vulcanii noroiosi 1

7/30/2019 vulcanii noroiosi 1

http://slidepdf.com/reader/full/vulcanii-noroiosi-1 1/9

VULCANII NOROIOȘI

1

Deși pe î ntreg mapamondul exista peste 1000 de vulcani noroiosi, zona

Paclele Mari – Paclele Mici este una dintre putinele locatii din Europa unde poate

fi intalnit acest fenomen.

Cunoscuti si sub denumirea de ,,pacle'', acestia au aspectul unor vulcani

adevarati, singurele deosebiri fiind date de dimensiunea lor redusa (ei nedepasind

6 – 8 metri in inaltime), modul in care s-au format si produsele de eruptie.

Vulcanii noroioși de la Berca, Buzău



VULCANII NOROIOȘI

2

Vulcanii noroiosi au aparut datorita gazelor naturale provenite de la

adancimi de peste 3000 de metri care, trecand prin solul argilos si in combinatie

cu apa, formeaza namolul ce este impins spre suprafata. O data ajuns la nivelul

solului, namolul se raceste si se usuca in contact cu aerul, dand nastere treptat

unor forme conice de culoarea brun – cenusie, asemanatoare vulcanilor de mari

dimensiuni, cu o deschizatura in partea de sus, de tipul unui crater. De-a lungul

timpului, avand o activitate continua, vulcanii isi maresc dimensiunea si se unesc,

ajungand uneori sa aiba un diametru al craterului de pana la 2 – 3 metri. Noroiul

este impins continuu de gazele naturale spre gura vulcanilor, prelingandu-se pe

peretii exteriori ai acestora sub forma unor paraiase.

Datorita uscarii in contact cu aerul suprafata pamantului capata aspectcrustat cu crapaturi, ''peisajul'' schimbandu-se permanent mai ales datorita

ploilor, atunci formandu-se adevarate siroaie de apa ce sapa in noroiul uscat o

multitudine de santuri unele dintre acestea ajungand in timp la adancimi destul

de mari.

Locatia atrage an de an un numar din ce in ce mai mare de turisti acestia

fiind impresionati de pustietatea locului, peisajul ciudat fiind asemanator celui de

pe Luna. Se spune ca, in functie de vreme, daca este insorit sau innorat, noroiul

uscat din zona isi schimba culoarea, in nuante de la gri pana la galben deschis

În ultimii ani, vulcanii noroioşi de la Berca, judeţul Buzău, au devenit

obiectiv turistic mult frecventat şi probabil cel mai vestit monument geologic din

România. Peisajul straniu oferit de argilele crăpate, policromia ieşită din comun a

„lavelor“ de argilă au transformat locul în studio uzat – şi abuzat – pentru eseuri

fotografice, decor pentru producţii cinematografice SF, editoriale de modă şi

clipuri publicitare. Pentru fotografi este un subiect generos şi, până la un punct,

chiar facil: e greu să nu faci poze bunicele cu nişte vulcani activi, oricare ar fi ei.Originea lor poate fi înţeleasă de oricine – „gaze din depozitele petrolifere ies spre

suprafaţă, antrenând apele freatice, generând cratere şi conuri cu aparenţă de

vulcani, dar care nu au nicio legătură cu vulcanismul propriu-zis“… Cu alte cuvinte,

o butaforie geologică de noroi care parodiază la scară mică vulcanii adevăraţi. În



VULCANII NOROIOȘI

3

cele de mai jos, vom încerca să arătăm că vulcanii noroioşi sunt forme de

manifestare care au semnificaţie geologică mult mai profundă. Că, deşi atât de

insulari ca distribuţie, ei fac parte dintr-un „arhipelag“ de fenomene similare de

pe Terra, care au legătură cu marile zone de subducţie, cu hipocentrele unor

seisme puternice, cu mişcarea plăcilor. Şi în lumina cercetărilor recente de

filogenie moleculară, vulcanii noroioşi ar fi avut un rol important în apariţia vieţii

pe planeta noastră. Sau chiar pe alte planete. Cercetări şi lucrări publicate de

NASA de curând (2010) ne arată că vulcanii noroioşi se manifestă şi ca un

fenomen cosmic.

Vulcanii noroioşi nu sunt rari pe Pământ. Au fost identificaţi câteva mii de

vulcani noroioşi concentraţi în circa 40 de regiuni. Doar 10% sunt vizibili, fiind pearii continentale, restul sunt submarini. În Azerbaidjan şi în regiunea caspică se

află unii dintre cei mai mari, cu conuri ce au diametre de 1-2 kilometri şi adâncimi

de până la 600 de metri! Prin comparaţie, Pâclele Mari şi Pâclele Mici, de la Berca,

sunt nişte pitici, dar, paradoxal, poate tocmai acesta este atuul lor: nu trebuie să

zbori la mare altitudine sau să străbaţi mari întinderi ca să le cuprinzi. La nord de

Buzău, pe o şosea ce şerpuieşte printr-un peisaj prietenos, se ajunge după nici o

oră la cele două principale areale unde bolborosesc „pâclele“, cum au fost

denumite de localnici. Contextul geologic de la Berca este tipic pentru acest gen

de fenomen: în axul unui anticlinal, s-a format o depresiune orientată nord-sud,

lungă de 18 km şi despicată axial de o falie. Pe această falie vin din adâncime,

posibil de la peste 3.000 de metri, emanaţii de metan



VULCANII NOROIOȘI

4

Ansamblu de conuri raspandite pe un platou argilos de cca 8 ha, situate in perimetrul Paclelor

Mari. In ciuda aspectului mineral, in perimetru traiesc numeroase specii de plante, inclusive plante

salifere endemic. Foto: Claudiu Szabo

Regiunea a fost cândva foarte bogată în petrol. Între cele două războaie

mondiale, concura prin volumul extras cu Valea Prahovei, deci în acel timp era

una dintre cele mai productive zone petrolifere din lume. Petrolul din Subcarpaţii

Buzăului avea şi o calitate deosebită, fiind sărac în parafină. Prezenţa sa la mică

adâncime a făcut posibilă extragerea, încă pe la 1517, prin simple gropi numite

„păcurariţe“, după cum menţionează un document, iar pe la 1925 a funcţionat la

Sărata-Monteoru o „mină de petrol“ – o exploatare prin galerii în loc de sonde.Noroiul vulcanilor aduce din adâncime mici cantităţi de hidrocarburi şi sare,

precum şi fragmente de roci sedimentare şi fosile de organisme din Miocen.

În urmă cu două secole, disputa privind originea rocilor a împărţit lumea

geologilor în plutonişti, care credeau că rocile s-au format din lave zămislite în



VULCANII NOROIOȘI

5

adâncurile fierbinţi ale Pământului, şi neptunişti, ce considerau că toate rocile au

fost produse prin sedimentare în mări. După cum s-a văzut, aveau dreptate şi unii,

şi ceilalţi. Fiind asociaţi cu sedimente marine, cu petrol şi emanaţii de gaze,

vulcanii noroioşi au fost lăsaţi în împărăţia lui Neptun, spre deosebire de vulcanii

cu lave fiebinți atribuiți lui Pluto.

Şi totuşi o teorie nouă tinde să revizuiască această viziune. Savantul

american Thomas Gold, om de ştiinţă multilateral, profesor şi cercetător la

Harvard şi Cambridge, autor al ipotezei biosferei fierbinţi din scoarţă, consideră

că metanul, hidrogenul sulfurat şi dioxidul de carbon emanate din magma

primară generează în adâncime, prin procese microbiene, în mod constant,

hidrocarburi. Acolo unde există şi o zonă labilă a scoarţei, gazele îşi fac drum prin

falii până la suprafaţă, unde formează vulcani noroioşi. Cu alte cuvinte, nuprezenţa petrolului ar fi premisa formării vulcanilor noroioşi, ci atât acumulările

de hidrocarburi, cât şi vulcanii noroioşi au drept cauză comună emanaţiile de

metan din magmă, poate chiar din manta. Dar pentru a răzbi spre suprafaţă de la

asemenea adâncimi, metanul are nevoie de falii profunde, de amploare, cum sunt

cele asociate zonelor de subducţie a plăcilor. Iar pe aceste falii se produc şi cele

mai puternice cutremure.

Cea mai mare parte a vulcanilor noroioşi cunoscuţi pe glob se află în zone

seismice. Înainte de producerea cutremurelor – arată Thomas Gold –, s-au

semnalat emanaţii de gaze cu un miros caracteristic, care au produs o ridicare

locală a temperaturii şi fenomene de condensare atmosferică. O astfel de „ceaţă

de gaze“ a premers, în anul 1975, cu două ore faimosul cutremur din oraşul

Haicheng, provincia Liaoning, din China nord-estică, singurul seism prezis în mod

eficient. Prezenţa ceţii induse de emanaţiile de gaze a fost un indiciu atât de clar,

încât s-a putut lua decizia de evacuare şi au fost astfel salvate sute de mii de vieţi.



VULCANII NOROIOȘI

6

Bulele alimentate de emanațiile de gaze se sparg bolborosind la interval de câteva secunde.

Metanul vine de la o adancime de 3000 de metri sau mai mult și poate fi aprins cu o brichetă. Foto :

Andrei Posmoșanu



VULCANII NOROIOȘI

7

Desi peisajul lasa impresia ca vegetatia nu ar putea fi intalnita aici

niciodata, locul este inconjurat de o multitudine de plante, ce se dezvolta inprincipal in locuri in care solul contine saruri.

Pot fi intalnite plante precum: liliacul, branca, saracica, pelinul, rugina.

Liliac Salicornia europeae(den.pop.brânca)

Pelin Juncus inflexus (den.pop. rugina)



VULCANII NOROIOȘI

8

Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca - mai la departare de cratere -

pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de

namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua

plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lorstiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de

asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind

unul dintre motivele pentru care zona Pâclelor Mici a fost declarata rezervatie

naturală.

Nitraria schoberi Obione verrucifera



VULCANII NOROIOȘI

9

Bibliografie

Revista ,,National Geografic’’,iunie 2011

Ana Dicu , Victor Bortas, "VULCANII NOROIOŞI din zona BUZĂULUI"

http://www.biblios.ro/carti/autor/1/Ana%2BDicu

http://www.biblios.ro/carti/autor/1/Victor%2BBortas

http://www.biblios.ro/carti/autor/1/Victor%2BBortas

http://www.biblios.ro/carti/autor/1/Ana%2BDicu

vulcanii noroiosi 1

Documents