Lifewatch - infrastructură pentru cercetare – un proiect nou, dar o istorie lungă

Dr. Mihai Adamescu,

Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate

Departamentul de Ecologie Sistemica si Sustenabilitate

Facultatea de Biologie

Joi, 5 noiembrie 2020, în prezența domnului ministru al Fondurilor Europene, Ioan

Marcel Boloș și a domnului Rector Prof. Dr. Marian Preda, precum și a reprezentanților centrelor

de cercetare din Universitatea din Bucureşti, a fost semnată deschiderea finanțării proiectului

intitulat “Întărirea capacității de cercetare ecosistemică și biodiversitate a Universității București

prin e-știință și tehnologie – Lifewatch România”, depus în cadrul apelului POC/488/1/1/Mari

infrastructuri de CD, Secțiunea F – 2017-2018 – Proiecte de infrastructură de cercetare pentru

instituții publice de CD/universități, cod apel POC/448/1/1/Mari infrastructuri de cercetare

dezvoltare.  Proiectul, cu o valoare totala de 50.8 milioane lei, a fost câștigat prin competiție cu

94 puncte dintr-un total de 100.

Scopul proiectului este întărirea capacității de cercetare a stațiunilor Universității din București

aflate de-a lungul Dunării (Orșova, Brăila, Sfântu Gheorghe) dar și a stațiunii zoologice Sinaia,

prin dezvoltarea unor laboratoare noi sau dotarea suplimentară cu echipamente a celor deja

existente. Viziunea noastră este crearea unor entități deschise de cercetare care să permită

asocierea Universității din București la infrastructurile de cercetare care acum se înființează sau,

așa cum este cazul LifeWatch, au fost deja constituite la nivel european.

În cadrul proiectului aprobat, Universitatea din București își exprimă nu numai apartenența la

LifeWatch, ci și participarea noastră ca actor esențial în cadrul a altor două infrastructuri de

cercetare pe domeniul Energie, Mediu și Schimbări climatice, și anume: eLTER și ICOS.

Ideea participării în cadrul Lifewatch a apărut încă din anii 2002-2003, dar s-a concretizat mai

târziu, în 2006, odată cu acceptarea introducerii infrastructurii Lifewatch pe foaia de parcurs

(roadmap-ul) European al ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures).

Ulterior, la 19 ianuarie 2011 a avut loc semnarea memorandumului de cooperare între

reprezentanți din Ungaria, Italia, Olanda, România și Spania. În acel moment, România era parte

a procesului de constituire a Consorțiului de Cercetare European LIFEWATCH (European

Research Infrastructure Consortium - ERIC), iar Departamentul de Ecologie Sistemică și

Sustenabilitate al Universității din București participase la toate negocierile de până atunci,

discuțiile fiind purtate la nivel academic de domnii Prof. Univ. Dr. Emerit Angheluță Vădineanu

și Dl Dr. Cazacu Constantin, iar la nivel politic, de reprezentantul României, Dl Viorel

Vulturescu, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Cu toate acestea, abia în 2017, prin

decizia Comisiei Europene 499 din 17 martie, a fost constituit LifeWatch- ERIC (decizie

publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22.03.2017).

Astfel, între momentul lansării ideii infrastructurii LifeWatch și recunoașterea ERIC au trecut 15

ani, timp în care diferite entități, universități, institute de cercetare au colaborat  pentru a o

transpune în realitate. O viziune de cercetare se construiește în timp, cu perseverență și dedicație,

cu atât mai mult când ținta este constituirea unei infrastructuri care să canalizeze numeroase

eforturi în deceniile ce vor urma, în domenii interdisciplinare precum biologia, ecologia,

geografia, sociologia, deschizând totodată noi direcții către cercetări multidisciplinare și

transdisciplinare. Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate și ulterior Centrul de

Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate au fost entitățile care au condus eforturile de

implementare, atât pentru LifeWatch, cât și pentru eLTER.

Cred că, spre deosebire de statele europene mai dezvoltate, cele care pot accesa resurse

financiare de tipul fondurilor structurale (cum este și România) au un atu în acest moment,

pentru că se pot dota cu echipamente de ultima generație și se pot constitui că viitori poli de

excelență în cercetare. Unele centre de cercetare din Universitatea București deja au făcut acest

lucru, în special prin integrarea în cadrul proiectelor de cercetare de tip Horizon 2020 sau chiar

înainte de aceasta, prin participarea la programele cadru (așa numitele FP4, 5, 6, 7) ale Comisiei

Europene.

Ulterior, în 2017, am început să ne gândim la posibilitatea finanțării dezvoltării infrastructurii de

cercetare prin accesarea resurselor financiare puse la dispoziție pentru astfel de proiecte mari din

fondurile structurale.

Proiectul în sine este rezultatul unei munci desfășurate pe parcursul a aproximativ trei ani,

început prin implicarea Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate/

Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate/ Facultatea de Biologie și continuat prin

implicarea transparentă a altor centre de cercetare, facultăți și departamente ale Universității din

București.

Elementele de infrastructură propuse în cadrul acestui proiect se circumscriu în principal

infrastructurii de cercetare LIFEWATCH - ERIC, precum și altor infrastructuri cu care

Universitatea din Bucureşti sau entităţi ale Universităţii din Bucureşti au dezvoltat acorduri de

colaborare sau memorandumuri de înţelegere (cum sunt infrastructurile ICOS - Integrated

Carbon Observation System- ERIC) sau Danubius - RI (ESFRI). Așa cum a fost conceput,

proiectul răspunde necesității alinierii tehnologice ale infrastructurilor de cercetare din România

la cele existente pe plan european, făcând parte din eforturile de coagulare a unor entități de

cercetare transfrontaliere capabile să concentreze și să mobilizeze eforturi materiale și umane

pentru rezolvarea unor probleme stringente (de exemplu, care țin de partea de management al

capitalului natural), dar și cercetare fundamentală.

La nivel național scopul proiectului este legat de dezvoltarea unei infrastructuri de calcul de

înaltă performanță, împreună cu infrastructura distribuită generatoare de date (laboratoare,

module, submodule) care să asigure integrarea, stocarea şi analizarea datelor cât şi distribuirea

acestora factorilor interesaţi pentru evaluarea capitalului natural și a impactului indus asupra

sistemelor socio-ecologice de către activitățile antropice.

Proiectul este propus că “element” esențial în cadrul infrastructurii LIFEWATCH (LifeWatch, E-

Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research (Consorţiu european

de infrastructură pentru e-ştiinţă pentru cercetare ecosistemică şi biodiversitate). În mod concret,

proiectul va oferi capacităţi avansate de analiză, integrare inter- şi transdisciplinară, şi modelare

în sprijinul: a) dezvoltării cunoaşterii relaţiilor dinamice şi complexe dintre Biodiversitate /

Capitalul Natural şi metabolismul social şi industrial; b) elaborării scenariilor de dezvoltare și c)

fundamentării strategiilor şi politicilor de dezvoltare sustenabilă în spaţii şi pe intervale largi de

timp.

Obiectivul specific îl constituie crearea şi modernizarea unor elemente de infrastructură existentă

la nivelul Universităţii din Bucureşti, ca o contribuţie în cadrul Lifewatch România și ca suport

pentru derularea activităţilor de cercetare – dezvoltare și cuplarea cu infrastructura Lifewatch de

la nivel european.

 

eLTER RI (Rețeaua de Cercetări Ecologice pe termen lung) este în curs de constituire ca și ERIC, mai are multe etape, dar se află în acest moment pe foaia de parcurs europeană (roadmap-ul european). Prin implementarea acestui proiect, România va atinge standarde ridicate de interoperabilitate cu structuri similare din UE. Este de remarcat că eLTER are la bază o abordare sistemică pentru a observa și analiza diferite sisteme (de la nivel molecular până la complexe de ecosisteme, integrând și sistemele socio-ecologice, într-o manieră inter și transdisciplinară. În timp ce mai multe infrastructuri de cercetare pe domeniul Energie, Mediu si Schimbări Climatice existente se concentrează pe impactul schimbărilor climatice și / sau pe alți stressori, eLTER RI va fi singura infrastructură de cercetare care se adresează într-o manieră holistă impactului integrat asupra unei largi varietăți de sisteme ecologice. eLTER RI va cuprinde atât zone terestre, de apă dulce, cat și de tranziție. Această infrastructură va permite achiziționarea și colectarea in situ a unor variabile esențiale, de la date fizico-chimice la date de biodiversitate, precum si date socio-ecologice. Modificările pe termen lung și scurt ale ecosistemelor sau complexelor de ecosisteme vor fi investigate într-un design unic la diferite scări spațiale, în cadrul rețelei de zone eLTER RI. Mai multe detalii găsiți aici.

ICOS - Sistemul integrat de observare a carbonului, oferă date standardizate de la peste 140 de stații de măsurare din 12 țări europene. Stațiile furzinează concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, precum

ICOS - Sistemul integrat de observare a carbonului, oferă date standardizate de la peste 140 de stații de măsurare din 12 țări europene. Stațiile furzinează concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, precum

LifeWatch ERIC este un consorțiu european de infrastructură de cercetare care oferă facilități în domeniul e-științei cercetătorilor care doresc să îmbogățească cunoștințele și să aprofundeze înțelegerea modului de organizare a biodiversității (la toate nivelurile sale) dar și a funcțiilor și serviciilor ecosistemelor pentru a sprijini societatea civilă în abordarea provocărilor cheie ale planetei. Mai multe detalii găsiți aici.