· web viewgreutatea corpului este repartizata pe ambele picioare dar un efort mai accentuat de...

S.C Winter-Lu SRL Centrul National de Formare Monitori Schi

Linie metodica Schi Alpin

CLASA DEBUTANT

CLASA 1

CLASA 2

1


Fundamente de baza1. Echilibru antero-posterior 2. Cantare3. Presiune in plan vertical4. Pivotare in plan transversal

1. Echilibrul antero-posterior reprezinta proiectia centrului de greutate asupra bazei de sprijin .

Exista 3 pozitii pe schiuri :

Pozitie avansata : aceasta pozitie se intalneste atunci cand centrul de greutate este proiectat inspre inainte.

Pozitie centrata: aceasta pozitie se intalneste atunci cand centrul de greuatate se afla in centrul bazei de sprijin

Pozitie de recul : aceasta pozitie este intalnita atunci cand centrul de greutate este proiectat inspre coada schiurilor

Nota: Schiorul este nevoit sa isi ajusteze pozitia in plan antero-posterior in functie de panta intalnita, in functie de zapada si pentru a-si gasi un echilibru optim in vederea realizarii alpicarii presiunii dorite.

2


Schiorul dispune de mai multe articulatii pentru gasirea echilibrului longitudinal: glezne, genunchi, sold si coloana vertebrala. Utilizarea bratelor este in egala masura un mijloc de modificarea a pozitie pe schiuri in plan longitudinal.

2. Cantarea corespunde unghiului format intre planul zapezii si planul schiurilor , astfel se obtine un anumit „ unghi de cantare” , mai mare sau mai mic in functie de amplitudinea inclinarii pe plan lateral.

Miscari de inclinatie :

Inclinare globala a corpului Bagarea genunchilor Angulatie (arcuire) este pozitia in care trenul superior formeaza un

unghi cu trenul inferior la nivelul bazinului.3. Presiunea in plan vertical reprezinta mentinerea sau varierea presiunii

dintre baza de sprijin si sol. Miscarea verticala este mijlocul utilizat pentru modificarea presiunii.

3


Nota : schiorul isi poate modifica presiunea in plan vertical prin :

Deplasarea centrului de greutate pe plan vertical ( flexie-extensie ) Fara deplasarea centrului de greutate in plan vertical ( absorbtia)

In functie de natura terenului intalnit si de conditile de zapada schiorul poate sa creasca , sa diminueze sau sa mentina o presiune constanta in plan vertical

4. Pivotarea in plan transversal reprezinta unghiul format dintre axa schiurilor si directia de deplasare si este caracterizata prin rotatia schiurilor in jurul propriei axe. Cresterea sau diminuarea acestui unghi influenteaza franarea si directia de deplasare.Existenta unui unghi de pivotare duce la obtinerea unui efect directional derapat, un unghi inexistent de pivotare ducand la obtinerea efectului directional taiat.

Miscarea de pivotare a segmentelor corpului se poate produce prin : Rotatia intregului corp Disociere : utilizarea independenta a diferitelor parti a corpului

( membre inferioare, zona bazinului, zona dorsala si a bratelor , si zona capului).

4


Mecanismele de pivotare

Totalitattea gesturilor care au ca obiectiv pivotarea si controlul acesteia.

1. Rotatia Este miscarea de rotatie a intregului corp ( care poate fi initiata la diferite segmente

articulare) fara a predomina miscarea in plan vertical .

2. Extensie pivotare Este o tehnica ca urmare a rotatiei. Combina : o miscare de extensie obtinand o

alungire a corpului si o miscare inspre inainte si inspre vale avand ca scop inclinatia necesara pentru mentinerea echilibrului lateral si schimbul de muchii.

3. Flexie pivotare E combinatia dintre o descarcare prin flexie si un efort muscular pentru permiterea

pivotarii . In schi este in principal folosita in faza de conducere.

4. Momentum Intervine ca urmare a cresterii presiunii dintre schi si teren ( centrul de greutate)

care comprima echipamentul si schiorul la nivel muscular si articular. Descarcarea consecutiva ca reactie a cresterii presiunii intre schi si teren ( centru de

greutate) permite realinierea membrelor inferioare sub trenul superior producandu-se pivotarea schiurilor si schimbul de muchii.

Trebuie sa se tina cont de anticipare si angulatie. Anticiparea este miscarea de orientare a trenului superior catre urmatorul viraj , facilitand pivotarea. Angulatia este unghiul format intre trenul superior si trenul inferior al corpului , facilitand schimbul de muchii , utilizand un efect directional taiat .

5


5. Bracaj pozitie flexata Pivotarea schiurilor provocata de un efort muscular localizat la nivelul membrelor

inferioare. Trebuie avuta o pozitie flexata pe o trasa larga. Miscarea de pivotare se produce la nivelul soldului.

6. Orientare primara ( avantare) Este o actiune musculara de redresare a piciorului din deal sau a viitorului picior

exterior. Independenta picioarelor si un trasfer de greutate precoce favorizeaza mentinerea sprijinului pentru viitorul viraj. Centrul greutatii se deplaseaza spre vale. Acest mecanism favorizeaza inclinatia si un bun echilibru , limitand pivotarea schiurilor la nivelul fazei initiale.

7. Bracaj pozitie inalta E un efort de pivotare rapid si simultan, unde membrele inferioare si trenul superior

sunt in opozitie, avand o pozitie inalta.

6


Efecte directionale

Efectele directionale , din punct de vedere mecanic se explica prin forta de frecare a schiurilor cu zapada si forta de reactie care il mentine pe schior pe traiectoria dorita. In timpul unui efect directional derapat , axa longitudinala a schiului este mai mult sau mai putin oblica in raport cu traiectoria aleasa.

Avem 3 efecte directionale derapate : 1. Derapaj necontrolat

- Pozitie de recul si unghi de cantare mic . Centrarea spre inapoi si greutatea corporala a schiorului provoaca o franare fara control a traiectoriei.

2. Derapaj controlat- Pozitie centrata , flexie mai mult sau putin progresiva, o cantare usoara prin

inclinatie , asociate cu debutul disocierii tren superior/ tren inferior , care permite schiorului sa controleze traiectoria .

3. Derapaj controlat avansat- Schiorul este intr o pozitie intermediara , actionand asupra presiunii prin miscari

legate de inclinatie si de miscari de descarcare. Maestreste traiectoria dorita printr-un efort de pivotare a membrelor inferioare.

7


CLASA DEBUTANTI

Nivel tehnic clienti: Clientul nu are notiuni despre mediul inconjurator si activitatea de desfasurare a sportului de alunecare pe zapada. Stare psihica si fizica mai mult sau mai putin potrivita pentru a desfasura sportul de alunecare pe zapda, poate intervenii sentimentul de frica.

Clientul poate avea experienta acumulata din desfasurarea altor sporturi de alunecare ( role, patinaj, skateboarding ).

Clientul descopera un echipament greu, mai mult sau mai putin incomod .

Clinetul este motivat sa invete un sport nou.

Fundamente de baza1. Echilibru longitudinal: - pozitie de recul in alunecare, - schiorul experimenteaza fenomenele de franare si accelerare2. Cantare- cantare usoara in pozitie de plug3. Presiune in plan vertical- nu exista miscari voluntare pe plan vertical 4. Pivotare in plan transversal - rotatie a intregului corp

Mecanismul de pivotare utilizat: rotatia - acest mecanism reprezinta miscarea de rotatie a intregului corp ( care poate fi initiata la diferite segmente articulare) fara miscare pe plan vertical .

Efectul directional: derapajul necontrolat - pozitie de recul si unghi de cantare mic. Centrarea spre inapoi si greutatea corporala a schiorului provoaca o franare fara control a traiectoriei.

8


Progresie clasa debutanti 1. Miscari de deplasare (pe plat)

- alunecare pe un singur schiu

- mers alternativ

- deplasare laterala pe plat

- intoarcerea in jurul cozilor/ varfurilor

- urcarea in trepte

- urcarea in V

- urcare in trepte in alunecare

- coborare oblica

2. Coborare directa

Coborare directa initiala: coborare directa cu oprire in contrapanta

- alunecarea este favorizata prin mentinerea pozitiei fundamentale

Coborare directa in plug: ca urmare a unei coborari directe initiale pe o partie usoara, se deschide plugul (schiurile sunt convergente) pentru favorizarea controlului alunecarii.

- un efort muscular al membrelor inferioare (pozitie flexata) este necesar pentru a pozitiona schiurile in pozitia de plug.

- mentinerea unui unghi de cantare suficient de mic este necesar pentru obtinerea alunecarii.

- o pozitie relaxata permite pastrarea unei traiectorii drepte si a unei alunecari , greutatea repartizata egal pe ambele membre inferioare.

3. Coborare oblica

Coborare oblica cu schiurile paralele

- pe o panta usoara, o pozitie fundamentala combinata cu o cantare usoara, permit mentinerea unei traiectorii drepte in traversarea liniei de panta

9


4. Virajele clasei

O singura ocolire in plug : ocolire spre deal in pozitie de plug

Descriere :

Plecare in coborare directa cu schiurile paralele, se deschide plugul avand o cantare usoara, rotatia intregului corp favorizand schimbarea directiei de deplasare. Greutatea corpului este repartizata pe ambele picioare dar un efort mai accentuat de pivotare al schiului exterior conduce schiorul in ocolire.

10


Serpuiri in plug

Descriere:

Succesiune de ocoliri alungite utilizand plugul,avand o evolutie aproape de linia pantei , mecanismul de rotatie a intregului corp favorizand schimbarea directiei de deplasare. Greutatea corpului este repartizata pe ambele picioare dar un efort mai accentuat de pivotare al schiului exterior conduce schiorul in ocolire. Controlul vitezei de deplasare este obtinut prin deschiderea sau inchiderea plugului.

Ocoliri cu deschidere simultana

11


Descriere :

Inlantuire de ocoliri in plug aducand schiurile paralele in traversarea liniei de panta, mecanismul de rotatie a intregului corp favorizand schimbarea directiei de deplasare. Greutatea corpului este repartizata pe ambele picioare dar un efort mai accentuat de pivotare al schiului exterior conduce schiorul in ocolire, revenind cu schiurile paralel in traversarea oblica a pantei cu un predominant suport pe schiul din vale, descarcand schiul din deal. Coborarea oblica dintre ocoliri este mentinuta prin cantare .

Mijloace clasa debutanti

12


Deplasare

- transportatrea echipamentului

- punerea/ scoaterea schiurilor

- urcarea in trepte pe covor

- urcarea pe banda/ cu teleschiul

- ridicarea din cazatura – fara schiuri/ cu un schiu/ cu doua schiuri

Coborare directa

- coborare directa cu contrapanta

- coborare directa cu ridicarea alternativa a schiurilor

- coborare directa cu mici sarituri

- coborare directa cu aplecare laterala

- coborare directa pe mici denivelari

- coborare directa cu deschiderea si inchiderea plugului

- coborare directa pe un schiu si schimbare prin saritura

- coborare directa peste hopuri

- coborare directa in plug, monitorul tinand varfurile schiurilor

Coborare oblica

- Coborare oblica cu ridicarea cozii schiului din deal

Viraj

- ocolire in plug cu bratele deschise in lateral (fara bete)

- ocolire in plug, monitorul si elevul merg paralel tinandu-se de acelasi bat

- ocolire in plug, monitorul tine varfurile schiurilor

13


CLASA 1

Nivel tehnic clienti: Clientul este deranjat de evenimentele de accelerare si franare intalnite in alunecare si adopta o pozitie de recul pe schiuri.

Clinetul foloseste o pozitie convergenta a schiurilor in ocolire ( plug), cu o usoara cantare pentru a mentine controlul asupra vitezei. Pune presiune pe schiuri printr-o usoara flexie la nivelul membrelor inferioare ( primele notiuni de mobilitate la nivelul articulatilor genunchilor)

Fundamente de baza1. Echilibru longitudinal- pozitie de recul in alunecare,- pozitie fundamentala in situatii favorabile 2. Cantare- cantare usoara- schiorul poseda o usoara independenta la nivelul membrelor inferioare, - schiorul descopera transferul de greutate voluntar3. Presiune in plan vertical- o usoara coborare a centrului de greutate in faza de conducere - fara miscari verticale active4. Pivotare in plan transversal - rotatie a intregului corp- efectuarea unei disocieri la nivelul capului

Mecanismul de pivotare utilizat Rotatia - acest mecanism reprezinta miscarea de rotatie a intregului corp

( care poate fi initiata la diferite segmente articulare) fara miscare pe plan vertical .

14


Efectul directional: Derapajul necontrolat - pozitie de recul si unghi de cantare mic.

Centrarea spre inapoi si greutatea corporala a schiorului provoaca o franare fara control a traiectoriei.

Progresie clasa 1

1. Miscari de deplasare

Pas turnant elementar : schimbarea directiei de deplasare obtinuta prin deschidere unghiulara a schiurilor pe o panta foarte usoara

- plecand in coborare directa mai mult sau mai putin oblic pe linia pantei, avand o usoara cantare se efectueaza o usoara deschidere unghiulara a schiurilor, urmand o traiectorie spre deal.

Pas de patinaj elementar : succesiune de pasi cu schiurile divergente

- plecand in coborare directa se transfera greutatea de pe un picior pe celalalt, avand usoare faze de alunecare pe un singur schiu pentru a mentine o viteza constanta.

2. Coborare directa

Coborare directa elementara : coborare directa

- pe o panta usoara spre medie, se cauta o pozitie fundamentala in alunecare , acceptand si controland viteza

3. Coborare oblica

Coborare oblica elementara : coborare oblica pe o panta usoara , mentinand schiurile paralele

15


- pe o panta usoara , in pozitie fundamentala , se canteaza pentru mentinerea unei traiectorii drepte, schiurile avand tendinta de a rotunjii trasa

4. Derapaj

Derapaj rotunjit elementar : pozitie de recul , cantare usoara, centrul de greutate spre inapoi astfel se creaza o franare fara un control asupra traiectoriei

- plecare din coborare mai mult sau mai putin oblica , rotatia corpului, cantarea usoara si pozitia de recul permit producerea derapajului rotunjit elementar.

5. Ghirlanda

Ghirlanda elementara cu pivotare : succesiune de derapaje elementare rotunjite intrerupte de prima parte a virajului elementar

- se pleaca in derapaj rotunjit elementar si se initiaza virajul prin deschiderea plugului sau stem dupa care urmeaza o miscare de rotatie prin care se descarca schiul din vale si se incarca viitorul schiu exterior pastrand schiurile convergente. Inaintea de a atinge linia pantei se continua incarcarea schiului din vale printr o rotatie inversa celei de declansare si folosind efectul directional derapaj necontrolat pentru a iesi de pe linia pantei.

16


6. Virajul clasei

Viraj elementar ( Stem)

Descriere :

Plecare in coborare oblica , deschiderea plugului sau stem prin miscarea de pivotare a viitorului schiu din vale combinat cu mecanismul de rotatie a intregului corp pentru angajarea corpului inspre vale, odata trecuta linia de panta se termina virajul cu derapaj rotunjit elementar , astfel se obtine un control asupra vitezei de deplasre .

17


Mijoace clasa 1

Deplasare

- urcarea in V

- deplasare in forma de opt

- jocul leapsa cu un schiu sau doua

- urcare in trepte din alunecare spre deal

-urcare/coborare in trepte

- coborare oblica ridicand piciorul din deal

Coborare directa

- coborare directa pe hopuri

- plug cu spatele

- coborare directa cu variatii de teren si zapada

- coborare directa elementara

- coborare directa cu spatele cu oprire in contrapanta sau in plug

- coborare directa peste mici denivelari

- coborare directa cu usuoare sarituri

Coborare oblica

- coborare oblica ridicand schiul din deal

- coborare oblica cu spatele

- coborare oblica cu atingerea claparilor

Derapaj

- derapaj rotunjit in jurul unui hop

18


- derapaj oblic cu ajutorul monitorului

- coborare in trepte cu trecere spre o alunecare progresiva

Viraj

- ocolire avand privirea spre vale

- ocoliri in 3 timpi

- viraj sau ocolire cu bratele deschise in timpul rotatiei

- ocolire folosind mijloace vizuale pentru a favoriza aducerea schiurilor paralele

- inlantuire de viraje cu ridicarea schiului din deal pe coborare oblica

- viraj sau ocolire cu trecere peste denivelari

19


CLASA 2

Nivel tehnic clienti: Clientul are o pozitie de recul pe schiuri dar pe partie mai usoara incearca sa caute o pozitie centrata pe schiuri. Se observa inceperea lucrului independent a schiurilor , descoperind transferul voluntar de presiune.

Fundamentele de baza

1 .Echilibru longitudinal- in ciuda dezechilibrelor intalnite schiorul pastreaza o pozitie fundamentala in toate situatile 2. Cantare- cantare usoara- trecerea de pe un cant pe celalalt se face intr un singur timp - se foloseste inclinatia globala 3. Presiune in plan vertical- miscare verticala activa (amplitudine mica), nu este progresiva si e mai mult sau mai putin coordonata cu punctarea4. Pivotare in plan transversal - descoperirea disocierii: articulatile lucreaza independent in efortul de pivotare

Mecanisme de pivotare:

Extensie-pivotare - este o tehnica unde se foloseste rotatia. Acest mecanism combina: o miscare de extensie obtinand o alungire a corpului si o miscare inspre inainte si inspre vale avand ca scop inclinatia necesara pentru mentinerea echilibrului lateral si schimbului de muchii.

Bracajul in pozitie flexata - pivotarea schiurilor provocata de un efort muscular localizat la nivelul membrelor inferioare. Trebuie avuta o pozitie flexata pe o trasa larga. Miscarea de pivotare se produce la nivelul soldului.

Orientarea primara - este o actiune musculara de redresare a piciorului din deal sau a viitorului picior exterior. Independenta picioarelor si un

20


trasfer de greutate precoce favorizeaza mentinerea sprijinului pentru viitorul viraj. Centrul greutatii se deplaseaza spre vale.

Acest mecanism favorizeaza inclinatia si un bun echilibru , limitand pivotarea schiurilor la nivelul fazei initiale.

Efectul directional:

Derapajul controlat - pozitie centrata , flexie mai mult sau putin progresiva, o cantare usoara prin inclinatie , asociate cu debutul disocierii tren superior/ tren inferior, care permite schiorului sa controleze traiectoria .

Punctarea : Folosita in primele forme de deplasare ( urcat in trepte, pas de patinaj, foarfeca, ) pentru a creste tranctiunea . se utilizeaza ca sprijin suplimentar. In viraj, coordonarea punctarii cu miscarea pe verticala constituie o etapa importanta.

Punctarea constiutuie un avantaj pentru :- A ajuta la crearea si gestionarea rotatiei- Ajuta ca reper pentru ritm si timing- Favorizeaza echilibru lateral - Iti arata unde se afla corpul in spatiu

Progresie clasa 2

1. Miscari de deplasare

Pas tournant spre deal de baza: schimbarea directiei de deplasare obtinuta prin deschiderea unghiulara a schiurilor pe o partie usoara

- plecare in coborare oblica pe o partie medie, inlantuire de pasi spre deal avand schiurile divergente. Un unghi de cantare si o mobilitate verticala sunt necesare pentru transferul greutatii de pe un picior pe celalalt.

21


2. Coboare directa

Coborare directa de baza : coborare directa asimiland notiuni de accelerare si franare in urma unei schimbari de panta sau de zapada

- mentinerea unei pozitii fundamentale corecte in urma diferitilor factori externi intalniti: zapada, inclinatie

3. Derapaj

Derapaj rotunjit de baza : se realizeaza utilizand efectul directional de derapaj controlat, urmand o traiectorie curba inspre deal

- plecare in coborare directa, avand o pozitie centrata pe schiuri, utilizand o miscare de flexie- pivotare si o inclinatie globala ( fara arcuire)

Derapaj oblic de baza : derapaj oblic pe o partie abrupta, mentinand o directie constant rectilinie in raport cu linia de panta

- plecare in coborare oblica pana la obtinerea unei viteze initiale, derapaj obtinut ca urmare a descarcarii canturilor care ar putea fi combinat cu o usoara pivotare a schiurilor. Privirea este orientata catre directia de deplasare, corespunzand cu primele notiuni de disociere (miscare independenta a trenurilor inferior-superior si a capului), trenul superior fiind orientat catre directia de deplasare.

Frunza moarta de baza : succesiune de derapaje oblice inspre inainte si inspre inapoi

- plecare in derapaj oblic, modificarea centrului de greutate catre inainte si inapoi obtinand schimbarea directiei derapajului

Derapaj franat de baza : coborare directa inlatuita cu un derapaj mai mult sau putin lateral, mentinand trenul superior catre vale pana in momentul opririi totale

- plecare in coborare directa pe o partie usoara spre medie, se pun in lateral schiurile printr-o miscare de pivotare a trenului inferior, cautand o oprire progresiva in apropierea liniei de panta

22


4. Ghirlanda

Ghirlanda de baza cu pivotare : succesiune de derapaje rotunjite de baza intrerupte de prima parte a unui viraj de baza fara sa se depaseasca linia pantei.

- se pleaca in derapaj rotunjit (plecare oblica in raport cu linia pantei), declansarea ghirladei se obtine printr o sincronizare a: unei miscari verticale, punctare , pivotare a trenului superior catre inainte si vale combinat cu un trasfer al greutatii voluntar pe urmatorul picior de vale. Inainte de a atinge linia de panta , printr un derapaj controlat, avand o pozitie centrata pe schiuri, o miscare de flexie , si o inclinare globala a corpului pentru a obtine o cantare, se iese de pe linia de panta.

Ghirlanda simpla de baza : succesiune de derapaje oblice intrerupte de coborari oblice fara a trece de linia de panta

- se pleaca in coborare oblica si se cauta descarcarea canturilor combinata cu primele notiuni de disociere si recantare prin redresarea unghiului de cantare

23


5. Virajele clasei

Viraj de baza : inlantuire de viraje cu schiurile paralele utilizand mecanismele de extensie-pivotare sau orientare primara si folosind efectul directional de derapaj controlat

Descriere: Declansarea virajului este obtinuta prin sincronizarea miscarii pe verticala si a punctarii, se cauta un sprijin voluntar in transferul pe viitorul schiu de vale, iar faza de conducere este controlata printr-un efect directional derapaj controlat, intr-o pozitie de baza cu inclinatie pentru cantare si flexie pivotare.

24


Viraj de baza cu raza scurta : inlantuire de viraje de baza ritmice, avand raza scurta si unde se poate utiliza mecanismul de bracaj ( franare accentuata)

25


Descriere: Pivotarea este localizata la nivelul membremor inferioare iar trenul superior isi pastreaza o pozitie neutra in corelatie cu linia de panta. Crescand unghiul de cantare in relatie cu pivotarea puternica a schiurilor se obtine o constientizare a nivelului de presiune aplicat . Ritmul virajelor cu raza scurta este obtinut printr-o sincronizare a punctarii cu miscarea pe verticala.

Virajul stemat ( a treia faza a stemului) : viraj de baza unde declansarea este usurata prin deschiderea stemului. Acest viraj este un element tehnic foarte important al clasei , folosindu-se pe toate tipurile de zapada si teren intalnite.

Descriere: Viraj utilizand o miscare verticala de extensie combinata cu o deschidere stem si cu punctare. In faza de conducere se foloseste derapajul controlat. Deschiderea stem favorizeaza transferul voluntar al greutatii permitand revenirea cu schiurile paralele inainte de atingerea liniei de panta.

Mijloace clasei 2

Deplasare

- ocolire avand privirea spre vale

- ocoliri in 3 timpi

- viraj sau ocolire cu bratele deschise in timpul rotatiei

- ocolire folosind mijloace vizuale pentru a favoriza aducerea schiurilor paralele

- inlantuire de viraje cu ridicarea schiului din deal pe coborare oblica

- viraj sau ocolire cu trecere peste denivelari

Coborare directa

- coborare directa cu spatele

- coborare directa cu sarituri

- coborare directa cu viteza crescuta

26


- coborare directa peste denivelari

- coborare directa pe diferite tipuri de zapada

- coborare directa in plug cu spatele

Coborare oblica

- coborare oblica cu ridicarea piciorului din vale

- coborare oblica cu ridicarea piciorului din deal

- coborare oblica cu mentinerea cantarii

- coborare oblica cu punctare

- coborare oblica peste hopuri

Derapaj

- frunza moarta cu derapaj

- derapaj lateral de baza

- derapaj ghidat de monitor

- depaj cu presiune pe bete

- derapaj rotunjit la schimbare de panta

- derapaj lateral cu modificare a centrului de greutate

- derapaj lateral cu mainile pe genunchi avand faze de oprire si alunecare

- frunza moarta pe canturi

Viraj

- viraj despartit in 3 timpi cu prelungirea timpului 2

- viraj cu ridicarea schiului interior

- viraj scurt cu deschiderea stemului

- viraj doi cate doi cu impunere de ritm

27


- viraj scurt de baza cu bracaj si betele in fata

- viraj sau viraj scurt cu betele in fata

- viraj sau viraj scurt cu repere vizuale sau auditive impunind un ritm

- ghirlanda cu pivotare de baza

- traseu impus

- viraj marcand momentul transferului de greutate

- viraje cu sarituri in timpul declansarii

- inlantuire de viraje cu raza diferita

- viraje de baza cu raza scurta

- viraje sau viraje scurte pe diferite tipuri de teren si zapada

28


CODUL DEONTOLOGIC AL MONITORULUI DE SCHI, SNOWBOARD ŞI SPORTURI DE ALUNECARE PE ZĂPADĂ

1. Monitorul de schi, prin profesia pe care o practică – activitate sportivă şi de educare – are ca scop formarea unui comportament corect pe pârtie şi în ambientul natural. Cei care profesează trebuie să respecte legile statului dar şi hotărârile emise la nivelul activităţii publice locale.

2. Normele deontologice se aplică tuturor monitorilor in exerciţiu, atât în raporturile dintre ei cât şi cele dintre aceştia şi terţi.

3. În afara graniţelor ţării monitorul de schi se supune normelor interne respective şi legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află. Aceeaşi atitudine o va avea şi monitorul de schi, cetăţean străin, aflat pe teritoriul României, potrivit legislaţiei internaţionale.

4. Atât în exercitarea profesiei, cât şi în particular, monitorul de schi trebuie să dea dovadă de o înaltă ţinută profesională şi morală, fiind un exemplu pentru cei de a căror educaţie se ocupă.

5. Profesarea meseriei de monitor obligă respectarea normelor şi implică competenţă în concordanţă cu natura serviciului acceptat. Monitorul de schi are dreptul să refuze acele atribuţii care depăşesc graniţele pregătirii sale profesionale sau pe cele care ar afecta desfăşurarea activităţii de monitor în condiţii optime.

6. Orice monitor de schi / snowboard are obligaţia de a asimila noi cunoştinţe utile şi de a şi le îmbunătăţii, referitor la tehnică, didactică şi metodică. Aceasta va contribui la creşterea calităţii sale profesionale cât şi la o mai bună pregătire a celor ce doresc să-şi însuşească cunoştinţele în domeniu. 7. Monitorul de schi trebuie să poarte obligatoriu stema şcolii la care îşi desfăşoară activitatea.

8. Monitorul de schi trebuie să respecte tarifele stabilite şi să nu facă concurenţă neloială.

9. Aşa cum s-a precizat anterior, şi înafara serviciului, monitorul trebuie să aibă o ţinută morală demnă de meseria pe care o practică.

10. Raportul dintre monitorul de schi şi elevi trebuie să se bazeze în fiecare moment al procesului pedagogic pe principii fundamentale de stimă, încredere şi corectitudine. El nu trebuie să compromită prestigiul monitorilor.

29


11. Monitorul de schi trebuie să dea dovadă de siguranţă în timpul orelor, să protejeze şi să încurajeze elevul, iar toate acestea să fie în concordanţă cu normele stabilite, norme care îi conferă prestigiul şi îl clasifică la categoria de care răspunde.

12. Monitorul are obligaţia asigurării şi evitării riscurilor în timpul orelor.

13. Monitorul de schi poate fi înlocuit de către un alt coleg care, atunci când este chemat trebuie să asigure formalităţile necesare înlocuirii după o amănunţită şi prealabilă informare referitor la modul şi etapele în care s-au desfăşurat cursurile până în momentul înlocuirii.

14. Absenţa de la servici sau chiar întârzierea reprezintă încălcarea îndatoririlor profesionale. În aceste situaţii se aplică sancţiuni disciplinare.

15. Monitorul de schi are obligaţia de a respecta directivele şi regulamentele de ordine interioară a şcolii la care activează.

16. Un eventual comportament neadecvat manifestat de către monitorul de schi trebuie imediat semnalat. Aceasta pentru că atitudinea monitorilor de schi trebuie să fie în concordanţa normelor impuse.

17. Aderarea la asociaţie presupune colaborare şi respectarea regulilor acesteia. Participarea la adunări este benefică în sensul în care în cadrul acestora se poate semnala orice problemă legată de profesie.

18. Din punct de vedere profesional monitorul de schi trebuie să se implice efectiv. Trebuie să fie vigilent, respectuos, să aibă spirit de colegialitate, acestea aducând la îmbunătăţirea calităţii activităţii.

19. Raporturile de muncă dintre monitori trebuie să se bazeze pe loialitate iar munca prestată de aceştia să ducă la creşterea prestigiului meseriei.

20. Monitorul de schi nu trebuie să-şi discrediteze colegii pentru obţinerea de beneficii.

21. Monitorii de schi atestaţi nu trebuie să tolereze desfăşurarea de activităţi specifice profesiei de către monitori neatestaţi. În această situaţie se recomandă informarea autorităţilor competente.

22. În timpul cursurilor monitorul de schi nu trebuie doar să însoţească elevul ci să se şi implice efectiv în predarea cursului de schi. Folosirea unui titlu profesional în lipsa unui document reprezintă practicarea unei meserii fără drept şi se supune sancţiunilor potrivit legislaţiei în vigoare.

30


23. Cel care îşi desfăşoară activitatea în cadrul şcolii de schi se supune normelor acesteia.

24. Între monitorul de schi şi autorităţi trebuie să existe o atitudine reciprocă de respect.

31


BIBLIOGRAFIE : MEMENTO SKI 2017 fRANCE

Scoala-romana-ski.ro

32

· web viewgreutatea corpului este repartizata pe ambele picioare dar un efort mai accentuat de...

Documents