Referat Resurse Agroturistice si Legislatie

COMUNA VRANCIOAIA, JUDEȚUL VRANCEA

Iunie 2012

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA VRÂNCIOAIA

1.1 PREZENTAREA LOCALITĂȚII

Comuna Vrincioaia este asezata in centrul Depresiunei Vrancei, fiind limitata administrativ de comunele Valea Sarii - Est, Birsesti si Paulesti - Nord, comuna Tulnici - Vest si comunele Nistoresti si Naruja - Sud. Vrîncioaia este situata geografic în inima vechii Tari a Vrancei, ultimul loc unde proprietatea particulara s-a conservat pâna la începutul primului razboi mondial, în prezent aceasta manifestându-se prin proprietatea unor sate vechi asupra padurilor, generic numite obsti. Suprafata comunei este de 5890 ha, în majoritatea lor fânete si pasuni naturale, la care se adauga într-o pondere semnificativa suprafete împadurite natural sau prin plantatii. Terenurile arabile, plantatiile de pomi fructiferi si cele de vita de vie au o pondere modesta raportata la suprafatacomunei. Relieful este deluros, altitudinea medie este undeva la 500m, în vestul comunei încep culmile Muntilor Vrancei. Râul Putna strabate comuna de la nord la sud-est, Satul Poiana fiind asezat si de o parte si de alta a raului, iar pâraie mai importante fiind Vasuiu, Haulisca, Saratelul si Leadova.

Denumirea comunei vine din legenda lui Stefan cel Mare si baba Vrincioaia, legenda care spune ca, dupa infringerea din fata turcilor de la 1478, Stefan cel Mare a cautat sprijin in Tara Vrancei, unde l-a si gasit in persoana Vrincioaiei, mama a 7 feciori. Din legenda aflam ca Vrincioaia si-a trimis feciorii alaturi de alti barbati veniti la chemarea ei sa apere Moldova , victoria lui Stefan cel Mare asupra turcilor la retragerea acestora din Moldova fiind consemnata de istorie.Ca drept multumire, Domnitorul a lasat prin hrisov domnesc drept proprietate asupra Muntilor Vrancei la cei 7 feciori ai Vrincioaiei, care ulterior au infiintat, spune legenda, sapte sate.

Doua din satele infiintate de copiii Vrincioaiei sunt pe administrativul comunei, si anume:- satul Spinesti, atestat documentar din a doua domnie a lui Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare.

2

3

- satul Bodesti, considerat a fi cel mai vechi sat din comuna, dar fara probe documentare

4

Comuna Vrincioaia poarta acest nume incepand cu anul 1938, pana la acea data, atunci cand a fost comuna, purtand denumirea de Vasuiu.Istoricul celorlalte sate este datat relativ recent, si anme:- satul Vrincioaia, fost Vasuiu, fost Scatura Vasuiului, este mentionat prima data in anul 1788, in inscrisurile Episcopiei Buzaului, unde apare cu biserica si 18 fumuri( familii care plateau impozit la stat si biserica)- satul Poiana se pare ca este mult mai vechi, unii cercetatori afirmand ca, avand in vedere unele diferente de port si obiceiuri, acesta si-ar avea radacinile undeva prin muntenia, de unde a pribegit in sec. 17 in Tara Vrancei.

In Tara Vrancei reforma administrativa a inceput pe vremea lui Cuza, a continuat in perioada urmatoare pana la declararea Romaniei regat - 1881 - dupa acea data fiind atestate ca si comune satele Vasuiu, Poiana si Spinesti, sate componente a

comunei Vrincioaia.In perioada interbelica, in urma celor trei reforme administrative, s-au produs urmatoarele schimbari- 1931 - comunele Vasuiu si Poiana sunt comasate, comuna fiind Poiana- 1938 - se revine la reforma din 1931, / comuna Vasuiu luind numele de VRINCIOAIA, - 1940 - comuna Vrincioaia se desfiinteaza, satul trecand la comuna PoianaIn timpul celui de-al doilea Razboi

mondial, in anul 1942, comuna Vrincioaia a capatat iar personalitate juridica de drept public, de aceasta data incluzand in administrativul ei satul Poiana. In toata aceasta perioada comuna Spinesti a functionat ca structura administrativa teritoriala, incluzand in componenta ei si satul Bodesti, la care se adauga proaspatul sat Muncei, rezultat din stabilirea locuitorilor din Spinesti pe proprietatile detinute in zona actualului sat Muncei.In anul 1950, comuna Spinesti a fost desfiintata, satele Spinesti si Bodesti fiind arondate comunei vecine Paulesti, iar satul nou creat, Muncei, la comuna Vrincioaia. In anul 1950, comuna Vrincioaia se invecina la est cu Valea - Sarii, la nord cu Birsesti si Paulesti, la vest cu Paulesti, iar la sud cu Herastrau, Nistoresti si Naruja. Din anul 1968, prin reforma administrativa facuta in temeiul Legii nr. 2/1968 privind impartirea teritorial - administrativa a Romaniei, comuna Paulesti a fost divizata intre comunele Tulnici si Vrincioaia, comuna Vrincioaia capatand un nou sat, Plostina, in vestul comunei, alaturi de satele Spinesti si Bodesti ale vechii comune Spinesti.

5

In urma acestei reforme comuna este formata din satele Vrincioaia - resedinta comunei, Poiana, Spinesti, Muncei, Plostina si Bodesti, enumerate in ordinea descrescatoare a populatiei.

Activităţile specifice zonei sunt: creşterea animalelor, agricultura, sculptura în lemn şi piatră, dar şi alte activităţi cum ar fi: exploatarea şi debitarea de lemn sau comerţul cu amănuntul. Printre posibilităţile de cazare menţionăm: cazare la biserica din Vrîncioaia.

.: Obiective turistice:

- Observatorul seismologic “Dr. Cornelius Radu”

- Observatorul seismologic Ploştina

- Biserica din lemn "Sf.Nicolae" din Vrîncioaia

- Obiective religioase în Ploştina, Poiana şi Spineşti

- Aria protejată Algheanu

- atelier meşter popular unde se confectionează obiecte bisericeşti

- case care pastrează arhitectura tradiţională

- produse naturale: racitură de pleurotus, brânza de oaie la putină/capacica

- Biserica "Adormirea Maicii Domnului", localitate Ploştina

- Biserica ”Sf. Maria”, localitatea Poiana

- Biserica Bodeşti

- Biserica “Sf. Parascheva”, localitatea Spineşti

6

Vecini comunei Vrancioaia:

Sihlea Fitionesti Vizantea-Livezi Tifesti Barsesti

Localitati Componente:

Bodesti Muncei Plostina Poiana Spinesti Vrancioaia

Populatia comunei Vrincioaia este in

totalitate formata din romani, conform declaratiilor de la recensamantul populatiei. Numarul maxim de locuitori comuna l-a avut in primii ani ai deceniului 8 din sec. 20, cand populatia comunei a atins in 1973 - 4400 de locuitori.

Dupa acea data comuna a fost in regres, principala cauza fiind migrarea populatiei tinere la oras din cauza industrializarii. In anii 80 s-a ajuns la o situatie de relativ echilibru, pentru ca din anul 1992, sporul natural sa fie negativ, ajungand si la -25 la mie, in 2003, fiind undeva intre -15-17 la mie. In prezent comuna Vrincioaia are o populatie de aproape 3182 de locuitori. Satul cu populatia cea mai numeroasa a fost si este satul Poiana, care in ultimii 20 de ani se afla in cel mai accelerat ritm de descrestere , cauzata in principal de migrarea populatiei tinere.Populatie Feminina 1570(49.34%)Populatie Masculina 1612(50.66%) Satul cu o relativa constanta privind populatia este satul Spinesti, unde, din fericirre ponderea populatiei tinere este multumitoare. Raportul dintre barbati si femei este de 49,5% la 50,5%, iar pe sate se pastreaza aproape de acesta.

7

Structura pe varste a populatiei este urmatoarea:- 0-18 ani ……………… cca 20%- 19 - 55 ani ………… cca 37%- peste 60 de ani …… Cca 43% Majoritatea tinerilor cu varste intre 20 si 35 de ani lucreaza in strainatate, dupa aprecierile administratiei nr. acestora fiind in jurul a 350 de persoane, barbati si femei, cu o pondere un pic mai mare a barbatilor.Nr. de gospodarii pe sate este urmatorul: Vrincioaia ……….. 250 Poiana …………… 320 Spinesti …………. 210 Muncei …………..170 Plostina …………. 85 Bodesti …………. 65Din pacate, un procent insemnat din acestea sunt formate dintr-o singura persoana (cca 8%).

Ocupatia majoritatii locuitorilor de vastra activa ( 16 - 65 ani ) este agricultura de subzistenta, totusi o parte relativ mare din productie- lapte si carne - merge la procesareIn invatamant si administratia locala lucreaza aproape 100 de persoane iar in alte sectoare- comert, debitare lemn, altele , inca cca 40 de persoane.Economia locala este influientata si de cele trei obsti care detin in proprietate aproape 10.000 ha de padure si pasuni montane, din pacate acestea aflandu-sa pe teritoriul comunelor Nereju- majoritatea si Nistoresti.Profitul adus de exploatarea lemnului a dus la realizarea unor edificii de interes public, s-au dotat unele scoli cu mobilier, membrii obstilor primind an de an dividente si drepturi in natura, lucru care a dus la o relativa crestere a nivelului de trai, mai ales la persoanele sarace.Ca obiective economice locale putem enumera urmatoarele :- sectia de prelucrare a laptelui din satul Poiana a firmei SC Monaco SRL- atelierul de debitat lemn al aceleiasi firme- sectia de cherestea a firmei ALT FORLEMN din Vrincioaia- linia de debitat lemn a firmei S.C. Sorlemn SRL Vrincioaia- linia de debitat lemn a Obstei Muntele Frumoasele din Vrincioaia Exista deasemeni o brutarie in satul Vrincioaia care este in curs de modernizare, brutarie cre a asigurat painea pentru comuna noastra cat si pentru satele limitrofe.Pe administrativul comunei avem un numar de 6 scoli, cate una in fiecare sat, cu gimnaziu fiind, incepand cu anul scolar 2008 - 2009, numai scoala de centru Vrincioaia. Populatia scolara totala nu depaseste 250 de copii, fiind in continua descrestere, fapt care a dus la inchiderea scolilor gimnaziale de la Muncei, Poiana si Spinesti

8

Posta Romana are organizata in Vrincioaia trei agentii : Plostina, Bodesti si Poiana.Reteaua de comert este formata din mici magazine satesti, nr. acestora fiind de 16 in toata comuna.

Utilitatile de care beneficiaza locuitorii comunei noastre sunt:- satele Plostina, Muncei si Vrincioaia au sistem de alimentare cu apa realizat pe programul SAPARD.- Satul Poiana are alimentare cu apa in curs de realizareRetelele de telefonie mobila acopera aproape toate colturile comunei, telefonia fixa fiind slab reprezentataSatele care au obsti, si anume : Vrincioaia, Poiana, Spinestiul si Munceiul au televiziune prin cablu.Toate satele comunei sunt electrificate, existand totusi 12 locuinte neelectrificate, 6 din ele fiind in Magura, unde nu este retea electrica.

Clima

Clima este temperat continentala, cu ierni relativ blande, in ultimii ani lipsite de zapada, verile fiind toride si secetoase.

Volumul anual al precipitatiilor nu este cunoscut, in ultimii ani s-a observat o polarizare a acestora, in sensul ca exista luni aproape fara

precipitatii si luni in care, intr-o singura zi pot cade pana la 100 l/ mp.

Circulaţia diferită a maselor de aer, de la o perioadă la alta, determină schimbări

nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că teritoriul judeţului Vrancea este

destul de deschis maselor de aer de provenienţă şi cu proprietăţi diferite, formate în zone

situate la mii de kilometri.

Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. Relieful determină

însă, o repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai

joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm, în regiunea dealurilor

subcarpatice, însă ea nu depăşeşte decât local 800 mm, pe când în regiunea muntoasă această

cantitate ajunge până la 1200 mm.

Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu

prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24

9

ore sunt foarte frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii,

199.5 mm în 24 ore, a fost înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera.

Foarte frecvente sunt cantităţile cuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată

agresivitatea mare a precipitaţiilor şi, implicit, rolul important pe care îl are scurgerea

superficială, fie în pânze, fie concentrată, în eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului

judeţului, în special a celor din regiunea dealurilor şi glacisului subcarpatic.

Referitor la căderile de zăpadă şi păstrarea lor pe sol, în regiunea muntoasă şi în

dealurile subcarpatice înalte aceasta persistă 80 – 120 de zile, pe dealurile joase, iar pe

dealurile Tutovei rămâne între 60 – 80 zile.

1.2 Resursele agroturistice naturale ale localității

Relief

Subsolul Vrancei adăposteşte minerale utile, roci de construcţii, ape minerale

etc. Cele mai importante resurse sunt localizate în aria dealurilor subcarpatice, fiind

reprezentate de sare, izvoare minerale, iar în cantităţi mai reduse – ţiţei, gaze naturale şi

cărbuni.

Fiind situata in Depresiunea Vrancei, depresiune subcarpatica, relieful este de deal, cu altitudini medii.Dealurile au inaltimi cuprinse intre 500 si 600 de metri, fiind despartite de vai relativ adanci.Altitudinea maxima de pe teritoriul comunei este de 612 metri, atinsa de varful MaguraSpinesti. Inclinarea mare a straturilor geologige,existenta unor straturi acvifere (datorita argilelor din subsol), au dus la instabilitatea unora dintre versantii dealurilor,fenomenul alunecarii de teren si al degradarii solului fiind relativ des prezent in regiune.

Raurile

Principalul curs de apa care traverseaza pe un parcurs de cca 15 km comuna Vrincioaia este raul Putna, care intra in comuna prin partea de NE, din comuna Birsesti si iese prin partea de E, in comuna Valea Sarii, unde dupa 100 de metri se uneste cu raul Zabala in punctul Grumaz.

10

Este populat cu clean, mreana, scobar si specii de peste de talie mai mica, uneori, coborand din amonte si pastravul. Populatia piscicola se regaseste, mult mai modest in principal pe paraul Vasuiu si ocazional pe Saratel si Haulisca.Paraiele care traverseaza comuna sunt :1. Vasuiu - paraul care a dat denumirea vechii comune, care izvoraste din punctul Blana Stanii, tot pe administrativul comunei Vrincioaia si care se varsa la punctul Grumaz in raul Putna, dupa un parcurs de 18 km.2. Leadova - parau care isvoraste din zona satului Spinesti - Coasta Sorii si se varsa in Vasuiu la intrarea in satul Vrincioaia dupa un parcurs de cca 12 km.3. Haulisca - parau ce pleaca de langa satul cu acelasi nume din comuna vecina, se varsa in Vasuiu la limita dintre satele Vrincioaia si Muncei, pe administrativul comunei avand un curs de cca 7 km.4. Saratelul - parau ce izvoraste din dealul Fetigului - ( Barhaboaia), isi ia denumirea de la gustul sarat pe care il capata cu 500 de m inainte de varsarea in Vasui, datorita depozitelor de sare pe care le traverseaza.5. Algheanul - parau mult mai mic decat cele enumerate, izvoraste din zona satului Bodesti, are un parcurs de cca 6 km. Pana la varsarea in Vasui, pe segmentul sau inferior fiind o arie protejata de 27 de ha de saraturi cu vegetatie specifica, administrata de OSE Vidra.Debitul modest al acestor ape nu a creat probleme semnificative privind inundatiile din ultimii ani. Pe raza comunei Vrincioaia nu avem lacuri, unele balti, numite balhuie, avand un caracter temporar.

Rezervații naturale

Rezervatia naturala Algheanu Aria protejată Algheanu ( tip geologic, peisaj ), are o suprafaţă de 10 ha şi este situată în localitatea Vrâncioaia. Structura geologică este alcatuită din depozitele de terasei a 6-a a Putnei, respectiv din prundişuri şi nisipuri roşcate-gălbui, situate peste depozitele salifere de vârsta aquitanian-burdigaliana formate din argile cenuşii intercalate cu gipsuri şi gresii gipsifere, acoperite de formaţiuni ale breciei sării. În

aceste formaţiuni geologice deosebit de friabile şi solubile, Pr. Algheanu şi-a tăiat o vale largă cu profil în U, ai cărei versanţi sunt modelaţi de apele de precipitaţii în

11

forme specifice de lapiezuri întâlnite şi pe masivul de sare care apare la zi pe versantul stâng al văii.Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu, taiata in depozitele cu prundisuri de terasa ce acopera formatiunile gipsifere si salifere, de varsta burdigalian-aqitaniana.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Algheanu LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 52^ 20^^N, 260 49^ 45^^E Aria protejata este situata in bazinul hidrografic al Paraului Algheanu. TIP geologica si de peisaj SUPRAFATA 10ha. CUSTODE Directia Silvica Vrancea SCURTA DESCRIERE Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu, taiata in depozitele cu prundisuri de terasa ce acopera formatiunile gipsifere si salifere, de varsta burdigalian-aqitaniana.

REZERVATIA NATURALA CASCADA PUTNEI

Declarata rezervatie naturala prin Legea nr. 5/2000 Cascada Putnei este arie protejata de tip mixt, ce cuprinde zona in care raul Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada

pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri.   In zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost probabil cutremurul din 1802 in urma caruia este posibil ca raul sa-si fi schimbat cursul pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascada Urmarind albia Putnei in aval de viaduct, se constata direct caracterul transversal, marcat de o succesiune de ruperi de panta in trepte, din ce in ce mai accentuate, pe masura apropierii de "saritoare". Dupa ruperea de panta cea mai mare (cascada propriuziza), urmeaza un jgheab ingust de cca. 11,5 m cu mici marmite de evorsiune laterala, care debuseaza intr-o marmita bazala lunga de cca. 200 m si lata de 35 – 45 m care a ramas separata in actualul curs printr-un interfluviu in peretii caruia se manifesta numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal reprezentand vechea cascada, care impreuna cu cea actuala si cu cascada Cainelui formeaza un ansamblu complex unic in Romania.

12

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Cascada Putnei LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 55^ 50^^N, 260 36^ 01^^E Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane, TIP mixt, (hidrogeomorfolog c, botanic, peisaj) SUPRAFATA 10 ha. CUSTODE Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu SCURTA DESCRIERE La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite( gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri.

Vegetatia este specifica tranzitului de la stepa la padure, majoritatea teritoriului

fiind acoperita ierboasa, cca 15% cu tufarisuri iar diferenta cu padure . Predomina esentele de foioase, dar in extremitatea vestica a comunei, la cca 800 m altitudine, se intilnesc si coniferele. Versantii degradati ai torentelor si paraielor au fos plantati in special cu pin, plantatii care s-au adaptat conditiilor din zona(440Ha).

13

14

Vegetatia Vrancei cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele. Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii. Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII –lea, atat in tara cat si peste hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha.

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini

fitogeografice ținuturi din Orientul Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).

15

Fauna este specifica vegetatiei, aici se intalnesc majoritatea speciilor de pasari din

zona subcarpatica, mai putin cele specifice baltilor. Ca animale se intilnesc aproape toate speciile, si anume: cerb carpatin- rar, caprior- se inmulteste aici, mistret - in numar foarte mare, urs si lup - in tranzit, dar se pare ca se inmultesc si aici, animale mici de tot felul. Bogatia relativ mare a faunei din zona este datorata lipsei activitatilor umane din arealul lor de existenta, odata cu imbatranirea populatiei si orientarea celei tinere spre alte activitati, importante terenuri, in speta fanete si pasuni, nu au mai fost intens folosite, permitand faunei dezvoltarea nestingherita.

1.3 Resursele agroturistice antropice ale localității:

Monumente istorice

Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Vrâncioaia poate fi datată pe baza unor inscripții în chirilică de pe bârnele din lemn. Acestea au fost descoperite datorită lucrărilor de refacere a monumentului începute în vara anului 2003. În partea de sud al pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla văliatu 7286 (1778) și era domn Ghica Vodă protopop era Neculaiu Vidra. Pe o bârnă din lemn situată în partea de nord se găsește înscrierea: „ să știe de cându s-au șindrilitu biserica let 7290 (1782) Mai 25...popa Cristian Ștefan”. Putem afirma că 1778 este anul sfințirii și începerii construcției, iar anul 1782 ca definitivare.

16

Planul Bisericii „Sfântul Nicolae” este monovanat, având pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în constructie. Accesul în incintă se face printr-o ușa din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră.

Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu.

În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări de restaurare și reparații la acoperiș și la temelie, punându-se în valoare inscripțiile in chirilică săpate pe bârnele din pronaos, în urma decapărilor interioare.

Biserica Sf. Nicolae din Vrâncioaia

Biserica „Sfântul Nicolae” din Vrâncioaia a fost construită între anii 1939-1945. Este una dintre frumoasele biserici de zid din Țara Vrancei.

Biserica„Sfântul Nicolae” a fost construită între anii 1939-1945, în timpul păstoririi preotului Pâslaru Nicolae. Cutremurele din anii 1977, 1986 și 1990 i-au afectat structura de rezistență fiind necesară executarea de lucrări de consolidare-restaurare. Pictura a fost restaurată între 2003-2005 de pictorul preot Brașoveanu Petrică. A fost resfințită în ziua de 3 mai 2009 de episcopul Epifanie Norocel.

17

Observatorul seismologic “Dr. Cornelius Radu”

- este situat in comuna Vrancioaia; are drept scop monitorizarea seismica a teritoriului Romaniei, masurarea diferitilor factori precursori in vederea corelarii cu activitatea seismica si furnizeaza date pentru sistemul de alarmare seismica a obiectivelor industriale si civile; a fost infiintat in 1942, dupa cutremurul din 1940;

- locul constructiei sale a fost ales pentru urmatoarele motive: localitatea are rezonanta istorica; este situata in zona epicentrala delimitata de trei puncte: undeva spre Ramnicu Sarat, spre Marasesti si Vrancioaia - un triunghi in care, daca s-ar uni cele trei puncte, se afla majoritatea epicentrelor seismelor din Vrancea;

- la inceputuri statia era sub forma unei incaperi de „sase pe saseâ€, dar dupa� cutremurul din 1952 aceasta a ajuns in atentia autoritatilor care au dotat-o cu echipamente costisitoare rusesti, in prezent iesite din uz; de-a lungul timpului au mai existat donatii de aparatura din partea americanilor, nemtilor;

- la 8 km de Vrancioaia mai exista o statie seismica, Plostina, situata in mijlocul unei

paduri; deosebirea intre aceasta si cea de la Vrancioaia este data de faptul ca aici exista si senzori de adancime, nu numai de suprafata, primii preluand mai bine miscarea seismica

OBSERVATORUL SEISMOLOGIC PLOSTINA

Observatorul Seismologic Plostina este situat la 7 km N de Observatorul Seismologic Dr. Radu Cornelius - Vrincioaia formand impreuna cu acesta un complex de cercetare stiintifica destinat monitorizarii seismice a teritoriului Romaniei, masurarii diferitilor factori precursori in vederea corelarii cu activitatea seismica si furnizarii de date pentru sistemul de alarmare seismica a obiectivelor indu striale si civile.

18

Aria protejată Algheanu ( tip geologic, peisaj ), are o suprafaţă de 10 ha şi este situată în localitatea Vrâncioaia. Structura geologică este alcatuită din depozitele de terasei a 6-a a Putnei, respectiv din prundişuri şi nisipuri roşcate-gălbui, situate peste depozitele salifere de vârsta aquitanian-burdigaliana formate din argile cenuşii intercalate cu gipsuri şi gresii gipsifere, acoperite de formaţiuni ale breciei sării. În aceste formaţiuni geologice deosebit de friabile şi solubile, Pr. Algheanu şi-a tăiat o vale largă cu profil în U, ai cărei versanţi sunt modelaţi de apele de precipitaţii în forme

specifice de lapiezuri întâlnite şi pe masivul de sare care apare la zi pe versantul stâng al văii.

Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate:

1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha

2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;

3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20 ha;

4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha;

5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha;

6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;

7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;

8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha;

9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha;

10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;

11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha;

TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha.

19

Festivaluri şi manifestări tradiţionale

Festivalurile folclorice din zona Vrancea sunt adevărate manifestări ale tradiţiilor şi datinilor strămoşeşti. În comunele şi satele de munte au loc în fiecare an astfel de festivaluri la care participă locuitorii satelor din zonă, precum şi invitaţi de valoare din comunele judeţelor vecine. Aceste evenimente culturale deosebite nu fac decât să contribuie la perpetuarea portului şi dansului popular din acest spaţiu

mioritic. Ele au loc sub forma unor sărbători câmpeneşti într-un cadru natural şi peisagistic deosebit. Pe scenă evoluează solişti de muzică populară şi formaţii de dansuri tradiţionale din toate comunele zonei, dar şi invitaţi din alte localităţi. La aceste manifestări se remarcă costumele populare, foarte apreciate de specialiştii etnografi. Un astfel de costum este confecţionat în totalitate cu materiale obţinute în gospodăria proprie de către femeile satelor. Toate etapele prin care se obţin aceste “bijuterii vestimentare” se desfăşoară manual. În ceea ce priveşte dansurile şi cântecele populare putem afirma cu certitudine că în acestă zonă s-au păstrat versiuni folclorice păstoreşti de o valoare estetică superioară.

1. Festivalul-concurs interjudetean de muzica populara "Comoara Vrancei", Naruja, editia a-XXIX-a, 26 iunie 2011

2. Festivalul Folcloric "Baba Vrancioaia", Birsesti, editia a-III-a, 10 iulie 2011 >>

3. Festivalul-concurs interjudetean al ansamblurilor folclorice traditionale "Pe Plaiul Tojanului", Paltin, editia a-XLIV-a, 31 iulie 2011 >>

4. Manifestarea traditionala "Boteitul Oilor", Negrilesti >>

5. Festivalul Folcloric "La Muchia Bradului", Nereju, editia a-VII-a, 08 septembrie 2011 >>

6. Targul Traditional de la Tichiris, Vidra, editia a-XI-a, 14 septembrie 2011 >>

Traditii din comuna Vrancioaia

Obiceiuri traditionale: - Chiparusul (dans practicat de sute de ani la priveghiul unei persoane decedate) este un obicei care apartine zonei etnofolclorice de pe vaile Putnei, Narujei si Zabalei.. - Boteitul oilor este un obicei practicat in luna aprilie cand incepe pasunatul; - Valaritul este un obicei de primavara

20

traditional, propriu Vrancei arhaice care nu a mai fost practicat de zeci de ani- traditia spune ca a doua zi de Pasti, tinerii gata de insuratoare formeaza un alai sarbatoresc si merg la gospodarii satului care au fete de maritat, sunt condusi de un vataf ales prin concurs, acesta fiind considerat cel mai destoinic. - Mosul si Baba, Ursul si Capra - mastile grotesti de o mare expresivitate marcheaza coregrafic intreruperea firului vietii, focul purificator al facliilor purtate de mascati si salturile si trecerile personajelor peste/si prin foc ce exprima dorinta de purificare si alungare a spiritelor raului; - Boboteaza, 6 ianuarie - ultima zi a ciclului sarbatorilor de iarna si printre primele din noul an este Boboteaza. Traditia specifica zilei de 6 ianuarie se leaga de sfintirea apelor, stropitul cu agheasma a caselor, oamenilor, animalelor, alungarea spiritelor rele in lacasurile lor subterane, purificarea vazduhului prin zgomote. - incondeierea oualor de Pasti - inca se mai pastreaza obiceiul in cateva sate. Creatii artistice populare: - paretarul si cergile sunt piesele cele mai folosite in interiorul incaperilor; -- cusaturile populare din lana, cergi, scoarte populare, etc.; - artizanat (cusaturi, tesaturi) – la orice gospodarie exista cergi, valuri de stofa si zeci de coti de laicere ce inconjoara incaperea; - prelucrarea lemnului; - mobilierul interior vrancean se caracterizeaza prin simplitate si functionalitate: pat, lavite, masa joasa, scaune, lada de zestre, etc.;

Arta populara

Zona ţintă este un spaţiu etnografic distinct, caracterizat prin prezenţa unor elemente valoroase de ordin etnografic şi folcloric. Prelucrarea lemnului este una dintre îndeletnicirile de bază ale creatorilor populari din judeţul Vrancea. Din punct de vedere artistic, cele mai valoroase obiecte de artă populară confecţionate din lemn sunt tiparele şi păpuşarele pentru caş cu crestături ornamentale

unice care nu se mai realizează în alte zone ale ţării. Între creaţiile originale ce se mai păstrează în Vrancea arhaică se remarcă şi buciumul, instrument muzical popular cu largă răspândire în zonele de munte, confecţionat doar în localitatea Spulber. Ţesături tradiţionale se confecţionează la Bârseşti, localităţile de munte ale judeţului făcând parte din categoria zonelor etnografice în care populaţia din mediul rural continuă să poarte la evenimente speciale, costumul popular tradiţional.

Turistul aflat în trecere prin Vrancea montană poate vizita şi se poate chiar implica în prelucrarea lutului, care ia forme deosebite în mâinile meşterilor olari din Ireşti, comuna Vidra, comuna situată la intrarea în Vrancea arhaică. Totodată, la Nereju, poate fi descoperit un meşteşug mai rar, confecţionarea măştilor. Măştile se folosesc în cadrul unor obiceiuri şi datini legate în special de solstiţiul de vară, la Anul Nou sau cu ocazia

21

unor evenimente speciale din viaţa colectivităţii (nuntă, înmormântare, precum şi în ritualuri ale fertilităţii ori înainte de vânătoare) şi reprezintă personaje din mitologia populară. Portul popular vrâncenesc, oieritul, ţesutul pânzei, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, confecţionarea ştergarelor (cusutul, brodatul), confecţionarea de instrumente populare (fluier, caval, cimpoi, bucium, ocarină, etc) din întreaga arie turistică vizată, dar şi autenticele măşti tradiţionale reprezintă şi în prezent vechile meşteşuguri populare tradiţionale din zona Vrancea. Aici se menţin şi astăzi elemente caracteristice vechilor aşezări vrâncene de răzeşi, în multe sate putându-se admira locuinţe construite în întregime din bârne, cu structura şi amenajarea interioară ce păstrează elementele de bază caracteristice tradiţiei locale.

Spaţiul rural vrâncean este important pentru potenţialul său turistic generos, atât datorită mediului natural de o înaltă valoare ecologică, cât şi al celui cultural-etnografic. Creatorii populari continuă şi în prezent să confecţioneze buciume, fluiere şi buciume - instrumente populare care au o largă răspândire în zonele montane ale ţării noastre. Casele ţărăneşti din Tulnici păstrează şi acum amenajarea moştenită din generaţiile trecute, femeile realizând piese textile de interior ce sunt printre cele mai izbutite piese de artă populară românească. În Negrileşti, spre exemplu se menţine meşteşugul sculptatului în lemn (tipare de caş din lemn cu ornamente), iar în Nereju pot fi întâlniţi creatorii populari de măşti cu un deosebit talent, dar şi făuritori de vase pirogravate, vase specifice odinioară activităţii meşteşugarilor vrânceni. Să nu uităm că produsele agricole şi alimentare de origine tradiţională sunt valorificate cu mare interes de localnicii acestor meleaguri.

Portul popular vrâncean

Într-o societate în care planează confuzia asupra a ceea ce este autentic şi ceea ce este kitsch, se aud voci care strigă cu putere : “costumul popular românesc nu a murit”. Această reacţie semnalează apariţia, pe fondul încercării de uniformizare, a unui localism, care nu este altceva decât întoarcerea la înţelepciunea populară, la datinile care au menţiunut unitatea poporului român. Judeţul Vrancea este una dintre vetrele folclorului românesc, care a oferit o bogăţie de date etnografice înscrise pe un continuum între cultura materială şi cea spirituală.

Frumuseţea portului vrâncean este dată atât de piesele sale, cât şi de indiscutabila măiestrie cu care au fost realizate. Influenţa bizantină este de necontestat, cel puţin în ceea ce priveşte realizarea broderiilor. Acestea erau realizate din cânepă, in sau lână – în gospodăriile ţărăneşti sau din mătase, perle, catifea, brocart veneţian – la curtea boierilor, iar firul metalic va da o notă de originalitate portului vrâncean. Din păcate, acesta va cunoaşte un declin odată cu declanşarea evenimentelor secolului al XX-lea. Sărăcirea populaţiei va determina utilizarea unor materiale de mai slabă calitate, folosirea altor modele de ornamente, pentru ca în final,

22

alături de consecinţele unei tot mai accentuate urbanizări, să se renunţe la purtarea lui în multe din gospodăriile săteşti.

Costumul femeiesc:

Găteala capului Ştergarul Podoabele Cămaşa Catrinţa

Costumul bărbătesc:

Găteala capului Cămaşa Iţarii

CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ȘI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Monte Carlo***

Situata in Lepsa , Vrancea adapostita intre munti si inconjurata de aroma padurilor, Vila Monte Carlo de la Lepsa este situata la aproximativ 20 km de comuna Vrancioaia si 2 km de Cascada Putnei, intr-un peisaj feeric, cu tente rurale dominat de splendoarea Muntilor Vrancei , unde rafinamentul este imbinat cu confortul.

Vila Monte Carlo Lepsa, o vila de lux ideala prin amplasare si dotari oferind conditi optime pentru turismul de tranzit, vacante, wekenduri, intilniri de afaceri, conferinte, seminari, mese festive pentru anversari sau evenimente deosebite.

CasaBlanca*****

23

Aflată într-o locaţie deosebită, în mijlocul munţilor Vrancei, Pensiunea Casablanca vă oferă oaza de relaxare de care aveţi nevoie când doriţi să scăpaţi de rutina cotidianului sau de zgomotul oraşului. Păstrând un aer

modernist, fiecare cameră din Pensiunea Casablanca are o individualitate proprie, iar mobilierul de lux pus la dispoziţia oaspeţilor are un dublu efect, asigurând atât confortul estetic cât şi funcţional. În fiecare cameră din pensiunea noastră beneficiaţi de confortul asigurat de mocheta pufoasă, de o baie proprie dotată ultra-modern, precum şi de pat matrimonial, TV LCD cu programe prin satelit, balcon şi vedere panoramică, etc.

Pensiunea Vulturul ***

Pensiunea Vulturul, a fost infiintata in cursul anului 2010 si si-a deschis portile in Iulie 2010.Aflata intr-o zona de o frumusete deosebita, in muntii Vrancei, Pensiunea Vulturul ofera oaspetilor sai posibilitatea de a fi in mijlocul naturii, departe de zgomotul si stresul orasului. Numele pensiunii deriva din

numele muntelui pe care a fost construita si anume ,,Muntele hulturului" Se stie ca unui vultur ii trebuie un loc inalt si cu vizibilitate larga si cuprinzatoare pentru a-si lua zborul. Este exact ce gasiti in acest loc.Va mai reamintim ca toate materialele ce au stat la constuctia pensiunii au fost carate cu singurul mijloc de transport ce pute face fata aici, in muntii Vrancei si anume: caruta cu boi.

Vila Boroka **

Vila Boroka se gaseste la poalele muntelui Laur la o distanta de 200 m de partia de schi.Vila se afla intr-o zona pitoreasca . Locatia se compune din trei (3)

24

dormitoare ,aflate la mansarda, cu 8 paturi; doua paturi matrimoniale si sase paturi simple. Tot la mansarda se gaseste un grup sanitar, si un hol. Parterul este compus dintr-un liwing, cu o masa mare, coltar, care la nevoie se poate transforma in pat dublu.Tot la parter se gaseste si bucataria si baia (dus, wc., chiuveta). Liwingul are o iesire spre o terasa partial acoperita. Se afla la 53 km de comuna Vrancioaia.

Analiza SWOT

Metoda utilizată pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii comunei Vrancioaiaeste analiza SWOT. Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru evaluarea potenţialului şi limitelor comunităţii, dar şi oportunităţi şi ameninţări ce sunt considerate externe.

PUNCTE TARI Poziţie geografică avantajoasă . Climat continental moderat. Prezenţa pădurilor Relieful comunei ce permite un grad înalt deregenerare a atmosferei. Zona viticola dezvoltată . Tradiţii etnofolclorice păstrate în multe localităţi nu numai in comuna Vrancioia Zone protejate declarate Marea diversitate a ariilor protejate Valoarea şi importanţa stiintifica a ariilor protejate Cadru natural si biodiversitate bine conservate in arealele neantropizate sau in

perimetrul ariilor protejate. Implementarea unor proiecte specifice cu efecte majore in conservarea si protectiabiodiversitatii Extinderea retelei de arii protejate pe baza unor studii reale de actualitate Asigurarea administrarii corespunzatoare a ariilor protejate prin identificarea unor

custozi vechi tradiții în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică); tradiții locale în creșterea animalelor, în special a porcinelor și păsărilor;

25

existența unor societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu activitate în zonă.

PUNCTE SLABE

Reţea hidrografică neuniform distribuită. Grad înalt de torenţialitate al cursurilor de apă implicit pericol de inundaţii. Fenomene naturale extreme: alunecări de teren, inundaţii, secete, etc. Suprafaţa mare a terenurilor degradate , in diferite grade , Echipamente şi tehnologii depăşite Extinderea terenurilor agricole degradate. Scaderea puterii de cumparare Infrastructura turistică slab dezvoltată sau inexistentă în unele zone montane şi în

mediul rural Potenţial turistic nevalorificat corespunzător. Neintegrarea unor zone turistice în reţelele turistice naţionale Reţeaua de canalizare deficitară în mediul urban şi aproape inexistentă în mediul rural. Managementul deficitar al deşeurilor . Capacitate insuficienta în realizarea unor proiecte de mediu. Dotări social-culturale, sanitare, insuficiente Slaba calitate a serviciilor publice Unele din zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt bornate şi supravegheate

curent. Suprafaţa redusă a unor zone protejate Lipsa de pregatire specifica a personalului implicat in administrarea ariilor protejate Neconcordanta intre actiunile de gospodarire a fondului forestier si actiunile de

protectie a naturii starea tehnică necorespunzatoare a rețelei rutiere; alimentarea cu apă în rețeaua publică este limitată; nu exista rețea de canalizare în toată comuna; zone fără acces la gaze naturale. extinderea unităților de prestări servicii pentru populaţie îmbunătățirea canalizărilor

OPORTUNITĂŢI

Suport legislativ şi financiar U.E. Transpunerea şi implementarea Directivelor

U.E. în legislaţia naţională Implicarea autorităţilor locale în realizarea unor proiecte cu componente de mediu . Existenţa unei structuri instituţionale la nivel regional punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural și istoric al comunei

AMENINŢĂRI

Implementarea dificilă a legislaţiei datorită situaţiei economice de tranziţie

26

reducerea ponderii populației active;

natalitate scazută;

creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți;

creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale datorită fiscalității ridicate.

orientarea spre alte zone de interes.

Studiu de caz

Suprafata comunei (ha) 5890 ha

Suprafata ocupata de padure in anul 1990 si in anul 2012 - 446

Suprafata ocupata de pasuni si fanete in anul 1990 si anul 2012 - 3049

Populatia (pe sexe si categorii de varsta ) in anul 1990 si anul 2012 - 3200 in 1990 , 54 ,2 % Barbati

- 2747 in 2012 51,1% Barbati .

Numarul de someri in anul 2012 – 10

Numarul de societati comerciale in anul 2012 - 18

Numarul de pensiuni si numarul de locuri de cazare din comuna in anul 2012 – Internatul Scolar – 60 locuri de cazare

Intravilan: 1690 ha

Extravilan: 4200 ha

Populatie: 3182

Gospodarii: 1380

Nr. locuinte: 1500

Nr. gradinite: 4

27

Nr. scoli: 6

Date demografice

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Vrâncioaia constituia 2874 persoane, 18.65% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 44.5 locuitori/km2.

La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 2982 locuitori, 50.30% bărbaţi şi 49.70% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 17.37% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 32.09% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 46.2 locuitori/km2.

Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă, după limba maternă, precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002.

Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Vrâncioaia la recensământul din 2002

Grupe de varsta Ambele sexe Barbate Femei

Număr persoane

% faţă de total

Număr persoane

% faţă de total

Număr persoane

% faţă de total

Sub 15 ani 518 17.37% 268 8.99% 250 8.38%15 - 59 ani 1507 50.54% 797 26.73% 710 23.81%60 ani şi peste 957 32.09% 435 14.59% 522 17.51%Total 2982 100.00% 1500 50.30% 1482 49.70%

Structura populaţiei după limba maternă în comuna Vrâncioaia la recensământul din 2002Limba maternă Număr persoane % faţă de totalRomână 2982 100.00 %

28

Structura etnică a populaţiei în comuna Vrâncioaia la recensământul din 2002

Etnia Număr persoane % faţă de totalRomâni 2982 100.00 %

Concluzii Activităţi şi manifestări umane cu funcţie turistică

Turiştii care vor să viziteze judetul Vrancea pot participa la diferite activităţi culturale,

folclorice care vor destinde şi vor uimi prin organizarea şi frumuseţea lor.

Astfel turiştii pot participa la numeroase festivaluri folclorice care au loc începând cu luna

iunie-iulie până toamna târziu, de la Soveja, Paltin, Năruja, Câmpuri, ce reunesc maeştrii în artă,

portul şi cântecul popular. Turiştii pot urmări cum aceşti maeştri cântă şi dansează în stilul propriu

vrâncean. Printre dansurile frecvente în Vrancea pe care turiştii le pot urmări la aceste festivaluri

folclorice se numără: „Hora lui Gheorghe”, „Raţa” jucată la Nereju, „De doi”. Acestea sunt originare

din Tulnici, Spulber, Paltin, Bărseşti, Topeşti, Negrileşti etc.

În luna iulie este obiceiul sărbătoririi Zilelor Focşaniului (4 iulie) la care ca şi la festivalul Viei şi

Vinului, se pot urmări spectacole. Aceste spectacole îmbină muzica şi dansurile moderne cu muzica şi

dansurile populare.

29

Bibliografie : http://www.vrancea.insse.ro/main.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vr%C3%A2ncioaia,_Vrancea

http://www.vrancea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?keyword=informatii

http://primariavrincioaia.uv.ro/

http://www.skytrip.ro/biserica-din-lemn-sfantul-nicolae-din-vrancioaia-din-judetul-vrancea-ob-1680.html

http://harta-romaniei.blogspot.com/2008/06/peisaje-din-vrancea.html

http://comunavrincioaia.blogspot.com/2012_03_01_archive.html

http://vrancioaia.ziare.com/descriere

http://judetulvrancea.blogspot.com/search/label/rezervatia%20naturala

http://www.scritube.com/geografie/turism/TURISM-VRANCEA23317202421.php

http://www.plecat.ro/cazare/romania/vrancea/vrancioaia/

http://www.vranceaturistica.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=279&Itemid=167

http://comunavrincioaia.blogspot.ro/2012/04/investitii-comuna-vrincioaia-2008-2012.html

30