiectului/ Site- ul școlii

Data Activitate Forme de org Loc desfășurare Participanți

Nov „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” – ocrotitorii copiilor

Împărtăşirea copiilor

Biserica PreotulCopiii, educatoarele,

Dec „Nașterea lui Iisus”

Povestea educatoarei

Sala de grupăCopiii, educatoarele, preot

Apr „Hristos a înviat !”Expozitie de desene

Grădiniţă Copiii, educatoarele, părinţii,preotul, directorul

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

ŞCOALĂ - GRĂDINIŢĂ

PROF.INV.PRIMAR ALESU SILVIA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GEORGE POBORAN ’’SLATINA

Coordonatorii proiectului: Şcoala Gimnaziala ,,George Poboran ’’Slatina PROF.INV.PRIMAR ALESU SILVIA Şcoala Gimnaziala ,,George Poboran ’’Slatina Prof.inv.primar Predut Lucia

Grupa mare Gradinita cu Program Prelungit Nr. 4 Slatina Prof.inv. prescolar Buzatu Silvia si Ed. Popescu Ecaterina

ARGUMENT

In cadrul acţiunii de reformare a sistemului de învăţământ şi reaşezarea lui pe baze

moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor educaţionale, ce crează oportunităţi

de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare in vederea atingerii unui scop comun.

Integrarea copilului in şcoală presupune mai întâi formarea unor rprezentări corecte care să

le permită preşcolarilor o adaptare afectiv- motivaţională la mediul şcolar.În calitatea noastră

de părinti, educatori sau invăţători ne-am intrebat adesea: “De ce se manifestă adesea unele

forme de inadaptare a copiilor chiar din primele zile de şcoală? De ce unii elevi din clasa I nu

fac faţă cerinţelor şcolare?

Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar in cunoaşterea particularităţilor de

vârstă şi individuale a copiilor sau in stilul de activitate al învăţătorului, ci se impune o

cunoaştere şi o analiză atentă a activităţii din grădiniţă şi familie- medii care asigură

pregătirea copilului pentru şcoală.

În acest scop , organizarea unor activităţi commune( şcoală-grădiniţă) ce vizează

familiarizarea copiilor cu munca şcolarilor, cu relaţiile ce se stabilesc între învăţător si elevi,

elevi-elevi, ar face ca reprezentările copiilor despre şcoală sa fie mai clare,mai coerente si mai

apropiate de realitate, acest lucru conducând la in debut şcolar optim.

Din acest motiv am considerat că un parteneriat şcoală-grădiniţă, prin intermediul căruia să

surprindem toate aceste aspecte, să le inţelegem si apoi să le sintetizăm într-o strategie, ar

permite egalizarea şanselor şcolarilor şi integrarea optimă a copiilor in clasa I.

Scopul proiectului:: Pregătirea preşcolarilor în vederea integrării cu succes în clasa

pregǎtitoare

Obiective:

Preşcolarii:

să se familiarizeze cu specificul activităţii şcolare

să se creeze o stare psihologică pozitivă în raport cu apropiata intrare în şcoală

să se dezvolte aptitudinea de şcolaritate a copiilor prin antrenarea abilităţilor, deprinderilor

şi atitudinilor pozitive în rezolvarea unor sarcini de tip şcolar

să cultive disponibilităţi motivaţionale afective

să faciliteze relaţii interpersonale pozitive în cadrul grupului

Şcolarii:

sǎ împǎrtǎşeascǎ experienţa pozitivǎ dobânditǎ în şcoalǎ, în vederea creşterii interesului

preşcolarilor pentru activitatea din şcoalǎ

sǎ stabileascǎ relaţii de cooperare, ajutor, înţelegere, toleranţǎ, prietenie

Durata proiectului:

noiembrie 2014 - iunie 2015

Grup ţintǎ:

elevii clasei IB

elevii clasei a III-a C

preşcolarii grupei mari

cadre didactice

pǎrinţi

Echipa de proiect: Prof. înv. primar: Silvia Alesu / Prof. înv. primar: Lucia Preduţ/ Prof.

înv. preşcolar Silvia Buzatu / Educ. Ecaterina Popescu

Resurse:

de timp: noiembrie 2014-mai 2015

umane: preşcolari, şcolari, educatoare, învăţătoare, părinţi

materiale: calculator, softuri educaţionale, cărţi de literatură pentru copii, obiectele

şcolarului (rechizite, manuale), aparat de fotografiat, diplome

Monitorizarea şi evaluarea proiectului:

Cadrele didactice vor realiza un portofoliu care să cuprindă fişe de evaluare pentru fiecare

activitate. Se va urmări:

desfăşurarea activităţilor cuprinse în proiect

modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi în care reacţionează participanţii la

proiect

modul în care sunt folosite resursele umane

impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă şi asupra celor două instituţii

(anticiparea schimbărilor produse ca urmare a derulării proiectului)

probleme care apar în implementarea proiectului

Evaluare:

- realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor

- CD cu imagini de la desfăşurarea activităţilor

- crearea unui album cu imagini din timpul desfăşurării activităţilor

- sondaj de opinie în rândul părinţilor şi al copiilor

Impactul proiectului:

Cu siguranţă că va fi un valoros schimb de idei, iar produsele finale vor aduce satisfacţii

copiilor.

Participanţii la proiect vor descoperi ce înseamnă toleranţa, munca în echipă.

Comunitatea şi familia vor fi stimulate în a se implica efectiv în activităţile desfăşurate în

cadrul şcolii sau al grădiniţei.

Implementarea proiectului:

Într-o primă etapă s-a stabilit o întâlnire a participanţilor (învăţătoare, educatoare), pentru

stabilirea calendarului de activităţi.

S-a decis natura informaţiilor despre copii, necesare a fi cunoscute de ambele părţi - şcoală

şi grădiniţă; s-a stabilit termenul la care vor fi transmise aceste informaţii.

Se vor vizita instituţiile de învăţământ, se vor realiza activităţi care să implice atât

preşcolarii cât şi şcolarii.

La sfârşitul proiectului se va realiza o expoziţie cu toate lucrările copiilor.

Diseminare:

o împǎrtǎşirea experienţelor pozitive în rândul pǎrinţilor şi în cadrul comisiilor metodice

o postarea unor imagini reprezentative din cadrul activitǎţilor şi a opiniilor formulate de

participanţi pe site-ul şcolii

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Nr.crt.

ACTIVITATEA LOC DE DESFĂŞURARE

TERMEN

1. “La început de drum”- intalnire de lucruLansarea proiectului ”Adaptarea copiilor la regimul scolar”

Şcoala Gimnazialǎ ,,George Poboran”

Noiembrie2014

2. „E vremea colindelor”Îl aşteptăm împreună pe Moş CrăciunRealizarea de felicitari pentru copiii de la gradinita partenera.

Şcoala Gimnazialǎ ,,George Poboran”

Decembrie 2014

3. “Mărţişoare, mărţişoare”-semne noi de sarbatoare-felicitare pentru mama, schimb de modele-realizarea de martisoare pentru mamici

Grǎdiniţa cu Program Prelungit Nr. 4

Februarie 2015

4. ,,Şcoala – un loc primitor”- vizitarea şcolii de către preşcolari- prezentarea unei activitǎţi specifice şcolarilor- realizarea unor desene pe teme atractive pentru preşcolari şi elevi - concurs de ghicitori

Şcoala Gimnazialǎ ,,George Poboran”

Martie2015

5. ,,Ne pregǎtim împreunǎ pentru Paşti!”- confecţionarea de felicitǎri şi ornamente pentru Paşti- vopsirea ouǎlor, în aşteptarea Iepuraşului

Grǎdiniţa cu Program Prelungit Nr. 4

aprilie

2015

6. ,,Joacǎ fete şi bǎieţi!”- plimbare în parc- jocuri de mişcare, în aer liber - desene pe asfalt

Parcul mare

mai2015

7. ,,De ziua ta, copile drag!”- sǎrbǎtorirea zilei copilului- activitǎţi de divertisment- desene pe asfalt

Şcoala Gimnazialǎ ,, George Poboran”

1 iunie2015

8. ,,Copilul, pe puntea dintre grădiniţă şi şcoală”- masǎ rotundǎ- întâlnire cu pǎrinţii preşcolarilor- evaluarea proiectului

Grǎdiniţa cu Program PrelungitNr. 4

iunie2015

PROIECT DE PARTENERIAT - GRĂDINIŢĂ- ŞCOALĂ

“AZI PREŞCOLARI, MÂINE ŞCOLARI”

PROF. MOTOŞ CRISTINA, GRĂDINIŢA P. N. DAROVA

PARTENERI: Grădiniţa cu P.N. Darova

Şcoala Gimnazială Darova

TEMA PROIECTULUI: ,,Azi preşcolari, mâine şcolari”

ARGUMENT:

Copilul este un mic univers, iar creșterea și devenirea lui ca adult reprezintă un drum lung și

sinuos, plin de urcușuri și coborișuri, al cărui aspect central îl reprezintă personalitatea, in

toate aspectele ei.

Pasul către școlaritate reprezintă un prag ce implică o serie de aspecte psihologice specifice

adaptării școlare, iar acest lucru imprimă o direcție generală a întregii perioade pe care copilul

o va petrece în școală.

Frecventarea grădiniței de către copil alături de crearea unei imagini pozitive a școlii în ochii

micului om, au un rol important în adaptarea cu succes a copilului în școală. Copilul trebuie

învățat că școala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului, de îngrădire a

activităților libere din cadrul grădiniței ci reprezintă o continuare absolut normală a activității

copilului, care este în continuă evoluție, fiind capabil să realizeze jocuri mult mai complexe

decât cele din grădiniță.

Pentru a înlesni cu mai multă ușurință adaptarea optimă a copilului în școală, se dorește să se

mențină o strânsă legătură între școală și grădiniță, două instituții asemănătoare și deosebite,

în același timp, scop operaționalizat prin efectuarea de vizite, de colaborări, de schimburi de

experiență, ce pun preșcolarii în legătură directă atât cu școlarii cât mai ales cu învățătorul.

SCOPUL PROIECTULUI: Familiarizarea preşcolarilor cu specificul activităților

desfășurate în cadrul clasei de elevi, în vederea unei adaptări optime la regimul școlar.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

- Antrenarea școlarilor și preșcolarilor în desfășurarea unor activități comune;

- Asimilarea de către preșcolari a unor reguli de conduită individuală și colectivă;

- Stimularea creativității și inițiativei copiilor prin jocurile didactice propuse;

- Consolidarea deprinderilor de comportare civilizată;

- Conștientizarea rolului noului adult – învățătorul;

- Dezvoltarea unor emoții și sentimente pozitive ce pot favoriza activitățile de învățare viitoare;

- Dezvoltarea unor abilități de a lucra în echipă.

GRUP ȚINTĂ:

- Beneficiari direcți: -preşcolarii de la grupa mare; - şcolarii clasei a IV-a , Beneficiari

indirecți: părinții copiilor.

REZULTATE AȘTEPTATE:

- Responsabilizarea părinților preșcolarilor în vederea integrării cu succes în clasa I;

- Stimularea motivației copiilor și participarea lor activă și responsabilă la activitățile comune

desfășurate;

- Cunoașterea de către copii a învățătoarei, precum și a școlii în care vor învăța;

- Formarea unor abilități de lucru în echipă;

- Îmbogățirea cunoștințelor copiilor prin implicarea lor în diversele activități comune.

RESURSE UMANE: - iniţiatori proiect: prof. Motoş şi prof. Breban Ramona- elevii clasei a-IV-a - preşcolarii grupei mari- părinţii preşcolarilor- părinţii şcolarilor RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE: - Reviste- Aparat foto- Autofinanțare- Contribuţii ale părinților. RESURSE TEMPORALE: Parteneriatul se desfăşoară pe parcursul semestrului II al anului

şcolar2015-2016, cu posibilitate de prelungire.

RESURSE SPAȚIALE: Sala de clasă de la școală și de la grădiniță; Curtea școlii

RESURSE INFORMAȚIONALE: Reviste, Cd-uri, Dvd-uri cu diverse filmulețe

RESURSE MATERIALE: - planşe didactice - creioane colorate- fişe de lucru - acuarele- hârtie creponată - imagini din poveşti - hârtie colorată - calculator- carton - cărti cu poveşti- puzzle - măşti şi accesorii- CD-uri cu poveşti.

ACŢIUNI PROPUSE:

ACTIVITĂŢI COMUNE ALE PREŞCOLARILOR ŞI ŞCOLARILOR:

- familiarizarea preşcolarilor cu activităţile şcolare;

- Incondeierea ouălor de Paşte

- Confecţionarea unor felicitări pentru mame;

- Desen, pictură, lucrări practice;

- Prezentarea unor programe de cântece şi poezii ;

- Expoziţie cu lucrările preşcolarilor, în holul grădiniţei şi al şcolii;

- Expoziţie cu lucrări ale elevilor cls. aIV-a în holul grădiniţei şi şcolii;

- Program artistic.

PROMOVAREA PROIECTULUI

- prezentarea programului, proiectului în cadrul unor simpozioane şi sesiuni de comunicări

- prezentarea portofoliilor.

EVALUAREA PROIECTULUI

- aprecieri generale, realizarea unui portofoliu cu lucrări.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

1.

,,E ziua mamei!”- confecţionarea unor felicitari

pentru mame;- cântece, poezii dedicate mamei.

Şcoala Gimn. Darova

Mar.2016şcolari, preşcolari,

învăţătoare, educatoare, mămici,bunici

2. “A venit primăvara !”- încondeierea ouălor cu ocazia

sărbătorilor pascale

Gradiniţa P. N. Darova

Apr. 2016 şcolaripreşcolariînvăţătoareeducatoare

3.

Desenăm și învățăm-desen pe asfalt cu temă dată, concurs de cultură generală

Curtea şcolii Mai 2016 şcolari,preşcolari, învăţătoare, educatoare, părinţi, invitaţi de

onoare

4. “Bun ramas , grădiniţă !”-participarea elevilor la serbarea

preșcolarilor.

Gradinita P. N. Darova

Iun.2016 şcolari, preşcolari,învăţătoare, educatoare,

mămici,bunici

EVALUAREA PROIECTULUI:

Observarea sistematică a copiilor;

Expoziții cu desenele și materialele realizate de către copii.;

Album cu fotografiile realizate pe parcursul desfășurării activităților;

Discuții cu partenerii de proiect care au contribuit la activitățile desfășurate.

ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE:

Expoziții cu materialele rezultate în urma desfășurării activităților prevăzute în proiect.

Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice ale învățătorilor și educatoarelor.

Parteneri: Director:

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

LET’S BE FRIENDS!- HAI SᾸ FIM PRIETENI!

PROF VĂTĂU ROXANA MARIA

COLEGIUL GHEORGHE TĂTĂRESCU ROVINARI

Motto:  “Profunzimea prieteniei nu depinde de distanta.” – Rabindranath Tagore

ARGUMENT

Parteneriatul implică atingerea unor obiective de către cele şase instituţii, care devin

principalii beneficiari, dar care creează beneficii şi partenerilor.

Primul mediu de educare al copilului este familia, apoi grădiniţa şi şcoala. Educaţie face

şi comunitatea locală prin autorităţile locale (primărie, prefectură etc), biserica, poliţia,

pompierii, organizaţiile non-profit, vecinii, cartierul, toate mediile cu care copilul vine în

contact. Prin capacitatea lui de asimilare, prin imitaţie, acesta devine un receptor educaţional,

fără filtrări prealabile.

Pornind de la ideea că şcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a

cadrului formal pentru a intra în relaţie cu semenii, am iniţiat proiectul LET’S BE FRIENDS!-

HAI SᾸ FIM PRIETENI!”, realizabil prin îmbinarea activităţilor curriculare şi

extracurriculare. Alegând o temă cu rol însemnat în pregătirea social-civică a copiilor, am

considerat că putem valorifica oportunităţile căutând parteneri atât în judeţul nostru, cât şi în

afara acestuia.

SCOPUL PROIECTULUI

Proiectul are ca scop major constituirea unui grup partenerial format din cadre didactice şi

elevi care provin din instituţii de învăţământ preuniversitar din judeţe diferite şi implicarea

acestora în activităţi de comunicare şi relaţionare cu alţi elevi şi cadre didactice.

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

*      formarea unei atitudini motivante şi responsabile faţă de oraşul de reşedinţă;

*  motivarea copiilor să participe la activităţi de cunoaştere a localităţii natale, a trecutului

istoric, a obiectivelor economice şi administrative, social-culturale, a tradiţiilor culturale şi

religioase;

*      exersarea deprinderilor elementare de comportament social;

*      lărgirea cercului de prieteni, în vederea unei mai bune adaptări sociale a copiilor;

*      cultivarea spiritului de colaborare, întrajutorare şi competiţie;

*      promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor trei instituţii implicate în

proiect;

*      dezvoltarea colaborării şi cooperării între cadrele didactice din cele trei instituţii, părinţii

elevilor şi autorităţile locale în vederea realizării unor programe educaţionale deosebite,

instructive şi atractive pentru şcolari şi adulţi.

RESURSELE PROIECTULUI

Resurse umane:

* elevii şcolilor implicate;

* cadrele didactice implicate;

* invitaţi;

* colaboratori.

Resurse materiale:

* hârtie; * mape;

* obiecte de scris; * fotografii;

* calculator; * imprimantă;

* laptop; * videoproiector;

* copiator; * aparat foto;

Resurse informaţionale:

* Internet;

* Bibliotecile şcolare.

LOCUL DE DESFĂŞURARE:

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DIN CADRUL PROIECTULUI:

frontal, individual, pe grupe.

DURATA PROIECTULUI:

ECHIPA DE PROIECT:

COLABORATORI:

GRUPUL ŢINTĂ:

* beneficiari direcţi: elevii implicați, cadrele didactice implicate;

* beneficiari indirecţi: ceilalţi elevi ai şcolii, părinţii elevilor din grupul ţintă, cadrele

didactice implicate, invitaţii.

MONITORIZAREA

Echipa de lucru va realiza fotografii şi un jurnal cu descrierea activităţilor desfăşurate. Se va

urmări ca elevii implicaţi să-şi împărtăşească liber părerile şi impresiile personale asupra

temelor propuse la fiecare etapă a derulării proiectului.

Monitorizarea şi evaluarea activităţilor vor fi efectuate de către directorii celor şase instituţii,

coordonatorii proiectului împreună cu reprezentantul din  partea Inspectoratelor Şcolare

Tematica e concepută astfel încât să  nu îngrădească prin concepţie sau

mod de redactare gândirea  independentă a participanţilor/grupului- ţintă.

Se va urmări să se menţină această  tendinţă.  Responsabilitatea participanţilor include

şi dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în  acţiuni  concrete . 

EVALUAREA ( FORME DE EVALUARE):

* jurnale individuale sau colective;

* prezentarea rezultatelor, a produselor obţinute (fotografii, desene, eseuri, invitaţii);

* expunerea lucrărilor realizate;

* album foto;

* elaborarea unui chestionar cu scopul monitorizării evoluţiei proiectului şi identificării

schimbărilor în atitudinea elevilor şi cadrelor didactice implicate.

* Realizarea unei pagini web cu activitatile desfasurate in cadrul proiectului

DISEMINAREA:

* prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor sau a activităţilor;

* redactarea de articole în revista şcolii şi în ziare locale;

* evidenţierea elevilor participanţi la proiect la serbările şcolare;

REZULTATUL (TIPURI DE PRODUSE):

* fotografii;/ desene;/ eseuri;/album foto;/ jurnal de proiect;/ cd-uri;/ postere;/ invitaţii.

IMPACTUL:

* îmbunătăţirea colaborării între elevi/cadre didactice proveniţi din şcoli din medii şi

localităţi diferite;

* dorinţa elevilor de a desfăşura mai multe activităţi extracurriculare;

* curiozitatea şi dorinţa elevilor de a cunoaşte elevi din şcoli din alte localităţi ;

* implicarea responsabilă şi afectivă a elevilor în viaţa şcolii;

* continuitatea: dezvoltarea de parteneriate cu şcoli din alte zone, elaborarea de noi proiecte

în viitor, atragerea părinţilor, a altor membri ai comunităţii în strategiile educaţionale ale

şcolii.

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ

PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMȂNTUL PREŞCOLAR:

MATEESCU DIANA

GRĂDINIŢA : PRICHINDEL

Obiectivul general al proiectului:

Asigurarea continuităţii procesului de instruire şi educaţie de la grădiniţă la şcoală prin

familiarizarea preşcolarilor cu sala de clasă, cu ambientul, cu învăţătoarea în scopul integrării

lor cu succes în viaţa de şcolar.

Argument:

Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult

“funcţia majoră”, obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din

grădiniţă. Un rol important în pregătirea copilului pentru şcoală revine

atingerii obiectivelor ce vizează comportamente psiho-sociale ale

personalitǎţii copilului care contribuie la integrarea şi adaptarea copilului

la viaţa şcolară.

Acest proiect a luat naştere dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: relaţia

sporadică dintre şcoală şi grădiniţă, dezorientarea părinţilor în ceea ce priveşte cerinţele şcolii,

necunoaşterea suficientă a prevederilor celor două programe.

Prin activităţile acestui parteneriat încercăm să dezvăluim copiilor frumuseţea vieţii de

şcolar, prin implicarea în activităţi comune plăcute, să găsim cele mai eficiente căi pentru a

asigura adaptarea preşcolarilor la viaţa şcolară.

Proiectul de parteneriat este necesar întrucât contribuie la realizarea planului de

şcolarizare pe anul 2015-2016 la clasa I prin colaborarea grădiniţă-şcoală şi familiarizarea

părinţilor preşcolarilor cu oferta educaţională a şcolii.

Grupul ţintă: preşcolarii din grupa mare

Beneficiari direcţi şi indirecţi:

Preşcolari/ elevi/ învăţători/ educatoare/ şcoală/ părinţi/ comunitate

Durata: un an şcolar: 2015/2016

Locul desfăşurării:

Şcoala Nr.

Grădiniţa Nr.

Obiective specifice proiectului:

Formarea unor reprezentări corecte despre şcoală şi activitatea de tip şcolar;

Pregătirea psihologică a copilului şi trezirea interesului de a deveni şcolar;

Eficientizarea relaţiei grădiniţă-şcoală-familie

Consolidarea deprinderilor şi priceperilor de exprimare corectă;

Formarea unei conduite civilizate;

Însuşirea de noi deprinderi prin activităţi comune preşcolari – şcolari.

Rezultate aşteptate:

Schimb de experienţă eficient în ceea ce priveşte specificul muncii din şcoală şi grădiniţă

Stabilirea unor relaţii de prietenie între preşcolari şi şcolari

Formarea de abilităţi de comunicare

Promovarea, în comunitate, a unei imagini pozitive a celor două instituţii implicate

Expoziţie cu materialele realizate. Panou tematic. Album foto

Postarea pe site-ul şcolii

Produse ale activităţilor comune ale preşcolarilor şi şcolarilor

Monitorizarea şi evaluarea proiectului:

Cadrele didactice vor realiza un portofoliu care să cuprindă fişe de evaluare pentru fiecare

activitate. Se va urmări:

desfăşurarea activităţilor cuprinse în proiect

modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi în care reacţionează participanţii la

proiect

modul în care sunt folosite resursele umane

impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă şi asupra celor două instituţii

(anticiparea schimbărilor produse ca urmare a derulării proiectului)

probleme care apar în implementarea proiectului

Evaluarea va fi:

curentă (la sfârşitul fiecărei activităţi)

finală (la sfârşitul proiectului)

Materiale/ instrumente de evaluare:

chestionare/ portofolii/ proiecte/ produse ale activităţii elevilor/ jurnal de reflecţii/ fişe de

autoevaluare/ rapoarte de lucru

Activităţi propuse:Nr crt.

Activitatea Locul desfăşurării

Participanţi Termen

1. La început de drum – întâlnire de lucru

Grădiniţa EducatoareÎnvăţătoare

Septembrie2015

2. Lansarea proiectului Pas cu pas spre viaţa de şcolar

Grădiniţa EducatoareÎnvăţătoare

Părinţi

Octombrie2015

3. Vizită la şcoala:Ne împrietenim cu şcolarii – jocuri

Şcoala EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Elevi

Noiembrie 2015

4. Îl aşteptăm împreună pe Moş Crăciun

Grădiniţa EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Elevi

Decembrie2015

5. “Nu arunca!...gândeşte şi foloseşte!”(confecţionarea de jucării

din deşeuri)

Şcoala EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Elevi

Ianuarie2016

6. Mărţişoare, mărţişoare Grădiniţa EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Elevi

Februarie2016

7. Ora de curs: Ce înseamnă să fii elev? Şcoala EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Martie2016

8. Activitate ecologică: Sădim împreună copacul prieteniei.

Curteaşcolii

EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Aprilie2016

9. Drumeţie Împrejurimile din Bucureşti

EducatoareÎnvăţătoarePreşcolari

Mai2016

10. Evaluarea proiectului Grădiniţa Educatoare; ÎnvăţătoarePărinţi; Preşcolari

Iunie2016

PARTENERIAT EFICIENT

GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ - FAMILIE – COMUNITATE

PROF. MÎŢU LENUŢA

GRĂDINIŢA NR 178 , SECTOR 5, BUCUREŞTI

Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului, adoptată de Adunarea Generală a

O.N.U. in noiembrie 1989, la care a aderat şi România precizează într-un articol : “ Copilul

are dreptul să trăiască în familie şi să fie înconjurat cu dragoste şi înţelegere, el are dreptul la

educaţie, la cultură , la cunoaşterea tuturor valorilor umane şi a valorilor spirituale”. Se arată

faptul că un copil are dreptul la prietenie, dragoste, respect, solidaritate, pace, înţelegere,

libertate etc.. Prin urmare, educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, aşa cum spune

Kant, “Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”. Această educaţie este primită de către

copil de la familie, grădiniţă şi şcoală.

Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape ale vieţii revine în primul rând

familiei sale. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă programe foarte bune, ea nu poate estompa

experienţele negative acumulate de copil în familia sa. Pe de altă parte, ceea ce învaţă copilul

în grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă, rezultatele fiind considerabil scăzute dacă

părinţii nu întăresc şi nu valorifică programul educativ desfăşurat de educatoare. In

consecinţă, pentru ca eficienţa educaţiei din grădiniţă să aibă un randament sporit, este

necesar ca programul educativ să fie cunoscut şi înţeles de către familie şi realizat prin

colaborare între instituţia familială şi cea preşcolară.

Pentru a putea realiză o bună colaborare între grădiniţă - familie – comunitate este

necesar să se înţeleagă consilierea părinţilor privind cunoaşterea propriilor copii şi aplicarea

unor strategii educaţionale corecte, în familie şi grădiniţă. Se pot delimita, astfel două tipuri

de obiective:

1. obiective specifice privind activitatea şi îndatoririle educatoarei:

- să informeze părinţii privitor la standardele de creştere şi dezvoltare a copiilor în funcţie de

vârsta şi particularităţi psihoindividuale;

- să asculte cu atenţie informaţiile primite din familie;

- să facă cunoscut scopul şi conţinutul programului educativ din grădiniă ;

- să acorde consiliere individuală sau de grup pe teme de educaţie în familie sau grădiniţă;

- să se informeze familia cu privire la modificările de comportament ce apar pe parcursul unui

nivel de dezvoltare intervenind şi corectând acolo unde este cazul.

2. obiective specifice de colaborare a părinţilor cu grădiniţa :

- să informeze educatoarea asupra atitudinilor şi comportamentelor copilului în familie;

- să continue în familie programul educaţional propus de grădiniţă , îmbinând armonios

atitudinea permisivă cu severitatea şi exigenţa;

- să participe active în cadrul parteneriatului familie-instituţie preşcolară;

- să dea dovadă de perseverenţă în acţiunile educative, solicitând sprijinul cadrului didactic de

câte ori este cazul;

- să fie mereu alături de copil şi să-i ofere sprijin în toate acţiunile sale, solicitând chiar

asistenta specializată.

De cele mai multe ori, intrarea copiilor în grădiniţă în grupa mică este resimţită, atât de

către copii cât şi de către părinţi, ca o rupere care provoacă emoţii, temeri şi anxietate de

ambele părţi. Nu doar familia şi copiii sunt afectaţi de noua situaţie, normală de altfel.

Educatoarele care îi preiau pe copii sunt zilnic asaltate cu întrebări şi cereri ale familiei, care

exprimă dorinţa membrilor acesteia de a fi în continuare în controlul situatiei, ocrotitori, grija

acestora, neîncrederea, uneori, marcată de impulsul de a verifica toţi factorii care acţionează

asupra copiilor lor:de la condiţiile materiale la modul în care personalul relaţionează cu cei

mici. Orice modificări în comportamentul copiilor, cu excepţia celor absolute positive, devin

pentru unii parinti motive de îngrijorare, de suspiciune şi ridică semen de întrebare referitoare

la influienţele de le grădiniţa. Pe de altă parte, cadrele didactice din grădiniţă au nevoie

oricum de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua şi dezvolta direcţiile de acţiune

formativ-educative pe care le antrenează instituţional, cât şi de a găsi rezolvări concrete la

necesităţi de diverse categorii: financiare, practice-aplicative, organizaţionale sau logistice.

Toate acestea conduc către un parteneriat activ, real, cu implicare susţinută a familiei.

Familia reprezintă “ nucleul “ sau “ celula “ societăţii . Ea este cea care răspunde de

satisfacerea trebuinţelor elementare ale copilului şi de protecţie a acestuia. Acţiunea educativă

din familie are întotdeauna un caracter intenţional, urmărind o anumită finalitate - formarea

personalităţii copilului pentru integrarea în societate. Educaţia făcută de primii “educatori”

(părinţii) ca şi cea a grădiniţei se răsfrâng asupra tuturor laturilor personalităţii copilului, în

funcţie de particularităţile de vârstă şi individualeale acestuia.

Pe măsură ce copilul se dezvoltă,cresc şi trebuinţele şi dorinţele lui. În acelaşi timp şi

grădiniţa, ca primă instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, contribuie la

formarea şi dezvoltarea copilului. Investiţia cu această nobilă şi plină de responsabilitate

sarcină, educatoarea trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare al

copilului, disponibilităţile intelectuale, precum şi particularităţile lui temperamentale şi

caracteriale.

Educatoarea se preocupă de socializarea copilului prin integrarea în mediul

înconjurător organizând vizite în împrejurimile grădiniţei , în instituţii şi locuri ce merită

interesul copiilor ( teatre , muzee etc. ). Astfel, putem observa cum se comportă copilul în

afara spaţiului deja cunoscut al grădiniţei, cunoaştem părerile celor mici cu privire la dorinţa

de a cunoaşte, de nou şi luăm contact cu părinţii sau cu alţi adulţi. Copilul se integrează în

societatea care mai târziu va fi locul de desfăşurare a activităţii şcolarului şi adultului.

Cunoscând întreaga personalitate a copilului, educatoarea poate acţiona diferenţiat astfel încât

eficienţa demersului educativ să fie deplină. Treptat şi cu răbdare, cultivându-se încrederea în

propriile posibilităţi, educatoarea caută să integreze în grupă şi în anumite activităţi copiii mai

timizi, iar cu cei ce au diferite deficienţe se poate comunica mai uşor printr-o muncă

suplimentară, individualizată, până la înlăturarea tuturor defectelor. Acest lucru este posibil

doar printr-o bună cunoaştere între cei trei factori educativi : familie-grădiniţă-comunitate.

Intenţia cadrelor didactice să socializeze copilul trebuie urmată şi de părinţi. Educatoarea

comunică rezultatele observaţiilor asupra copiilor, atrăgându-se atenţia părinţilor asupra

lucrurilor bune dar şi asupra celor negative sau pe care copilul caută să le ascundă. Baza

materială a ceea ce susţine acest demers este fişa psihopedagogică a fiecărui copil, în care se

specifică multitudinea de comportamente, observaţii şi îndrumări menite să ajute părinţii să

înţeleagă copilul dar şi rolul său în societate. Deoarece vârsta preşcolară este perioada cea mai

efervescentă de formare a copilului, părinţii trebuie antrenaţi în munca educativă începută de

educatoare. De aici are de câştigat cel mai mult copilul, apoi familia, findcă există continuitate

între grădiniţă şi familie.

Afirmaţia conform căreia “ceasul naşterii copilului este ceasul începutului educaţiei

sale” este pe deplin firească, după cum sintagma “ familia este prima şcoală a omenirii” nu

mai are nevoie de argumente. De altfel, rolul de educatori , care li se atribuie părinţilor, îşi

află temeiul în însăşi etimologia cuvântului “educaţie” care în limba latină înseamnă

“hrănire”, “creştere”, “scoatere din “, “formare”. Aşadar, întrucât părinţii realizează toate

aceste valenţe ale educaţiei, sunt educatori. Cu timpul, sensurile cuvântului educaţie au fost

inobilate, educaţia însemnând astăzi “hrănire”, “creştere”, “formare” spirituală.

Pornind de la toate acestea se naşte întrebarea: “ Este pregătită şi aptă familia pentru

a-şi îndeplini cu competenţă aceste atribute?” Asfel, având suportul material teoretic oferit de

studiile pedagogice şi psihologice, experienţa cadrelor didactice acumulată de-a lungul anilor

în slujba educării copilului împletită cu dorinţa de cunoştere a tinerelor educatoare, având

susţinerea părinţilor dar şi dorinţa de a-şi expune capacităţile intelectuale, fizice, afective,

motivaţionale şi creatoare ale copiilor s-a născut ideea de a crea un material palpabil care să

fie eficient în parteneriatul grădiniţă – familie- comunitate.

Dacă vom desfăşura activitatea educativă din familie în raporturi de

complementaritate cu cea desfăşurată de grădiniţă, eventualele greşeli pot fi estompate,

desfiinţate, iar cei ce vor avea de câştigat vor fi copiii, în primul rând şi mai apoi noi toţi cei

care suntem în jurul lor. Prin reuşita parteneriatului iniţiat de noi, cadrele didactice, cu

întreaga comunitate, considerăm că adevăratul câstig este reprezentat de conturarea unui

amplu profil socio-moral al copiilor prin focalizarea inter instituţională.

Această acţiune a dus la următoarele schimbări de atitudine:

- în grădiniţă, actul educaţional are o eficienţă sporită, dacă este implicată şi familia,

stabilindu-se un sistem unitar de cerinţe;

- părinţii au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii, modul lor de manifestare în

viaşa de grup, în viaţa socială; părinţii pot cunoaşte calitatea răspunsurilor la solicitările

educatoarei;

- părinţii înţeleg mai bine rolul lor educativ şi îşi însuşesc procedeele educative ce

trebuie aplicate ;

- se stabilesc relaţii mai importante şi mai deschise între educatoare şi părinţi, aceştia

putând colabora mai uşor la luarea deciziilor;

- comunitatea poate cântări investiţiile făcute în instituţia noastră;

- comunitatea poate avea încredere în parteneriatul pentru educaţie, din care beneficiarul

este copilul.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Rusus, M. Voicu, ABC-ul Managementului –Iaşi, Ed. Gh. Asachi, 1993

2. Educaţia preşcolară în U.E., Concepţii şi măsuri actuale, Ed. Alternative, 1997

3. Management – Ghid propus fr THE Economist Books, Ed. Nemira, 1998

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE

GRĂDINIŢĂ, ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE

PROF. HAIDEN ELENA-ROXANA

GRĂDINIŢA NR 178 ,SECTOR 5 BUCUREŞTI

Un astfel de proiect, încheiat între aceste două instituţii de învăţământ este Proiectul

iniţiat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, “ Să citim pentru mileniul III”

desfăşurat prin Săptămâna lecturii şi realizat semestrial în scopul organizării şi desfăşurării

unor activităţi comune grădiniţă-şcoală, menite să faciliteze trecerea copilului mic de la o

instituţie la alta, să îl familiarizeze cu atmosfera specifică şcolii, dar să îi trezească şi interesul

pentru dezlegarea tainelor cărţilor prin audiţii de poveşti, vizionări de filme sau piese de

teatru, dramatizări ale şcolarilor, vizite la biblioteci şi librării, precum şi vizite la şcoală, unde

vor lua contact cu manualele şcolare şi cu viaţa de şcolar.

Această manifestare, precum orice altă formă de parteneriat încheiat între grădiniţă şi

şcoală sunt extrem de benefice pentru orice viitor şcolar, întrucât luând contact direct cu

mediul şcolii se familiarizează cu acesta, integrarea în clasa I fiindu-i mult mai uşoară

formându-şi totodată şi o atitudine corectă faţă de şcoală.

Când în acest proiect se implică şi familia, luând contact direct cu diversele aspecte ale

şcolarităţii mici, succesul şcolar este garantat.

Prin încheierea unor astfel de parteneriate, se urmăresc a fi realizate diferite obiective

specifice fiecăruia dintre grupurile antrenate în aceste manifestări:

Pentru preşcolari:

• trăirea experienţei într-un parteneriat;

• însuşirea regulilor unui parteneriat;

• dezvoltarea abilităţilor de comunicare;

• conştientizarea noţiunii de şcoală;

• familiarizarea cu clasa şi obiectele şcolarului;

• legarea de prietenii;

• desfăşurarea unor activităţi în locaţii străine lor.

Pentru elevi:

• aplicarea cunoştinţelor însuşite la literatură, educaţie civică, istorie, geografie, stiinte,

educatie plastica, abilitati practice, educatie muzicala;

• realizarea empatiei şi a feed-back-ului pozitiv;

• familiarizarea partenerilor mai mici cu produse ale activităţii şcolare, prin oferirea unui

portofoliu cadou;

• realizarea de activităţi artistice în comun, dovedind astfel capacitate de respect şi

înţelegere.

Pentru cadrele didactice implicate:

• realizarea unui dialog benefic grădiniţă-şcoală;

• cunoaşterea viitorilor elevi şi a potenţialului acestora;

• cunoaşterea mijloacelor şi procedeelor de însuşire a cunoştinţelor, precum şi a metodelor

utilizate la grădiniţă pentru activarea copiilor;

• cunoaşterea sensibilităţii viitorilor şcolari, pentru a folosi cele mai eficiente metode şi

mijloace de a-i determina să înveţe şi să participe activ la activităţile organizate de şcoală;

• rafinarea abilităţii de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul

instructiv-educativ.

Pentru familie:

• conştientizarea rolului părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în

formarea şi dezvoltarea copiilor;

• solicitarea implicării permanente a familiei în relaţia cu şcoala.

Un alt model de parteneriat poate avea ca scop conştientizarea păstrării curăţeniei

mediului îmconjurător asupra sănătăţii populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale şi

menţinerea echilibrului ecolgic, în vederea conservării naturii pentru generaţiile viitoare.

Pentru atingerea acestui scop se poate iniţia un program „Eco-şcoală” – „Eco

grădiniţă”.

Având în vedere că dezvoltarea societăţii contemporane a avut ca efect secundar

deteriorarea mediului ambiant, o educaţie în scopul protejării naturii trebuie realizată încă de

la cele mai fragede vârste, urmărindu-se:

• sensibilizarea copiilor în problema păstrării unui mediu curat, sănătos şi estetic;

• cultivarea dragostei şi educarea copiilor în sensul protejării mediului înconjurător prin

diferite acţiuni;

• însuşirea unor norme de comportare specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea

individului, a societăţii şi a mediului;

• educaţia copiilor şi a familiei în sensul formării unor comportamente de ocrotire a mediului,

de colectere selectivă a deşeurilor menajere reciclabile, de gestionare a deşeurilor.

Din punct de vedere al implicării comunităţii un astfel de proiect, poate avea ca

principale obiective:

• conştientizarea şi sensibilizarea comunităţii locale, a copiilor şi părinţilor faţă de problemele

mediului înconjurător;

• crearea în curtea grădiniţei/ şcolii, precum şi în împrejurimi a unui mediu ambiant plăcut,

prin amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi;

• formarea unui comportament etic, civic;

• formarea unor deprinderi de conservare a naturii;

• implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile (hârtie şi PET-uri).

Prin intermediul unui astfel de proiect, copilul vine în contact cu diferite persoane,

creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat şi necunoscut pentru el.

Specificul cultural, valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere în

structurarea activităţii, care va avea ca scop stimularea şi dezvoltarea comunicării şi formarea

sentimentului propriei valori.

Pentru realizarea acestui scop, este necesară antrenarea membrilor comunităţii în

luarea unor decizii, direcţionarea unor activităţi, remedierea unor aspecte negative. Cu

sprijinul acestora se poate îmbogăţi baza materială a unităţii. În urma unor vizite a noilor

parteneri, personalul unităţii îşi va manifesta disponibilitatea de colaborare în diferite domenii

precum: educativ, sanitar, gospodăresc, informativ, cultural etc.

Principalele obiective ale unui astfel de parteneriat pot fi:

• identificarea copiilor ce manifestă reţineri în comunicarea verbală, a celor timoraţi şi

neîncrezători;

• stimularea şi antrenarea copiilor în verbalizarea acţiunilor, gândurilor şi impresiilor;

• exprimarea opiniilor cu privire la acţiunile proprii şi ale colegilor.

Bibliografie:

1. BĂBAN, Adriana, Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere, Ed. Psinet, Cluj-Napoca, 2001

2. Revista Învăţământului Preşcolar, Nr. 3-4/ 2006, Nr. 3/ 2007, 4/ 2007

GRĂDINIŢĂ – FAMILIE – ŞCOALĂ – ÎMPREUNĂ

PENTRU EDUCAŢIA COPIILOR NOSTRI

PROF. DĂDULESCU SORINA -MANUELA

GRĂDINIŢA NR. 178 , SECTOR 5

Felul în care ne creştem şi educăm copiii depinde lumea de mâine, o lume a

progresului sau o lume măcinată de conflicte. Devine tot mai necesară identificarea soluţiilor

pentru ca toţi copiii să aibă acces la educaţie, să participe şi să se integreze în societate.

Aceasta este un drept al tuturor copiilor şi o obligaţie a tuturor adulţilor.Pregătirea pentru

viaţă a omului de mâine începe în primele luni de existenţă şi primii care pun temelia

educaţiei sunt părinţii. Familia oferă copilului un mediu afectiv, social şi cultural. Părinţii, mai

ales, din punct de vedere al emoţiilor, reprezintă o şcoală a sentimentelor în care se modelează

sub acest aspect personalitatea copilului. În familie copilul trăieşte o gamă variată de emoţii

pe care copiii le imită prin joc în propriul comportament.

Parteneriatul grădiniţă-familie, depinde de gradul de înţelegere a necesităţii acestuia

precum şi a deciziilor luate de comun acord. Din colaborarea educator-copil-familie fiecare

are de cîştigat, însă cel mai important cîştig îl reprezintă creşterea, dezvoltarea şi educarea

copiilor. Educatorul trebuie să cunoască foarte bine condiţiile şi mediul psihologic al familiei

în care trăieşte copilul pentru a interveni în caz de necesitate. Nu întodeauna părinţii

obişnuiesc să dea copiilor o educaţie asemănătoare aceleia pe care au primit-o la rîndul lor;

uneori chiar se situează pe poziţii contrare, dar în fond, faptul exprimă o dependenţă de

propriile lor experienţe din copilărie. Astfel, părinţii, care la vârsta prunciei au cunoscut

severitatea excesivă, privaţiuni sau neglijare totală au tendinţa de a-şi răsfăţa copilul şi chiar

cu preţul unor mari sacrificii, să le ofere mai mult decât este necesar unei dezvoltări normale,

uitând să le imprime şi acel, atât de necesar „simţ al măsurii” în toate. Dar în esenţă, educaţia

în familie nu trebuie considerată o operă de rutină, ci una de creaţie continuă care-i capabilă

să distingă la fiecare copil ce este propriu în personalitatea sa şi să-l modeleze în consens cu

criteriile morale şi culturale ale tradiţiei naţionale şi ale societăţii.

Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii individului, de aceea

educaţia trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul

între acestea şi dezvoltarea socială.

Când copilul este mic influenţele sunt organizate şi structurate de adulţii ce îl

înconjoară: mai întâi părinţii şi ceilalţi adulţi din familie, apoi educatoarea şi ceilalţi copii cu

care relaţionează. Responsabilitatea dezvoltării copilului, în primele etape ale vieţii sale,

revine familiei şi nu întotdeauna influenţele sunt pozitive. Chiar şi atunci când grădiniţa oferă

programe bune şi eficiente, experienţele negative acumulate de copil, uneori, în familie, nu

pot fi contracarate. Mai mult, ceea ce asimilează copilul de la grădiniţă se poate pierde dacă

familia nu întăreşte şi nu valorifică suficient aceste achiziţii. Prin urmare, pentru ca activitatea

desfăşurată în cadrul unui program de educaţie preşcolară să fie, realmente, pe termen lung,

eficientă, este necesar ca specificul şi obiectivele acesteia să fie prezentate familiei, pentru ca,

ulterior, să se iniţieze o colaborare strânsă între aceasta şi grădiniţă.

Relaţia dintre familie şi grădiniţă ar trebui să fie o prioritate pe lista parteneriatelor

educaţionale. Dacă familia va fi implicată de la început în programul educativ, ea va percepe

corect importanţa colaborării cu grădiniţa, beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în

activitatea grădiniţei va fi conştientă, interesată şi reciproc avantajoasă.

Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia preşcolară, ce are

autoritatea socială şi legală de a se ocupa de educarea copiilor, având, în acelaşi timp, şi

calitatea — dată de pregătirea psiho-pedagogică a personalului didactic — de a aprecia care

sunt nevoile, posibilităţile copilului, raportate la cerinţele societăţii. Termenul de „parteneriat”

se bazează pe premisa că partenerii au un fundament comun de acţiune şi un principiu al

reciprocităţii, ceea ce le permite să-şi unească eforturile spre atingerea unui ţel comun.

Colaborarea părinţi-educator presupune construirea unei relaţii clădite pe unificarea unui

sistem de valori şi cerinţe adresate copilului. O astfel de relaţie impune respectarea unor

condiţii:

comunicare între cei doi parteneri (educator-părinte);

respect reciproc;

implicarea partenerilor în identificarea şi promovarea intereselor copilului.

Actualul curriculum plasează familia, părintele în rol de partener activ în educaţia

copilului. S-a crezut multă vreme că instituţiile de învăţământ poartă întreaga responsabilitate

a educării copilului, familia fiind doar beneficiarul acesteia. Familia nu poate fi parte separată

în acest context, rolul părinţilor nu încetează odată cu intrarea copilului în instituţia de

învăţământ, se schimbă doar modalitatea de abordare a copilului, în raport cu noul său statut şi

în deplina concordanţă cu ceea ce se întîmplă în mediul educaţional.

Familia este prima şcoală a omului, o şcoală care îi va marca întreaga existenţă.

Privindu-i faptele, ascultându-i graiul, vei spune acum sau peste ani: „Are şapte ani de-acasă”

sau „nu-i are”.Nu mai puţin importantă este şi responsabilitatea grădiniţei, care alături de

familie constituie veriga iniţială în educaţia permanentă a individului. Un lucru e cert: fiecare

educator trebuie să ştie că părinţii sunt inevitabilii lor parteneri. Indiferent de competenţele lor

educaţionale, de situaţia lor materială şi socială, ei sunt extrem de importanţi pentru copil. Ei

fac orice pentru copiii lor, numai să-i vadă realizaţi şi integraţi în societate de pe poziţii bune.

Iată de ce activitatea cu ei ca parteneri este un start bun pentru a le crea respect de sine şi

încredere în competenţele lor parentale. Activând în parteneriat cu părinţii ne-am asigurat un

sprijin în propria noastră activitate prin informaţiile primite, prin discuţiile şi deciziile

comune, prin compromis şi cooperare. Colaborarea părinţilor cu echipa de educatori şi cu

întregul personal al grădiniţei, constituie o condiţie importantă în educarea copiilor şi

adaptarea acestora la lumea viitorului. La grădiniţă, copilul este pus să depăşească mediul

restrâns al familiei, să accepte cerinţe noi mult deosebite de cele existente acasă. Educatoarea,

cunoscând aceste caracteristici, în care are loc socializarea copilului în grădiniţă, poate

micşora sau mări efectele produse de noul mediu asupra dezvoltării şi formării personalităţii

copilului. Grădiniţa este o instituţie care sprijină sau completează familia.

Familiile care se retrag din colaborarea cu grădiniţa, motivează prin lipsa de timp sau

neîncrederea în competenţele educatorului sau a instituţiei în general. În astfel de familii, de

regulă, copiii sunt neglijaţi punîndu-se un accent deosebit pe asigurarea materială, mai puţin

pe educaţie. Astfel, de multe ori, lipsa preocupării şi comunicării părinţilor cu copilul duce la

dezvoltarea psihică anormală, ajungând deseori şi la maladii psihice grave, mai târziu la

copierea unor comportamente negative de la părinţii lor sau din societate. Există şi situaţii

unde copiii sunt etichetaţi „copii preferaţi” atât acasă în familiile lor, cât şi la grădiniţă de

către educatori. Aceşti copii, de fapt, manifestă egoism şi este vina dragostei exagertate pe

care, părinţii, nu ezită să şi-o manifeste atât acasă, cât şi în societate. Familia, nu este un tărâm

de răsfăţ unde are loc satisfacerea oricărei dorinţe fără a i se cere copilului nimic în schimb. În

familie tot timpul trebuie să existe o atmosferă echilibrată, un mediu prielnic pentru o

dezvoltare armonioasă a copilului. Un regim igienico-sanitar este extrem de important pentru

o dezvoltare sănătoasă: orele de somn, o alimentaţie regulată, plimbări în aer liber, activităţile

educative şi cele de joc.

Parteneriatul grădiniţă — familie nu se poate constitui fără ca educatorul să nu

cunoască familia copilului şi potenţialul ei educativ. Această cunoaştere a mediului familial

cere mult tact pedagogic şi mult efort din partea educatoarei. Şedinţele şi consultaţiile cu

părinţii reprezintă un prilej de a-i informa referitor la comportamentul şi relaţionarea copiilor

in cadrul grupului. Echipa de educatori împreună cu colectivul de părinţi discută, propun

soluţii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă.

Oricât de universală şi de unicală nu ar fi educaţia în familie, ea nu asigură pe deplin

condiţii pentru dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a personalităţii copilului. În acest scop

grădiniţa asigură o varietate mare de activităţi care se pot desfăşura în parteneriat cu părinţii:

şedinţele cu părinţii- reprezintă o şcoală a educaţiei, ce oferă ocazia de a interacţiona, de

a discuta şi a oferi părinţilor informaţii temeinice asupra unor teme educative, asupra

progreselor copiilor, oferă posibilitatea de a iniţia schimbări în derularea unor programe;

lectoratele - pe teme propuse de educatoare sau sugerate de părinţi, cu scopul unei mai

bune informări asupra problemelor ce vizează evoluţia cognitivă şi psiho-emoţională a

copiilor;

consultaţiile individuale - oferă posibilitatea informării individuale asupra unor probleme

comportamentale ale copilului, a analizei cauzelor ce au generat aceste manifestări, a

iniţierii unor măsuri educative a căror eficienţă este dată de consecvenţa aplicării acestora;

participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă - oferă părinţilor posibilitatea de a

cunoaşte nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, capacitatea sa de

relaţionare cu copiii grupei, metodele şi procedeele specifice activităţii preşcolare;

vizite, plimbări, excursii, drumeţii-părinţii se implică în organizarea acestor activităţi,

participă la sponsorizarea acestora, după caz, se implică în asigurarea siguranţei copiilor şi

trăiesc, alături de ei, emoţii pozitive;

expoziţia cu lucrările copiilor - asigură accesul părinţilor la traiectoria evoluţiei

deprinderilor artistico-plastice, practice, cognitive;

sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor - bun prilej de exersare a unor deprinderi de

comportare civilizată, dar şi de a genera puternice trăiri emoţionale legate de prezenţa

invitaţilor sărbătoritului (membrii familiei) la manifestările specifice evenimentului;

şcoala familiei (ziua tăticilor, ziua bunicilor) - manifestări interactive în cadrul cărora

cuplul „tată-copil”, respectiv „bunic (bunică)-copil” vor desfăşura, la concurenţă cu

celelalte cupluri, acţiuni practice, amuzante (de exemplu, salate de fructe, aranjamente

florale, concurs de cântece, minidramatizări etc.);

serbările -dedicate unor evenimente cu semnificaţie afectivă pentru copii, reprezintă o

modalitate eficientă prin intermediul căreia părinţii pot să împărtăşească cu copiii lor,

emoţiile unei manifestări cu puternică încărcătură afectivă;

afişierul grupei - oferă părinţilor informaţii despre orar, tema săptămânii, cântece, poezii

învăţate, anunţuri despre spectacole, concursuri etc.

jurnalul grupei — la realizarea cărora părinţii înşişi pot avea contribuţii (aranjarea

fotografiilor, elaborarea unor descrieri, impresii legate de manifestări ale grupei etc.).

săptămîna uşilor deschise - oferă părinţilor posibilitatea să observe cum se comportă

copilul lor în colectiv, îl pot compara cu alţi copii, se familiarizează cu cerinţele

educatorului.

În concluzie, menţionăm că unitatea de acţiune a celor doi factori educaţionali

grădiniţă-familie în opera de formare a copilului este condiţionată de unitatea de vederi, de un

mod comun de lucru şi o bună cunoaştere reciprocă. Investigaţiile efectuate pe parcursul

anilor în lucrul cu părinţii ne-au demonstrat elocvent că reuşita educaţiei în familie este

condiţionată de colaborarea familiei cu grădiniţa. Această experienţă ne permite să discutăm,

să ne cunoaştem reciproc, să învăţăm din experienţa celorlalţi, să ne acceptăm reciproc, să ne

cunoaştem mai bine copiii pentru a-i creşte, îngriji şi educa.

Al doilea, pe lista priorităţii parteneriatelor educaţionale, este parteneriatul dintre

grădiniţă şi şcoală. Cel mai semnificativ avantaj din această conlucrare este continuitatea în

educaţie şi instruire, ce se argumentează prin diverse aspecte: antrenamentul în complex al

copilului; evaluarea aptitudinilor de şcolaritate; maturitatea intelectuală şi socială; evitarea

barierei psihologice şi blocajelor de natură afectivă. Pe parcursul anilor, în activitatea noastră

de parteneriat utilizăm diverse forme de colaborare şi cooperare, ele punînd accentul pe

obiectivul major — pregătirea copilului către şcoală. Interacţiunea şcolarilor clasei I cu

preşcolarii grupei mici, într-un mediu familiar şi pentru unii şi pentru ceilalţi, a condus spre

dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu rol motivant în procesul instructiv-

educativ.Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează, colaborează,

acceptă ajutorul celuilalt pentru rezolvarea unei sarcini, pentru explorarea unei teme noi sau,

pur şi simplu, motivaţi de lejeritatea actului de comunicare şi relaţionare.

Vom enumera, în continuare, câteva exemple de activităţi în cadrul parteneriatului cu şcoala:

Şedinţe comune, consfătuiri, consilii pedagogice, seminare metodico-practice, mese

rotunde cu participarea cadrelor didactice (educatoarelor şi a învăţătoarelor), părinţilor în

vederea abordărilor problemelor majore, comune activităţii noastre;

Vizite şi asistenţe reciproce, activităţi comune urmate de analize şi discuţii;

.Concursuri cu participare mixtă;

Contactul direct dintre preşcolari şi şcolari în unele activităţi comune, cu impact

emoţional, cu prilejul unor sărbători — ziua Mamei, Anul Nou, ziua copilului, sărbătorile

Pascale — activităţi ce favorizează cunoaşterea interpersonală ;

Activităţi demonstrative, în general, cu caracter practic sau artistico-plastic ale căror

desfăşurare impune colaborarea şcolar-preşcolar;

Implicarea preşcolarilor în derularea unor manifestări festive ce se desfăşoară în şcoală;

Antrenarea şcolarilor şi a preşcolarilor în acţiuni de protejare a mediului;.

Activităţi demonstrative interactive de evaluare a nivelului cognitiv şi psiho-motor al

preşcolarilor grupei mari pregătitoare, cu participarea şcolarilor în calitate de membri ai

juriului.

Strategiile, metodele şi formele utilizate le selectăm, îmbinăm şi le completăm în

funcţie de condiţiile reale, concrete (contingentul copiilor, părinţilor, nivelul lor de inteligenţă

şi cultură, doleanţe, etc.).

Astfel, multitudinea relaţiilor pe care grădiniţa le stabileşte cu şcoala situează instituţia

de educaţie preşcolară într-un context de determinări reciproce menite să asigure eficienţa şi

optimizarea procesului educaţional în beneficul copiilor, al familiilor lor şi al comunităţii.

Bibliografie

1. G. H. Bunescu, G. Alecu, D. Badea. Educaţia părinţilor — Strategii şi programe..

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.

2. L. Cuzneţov. Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional.

Chişinău, 2002.

3. A. Pescaru-Băran. Parteneriat în educaţie: familie, şcoală, comunitate. Editura Aramis

Print.

IUBIŢI NATURA, PREACURATA !

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

PROF.ÎNV.PRESCOLAR : VANJUREC MARIA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT , NR.1

VIŞEU DE SUS, JUD.MARAMUREŞ

Motto :

“Natura şi educaţia sunt asemănătoare,căci educaţia transformă pe om şi prin această

transformare , creează natura.” Democrit

Argument

Fiecare sărbătoare are o deosebită importanţă în viaţa copiilor.

Familiarizarea copiilor şi implicarea lor în acţiuni de sărbătorire a unor zile , care au ca

subiect pământul , cu varietatea şi multitudinea de subiecte,cunoştinţe ,este un prim pas spre

formarea unor atitudini corespunzătoare faţă de mediu,faţă de existenţa fiecărei vietăţi de pe

pământ,de la cea mai mică până la cea mai complexă.Chiar dacă în calendarul

acţiunilor,având în vedere perioada,nu am cuprins toate sărbătorile din Calendarul

Ecologic,prin ceea ce vom desfăşura încercăm , să constientizăm copiii asupra rolului şi

importanţei acestor date şi asupra rolului pe care îl au in legatură cu un mediu

sănătos,conducându-ne după principiul :

“ UN MEDIU SĂNĂTOS , PENTRU O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ ! “

Parteneri educativi

Grădiniţa cu Program Prelungit,Nr.1+Structura 8, Vişeu de Sus ;Şcoala cu clasele I-

VIII,Vişeu de Jos ;Liceul de Artă,Baia-Mare ;Primăria oraşului ,Vişeu de Sus ; Serviciul,

Protecţia Mediului ; Parcul Natural, Munţii Maramureşului .

Scopul proiectului

Dezvoltarea sentimentului de dragoste faţă de natură;

Formarea unor priceperi şi deprinderi de a îngriji şi ocroti natura;

Dezvoltarea creativităţii copiilor prin implicarea lor în realizarea unor expoziţii, cu

lucrări artistico-plastice, practice,colaje estetice.

Obiectivele proiectului

Familiarizarea copiilor cu semnificaţia unor sărbători ecologice , cum ar fi : Ziua

Mondială a Sănătăţii,Ziua păsărilor şi a arborilor,Ziua Pământului,Ziua Internaţională a

Diversităţii Biologice,Ziua Mondială a Mediului;

Implicarea copiilor în acţiuni practice de curăţare a spaţiilor destinate pentru joacă,a

spaţiilor din preajma grădiniţei,etc. şi deprinderea unor învăţăminte cum ar fi :un mediu curat

înseamnă sănătate , în primul rând,de acesta beneficiind nu doar copiii şi oamenii,ci şi

vieţuitoarele pământului,de la cea mai neînsemnată ,până la cea mai complexă;

Cunoasterea semnificaţiei ,implicării în acţiuni de protecţie şi curăţare a mediului

înconjurător – un mediu poluat duce la dispariţia unor plante animale,păsări şi alte vietăţi.

Educarea copiilor în spiritul respectului şi preţuirii mediului înconjurător şi formării

deprinderilor de curăţare şi păstrarea curată a spaţiilor de joacă şi a împrejurimilor , în orice

situaţie şi în orice loc;

Resurse materiale :

Materiale din natură, pungi din hârtie,hârtie creponată ,hârtie glasată ,

pensule,acuarele,foi A 4 , materiale textile ,dopuri de plută,pahare plastic .

Resurse umane

Copiii din unităţile implicate şi parintii acestora, directorii unităţilor,educatoarele

grupelor , reprezentanţi ai Primăriei,Vişeu de Sus,reprezentanţi mediu,reprezentanţi ai

Parcului Natural ,Munţii Maramureşului , familii de pe Valea Vinului , cartier al oraşului

Durata proiectului : Aprilie – Mai

Evaluarea proiectului

Se vor întocmi portofolii cu ilustrarea acţiunilor,procesele verbale,proiecte de activităţi

integrate desfăşurate pe parcursul proiectului.Portofoliile vor conţine pe lângă cele enumerate,

texte literare ghicitori,poezii,calendarul ecologic,scurta descriere a acţiunilor.În fiecare unitate

partenera, se vor realiza expoziţii cu lucrări artistico-plastice şi practice ale copiilor şi

cadrelor implicate,machete,postere toate acestea se pot constitui intr-o baza materială pentru

desfăşurarea unor viitoare acţiuni sau folosi în activităţile de la grupă,se vor realiza de

asemenea expoziţii la nivelul unităţilor .

Monitorizarea proiectului

Pe parcursul desfăşurării acţiunilor , se va analiza modul de abordare a acestora şi

diferitele oportunităţi ivite,astfel încât acţiunile , care se vor desfăşura în continuare , să fie un

mod plăcut de destindere, dar şi de implicare a copiilor,cât şi a cadrelor. Se va purta un dialog

constructiv în vederea desfăşurării acţiunilor într-un mod cât mai

plăcut,interesant,atractiv ,constructiv.

Acţiunile proiectului

17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii

Mişcare , ritm , sănătate !

- Jocuri sportive,întreceri,gimnastică – pentru a marca însemnătatea Zilei Mondiale a

Sănătăţii-activităţi desfăşurate în aer liber;

- Programe de gimnastică, desfăşurate în sala de grupă, aer liber;

- Pe parcursul întregului program de parteneriat,jocuri sportive,

întreceri,gimnastică,jocuri distractive.

22 Aprilie – Ziua Pământului

Să ajutăm Pământul să respire !

- Întâlnire cu reprezentanţi ai mediului ,care vor sublinia rolul copiilor ,în special pentru a

păstra curate spaţiile de joacă şi mediul înconjurător apropiat lor;

- Acţiune practică de curăţare a spaţiilor de joacă,curtea grădiniţei,spaţiile verzi din

vecinătate şi parcul oraşului .

- O zi cu prietenii noştri-vizită la Grădiniţa Vişeu de Jos,unde se va prezenta în cadrul CDI-

ului un material vizând educatia-ecologică,un schimb de materiale (postere,lucrari practice ale

copiilor şi cadrelor) , o excursie în împrejurimile grădiniţei,jocuri distractive,întreceri

sportive.

10 Mai – Ziua păsărilor şi a arborilor

Păsări şi arbori

- Realizarea unor lucrări artistico-plastice:picturi cu acuarele, creioane colorate,colaje estetice

şi funcţionale , cu materiale din natură,materiale refolosibile.

- Expoziţie cu lucrări ale copiilor şi schimb de materiale la nivelul unităţilor implicate.

- Premierea celor mai reuşite lucrări şi diplome înmânate copiilor participanţi.

-Vizita la Planetariu, în oraşul reşedinţă de judeţ ,Baia-Mare,scopul acesteia fiind cunoaşterea

de către copii şi familiarizarea lor cu această instituţie ,vizita comună cu preşcolarii din grupa

mijlocie de la Grădiniţa de Artă ;

-Impreună la joacă in Parcul municipal;

- Schimb de experieţă cu Grădiniţa de Artă, Baia-Mare,în cadrul căreia va avea loc un schimb

de idei,portofolii ilustrînd activităţile deosebite realizate de cadrele din grădiniţa noastră ,

lucrări ale copiilor realizate din diferite materiale,exemple de bune practici constând din

proiecte de activitate integrată ilustrate,proiecte de parteneriat,expoziţii,diferite materiale

confecţionate de educatoare,avand in vedere munca pe care o desfăşurăm.

22 MAI – Ziua internaţională a diversităţii biologice

Natura, la ea acasă !

- Excursie pe Valea Vinului ,având ca scop , cunoasterea de către copii a împrejurimilor

orasului,familiarizarea cu mediul natural, cunoasterea florei şi faunei existente,cunoasterea

ariei protejate ,excursie realizată împreună cu grupa combinată, Vişeu de Jos condusă de

educatoarea ei ;

- Vizitarea unei gospodării de pe Valea Vinului,familiarizarea copiilor cu viaţa şi

activitatea oamenilor , care trăiesc în aceste locuri.

Bibliografie

- Curriculum pentru invătământul preşcolar;

- Revista Pro Ecologia Mileniului III,ianuarie, 2010, Editura REPROGRAPH, Craiova,

redactor şef, Silvia Breben;

- Educaţia ecologică la vârsta preşcolară, mic îndrumar pentru educatoare,

2008,coordonator, Nicoleta Adriana, Geamăna, Maria Dima, Dana Zainea, supliment al

Revistei Învăţamântului Preşcolar, redactor şef, Anca Bulboacă.

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL,,ŞCOALA - CASA PRIETENIEI!”

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ, ŞIMLEU

SILVANIEI

PROF. SPR. ARDELEAN VERONICA

COORDONATORI DE PROIECTProf. psihoped. Pavel FloricaProf.psihoped. Fiţ Gabriela

Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnvăţătoare Sabău Maria

Învăţătoare Bonţe AdrianaŞCOLILE IMPLICATE:

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Şimleu Silvaniei

Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

PERIOADA DE DERULARE:

octombrie 2015 - iunie 2016

CADRE DIDACTICE IMPLICATE:

Prof. psihoped. Pavel Florica şi Prof psihoped. Fiţ Gabriela – CSEI, Şimleu Silvaniei

Prof. spr. Ardelean Veronica şi Inv. Sabău Maria, Inv. Bonţe Adriana - Şcoala

Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

ARGUMENT:

Acest parteneriat se vrea a fi un pas în plus în adaptarea socială cât mai bogată şi

diversificată a elevilor cu cerinţe educative speciale în cât mai diverse locuri şi în acelaşi timp

participarea la diferite activităţi alături de copiii din şcoala de masă.

B. Nirje care spunea că "integrarea însemnă să ţi se permită să fii capabil să fii tu

însuţi printre ceilalţi".

Accesul copiilor cu cerinţe educative speciale în şcoala de masă, alături şi împreună cu

elevii ,,normali” reprezintă o permanentă provocare pentru toate categoriile de cadre

didactice, manageri de şcoală, părinţi şi decidenţii de la nivel local sau naţional. De aceea este

foarte importantă orice întâlnire, activitate care se desfăşoară între cele două şcoli.

SCOPUL PROIECTULUI:

Socializarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi copiii din şcoala publică ;

Stimularea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;

Dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor date;

OBIECTIVE:

Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor două şcoli implicate în acest proiect;

Dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;

Implicarea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular cât mai diverse;

Participarea la activităţi comune;

GRUPURI ŢINTĂ:

Beneficiari:

Direcţi: elevii clasei a VI-a A de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, elevii clasei a

IV-a E şi a IV-a B de la Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”.

Indirecţi: cadre didactice, părinţi, alte persoane.

ECHIPA DE PROIECT:

Director, prof. Zaha Camelia - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei

Director, prof. Lipo Angela - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

Prof. psihoped. Pavel Florica - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei

Prof.psihoped. Fiţ Gabriela - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă,Şimleu Silvaniei

Prof. spr. Ardelean Veronica - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

Înv. Bonţe Adriana - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

Înv. Sabău Maria - Şcoala Gimnazială ,,SILVANIA”, Şimleu Silvaniei

LOCUL DERULĂRII PROIECTULUI:

Şcoala Gimnazială “SILVANIA” , Şimleu Silvaniei

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Şimleu Silvaniei

Destinaţii turistice

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI:

An școlar 2015-2016

RESURSE:

A. Umane - participanţii la proiect

B. Materiale - diplome

C. Temporale – anul şcolar 2014-2015

D. Financiare – sponsorizări, contribuţii cadre didactice, părinţii copiilor

MODALITĂŢI DE REALIZARE :

vizite, activităţi practice, programe artistice, expoziţii, excursii

EVALUARE:

Expozitie cu lucrările copiilor , realizate în ambele instituţii

Realizarea unui album foto şi a unui CD din timpul derulării activităţilor

MEDIATIZARE:

Presa locală, saitul şcolilor

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:Nr. crt

Tema activităţii: Responsabil/Coordonator

Locul activităţii

Perioada:

1. Contactarea partenerilor directElaborarea proiectului

Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

Şcoala Gimnazială “Silvania”

Octombrie2015

2. ,,Caravana prieteniei”Prezentarea proiectului

Prof.Pavel FloricaProf. Fiţ Gabriela Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

Sălile de clasă Noiembrie 2015

3. ,, Să ne cunoaştem!” Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

Şcoala Gimnazială,,Silvania”

Noiembrie2015

4. Sărbători și tradiții de Crăciun și Anul Nou,,Împodobirea bradului!”

Prof. Pavel FloricaProf. Fiţ Gabriela

CSEI, Şimleu Silvaniei

Decembrie2015

5. ,,Cartea prieteniei” realizarea de portofolii despre prietenie (poezii, povestioare, compuneri, impresii personale, desene etc.)

Prof. Pavel FloricaProf. Fiţ Gabriela Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău Maria

Sala de clasă Februarie 2016

Înv. Bonţe Adriana

6. ,,Azi îţi dăruiesc un mărţişor prietene !”Confecționarea unor obiecte, mărţişoare

Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

Sala de clasăŞcoala Gimnazială,,Silvania”

Martie2016

7. ,,În asteptarea Sfintei Învieri si a venirii Iepurasului!”Confecţionarea unor felicitări

Prof. Pavel Florica Prof. Fiţ Gabriela Prof. spr. Ardelean VeronicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

CSEIŞc. Gim. ,,Silvania”

Aprilie2016

8. ,, Ziua Copilului e azi şi Ziua Prieteniei ”Excursie / Drumeţie

Prof. Pavel Florica Prof. Fiţ Gabriela Prof. spr. Ardelean VernonicaÎnv. Sabău MariaÎnv. Bonţe Adriana

Şimleu Silvaniei și imprejurimi

Iunie 2016

PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ- FAMILIE ,,ÎMPREUNĂ VOM CUCERI NOI ORIZONTURI”

PROF. DINULESCU BEATRICEGRĂDINIȚA NR. 273 SECTOR 6-BUCUREȘTI

Argument:

Într-o lume tot mai izolată, mai puțin dispusă pentru socializare, cooperarea dintre

factorii educaționali- grădiniță, familie- devine necesară și se impune și ca obligație morală

din partea acestora pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza prin exemple

și modele, cu adevăratele valori ale spiritualității umane.

Grădinița constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu doar prin

conținutul științific al procesului instructiv-educativ, ci și prin libertatea de acțiune oferită

preșcolarului care-i stimulează interesele de cunoaștere și contribuie la largirea câmpului de

relații sociale.

Intrarea copilului în grădiniță constituie un moment crucial în viața sa, date

fiind ,,statutul” și ,,rolul” de mic școlar, natura relațiilor cu adulții și cu colegii de grupă,

noutatea condițiilor de activitate și mai ales specificul învățării, act complex care angajează

dintr-o nouă perspectivă întreaga sferp a vieții sale psihice, diferitele structuri anatomo-

fiziologice, toate cunoștințele pe care le va dobandi în anii de grădiniță.

Parteneriatul grădiniță-familie, acțiunile ce se desfășoară de comun acord și sunt

cuprinse în planul de acțiune, continuarea de către familie a activităților desfășurate în

grădiniță, nu fac decât să ducă la o mai bună formare a copilului, să se pună bazele omului

modern de mai târziu.

Scopul proiectului:

Colaborarea dintre familie și grădiniță pentru o implicare cât mai activă în procesul de

formare a preșcolarului.

Obiective generale:

Formarea unor deprinderi și bune practici de relaționare și comunicare între preșcolari,

părinți și educatoare.

Dezvoltarea unor atitudini positive față de problemele educative ale preșcolarilor, dar

și eliminarea discriminărilor de orice natură.

Obiective specifice:

-identificarea responsabilităților membrilor parteneriatului

-derularea unor activități specifice, pregătite pentru stimularea unor procedee de

colaborare între membrii

-cunoașterea individuală a copiilor, pentru o mai bună colaborare grădiniță-copil,

grădiniță-familie.

Parteneri implicați:

-educatoarele grupei/ -părinți și bunici/ -preșcolarii grupei/ -director

Obligații colaterale:

1, Educatoare și consilierul educative au obligația de a fi prezenți la activitățile intreprinse

2, Au obligația de a media și soluționa problemele ce pot apărea în urma unor dezbateri și

prezentări de material

3, Părinții participă liber consimțit la acțiunile desfășurate la grupă, dar au obligația de a

asigura mijloacele necesare pentru preșcolari

4, Să se implice activ în activitățile desfășurate și să se implice în soluționarea unor problem

de tip educațional.

Durata: 1 an școlar

Grup țintă:-părinți, bunici, preșcolari, educatoare

Locul de desfășurare: Grădinița nr 273

Resurse:

1. Umane: preșcolari, educatoare, reprezentanți ai comunicății

2. Materiale: cărți, pliante, reviste, fișe, ecusoane

3. Financiare: bugetul minim alocat de membrii proiectului

Modalități de realizare

- ședințe cu părinții

- lectorate pe diverse teme

- vizite, concursuri tematice

- activități desfășurate împreună cu părinții

- sărbătorirea zilelor de naștere sau onomastice

- expozitii cu lucrările copiilor

- serbările realizate în diferite momente ale anului

- concursuri naționale sau locale

Modalitati de evaluare

Întâlnirea se va desfășura lunar, pe perioada derulării unui an școlar, timp de o oră,

moment în care se vor discuta temele propuse.

La finalul fiecărei întâlniri, educatoarea anunță tema pentru luna următoare, pentru a le

da părinților posibilitatea de a reflecta și de a obține materialele bibliografice necesare

dezbaterilor.

Se vor distribui diferite fișe de observație, chestionare, se vor organiza expoziții cu

produsele copiilor.

Calendarul activităților desfășurate

Data/ tema Obiective Modalități de realizare

Locul desfășurării

Responsabilități

Septembrie,,Să ne

cunoatem mai bine!”

-să luăm la cunoștință regulile și obligațiile fiecărui membru în parte;-să cunoască aspecte din curriculumul grupei mari (prezentare power-point)-să cunoască programul zilnic al preșcolarului de grupă mare (prezentare power-point)-să aleagă și să valideze comitetul reprezentativ al părinților de la grupa

Întâlnire cu părinții

expuneri

Grădiniță

Sala de grupă

Dirijarea întâlnirii; prezentarea temelor din proiect; Prezen-tarea documentelor (curriculum pentru învățământul preș-colar, regulamentul grădiniței, regulile gru-pei, materialele auxiliare și rechizi-tele școlare) distri-buirea unor chestio-nare pentru părinți.

mare-să aleagă cursurile opționale ale grupei-să completeze un chestionar privind aștep-tările părinților privind procesul instructiv -educativ din grădiniță

Octombrie,,Ce pot

face două mâini

dibace?

-să participe direct, în echi-pă copil-părinte la activita-tea de confecție ,,Aninale din inimioare” (4 Octom-brie -Ziua Internațională a Protecției Animalelor)

Activitate cu părinții și

bunicii

Sala de grupă

Coordonarea acti-vității derulată cu părinții. Procurarea materialeor distri-butive și pregătirea copiilor. Înregistra-re foto/video a activității.

Noiembrie ,,Hrană

sănătoasă pentru un

corp sănătos”

-să vizioneze prezentarea power-point ,,Hrană sănă-toasă”-să exemplifice obiceiuri alimentare sănătoase din propria familie-să participe direct, în echipă copil-părinte la activitatea practic-gospodă-rească de prepararea a unor salate din fructe/ legume

Discuții pe tema propusă

Activitate demonstrativă împreună cu

părinții

Sala de grupă

Pregătirea material-lelor demonstrative și distributive. Co-ordonarea activi-tății. Semnalarea unor comportamente alimentare neadec-vate ale copiilor și propuneri pentru ameliorarea aces-tora. Înregistrare foto/ video a activității.

Decembrie,,Uite, vine

Moș” Crăciun!

-să participe direct la activitățile de pregătire a serbării-să realizeze programe pentru serbare utilizând Clip Art (cadrele didactice)-să paricipe la serbarea de Crăciun în calitate de intrepret sau spectator

Serbarea de Crăciun

Expuneri de lucrări ale copiilor

Sala de sport din grădiniță

Organizarea spațiu-lui, confecționarea decorurilor și costu-mațiilor specifice, îndrumarea desfășu-rării serbării. Sesi-zarea progreselor coopiilor în diverse domenii (academic, afectiv, volitional etc). Prezentarea tematicii pentru semestrul urmator. Înregistrare foto /video a activității.

Februarie,,Așa este

copilul meu la 5 ani!”

-să realizeze o scurtă caracterizare a propriului copil (părintele)-să realizeze o caracterizare globală a preșcolarilor din grupă

Lectorat

Masă rotundă

Grădiniță

Sala de grupă

Coordonarea active-tății. Discuții cu părinții preșcola-rilor. Înregistrare foto/video a activi-tății.

cu exemplificările necesare (cadrele didactice)-să audieze și să discute asupra referatului cu tema ,,Repere de vârstă pentru copilul de 5 ani.”

Martie,,Ziua

mamei”

-să recunoscă lucrarea ,,Chipul mamei mele” realizată de propriul copil-să participe direct, în echipă copil-părinte, la activitatea de confecție ,,Tablou pentru mama”.-să participe ca interpret sau spectator la momentul artistic ,,Mamă dragă, te iubesc!”

Activitate demonstrativă

Cu prilejul ,,Zilei

Femeii”

Moment artistic

Grădiniță

Sala de grupă

Procurarea materia-lelor demonstrative și distributive. Dăruirea unor diplome speciale mamelor. Înregistrare foto/ video a activității.

Aprilie,,Să știi mai multe, să fii mai bun!”

-să participe activ la activitățile nonformale din cadrul acestei săptămâni speciale-să observe comportamen-tul copilului în diferite contexte și să încurajeze atitudinile pozitive-să valorifice constructiv timpul petrecut împreună-sa realizeze, în colaborare cu educa-toarea, o prezentare power-point a activită-ților din această săptămână (părinții)

-,,Suntem mici, dar voinici!”- educație sanitară

- ,,Zvon de primăvară”- concurs de

pictură- ,,Revista Bubu și

polițistul”,,Ziua cărții pentru copii- Ziua Pipo”,,Poftiți la spectacol”,,Ziua eco”

Grădiniță

Sala de grupă

Organizarea optimă a programului săp-tămânii, cu implica-rea părinților. Stimularea curiozi-tății epistemice, a cooperării și com-petiției, în funcție de conținutul activită-ții. Înregistrare foto/ video a activității.

Mai,,Tradiții pascale

-să observe comporta-mentul copiilor în mediul religios-sa încondeieze ouă

Vizită la biserica din

cartier

Biserică

Sala de grupă

Observarea unor particularități speci-fice bisericii. Înregistrare foto/ video a activității.

Iunie,,La

revedere grădiniță,

suntem gata pentru

-să vizioneze cu atenție prezentarea power-point ,,Gata pentru școală!”-să cunoască necesarul de abilități și comporta-

Masă rotundă cu invitat

–o învățătoare

Expuneri

Sala de grupă

Sala de sport a

grădiniței

Participarea la masa rotundă cu idei noi, soluții la problem-le apărute, cu observa-ții pertinente pentru adaptarea optimă a

școală!” mente necesare în vederea adaptării copilu-lui la viața școlară -să se implice activ la activitățile premergătoare serbării-să participe ca interpret sau spectator la serbare

RelatăriSerbare de

sfârșit de an școlar

copiilor la viața școlară.Organizarea spațiului, confecți-onarea decorurilor și costu-melor pentru serbare.Coordonarea desfășurării serbării. Înregistrare foto/ video a activității.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cucoş, C., ,,Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 2006.

2. Ionescu, M., Radu, I., ,,Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.

3. Ionescu, M., Negreanu, E., ,,Educaţia în familie. Repere şi practici actuale”, Editura

Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.

4. ,,Copilul nostru. Ghid pentru Părinţi”, UNICEF-Ministerul Sanătăţii-CNETIF, Ch.,

Editura Casa Imago, 2004.

PROIECT EDUCATIV LOCAL

COORDONATOR: PROF. RUS RADU

LICEUL TEHNOLOGIC ”VOIEVODUL GELU” ZALĂU

Proiect educativ intern pentru ”Săptămâna Educaţiei Globale

Tema Săptămânii Educaţiei Globale :” SECURITATEA ALIMENTAŢIEI” Titlul proiectului:“ Echipa perfectă pentru sănătate - alimentația corectă și sportul!”Tipul de educație : Educație pentru sănătate și stil de viață sănătosTipul proiectului: local

APLICANTUL: Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” ZalăuResponsabil: prof. Driha Ioan – directorCoordonator: Prof. Rus RaduEchipa de proiect: -consilier scolar

- cadre didactice- elevi

Instituții partenere: 1 Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” ZalăuResponsabil: prof. Driha IoanCoordonator: prof. Rus Radu

2. Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” ZalăuCoordonator: prof. Rus Dana

CONTEXTArgument :

Factorii care ne influenţează sănătatea sunt din ce în ce mai nocivi şi mai agresivi. Dacă poluarea ne afectează sănătatea cu sau fără voia noastră, alimentaţia nesănătoasă, indiferenţa faţă de sport, sedentarismul ,ţin de noi înşine, de educaţia primită.

Acest proiect este propus deoarece elevii trebuie să dobândească cunoștințe și abilități specifice unui stil de viață sănătos. Astfel, alimentația corectă și sportul se vor regăsi în activitățile desfășurate. De aceea am considerat că este absolut necesar ca ei să cunoască criteriile de selectare a unui produs alimentar, de a-şi forma atitudini pozitive faţă de sport şi de a dopta un comportament sănătos privind mişcarea zilnică susţinută.

Activităţile propuse vor contribui astfel la formarea unei generaţii tinerede consumatori, capabilă să se dezvolte sănătos.

Săptămâna Educaţiei Globale, organizată anual în a treia săptămână din luna noiembrie este un punct de start al activităţilor de educaţie globală care se recomandă a se derula de-a lungul unui an, nu ca acţiuni izolate, în vederea asigurării eficienţei.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Scopul: Formarea deprinderilor de alimentaţie sănătoasă şi dezvoltarearmonioasă în rândul tinerilor

Obiectivele: Promovarea unor comportamente alimentare sănătoase adecvate sănătaţii fizice şi

psihice a elevilor; Stimularea aptitudinilor artistice ale elevilor şi cultivarea gustului estetic; Adoptarea unui comportament sănătos privind mişcarea zilnicăsusţinută; Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi colaborare între adolescenţi- părinţi - profesori - comunitatea locală;

Datele generale:

Grup ţintă:

Direct: elevi

Indirect: - părinţi - cadre didactice - medici, antrenori

Perioada de derulare a proiectului : 17 noiembrie – 21 noiembrie

Beneficiari direcţi: -elevii  implicaţi în proiect

Beneficiari indirecţi: - cadre didactice; - familiile elevilor ; - comunitatea locală

Parteneri:- Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău- Inspectoratul Şcolar al Judeţului Salaj

Loc de desfăşurare: - sala 39, sălile de clasă coridor et II, corp A, în comunitateActivităţi:

Nr.crt Activitate Responsabili Perioada

I. Activităţi de organizare, planificare

-constituirea echipelor specifice, -repartizarea sarcinilor, -contactarea partenerilor si semnarea contractelor de colaborare; -stabilirea sloganului proiectului,-procurarea materialelor necesare

Directori;Prof. Rus Radu; Consilier scolar,Elevi

3-7 noiembrie

II. Activităţi de promovare

-Confectionarea materialelor promoționale (afise, anunțuri, invitaţii, ecusoane tematice)-Distribuirea materialelor promotionale

Prof. Rus RaduConsilier scolar,Elevi IX-XII

10-14 noiembrie

III. Activităţi de implementareZiua 1 1. Lansarea proiectului; realizarea unui rezumat al

proiectului printr-o proiecţie în Power Point ; invitarea partenerilor proiectului, a cadrelor didactice colaboratoare, a grupului ţintă şi a mass mediei locale.2. Concurs sportiv pe tematica proiectului

Director,Consilier scolarProf. Rus DanaProf. Pandrea DanielProf. Rus Radu Elevi

17noiembrie

Ziua 2 1. Zece sfaturi pentru o viata lungă și sănătoasă (PPT, )2. Suntem ceea ce mâncăm.3. Invitat din cadrul DSP Sălaj

Invitat D.S.P.Prof. Rus DanaConsilier scolarCŞE, EleviProf.Pandrea Daniel

18 noiembrie

Ziua 3 1.”Calitatea produselor şi protecţia consumatorilor” – scurt metraj2. ” Nutriția corectă și tulburările alimentare “- activitate de

Consilier scolarCŞE, EleviProf. Rus Dana

19 noiembrie

comunicare şi informare Prof. Loboș SimonaZiua 4 1. Prezentarea unor materiale (prezentări power

point/filmuleţe) privind importanţa alimentaţieisănătoase şi a practicării unui sport; 2. „Securitate alimentară”- sesiune de referate.

Consilier scolarCŞE, EleviProf. Rus DanaProf. Pandrea Daniel

20 noiembrie

Ziua 5 1. Influenţa sportului asupra greutăţii şi aspectului fizic-dezbatere2. Concurs/Expoziţie de desene, afişe, sloganuri, etc.

Consilier scolar,Prof. Rus Radu Prof. Rus DanaProf. Pandrea Daniel CŞE, Elevi

21 noiembrie

IV. Activităţi de evaluare- respectarea termenelor de către toţi partenerii implicaţi în proiect - observaţii pe parcursul derulării proiectului- rezultatele concursurilor, expoziţie - schimbarea comportamentelor apărute în cadrul grupurilor ţintă;

DirectorDirector adj.Consilier educativConsilier scolarProf. Rus DanaProf. Pandrea DanielCŞE

17-21 noiembrie

Rezultate aşteptate şi diseminare

- elevi, profesori, familii mai informate privitor la securitatea alimentară şi implicarea activă a membrilor grupului ţintă la realizarea activităţilor propuse;- creşterea gradului sensibilizare a grupului ţintă faţă de importanţa unei alimentaţii sănătoase şi a măsurilor de susţinere/asigurare a securităţii alimentaţiei;

- promovarea activităţilor în cadrul întâlnirilor comisiilor de lucru din şcoală, pe site-ul şcolii, în mass-media şi pe reţelele de socializare;- antrenarea comunităţii în activitaţi de cunoaştere şi respectare a cadrului legislativ privind protecţia consumatorului.

Impactul proiectului

Atât la nivelul şcolii cât şi la cel al comunităţii, acest proiect va fi un exemplu de bune practici şi va schimba mentalitatea privind sportul, alimentația, rugăciunea și un stil de viață sănătos a beneficiarilor amintiţi.

Elevii şi profesorii din echipa de proiect vor dezvolta relaţii de colaborare şi cooperare în contexte noi, extraşcolare.

Liceul Tehnologic ”Voievodul Gelu” va câstiga mai multă simpatie și prestigiu în comunitate, şi va avea o imagine pozitivă privitor la implicarea în activităţile educative desfăşurate.

Parteneri:Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” ZalăuInspectoratul Şcolar al Judeţului Salaj

Anexe:Acorduri de parteneriat

PROIECT DE PARTENERIAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI

MEDIULUI

PROF. INV.PRIMAR. AURICA COIFA

LICEUL DE ARTĂ „IOAN SIMA” ZALĂU

1. Descrierea pe scurt a proiectului

Titlul: ECO JUNIOR

Localizare: localitatea Zalău

Perioada derulării proiectului: semestrul al II-lea

al anul şcolar 2015- 2016

Parteneri implicaţi:

Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, clasa I B

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj

Grupuri ţintă:

elevii clasei I B

elevi ai Liceului de Artă „Ioan Sima” Zalău

cadre didactice

Beneficiari:

Direcţi: grupurile ţintă

Indirecţi: populaţia

2. Justificare

Frazeologismul „a avea cei şapte ani de acasă” nu necesită nici o explicaţie detaliată.

Cu toţii ştim că atitudinile şi comportamentul nostru faţă de tot ce ne înconjoară încep a se

forma de la cea mai fragedă vârstă. Iniţial părinţii, apoi profesorii încearcă să ne familiarizeze

cu diferite norme şi valori morale. Iscusinţa lor de a transmite acest mesaj determină gradul

nostru de receptivitate şi tendinţa de a cunoaşte lumea. Nu în zadar filosofii antici afirmau că

toate relele provin din ignoranţă. În acest context, ecologiştii susţin că unul dintre principalii

factori care contribuie la degradarea mediului, cu părere de rău, este nivelul slab de cultură

ecologică a populaţiei sau, exprimându-ne mai dur, lipsa celor şapte ani de acasă.

Oricât de exagerată ar părea această afirmaţie, ea este totuşi adevăratî şi nu o putem

trece cu vederea. De altfel, noi nu suntem primii şi nici ultimii care abordează subiectul în

cauză, cu toate acestea, în societatea noastră se întâmplă lucruri regretabile din punct de

vedere ecologic. Oamenii continuă să arunce gunoiul unde se nimereşte, să defrişeze păduri,

să utilizeze chimicale despre provenienţa cărora habar nu au etc. Mult mai eficient ar fi să

găsim soluţii de optimizare a activităţilor întreprinse în domeniul educaţiei ecologice.

Dacă dorim ca seminţele educaţiei ecologice să dea roade, atunci publicul ţintă trebuie

să fie în primul rând copiii, pentru că „pomul când e mic se-ndreaptă” spune un vechi proverb

românesc. Pe lângă aceasta, copiii sunt un public important pentru educaţia de mediu,

deoarece ei sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor naturale şi chiar pot

influenţa radical atitudinile părinţilor şi ale altor membri ai comunităţii faţă de problemele

ecologice.

Pe de-o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor

elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învăţă cum „funcţionează” pământul şi ce urmări

poate avea degradarea mediului, conştientizând astfel care este rolul lor în crearea şi

prevenirea problemelor de mediu.

Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte sensibilitatea opiniei publice faţă de

protecţia mediului, ajutându-i pe elevi să evalueze şi să-şi clarifice sentimentele faţă de mediu

şi faţă de modul cum contribuie la rezolvarea problemelor acestuia. Apoi educaţia de mediu

este şi una practică, în sensul învăţării unor deprinderi de viaţă care ar reduce impactul

negativ asupra mediului.

Şi, în final, educaţia ecologică accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la

elaborarea unui proiect, până la influenţarea consiliilor locale sau a autorităţilor publice şi a

instituţiilor internaţionale.

Este important ca profesorii să sensibilizeze opinia publică faţă de problemele

ecologice cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau

indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care le investighează. De exemplu, unii

dintre părinţii elevilor, probabil, lucrează la întreprinderile industriale care ar putea să polueze

aerul şi apa. În localităţile rurale, unii dintre ei ar putea fi implicaţi în problema braconajului

şi a tăierii excesive de copaci. Această situaţie nu trebuie să ne facă să evităm discuţiile despre

problemele de mediu, dar trebuie să fim foarte atenţi atunci când „învinuim” pe cineva şi este

necesar să găsim cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme.

Un bun program de educaţie ecologică trebuie să-i facă pe elevi să se simtă cetăţeni

care pot să se implice în rezolvarea unei probleme care afectează mediul şi comunitatea.

Educaţia pentru mediu cultivă şi un sistem de valori care poate influenţa opiniile şi deciziile

elevilor referitoare la toate aspectele vieţii lor, inclusiv problemele de mediu.

Se ştie că omul învăţă mai repede din greşelile proprii decât din cele ale semenilor,

însă când e vorba de „reparat”, de suportat consecinţele greşelilor altora, lucrurile se

inversează.

Copilul căruia îi rămâne imprimată deprinderea şi atitudinea în sensul ocrotirii

mediului înconjurător, o va transpune în viaţă în măsura caracterului şi a anturajului său, dacă

se face aprecirea necesară.

3. Obiective

Formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază şi specifice:

- abilităţi informative şi de relaţionare;

- abilităţi comunicative multiple;

- abilităţi argumentative şi critice;

- abilităţi participative şi de colaborare;

- abilităţi productive şi creative;

- ca bază a atitudinilor pro-ecologice definite în termeni de implicare afectivă.

Crearea unui cadru educaţional adecvat şi al unui colectiv de formatori capabili să

susţină un proces educaţional de lungă durată privind problemele de mediu, proces

care să aibă o componentă practică şi să fie orientat către implicarea activă a tinerei

generaţii;

Modificarea mentalităţii actuale conform căreia rezolvarea problemelor de protecţie a

mediului este doar o responsabilitate a autorităţilor;

Conştientizarea rolului pe care îl poate avea fiecare dintre noi în rezlovarea şi

diminuarea problemelor de mediu;

Formarea unei conştiinţe ecologice şi a unui curent de opinie favorabil măsurilor de

protecţie a mediului, care să asigure dezvoltarea durabilă a societăţii, având în vedere

că elevii sunt beneficiarii de mâine ai mediului sănătos pe care şi-l vor crea.

4. Activităţi propuse

1. „Un mediu sănătos” – acţiuni de curăţare a parcului din faţa Spitalului Judeţean

2. „SOS – Natura ne cheamă în ajutor” – concurs de eseuri

3. „Un elev, o floare, o rază de soare!” – expoziţie de desene cu tematică ecologică

4. Lecţii interactive cu rol de însuşire a noţiunilor elementare „ABC-ul Ecologic”

5. „Să descoperim tainele naturii” – excursii în mijlocul naturii şi vizite

6. Organizarea Carnavalului „Hora Naturii”

7. Elaborare de materiale educative

5.Plan de activitate

Activitatea propusă

Modalităţi de realizare Perioada Responsabili

1. Lecţii interactive cu rol de însuşire a noţiunilor elementare „ABC-ul Ecologic”

Prezentarea de filmuleţe, fişe de lucruOrganizarea de jocuri interactivePredarea de noţiuni elementare

Pe tot parcursul derulării proiectului

Reprezentanţi şcoalăReprezentanţi APM Sălaj

2. „Un mediu sănătos”

Acţiuni de curăţare a parcului din faţa Spitalului Judeţean

Martie2016

Reprezentanţi şcoală

3. „Un elev, o floare, o rază de soare!” – expoziţie de desene cu tematică ecologică

Realizarea unei expoziţii de desene elaborate de copiiExpoziţia va fi organizată în Sala festivă a şcolii pentru ca desenele să fie vizualizate de toţi elevii

Aprilie 2016 Reprezentanţi şcoală

4. „Să descoperim tainele naturii” – excursii în mijlocul naturii şi vizite

Excursii în judeţul Sălaj vizând ariile naturale protejate, Pădurea MeseşObservarea elementelor naturii şi a aspectelor legate de poluare

Mai – iunie 2016 Reprezentanţi şcoalăReprezentanţi APM Sălaj

5. Organizarea Carnavalului „Hora Naturii”

Confecţionarea de măşti având ca sursă de inspiraţie natura şi elementele saleParada costumelorMic recital de poezii despre natură

Iunie 2016 Reprezentanţi şcoalăReprezentanţi APM Sălaj

6. Elaborarea de materiale educative

AfişePublicarea eseurilor în revista claseiEvaluarea proiectului

Pe tot parcursul derulării proiectuluiLa finalizarea proiectului

Reprezentanţi şcoală

6.Rezultate

Unul dintre scopurile programelor de educaţie ecologică este de a-i ajuta pe elevi să-şi

dezvolte capacitatea de a gândi atât critic, cât şi creativ. Un elev, care într-o bună zi ar putea

face parte din consiliul local, trebuie să poată să cântărească bine opţiunile, să identifice

alternativele, să comunice, să pună corect în discuţie problemele comunităţii, să analizeze

sugestiile cetăţenilor şi să ia decizii. La fel şi un elev care într-o bună zi ar putea deveni

proprietar de pământ, trebuie să ştie să-şi administreze corect resursele.

Rezultatele concrete prin care se vizează atingerea obiectivelor acestui proiect sunt:

Participarea activă a elevilor la activităţile desfăţurate şi diseminarea informaţiei

primite către membrii comunităţii;

Grupurile ţintă vor deveni promotori ai activităţilor extraşcolare atât la nivelul şcolii,

cât şi în afara ei;

Familiarizarea elevilor cu necesitatea protejării mediului.

7.Continuitatea proiectului

Dorim ca proiectul să constituie un exemplu pozitiv de colaborare între instituţii şi

societatea civilă pentru ca în final să poată oferi o imagine favorabilă a ţării în Uniunea

Europeană.

Experienţa acumulată în urma derulării acestui proiect şi instruirea cadrelor didactice cu

privire la problemele de protecţie a mediului va asigura o continuitate a procesului de

diseminare a informaţiei ca urmare a succesiunii, an de an, a generaţiilor de elevi care la

rândul lor vor deveni multiplicatori a informaţiilor.

PROIECT DE PARTENERIATgrădiniţă – şcoală

TEMA:

I Iniţiatori de proiectProf. SORINA SINGIORZAN Prof. DORINA STAN

I. ARGUMENT:

Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult “funcţia majoră”,

obiectivul formativ final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. Un rol important

în pregătirea copilului pentru şcoală revine îndeplinirii obiectivelor ce vizează

comportamentele psihosociale ale personalităţii copilului şi care contribuie la integrarea şi

adaptarea lui la mediul de viaţă şi activitatea şcolară. Pentru a depăşi pragul dificil al

şcolarităţii, întreprindem diferite activităţi comune, grădiniţă-şcoală.

Educaţia pentru mediu ne priveşte în egală măsură pe toţi, adulţi sau copii, iar

problema, deşi nu e nouă, se pune tot mai acut, devenind obiect de studiu încă de la cea mai

fragedă vârstă.

Începută de timpuriu, educaţia ecologică are şanse mari. Cei mici trebuie să înţeleagă

că pe Terra există interdependenţă între populaţia umană şi nenumăratele specii de plante şi

animale, între societate şi ciclurile biologice din natură. Aceasta se poate face atât prin

activităţile de cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie plastică, activităţi practice,

dar şi prin activităţile de extindere, opţionale sau extracurriculare. De asemenea trebuie să-i

facem să înţeleagă necesitatea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii care nu trebuie să devină duşmani

ai naturii, ci în concordanţă cu aceasta, pentru a păstra resursele Terrei; exploatarea judicioasă

a pădurilor, a bogăţiilor solului şi subsolului, pentru a păstra frumuseţile naturale ale munţilor,

curăţenia apelor, a aerului, atât de necesare plantelor, animalelor şi implicit omului.

Copiii rămân cu convingeri clare cu privire la necesitatea protejării mediului, se

implică activ, li se dezvoltă spiritul de iniţiativă, simţul răspunderii.

De asemenea, vor înţelege că în Europa există forme de relief ca şi în ţara noastră,

animale, păsări, bogăţii; că europenii luptă pentru combaterea sacrificării animalelor pentru

blană, a tăierii masive de lemne, a exploatării iraţionale a bogăţiilor, împotriva poluării

naturii.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

SCOP:

Cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii; stimularea motivaţiei

pentru protecţia naturii şi formarea comportamentului ecologic adecvat şi derularea de acţiuni

concrete de protecţie a mediului înconjurător.

OBIECTIVE:

Dezvoltarea interesului şi curiozităţii pentru cunoştinţe din domeniul ecologiei;

Cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportare specifice asigurării echilibrului naturii şi

adoptarea unei atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta şi formarea unei atitudini

dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme;

Antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor;

Stimularea copiilor în desfăşurarea unor activităţi cu caracter experimental şi

demonstrativ, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii lor şi a unui mediu natural

curat;

Dezvoltarea învăţării prin cooperare, respectarea unor sarcini specifice pentru realizarea

unui proiect comun;

Acordarea şansei şcolarilor şi preşcolarilor de-a fi parteneri în luarea unor decizii;

Sesizarea importanţei mediului natural în viaţa omului înţelegând necesitatea protejării

lui;

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra naturii (pericolul poluării şi efectele

ei);

Cunoaşterea regulilor de minimă protecţie a naturii;

Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii, încurajarea copiilor pentru a exprima independent

opinii şi stări sufleteşti proprii şi pentru motivarea acestora;

Promovarea schimbului de experienţă între cadrele didactice (învăţătoare, educatoare) în

scopul creşterii eficienţei activităţilor şi implicarea elevilor ca factor activ.

PUNCTE TARI:

- copiii preşcolari şi şcolari vor descoperi şi învăţa diferite aspecte legate de mediul

înconjurător, de respectarea normelor faţă de acesta;

- preşcolarii şi şcolarii, împreună, îşi vor împărtăşi experienţele;

- va spori relaţia grădiniţă - şcoală;

- va exista o învăţare prin colaborare între preşcolari – şcolari – educatoare – învăţătoare –

parteneri.

PUNCTE SLABE:

- posibil ca nu toţi copiii (preşcolari şi şcolari) să trateze cu interes acest proiect şi să nu se

implice;

- posibil să existe reţineri din partea copiilor preşcolari în ceea ce priveşte comunicarea cu

şcolarii.

METODE DIDACTICE ŞI TEHNICI DE LUCRU: observaţia, conversaţia, explicaţia,

demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea, învăţarea prin cooperare, dezbaterea,

lucrul în echipă, gândiţi-lucraţi în perechi, brainstorming-ul de grup şi individual, ciorchinele,

turul galeriei, cubul; întâlniri cu specialişti, vizionare de casete video, prezentare de imagini

foto, expoziţii foto şi cu lucrările copiilor.

GRUPUL ŢINTĂ:

- copii preşcolari;

- elevii clasei a- III-a;

- cadre didactice: educatoarea grupei combinate şi învăţătoarea clasei a -III-a ;

- părinţi dornici să susţină proiectul, ai copiilor preşcolari şi şcolari.

BENEFICIARI:

- direcţi: preşcolari, elevi, părinţi, cadre didactice.

- indirecţi: comunitatea.

RESURSELE PROIECTULUI:

a) Resurse umane:

- copii preşcolari – grupa combinata (14 copii);

- elevii clasei a III-a (22 elevi);

b) Resurse materiale:

- informaţionale: albume, enciclopedii, reviste, cărţi, plante, casete audio-video, jetoane,

planşe, jucării, cărţi, ilustraţii pentru poveşti şi poezii, aparatură audio-video, TV.

- auxiliare: instrumente de lucru.

c) Resurse temporale:

Durata proiectului: septembrie 2015 – iunie 2016

d) Resurse financiare: sponsorizări ale părinţilor, donaţii.

e) Resurse de spaţiu pentru derularea proiectului:

sala de grupă, sala de clasă, curtea grădiniţei, parcul comunei.

PARTENERI:

- reprezentanţi ai comunităţii locale

III. ETAPELE PROIECTULUI:

1. Realizarea unui studiu pe baza dezbaterii cu tema:,,Prietenii naturii”

2. Derularea proiectului pe baza calendarului activităţilor (lunar) cu participarea copiilor,

părinţilor şi partenerilor.

3. Evaluarea proiectului.

REZULTATE AŞTEPTATE:

- îmbunătăţirea relaţiei grădiniţă – şcoală;

- respectarea cerinţelor.

MONITORIZARE: înregistrări video, foto, consemnări în jurnal, portofolii.

IV. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:Data

Tema/conţinuturi Modalităţi de realizare

Resurse materiale

Strategia didactică

Strategia de

evaluareOct.2015

„Ecologia, o necesitate a zilelor noastre?”- dezvoltarea interesului şi curiozităţii în domeniul ecologiei,- familiarizarea cu noţiunea de ecosistem – elementele vieţii: apă, aer, căldură, lumină.

- Vizionare TV.- Lectură după imagini, in vizita la prescolari;

TV, casetă video, imaginialbume,atlase, enciclopedii„Scrisoarea pământului către copii”, M.Meraru, V.Oprişorean, Ed. Emia

ConvorbDezbatereExplicaţia

Emiterea de judecăţi despre cele discutate

Nov.2015

„Natura în haine de toamnă”- explorarea mediului înconjurător, colecţionarea şi strângerea de materiale din natură (frunze, ghinde, conuri, crenguţe, seminţe, pietricele etc.).

- Plimbare în parcul din comuna pentru colecţionarea de materiale din natură pentru colţul viu.

- Sculptură în dovleci

materiale din natură

foi, acuarele, pensuledovleci, tărtăcuţe, cuţite

Observarea spontană şi dirijată

Activitate practică

Emiterea de judecăţi despre cele observate

Exerciţiul practic

Dec. 2015

„Bradutul din varf de munte”- simbolul bradului de Craciun;

Activitate practica; bradutul din hartie impodobit la prescolari;

Foi verzi, lipici,foarfece, podoabe, crengute de brad

ObservaţiaExplicaţia Convers.Exercitiul

Exercitiul practic

Ian.2016

„Poluarea şi efectele ei”- cunoaşterea surselor de poluare,- observarea influenţei factorilor poluanţi asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător,- înţelegerea necesităţii

Observare – fumul maşinilor, de la case, fumul de la ţigări etc., resturi menajere lăsate peste tot (hârtii, ambalaje,sticle, resturi de ţigări),la gradinita;

imagini,planşe

Observar.ExplicaţiaConvers.Problem.

Emiterea unor judecăţi despre cele observate

protejării mediului. Feb.2016

„O floare, un copil”- antrenarea copiilor în activităţile menite să contribuie la plantarea şi îngrijirea unor plante.

- Sădirea de plante (flori, seminţe…) în ghivece, la scolari;

Seminţe de flori, răsaduri, unelte de grădină, îngrăşământ

Observ.Explicaţia

Activitate practică

Emiterea unor judecăţi despre cele obs.

Mart2016

„Pomişorul meu”- antrenarea copiilor în activităţi practice, menite să contribuie la formarea unei atitudini pozitive faţă de natură.

- plantare de puieţi în curtea grădiniţei

puieţi, lopeţi, hârleţe

Activitate practică

Munca în echipă

Apr.2016

„Ziua Pământului” - eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului.- cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intră în componenţa acesteia: apă, aer, plante, animale.

- Pământul ne dă viaţa!.Plimbare in paduricea de la Hodos

Satul HodosObserv.Convers.

Emiterea unor judecăţi despre cele observate

Mai2016

„Despre vieţuitoarele apelor”- cunoaşterea de către copii a unor aspecte ale lumii înconjurătoare (viaţa peştilor);

- Vizionare Cd Scoala Gim.Darova

Observ.ExplicaţiaProblemat

Emiterea unor judecăţi

Iun2016

„Ziua Mondială a Mediului” (5 iunie)- înţelegerea naturii complexe a mediului ca rezultat al multiplelor interacţiuni, pentru o utilizare prudentă şi raţională a resurselor acestuia

EVALUARE:„Carnavalul bucuriei” (parada modei cu materiale refolosibile)

- Expoziţie cu lucrări realizate de copii în timpul desfăşurării proiectului

materiale reciclabile

Expoziţie cu lucrări

Portofoliul

Observ.Convers.

Emiterea unor judecăţi despre cele observate

V. FINALITĂŢILE PROPUSE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII PROIECTULUI:Proiectul va avea un impact deosebit asupra copiilor preşcolari şi şcolari datorită:- utilizării metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru, care le-a sporit

încrederea în forţele proprii;- apropierii lor de mediul înconjurător;- însuşirii unor norme de comportament eco-civic;- formării unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice.

VI. EVALUAREA PROIECTULUI se va realiza prin:

Expoziţie de fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului; Portofoliul şi Jurnalul proiectului - cu lucrări artistico-plastice (desene, picturi,

modelaje) şi practice realizate de copii în timpul proiectului; Cd cu poze din timpul derulării proiectului;

VII. MEDIATIZARE: afişierul grădiniţei şi afişierul şcolii, saitul scolii.

Bibliografie:1. ,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ediţia a II a revizuită şi adăugită, Bucuresti, 20052. Ionescu, Al., Săhleanu, V.Bandiu, „Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică”, Bucureşti, Ed. Ceres, 19893. Marcela Meraru, Valeria Oprişorean, „Scrisoarea pământului către copii”, Ed. Emia, 2004

PROIECT EDUCATIV PROPUS SPRE AVIZARE I.S.J. SĂLAJ

PROF. ZAHA CAMELIA - C.S.E.I. ŞIMLEU SILVANIEI- STR.

SPERANŢA ZALĂU

Inspectoratul Şcolar al Judeţului SălajCrucea Roşie Sălaj

Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 ZalăuCSEI Şimleu Silvaniei

EDUCAŢIE:NEDISCRIMINATORIE-INTERCULTURALĂ-INCLUZIVĂ

Motto:"Învăţaţi-vă a face bine; Căutaţi dreptatea şi ajutaţi pe cel

apăsat’’ Isaia (1,17)

A. DENUMIREA PROIECTULUI-TITLUL: a) Titlul:,, ÎNVAŢĂ SĂ ÎNTINZI O MÂNĂ”b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: Nediscriminatorie-interculturală-incluzivăc) Tipul de proiect: Local

B. APLICANTUL: Coordonate de contact: CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

Adresa: Şimleu Silvaniei, Str. Nicolae Bălcescu nr. 19, Jud. Sălaj Cod fiscal: 4291484 Tel / Fax : 0260678241Structura Speranţa Zalău, str. Crişan nr.4, tel: 0729830619 E-mail: centrulscolar_simleu@yahoo.com Director: Profesor Chezan Antonela

Responsabil: Dir. Prof. Chezan Antonela Dir. Prof. Pop-Ignat Bianca

Coordonatori: Prof. Zaha Camelia - C.S.E.I. Şimleu Silvaniei- Str. Speranţa Zalău Prof. Ciocmărean Ioan - C.S.E.I. Şimleu Silvaniei

Educ. Ciocmărean Veronica - Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău Echipa de proiect: Prof. Pop Cristina

Prof. Sabău Amalia Prof. Petrice Viorela Prof. Pop Iulia Prof. Antal Liana

Educ. Mastan Corina Experienţă în domeniul proiectului: Cadele didactice implicate sunt coordonatori/directori ai C.S.E.I. Şimleu Silvaniei-Structura ,,Speranţa” Zalău cât şi ai Grădiniţei cu P.N. Nr. 8 Zalău, consilieri educativi, responsabili în cadrul unor comisii din şcoală şi grădiniţa, diriginţi şi educatoare ai unor elevi/preşcolari proveniţi din diferite medii sociale.

C. CONTEXT: Argumentarea proiectului:Născută din grija de a ajuta fără nici o discriminare răniţii de pe toate câmpurile de luptă,

Crucea Roşie se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor, să protejeze viaţa şi să respecte persoana umană. În lumea modernă este important să se perpetueze principiile fundamentale ale Crucii Roşii, iar oamenii să dea dovadă de curaj, umanitate şi spirit de întrajutorare. Sănătatea este o problema sociala, economică şi politică, dar şi o problemă ce vizează drepturile omului. Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI:

Scop: Formarea iniţiativei şi a unei atitudini conştiente faţă de problemele sănătăţii, cât şi a nediscriminării-interculturalităţii-incluziunii, ajutând la formarea unei generaţii de tineri sănătoşi.

Obiective:O1: Cunoaşterea de către elevi a regulilor de acordare a primului ajutor în cazul unor accidente;O2: Respectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor şi a normelor de igienă în şcoală şi societate;03: Cunoaşterea de către elevi a activităţii şi importanţei Crucii Roşii Române; 04: Conştientizarea comportamentului igienic prin: igiena corporală, a hainelor, a încălţămintei, formarea deprinderilor corespunzătoare vârstei şi sarcinilor şcolare, individuale şi colective; 05: Organizarea unor acţiuni pentru ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale şi socializarea acestora cu cei din jur;06: Păstrarea conştiinţei de egalitate şi prietenie;

Grup ţintă: Elevii de la C.S.E.I Şimleu Silvaniei şi din Structura „Speranţa” Zalău, cât şi preşcolari de la Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 ZalăuDirect: Toţi elevii şi preşcolariIndirect: Părinţii acestora, mediul înconjurător, comunitatea locală, beneficiarii proiectuluiVoluntari: Crucea Roşie SălajDurata: An şcolar 2015-2016Conţinutul proiectului:

Proiectul educaţional “Învaţă să întinzi o mână !” are ca scop formarea iniţiativei şi a unei atitudini conştiente faţă de problemele sănătăţii, cât şi a nediscriminării-interculturalităţii-incluziunii, ajutând la formarea unei generaţii de tineri sănătoşi. În lumea modernă este important să se perpetueze principiile fundamentale ale societăţii: nediscriminarea-incluziunea-interculturalitatea

E. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: Nr. crt.

Activitatea Grupul ţintă Termen ResponsabilCoordonator

Rezultate Obs.

1. Realizarea proiectului

Instituţiile implicate SeptembrieOctombrie

2015

Chezan A.Ciocmărean I.

Zaha C.Ciocmărean V.

Acordul instituţiilor partenere de a derula

proiectul

2. Implementarea proiectului

1.C.S.E.I. Şimleu Silvaniei şi

Structura ,,Speranţa” Zalău

2. Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău

Noiembrie2015

Chezan A.Pop-Ignat B.

Ciocmărean I.Zaha C.

Ciocmărean V

Prezentarea proiectului elevilor din şcoală şi

grădiniţă

3. „Sosit-a Praznicul iar”

Elevi şi preşcolari Decembrie2015

Ciocmărean I.Zaha C.

Ciocmărean V.

Cu colindul la Crucea Roşie Sălaj

4. „Acordarea primului ajutor”

Elevi de la C.S.E.I. Şimleu Silvaniei şi

Structura ,,Speranţa” Zalău

Ianuarie2016

Ciocmărean IZaha C. Pop C.

Petrice V.Sabău A.

Pop I.Reprezentanţi de la Crucea Roşie Sălaj

Noţiuni de bază

5. „Învăţaţi să fiţi prieteni”

Elevi de la C.S.E.I. Şimleu Silvaniei şi

Structura ,,Speranţa” Zalău

Preşcolari de la Grădiniţa cu P.N. Nr.

8 Zalău

Februarie2016 Pop C.

Sabău A. Pop I.

Pop-Ignat B.Ciocmărean V.

Antal L.

Pliante/desene cu mesaje PRO Prietenie

IncluziuneNediscriminare

SănatateInterculturalitate

6. „Prevenire si intervenţie la

dezastre”

Reprezentanţi ai instituţiilor implicate

Martie2016

Ciocmărean I.Ciocmărean V.

Zaha C.Reprezentanţi ai

Dezbaterea unor probleme legate de securitate şi

sănătate

Instituţiilor partenere

7. „Ziua Sănătăţii” 1.C.S.E.I. Şimleu Silvaniei şi

Structura ,,Speranţa” Zalău

2. Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău

Aprilie2016

Reprezentanţi ai

Instituţiilor partenere

Întrunirea unor grupuri formate din: cadre

didactice,elevi, părinţi, comunitatea locală

Respectarea normelor de igienă şi prevenirea unor

boli8. „Sport, mişcare şi

mult soare”1.C.S.E.I. Şimleu

Silvaniei şi Structura ,,Speranţa”

Zalău2. Grădiniţa cu P.N.

Nr. 8 Zalău

Mai2016

Ciocmărean IZaha C.

Ciocmărean V.Pop C.

Sabău A.Petrice V.

Pop I.Pop-Ignat B.

Antal L.

Desfăşurarea unui concurs sportiv. Acordarea unor

premii elevilor/preşcolarilor

câştigători

9. Comunicări tematice

Realizarea în şcoală/grădiniţă a unui colţ tematic:

,,Învaţă să întinzi o mână”

1.C.S.E.I. Şimleu Silvaniei şi

Structura ,,Speranţa” Zalău

2. Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău

Iunie2016

Zaha C.Ciocmărean I.Ciocmărean V.

Diseminarea proiectului în cadrul unor comisii metodice, presa locala, televiziunile locale şi în

şcoală

F. EVALUARE-CALITATE:Evaluare internă: Realizarea unor albume/prezentări PPT/unui colţ

tematic, ce au legătură cu tema proiectului. Evaluare externă: Mediatizarea proiectului în reviste de specialitate/presa locală/televiziuni locale.

Premii /diplome). Procesul de evaluare să permită feed-back-ul pentru acţiunile viitoare şi să asigure succesul acestora.G. MONITORIZAREA PROIECTULUI:

statistici cu numărul participanţilor la fiecare activitate; chestionare şi interviuri adresate persoanelor implicate; observaţii de la cadrele didactice din afara proiectului care

predau la clasele/grupele din care fac parte beneficiarii proiectului;

trecerea în revistă a rezultatelor concursului – premierea câştigătorilor.

În final, coordonatorii vor prezenta raportul de evaluare finală în care se va arăta că în urma activităţilor desfăşurate s-a redus numărul elevilor/preşcolarilor care nu cunosc elemente esenţiale de igienă personală şi nu au un comportament corespunzător societăţii.

H. REZULTATE: Cantitative

* reducerea cu numărului elevilor/preşcolarilor care nu cunosc elemente esenţiale de igienă personală;* număr de desene/pliante selectate pentru mediatizare: 30;* număr de comunicări tematice: 10.* participanţi: 150 elevi şi preşcolari

Calitative:* îmbunătăţirea condiţiilor de igienă;* îmbunătăţirea sănătăţii elevilor;* creşterea randamentului şcolar.

a) instrumente:- chestionare- jurnal- statistici- interviuri

b) indicatori de performanţă:- grad de informare al elevilor: 85%- grad de asimilare a informaţiilor: 80%- număr participanţi: 150 elevi şi preşcolari

c) standarde de performanţă:- cunoaşterea riscurilor asupra sănătăţii din cauza unei igiene

necorespunzătoare;- identificarea riscurilor aduse de folosirea unor obiecte

necorespunzătoare igienei corporale;- exprimarea unor opinii antidiscriminare-antiincluziune ;

I. DISEMINAREA PROIECTULUI: În cadrul: -unor expoziţii cu pliante, afişe; -comisiilor metodice şi cercurilor pedagogice; -reviste de specialitate; -televiziuni locale; -jurnale de activitate; -statistici;

J. IMPACTUL PROIECTULUI: 85% dintre elevii aparţinând grupului ţintă sunt convinşi de

importanţa acordării primului ajutor, de importanţa igienei pentru sănătate, de importanţa comuniunii în societate.

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: Această activitate din cadrul întregului proiect se desfășoară în cadrul unităţii noastre

cât şi la Crucea Roşie Sălaj, fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci

fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Implică stabilirea unui echilibru între creșterea numărului de prieteni în rândul elevilor şi găsirea de resurse alternative în ceea ce priveşte sănătatea şi igiena..

L. BUGETUL PROIECTULUI: Surse de finanţare: fonduri proprii cu spijinul instituţiilor implicate

M. PARTENERI: Crucea Roşie Sălaj - Dir. Filip Alexandra Lorena Grădiniţa cu P.N. Nr. 8 Zalău - Dir. Prof. Pop-Ignat Bianca N. ANEXE: Protocol de colaborare

PROIECT EDUCAȚIONAL JUDEȚEAN,, MĂNÂNC SĂNĂTOS, CRESC FRUMOS,

MĂ DEZVOLT ARMONIOS ”CAEJ 2016

PROF. PSIHOPEDAGOG, POP IULIA EMANUELA CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ȘIMLEU

SILVANIEI, STRUCTURA ,,SPERANȚA,, ZALĂU

„Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să îl facă”

Michel de Montaigne

An Școlar: 2015-2016

DOMENIUL ȘI TIPUL DE EDUCAŢIE ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ

Educaţie pentru sănătate, educaţie moral – civică

TIPUL DE PROIECT

Proiect educațional judeţean

APLICANTUL

COORDONATE DE CONTACT

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ „SIMLEU

SILVANIEI”, STRUCTURA „SPERANȚA”, ZALĂU / telefon: 0260.678.241

email: centrulşcolar_şimleu@yahoo.com

adresa: strada Crisan, Nr.4, localitatea Zalãu, judeţul Sălaj

RESPONSABIL

DIRECTOR: Prof. Chezan Antonela Angela

COORDONATORI

Prof. psihopedagog: POP IULIA EMANUELA

Prof. psihopedagog: ȚURCAȘ CRISTINA- LAURA

Prof. psihopedagog: BANCEA MELINA

Prof. psihopedagog: PAPP EMOKE

Prof. educator: IEPURE ALEXANDRA

Prof. religie: CIOCMĂREAN IOAN

ECHIPA DE PROIECT

Prof. psihopedagog – Petrice Viorela

Prof. psihopedagog – Zaha Camelia

Prof. educator - Pop Alina

Prof. educator – Silaghi Ioana

Prof.educator - Pavel Maria

Prof. educator – Timoc Rusandra

Prof. educație fizică și sport – Faur Mariana

EXPERIENŢA ÎN DOMENIUL PROIECTULUI

Atât coordonatorii cât și echipa de implementare, au acumulat experienţă elaborând şi

participând la diverse proiecte şi parteneriate la nivel de școală, județean, interjudețean,

național și internațional:

- „Solidari pentru o lume mai bună”, în parteneriat cu ISJ Sălaj, Șc. Gimn. M Eminescu,

Zalău; Liceul de artă Ioan Sima, Centrul de Cultură și Artă a Județului Sălaj; Asociația Prader

Willi, Zalău; Agenția pentru protecția mediului Sălaj; Sălăjeanul; Magazin Sălăjean;

- „Biserica locaş de închinare”, Concurs Național în parteneriat cu ISJ Sălaj, Episcopia

Sălajului;

- „Prieteni la distanță”, proiect de parteneriat educațional, Şcoala Gimn. CRDEII, Cluj-

Napoca;

- „Micii artiști”, proiect educațional regional, în parteneriat cu Şcoala Gimn. CRDEII,

Cluj-Napoca;

- „Siguranța copilului, prioritate pentru toți”, în parteneriat cu Inspectoratul Județean de

Poliție Sălaj și Servicii Rutiere, și Gradinița cu program normal Nr. 8 Zalău;

- „Biblioteca – treaptă spre reușită”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană I. S.

BĂDESCU

- „Sportul contra droguri”, în parteneriat cu Asociația de luptă anti-drog, Direcția

Generală Educație și învățare pe tot parcursul vieții;

- „Mănanc sănătos, cresc frumos, mă dezvolt armonios”, în parteneriat cu Școala

Postliceală Sanitară, Zalău, Şcoala Generală „Iuliu Maniu”, Zalău; Medicul unităţii de

învăţământ „Iulia Maniu”; Şcoala Specială Gimnazială „Transilavia” Cluj; Centrul Școlar

pentru Educație Inclusivă Satu Mare, Brutăria Sandana; Asociaţia PRADER-WILLI;

Biblioteca judeţeană I.S. BĂDESCU, Sălaj, Catedrala Episcopiei Sălajului, Biserica Sfânta

Vineri;

CONTEXT

ARGUMENTAREA PROIECTULUI PROPUS

Sănătatea este mai bună decât toate, iar pentru a ne bucura de ea trebuie să avem un stil de

viaţă sănătos, un stil care să implice igienă, alimentaţie corectă, miscare, odihnă. Formarea

deprinderilor igienice începe din familie şi este continuată şi completată în grădiniţă şi şcoală.

Dobândirea bunurilor obiceiuri trebuie să fie zilnică şi să antreneze deprinderi corecte. De

aceea, educaţia pentru sănătate ocupă un rol important printre activiţăţile desfăşurate la

şcoală.

În acest sens, profesorilor le revine rolul de a transmite copiilor cunoştinţe despre sănătate

şi de a contribui la formarea deprinderilor de viaţă sănătoasă, adecvate vârstei la care se afla,

stadiului de dezvoltare psihologică şi cerinţelor vieţii sociale. Pe măsură ce aceste deprinderi

se formează prin diferite metode şi mijloace educative, devin repere de viaţă sănătoasă şi

elemente primare de bună educaţie.

DESCRIEREA PROIECTULUI

SCOP - Proiectul are ca scop formarea unui stil de viată sănătos, utilizând în viaţa de zi cu zi

o alimentaţie corectă. Promovarea în rândul elevilor a unor atitudini pozitive faţă de un stil de

viată sănătos, responsabilitatea pentru acţiunile proprii, formarea unor priceperi şi deprinderi

în vederea menţinerii sănătăţii, printr-o alimentaţie corectă, desfăşurând activităţi educative

în parteneriat cu diferite instituţii.

OBIECTIVE

- Formarea unor priceperi şi deprinderi de igienă personală şi a alimentaţiei;

- Formarea unor atitudini de acceptare şi respect faţă de persoanele cu dizabilităţi prin

desfăşurarea unor activităţi comune;

- Conştientizarea importanţei postului religios, ca hrană spirituală a sufletului;

- Îmbogăţirea cunoştinţelor cu privire la varietatea alimentelor, în scopul dobândirii unui

stil de viaţă sănătos;

- Descoperirea mediului si a modului în care se prepară diverse alimente;

GRUP ŢINTĂ

- Copiii cu dizabilităţi cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Structura

“SPERANȚA”, judeţul Sălaj.

- Copiii cu dizabilităţi cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, judeţul Satu -

Mare.

- Cadrele didactice din unităţile şcolare implicate în proiect.

- Părinţii / aparținătorii legali ai elevilor.

- Membrii comunităţii locale.

- Instituţiile locale partenere.

- Populaţia municipiului Zalău (prin mediatizarea activităţilor proiectului)

DURATA

Noiembrie 2015 – Iunie 2016. Cu posibilitatea prelungirii acestei colaborări, dacă părţile

implicate doresc acest lucru.

CONŢINUTUL PROIECTULUI

1. Tema activităţii: “CU SĂPUN MĂ SPĂL!”

Luna: noiembrie (săptămâna educației globale)

Obiective:

- Formarea unor abilităţi igienico-sanitare necesare asigurării unui trai sănătos într-un

mediu sănătos.

- Formarea unor atitudini pozitive faţă de menţinerea igienei personale.

Descrierea activităţii: Activitatea se desfășoară în parteneriat cu Școala Postliceală Sanitară,

Zalău. Elevi voluntari însoțiți de profesor se vor deplasa la C.S.E.I. SPERANȚA, Zalău,

pentru a demonstra elevilor printr-un filmuleț educativ și metode practice, modul de păstrare a

igienei personale.

Elevii vor primi săpun pentru a-și întreține igiena.

Metode: conversaţia, demonstraţia, exemplul, explicaţia, expunerea, ascultarea activă

Mijloace: foi de flipchart, calculatorul, fişe de lucru, video proiector,etc

Evaluarea activitãţii: sãpun de buzunar, poze, feedback-ul

2. Tema activităţii:” BISERICA, HRANĂ PENTRU SUFLET!”

Luna: decembrie

Obiective:

- Familiarizarea copiilor cu Sãrbãtoarea Naşterii Domnului

- Informarea elevilor despre rolul şi importanţa consumãrii alimentelor de post.

Descrierea activităţii: Activitatea ”Biserica, hrană pentru suflet” se desfășoară prin

intermediul unei vizite de către cadrele didactice de la C.Ș.E.I.Șimleu-Silvaniei alături de

grupul de copii, părinții/ aparținătorii acestora, la Catedrala Sfânta Vineri din localitatea

Zalău, unde preotul paroh va prezenta semnificația Nașterii Domnului și importanța Postului.

Metode: conversaţia euristică, exemplul, explicaţia, expunerea, ascultarea activă

Evaluarea activității: portofoliu cu poze din cadrul activității

3. Tema activităţii: “FRUCTE, MORCOVI, VITAMINE”

Luna activităţii: februarie

Obiective:

- Familiarizarea, manipularea şi identificarea fructelor.

- Formarea deprinderii de a spăla, curăţa fructele şi de a utiliza corect tacâmurile şi vesela.

- Conştientizarea importanţei consumului de legume şi fructe proaspete, ca sursã de vitamine

pentru organism.

Descrierea activităţii: În cadrul activității, cadrele didactice alături de elevii participanţi, vor

remarca importanța consumului fructelor și a legumelor în anotimpul rece, ca sursã de

vitamine şi energie pentru corp. Copiii vor manipula, numi şi descrie fructele și legumele, îşi

vor însuşi deprinderi și cunoștințe de spălare și curăţare.

Materiale: fructe, tacâmuri, veselă, material pentru demonstrarea modului de preparare,

storcãtor de fructe.

Evaluarea activității: salatã de fructe şi fresh-uri pentru fiecare elev, feedback-ul elevilor,

portofoliu cu poze din cadrul activității

4.Tema activităţii: “MICII BRUTARI”

Luna activităţii: martie

Obiective:

- Familiarizarea copiilor cu procesul tehnologic de obținere a produselor de panificație.

- Formarea deprinderii de a prepara aluat, de a modela produsul de patiserie dorit, de a-l

decora cu ingredientele dorite.

- Respectarea regulilor de securitate, protecție şi de deplasare în grup.

Descrierea activităţii: În cadrul activității ”Micii brutari”, cadrele didactice alături de grupul

de elevi, părinții/ aparținătorii acestora, vor vizita brutăria ”Sandana” din localitatea Zalău,

unde vor putea observa transformarea făinii în cocă cu ajutorul malaxoarelor, tăierea

aluatului, modelarea acestuia pentru a obține pâini de diferite mărimi, covrigi, cornuri,

brânzoici etc. Cu această ocazie copii vor primii și ei aluat și își va face fiecare propria pâine

cu semințe. La finalul activităţii , elevii vor dobândi cunoștințe despre procesul de fabricare a

pâinii (grâu, făină, pâine) cât și deprinderi necesare realizării unor produse alimentare simple.

Materiale: bonete de cap, halate de unica folosinţã, aluat, semințe

Evaluarea activității: produse de panificaţie, portofoliu cu poze din cadrul activității,

feedback-ul elevilor.

5.Tema activităţii: “SĂNĂTATE PRIN MIŞCARE”

Luna activităţii: aprilie (școala altfel)

Obiective:

- Stimularea autocunoaşterii, cunoaşterii celorlalţi.

- Stimularea şi dezvoltarea capacităţilor psiho-individuale în vederea adaptării la mediu.

- Stimularea exprimării libere prin intermediul muzicii şi mişcării.

- Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi practic-aplicative.

Descrierea activităţii: Cadrele didactice alături de grupul de copii, părinții/ aparținătorii

acestora vor vizita Centrul NORO din localitatea Zalău, unde vor putea cunoaşte, socializa şi

comunica cu alţi elevi cu dizabilitate. De asemenea împreunã cu terapeuţii de la acest centru,

vor realiza actitivăţi de relaxare prin muzică şi dans şi activităţi de art-terapie.

Materiale: cântece, muzică, instrumente muzicale, tabla interactivă, pensule, acuarele

tempera.

Evaluarea activității: portofoliu cu poze din cadrul activității

6.Tema activităţii: ,,DINŢI SĂNĂTOŞI, PENTRU UN ZÂMBET FRUMOS”

Luna: mai

Obiective:

- Conştientizarea importanţei igienei orale în rândul copiilor.

- Identificarea obiectelor ce se folosesc pentru igiena dentară.

- Executarea după model gestul corect de spălare pe dinţi.

Conţinut informativ: Activitatea se desfăşoară în parteneriat cu Medicul dentist . Acesta le

va transmite copiilor câteva noţiuni şi cunoştinţe privind igiena dentară cât şi modul în care

trebuie să se spele corect pe dinţi. Întâlnirea va avea loc în cabinetul dentar de la Şcoala “Iuliu

Maniu”, Zalău.

Materiale: instrumentele medicale din dotarea cabinetului

Metode: explicaţia, demostraţia, conversaţia.

Evaluarea activităţii: Întocmirea unui album foto în care să se prezinte momente din

activitatea realizată în vederea atingerii obiectivelor propuse şi fişe de lucru.

7.Tema activităţii: - CARTEA MEA –“SĂNĂTATEA ÎN BUCATE”

Luna activităţii: iunie

Obiective:

- Identificarea fructelor şi legumelor ca sursã sãnãtoasã de energie ;

- Sortarea şi gruparea legumelor şi fructelor după criterii date;

- Elaborarea cãrticelei “Sãnãtatea în bucate” ca material educative ;

- Expunerea cărţii la bibliotecă;

Descrierea activităţii:

În cadrul acestei activităţi, se vor viziona filmuleţe educative pe tema “alimentaţia sănătoasă”

şi se vor confecţiona materiale educative, prin intermediul unor ateliere de lucru. Se vizează

confecţionarea unei Cãrticele interactive cu şi despre fructe şi legume, având ca şi sarcini:

sortarea, gruparea, organizarea pe categorii a acestor alimentelor. Cartea va conţine

capitolele: Ciorbiţa sãnãtoasã, Borcanul cu compot, Murãtura preferatã

Metode: conversaţia, exemplul, demonstraţia.

Mijloace: material audio-vizual, mulaje şi imagini legume/fructe, laminator, foarfecã,

creioane colorate, scai, imprimantã, cărticica;

Evaluarea activităţii: Cãrticicã aplicativã, participarea şi implicarea elevilor, feedback-ul

participanţilor.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

NR.

CR

T

ACTIVITATEA GRUP ŢINTĂ TERMEN

COORDONATORI

RESPONSABILI REZULTATE OBS.

1.

“Cu săpun mă

spăl!”

Elevii implicați

în proiect și

partenerii.

Noiembrie

(Săptămâna

Educaţiei

Globale)

Melina Bancea Formarea unor atitudini

responsabile faţă de igiena

proprie.

Parteneriat cu

Școala

Postliceală

Sanitară, Zalău

2.“Biserica hrană

pentru suflet”

Elevii, părinții,

aparținători,

tutori legali.

Decembrie Ciocmărean Ioan Conştientizarea importanţei

postului religios,

ca hrană spirituală

a sufletului

Vizită la

Biserica

“Sfânta Vineri”,

Zalău.

3. “Fructe,

morcovi,

vitamine”

Elevii implicați

în proiect și

partenerii.

Februarie Ciocmărean Ioan

Melina Bancea

Papp Emoke

Pop Iulia

Observarea fructelor și a

legumelor. Conștientizarea

importanței unei alimentații

sănătoase.

Sala de clasă

Ateliere de lucru

Iepure Alexandra

Laura Țurcaș

4.

“Micii brutari”

Copiii implicați

în proiect și

partenerii.

Martie Iepure Alexandra Observarea

modului

de realizare a produselor de

panificație.

Vizită la

Fabrica de

pâine

Sandana,

Zalău.

5.“Sănătate prin

mişcare”

Copiii implicați

în proiect și

partenerii.

Aprilie Pop Iulia

Destindere,

relaxare,

socializare

În parteneriat

cu Centrul

NoRo,

Zalău.

6.

,, Dinţi sănătoşi,

pentru un

zâmbet frumos”

Copiii implicați

în proiect și

partenerii.

Mai

Papp Emoke Formare de

priceperi

și deprinderi

pentru

păstrarea

igienei orale.

Vizită la

Cabinetul

stomatologic-

Șoala Gimn.

“Iuliu

Maniu”Zalău.

7. Cartea mea-

“Sãnãtatea în

bucate”

Copiii implicați

în proiect și

partenerii.

Iunie

Laura Țurcaș

Cartea “Sãnãtatea în bucate” -

material educativ

C.S.E.I. Structura

“Speranţa” Zalãu

EVALUARE – CALITATE

Evaluare internă

- Realizarea de portofolii cu lucrările - produsele finale efectuate de elevi;

- Întocmirea unor albume cu fotografii însoţite de impresii ale copiilor şi ale profesorilor;

Evaluarea externă

- Mediatizarea activităţilor pe site-urile de socializare;

- Feedback oferit din partea colaboratorilor- partenerilor.

MONITORIZAREA PROIECTULUI

Coordonatorul şi echipa de implementare a proiectului au responsabilitatea de a

monitoriza implementarea activtăţilor şi de a oferi sprijin membrilor echipei de implementare.

De asemenea în baza feedback-ului oferit de către cei implicaţi în activităţile proiectului, se va

evalua impactul fiecărei activităţi şi se vor face propuneri privind implementarea în bune

condiţii a tuturor activităţilor incluse în proiect. Evaluarea se va realiza atât la finalul fiecărei

activităţi cât şi la finalul proiectului.

REZULTATE

- Elevii au luat la cunoştinţă importanţa menţinerii alimentaţiei sănătoase, în scopul formării

unui stil de viată sănătos.

- Toţi cei implicaţi în proiect vor dobândi unele informaţii cu privire la problemele cu care se

confruntă copiii cu dizabilităţi;

- Formarea atitudinii de acceptare şi respect faţă de persoanele cu dizabilităţi;

- 80% din beneficiarii direcţi ai proiectului vor dobândi informații cu privire la păstrarea

sănătății şi îşi vor dezvolta abilităţile de comunicare.

- Elevii vor dobândi priceperi și deprinderi cu privire la igiena personală și igiena

alimentației.

- Se vor efectua 4 vizite în comunitate a elevilor beneficiari.

- “ Cartea mea –Sãnãtatea în bucate ”, va fi distribuită copiilor și partenerilor din proiect.

- Informaţii relevante publicate pe site-ul școlii.

- Articole publicate în Magazin Sălăjean.

DISEMINAREA PROIECTULUI

Informaţiile referitoare la proiect şi la activităţile desfăşurate în cadrul acestuia vor fi

mediatizate prin intermediul mass-media, „Magazin Sălăjean” şi pe site-ul şcolii. Proiectul ca

exemplu de bune practici, va fi prezentat pentru popularizare în cadrul comisiilor metodice și

a cercului pedagogic.

În măsura posibilităţilor se vor realiza şi unele materiale de promovare a proiectului.

(anunţuri, afişe)

Diseminarea se va realiza și prin crearea unui panou cu fotografii de la activităţi, pentru

realizarea unui raport final.

IMPACTUL PROIECTULUI

- reprezintă o oportunitate de învăţare care se concretizează prin implicarea activă a elevilor;

- participarea elevilor cu mintea, inima şi mâinile în acest demers, reprezintă o experienţă de

natură să-i facă conştienţi faţă de problemele de sănătate şi de a deveni activi, implicaţi şi

responsabili;

- încurajează iniţiativa şi creativitatea;

- comunitatea şcolară va deveni mai unită prin realizarea acestui proiect, care presupune

colaborarea membrilor ei și acceptarea necondiționată a elevilor cu deficiențe;

- conştientizarea elevilor, părinţilor şi cadrelor didcatice privind efectele benefice ale unui stil

de viață sănătos;

- proiectul oferă grupului ţintă şansa modificării mentalităţii şi a consolidării cunoştinţelor

referitoare la o alimentaţie sănătoasă.

În urma derulării proiectului, copiii vor învăţa mai multe lucruri despre păstrarea sănătăţii prin

formarea unei atitudini pozitive faţă de hrana sănătoasă;

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Activitățile au fost concepute astfel încât să cuprindă un număr cât mai mare de elevi,

pliindu-se pe necesitățile psiho-individuale ale fiecărui beneficiar. De asemenea ele sunt

realiste, pot avea finalitate și nu necesită costuri financiare majore din partea celor implicați

în proiect.

În urma derulării proiectului copiii, vor putea aplica cele învățate în situații din viața

cotidiană.

BUGETUL PROIECTULUI

Proiectul nu presupune costuri din partea școlii, costurile activităților fiind suportate de

către coordonatori, echipa de implementare și parteneri.

PARTENERI

- Liceul Tehnologic ,, LIVIU REBREANU,, HIDA, Strada Mihai Eminescu, nr 7,

reprezentată prin director CLIŢAN LUCIA-ELUŢA, și profesor: POP MIHAELA

- Şcoala Generală „Iuliu Maniu”, B-dul Mihai Viteazu, nr 35, Zalău, reprezentată prin

Director, Prof. CIUPE CARMEN și doctor, medic stomatolog: HERTA SIMONA

- Şcoala Generală „Corneliu Coposu”, strada Simion Bărnuțiu, nr 75, Zalău,

reprezentată prin Director Prof. BANCEA GHEORGHE, și prof. LOBOȘ SIMONA

IOANA, prof. COZMA IOANA, prof. BOITA FLAVIA

- Şcoala G imnaziala “Gheorghe Șincai”, NR 81 /A localitatea Bobota, județul Sălaj,

reprezentată prin Director Prof. FER LIVIA, și prof. TALOȘ DIANA

- Şcoala G imnaziala “NR. 1”, Localitatea Românași, Strada Principală Nr. 50,

localitatea Românaşi județul Sălaj, reprezentată de Director Prof. Covaciu Sabin și prof.

COTOI ROXANA

- Școala Postliceală Sanitară, Zalău, reprezentată prin Director Prof. BÎRJAC CRISTINA și

prof. PAYER MARTA.

- Grădinița cu P.P. “Dumbrava Minunată”, str. Viitorului, nr 3, Zalău, reprezentată prin

Director: BRUMAR SIMONA și prof. POP ANCUȚA, prof. ONICA MIHAELA

- Brutăria Sandana, zalău Director: ȘAMȘODAN COSMIN

- Asociaţia PRADER-WILLI, Str. 22 Decembrie 1989, Nr. 9 reprezentată prin Director:

DORICA DAN și psihopedagog DARKO EMESE.

- Catedrala Episcopiei Sălajului, Biserica Sfânta Vineri, reprezentată prin preot IOAN

GHIURCO, și prof.CIOCMĂREAN IOAN

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV

PROF. ȚURCAŞ CRISTINA-LAURA CSEI SIMLEU SILVANIEI, STRUCTURA “SPERANTA” ZALAU

A.

DENUMIREA PROIECTULUI

a.Titlul: ”ÎMPREUNĂ, PENTRU VIITOR!”

b. Domeniul și tipul de educație în care se încadrează: Educație pentru drepturile

omului –Promovarea egalității de șanse

c. Tipul de proiect: local, cu participare interjudeţeanã.

B. APLICANTUL

Coordonate de contact:

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROMÂNAŞI

telefon: 0260 - 624115

email: scoalaromanasi@yahoo.com

adresa: strada Principală, Nr.50, localitatea Zalău, județul Sălaj

Responsabil:

Prof. Covaciu Sabin- Director - Gimnazialã Nr.1 Românaşi

Coordonator:

Cotoi Roxana-Teodora : profesor Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi

Ţurcaş Cristina-Laura : profesor psihopedagog C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura

“Speranţa” Zalãu

Echipa de proiect:

Pop Alina – profesor Şcoala Gimnazialã Nr.1 RomânaşiLazea Lucia – profesor pentru învăţământul primar- Şcoala Gimnazialã Nr.1 RomânaşiZaha Camelia- profesor psihopedagog- C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura “Speranţa” Zalãu

Mureşan Eleonora- profesor educator: C.S.E.I. Simleu-Silvaniei, Structura “Speranţa” Zalãu

C. CONTEXT

• Argumentarea proiectului propus

Prezentul proiect a luat naştere datoritã interesului ridicat manifestat de cãtre

cadrele didactice , asupra elevilor cu cerinţe educative speciale din şcoala noastrã. S-a

constatat astfel, faptul cã tot mai mulţi elevi din şcoala de masã prezintã o lipsã de motivaţie

pentru învãţare, un randament inegal, diverse tulburãri de conduitã şi de comportament, lipsa

organizãrii, dificultãţi specifice de învãţare, socializare deficitãrã, atenţie nesusţinutã sau

hiperactivitate.

Feedback-ul şi observaţiile cadrelor didactice care au lucrat cu eleviii cu C.E.S.

constituie punctul de pornire în identificarea nevoilor acestor elevi, considerând cã este

necesarã derularea de proiecte centrate pe elev , având ca finalitate schimbarea de

mentalitate asupra persoanelor cu dizabilitãţi şi facilitarea integrãrii acestora în comunitate.

Este necesar sã identificãm corect nevoile atât la nivelul elevilor cât şi a cadrelor

didactice în vederea asigurãrii unui climat instructiv-educativ favorabil dezvoltãrii şi integrãrii

socio-profesionale a acestor elevi.

De asemenea, copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor şi colegilor, fiind

necesar să primească în activitatea şcolară conţinuturi şi sarcini simplificate, motiv

pentru care, prin acest proiect , dorim sã facem parte din viata acestor copii iar prin

activitãţile derulate în cadrul proiectului, sã reusim sã creãm un climat afectiv, confortabil

prin organizarea unor activităţi de grup care să stimuleze comunicarea şi relaţionarea

interpersonală :jocuri, excursii, activităţi extraşcolare, muncã de

echipă.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI

Scopul

Integrarea eficientã în mediul şcolar şi social a

elevilor cu C.E.S. din şcoala de masã, prin reducerea

marginalizãrii, schimbarea mentalitãţii şi atitudinii celor din jur, desfãşurarea unor activitãţi

socio-educative comune, alãturi de elevii cu dizabilitãţi ai C.S.E.I Şimleu-Silvaniei, Structura

“Speranţa” Zalãu.

Obiective

Reducerea marginalizãrii elevilor cu C.E.S. din şcoala de masã prin dezvoltarea în

rândul colegilor şi a cadrelor didactice a unor atitudini pozitive, de acceptare și

toleranță

Stabilirea unor raporturi afective pozitive între elevii proveniţi de la şcoala de masă şi

cei din învăţământul special, prin formarea unui “grup de suport” la nivelul celor

douã şcoli

Facilitarea transferului de experienţã personalã în cadrul grupului, având ca scop

autocunoaşterea şi dezvoltarea personalã a elevului cu cerinţe speciale

Includerea în mod direct a elevilor cu C.E.S în comunitatea localã prin activitãţi

cultural-artistice organizate în parteneriat cu elevii C.S.E.I Şimleu-Silvaniei.

Grup tintă

Elevii de la Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei – Structura

”Speranța” Zalău – clasa a II-a A, a IV-a,

a V-a.

Elevi cu CES integraţi în învăţământul de

masă- Școala Gimnazialã Nr. 1

Românași

clasele V-VIII

Elevi voluntari de la Școala Gimnazialã

Nr. 1 Românași

Cadrele didactice din unitãţile școlare

Părinți

Comunitatea locală

Durata

Proiectul se desfãşoarã pe perioada anului şcolar 2014-2015, cu posibilitatea de prelungire. Conținutul proiectului

1. Tema activităţii: “Deschiderea proiectului”

Data: noiembrie 2014

Obiective:

- Promovarea proiectului la nivelul unitãţilor şcolare implicate.

- Trasarea de sarcini şi atribuţii fiecãrui membru al echipei de implementare.

Descrierea activitãţii:

Activitatea iniţialã se va desfãşura sub forma unor şedinţe organizatorice cu

scopul promovãrii proiectului şi familiarizarea elevilor cu activitãţile din proiect prin

susţinerea de referate şi prezentãri powerpoint.

2. Tema activităţii: “Împreunã de Crãciun!” Data: decembrie 2014

Obiective:

- Creşterea motivaţiei pentru învãţare prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţã

la grup.

- Formarea şi dezvoltarea şi antrenarea unor abilitãţi manuale şi a unor deprinderi

practic aplicative.

Descrierea activitãţii:

În aceastã întâlnire, elevii vor realiza împreunã, ornamente specific şi vor

împodobi bradul de Crãciun sub coordonarea profesorilor.

3. Tema activităţii: “Dorinţele mele în noul an”

Data: ianuarie 2015

Obiective:

- Dezvoltarea proceselor de autocunoastere şi dezvoltare personalã prin activitãţi

individuale de interiorizare şi procesare a propriilor sentimente, gânduri, aspiraţii.

- Elaborarea de cãtre elevi a unei liste proprii de vise şi dorinţe pentru noul an.

Descrierea activitãţii:

In aceastã activitate, elevii îşi expun dorinţele personale pentru noul an sub forma unei

liste, elaborate cu ajutorul profesorului. Vor rãspunde individual la întrebãrile:”ce aş

dori sã schimb la mine şi la cei din jur? Ce îmî doresc în noul an?”

4. Tema activităţii: “Obiceiuri de Dragobete”

Data: februarie 2015

Obiective:

- Familiarizarea elevilor cu obiceiurile şi simbolistica zilei de Dragobete.

- Realizarea de colage simbolice pe tema prezentatã .

Descrierea activitãţii:

Prezentare în format powerpoint a obiceiurilor specifice sãrbãtorii zilei de Dragobete.

Discuţii de grup pe tema ”Dragobetele/ Ziua îndrãgostiţilor”: legende, poveşti,

obiceiuri strãvechi.

(planşe si fişe de activitate, poster cu informaţii reprezentative)

5. Tema activităţii: “Cu drag primeşte un mãrţişor!”

Data: martie 2015

Obiective:

- Formarea unor abilitãţi manuale şi deprinderi practic- aplicative prin realizarea de

mãrţişoare hand-made.

- Promovarea unei atitudini pozitive despre elevii cu C.E.S. în cadrul celor douã

unitãţi şcolare prin împãrţirea mãrţişoarelor realizate de aceştia.

Descrierea activitãţii:

Realizarea de cãtre elevi a unor mãrţişoare personalizate şi oferirea acestora

drept cadou colegilor şi cadrelor didactice din şcoala de masã.

6. Tema activităţii: “Decoreazã şi picteazã!”

Data: aprilie 2015

Obiective:

- Decorarea şi pictarea ouãlor cu simbolisticã creştinã, cu ocazia sãrbãtorii Pascale.

- Crearea unei atmosfere de sãrbãtoare prin promovarea tradiţiilor creştine.

Descrierea activitãţii:

Activitate de grup prin care elevii picteazã şi decoreazã ouã, cu ocazia sãrbãtorii

Pascale.

7. Tema activităţii: “Lecţia de istorie”

Data: mai 2015

Obiective:

- Dezvoltarea şi cultivarea simţului patriotic şi estetic prin activitãţi de

culturalizare- vizitarea Muzeului de Istorie Judeţean

- Dobândirea cunoştinţelor de istorie şi îmbogăţirea vocabularului cu noţiuni de

istoria artei.

Descrierea activitãţii:

Activitate de socializare şi culturalizare prin vizita la Muzeului de Istorie şi Arta Zalãu

şi Galeria de Arta “Ioan Sima”Zalãu.

8. Tema activităţii: “Ne-am jucat şi-am învãţat, în vacanţã am plecat!!!” Data: iunie 2015

Obiective:

- Stimularea şi dezvoltarea capacităţilor psiho-individuale în vederea adaptării la

mediu

- Stimularea exprimării libere prin intermediul jocului

Descrierea activitãţii:

Elevii beneficiari ai proiectului vor avea ocazia să-și formeze și exerseze abilitățile de

comunicare și relaționare socială, să se relaxeze, să se exprime prin diferite activități

ludoterapeutice și ergoterapie (jocuri specifice copilãriei, desene pe asphalt, lansarea

de “baloane plutitoare”).

E.CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Nr. Crt

Activitatea Descrierea activitãţii

Termen Locul desfăşurării

Grup ţintã CoordonatoriResponsabili

Rezultate

1. Deschiderea proiectului:“Împreunã, pentru viitor!”

-susţinere de referate şi prezentãri powerpoint-familiarizarea elevilor cu activitãţile din proiect.

Noiembrie 2014

Şcoala Gimnazialã

Nr.1 Românaşi

CSEI Şimleu

Silvaniei-Structura

„Speranţa” Zalãu

Elevii claselor V-VIIIMenbrii echipei de proiectElevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a.

Cotoi Roxana

Ţurcaş Laura

Schițarea atribuțiilor fiecărui membru şi activitãţile ce urmeazã a fi realizate.

2. “Împreunã de Crãciun!”

Realizarea de ornamente şi împodobirea bradului de Crãciun

Decembrie 2014

Strutura “Speranţa”

Zalãu

Şcoala Gimnazialã

Nr.1 Românaşi

-elevi cu C.E.S-ŞcoalaGimnazialã Nr.1 RomânaşiVoluntari- elevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a din Strutura “Speranţa” Zalãu

Echipa de proiect

Socializarea în contextul întâlnirii şi realizarea de ornamente pentru împodobi-rea bradului

3. “Dorinţele mele în noul an”

Elevii îşi expun dorinţele personale pentru noul an sub forma unei liste, elaborate cu ajutorul profesorului.

Ianuarie2015

Şcoala Gimnazialã

Nr.1 Românaşi

CSEI Şimleu

Silvaniei-Structura

„Speranţa”

Elevii claselor V-VIII

elevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a.

Cotoi Roxana

Ţurcaş Laura

Elaborarea de cãtre elevi a unei liste personale de dorinţe şi aşteptãri pentru noul an.

Zalãu4. “Obiceiuri

de Dragobete”

Prezentare in format ppt a obiceiurilor specifice sãrbãtorii.

Februarie2015

Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi

CSEI Şimleu Silvaniei-Structura „Speranţa” Zalãu

Elevii claselor V-VIIIelevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a.

Cotoi Roxana

Ţurcaş Laura

Colaje din reviste cu tema prezentatã

5. “Cu drag primeşte un mãrţişor!”

-realizarea de cãtre elevi a unor mãrţişoare personalizate şi oferirea acestora drept cadou colegilor.

Martie2015

Şcoala Gimnazialã Nr.1 RomânaşiCSEI Şimleu Silvaniei-Structura „Speranţa” Zalãu

Elevii claselor V-VIIIElevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a.

Cotoi RoxanaEchipa de proiectŢurcaş Laura

Mãrţişoare personali-zate de elevi.

6. “Decoreazã şi picteazã!”

Activitate de grup prin care elevii picteazã şi decoreazã ouã, cu ocazia sãrbãtorii Pascale.

Aprilie2015

Şcoala Gimnazialã Nr.1 RomânaşiCSEI Şimleu Silvaniei-Structura „Speranţa” Zalãu

Elevii claselor V-VIIIElevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a.

Cotoi RoxanaEchipa de proiectŢurcaş Laura

Interacți-une socială îmbunăţitãOuã pictate şi decorate.

7. “Lecţia de istorie”

Vizitã la Muzeului de Istorie si Arta Zalãu şi Galeria de Arta “Ioan Sima”Zalãu.

Mai2015

Şcoala Gimnazialã Nr.1 RomânaşiCSEI Şimleu Silvaniei-Structura „Speranţa” Zalãu

10 elevi cu C.E.S-ŞcoalaGimnazialã Nr.1 Românaşi- elevii claselor a II-a , a IV-a, a V-a din Strutura “Speranţa” Zalãu

Cotoi RoxanaEchipa de proiect

Ţurcaş Laura

30 de elevi vor dobândi cunoştinţe noi în domeniul istoriei.

8. “Ne-am jucat şi-am învãţat, în vacanţã am

-jocuri specifice copilãriei-desene pe asfalt

Iunie2015

Şcoala Gimnazialã Nr.1 Românaşi

Toţi elevii implicaţi

Cotoi RoxanaEchipa de proiect

Elevii îşi vor forma şi exersa abilitãţile

plecat!!!” - lansarea de “baloane plutitoare”

CSEI Şimleu Silvaniei-Structura „Speranţa” Zalãu

în proiect Ţurcaş Laura

de comunica-re şi relaţionare socialã.

F. EVALUARE – CALITATE

Evaluarea internă

Evaluarea se va realiza atât la finalul fiecărei activităţi cât şi la finalul proiectului prin

analiza SWOT, chestionar de evaluare, exemple de bune practici, mese rotunde.

Coordonatorul proiectului are responsabilitatea de a evalua modalitatea de

implementare a activităţilor şi de a oferi sprijin membrilor echipei de implementare. De

asemenea, în baza feedback-ului oferit de către cei implicaţi în activităţile proiectului, va

evalua impactul fiecărei activităţi şi va face propuneri privind implementarea în bune

condiţii a tuturor activităţilor cuprinse în proiect. Evaluarea se va realiza atât la finalul

fiecărei activităăţi, cât şi la finalul proiectului. Pe parcursul proiectului se vor realiza

fotografii și se va întocmi o agendã a proiectului ce va cuprinde și impresiile celor

implicați.

Evaluarea externă

Evaluarea externă a proiectului va fi realizată prin chestionare de evaluare a proiectului

adresat partenerilor educationali din cadrul proiectului.

G. MONITORIZAREA PROIECTULUI

Monitorizarea proiectului îi revine coordonatorului. Acesta va superviza

îndeaproape modul de implementare a activităților proiectului.

Monitorizarea constă în urmărirea progresului înregistrat în implementarea corectã şi

eficientã a activitãţilor. Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului

de colaborare.

H. REZULTATE

Calitative:

- valorificarea potenţialului creativ al participanţilor;

-cresterea performanţelor școlare ale elevilor cu C.E.S;

- tehnici și metode eficiente de lucru cu copiii cu C.E.S însușite de către cadrele didactice din

școlile de masă;

- dezvoltarea relaţiilor de colaborare între cadrele didactice ale celor douã unitãţi;

- o prezență mai activă a copiilor cu dizabilități în viața comunității;

- îmbunătățirea percepției comunității cu privire la copiii cu dizabilități;

Cantitative:

- creşterea numărului de elevi participanţi la activităţi;

- un jurnal în care vor fi consemnate rezultatele proiectului, impresii ale

participanţilor, materiale de studiu, link-uri etc.;

- 30 felicitări realizate de către elevii beneficiari;

- materiale suport metodic;

- poze relevante de la activitãţile realizate.

I. DISEMINAREA PROIECTULUI

Proiectul, ca exemplu de bune practici, va fi prezentat pentru popularizare în cadrul

comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice şi a unor seminarii şi conferinţe de profil. În

măsura posibilităţilor se vor realiza unele materiale de promovare a proiectului: jurnalul

proiectului, “cartea de vizită” a proiectului etc. De asemenea, se va realiza și un colaj de

fotografii cu momente cheie surprinse în timpul desfășurării activităților proiectului și un

raport final.

J. IMPACTUL PROIECTULUI

În demararea acestui proiect s-a pornit de la ideea că elevul de azi, orientat spre

acţiuni independente, diversificate, constructive, va avea, ca viitor cetăţean, o dezvoltare

durabilă în care trăsăturile pozitive de caracter se vor oglindi pe deplin.

Comunitatea locală își va îmbunătăți percepția asupra copiilor cu dizabilități, elevii

dinșcolile de masă partenere vor deveni mai toleranți față de semenii lor, vor fi

responsabilizați în cadrul activității de voluntariat.

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Activitățile cu un puternic caracter pragmatic, realiste și pliate pe trebuințele de

dezvoltare ale copiilor cu dizabilități și pe nevoile aparținătorilor acestora necesită costuri

reduse de implementare existând astfel posibilitatea de a fi derulate și în anii următori în

cadrul unor proiecte educative și / sau parteneriate educaționale, posibilitatea de dezvoltare /

continuare ulterioară a proiectului prin atragerea de noi parteneri, utilizarea materialelor

realizate şi în alte alte proiecte pe diverse teme.

Iar, în urma derulării proiectului, atât copiii cu dizabilități, cât și aparținătorii acestora și

elevii din școlile de masă partenere, vor putea aplica cele învățate în situații cotidiene de viață.

L. BUGETUL PROIECTULUI

După caz,și în funcție de disponibilitatea fiecăruia, coordonatorul și

membrii echipei de proiect pot să contribuie cu anumite sume la organizarea

activităților. Însă activitățile au fost gândite de așa manieră încât costurile cu

implementarea lor să fie minime.

M. PARTENERI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROMÂNAŞI - Director: Prof. Covaciu Sabin

CENTRUL COLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ŞIMLEU SILVANIEI- Director: Prof. Chezan Antonela Angela

MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ ZALĂU - Director Corina BejinariuM. ANEXE. Prezentului proiect educativ îi sunt atașate acordurile de parteneriat aferente.