VulcanVulcanul Etnaul Etna

Munte vulcanicMunte vulcanic

Vulcanul EtnaVulcanul Etna• Cel mai inalt vulcan din Europa este Etna. Se află

pe coasta de est a insulei Sicilia. Numele provine de la cuvantul grecesc "Aitne", care inseamnă "a arde". Cea mai mare inaltime este de aproape 3.350 metri, depinzand de efectele ultimei eruptii. Mai mult de 135 de eruptii au fost inregistrate de cand scriitorii antici mentionau eruptia din anul 800 I. Cr. În anul 1169 D. Cr. 15.000 de oameni si-au pierdut viaţa in orasul Catania, care se afla la baza vulcanului. În anul 1669, 20.000 de oameni au fost omorâţi.

• Grecii au creat multe legende despre vulcani. Unele spun ca a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului, si al Cyclopilor. Altele spun ca sub vulcan se afla asezat marele Typhon, cutremurand Pamantul cand se misca. Poetul antic Hesiod a vorbit despre eruptile vulcanului.

• Nu foarte departe de Catania, pe partea estica a Siciliei, observam cu usurinta trei stanci uriase, atinse de valurile marii. Acestea sunt numite Scogli dei Ciclopi, au origine vulcanica si se deosebesc in mod clar de celelate formatiuni stancoase aflate la tarm. Legenda spune ca aceste stanci sunt cele azvarlite de ciclopul Polifem pe urmele corabiei lui Ulise, eroul razboaielor troiene din mitologia greaca.

• Ca toti vulcanii, inaltimea Etnei variaza; acum, inaltimea sa este de 3320 m, dar acum un secol era 3350. Avand in vedere ca eruptiile distrug culmile vulcanilor, nici craterul sau nu este unul stabil. In urma unei eruptii, culmile vulcanilor sunt complet distruse, ramanand in urma niste depresiuni circulare, denumite caldere, in vreme ce noi varfuri se inalta foarte aproape. Inaintea actualului varf inaltat la 3320 m, Etna a avut cel putin inca doua varfuri, iar pe unul dintre versanti se poate observa o caldera enorma - cu o circumferinta de 20 km si cu niste pereti verticali ce coboara pana la o adancime de 900 m.

• Transformarile la care Etna a fost supus de-a lungul secolelor ne duce cu gandul catre acel ciclop mitic. Aceasta senzatie este accentuata de `rasuflarea` gazelor si a vaporilor ce emana din minicratere si fisuri. Etna, ca si alti vulcani, seamana si functioneaza ca o valva defecta ce acopera un `punct vulnerabil` al scoartei terestre.

• Eruptiile sale sunt alimentate de un rezervor de lava lung de 30 km si adanc de 4, situat sub munte si alimentat de enorme cantitati de materie topita plina cu gaze, aflata in strafundurile Terrei. Uriasa presiune acumulata cauta debuseuri in roca muntelui si izbucneste la suprafata sub forma unor fantani de foc, nori de gaze sulfuroase si torente de lava ce se scurg pe pantele vulcanului.

• în anul 1669 eruptia a durat din 11 martie până la 15 iulie. Lava scursa a distrus mai multe sate si a acoperit partea de vest a Cataniei. Muncitorii au incearcat sa inlature scurgerile de lava săpand nişte diguri mai sus de sat. Aceasta este recunoscuta ca fiind prima incercare din istorie de a schimba scurgerile de lava.

• In anul 1983 o eruptie a durat aproape patru luni. Autoritatile au folosit dinamita pentru a schimba directia lavei.

• S-ar putea crede ca locul nu este deloc prielnic asezarilor umane. Totusi, Etna constituie una dintre cele mai dens populate regiuni ale Siciliei. Desi raurile de lava lasa in urma lor distrugeri mari, ele sunt lente si nu prea numeroase, rareori ucigand pe cineva.

• Pantele vulcanului sunt bine udate de izvoare, iar datorita cenusii vulcanice, solul a devenit unul dintre cele mai fertile din lume. Oamenii culeg aici chiar si cinci recolte de legume pe an, fructele cresc din abundenta, iar bogatia viilor de aici este proverbiala. De aceea, inca din negura vremurilor, localnicii continua sa-si recladeasca mereu satele in acelasi loc.

• Baza vulcanului este foarte populată. Pământul foarte fertil, format de lavă veche a atras fermierii. Vulcanul este alcătuit din 3 zone: prima, care este populată şi cultivată, si care se află la altitudinea de 900 de metri. Aici se afla cultivate legume, măşlini, vii si pomi fructiferi.

• Următoarea regiune împădurita este alcatuita dintr-o pădure de castani, stejari, pini si fagi. La altitudinea de 1.980 metri se afla o jalnică risipă de lavă neagră si cenuşă, care este acoperită de zăpadă in timpul ierni. Etna a fost activ timp de 2.5 milioane de ani. A avut cel puţin două centre principale active.

• Dintotdeauna, oamenii de aici, atraşi de fertilitatea solului, au înfruntat violentă muntelui, înarmati doar cu rugăciuni către Cel de Sus. Legendele spun că, o dată sau de două ori, Valul Sfintei Agatha, purtat in procesiune solemnă, a oprit înaintarea lavei; când însă minunile nu se produc, sătenii îşi acceptă soartă cu o resemnare filosofică şi îşi reconstruiesc satele peste ruinele celor distruse.