2014

Cuprins

1

CAP. 1. Dezvoltarea rurală şi politica de dezvoltare rurală .......................... 4A. Spațiul rural – orientări metodologice

1.1. Conceptul de spaţiu rural ........................................................................ 41.2. Funcţiile spaţiului rural ............................................................................ 71.3. Satul – componenta principală a spaţiului rural .................................... 10

B. Dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană1.1 Clarificări conceptuale .............................................................................. 121.2. Politicile Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale ..................... 131.3 Definirea ruralului în Europa .................................................................... 141.4. Dezvoltarea rurală şi fondurile europene. Rolul administraţiei publice ... 16

1.4.1 Contextul general ........................................................................... 161.4.2 Finanţări prin Politica Agricolă Comună ....................................... 17

CAP. 2. Profilul localităţii Mǎneşti ………….……………………………. 202.1. Scurt istoric…………..………………………………………… 202.2. Situaţia economică, socială şi administrativă................................ 22

CAP. 3. Analiza situaţiei existente………………………………………… 253.1. Aşezare şi relief ……………………………………………… 253.2. Reţeaua hidrografică ..……………...………………...……… 263.3. Clima……………………………………………….………… 283.4. Factori de risc natural şi antropic ……………………………..293.5. Vegetaţia şi fauna ……...…..………………………………….313.6. Resursele localităţii …………………………………………...323.7. Infrastructura de transport………………………………….….33

3.5.1. Rutier .……………………………...…….…………….333.5.2. Feroviar .……………………….…………………….….33

3.8. Utilităţi publice 3.8.1. Alimentare cu apă….…………..………..………………34

3.8.2. Canalizare…...………..…………………………………343.8.3. Alimentare cu energie electrică ……..………...………..353.8.4. Alimentare cu gaze naturale .. ..……….……………..…353.8.5. Alimentare cu energie termică .. .….….……………..….363.8.6. Telefonie ..……………………………………………… 363.8.7. Salubrizare …………………...…….….………….……36

3.9. Locuinţe …………………………………………………….….373.10. Populaţia ……………………..……..…………………………383.11. Forţa de muncă ……..………………….……………………. 42

3.12. Educaţie ..…...…….……………………….……………….…453.13. Culte, cultură şi artă ...……….………...…………………….48

2

3.14. Sănătate………………………………………………...……….513.15. Agricultură………...…………………………………………...523.16. Economia ……………………………..……………………….543.17. Analiza SWOT…………………………………………………563.18. Administraţia publicǎ ...................................................................64

CAP. 4. Strategia de dezvoltare propusă……………………………………674.1. Viziunea comunitară……………………………………………….674.2. Misiunea………………………………………………………...…704.3. Obiectivele strategice……………………………………………...65

CAP. 5. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei …….....… 745.1. Planul de Acţiune (inclus sau anexa)…………………………..….745.2. Monitorizarea şi ajustarea strategiei...............................................105

Capitolul 1Dezvoltarea rurală şi politica de dezvoltare rurală

3

A. Spațiul rural – orientări metodologice

1.1 Conceptul de spaţiu rural

Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi

cuprinde trei componente esenţiale: comunităţile administrative constituite din

membrii relativ puţin numeroşi şi care au relaţii mutuale; dispensarea pronunţată a

populaţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii şi silviculturii.

Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura deţin un

loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic,

aici fiind cuprinse şi alte activităţi cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul,

serviciile productive privind producţia agricolă şi neproductive care privesc populaţia

rurală.

Forma definitivă a definiţiei spaţiului rural o întâlnim în Recomandarea nr.

1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta

europeană a spaţiului rural în următoarea formă: „expresia (noţiunea) de spaţiu rural

cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care

majoritatea părţii terenului este utilizată pentru:

a. agricultură, silvicultură, acvaculturǎ şi pescuit;

b. activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie,

servicii, etc);

c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii

naturale);

d. alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit) ".

Delimitările dintre spaţiul rural şi celelalte forme de spaţii au permis formularea

sintetică a unor caracteristici specifice:

1. Din punct de vedere al structurii economice, în spaţiul rural activităţile agricole

deţin ponderea cea mai mare din teritoriul rural. Aceasta nu exclude existenţa şi a

altor activităţi, dimpotrivă, silvicultura şi industria forestieră în zonele montane şi

colinare, au un rol esenţial în economia spaţiului rural, la care se adaugă turismul şi

agroturismul de agrement, serviciile pentru populaţie, etc. Cu toate acestea,

economia spaţiului rural rămâne preponderent agricolă. Ponderea superioară a

agriculturii în economia spaţiului rural devine din ce în ce mai discutabilă pentru că

tendinţa de “implementare” în spaţiul rural a unor elemente specifice urbanului

4

(industria de procesare a produselor agricole; dezvoltarea infrastructurii, extinderea

activităţilor culturale, etc.), determină scăderea ponderii agriculturii din punct de

vedere al locului pe care-l ocupă în totalul populaţiei ocupate, în produsul brut şi în

valoarea adăugată, etc.

Tendinţele de scădere a ponderii activităţilor agricole în economia spaţiului

rural este accentuată de reducerea terenului arabil în favoarea altor categorii de

terenuri: cum ar fi pentru plantaţii forestiere, şosele, drumuri, spaţii pentru alte

construcţii cu scopuri turistice şi de agrement.

2. Din punct de vedere ocupaţional, spaţiul rural este preponderent un spaţiu de

producţie în care activităţile sectoarelor primare deţin o pondere ridicată în economia

acestuia. Alături de agricultură, procesarea produselor, silvicultura cu exploatarea

pădurilor, industria lemnului, industria casnică, producţia artizanală, etc. vin să

completeze economia spaţiului rural. Serviciile productive legate de activitatea

agricolă şi silvică încep să prindă contur şi să-şi aducă un aport în acest domeniu, la

care se adaugă dezvoltarea industriilor conexe agriculturii. Cu privire la profesiunile

practicate în spaţiul rural, acestea sunt practice, manuale, unele necesitând un grad

de calificare şi chiar policalificare profesională. Populaţia ocupată în servicii

neproductive, activităţi social – culturale deţine o pondere redusă în numărul

locuitorilor din comunităţile rurale. De asemenea, în decursul unui an o bună parte

din populaţia care lucrează în activităţi neagricole cu contract de muncă nelimitat

desfăşoară activităţi agricole ajutându-şi membrii familiei sau completându-şi

veniturile cu cele provenite din muncile agricole prestate la terţi. Se poate afirma că

este o caracteristică a muncii în spaţiul rural ca o persoană să presteze munci

neagricole şi agricole. Această pluriactivitate are consecinţe multiple asupra stării de

spirit a lumii rurale în ceea ce priveşte autoconsumul alimentar.

3. În ceea ce priveşte forma de proprietate, cea privată este predominantă. În zonele

rurale proprietatea publică şi privată a statului este mult mai redusă, ea fiind

constituită din păşuni, izlazuri, parcuri şi terenuri cu destinaţii speciale (rezervaţii,

parcuri naţionale. etc.).

4. O caracteristică importantă a spaţiului rural constă în densitatea redusă a

populaţiei şi a mărimii aşezămintelor bine aerisite şi umane. Comunităţile din spaţiul

rural au unele caracteristici specifice şi anume, raporturile interumane sunt mai bune

5

şi întrajutorarea este mai frecventă. Locuitorii se cunosc între ei din toate punctele de

vedere şi ierarhizarea lor se face ţinând seama de comportamentul în familie şi

societate.

5. Din punct de vedere peisagistic, spaţiul rural, prin structura sa naturală, prin flora

şi fauna sa, este incomparabil mai frumos şi mai apreciat de mai mulţi locuitori. Aerul

mai curat, liniştea, guvernează majoritatea aşezămintelor rurale.

6. Viaţa în spaţiul rural, mai mult decât în oricare alt mediu social, este aşezată pe o

serie de norme emanate din experienţa de viaţă, din tradiţii, obiceiurile şi cultura

locală. Viaţa socială şi culturală, caracteristicile ruralului, reprezintă un patrimoniu de

neegalat al umanităţii, element care alături de economie şi ecologie dă adevărata

dimensiune a spaţiului rural.

7. Activităţile neagricole, în special cele industriale şi de servicii se bazează pe

complementaritate faţă de agricultură, dar aceasta nu exclude posibilitatea de înfiinţare

a întreprinderilor mici şi mijlocii din alte domenii. Şi în acest caz, faptul că furnizează

forţa de muncă disponibilă vine în complementarea economiei spaţiului rural.

8. Se apreciază că nu se poate pune semnul egalităţii între rural şi rustic, pentru că şi

în domeniul rural acţionează legile progresului care impun o evoluţie în viaţa

oamenilor din spaţiul rural. Este greu să afirmăm că, involuţiile, în anumite perioade,

pot avea efecte atât de grave încât să se ajungă la rusticizarea spaţiului rural.

1.2. Funcţiile spaţiului rural

6

Spaţiul rural, poate fi apreciat ca fiind mediul natural în care se instalează

activităţile umane, cu condiţia ca acestea să nu fie agresive şi să promoveze

degradarea lui. Revenirea populaţiei spre activităţi agricole şi neagricole în spaţiul

rural poate fi apreciat ca un factor de reechilibru biologic, pentru că se întoarce

într-un mediu lipsit de toate aspectele nocive oferite de spaţiul urban.

Multiplele activităţi economice, sociale, culturale, care se desfăşoară în spaţiul

rural pot fi sintetizate în trei funcţii principale: economică, ecologică şi socio-culturală.

- Funcţia economică a spaţiului rural este considerată funcţia de bază, primară, care

are ca obiectiv principal obţinerea produselor agricole şi a altor bunuri materiale

realizate de ramurile productive din amonte şi din aval de agricultură, precum şi

silvicultura, industria forestieră, artizanatul, etc. Obţinerea acestor produse ar trebui

să asigure oamenilor din spaţiul rural condiţii de viaţă satisfăcătoare.

Ţările semnatare ale Cartei europene a spaţiului rural se angajează să

garanteze un sistem de producţie menit să asigure:

- necesarul de alimente al populaţiei;

- garantarea unui nivel al veniturilor pentru agricultori şi familiilor lor apropiate şi

comparabile cu a celorlalte profesiuni, cu un nivel de responsabilitate comparabil,

asigurând o sursă de venit (profit) fundamental pentru populaţia rurală;

- protejarea mediului înconjurător şi asigurarea regenerării mijloacelor de producţie,

cum ar fi solul şi apa freatică, pentru generaţiile viitoare în spiritul unei dezvoltări

durabile;

- producerea de materii prime reciclabile destinate industriei şi producţiei de energie;

- toate nevoile întreprinderilor mici şi mijlocii agricole, artizanale sau comerciale şi de

prestări servicii;

- o bază pentru recreaţie şi turism;

- conservarea resurselor genetice ca bază a agriculturii şi biotehnologiei.

Din cele de mai sus rezultă că funcţia economică este o funcţie complexă care

cuprinde un număr mare de activităţi (pluriactivităţi), în sensul că, spaţiul rural nu mai

este conceput ca o zonă eminamente agricolă, ci ca o structură economică

diversificată cu implicaţii sociale complexe care se referă, în principal la: posibilităţi

de plasare a forţei de muncă în activităţi agricole, stabilitatea populaţiei şi, în special,

menţinerea tineretului în spaţiul rural prin oferta de activităţi neagricole dar conexe

7

acesteia, garantând în acest mod surse de venituri suplimentare pentru populaţia

rurală; folosirea mai complexă a timpului de muncă secundar (parţial) al salariaţilor în

exploataţiile agricole.

- Funcţia ecologică a spaţiului rural. Industrializarea generală, excesivă în unele zone

rurale, exploatarea rapace a unor terenuri miniere, intensificarea şi industrializarea

zootehniei, comasarea acestora în mari aglomeraţii de animale pe spaţii agricole

foarte reduse, etc. au determinat apariţia şi intensificarea unuia dintre cele mai grave

fenomene, şi anume “poluarea spaţiului rural” (sol, aer, apă), deteriorarea peisajului

agricol şi silvic, reducerea alarmantă a florei şi faunei şi producerea unui dezechilibru

ecologic în foarte multe ecosisteme ale spaţiului rural.

Acest impact agresiv, dăunător asupra mediului natural a impus adoptarea

unor măsuri care au menirea să limiteze şi să înlăture efectele negative ale factorilor

poluanţi asupra spaţiului rural.

În acest context sunt formulate măsuri şi de Carta europeană, susţinută de o

legislaţie adaptată la condiţiile concrete ale fiecărei ţări să protejeze mediul natural.

Prevederile acestui document se referă la următoarele aspecte:

- eforturile susţinute în exploatarea raţională şi durabilitatea resurselor naturale şi de

a se prezerva spaţiile de viaţă şi biodiversitatea;

- protejarea peisajului, deoarece acesta reprezintă interesul primordial inclusiv în

cazul peisajelor seminaturale sau amenajate de om;

- protejarea frumuseţii şi a particularităţilor spaţiului rural, renovând satele şi

construcţiile, remediind pe cât posibil degradările naturii şi ale peisajului;

- înregistrarea locurilor unde există specii vechi sau rase de animale de crescătorie,

peisaje rurale tradiţionale, tehnici tradiţionale în agricultură, etc.;

- de a veghea ca dispoziţiile juridice naţionale şi internaţionale asupra protecţiei

mediului să fie respectate cu stricteţe, etc.

Aceste precizări impun o anumită politică de protecţie a mediului natural. Ea

trebuie să cuprindă proiecte de amenajare a spaţiului rural menite să asigure

protecţia şi gestionarea solului, aerului şi pentru conservarea florei, faunei şi a

habitatului lor.

8

De asemenea, nu sunt lipsite de interes măsurile politice cu privire la

delimitarea zonelor în care construcţiile, echipamentele, circulaţia sau alte activităţi

care sunt dăunătoare mediului să fie limitate la strictul necesar, iar cele cu o

agresivitate puternică asupra mediului să fie interzise.

Abordarea globală a acestei probleme presupune stabilirea unei cooperări

internaţionale ştiinţifice, tehnice şi politice pentru asigurarea gestionării mediului rural

continental.

- Funcţia social - culturală. Prin natura activităţilor umane, a relaţiilor din interiorul

comunităţilor şi celor intercomunitare spaţiul rural are un caracter social. Aşa cum s-a

mai precizat, dimensiunile relativ reduse ale localităţilor, instituirea unor raporturi

specifice între membrii comunităţilor, cunoaşterea reciprocă şi ierarhizarea socială

sunt caracteristici ale relaţiilor din mediul rural. Spre deosebire de marile aglomeraţii

urbane, unde este specific anonimatul omului, în spaţiul rural toţi oamenii se cunosc

între ei din aproape toate punctele de vedere. În acest cadru social, comportamentul

omului – identitate a activităţii rurale, este total diferit de comportamentul omului –

anonim din colectivităţile urbane. Acesta înseamnă că există diferenţe şi în ceea ce

priveşte comportamentul între cele două comunităţi (rurală - urbană).

Responsabilitatea actelor comportamentale este cu mult mai puternică în

cazul colectivităţilor rurale. În comunitate toţi oamenii se cunosc între ei de generaţii,

cei care nu respectă normele de instruire din generaţie în generaţie se “autoelimină”,

îngroşând, de regulă, rândurile din alte spaţii sociale. În acelaşi timp, “asimilarea”

celor noi veniţi în colectivităţile rurale se produce relativ greoi şi numai după o

anumită perioadă de timp.

Viaţa socială a localităţilor este intim legată de viaţa spirituală, culturală.

Cultura tradiţională, obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al

fiecărei localităţi, zone sau regiuni rurale. S-a constat că, dacă unele tradiţii au

dispărut ca efect al “modernizării, al producţiei de serie mare”, totuşi în spaţiul rural

se menţin încă tezaure de etnografie şi folclor, meşteşuguri care constituie o mare

bogăţie.

Se depun eforturi mari din mai multe puncte de vedere pentru a se reabilita

preocupările tradiţionale în domeniul alimentar, meşteşugar, etc.

9

Apreciem cu valoare prevederile din Carta europeană cu privire la dezvoltarea

şi protejarea culturii în spaţiul rural, care are ca obiectiv esenţial, menţinerea,

apărarea diversităţii şi bogăţia patrimoniului arheologic din zonele rurale şi să

promoveze o cultură dinamică, acţionându-se în următoarele direcţii:

- inventarierea, punerea în valoare şi promovarea patrimoniului istoric şi cultural,

inclusiv abilităţile vieţii rurale;

- proiectarea şi dezvoltarea tradiţiilor şi a formelor de expresie culturală ca şi

dialectele locale;

- întărirea identităţii culturale regionale a populaţiilor rurale şi promovarea vieţii

asociative;

- promovarea patrimoniului gastronomic rural şi local.

1.3. Satul – componenta principală a spaţiului rural

Satul reprezintă un proces constant de umanizare a teritoriului, proiecţia în

spaţiu a modului în care populaţia a reuşit să se adapteze modului de utilizare a

resurselor solului şi subsolului, în baza unor relaţii economice şi social - istorice

determinante. Cu timpul, satul românesc a suferit numeroase transformări, dintr-o

localitate preponderent agricolă, de importanţă locală, într-o aşezare cu caracter

multifuncţional, integrată în teritoriu.

Satul românesc a constituit şi constituie încă elementul de bază al peisajului

geografic şi al spaţiului rural, care se impune prin:

- număr şi densitate considerabile;

- modul relativ uniform de distribuţie în teritoriu; începe cu sectoarele cele mai joase

ale Deltei Dunării şi până în zona montană;

- morfostructura deosebit de variată, corelată cu gradul de fragmentare a reliefului,

tipul de resurse;

- presiunea crescândă asupra componentelor fizico - geografice ale spaţiului

geografic, etc.

Definirea noţiunii de aşezare rurală, pe plan mondial, este foarte diferită, în

funcţie de criteriul folosit, statistic (numărul populaţiei, densitatea, etc.), administrativ,

legislativ, funcţional.

10

Astfel, OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică)

foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane, şi

anume: numărul locuitorilor/km2. Din acest punct de vedere sunt considerate aşezări

rurale acelea în care densitatea populaţiei nu depăşeşte 150 locuitori/km2.

La nivelul UE, densitatea medie a populaţiei este de 115 locuitori/km2 iar

criteriul folosit pentru departajarea satelor de oraşe este densitatea de până la

100 locuitori/km2. În Ungaria, o aşezare este considerată rurală dacă nu are statut

urban sau are statut urban, dar numărul locuitorilor este sub 10.000 locuitori.

În ţara noastră, statutul unei aşezări este reglementată prin lege, indiferent de

mărimea demografică sau densitatea populaţiei.

Primele aşezări rurale menţionate documentar sunt satele daco - romane,

cunoscute sub denumirea de „pagi” şi „vici”, cu o populaţie ce practica agricultura, iar

uneori şi mineritul.

Cele mai importante momente în evoluţia şi dezvoltarea aşezărilor rurale din

România au constituit:

- cooperativizarea agriculturii (încheiată în 1962), mecanizarea şi modernizarea ei,

respectiv, „privatizarea” ei prin Legea 18/1991;

- industrializarea şi urbanizarea forţată începând mai ales cu anii ̀70;

- sistematizarea rurală, concepută ca un proces de transformare complexă a satului

de proliferare în rural a unor elemente de tip urban;

- momentul decembrie 1989 şi perioada de tranziţie care a urmat, care au determinat

mutaţii importante în structura internă a satelor, în structura sistemului de aşezări

rurale, în organizarea spaţiului rural în general. Vatra satelor a încetat a mai îndeplini

doar o funcţie rezidenţială, crescând ponderea funcţiilor productive.

Noua organizare a spaţiului, prin implantări industriale, echipare tehnico-

edilitară, extinderea serviciilor, a dat mediului rural o nouă structură, mult diferită de

cea tradiţională. Odată cu diversificarea structurii lor economice (industrie extractivă,

forestieră, prelucrătoare, artizanat) s-a produs disocierea evidentă a noţiunii de sat

de noţiunea de agricol.

11

B. Dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană

1.1 Clarificări conceptuale

În anul 1987 a fost lansat, în raportul Naţiunilor Unite intitulat „Viitorul nostru

comun”, conceptul de dezvoltare sustenabilă.

Dezvoltarea sustenabilă poate fi definită, în sens larg, ca fiind îmbunătăţirea

vieţii fiecăruia „acum şi pentru generaţiile care vor veni”. Practic, în acest fel se face

legătura între ceea ce înseamnă dezvoltare economică, justiţie socială, valori

democratice şi protecţia mediului. Elementul de noutate este omul integrat şi în

strânsă relaţie cu mediul înconjurător. Conceptul de dezvoltare sustenabilă promovat

de forurile Naţiunilor Unite se referă, în principal, la:

1. dezvoltare economică echitabilă şi echilibrată;

2. un nivel ridicat al angajării, al coeziunii sociale şi al includerii;

3. asumarea responsabilităţii pentru folosirea resurselor naturale şi a protecţiei

mediului;

4. politici coerente, deschise şi transparente;

5. cooperare internaţională pentru promovarea dezvoltării sustenabile la nivel global.

Conceptul actual de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel de dezvoltare

durabilă şi are câteva trăsături fundamentale, referindu-se la:

- Dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare economică echitabilă şi

echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale şi al includerii şi asumarea

responsabilităţii pentru folosirea resurselor naturale şi a protecţiei mediului.

- Dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, care se referă la dezvoltarea mediului

rural prin extinderea mijloacelor de comunicare şi informare şi prin extinderea

activităţilor din mediul rural spre sectorul non-agricol şi promovarea agriculturii

extensive, a cărei coordonată esenţială este transferul informaţional (conceptul de

agricultură extensivă aici este diferit de cel tradiţional, care definea opusul agriculturii

intensive).

- Dezvoltarea rurală multisectorială, care se referă la crearea de reţele şi parteneriate

între organizaţii internaţionale, agenţii naţionale sau organizaţii ale societăţii civile, în

vederea abordării multisectoriale.

12

1.2 Politicile Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale

Dezvoltarea rurală are, în Europa, o istorie proaspătă. Uniunea Europeană şi-

a definit, relativ recent, intenţia de a aplica programe specifice de dezvoltare în

zonele rurale. Începând cu anul 1998 (Agenda de la Lisabona), spaţiul rural este

definit ca una dintre valorile fundamentale şi definitorii pentru Europa, care trebuie

prezervată, îngrijită şi promovată.

Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl

reprezintă dezideratele promovate de Sistemul Naţiunilor Unite, fiind, practic,

adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată şi multisectorială la realităţile

Europei.

De aici, s-ar desprinde practic, două direcţii esenţiale care determină şi

influenţează procesul de dezvoltare rurală din Uniunea Europeană: raportul sector

agricol versus sector neagricol şi grija pentru mediu.

Se observă o mutare de accent dinspre politicile care pornesc din centru spre

politicile care apar la nivel local.

În noile abordări, dezvoltarea rurală presupune, înainte de toate, informaţie.

Se pune accent deosebit pe diseminarea de cunoştinţe, informaţii şi know - how,

transferul şi managementul informaţiei şi al cunoaşterii. Concepte cum ar fi,

dezvoltarea rurală extensivă („rural extension development”) sau extensia agriculturii

(„agricultural extension”) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare

şi inovare.

Ruralul trebuie gândit din perspectiva viitorului, nu ca pe o rezolvare a

problemelor din trecut: „zona rurală nu trebuie să fie privită doar ca o problemă, ci şi

ca o oportunitate. Politica de dezvoltare rurală trebuie să includă agricultura într-un

context socio economic şi ecologic mai larg”.

13

1.3 Definirea ruralului în Europa

Noua politică a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea

rurală. În Uniunea Europeană peste jumătate din populaţie locuieşte în localităţi

rurale, care acoperă peste 90% din teritoriu.

Noua abordare a ruralului presupune, implicit, şi o definire spaţială a acestuia.

În practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat pe densitatea

populaţiei. În acest fel, încep să devină posibile comparaţiile la nivel internaţional ale

condiţiilor şi dinamicii mediului rural din Europa.

Datele socio - economice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3 (unităţi

teritorial administrative). Acestea includ însă şi aglomerările urbane, astfel că datele

nu pot fi agreate pe coordonate rural - urban, fapt care dezavantajează decidenţii de

politici în domeniul dezvoltării rurale.

Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localităţile care au o densitate a

populaţiei mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat. La nivel regional (NUTS3)

sunt definite ca fiind:

- regiuni predominant rurale cele în care peste 50% dintre locuitori locuiesc în

comune (cu mai puţin de 150 de locuitori pe km pătrat);

- regiuni rurale cele în care 15 până la 50% dintre locuitori trăiesc în comune (cu mai

puţin de 150 de locuitori pe km pătrat);

- regiuni predominant urbane cele în care sub 15% dintre locuitori trăiesc în comune

(cu mai puţin de 150 locuitori pe km pătrat).

Aplicând această definiţie la populaţia Uniunii Europene, aproximativ 57% din

populaţie trăieşte în regiuni rurale, care acoperă peste 90% din teritoriu.

Consiliul European a adoptat Regulamentul 1968 care modifica Regulamentul

1257/1999 (privind susţinerea dezvoltării rurale prin intermediul FEOGA), începând

cu anul 2007. Acest regulament vizează consolidarea şi simplificarea implementării

politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene. În acest sens, a fost constituit un

nou fond. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care să se

ocupe în exclusivitate de finanţarea dezvoltării rurale. Astfel, Consiliul doreşte ca

Politica de Dezvoltare Rurală a Uniunii Europene să joace un rol mai important în

noua şi reformata Politică Agricolă Comună (PAC), reflectând mai bine cerinţele

cetăţenilor de a se concentra mai mult pe mediu, siguranţa alimentelor şi calitate.

Introducând un singur instrument de finanţare şi programare, va fi simplificat modul

14

de administrare şi de control şi va creşte gradul de coerenţă, transparenţă şi

vizibilitate, iar statele membre şi regiunile vor avea mai multă libertate în

implementarea programelor.

Una dintre concluziile Consililului European de la Göteborg (2001) a fost

aceea că „o puternică performanţă economică trebuie să meargă mână în mână cu

utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a nivelului de deşeuri, menţinând

biodiversitatea, păstrând ecosistemele şi evitând deşertificarea. Pentru a face faţă

acestor cerinţe, Consiliul European agreează ca Politica Agricolă Comună şi

viitoarea ei dezvoltare să contribuie, printre alte obiective, la obţinerea unei dezvoltări

durabile, sporind accentul pus pe încurajarea produselor sănătoase, de calitate

superioară, a metodelor de producţie viabile din punct de vedere a mediului

înconjurător, inclusiv producţie organică, materie primă regenerabilă şi protejarea

biodiversităţii”.

Consiliul European de la Lisabona a adoptat o serie de concluzii menite să

ofere linii directoare dezvoltării viitoare a Uniunii, care au fost reunite sub numele de

„Agenda Lisabona”.

Având în vedere tendinţele atât la nivelul UE cât şi al statelor membre,

Comisia a decis 3 domenii cheie ale Politicii de Dezvoltare Rurală , anume:

- economia agroalimentară;

- mediul înconjurător;

- economia rurală în sens larg şi populaţia.

În domeniul complementarităţii între instrumentele UE, va trebui încurajată

sinergia între politicile structurale, de muncă şi dezvoltare rurală. În acest context,

Statele Membre vor asigura complementaritatea şi coerenţa între acţiunile care vor fi

finanţate de către Fondul de Coeziune, FSE, ISOP şi FEADR, într-o zonă delimitată şi

într-un domeniu de activitate stabilit. Principiile diriguitoare în ceea ce priveşte linia de

demarcaţie şi mecanismele de coordonare între acţinile susţinute din diferitele Fonduri,

vor fi definite la nivelul cadrului de referinţă naţional (Planul Naţional Strategic).

În ce priveşte dezvoltarea capitalului uman, sprijinul prin dezvoltarea rurală va

viza agricultorii şi agenţii economici implicaţi în diversificarea economiei rurale.

Populaţia zonelor rurale poate primi sprijin ca parte a abordării integrate de jos în

sus. Acţiunile în aceste domenii trebuie implementate în conformitate cu obiectivele

Strategiei Europene de Ocupare, aşa cum se stipulează în Liniile Integrate pentru

15

creştere şi locuri de muncă, fiind totodată coerente cu acţiunile întreprinse prin

programele naţionale de reformă în cadrul procesului de la Lisabona.

1.4 Dezvoltarea rurală şi fondurile europene. Rolul administraţiei publice1.4.1 Contextul generalEvoluţiile în sistemul de finanţare europeană prin Politica Agricolă Comună

(PAC) confirmă două tendinţe majore, care au putut fi observate chiar din primii ani ai

deceniului trecut:

- orientarea predominantă către finanţarea programelor de dezvoltare a spaţiului rural

(până acum aproximativ un deceniu, prioritatea era acordată finanţării agriculturii prin

plăţi directe pentru fermieri şi subvenţii);

- creşterea complementarităţii finanţării agriculturii şi a spaţiului rural cu finanţarea

prin alte politici (în special cea regională), cu scopul esenţial de a promova un proces

general de coeziune economică, socială şi teritorială.

Semnificaţia majoră a acestui nou context de finanţare este ca, prin bugetul

comunitar, comunităţile rurale pot primi în prezent bani pentru a-şi susţine strategii de

dezvoltare, scop în care finanţările prin programe specifice mediului rural pot fi

corelate cu programe de finanţare prin politica regională, politica de mediu, politica

de întreprindere, politica în domeniul educaţiei, etc.

Pentru a beneficia eficace de sistemul intervenţiilor comunitare, problema

majoră pentru comunităţile rurale româneşti este legată de :

- identificarea diferitelor oportunităţi de finanţare;

- elaborarea unui portofoliu de proiecte adecvat propriilor opţiuni de dezvoltare;

- găsirea surselor de co-finanţare.

Aparent nu foarte complicat, un astfel de demers este condiţionat esenţial de

elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă, dezvoltarea resursei umane şi

promovarea de parteneriate public - privat pe arii tematice prioritare de interes

comun, de preferat în asociere cu administraţii teritoriale învecinate.

Având în vedere complexitatea unei astfel de abordări şi ţinând cont de

situaţia particulară a ruralului românesc (infrastructura economică şi socială

deficitară, proprietate fragmentată, cu predominanţa fermelor de semi-subzistenţă;

fragilitate structurală, în multe cazuri chiar monoproducţie; calitate slabă a

antreprenoriatului şi lipsa surselor de investiţii, calitate slabă a serviciilor şi nivelul

redus de educaţie şi formare profesională a forţei de muncă; rigiditate la schimbare şi

elasticitate redusă a ofertei), rezultă că rolul motor în dezvoltarea rurală şi în

16

valorificarea oportunităţilor oferite de contextul european trebuie să revină

administraţiei publice.

1.4.2 Finanţări prin Politica Agricolă Comună

Politica Agricolă Comună, pe care și România o urmează odată cu integrarea

în Uniunea Europeană constă într-o serie de măsuri, majoritatea legate de

dezvoltarea rurală. Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind

finanțarea politicii agricole comune s-au creat două fonduri europene pentru

agricultură, numite Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, pentru

finanțarea măsurilor de marketing şi Fondul European pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală – FEADR, pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Atenţia principală a administraţiilor publice locale din mediul rural trebuie

orientată către oportunităţile de finanţare prin FEADR, instrumentul cel mai bine

adaptat nevoilor de dezvoltare a comunităţilor rurale şi care asigură un context unitar

şi coerent de susţinere europeană a strategiilor locale de dezvoltare. Conform

Reglementării Consiliului CE 1698/2005, transpusă în legislaţia românească prin

ordinul 243/aprilie2006, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală este

structurat pe 4 axe de finanţare. Fiecare axă include mai multe măsuri cu rolul de a

promova proiecte specifice care să contribuie la realizarea obiectivelor generale al

Politicii Agricole Comune, în concordanţă cu programul naţional de dezvoltare rurală

şi cu strategiile locale.

Schematic, finanţările FEADR urmǎresc:

A. prin Axa I – Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi silvic:

- promovarea cunoaşterii şi ameliorarea capitalului uman prin acţiuni de pregătire

profesională şi informare, difuzarea de cunoştinţe ştiinţifice şi practici inovatoare,

promovarea pensionarilor timpurii şi a stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural, utilizarea

serviciilor de consultanţă şi crearea de servicii în sprijinul agenţilor economici agricoli şi

silvici);

- restructurarea şi dezvoltarea capitalului fizic, prin modernizarea exploataţiilor agricole,

creşterea valorii economice a pădurilor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi

silvice, dezvoltarea de noi produse şi tehnologii, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii

legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, acţiuni de prevenţie şi

revigorare a potenţialului productiv distrus de dezastre naturale;

17

- măsuri de tranziţie, specifice noilor state membre (sprijinirea exploataţiilor agricole de

semi - subzistenţă, sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători, servicii de consiliere şi

consultanţă;

B. prin Axa II – „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”, măsuri pentru utilizarea

durabilă a terenurilor agricole şi silvice, prin plăţi compensatorii pentru handicap natural,

acţiuni de agromediu, prime de împădurire, plăţi „Natura2000”;

C. prin Axa III – „Calitatea vieţii în spaţiul rural şi diversificarea economiei rurale”:

- măsuri pentru diversificarea economiei rurale, prin diversificarea activităţilor nonagricole,

sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, încurajarea activităţilor turistice;

- măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii, prin dezvoltarea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală (cu rolul de a creşte atractivitatea satelor), renovarea şi

dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale (spre exemplu, planuri

de protecţie şi administrare asociate cu siturile Natura 2000, măsuri pentru revigorarea şi

întreţinerea siturilor de mare valoare naturală, precum şi a moştenirii culturale);

D. prin Axa IV LEADER, acţiuni privind elaborarea de strategii de dezvoltare locală,

dezvoltarea de parteneriate public - privat, proiectarea şi implementarea strategiilor,

finanţarea programelor de cooperare.

Administraţia publică are responsabilitatea să se implice la nivelul tuturor axelor, fie

ca solicitant, fie ca partener, fie ca instituţie de sprijin şi coordonare prin acţiuni

complementare de informare, consultanţă, diseminare etc.

Responsabilitatea ca promotor revine însă pe un număr redus de măsuri, în

principal vizînd:

1. pe axa I, investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice;

2. pe axa III, investiţii pentru renovarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii

rurale şi în promovarea de acţiuni pentru organizarea şi dezvoltarea parteneriatelor

public - privat;

3. pe axa IV, funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală (parteneriatelor public privat

din cadrul programului LEADER) şi implementarea proiectelor incluse în strategia de

dezvoltare locală.

În mod concret, ca portofoliu posibil de proiecte, pot fi avute în vedere:

- pe axa I: construcții sau modernizări de drumuri agricole, inclusiv sisteme de

marcare, semnalizare; modernizarea sistemelor de irigații și desecare; asigurarea

surselor de apă și energie electrică; rețele de alimentare cu energie electrică a

exploatațiilor agricole; lucrări de protecție a terenurilor împotriva inundațiilor; amenajări

18

de drumuri forestiere de utilitate privată; construcția și consolidarea digurilor și

pâraielor din zone cu risc; lucrări hidrotehnice; (toate lucrările trebuie încadrate în

planul de urbanism general și în planul de urbanism zonal);

- pe axa III: rețele de aprovizionare cu apă potabilă, cu gaz, sisteme de canalizare și

epurare a apei; rețele de drumuri comunale, străzi, drumuri de acces la obiective

turistice; alei pietonale, amenajări de piețe comerciale, parcuri; construcții și amenajări

de locuri de recreere (spații de joacă, terenuri de sport); renovări de construcții cu

valoare arhitecturală, culturală sau istorică; investiții în servicii culturale și ale

bibliotecilor (echipamente, dotări); amenajarea centrelor de informare turistică;

promovare și informare turistică, alte investiții cu caracter public având rolul de

conservare și valorificare a moștenirii culturale și tradiționale sau investiții socio-

culturale cu rol de ameliorare a condițiilor de viață;

- pe axa IV: construirea și funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, elaborarea și

implementarea strategiilor de dezvoltare locală, implementarea proiectelor de

cooperare (între teritorii ale aceluiași stat, între teritorii aparținând unor state diferite).

Proiectele propuse vor avea la bază parteneriate public privat (public maxim 50%) care

să asigure un nivel ridicat de valorizare a patrimoniului natural și cultural endogen,

întărirea competitivității și crearea de locuri de muncă, precum și ameliorarea

capacității organizaționale a comunităților locale în cadrul unor strategii de dezvoltare

rurală integrată și durabilă.

19

Capitolul II

Profilul localităţii comunei Mǎneşti

2.1. Scurt istoric

Prima atestare documentară asupra localităţii datează de mai mult de o jumătate de mileniu. Este vorba de hrisovul emis de Vlad Dracula, la 23 aprilie 1441.

În nuvela istorică “ Mihnea Vodă cel Rău” (1857) a lui Al. Odobescu constatăm că: “pe o culme mai semeaţă (…) sta, pe la leatul 1508, cetăţuia lui Drăcea armaşul din Măneşti; din zidurile ei înnegrite, vederea coprindea toată lunca, cu bordeiele şi coşarele ţărăneşti, risipite prin tufişe şi bălării; mai departe turnurile bisericei sub Târgşor, pe care o zidise, cu vreo câţiva ani mai înainte, Vladislav Vodă, ce chiar într-însa, zice cronica “au pierit de sabie…” (A.I. Odobescu, Opere, I, ed. îngr., cu glosar, bibliografia scriitorului şi studiu introductiv de Tudor Vianu, ESPLA, Buc., 1955, p. 99).

De o mare importanţă este şi însemnarea lui Constantin Moisil, publicată în 1910, în BCMI (an. III/1910, p. 121), unde acesta afirmă că „în satul Măneşti, pe o movilă înconjurată dinspre răsărit cu un şant mare, a găsit Bolliac mai multe arme şi unelte de silex, mai ales vârfuri de săgeţi şi numeroase vase mici din lut... ”.

Componenţa actuală a comunei Măneşti a fost reglementată prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial 310 din 7 aprilie 2004, prin care s-a înfiinţat comuna Măneşti, prin desprinderea satelor Băltiţa, Coada Izvorului, Gura Crivăţului, Măneşti (reşedinţa de comună), Zalhanaua din comuna Cocorăştii Colţ.

20

Satele ce compun astăzi comuna Măneşti sunt rezultatul unor mutaţii succesive (deplasarea vetrelor, reorganizarea şi extinderea acestora) datorate alinierilor şi lotizărilor, consecinţe ale împroprietăririlor succesive.

Pe locul actualului sat Băltiţa apare aşezarea numită Lipoveni care aminteşte prin formă configuraţia actuală a satului Băltiţa.

La vest de Măneşti apar două sate cu aceeaşi denumire, anume „Mihăiţă” (după numele proprietarului, Mihai Filipescu), unul cu o vatră alungită, altul, mai spre vest, cu o vatră compusă din mai multe trupuri izolate. Apare şi satul Băltiţa cu o vatră situată la mare distanţă de vatra satului Lipoveni (astăzi Băltiţa). Harta din 1904 înfăţişează o situaţie modificată radical. Satul Măneşti apare aliniat şi tras la şosea (dezvoltat în lungul drumului), satul Mihăiţă poartă acum numele de Coada Izvorului; satul Lipoveni şi-a schimbat numele în Băltiţa în timp ce vatra satului Băltiţa din 1791 a dispărut; s-a dezvoltat şi satul Gura Crivăţului. Putem afirma că între 1791 şi 1904, satele actualei comune Măneşti au suferit transformări şi reformulări datorate atât reglementărilor de după Regulamentul Organic, cât şi generate de schimbările repetate de proprietari. Configuraţia actuală a vetrelor satelor Măneşti, Coada Izvorului, Gura Crivăţului şi Zalhana este rezultatul reformulărilor şi extinderilor de la mijlocul secolului al XIX – lea. Chiar dacă aşezările şi-au păstrat în mare locul vetrelor, configuraţia este specifică satelor aliniate. Singurul sat care aminteşte de vatră figurată în harta austriacă este Băltiţa (numită la origine Lipoveni) şi într-o oarecare măsură şi satul Gura Crivăţului.

21

2.2. Situaţia economică, socială şi administrativă

Comuna Măneşti este dispusă în câmpia din sud – vestul judeţului Prahova, între râurile Cricovul Dulce şi Prahova.

Comuna se învecinează: la Nord cu comuna Filipeşti de Târg şi comuna Ariceştii Rahtivani ; la Est cu comuna Târgşoru Vechi şi comuna Cocorăştii Colţ; la Sud cu judeţul Dâmboviţa (comuna Finta); la Vest cu judeţul Dâmboviţa (comuna Dărmăneşti).

Denominaţia aşezării îşi trage seva de la antroponimul Manea cu sufixul –eşti (cu valoare posesivă), care apare în documentele Ţării Româneşti de pe la mijlocul sec. al XV – lea (DRH, I, 364 – 365), dar sub forma „ Moeneşti”.

Stema comunei se compune dintr-un scut tăiat. În cartierul superior, pe fond de azur, se află o pasăre de argint stând pe o lună tot de argint, răsturnată.

În al doilea cartier, pe fond de argint, se află o cetate zidită de culoare roşie, având un turn crenelat poziţionat central, flancat în dextră de un steag albastru cu lancea de aur, iar în senestră de o acvilă neagră cu aripile deschise; pe cetate broşează un cavaler în armură de argint stând pe zidul de la intrare al cetăţii. Cetatea este deschisă de o poartă de aur.

Pasărea stând pe lună face referire la stema Smarandei Mănescu, descendenta familiei boierilor Mănescu, a cărei existenţă este legată de

localitatea Măneşti – care le poartă numele, iar cetatea face trimitere la stema familiei Văcărescu, cel care s-a căsătorit cu Maria Mănescu şi al cărui nume este legat de comună prin construcţiile ridicate aici: conacul şi biserica.

22

Satele aparţinătoare comunei sunt: Măneşti –reşedinţă de comună ; Băltiţa; Coada Izvorului; Gura Crivăţului; Zalhanaua.

Comuna Măneşti are o populaţie totală de 3887 locuitori (populaţie stabilă, înregistrată în iulie 2013), din care 1907 sunt femei, iar bărbaţi 1980. Teritoriu administrativ al comunei are o suprafaţă de 4833 ha, din care 337 ha intravilan şi 4496 ha extravilan. Valoarea densităţii la nivelul teritoriului administrativ al comunei Măneşti este de numai 80 loc./km².

Agricultura era activitatatea de bază a locuitorilor comunei Măneşti. În prezent, importanţa economică a acestei activităţi este mult scăzută, fiind activitatea auxiliară a unei părţi din locuitori. La nivelul gospodăriilor individuale se practică cultura legumelor.

De asemenea locuitorii se ocupă şi de creşterea animalelor, iar industria comunei are şi ea câteva sectoare: exploatarea materiilor prime, mica industrie

23

prelucrătoare, construcţiile. La acestea se adaugă serviciile şi transporturile, iar exploatarea materiilor prime este reprezentată de diverse balastiere.

Forţa de muncă din comuna Măneşti, este cuprinsă din angajaţii Consiuliului Local, angajaţii societăţilor comerciale din comună (buticuri), şi celelalte societăţi mai importante (S.C. Brutus Impex S.R.L., S.C. Coni S.R.L., S.C. Cirex S.R.L., S.C. Bettini S.R.L., etc).

Comuna Măneşti este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi comunale a căror stare de funcţionare este considerată ca fiind bună.

Teritoriul comunei este traversat de linia CFR Ploieşti – Târgovişte – cu halta Brătăşanca.

Ca instituţii publice, pe raza comunei Măneşti, putem aminti: Primăria Măneşti; Poştă şi Poliţie; 4 şcoli şi 4 grădiniţe; 2 cabinete medicale; Căminul cultural; Biblioteca comunală.

Manifestări artistice

De câţiva ani, prin eforturile administraţiei publice locale, se încearcă impunerea pe harta culturală a judeţului Prahova a unui festival de muzică populară. Astfel, la 8 septembrie, în centrul comunei Măneşti se desfăşoară Festivalul Castanilor, denumit astfel după aleea dublă de castani care străbate centrul satului reşedinţă spre Coada Izvorului, şi ca rămăşiţă a vremurilor glorioase de odinioară. Sufletul artistic al manifestării este cunoscuta interpretă de folclor Maria Tănase Marin, mănăşteancă de origine.

Specificul dansului şi portului popular din zona Munteniei este păstrat şi transmis din generaţie în generaţie prin intermediul formaţiei de dansuri populare „Mlădiţe prahovene”, alcătuită din copiii şcolii gimnaziale.

24

Consecvent pasiunii sale pentru cultivarea dimensiunii autentice a creaţiei folclorice româneşti, încrezător în valorile etice perene, instructorul de dans, domnul Stoica Aurică, doreşte încă de la prima ediţie a sărbătorii castanilor, să aducă pe scenă mesajul cântecul şi dansului popular românesc.

La fiecare ediţie au participat cântăreţi cu renume în peisajul folcloric, Ioana şi Marin Cornea, Gheorghe Roşoga, Dumitru Zamfira, Polina Gheorghe şi alţi interpreţi consacraţi.

Capitolul III Analiza situaţiei existente

3.1. Aşezare şi relief

Din punct de vedere geografic comuna Măneşti este localizată la 440 52¸

latitudine nordică, 250 51, longitudine estică. Comuna Măneşti este situată în Câmpia Ploieşti, la 26 km de municipiul Ploieşti şi 6 km de Cocorăşti Colţ.

Geomorfologic localitatea este situată pe interfluviul văii Prahova şi valea Cricovului Dulce, în zona centrală a câmpiei Ploieşti, cu o orientare generală nord –vest către sud – est.

25

Teritoriul administrativ al comunei este situat pe o suprafaţă unde se întrepătrund trei forme de relief respectiv:

Zona câmpiei înalte a Cricovului în partea sud – vest; Zona de câmpie piemontană a ploieştilor în parte de nord – est; Zona de terasă şi de luncă a văii Prahovei şi văii Cricovului Dulce care

străbate teritoriul administrativ al comunei la limita estică, a cărei terasă vine în contact direct cu zona de deal şi câmpie.

Geomorfologic, localitatea este situată pe malul drept al văii Prahova, în Câmpia piemontană a Ploieştilor.

Caracteristicile reliefului

Din punct de vedere geologico – structural teritoriul comunei aparţine flancului intern al avanfosei carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate care alcătuiesc structura Ploieşti.

Formaţiunile sedimentare care alcătuiesc relieful comunei sunt sprijinite de fundamentul şisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfârşitul jurasicului, soclul cristalin s-a scufundat în nord – estul judeţului astfel încât a favorizat un intens proces de sedimentare. În eocen, marea se retrage spre sud la exteriorul arcului carpatic, pe fundul ei s-au depus noi sedimente, care au condus la o colmatare accentuată a geosinclinalului, contribuind la micşorarea adâncimii fundului mării unde s-au depus maluri organogene ce au dat naştere şisturilor menilitice şi disodilitice, generatoare de hidrocarburi, exploatate intens în judeţul Prahova.

La sfârşitul paleogenului, în mişcările din aquitanian, se depun noi sedimente: conglomerate, gresii, tufuri, marne, sare, gips, indicând prin acest proces că ar fi existat un climat cald şi arid.

La marginea lacului din Câmpia Română, în cuaternar s-a început procesul de colmatare, încât aluviunile deplasate din munţi şi dealuri s-au îmbrăţişat sub forma conurilor de dejecţie, a apelor împrăştiate în mod haotic, cu multe meandre. Mişcările tectonice repetate au determinat cutarea formaţiunilor sedimentare pe direcţia nord – est, sud – vest şi est – vest, precum şi apariţia a numeroase falii de dimensiuni mari şi de încălecări de strate. Câmpia piemontană a Ploieştilor s-a format structural în halocenul superior prin depuneri sedimentare aluviale şi pluviale ale râurilor Prahova, Proviţa şi Teleajen peste

26

„Stratele de Cândeşti”, care sunt bine dezvoltate în zonă şi au o granulaţie diferenţiată spre câmpie, de la grosieră la fină.

Pleistocenul superior este reprezentat de proluviile de pe terasa superioară a acestor râuri, litologic fiind reprezentate prin depozite loessoide (prafuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri prăfoase argiloase) şi nisipuri cu pietrişuri.

Halocenul este reprezentat de depozitele aluvionare ale acestor râuri formate din pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, iar pe terasele joase apar depozite loessoide.

3.2. Reţea hidrografică

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al comunei Măneşti este alcătuită din:

Cursuri permanente de apă; Cursuri temporare; Canale de irigaţii.

Cursurile permanente de apă au direcţia de curgere de la nord – vest la sud – est, iar afluenţii sunt văi tinere în care albiile sunt puţin adâncite.

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei aparţine sistemului hidrografic Ialomiţa cod cadastral XI -1, al cărei afluent principal Prahova, străbate judeţul de la nord – vest la sud – est aducând un important aport de debite.

Râul Prahova constituie limita nord – estică a teritoriului şi colectează apele din zonă, cu un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 3738 km2, are o lungime de 193 km, din care cca 5,5 km pe teritoriul administrativ al comunei .

În nordul localităţii părăseşte Subcarpaţii Prahovei, trecând în Câmpia piemontană a Ploieştilor, unde împreună cu râul Teleajen formează un vast con de dejecţie. În apropiere de vărsare, Prahova are un debit mediu anual de 23,8 m3/s.

Pârâul Cricovul Dulce traversează teritoriul administrativ al comunei, în zona central – sud-vestică, cu direcţia de curgere de la nord – vest spre sud – est şi colectează apele din zonă. Acesta este afluentul de dreapta a râului Prahova, confluenţa fiind în dreptul localităţii Adânca. Cricovul Dulce are un bazin hidrografic de 544 km2 şi un debit multianual de 2,60 m3/s.

Afluenţii de dreapta a Pârâului Cricovul Dulce sunt:

27

Pârâul Izvorul; Iazul Morilor (vechi braţ al Râului Prahova, captat de Cricovul Dulce,

datorită depunerilor de aluviuni în conul de dejecţie al Prahovei).

Denumirea provine de la faptul că în zonă locuitorii şi-au făcut iazuri pe versantul drept încă din secolul al XVI-lea, aşa cum ne mărturisesc documentele, pentru a putea fi folosit debitul apei, la punerea în mişcare a morilor.

Afluentul de stânga este Pârâul Crivăţului ce îşi adună apele din zona Câmpiei înalte a Cricovului Dulce.

Caracteristicile afluenţilor sunt: debite scăzute în condiţii normale de precipitaţii, eroziune laterală, coeficient de meandrare ridicat datorită pantei scăzute.

Cursurile de apă de pe teritoriul comunei îşi modifică debitele în condiţiile de precipitaţii abundente şi datorită drenajului insuficient apar zone cu umiditate ridicată.

3. 3. Clima

Teritoriul administrativ al comunei Măneşti este situat într-o zonă cu climat temperat – continental la limita dintre subtipul climatului cu nuanţe de continentalism accentuat şi subtipul climatului continental de tranziţie din zona centrală sudică a Câmpiei Române. Aşezarea geografică şi relieful sunt principalele elemente care influenţează în mod direct repartiţia şi evoluţia factorilor radiativi şi climatici. De distribuţia cantitativă şi calitativă a acestora depinde sensul de evoluţie al tuturor elementelor climatice, care la rândul lor se află într-o strânsă interdependenţă cu ceilalţi factori fizico - geografici ai mediului local.

Altitudinea relativ mică, în medie de 180 m se remarcă climatic în diferenţe mai atenuate ale temperaturilor din succesiunea anotimpurilor, într-o

28

distribuţie anuală uniformă a elementelor dinamice şi într-o repartiţie omogenă a radiaţiei solare.

Tabelul nr. 1: Caracteristicile climatului moderat, în zona comunei Caracteristici climăTemperatura medie anuală (°C) 10,6

Temperatura maximă absolută (0C) + 39,4

Temperatura minimă absolută (0C) - 30,0

Precipitaţii medii anuale (mm) 588Nebulozitate (zecimi anual) 5,5 - 6Zile de ninsoare/an 30-70Adâncime de îngheţ (m) 0,80 – 0,90Frecvenţa medie a zilelor de îngheţ T≤00 (zile/an)

101,2

Viteza medie a vântului (m/sec.) 2,3 – 3,1

3.4. Factori de risc natural şi antropic

Ȋn comuna Măneşti putem identifica câţiva factori de risc, după cum urmează:

Riscuri naturale

Riscul seismic

Conform STAS 11 100/1993, comuna se situează în interiorul izoliniei de intensitate macroeconomică I = 92 (nouă) pe scara MSK, unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Conform normativului P 100 /1-2006, referitor la protecţia seismică a construcţiilor, teritoriul administrativ al comunei Măneşti se caracterizează prin

29

următoarele elemente: Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru

cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani:ag = 0,28 g

Perioada de colţ Tc a spectrului de răspuns:Tc = 1,00 s

Cea mai mare parte a teritoriului comunei este situată pe un teren bun de fundare şi de aceea nu au fost semnalate avarii la construcţii în urma seismelor.

Riscul de instabilitate

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din „Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatarea construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”, indicativ GT006 – 97, caseta 17. Fiind o zonă de şes aluvionar cu aspect plan şi o înclinare mică spre sud – est, are stabilitatea generală a terenului asigurată.

Fenomenul de risc este eroziunea torenţială de pe versanţi la precipitaţii maxime şi eroziunea de mal.

Riscul de inundabilitateDatorită depozitelor litologice neconsolidate din terasă, se manifestă cu

mare intensitate eroziunea de mal, săpând în terasă până la 20 – 50 m în ultimii ani. Pentru determinarea efectelor inundaţiilor se recomandă amenajarea hidrografică şi execuţia de podeţe dimensionate corespunzător, funcţie de volumul precipitaţiilor calculat pentru perioadele cu volume excepţionale.

Ca măsură de protecţie se propune regularizarea şi recalibrarea prin tăieri de meandre a pârâului Cricovul Dulce pentru a diminua efectelor negative ale eroziunii de mal.

Risc geotehnic

Conform Indicativului GT 035/2002, s-a determinat riscul geotehnic prin amplasarea construcţiilor, după cum urmează:

Zona bună de construit- Condiţii de teren – terenuri bune – punctaj 2

30

- Apa subterană – fără epuismente – punctaj 1- Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă normală –

punctaj 3- Vecinătăţi – risc redus – punctaj 1- Zona seismică – punctaj 2

Categoria geotehnică pe baza celor enumerate mai sus este de risc redus, dar la limita maximă. În cazul construcţiilor de importanţă normală sau deosebită, sau în cazul în care sunt necesare epuismente la săparea gropilor pentru fundaţii categoria geotehnică va trece în una superioară respectiv de risc moderat.

Riscuri antropice

Localitatea Măneşti este traversată de reţele de utilităţi precum cablu telefonic, linii de curent, magistrala de transport gaze, conducte de transport ţiţei, gazolină.

Aceste reţele prezintă un risc în situaţia avarierii lor şi de aceea la amplasarea construcţiilor se va avea în vedere distanţa impusă de reglementările în vigoare faţă de aceste reţele.

Pe teritoriul administrativ există sonde de ţiţei la care trebuie respectată zona de protecţie conform legislaţiei în vigoare.

La sistematizarea teritoriului se va ţine cont de traseele de utilităţi şi zonele de protecţie ale diferitelor obiective din zonă, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la instituţiile competente (Apele Române, Electrica S.A.).

Se vor păstra zonele de protecţie conform legislaţiei în vigoare a reţelelor edilitare ( conducte, gaz, LEA, staţii de transformare, etc.).

3.5. Vegetaţia şi faunaVegetaţiaAcestei regiuni îi corespunde zonei de silvostepă.Silvostepa, considerată ca făcând trecerea de la zona de stepă la cea de

păşune, ocupă o suprafaţă restrânsă. Se prezintă sub forma unor spaţii împădurite, răspândite în petice printre suprafeţele ocupate de culturile agricole.

Pădurile de stejari submezofili termofili, cunoscute şi sub numele de păduri de cer şi garniţă, formează areale restrânse. Subcarboretul, bine dezvoltat în pădurile de cerete, cuprinde arbuşti ca: măceş, porumbar, vonicer, corn, soc, sânger, lemn râios, lemn câinesc. În pădurile de garniţă, care apar ca păduri pure, stratul arbusiv are o largă dezvoltare, în componenţa căruia apar speciile menţionate la cerete.

Poienile sunt invadate de păiuşuri, firuţa de livadă, golomatul, fraga de câmp, iarba fiarelor.

31

În lunca văilor se întâlnesc plopul şi salcia. De-a lungul văilor cu exces de umiditate, se întâlneşte stuful şi papura.

Pe teritoriul satelor comunei se întâlnesc o gamă largă de pomi fructiferi şi anume:piersic, cais, pruni, meri, peri, cireşi, vişini, corcoduşi, gutui.

Culturile de cartof sunt inundate de mohor, ştir, troscot, iar în culturile de lucernă, în mod frecvent, apare spanacul sălbatic, rostogul şi pălămida.

Fauna Teritoriul comunei aparţinând zonei de silvostepă, cu un climat temperat

continental, are o faună diversificată reprezentată prin: Rozătoarele, cel mai reprezentativ fiind popândăul, apoi şoarecii de câmp,

hârciogul, iepurele de câmp şi căţeii pământului; Animale de pradă ca vulpea, pisica sălbatică, dihorul şi viezurele; Căprioara, veveriţa şi mai recent mistreţul datorită expansiunii acestuia

din cadrul rezervaţiei cinegetice de mistreţi şi cerbi lopătari, de pe teritoriul comunei, aflată în administrarea Ocolului Silvic Răcari, judeţul Dâmboviţa.

Dintre păsările ce constituie un vânat preţios se regăsesc prepeliţa şi potârnichea, fazanul, iar dintre cele răpitoare uliul de diverse mărimi, în funcţie de rasa din cadrul speciei.

Lumea animală a acestui biotip se completează pe timpul călduros odată cu venirea primăverii cu păsările migratoare, venite din ţările calde, cu specii de reptile şi batracieni, insecte şi viermi, formând un ecosistem cu un echilibru perfect.

3.6. Resusele localităţii

Resursele solului

Din punct de vedere a claselor de calitate teritoriul este construit din: Clasa I-a terenuri de calitate foarte bună - Clasa II-a terenuri de calitate bună - 1284 ha Clasa III-a terenuri de calitate mijlocie - 425 ha Clasa IV-a terenuri de calitate slabă - 320 ha Clasa V-a terenuri de calitate foarte slabă - 150 ha.

Resursele subsolului

Pe teritoriul comunei sunt următoarele tipuri de soluri: Aluvial tipic; Brun argiloiluvial tipic;

32

Brun eumezobaic tipic; Protosol aluvial litic; Protosol aluvial tipic; Protosoluri; Aluvial molic.

De asemenea resursele care se regăsesc în solul şi subsolul comunei sunt resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).

Suprafaţa totală a comunei Măneşti este de 4833 hectare, din care suprafaţa încadrată în intravilan este de 337 ha, iar în extravilan se află 4496 ha.

Tabelul 2: Structura fondului funciar în comuna MăneştiStructura fondului funciar Hectare %Intravilan 337 7Extravilan 4496 93Suprafaţă totală 4833 100Teren arabil 2576 88,9Livezi şi pepiniere pomicole 2 0,07Păşuni 318 11Fâneţe 1 0,03Suprafaţă agricolă totală 2897 100Păduri 1322 68,3Ape/bălţi 130 6,7Cǎi de comunicaţii şi căi ferate 39 2

Construcţii şi curţi 431 22,3Terenuri degradate 14 0,7Suprafaţă neagricolă 1936 100

Sursa: Primăria comune

3.7. Infrastructura

3.7.1. Infrastructura de transport:

A. RutierComuna Măneşti este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi

comunale a căror stare de funcţionare este considerată ca fiind bună.

Drumurile care trec prin comună sunt:

DJ 101A traversează comuna şi leagă DN 72 cu DN 1A; DC 109A – Măneşti - Gura Crivăţului; DC 109B – Măneşti – Băltiţa – limita judeţului;

33

DC 25A – Măneşti – Vlădeni; DC 111A – Zalhanaua – Vlădeni.

Un obiectiv important de infrastructură, care se află încă în faza de proiect, îl reprezintă îmbunătăţirea reţelei de drumuri, prin modernizarea şoselelor şi amenajarea de trotuare pietonale.

B. Feroviar

În prezent comuna este tranzitată de linia de cale ferată Ploieşti – Târgovişte – cu halta Brătăşanca.

3.8. Utilităţi publice

3.8.1. Alimentare cu apă

În prezent, alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi a dotărilor social – culturale din comuna Măneşti se realizează prin captări individuale ale apei subterane freatice şi de medie adâncime, prin intermediul puţurilor săpate sau forate. Comuna nu dispune încă de un sistem public de alimentare cu apă, Primăria Măneşti având ȋn plan proiectul de alimentare cu apă al comunei.

Pentru unele obiective economico - sociale s-au realizat sisteme individuale de alimentare cu apă potabilă, bazate pe exploatarea apei subterane de medie adâncime şi într-o mică măsură, de mare adâncime.

34

Astfel, în localitatea Măneşti există un foraj de 360 m adâncime, amplasat în curtea şcolii, din care se exploatează artezian un debit de cca. 2l/s care este utilizat pentru islazul comunal şi pentru aproximativ 6 gospodării.

Tot în satul Măneşti există un sistem bazat pe exploatarea apei subterane de medie adâncime la Preventoriu TBC, care distribuie gravitaţional dintr-un castel de apă metalic, apa necesară pentru preventoriu, cât şi pentru primărie, poliţie, cămin cultural, dispensar, cooperaţia de consum şi restaurant.

De asemenea, în localitatea Măneşti mai există sisteme proprii de alimentară cu apă potabilă la Agrozootehnica Pucheni (fost I.A.S.) care dispune de foraje de medie adâncime în incintă şi un castel de apă, şi la Abator, care beneficiază de un foraj de medie adâncime şi un rezervor de înmagazinare.

3.8.2. Canalizare

În prezent, în comuna Măneşti nu există un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate menajere.

Apele uzate menajere provenite de la gospodării sunt colectate individual în fose vidanjabile, puţuri absorbante sau latrine uscate.

Dintre agenţii economici doar abatorul dispune de o staţie de epurare.Canalizarea apelor meteorice se face prin şanţuri şi rigole deschise de-a

lungul drumurilor, cu pantă naturală, cu deversare în reţeaua hidrografică a comunei.

De asemenea Primăria Măneşti are în plan realizarea proiectului privind colectarea şi epurarea apelor uzate menajere.

3.8.3. Alimentare cu energie electrică

Comuna Măneşti este străbătută de o serie de reţele de transport a energiei electrice (400 şi 200 KV) şi repartiţie (110 KV).

Din staţia de evacuare a puterii electrice din termocentrala Brazi Vest, o linie LEA 400 KV se îndreaptă în direcţia sud către staţia Domneşti, străbătând comuna pe direcţia NE – SV.

Liniile de repartiţie de 110 KV sunt alimentate din staţia CET Brazi. Reţeaua de distribuţie aeriană pe medie tensiune – LEA 20 KV este de tip

aerian cu rezervă pe staţii de transferare diferite (Păstârnacu şi Brazi). Posturile de transformare sunt de tip aerian, de puteri cuprinse între 100 KVA şi 250 KVA. Reţeaua este pozată pe stâlpi de beton tip RENEL.

35

Reţeaua joasă de tensiune (0,4 KV) este de tip aerian cu distribuţie radială. Ea este destinată alimentării consumatorilor casnici, celorlalţi consumatori, precum şi reţelei de iluminat public .

Pozarea reţelei de joasă tensiune este realizată pe stâlpi de beton, tip RENEL, destinaţi acestui tip de reţea, precum şi circuitelor de iluminat public.

Iluminatul public se realizează din circuitele de iluminat ale LEA 0,4 KV pe o lungime a reţelei de aproximativ 25 km.

De asemenea reţeaua de iluminat public este realizată cu lămpi cu vapori de mercur.

36

3.8.4. Alimentare cu gaze naturale

Teritoriul administrativ al comunei Măneşti este străbătut de o serie de conducte magistrale de transport gaze naturale de înaltă presiune, medie presiune, precum şi de conducte de gazolină.

Serviciul de alimentare cu gaze naturale este cesionat de S.C. DISTRIGAZ şi deserveşte satele Măneşti şi Zalhanaua, respectiv 730 de abonaţi.

Tabelul nr. 3: Serviciul de alimentare cu gaze naturale în comuna Măneşti:Alimentare cu gaze naturale 2008 2009 2010 2011 2012Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor - km 12,3 12,3 12,3 18,9 18,9

Gaze naturale distribuite – total – mii mc459 459 469 470 462

Gaze naturale distribuite – uz casnic – mii mc400 392 397 388 396

Sursa: Fişa localităţii

3.8.5. Alimentare cu energie termică

Pe teritoriul comunei Măneşti nu există reţea de distribuţie a energiei termice.

Alimentarea cu căldură a satelor Măneşti şi Zalhanaua se face cu gaze naturale prin sobe sau centrale termice proprii, iar celelalte sate folosesc pentru încălzire lemne şi cărbuni pentru sobe, precum şi butelii de aragaz.

Abatorul din localitatea Măneşti are în dotare o centrală termică pentru alimentarea cu abur tehnologic şi apă caldă de consum, combustibilul folosit fiind gazul natural.

3.8.6. Telefonie

Comuna Măneşti dispune de o centrală telefonică digitală, conectată la Romtelecom Ploieşti.

Reţeaua locală existentă în satele comunei Măneşti, este de tip aerian, pozată pe stâlpii destinaţi reţelei de joasă tensiune (0,4 KV).

3.8.7. Salubrizare

Serviciul de salubritate în comuna Măneşti este concesionat de firma S.C. ITECOL TEHNICA SRL – Ploieşti care deserveşte 850 de abonaţi.

37

Obiectul contractului de concesiune îl constituie prestarea serviciului de colectare, inclusiv colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, agenţi economici şi instituţiile de pe raza localităţii Măneşti, transport, depozitare şi valorificare a deşeurilor menajere, produse de persoane fizice şi persoane juridice de pe raza comunei Măneşti.

Rezidurile menajere sunt colectate în pubele şi transportate la rampa de gunoi amenajată în localitatea Boldeşti – Scăeni.

În prezent, la nivel local, deşeurile nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale).

3.9. Locuinţe

Potrivit datelor furnizate de cǎtre Primǎrie, la nivelul anului 2012 fondul de locuinţe al comunei Măneşti se ridica la circa 1602 clǎdiri.

Majoritatea locuinţelor sunt construite din cărămidă, având numai parter şi cel puţin 3 camere de locuit, dar există şi construcţii mai recente cu mai multe nivele şi, bineînţeles, cu mai multe camere de locuit.Tabelul nr. 4: Situaţia suprafeţei locuibile şi a sistemului de locuinţeCaracteristici 2008 2009 2010 2011 2012

Locuinţe existente - total - număr 1553 1575 1582 1590 1602

Locuinţe în proprietatea majoritară de stat - număr 1 1 1 1 1

Locuinţe în proprietatea majoritar privată - număr 1552 1574 1581 1589 1601

Suprafaţă locuibilă – total - mp 59319 60632 61245 61863 63046

Suprafaţă locuibilă – proprietate majoritară de stat - mp 50 50 50 50 50

Suprafaţă locuibilă – proprietate majoritar privată - mp 59269 60582 61195 61813 62996

Sursa: INSE

38

Pentru grupa de indicatori privind spaţialitatea locuinţelor, în comuna Măneşti, se înregistrează valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe judeţ sau pe ţară. Suprafaţa locuibilă este de 16 m²/persoană.

Alte grupe de indicatori analizaţi au fost numărul de persoane/gospodărie. Ȋn comuna Măneşti s-a înregistrat în anul 2012: 2,46 persoane/gospodărie, valoare inferioară mediei pe ţară, care este de 2,89 persoane/locuinţă.Tabelul nr.5: Situaţia construcţiilor de locuinţe în ultimii aniCaracteristici 2008 2009 2010 2011 2012Locuinţe terminate – total - număr 13 22 7 8 12Locuinţe terminate din fondurile private – număr - - - - -Locuinţe terminate din fondurile publice - număr 13 22 7 8 12Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) - număr

12 13 12 15 11

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri (hotel, clădiri similare, clădiri pentru comerţ)– număr

- - 1 1 -

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) - mp

2016 2139 2024 2060 1605

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri (hotel, clădiri similare, clădiri pentru comerţ) - mp

- - 23 244 -

39

Sursa: Fişa localităţii

3.10 Populaţia

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2013, comuna Măneşti are o populaţie totală de 3887 (populaţie stabilă la 1 iulie), ceea ce reprezintă 0,51% din totalul populaţiei judeţului Prahova.

Evoluţia populaţiei:

40

Tabelul nr. 6: Situaţia populaţiei în decursul anilor 2004 – 2013Populaţie 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populaţie totală – 1 iulie (stabilă) 4202 4180 4131 4098 4073 4030 4000 3971 3923 3887

Populaţie la 1 iulie – femei 2101 2089 2059 2028 2003 1993 1982 1962 1933 1907

Populaţia totală la 1 ianuarie (stabilă) 4312 4170 4183 4100 4051 4055 4008 3976 3940 3919

Populaţia la 1 ianuarie – femei 3650 2084 2095 2029 1997 1996 1983 1963 1937 1923

Născuţi vii 69 57 34 44 53 44 33 30 33 39

Născuţi morţi - - 1 - 1 - - - - -

Decedaţi 79 51 74 55 51 59 55 56 64 57

Căsătorii 28 13 22 29 28 22 17 6 8 18

Divorţuri 6 5 7 3 6 6 3 6 1 1

Stabiliri de domiciliu în localitate 112 60 42 55 69 56 - - - -

Plecări cu domiciliul din localitate 111 62 91 94 71 82 - - - -

Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1

ianuarie (până în 2000 la 1 iulie)16 13 9 8 11 12 8 8 5 20

Plecări cu reşedinţa din localitate la 1

ianuarie (până în 2000 la 1 iulie)71 50 37 30 32 29 31 34 28 36

Număr emigranţi 1 - - - - 1 - - - -

Număr imigranţi - 1 - - - - - - - -

Sursa: INSE

41

Evoluţia populaţiei în ultimii 10 ani se prezintă astfel:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20133700380039004000410042004300

numar populatie

numar populatie

Se observă o scăderea semnificativă a numărului de populaţie din ce în ce mai accentuată, de la 4202 persoane în 2004 la 3887 în anul 2013, lucru deloc îmbucurător.

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos, sporul natural la nivelul comunei Măneşti este unul negativ, şi se continuă cu creşterea acestei evoluţii.

Tabelul nr. 7: Sporul natural în comunăCaracteristici

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Numărul născuţilor vii

69 57 34 44 53 44 33 30 33 39

Numărul persoane decedate

79 51 74 55 51 59 55 56 64 57

Spor natural -10 6 -40 -11 2 -15 -22 -26 -31 -18

43

3.11. Forţa de muncă

La nivelul comunei Măneşti îşi desfǎşoarǎ activitatea PF-uri, SRL-uri având ca

domeniu de activitate comerţ şi prestǎri servicii, alimentaţie publicǎ, construcţii.

Forţa de muncă din comuna Măneşti, este cuprinsă din angajaţii Consiuliului Local, angajaţii societăţilor comerciale din comună (buticuri), şi celelalte societăţi mai importante.

Tabelul nr. 8: Situaţia forţei de muncă din comunăCaracteristici 2008 2009 2010 2011 2012Salariaţi – total (număr mediu) 372 373 344 509 515Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 128 65 128 65 108

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului – femei 55 34 55 34 53

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului – bărbaţi 73 31 73 31 55Sursa: INSE

Lista cu agenţii economici de pe raza teritoriului comunei:

1. S.C. CIREX SRL – balastieră – sat Zalhanaua;2. S.C.SISI SRL – balastieră – sat Măneşti;3. S.C. CONI SRL – balastieră, preiectare si execuţie lucrări de instalaţii

gaze – sat Măneşti;4. S.C. BRUTUS IMPEX SRL – abator – sat Măneşti;5. CARTIER DIANIS SRL – comerţ – sat Coada Izvorului;6. BETTINI AGRO SRL – cultivarea cerealeleor şi plante leguminoase –

sat Măneşti;7. S.C. MARINOV SRL – Balastieră – sat Băltiţa;8. I.I. ROMAN ANA MARIA – colectare fier vechi – sat Zalhanaua;9. S.C. AGREGATE SRL – balastieră – sat Băltiţa;10. AGRISVILUPPO SRL – cultivarea cerealelor – sat Măneşti;11. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE „BOVINA” – sat

Măneşti;12. P.F. VESILE GEORGE BOGDAN – activităţi de testări şi analize

tehnice – sat Băltiţa;13. ALBERTINO FOREXIM SRL – lucrările de construcţii – sat Măneşti;14. S.C. VIDRIVI STAR CONSTRUCT SRL – comerţ – sat Coada

Izvorului;15. I.F. DUMITRACHE NICULINA – recuperare materiale reciclabile –

sat Măneşti;16. AVAMED CLINIC LIFE SRL – activitate de asistenţă medicală – sat

Măneşti;17. S.C. ANDODENT LIFE SRL – activitate de asistenţă medicală

generală – sat Măneşti;

44

18. P.F. MANEA I COSTIN CATALIN – cultivarea cerealelor – sat Măneşti;

19. S.C. SISANELU FOREXIM – cultivarea cerealelor – sat Măneşti;20. I.I. PRIVAN ROXANA MIHAELA – comerţ – sat Băltiţa;21. BOGICIF COM SRL – comerţ – sat Măneşti;22. IRISIR GABY PREST SRL – transporturi rutiere de mărfuri – sat

Măneşti;23. S.C. NYCOLAR COMPANY SRL – comerţ – sat Măneşti ;24. S.C. RENTAL SERVIS UTILAJE SRL - lucrări de pregătirea

terenului – sat Zalhanaua;25. S.C. DARY COMAGRO SRL – cultivarea cerealelor – sat Măneşti;26. I.I. UNDUREANU MAGDALENA MIOARA CRIZON RO –

creşterea altor animale – sat Măneşti;27. TOBOC MARILENA SRL – comerţ – sat Măneşti;28. I.I. GHEORGHE ION – comerţ – sat Coada Izvorului;29. S.C. FLOYRY SERV SRL – transporturi rutiere – sat Coada Izvorului;30. P.F. NEDELCU MARIAN – TOBOC – fabricare cărămidă – sat

Măneşti;31. I. I. ANGHEL CORINA MONICA – comerţ – sat Băltiţa;32. ANGHEL & MIHAI COM SRL – comerţ – sat Băltiţa;33. S.C. DUET COMPANY SRL – transport mărfuri – sat Măneşti;34. PF. CRISTEA CARMEN GEORGETA – comerţ – sat Coada

Izvorului;35. S.C. MAGNOS COM SRL – comerţ – sat Zalhanaua;36. S.C. ADECOMID OM SRL – comerţ – sat Zalhanaua;37. S.C. NYAND COM SERV SRL – colectare fier vechi - sat Măneşti;38. SIENNA SRL – comerţ – sat Băltiţa;39. S.C. ROBIONIC SRL – comerţ – sat Zalhanaua;40. S.C. BOGVIAN SRL – comerţ - sat Măneşti;41. S.C. CAMISAN SRL – comerţ – sat Zalhanaua;42. S.C. APOSTOL SNC – comerţ – sat Coada Izvorului;43. I.I. BIVOLARU ALEXANDRU – comerţ – sat Băltiţa;44. S.C. BULIGA SRL – comerţ – sat Măneşti;45. I.F. IVAN MICŞUNICA – comerţ – sat Coada Izvorului;46. S.C. MICATO TRANS SRL – transporturi rutiere – sat Măneşti;47. CIREX BETOANE ŞI AGREGATE SRL – fabricarea betonului – sat

Zalhanaua;48. SODAN DISTRIBUTION SRL – comerţ – sat Măneşti;49. DAVICOS ALINTEX SRL – comerţ – sat Măneşti;50. S.C. MID INTERPREST AGREGAT SRL – balastieră – sat

Zalhanaua;51. P.F. BREZEANU GHEORGHIŢA – creşterea altor animale – albine –

sat Zalhanaua;

45

52. S.C. WZF FIBER OPTIC CORPORATION SRL – confecţionare panouri solare – sat Măneşti;

53. S.C. EMMEDUE ROM SRL – balastieră – sat Zalhanaua;54. S.C. MURNIC TRPC SRL – activităţi de împădurire – sat Zalhanaua;55. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE „TARGOREANU”

– – sat Măneşti;56. S.C. MELGIMA AGROSTAR SRL – agricultură – sat Băltiţa;57. S.C. BIOINTER AGRO SRL – agricultură – sat Măneşti;58. JOVIAL DONA PREST SRL – comerţ – sat Măneşti;59. S.C. ALCORADIS PROD SRL – comerţ şi servicii – sat Măneşti;60. I. I. „IONICA MARIANA” – comerţ – sat Zalhanaua;61. S.C. CIOSERV MINERAL SRL – extracţie pietriş şi nisip – sat Bătiţa;62. S.C. CLAR BETON PREST SRL – alte lucrări speciale de construcţii

– sat Coada Izvorului;63. S.C. DUO CONSOR BOGDAN SERV SRL – comerţ – sat Băltiţa;64. P.F.A. MATEESCU VASILE MARIAN – lucrări de instalaţii sanitare

de încălzit – sat Coada Izvorului;65. MASTER GAS INSTAL SRL – lucrări de instalaţii sanitare de încălzit

şi de aer condiţionat – sat Coada Izvorului;66. AVANGAR TEHNICAL SYSTEM SRL – alte activităţi profesionale

ştiinţifice şi tehnice – sat Coada Izvorului;67. I.I. NEDELCU ANDREI IONUŢ – restaurant – sat Măneşti.

46

3.12. Educaţie

În comuna Măneşti există învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial cuprins ȋn 8 unităţi de ȋnvăţămȃnt: 4 grădiniţe în satele Măneşti, Băltiţa, Zalhanaua, Coada Izvorului, o şcoală generală cu clasele I – VIII în satul Măneşti şi 3 şcoli cu clasele I – IV în Băltiţa, Zalhanaua, Coada Izvorului.

Tabelul nr. 9: Situaţia învăţământului din comuna MăneştiÎnvăţământ 200

82009

2010

2011 2012

Unităţi de învăţământ – total 8 8 8 8 8Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 8 8 8 8 8Copii înscrîşi în grădiniţe 131 150 138 142 115Elevi înscrişi – total 405 396 389 389 410Elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial

405 396 389 389 410

Elevi înscrişi în învăţământ primar 222 210 213 192 199Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial 183 186 176 197 211Absolvenţi învǎţǎmânt gimnazial - - - 39 37Personal didactic – total 29 30 37 28 27Personal didactic în învăţământ preşcolar 6 7 7 6 5Personal didactic în învăţământ primar şi gimnazial

23 23 30 22 22

Personal didactic în învăţământ primar 11 11 11 10 11Personal didactic în învăţământ gimnazial 12 12 19 12 11Săli de clasă şi cabinete şcolare 11 6 12 13 4Săli de gimnastică - totalPC-uri – total 26 18 25 30 10Sursa: INSE

47

Foto nr. 1: Şcoala gimnazială Gheorghe Diboş – Măneşti

Foto nr. 2: Grădiniţa cu program normal - Măneşti

Foto nr. 3: Şcoala gimnazială – Coada Izvorului

48

Foto nr. 4: Şcoala din satul Băltiţa

Foto nr. 5: Şcoala primară din satul Zalhanaua

49

3.13. Culte, cultură şi artă

Pe raza comunei Măneşti, funcţionează următoarele unităţi de cultură:

o Căminul Cultural Măneşti;o Biblioteca Comunală Măneşti.

Căminul cultural funcţionează în construcţie P+1, înfiinţat în anul 1981, pe o suprafaţă de 390 mp. Numărul de angajaţi este de o persoană, utilităţile sunt reprezentate de racordarea la reţeaua publică electrică, iar încălzirea se face cu gaze.

Foto nr. 6: Căminul Cultural – sat Măneşti

Cultura şi arta 2011 2012Biblioteci – total - număr 3 3Biblioteci publice - număr 1 1Volume existente în biblioteci - numǎr 9950 9950Cititori activi la biblioteci – numǎr 200 204Volume eliberate – numǎr 650 1047Personal angajat 1 1

50

Monumente istorice:

În ceea ce priveşte valorile mediului construit, comuna Măneşti dispune de următoarele monumente, aflate în evidenţa Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice:

În satul Măneşti: Castelul Văcărescu Calimachi, sec. XIX, cu beciul din sec. XVII, clădirile anexe şi parcul aferent – în curs de restaurare; Biserica parohială 1892 – În stare de funcţionare, necesită totuşi reparaţii importante; Movila Mare – aşezare tracică – perimetru de protecţie arheologică, actualmente în conservare.

În satul Coada Izvorului: Moviliţa – cetate dacică sec. IV î.e.n. – sec. I e.n., la est de Valea Grădiştei – perimetru de protecţie arheologică, în conservare;

În satul Băltiţa: Biserica Sf. Nicolae – 1716

Foto nr. 7: Biserica Măneşti Foto nr. 8: Biserica din satul Băltiţa

51

Foto nr. 9:Biserica Coada Izvorului

Foto nr. 10: Biserica – sat Zalhana

52

3.14. SănătateReforma sistemului de sǎnǎtate are ca principale obiective

îmbunǎtǎţirea stǎrii de sǎnǎtate a populaţiei, creşterea eficienţei utilizǎrii resurselor şi creşterea nivelului asistenţei medicale acordate populaţiei şi a calitǎţii serviciilor medicale.

Mǎsurile de reformǎ privesc, în principal restructurarea modului de organizare şi furnizare a serviciilor destinate îngrijirii sǎnǎtǎţii şi schimbarea modului de finanţare a activitǎţii şi sunt centrate pe introducerea asigurǎrilor sociale de sǎnǎtate.

Asigurarea serviciilor medicale în comuna Măneşti se face de cǎtre 2 dispensare umane, în satul Măneşti şi respectiv în satul Băltiţa. De asemenea în satul Măneşti există şi un cabinet de medicină dentară.

Foto nr. 11: Cabinet medical individual Dr. Teodorescu Anca – Măneşti

53

Foto nr. 12: Cabinet medical general Dr. Croitoru Roxana - BăltiţaTabelul nr. 10: Situaţia sistemului de sănătate din comună

Sănătate 2008 2009 2010 2011 2012Medici de familie – proprietate publică – număr

3 3 3 2 2

Personal mediu sanitar – sector public – persoane

9 2 3 3 3

Personal mediu sanitar – sector privat – persoane

- - - - 2

Cabinete medicale individuale (de familie) – sector public

3 3 2 2 2

Sursa: Fişa localităţii

3.15. Agricultură

Fondul funciar al comunei pe categorii de folosinţă se prezintă în tabelul următor, astfel:

Tabelul nr. 11: Distribuţia suprafeţei agricole ȋn perioada 2010 - 2011 Agricultură 2009 2010 2011 2012 2013

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - ha 2871 2871 2871 2871 2897Suprafaţă arabilă - ha 2552 2552 2552 2552 2576Suprafaţă – livezi şi pepiniere pomicole - ha - - - - 2Suprafaţă – păşuni – total - ha 318 318 318 318 318Suprafaţă – fȃneţe – total - ha 1 1 1 1 1

Sursa: Fişa localităţii

Culturi vegetale

54

În prezent cultura cerealelor (grâu, porumb) este ramura predominantă. Pe baza acestei materii prime, în comuna Măneşti este foarte bine dezvoltat infrastructura de colectare şi depozitare a cerealelor, dar şi industria alimentară în special morărit şi panificaţie.

Activitatea agricolă se desfăşoară în cadrul gospodăriilor individuale şi a asociaţiilor agricole.

Efectivul de animale existent în anul 2012 este prezentat în tabelul următor:

Nr. Crt.

Efectiv de animale Total(număr)

1. Bovine, din care: 414Vaci Juninci Masculi (1-2 ani)Femele (1-2 ani)

Masculi şi femele sub 1 an pentru sacrificat

Masculi pentru reproducţie

331206202215

2. Porcine, din care: 1300Scroafe de prăsilăPorcine între 50 – 80 kgMasculiPurcei sugari sub 20 kg (sub 2 luni)

4110016630

3. Ovine 385Oi Berbeci reproducătoriTineret femel an precedentTineret ovin an curent

2651010100

4. Caprine 85Capre 80

55

ŢapTineret femel an precedent

32

5. Cabaline 98IepeArmăsari reproductiviCabaline de muncă

10-

886. Păsări, din care: 12000

Păsări outoareAltele

11500500

7. Albine 80Familii de albine 80

8. Altele 50Iepuri 50

4141300

385

8598

12000

80 50

Efectiv de animale

BovinePorcineOvineCaprineCabalinePasariFamilii de albineAltele - iepuri

3.16. Economia

Componenta de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea creşterii economice a devenit prioritate naţională, pornindu-se de la importanţa sa atât pentru asigurarea condiţiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană cât şi pentru creşterea nivelului de trai.

Cu atât mai mult, propagarea şi continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali şi a reprezentanţilor societăţii

56

civile au devenit din ce în ce mai pregnante în procesul de elaborare şi realizare a programelor de dezvoltare economico – socială, indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinanţări şi împrumuturi externe.

Ca urmare a analizei realizate asupra componentelor potenţialului economic al comunei, cu influenţa directă asupra aşezărilor sale, este dominantă agricultura.

Pentru o comună cu un caracter agricol preponderent, utilizarea terenurilor sugerează foarte bine profilul economic al ei şi localităţilor sale.

Activitatea agricolă se desfăşoară în cadrul asociaţiilor şi a gospodăriilor particulare astfel că toată populaţia aptă de muncă este angajată în activităţi agricole.

În afară de ocupaţiile în agricultură locuitorii se ocupă şi cu creşterea animalelor.

Totodată, industria comunei este slab dezvoltată pe raza comunei având câteva sectoare: exploatarea materiilor prime, mica industrie prelucrătoare, construcţiile. Exploatarea materiilor prime este reprezentată de diverse balastiere.

Principalele obiective generale în dezvoltarea comunei Măneşti, pe

termen lung şi mediu sunt: 

- dezvoltarea infrastructurii de bazǎ; 

- lansarea turismului  în general; 

- creşterea potenţialului economic

- îmbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii; 

- dezvoltarea sectorului privind industria şi exploatarea materiilor prime;

- creştera competitivitǎţii şi performanţelor activitǎţii în agriculturǎ; 

- stimularea spiritului întreprinzǎtor;

- protejarea şi conservarea biodiversitǎţii şi a habitatului natural; 

- asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale; 

- telefonia . 

57

Încurajarea dezvoltǎrii întreprinzǎtorilor privaţi va trebui sǎ fie o

politicǎ prioritarǎ în dezvoltarea comunei, atât în planificarea urbanisticǎ

şi amenajarea teritoriului cât şi în politica fiscalǎ. Dezvoltarea în comunǎ

a micilor întreprinzǎtori – microîntreprinderi, dar mai ales a

întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM – uri) – trebuie susţinutǎ mai ales

dacǎ acestea folosesc sau antreneazǎ forţa de muncǎ localǎ şi valorificǎ

resurse naturale locale.

3.17. Analiza SWOT

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţioneaza cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi Threats (riscuri).

58

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. Ȋn urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.

Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

Intrebări cheie care îndrumă analiza strategică:

59

CUM PUTEM ÎMPLINI AŞTEPTĂRILE LOCUTORILOR COMUNEI?

CE SE AŞTEAPTĂ CEILALŢI SĂ FACEM?(Dorinţele locuitorilor comunei)

CE AM PUTEA FACE(Oportunităţi şi ameninţări)

CE OPORTUNITĂŢI PUTEM FRUCTIFICA?

STRATEGIE

CE VREM SĂ FACEM?(Valorile comunei şi locuitorilor ei)

CE PUTEM FACE?(Punctele forte şi punctele slabe)

CE RESURSE ŞI POTENŢIAL VREM SĂ DEZVOLTĂM?

STRATEGIE

CE TREBUIE SĂ NE PREOCUPE?

Rafinare ulterioară

Ȋn urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

1. Viaţa economică a comunei Măneşti, trebuie revigorată şi

dezvoltată în toate domeniile sale:

Agricultură;

Zootehnie;

Industrie;

Comerţ.

Consilul Local va trebui să investească pentru revitalizarea vieţii

economice a comunei, trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece

produce cele mai mari efecte benefice.

2. Infrastructura necesită îmbunătăţiri continuu, de aceea investiţiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

- siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;

- raportul valoarea investiţiei/efecte economico - financiare produse;

60

COMUNAMĂNEŞTI

1.Dezvoltare economică

Creare locuri de muncă

Programe de formare

profesională

2. Dezvoltareinfrastructură

Competitivitate

Confort social

3.Creştereaatractivităţii

Cultural

Agrement

- raportul valoare investiţiei/numărul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru

creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile culturale şi de

agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere comuna Măneşti,

astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit.

Complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei.

Infrastructură, urbanism şi mediu:Puncte tari Oportunităţi

comuna Măneşti este deservită de o reţea de drumuri judeţene (DJ 101 A) şi comunale (DC 109A, DC 109B, DC 111A);

acces la calea ferată, prin halta Brătăşanca;

cale de acces cu trafic intens: DN 1 A; reţeaua de drumuri este în stare bună de

funcţionare; existenţa sistemului de alimentare cu

gaze naturale, de alimentare cu energie electrică;

existenţa reţelei de iluminat public; reţea de telefonie; grad de poluare a solului şi a aerului

scăzut; cadru natural propice creării unor zone

de agrement.

creşterea suportului financiar acordat de Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale pentru finanţarea proiectelor de infrastructură şi mediu;

legislaţie favorabilă dezvoltării proiectelor de mediu şi stimulării dezvoltării şi modernizării urbanistice;

interesul autorităţii administraţiei publice locale în promovarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului;

înfiinţare reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în comună;

îmbunătăţirea cadrului organizatoric în vederea asigurării protecţiei şi managementului calităţii mediului.

61

Puncte slabe Restricţii

inexistenţa unor alei pietonale şi trotuare; existenţa în comună a unor drumuri

pietruite (2km); insuficienţa spaţiilor de parcare; inexistenţa reţelei de alimentare cu apă şi a

celei de canalizare în comună; inexistenţa cuantificării efectelor poluării

factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei;

dotarea necorespunzătoare cu echipamente;

interesul scăzut al agenţilor economici în protecţia mediului înconjurător;

lipsa unei educaţii în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător;

slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici în problematica protecţiei mediului;

lipsa unui sistem de management al deşeurilor industriale;

necolectarea selectivă a deşeurilor;

riscuri naturale (risc de instabilitate a terenurilor, risc de inundabilitate);

lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor întreprinzători;

deficienţe legislative; buget local limitat; mentalitatea de indiferenţă faţă de

protecţia mediului; sistemul de canalizare este slab

dezvoltat; poluarea mediului datorată

gestiunii defectuoase a deşeurilor;

Educaţie şi culturăPuncte tari Oportunităţi

existenţa în comună a 4 grădiniţe şi 4 unităţi şcolare;existenţa unui cămin cultural;existenţa bisericilor şi a bibliotecii comunale;există o serie de evenimente culturale şi tradiţionale care se desfăşoară cu regularitate în comună – Sărbătoarea Castanilor;abandonul şcolar este redus.

posibilitatea accesării fondurilor structurale pentru activităţi de formare / dotare IT;construire şcoală nouă ȋn satul Măneşti şi a unei săli de sport;construirea unei baze sportive în comună;implicarea în programe şi proiecte de mobilitate pentru elevi şi profesori;

Puncte slabe Restricţii

inexistenţa învăţământului specializat;inexistenta facilităţilor care să atragă specialişti în domeniul învăţământului;dezvoltarea relativ slabă a bazei materiale pentru desfăşurarea

buget local limitat;tendinţa de reducere a exigenţei în procesul de evaluare didactică;intensificarea procesului de migraţie a populaţiei în străinatate, fapt ce duce la

62

activităţilor de educaţie fizică;sprijinirea insuficientă a artei şi culturii;implicarea în prea mică măsură a tinerilor în viaţa culturală şi artistică;lipsa unor locuri de agrement şi recreere şi a unei baze sportive;activităţi extraşcolare slab dezvoltate;lipsa psihologilor şcolari;sectorul IT&C slab reprezentat.

pierderea unei verigi importante în lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale;accentuarea procesului de îmbă- trânire a populaţiei;imposibilitatea atragerii partenerilor privaţi în proiectele în care aceştia ar fi necesari

Economie Puncte tari Oportunităţi

forţă de muncă disponibilă; existenţa în localitate a agenţilor

economici, care ajută la dezvolarea localităţii şi la crearea de noi locuri de muncă;

localitatea este traversată de DN 1A;

comuna este apropiată de oraşul Ploieşti, ceea ce poate atrage uşor investitorii;

potenţialul existent pentru obţinerea de produse ecologice;

tradiţii locale în creşterea animalelor.

Programe de finanţare pentru dezvoltare locală;

Disponibiliatatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale cu investitori locali sau străini;

disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi accesate prin utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene;

posibilităţi de finanţare prin fonduri structurale;

asocierea cu alte comune din apropiere pentru realizarea de proiecte comune

Puncte slabe Restricţii

lipsa unor utilităţi; lipsa informaţiei;

continuarea migrării populaţiei către alte zone mai dezvoltate şi către alte

63

venituri mici ale populaţiei; resurse financiare limitate în

bugetul local; lipsa unui management calitativ la

nivelul afacerilor mici. resurse financiare la nivel local,

insuficiente pentru susţinerea promovarea unor investiţii;

folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scăzută;

ţări; instabilitate legislativă; creşterea ponderii muncii la negru,

cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;

riscul ca firmele din comună să nu facă faţă competiţiei de pe piaţa unică;

neadaptarea la transfer de tehnologie şi de know - how;

AgriculturăPuncte tari Oportunităţi

potenţial agricol ridicat; condiţii climaterice şi de sol propice

unei agriculturi de tip mediu; terenul arabil reprezintă una din

principalele resurse naturale avȃnd o suprafaţă de 2576 ha;

existenţa terenului arabil cu soluri fertile, propice pomiculturii şi zootehniei;

existenţa forţei de muncă disponibilă la costuri rezonabile;

existenţa suprafeţelor de păşuni şi fȃneţe.

valorificarea potenţialului tradiţional; fertilizarea terenurilor agricole; ȋmbunătăţirea gradului de dotare a

agriculturii cu mijloace mecanice; constituirea unor asociaţii şi societăţi

agricole care să apere interesele producătorilor agricoli;

promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor specifice;

existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală;

Puncte slabe Restricţii

promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor specifice;

slaba dotarea tehnică a tuturor sectoarelor din zootehnie şi agricultură;

existenţa de teren agricol necultivat;

migrarea populaţiei tinere; lipsa unui cadru legal pentru

protejarea producţiei agricole interne;

lipsa fondurilor băneşti; slaba informare a agricultorilor cu

64

lipsa echipamentelor de irigaţii; forţa de muncă este ȋmbătrȃnită şi

insuficientă; slaba dotarea tehnică a tuturor

sectoarelor din zootehnie şi agricultură; deficitul fondurilor financiare pentru

modernizarea şi popularea infrastructurii zootehnice;

privire la normele europene; îmbătrânirea populaţiei; cadrul legislativ instabil; cunoştinţe insuficiente legate de

elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Structurale FEADR.

Resurse umane – Piaţa munciiPuncte tari Oportunităţi

număr mic al şomerilor; ospitalitatea recunoscută a

locuitorilor; personal calificat la nivel de primărie; transparenţa funcţionării sistemului

instituţional pentru fiecare angajat; rata infracţionalităţii extrem de

redusă;

posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;

implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii;

armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor de implementare pentru preluarea legislaţiei comunitare;

Puncte slabe Restricţii

plecarea tinerilor către alte oraşe mai mari care prezintă alte oportunităţi de ocupare;

oferta de instruire redusă ca varietate - în mod special în direcţia formării profesionale;

lipsa unor locuri de muncă în domeniul activităţilor productive şi a serviciilor;

eventuale dispute politice; creşterea şomajului ȋn rȃndul

tinerilor; migraţia forţei de muncă în zonele

urbane; scăderea numărului persoanelor

calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;

creşterea ponderii muncii la negru, cu

65

număr destul de mare al populaţiei dezocupate;

lipsa managementului eficient al dezvoltării resurselor umane locale;

grad scăzut de diversificare a calificărilor forţei de muncă.

efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;

acces dificil la instruire pentru formarea resurselor umane;

estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului.

3.18. Administraţia publicǎ

Conducerea Primǎriei comunei Măneşti este formatǎ din:

- Primar: Constantin Niţoi 

- Viceprimar: Daniela Ştefan 

- Secretar: Anişoara Onica 

66

Foto nr. 13: Sediul Primăriei Măneşti

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreunǎ cu aparatul propriu de

specialitate constituie o structurǎ funcţionalǎ cu activitate permanentǎ,

denumitǎ Primǎria Măneşti care aduce la îndeplinire hotǎrârile Consiliului

Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale

colectivitǎţii locale.

Consiliul Local al comunei Măneşti îndeplineşte urmǎtoarele categorii principale de atribuţii:

atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al Consiliului Local, instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi societǎţilor comerciale şi regiilor autonome de interes comunal;

aprobă statutul comunei, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;

67

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, aprobă contul de închidere a exerciţiului bugetar, stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele speciale, în condiţiile legii;

aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;

administrează domeniul public şi privat al comunei şi exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome sau serviciile publice autonome care le-a înfiinţat;

poate înfiinţa instituţii şi agenţi economici de interes local; hotărăşte asupra concesionării sau închirierii de bunuri sau servicii publice de interes local, participării la societăţile comerciale, locaţiei de activităţi sau serviciu ale administraţiei publice;

organizează serviciile de gospodărie comunală, transport local, reţele edilitare;

aprobă şi asigură realizarea programelor de organizare şi dezvoltare urbanistică a localităţii, precum şi de amenajare a teritoriului;

asigură realizarea lucrărilor de investiţii de interes local; asigură condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor locale de

învăţământ, sanitare, de cultură, de tineret şi sport – potrivit legii; ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al

cetăţenilor şi asigură desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;

acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător în scopul creşterii calităţii vieţii, contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură libertatea comerţului şi a concurenţei loiale şi încurajează libera

iniţiativă, în condiţiile legii; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; asigură apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor

fundamentale ale cetăţenilor; organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigură

buna funcţionare a acestora;

68

hotărăşte asocierea cu alte consilii locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţară şi din străinătate, în scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun;

sprijină activitatea cultelor religioase, în condiţiile legii; hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi înfrăţire cu localităţi

din străinătate.Ca urmare a relaţiilor de prietenie existente între România şi

Moldova, Primăria comunei Măneşti şi-a manifestat interesul de a se implica în realizarea unei colaborări în domeniul economic, cultural, educaţional şi turistic cu satul Abaclia – raionul Basarabeasca .

O astfel de înfrăţire este benefică locuitorilor comunei Măneşti deorece oferă un cadru privilegiat pentru stabilirea de relaţii cu localitatea respectivă, precum şi avantajul de a combina legăturile de prietenie cu diverse categorii de schimburi, în domenii extrem de variate.

De asemenea prin această cooperare se urmăreşte ca partenerii să desfăşoare acţiuni în sprijinul frăţiei de neam şi aspiraţiei de integrare europeană, care vizeează cooperarea în toate domeniile.

Cooperarea are drept scop impulsionarea dezvoltării economice, sociale şi culturale a localităţilor noastre, precum şi reabilitarea relaţiilor seculare ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului deteriorate de frontiere.

Capitolul IVStrategia de dezvoltare propusă

4.1. Viziunea comunitară

69

Viziunea cetǎţenilor comunei Măneşti este în spriritul dezvoltǎrii zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban şi punerea în valoare a poziţionǎrii geografice, în deplin respect faţǎ de mediul înconjurǎtor.

Atât Strategia de Dezvoltare Localǎ, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie sǎ ţinǎ cont de interesele comunitǎţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate 100 de chestionare cetǎţenilor

comunei Măneşti din judeţul Prahova pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la prioritǎţile de dezvoltare ale comunei pe urmǎtorii 6 ani.

Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Localǎ sunt sintetizate mai jos:Nr.crt

Intrebarea Foarte important

Important Oarecare importanta

Putin important

Lipsit de importanta

NS/NR

1 Cat de important considerati ca este proiectul de Înfiinţare reţea de alimentare cu apă şi canalizare

69.00% 30.00% 1.00% 0.00% 0.00% 0.00%

2 Cat de important considerati ca este proiectul de Construire şcoală şi sală de sport în Măneşti?

32.00% 60.00% 8.00% 0.00% 0.00% 0.00%

3 Cat de important considerati ca este proiectul privind Organizarea şi implementarea sistemului de colectare a deşeurilor ?

28.00% 62.00% 10.00% 0.00% 0.00% 0.00%

4 Cat de important considerati ca este proiectul de

87.00% 13.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

70

Construire centru social pentru vârstnici în satul Gura Crivăţului ?

5 Cat de important considerati ca este proiectul de Înfiinţare bază sportivă ?

0.00% 10.00% 70.00% 15.00% 5.00% 0.00%

6 Cat de important considerati ca este proiectul care vizeaza Înfiinţarea şi amenajarea de zone de agrement în Zalhanaua, Măneşti, Coada Izvorului, Băltiţa ?

38.00% 57.00% 5.00% 0.00% 0.00% 0.00%

7 Cat de important considerati ca este proiectul de Construire dispensar medical în satul Zalhanaua ?

91.00% 9.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

8 Cat de important considerati ca este proiectul de Construire sală de festivităţi în Băltiţa, Zalhanaua ?

0.00% 23.00% 57.00% 15.00% 5.00% 0.00%

9 Cat de important considerati ca este proiectul de Extindere a reţelei de alimentare cu gaze naturale Băltiţa şi Gura Crivăţului ?

35.00% 60.00% 4.00% 1.00% 0.00% 0.00%

10 Cat de important considerati ca este proiectul care vizează Dotari pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă (autospeciala PSI, buldo –

98.00% 2.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

71

excavator, tractor cu remorcă şi alte dotări ?

11 Cat de important considerati ca este proiectul de Construire a unui GAL cu localităţi învecinate ?

27.00% 63.00% 10.00% 0.00% 0.00% 0.00%

12 Cat de important considerati ca este proiectul care vizează Amplasarea de mobilier urban ?

0.00% 5.00% 70.00% 25.00% 0.00% 0.00%

13 Cat de important considerati ca este proiectul de Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public şi separarea punctelor de camandă pentru aprinderea acestuia ?

22.00% 66.00% 12.00% 0.00% 0.00% 0.00%

14 Cat de important considerati ca este proiectul Amenajare de şanţuri de scurgere a apelor pluviale pentru dezvoltarea comunei ?

55.00% 35.00% 8.00% 2.00% 0.00% 0.00%

15 Cat de important considerati ca este proiectul de Înfiinţare a unui parc industrial

60.00% 35.00% 5.00% 0.00% 0.00% 0.00%

72

?16 Cat de important

considerati ca este proiectul privind Crearea unui parc fotovoltaic ?

71.00% 29.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

4.2. Misiunea

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, aceasta va trebui să ajungă la un nivel de trai similar celorlalte ţări care se află deja în Uniune prin atingerea unui PIB de 55%.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Măneşti va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei Măneşti se doreşte a fi, în aceeaşi măsură, un instrument de lucru pus la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în progresul economico - social al comunei, iar pe de altă parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în 2020.

Strategia de dezvoltare locală se doreşte a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcţiile de dezvoltare specifice, şi în final detaliate în acţiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni, în final, strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei.  Importanţa acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală,  cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, administraţia publică locală lansează procedura de consultare a comunităţii locale din localitate asupra propunerii finale.

73

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat în considerare şi faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lor.

Având în vedere orientările pe plan local, conforme cu Strategia Naţională prinvind serviciile comunitare, se vor aloca sumele necesare pentru obiectivele stabilite după pregătirea şi întocmirea unui studiu de fezabilitate dar şi modernizarea propriu-zisă.

3.3. Obiective strategice

În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se urmărească cu foarte mare atenţie viitoarele rezultate. În acelaşi timp trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lor.

Obiectivele de dezvoltare ale comunei Măneşti se pot realiza numai în condiţiile unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, în funcţie de aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare.

Principalele principii ale strategiei de dezvoltare durabilă, sunt:

Durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru toţi locuitorii comunei dar în special pentru persoanele defavorizate, precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor;

Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv;

Sprijin financiar - să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare;

O bună administrare - reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

74

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă sunt:

orientarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale;

sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;

să determine eficientizarea managementului.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Măneşti constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; protecţia mediului; întărirea coeziunii sociale şi reducerea săraciei; regenerare rurală.

Redactarea strategiei porneşte de la următoarele premise:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la standarde europene);

ridicarea standardului calitativ al design-ului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;

oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

adaptarea la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico – socială durabilă va lua în considerare următoarele criterii:

- coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor;- puterea comunei;- dezvoltarea durabilă;

75

Analiza resurselor comunei Măneşti şi a problemelor deosebite cu care aceasta se confruntă, a necesităţilor şi priorităţilor de dezvoltare, a măsurilor de intervenţie necesare, face necesară identificarea unor obiective strategice menite să constituie cadrul necesar dinamizării şi direcţionării evoluţiei economico-sociale ȋn perioada 2014 - 2020.

În acest context Consiliul îşi propune următoarele obiective strategice pentru dezvoltarea economico-socială a comunei în perioada 2014 - 2020:

◊ Ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor comunei;◊ Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public

- privat şi crearea de oportunităţi şi facilităţi attractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini;

◊ Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă socială;◊ Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor;◊ Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi a celorlalte utilităţi

publice;◊ Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea şi reabilitarea

infrastructurii de mediu;◊ Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;◊ Valorificarea potenţialului turistic local.

76

Capitolul V. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategieiPlanul de acţiune – Portofoliul de proiecte prioritare

pentru perioada 2014 – 2020

Număr Proiect: 1

ÎNFIINŢARE REŢEA DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA MĂNEŞTIIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI:Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

VALOAREA ESTIMATIVĂ A PROIECTULUI: 5 mil. Euro

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localAlte surse legal constituite

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEILipsa acestei utilităţi şi necesitatea ei în vederea dezvoltării socio – economice a comunei.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie. Prin acest proiect se doreşte înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă care să respecte normele sanitare şi cele impuse de protecţia mediului corelate cu normele Comunităţii Europene.

77

SCOPUL PROIECTULUISe impune cu prioritate realizarea înfiinţării reţelei de alimentare cu apă, precum şi captarea apelor uzate menajere

BENEFICII OBŢINUTE

Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă şi pentru activităţi agroturistice; Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei; Dezvoltarea turistică ȋn localitate;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti; Potenţialii investitori; Agenţii economici din zonă.

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASF: DAPT: NUExecuţie: NU

JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Este necesară dezvoltarea infrastructurii de bază pentru asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi agenţilor economici la această infrastructură. Proiectul este cuprins ca obiectiv, în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este foarte importantă ȋnfiinţarea sistemului de alimentare cu apă.

78

Număr Proiect: 2

CONSTRUIRE ŞCOALĂ ŞI SALĂ DE SPORT ÎN MĂNEŞTIIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local MăneştiŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI: Proiect nou: DAÎn continuare: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE

Buget local

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI Inexistenţa unei săli de sport ȋn Măneşti

DESCRIEREA PROIECTULUI

Construire sală de sport conform standardelor în vigoare. În cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă construirea unei şcoli şi a unei săli de sport ȋn Măneşti.

SCOPUL PROIECTULUI Asigurarea accesului neîngrădit şi în bune condiţii la desfăşurarea activităţilor sportive

BENEFICII OBŢINUTE- Accesul la activităţi sprotive, dezvoltare armonioasă şi sănătoasă;- Creşterea gradului de confort al locuitorilor;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Elevii comunei Măneşti; Potenţialii investitori; Agenţii economici din zonă.

ACTIVITĂŢILE Elaborarea proiectului tehnic;

79

PROIECTULUI

Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASF: DA PT:NU

Număr Proiect: 3

ORGANIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE COLECTARE A DEŞEURILORIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEIEste necesară ȋnfinţarea unui sistem de colectare, selectare şi transfer deşeuri menajere, pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare.

DESCRIEREA PROIECTULUIIntroducerea unui sistem de colectare selectivă în vederea reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat şi a impactului acestora asupra mediului

SCOPUL PROIECTULUI Proiectul urmăreşte introducerea unui sistem de colectare selectivă în vederea reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat prin implementarea unui sistem avansat de colectare a deşeurilor care vizează

80

selectarea deşeurilor (hârtie, plastic) pe sistemul de colectare selectivă în containere separate ce vor fi instalate în locaţii centrale în vederea reducerii impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului

BENEFICII OBŢINUTE

- Îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei;- reducerea surselor de poluare a mediului;- menţinerea unui mediu curat;- dezvoltarea economică, a comerţului şi servciiilor;- reducerea riscului unor îmbolnăviri.

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Proiectul va asigura: dezvoltarea potenţialului pentru investiţii, reabilitarea mediului, creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comună, protejarea sănătăţii prin eliminarea unui focar de infecţie.Proiectul este cuprins ca obiectiv, în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este important realizarea acestui proiect.

81

Număr Proiect: 4

CONSTRUIRE CENTRU SOCIAL PENTRU VȂRSTNICI ÎN SATUL GURA CRIVĂŢULUIIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE

Buget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Există un fenomen social ce capătă o dimensiune impresionantă în rândul persoanelor vârstnice ce nu dispun de un sprijin atunci când se află într-o perioadă nefastă a vieţii lor.

DESCRIEREA PROIECTULUI 1.Realizare studiu de fezabilitate (stabilirea temei de proiectare; solicitarea de oferte; încheiere contract, realizarea propriu zisă a studiului de fezabilitate, aprobare indicatori tehnico economici în Consiliul Local)2.Atragere surse de finanţare (identificarea surselor de

82

finanţare; întocmirea cererii de finanţare; depunerea cererii de finanţare)3.Realizare proiect (identificarea procedurii; primirea ofertelor; evaluare oferte; încheiere contract; realizare propriu zisă)4. Execuţie lucrări de construire amenajare (identificarea procedurii; primirea ofertelor; evaluare oferte; încheiere contract; realizare propriu zisă)5. Realizarea dotărilor (Identificarea procedurii; primirea ofertelor; evaluare oferte; incheiere contract; furnizarea şi punerea în funcţiune a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe necesare)Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Prin acest proiect se urmăreşte facilitarea a cât mai multor spaţii destinate persoanelor vârstnice.

BENEFICII OBŢINUTE- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei aflate la a treia vârstă;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

bătrânii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

83

Număr Proiect: 5

INFIINŢARE BAZĂ SPORTIVĂ ÎN COMUNĂIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI:Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:

Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE

Buget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂDEFINIREA PROBLEMEI Este necesară înfiinţarea unei baze sportive în comună

DESCRIEREA PROIECTULUI

Înfiinţarea unei baze sportive în satul Măneşti. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este oarecum important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUIPromovarea sportului, a educaţiei fizice în rândurile populaţiei comunei şi în special a tinerilor.

BENEFICII OBŢINUTE - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin

84

practicarea sportului- creşterea competenţelor profesionale în rândul tinerilor

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

tinerii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

85

Număr Proiect: 6

ÎNFIINŢARE ŞI AMENAJARE DE ZONE DE AGREMENT ÎN SATELE BĂLTIŢA, COADA IZVORULUI, MĂNEŞTI ŞI ZALHANAUA

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEIPrin realizarea acestui proiect se doreşte înfiinţarea şi amenajarea de zone de agrement în comună.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Realizarea unei zone de recreere şi agrement în comună. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este important acest proiect.

86

SCOPUL PROIECTULUI

Identificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement având ca scop creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele, dar şi creşterea atractivităţii turistice

BENEFICII OBŢINUTE

- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;- reducerea poluării;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

87

Număr Proiect: 7

CONSTRUIRE DISPENSAR MEDICAL ÎN SATUL ZALHANAUA

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEIEste necesar să se construiască un dispensar medical în

satul Zalhanaua

DESCRIEREA PROIECTULUI

Construirea şi dotarea corespunzătoare a dispensarului. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Asigurarea sănătăţii locuitorilor, precum şi asigurarea

88

condiţiilor necesare desfăşurării eficiente a actului medical.

BENEFICII OBŢINUTE- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;- revigorarea mediului sanitar;- asigurarea sănătăţii locuitorilor;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUIProiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

89

Număr Proiect: 8

CONSTRUIRE SALĂ DE FESTIVITĂŢI ÎN BĂLTIŢA ŞI ZALHANAUA

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI:Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEIÎn satele Băltiţa şi Zalhanaua nu existǎ un salon pentru desfǎşurarea diverselor festivitǎţi care au loc în comunǎ

DESCRIEREA PROIECTULUI

Construirea unui salon pentru festivitǎţi. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este oarecum important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Regenerarea mediului cultural şi a valorilor acestuia.BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a localnicilor;

90

- revigorarea mediului cultural al comunei;- creşterea consumului de culturǎ în rândul locuitorilor comunei

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii satelor Băltiţa şi Zalhanaua;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

91

Număr Proiect: 9

EXTINDEREA REŢELEI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE ÎN BĂLTIŢA ŞI GURA CRIVĂŢULUI

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI Lipsa acestor utilităţi şi necesitatea lor în vederea dezvoltării socio - economice a comunei.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale în satele Băltiţa şi Gura Crivăţului. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Elaborarea proiectului e determinată de necesitatea economisirii masei lemnoase şi a înlocuirii folosirii buteliilor cu gaz lichefiat. Pe lângă acestea, principala preocupare este asigurarea confortului şi menţinerea calităţii mediului şi a dezvoltării întreprinderilor mici şi

92

mijlocii.

BENEFICII OBŢINUTE - Creşterea gradului de confort al locuitorilor;- Creşterea investiţiilor pe raza comunei;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

- Locuitorii comunei Măneşti;- Potenţiali investitori;- Agenţii economici din zonă;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

93

Număr Proiect: 10

DOTĂRI PENTRU INTERVENŢII ÎN CAZ DE SITUAŢII DE URGENŢĂ (AUTOSPECIALA PSI, BULDO – EXCAVATOR, TRACTOR CU REMORCĂ ŞI ALTE DOTĂRI

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Este nevoie de achiziţionarea unor utilaje (autospeciala PSI, buldo - excavator, vola, tractor cu remorcǎ) pentru intervenţii în situaţii de urgenţǎ (calamitǎţi naturale).

DESCRIEREA PROIECTULUI

Dotarea primǎriei cu utilaje pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţǎ sau necesitǎţi. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturaleBENEFICII OBŢINUTE - îmbunǎtǎţirea condiţiilor de viaţǎ a populaţiei

comunei;

94

- reducerea factorilor de risc pentru siguranţa populaţiei;

- atragerea de investitori în zonǎ; POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

95

Număr Proiect: 11

CONSTRUIREA UNUI GAL CU LOCALITĂŢI ÎNVECINATE

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂDEFINIREA PROBLEMEI Este necesară constituirea unui GAL cu localităţile

învecinate

DESCRIEREA PROIECTULUI

Asocierea comunei Măneşti cu localitaţi învecinate în vederea înfiinţării parteneriatului public - privat - GAL. Obiectivele înfiinţării unui GAL sunt de implicare a populaţiei, de favorizare a ideilor şi iniţiativelor noi, construirea unui consens şi luarea unei hotărâri locale. Priorităţile acestui GAL vizează crearea de noi locuri de muncă prin utilizarea resurselor naturale şi culturale prin atragerea de noi antreprenori, lucrători şi locuitori spre noi domenii. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI Atragerea de fonduri externe prin Programul Naţional

96

pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) în dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi, obiectivelor sociale, culturale, de mediu.

BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti; posibili investitori.

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

97

Număr Proiect: 12

AMPLASAREA DE MOBILER URBANIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI:Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:

Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE

Buget localBuget de statAlte fonduri – PNDR

INFORMAŢII DE BAZĂDEFINIREA PROBLEMEI Este necesară amplasarea de mobilier urban în comună.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Amplasarea în comună de jardiniere, lampadare, bănci, pavaje decorative, pergole şi altele asemenea. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este oarecum important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI

Asigurarea unui microclimat şi a unui cadru natural ambiant în acord cu manifestarea dorinţelor cetăţenilor pentru a-şi petrece timpul liber şi pentru a reda un aspect plăcut localităţii.

BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;

98

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

99

Număr Proiect: 13

MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC ŞI SEPARAREA PUNCTELOR DE COMANDĂ PENTRU APRINDEREA ACESTUIA

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Prin realizarea acestui proiect se doreşte modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public din comună pentru asigurarea vizibilităţii pe timpul nopţii pentru a stopa actele de vandalism şi de orice natură ce contravin legii.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Reabilitarea reţelei de iluminat public în comună care asigură un climat de ordine şi siguranţă a cetăţenilor din comună. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUIAsigurarea accesului neîngrădit al locuitorilor, turiştilor şi consumatorilor economici la infrastructura de bază.

BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;

100

- siguranţa şi securitatealocuitorilorPOTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

101

Număr Proiect: 14

AMENAJAREA DE ŞANŢURI DE SCURGERE A APELOR PLUVIALE

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI:Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Este necesar proiectul privind amenajarea de şanţuri de scurgere a apelor pluviale pentru asigurarea colectării şi evacuării acestora

DESCRIEREA PROIECTULUI

Pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale se impune proiectarea unui sistem gravitaţional format din rigole carosabile. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUIProiectul are ca scop siguranţa locuitorilor din comună.

BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;

102

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUIProiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

103

Număr Proiect: 15

ÎNFIINŢAREA UNUI PARC INDUSTRIALIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢAREBuget localBuget de statAlte fonduri

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Este necesar a se înfiinţa un parc industrial în comuna Măneşti pentru creşterea aportului economic la bugetul local, precum şi eradicarea parţială a ratei şomajului din localitate.

DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul vizeazǎ dezvoltarea şi modernizarea sectorului industrial, economic şi comercial. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI

Atragerea investitorilor locali şi străini prin crearea unui Parc Industrial în comunăDezvoltarea comunei şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici.

BENEFICII OBŢINUTE - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;

104

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

Locuitorii comunei Măneşti;

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Elaborarea studiului de fezabilitate; Elaborarea proiectului tehnic; Aprobarea începerii proiectului; Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare; Contractarea proiectului; Organizarea licitaţiilor; Monitorizare, evaluare, control; Auditul proiectului.

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

105

Număr Proiect: 16

CREAREA UNUI PARC FOTOVOLTAICIDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT / SOLICITANTUL: Consiliul Local Măneşti

ŢARA:REGIUNEA PROIECTANTULUI:JUDEŢUL:LOCALITATEA:

RomâniaRegiunea Sud MunteniaPrahovaMăneşti

CATEGORIA PROIECTULUI: Investiţii: DAReparaţii: NU

TITLUL PROIECTULUI:Proiect nou: DAÎn continuare: NUÎn curs de execuţie: NU

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE- POR - PNDR- Bugetul de stat

INFORMAŢII DE BAZĂ

DEFINIREA PROBLEMEI

Sursele regenerabile deţin un potenţial energetic important şi oferǎ disponibilitǎţi nelimitate de utilizare pe plan local şi naţional. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeazǎ pe baza a trei premise importante conferite de acestea, şi anume, accesibilitate, disponibilitate şi acceptabilitate. România se află în zona europeană B de însorire, ceea ce oferă locuitorilor avantaje reale pentru a economisi energie termică, respectiv bani, dacă utilizează energia solară. Nivelul de insolaţie este foarte bun, comparativ cu a altor tări cu climat temperat, iar diferenţele, funcţie de zona geografică, sunt foarte mici. Comuna Măneşti se aflǎ în zona roşie de însorire ceea ce îi conferǎ un real avantaj.

106

DESCRIEREA PROIECTULUI

Parcul fotovoltaic va fi realizat din panouri fotovoltaice, celulele fotovoltaice permit transformarea directă a radiaţiei solare în energie electrică, exploatând aşa numitul “efect voltaic” care se bazează pe proprietatea anumitor metale conductoare tratate corespunzător de a genera direct energia electrică atunci când sunt atinse de radiaţia solară. Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei, majoritatea populaţiei intervievate, a răspuns că este foarte important acest proiect.

SCOPUL PROIECTULUI

Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilǎ consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte independenţa energetică.

BENEFICII OBŢINUTE

- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei;- atragerea de investitori- dezvoltarea de locuri de muncǎ

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI / GRUPUL ŢINTĂ

- Locuitorii comunei Măneşti;- agenţii economici din zonǎ- potenţialii investitori

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

1. Identificarea locului în care s-ar putea amenaja parcul2. Realizare Studiu de Fezabilitate (selectare proiect; încheiere contract; realizare Studiu; aprobare indicatori economici şi tehnici în Consiliul Local)3. Atragere finanţări (identificare sursă de finanţare; întocmire cerere de finanţare; depunere cerere de finanţare)4.Realizare proiect (întocmirea procedurii; realizarea DEPO; publicare)

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza în etape, în funcţie de posibilităţile de finanţare avute;

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI

Idee: DASPF: NUSF: NUPT: NUExecuţie: NU

107

5.2. Monitorizarea şi ajustarea strategiei

La nivelul autoritǎţilor administratiei publice locale, funcţia de

monitorizare şi evaluare va fi asiguratǎ de personalul propriu. Acesta va pregăti

trimestrial rapoarte de monitorizare şi evaluare pentru fiecare proiect şi le va

transmite Consiliului Local şi Consiliului Judeţean în nu mai mult de 45 de zile

de la sfârşitul trimestrului.

Raportul trimestrial va prezenta performanţele proceselor şi va conţine

douǎ seturi de date:

- informaţii corespunzǎtoare trimestrului încheiat;

- informaţii cumulate, corespunzǎtoare trimestrelor parcurse din anul

respectiv.

Orice schimbare în strategia localǎ va fi comunicatǎ Unitǎţii

centrale de monitorizare în 30 de zile de la aprobarea acesteia prin

hotǎrâre a Consiliului local.

Ajustarea strategiei locale va fi efectuatǎ după elaborarea studiilor

de fezabilitate la investiţiile preconizate.

108