DAN EUGEN DUMITRESCU

vtATA ANECDOTTCAA MARILOR

PrcToRr, scuLPToRt gt ARHtTECTtAI LUMII

Volumul lll (G - K)

Editura SITECHCraiova, 2016

CUPRINS

rqroercere integrald sauFiEs"lute fdrd a1tOizalia

rreditate de fostulrmirrle domeniile: qtiinle

giinle psihologice,

Dumnezeu nu aparline savantului Si nici logicianului.El aparline poelilor, aparline Visului. Este simbolul Frumuselii. Frumuselea fnsdsi.

Paul Gauguin

Gainsboroagh,.Thomas (1727 - 1788) - pictor, acuarelist ;i desenator englez.Peisagist Si portretist. in 1740 a devenit ucenicul lui Hubert Gravdloy' St apot, il lulFrancis Hayman2. Influenlat, fn ceea ce prive;te peisajele, de pictorii olandezi Jacobt'sn Ruisdael3 Si Jan Wijnantsa. $i-a desJdsurat activitatea la Sidbury, o localitate dincomitatul Suffolk, unde se ndscuse Si copildrise, la lpswich, Bath Si Londra, strdbdtdndtut atAtua perioade in dezvoltarea sa ca artist. Avea 5A de ani cdnd s-a stabilit laLondra, recunoscut deja ca unul dintre cei mai mari portreti;ti ai timpului sdu, aldturide Reynoldss. Toatd viala el va rdmdne credincios satului englez, ale cdrui peisaje leva picta cu o pasiune pe care timpul nu o va qtirbi. Gralie lui, peisajul se va afirmadeplin, ca un gen de sine stdtdtor. Afost ales membrufondator al Academiei Regale de-'Irte, infiinlate la 10 Decembrie 1768, cu care va avea conflicte fn anii 1773, 1777 ;i1784, considerdnd cd, la expoziliile organizate de aceasta, tablourile ii erau expusenecorespunzdtor. Din 1784, ;i-a prezentat lucrdrile la re;edinla sa de la SchombergHouse, din Londra, Si s-a retras din Academie. Din operele sale, cele mai cunoscute seremarcd: pq!rcle.: ,,Margaret Gainsborough" (solia sa) (1778), ,,MoryGainsborough" (una din cele 2 fiice ale sale) (1777), ,,Lady Alston" Q76A - '65),

,,George Colman cel Bdtrdn" (1778), ,,Familia Baillie" (1754), ,,Johan ChristianBach", ,,Giovanna Baccelli" (1752), ,,Dna. Richard Brinsley-Sheridan" (1785 - '87),

,,Culegdtori de crengi" (1787), ,,William Pointz de Midgham cu cdinele sdu",.,ldrancd adundnd snopi", ,,Doamna ;i Domnul Andrews" (1748), ,,surorile Linley"il772), ,,Plimbarea de dimineald" (1785), ,,Sir Benjamin Truman" (1770 - '74),

,,John al XJea, viconte de Kilmorey" (1768), ,,Mrs. Sarah Siddons" (1755),.,Friedrich Abbel" (1777) - socotit cel mai bun portret al unui bdrbat, ;.a.; pzJ[ak:,,Peisaj din Suffolk cu vaci Si pdstor" (1748), ,,Peisaj cu copaci, colibd ;i mdgari"0748), ,,Carul secerdtorilor" (1767), ,,La addpat" (1760 - '80), ,,Vedere asupraora;ului Bath" (1740 - '60), ,,Cdrufa de la piald" (1786), ,,ld.ran fumdnd fn pragulcasei sale" (1788), ,,Peisaj cu fermd in lumina lunii" (1782), ,,Pddurea Cornard",,,Peisaj din Suffolk" (1748), ,,Ferma de porci" (1786) ;.a.

I Grav6lot, Huber Frangois (1699 - 1773) - pictor, gravor gi ilustrator francez. Stabilit inAnglia, drn 1732. Ucenic al lui Frangois Boucher. Pictwile sale le-a realizat in manieri rococo gi suntpline de vioiciune, dar s-a remarcat ca gravor qi ilustrator de carte. A ilustrat romane, cele mai importantefiind Tom Jones (1750) de Henry Fielding (1707 - 1754) Ei Pamela Q7a\ de Samuel Richardson (1689 -1761). A fost prieten cu un alt mare pictor englez, William Hogarth.

2 Hayman, Francis (1703 - 1776) - pictor gi ilustrator englez. Prieten cu Grav6lot. A fostmembru fondator al Academiei Regale, cunoscut mai ales ca portretist qi prin faimoasele sale"Conversation Pieces" (Familia Gascoigne), cit gi prin ilushaliile cu care a colaborat le edilia Hammer aoperelor lui Shakespeare (1744). Ainfluen{at creafla de tinerele a lui Gainsboroug

3 vezi: Ruysdaelo Jacob van (1629-1682) - cel mai mare pictorpeisagistolandezdin secolul alXWII-lea.

4 Wiinants, Jan (1625 - 1684) - cel mai de seamd pictor olandez de peisaje stilizate gi gravor.Creator foarte iscusit gi rafinat de peisaje idealizate, a fost neinleles de contemporanii sdi qi a murit siracla Haarlem, oraqul siu natal. Grupele de ciobani, vtnitori, cersetori sau ligani se integrau armonios inpeisajele s_ale desenate cu precizie Ei exactitate, sporind in mod fericit efectele de gingdgie qi veselie.

s Reynolds, Joshua (1723-1792) * pictor englez, unul din marii portretiqti ai epocii sale. A fostpreqedintele Academiei Regale, intre 1764-1790, la infiinlarea cdreia contribuise. in tZOg, a fost innobilat,iar, din 1784, a fost numit pictorul CurSi Regale. A scris 15 Discursuri, in care qi-a prezentat ideile saledespre art6.

VMemoria vinrald, a lui Gainsborough era deosebitd. El povesteqte c5, de mic

copil, in Sudbury, cunoqtea fiecare casd, strad6, copac sau orice alt detaliu, putAnd s[ ledescrie cu exactitate, fbri sd fi pierdut ceva din vedere.

in timp ce sta in gridina casei qi desena un copac scorburos cu aspect fantastic,a observat, peste gard, cum un birbat pofticios privea la perele coapte dintr-un pom,care atArnau ispititor. Pe datd, Tom i-a schilat portretul si, spre consternarea de maitdrzit a bietului om qi a amuzamentului tatilui sdu, cdnd l-a invinuit pe acel [drm cd,voise sd-i prade grddina, i-a ardtat ce mutrd fbcuse, prezentdnd desenul. Mult timp dupdaceastd intdmplare, Gainsborough a folosit aceasti lucrare, c6nd a pictat portretul, ce l-a intitulat: Tom Pdr.

rF

Copil fiind, Gainsborough a linut ascunse desenele pe care le fbcea, daraceastl tain[ n-a putut-o p[stra multi vreme.

Intr-o zi, a indrdznit sd ceard o zillberd de la qcoald, dar a fost refuzat. Atunci aimitat scrisul tatdlui siu qi a fbcut o cerere scris6, in care, printre obiqnuitele politequri,a mers la esenfi:

,,Vd rog s6-i acordafi lui Tom o ziliberd".$iretlicul a fost descoperit de cdtre inv6!6tor, iar tat6l siu, John, negustor de

postavuri, a bombdnit:

- Bdiatul Ssta o sd ajungd la spAnzuritoare.Dar cAnd a aflat ci orele de qcoald furate ii erau necesare creiondrilor qi a vdzut

cdteva din schiJele feciorului sdu, fruntea i s-a descrelit qi a zis, premonitoriu:

- Bdiatul acesta va deveni un geniu!*

Dintre numeroasele sale schile flcute la prima tinerele, Gainsboraugh apdstrat puline. Nici un pdlc de arbori din pidurea de la Sudbury, nici o poian6, nici unraule! pitoresc, nici o turmd p[sc0nd sau stAnd in repaus, nici un ldran surprins invreuna din indeletnicirile sale rurale, - nimic nu i-a scdpat harnicului siu creion.

Pe m[sur6 ce i-a crescut reputafia, aceste opere de tinerele le-a impriqtiat cularghele printre prieteni qi admiratori. Unei doamne i-a ddruit 20 de schife, chiar. insd,aceasti doamni nesdbuitd, le-a lipit pe perelii apartamentului in care locuia, iar cdnd apirdsit, cur6nd, Londra, desenele au intrat, astfel, in proprietatea urmdtorului locatar.

,|<

intr-una din excursiile sale de pictor prin p6durile din Suffolk, s-a a;ezat s[facd o schi1d a unor copaci falnici, cu o turmd de oi odihnindu-se la poalele lor, qiporumbei sdlbatici cuibirindu-se pe crengile din vdrf. Pe nea;teptate, o tAndr[ a intratin acel decor, iar Gainsborough a ldsat-o sd pdtrundd in peisaj qi in inima sa. EraMargaret Burr.

*La varsta de 19 ani, Gainsborough picta deja porhete. Tdndra domnigoar[,

Margaret Burr, de 18 ani, i-a propus si-i fac[ portretul. $edinlele erau numeroase qidurau mai mult ca la alte portrete. ..Tdndra, entuziasmatd de talentul pictorului, i-a datde inleles cd putea oricdnd sd intre in posesia originalului. Atdt i-a trebuit lui Thomas qicdsitoria a al'ut loc la 15 lulie 1746, fdrd acordul p[rinfilor lui. Domniqoara, de originescofiand, a primit o zestre de 200 de liwe. Numai cd, tdndra solie era fiica nelegitimd a

: ,::i

ctl: : -l ll_

;- :': -::': -!--

;'Li

" ,.'.i'-|1i

10

{ ;u-reste$te c6, de micr-: ;etaliq putAnd si le

cu aspect fantastic,mle :oapte dintr-un pom,frr: rfnsternarea de maib:,::ruit pe acel tdran cda*enul. Mult timp dupi

r pirtat portretul, ce 1-

:e care le f[cea, dar

m'a bst refuzat. Atunci a

obignuitele politeguri,

qFrr, Joltn, negustor de

creion[rilor qi avdzut;remonitoriu:

errcege, Gainsboraugh a

1-. nici o poian6, nici unml rm liran surprins in

:ului sdu creion.

=Ef,ete le-a imprd;tiat cuJrJ de schile, chiar. insd,r fftre locuia, iar cdnd a

urmdtorului locatar.

Jm Sutrolk, s-a aqezat sila poalele lor, gi

r!!M--{septate, o tdniri aintrat;eisaj ;i in inima sa. Era

Srrere. Tdnira domniEoar5,ffihgele erau numeroase qide ulentul pictorului, i-a dat-tir i-a trebuit lui Thomas si

:ri- Domnisoara, de originesolie era fiica nelegitimd a

Frlntului Henry, duce de Beufort, care s-a ardtat generos, oferind tinerei perechi acearenti. Aga a p[truns Gainsborough cu dreptul in viitoarea lui carieri strdlucit5.

{<

Gainsborough era celebru pentru incetineala cu care lucra qi prin modul cumducea la bun sfhrgit comenzile. Corespondenla sa abunda de promisiuni neonorate qi descuze de tot felul. intr-o scrisoare, etafoarte critic cu el tnsuqi:

,,Dacd, vi voi dezamdgi, puteli s[ mE fierbeli in uleiul pentru uscare qi sd-misfirAmali oasele in mii de vdrfuri de creion!"

$i addugAnd, cinic, ca pentru el, referindu-se la portretele comandate:,,Dacd, oamenii m-ar ldsa pulin in pace cu felele lor blestemate...dar md

chinuie foarte tare..."*

Din 1772, Gainsborough l-a luat ucenic, apoi asistent, pe nepotul sdu,Gainsborough Dupont6.

Celebrul exemplu al incetinelii, qi tirdgindrii unei comenzi de citre artist, afost acela alintdrziet'ri unei comenzi regale. in 1781, amAndoi au pictat, intr-o noapte,eleganta rochie a reginei Charlotte, dupd ce regele incepuse si fie neliniqtit din cauzavqnicelor intdrzieri.

Daci pe rege l-au frcut si aqtepte, 1at

i-o fiintdrziatpe ceilalli clienfi?!...

Retras in casa lui de la lard,la Richmond Hill, unde crea departe de tumultulCapitalei, Gainsborough, care se bucura de afecliunea qi aprecierea regelui George alIIIleaT mai mult chiar decdt Joshua Reynolds, cate era pictorul Cu4ii Regale, erarizitat adesea la reqedinfa de la fard, de insuqi regele.

Pictorul suporta cu greu jocul aparenfelor, ce caracterizeazd, viala din inaltasocietate. il iritau conversaliile sterilJ qi petrecerile zgomotoase. Prefera s[ seodihneascd desendnd qi cdntdnd la violoncel, alituri de prietenii sii, Johann ChristianBach8 qi Carl Friedrich Abbele, sau sd meargd la teatrulO.

6 Gainsborough Dupont (1754 - 1797) - nepot al lui Thomas Gainsborough, fiul surorii sale,Sarah, qi al unui tdmplar, Philip Dupont, din Sudbury. Dupi moartea unchiului siu, Dupont a continuat silucreze ca artist independent. El a realaat mezzotinte (gral'uri granulate pe metal) dupi cdteva dinfanteziile pictate de unchiul siu, reuqind astfel s6-;i construiascd o reputalie de portretist. Aitfel, a realizatciteva portrete pentru fabrica de bere ,,Whitebread", ce fuseser6 incepute de celebru siu inaintaq, precum;i cdteva tablouri cu subiecte teatrale, pentru clubul ,,GarricK'din Londra.

7 George al III-lea (1738 - 1820) *rege al Marii Britanii gi klandei (1760 - 1815), apoi rege alHanowei, trtre 1815 - 1820, fiul cel mai mic al lui George al Illea. A pierdut coloniile engleze dinAmerica de Nord Ei a luptat impotriva Revoluliei franceze, din 1789. Charlotte era solia lui.

8 Bach, Johann Christian (1735 - 1782) - organist gi compozitor german, stabilit, spre sfbrgitqlriefii, in Anglia. Era fiul mai mic al marelui Johann Sebastian Bach. Dupd ce qi-a desdvdrqititudiile-subindrumarea fratelui siu, Emmanuel, in 1756 a plecat la Bologna, penku a qi le continua cu GiovanniBattista Martini (1706 - 1784). Ya fr numit apoi organist la catedrala din Milano, compunind totodatd $iopere. CAnd a fost numit in func{ia de compozitor al King's Theatre (Teatrul Regal) din Londra qi unde varepurta un uriag succes, cei doi artigti s-au cunoscut la Curtea regald, unde Gainsboroungh flcea portretelemembrilor familiei regale, iar Bach preda mrzica fiilor reginei Charlotte. Vor deveni prieteni, concert$ndde pldcere impreuni, pictorul fiind un bun interpret la violoncel, instrumentul sdu preierat. Gainsboroughla face cu greu fald morfii prietenului sdu.

e Abbel, Carl Friedrich (L732 - 1787) - compozitor qi muzician englez, de origine eweiasci.l0 Admirator al teatrului qi operei, Gainsborough a flcut cdteva porhete utroiurtiqti cunoscuf,

crim ar fi cele ale dansatoarei italiene Giovanna Baccelli, celebrE prin scandalwile in care a fost implicati,

1t

,,M-am sdturat de atdtea portrete, ii scria el lui William Jackson, unul dintreprietenii sii, cu care cdnta adeseori. Mi-aq dori si iau violoncelul qi si plec intr-un satliniqtit, unde sd pot picta peisaje qi sd-mi petrec ultimii ani din viali departe devdltoarea oraqului".

*Alli prieteni intr-adevir devotafi ai lui Gainsborough erau... cdinii. in multe

tablouri - portrete, personajele pictate sunt insolite de cdini de diferite rase qi mdrimi.Pe Tristan qi Fox, credincioqii sdi tovardqi de plimbare, i-a imortalizat intr-un tabloupurtdnd numele lor, in 1795. Pictorul a agd[at aceasti picturi deasupra gemineului dinregedinfa sa de la Londra -,,Schomberg House".

cdinii din pdnza cdlelusa de Pomerania cu puiul ei, cu aceeaqi expresievesel5, jucdugi qi ochi inteligenti, au fost darul frcut de artist prietenului siu CarlFriedrich Abbel, compozitorul qi profesorul siu, care l-a invifat sd cAnte la viola dagamba. CAnd pictorul i-a trimis darul lui Abbel gi adevdrata c[lelugd s-a vdzut intablou, qezdnd ci este un rival nepoftit, a inceput sd latre furioas[ qi sd atace, ca s6-qiprotejeze puiul.

*AJdt de liniqtit cAnd picta peisaje dupd natur5, Thomas Gainsborough zicea:,,in localitatea mea natall nu existi weun crdng sau vreun copac iolitar, sau

poate un gard, un trunchi sau un stdlp, care si nu-mi trezeascilamintiri din copildrie."Iar John Constamble i-a frcut cea mai frumoasd caracteizare:,,Nemi;carea atniezli, profunzimea apusului gi perlele de roud ale

diminefii...toate acestea le putem regdsi in tablourile acestui om agreabil cu inimisensibili. DacS ii privim ponzele,ne vin lacrimi in ochi, fbr6 si inlelegem de ce."

$i despre el insqi, Gainsborough explica:,,Pictez portrete pentru atrdi, peisaje pentru ci imi place qi cdnt la violoncel

{.

pentru c[ nu mi pot abfine."

Atunci cdnd se afla in fala unui model feminin, Gaisborough se ldsaintotdeauna pradi unei reverii artistice. Cu toate acestea, era mereu mullumit depicturile sale. intr-o zi, artistul i-a spus ducesei de Devonshire, ce iipoza:

-Zdmbetul dumneavoastri este prea dificil pentru mine.

Pe altd doamn6, ce-gi strdngea buzele ca si apari cu o gurd mai mici,Gainsborough a atenfionat-o malifios:

-Lady, dacd dorifi, eu pot omite gura dumneavoashd din tablou.

Pregdtindu-se de lucru la tabloul

*16r,

Corul secerdtorilor, Gainsborough afrcut mai int6i cdteva schile, dupd care gi-a adus la atelier, din pidure, iarbi, crenfi decopaci, pietre qi chiar animale vii de la o ferm[. Iar pentru a-i fi mai u;or s[ piitezepersonajele, a modelat, din cear6, cdteva figurine, pe care le irnbrdca cu griji, faln dedetalii. Aceast[ metodd a invilat-o de la maestrul siu, Hubert Frangois CravEtot.

'

;i al artistei dramatice Sarah Shiddons, pe care artistul a mai pictat-o intr-un dublu portret cu sora ei, Mrs.Tickell.

Gainsborough era remarcat ci el era ,,fii:rlconsecventd".

in atelier, tehnisimult in picioare, pozigioobignuia si lege creioanede a pistra aceeaqi distadimensiunile sd fie apreci

Penku Gainsborrera factorul cheie. De acele cu maliliozitate:

- Picturile nu su

Gainsborough tpicta:

,,O parte dintr-ura;a naturd incdt si ghicinDaci artistul nu poate sd

intr-un ansamblu in acelasd nu relini decdt un num

Aceasta era concda gamba.

Gainsborough rr

modd: lucrdrile topografirel chiar i-a declarat:

- Dac[ domnia si

mea, subiecful trebuie sd

om ca sd se abati de la r

pictat de bunii;i vechii m

Disputa dintre cThomas GainsboroughAcademiei Regale de Ardispuse tablourile sale.pregedintele acestei acadec6, tn timp ce Reynolds rsale emanau multi forli s

Gainsborough disprefuia r

artd elevati, susfindnd ci:- Sir Joshua uiti.

formd de picturd istoricd,noastrS.

Ultima nemulgun:1783, cdnd a trimis un nul

12

jackson, unul dintre;i sd plec intr-un sat

.*i'n riald departe de

:r:ur... cAinii. in multem ;:erite rase qi mdrimi.mmalizat intr-un tablou*asrpra;emineului din

c:- c'r} aceeafl expreslems erietenului sdu Carl

si cAnte la viola da;d{elu;d s-a v6zut in

;i sd atace, ca sd-gi

Grinsborough zicea:"l-tm copac solitar, saun*rnrki din copilirie.,'

e:riele de roud alerm agreabil cu inimd

rfr. T;elggs6 de ce."

pla--e ;i cdnt la violoncel

Geisborough se ldsalra rnsreu mullumit dee ii poza:

mic[,

, Gainsborough arfrr- Fddure, iarbi, crengi de

m fr mai uqor si pictezeie :mbrdca cu griji, fa\d" de

: F:anEois Grav6lot.

iblu portret cu sora ei, Mrs.

Gainsborough era foarte intuitiv qi temperamental. Odatd, referindu-se la sine,a remarcat cd el era ,,fiinla cea mai lipsitd de consisten![, schimbdtoare qi mai lipsiti deconsecvenf6".

*in atelier, tehnica de lucru a lui Gainsborough era una neobiqnuitd. El sta mai

mult in picioare, poziliondndu-se in unghi drept fa![ de subiect. in faza desenului,obi$nuia s5lege creioanele de niqte befe lungi de aproape doi metri fiecare, cu scopulde a pistra aceeaqi distan!6 la care era amplasat modelul fafi de pdnz6, astfel incAt,-limensiunile si fie apreciate corect.

Pentru Gainsborough, distanla, de la care trebuia si fie privite tablourile sale,Era factorul cheie. De aceea iqi sfdtuia clienlii si nu le priveasci de aproape, amintindu-le cu maliliozltate:

- Picturile nu sunt fbcute ca si fie mirosite.

Gainsborough insuqi mdrlurisea lucruri esenliale asupra manierei sale de apicfa:

,,O parte dintr-un tablou trebuie sd fie ca prima parte dintr-o arie muzicald, deala naturd inc6t sd ghicim ceea ce urmeazd in cea de-a doua parte a aceleiaqi arii. (...)Dacd artistul nu poate si domine un mare numdr de obiecte in aga fel inc6t s[ le aduneintr-un ansamblu in acelagi tablou gi toate in acord perfect cu ele, sd renunle la unele qisi nu relini decdt un num[r redus."

Aceasta era concluzia unui pictor indrdgostit qi de muzicd, care cdnta la violada gamba.

*Gainsborough refuza si picteze cele doui feluri de peisaje ce erau atunci la

modd: lucr[rile topografice qi pldcile decorative pentru qemineu. Unui potenlial client,el chiar i-a declarat:

- Daci domnia sa doreqte sd cumpere o lucrare acceptabil6 purtAnd semndturamea, subiectul trebuie si fie numai al meu, altfel ali pl6ti numai pentru a incuraja unom ca si se abat[ de la drumul sdu; qi ali face mult mai bine s[ cumpdrali un tabloupictat de bunii qi vechii maeEtri.

>*

Disputa dintre cei doi titani ai picturii engleze din secolul al XVII-lea,Thomas Gainsborough qi Joshua Reynolds, s-a dezldnfuit atunci cdnd, la expoziliileAcademiei Regale de Arte, Gainsborough nu era mu$umit de locurile unde ii eraudispuse tablourile sale. De acest lucru il frcea vinovat pe Reynolds, care erapreqedintele acestei academii. Ceea ce-i despdrlea pe cei doi mari maeqtri era qi faptulci, tn timp ce Reynolds reprezenta arta academicd in cel mai rafinat stil, iar portretelesale emanau multd fo4d qi temperament, conferind referinle savante din trecutul istoric,Gailsborough dispreluia aceastd incercare de a transforma portretistica intr-o form[ dearti elevatd, suslindnd cd:

- Sir Joshua :uitd, ori nu wea si infeleagd, cd ideile sale converg toate spre oformd de picturi istoricd, iar aceasta, sd nu uite, cI nu este deloc un gen cdutat ?n laranoastrd.

*Ultima nemulEumire, transformatd in sup[rare, a lui Gainsborough a fost in

1783, cdnd a trimis un numdr de 26 de tablouri la expozilia Academiei Regale. Ydzdnd

13