Cred ca am trecut cu totii printr-o perioada de aur cand am simtit nevoie sa ne asternem gandurile pe hartie. Daca este amestecata cu multa sensibilitate, in aceasta perioada se nasc cele mai frumoase creatii ale noastre, o frantura din sufletul nostru care va dainui peste timp. As vrea sa stiu daca v-au placut. Va rog sa-mi dati un feedback la adresa Caldama@personal.ro Va multumesc!

Identitate

Eu nu-s decât o frunza

Pierduta pe carari

Pe care vantul vietii

O poarta-n depãrtãri.

~~~

Si ce-ar putea sa-nsemne

O frunza mai putin

Când tot pamantu-acesta

De frunze este plin?!

Poetul

Drumeþ in lumea asta e poetul

Admirator a tot ce e sublim

Si de aceea universul sau mirific

De metafore e plin.

~~~

Si ajungand intr-un loc

Unde traiau batrani,

A stat cu dansii langa foc

Si-apoi s-a-ntins langa salcami

~~~

Strabatand muntii si vãile

Acestei lumi pustii,

Poetul admira splendorile

Care se-ntind in fata-i cu sutele de mii.

~~~

Si astfel a cunoscut poetul omul

Ce-l cânta minunat in poezii,

Cu tot ce-nseamna pentru el iubirea,

Cu tot ce-nseamna pentru el a fi.

Amintiri la puterea "viata"

Nu voi putea ingropa niciodata amintirile

Ele fac parte din inima mea, din sufletul meu…

Mai mult sau mai putin frumoase,

Eu nu le voi uita niciodata…

~~~

Si tu esti o amintire a mea -

Imi voi aminti de tine mereu…

~~~

Imi voi aminti de tine peste timp,

Imi voi aminti de vorbele tale

Si de surasul tau cand rasarea o floare,

Imi voi aminti de tine mereu…

SplendoareIn fata-mi lumea se deschide

Precum o floare

De-o frumusete nemaiintalnita,

De-o frumusete care doare,

~~~

O floare ce nu ofileste

Nici cand e gerul cel mai greu,

O floare care ii zambeste

Soarelui mereu, mereu…

~~~

O floare care nazuieste

Mereu spre orizonturi noi.

E insasi viata pe saraca Terra -

Aceasta floare suntem noi.

~~~

Traim pe-astrul cel mai de pret

Ce-i luminat de soare,

Intr-un tablou imens, maret,

Sublim, plin de culoare.

Fara titluIn ochii tai se vede fericirea

Si bucuria de-a trai din zi in zi,

In ochii tai se vede si iubirea -

Raspuns la intrebarea a fi sau a nu fi.

~~~

Caci ce-am fi noi

De n-ar exista iubirea -

Un sentiment maret -

Pe-aceasta stea?

~~~

In ochii tai se vede primavara

Cu fiecare rasarit si-apus,

Se vede cerul fara nici o pata -

Creatia Celui de-a pururi sus.

~~~

Cand sunt cu tine

E vesnic primavara

Si-o boare calda adie pe alei

Si stiu ca viata-mi nu va fi amara

Declaratie de dragosteEu te iubesc cum n-a mai iubit nimeni

Si nu va mai iubi nicicând.

Te voi iubi la fel intodeauna,

Cat timp noi vom trai pe-acest Pamant.

~~~

Te iubesc cum iubesc trandafirii

Care adeseori se spulbera in vant,

Iar crezul meu este ca pacea lumii

Ascunsa e doar in acest cuvant.

~~~

Eu te iubesc cum n-am iubit pe nimeni

Si nici nu voi iubi nicicand,

Iar ceea ce insemni tu pentru mine

As vrea sa afli în curand.

~~~

Te iubesc cum iubesc primavara

Cand pasarile vin din alte tari,

Cand ghiocelul isi arata fata

Soarelui ce straluceste-n zari.

~~~

Eu te iubesc cum nu te-a iubit nimeni

Si nu te va iubi nicicand.

Ma-ntreb: daca n-ar exista iubirea,

Cum ar fi viata pe Pamant?!

~~~

Te iubesc cum iubesc diminetile

Cand un soare nou rasare dintre nori,

Ca sa ne lumineze vietile

Si se revarsa peste flori

Clipe uniceDune de nori pe cer…

A început sa ploua,

Iar cercul soarelui stingher

Asteapta luna noua.

~~~

Incepe sa adie vântul

si cerul se însenineaza,

Cocosul îsi începe cântul,

Iar soarele în cer troneaza.

~~~

Urmeaza marea intâlnire

Caci va veni-n curând regina

Nopþilor si a iubirii

Ce este una-n lume - luna

~~~

Soarele-asteapta acest moment

De mii de ani, de mii de zile:

Sa-ntunece-un intreg pâmânt

Si-apoi - din nou - sa reînvie.

~~~

Si un inel i-a daruit

La minunata întâlnire,

Cu-n diamant nemarginit

Scaldat in marea lui iubire.

~~~

Caci vor mai trece mii de ani

Si vor pieri în vesnicie

Pâna când cei doi titani

Impreuna avea-vor sa fie.

CantCânt despre mine,

Despre creaþia lui Dumnezeu,

Cânt despre fapte de bine

Care vor dainui mereu...

~~~

Cânt despre tot ce e frumos

Si tot ce face inima-mi sa salte,

Despre micutul albatros

Si despre toate cele-nalte.

~~~

In fata-mi lumea se deschide

Precum o floare,

Ca un tablou imens, maret,

Sublim, plin de culoare.

~~~

O floare minunata e

Si viata si iubirea mea,

Un bobocel de trandafir

Care va înflori cândva.

~~~

Ma tem ca mâine cântul meu

Nu va mai fi auzit de om,

Ci doar de-o floare si de-o stea,

De-o caprioara si de-un pom.

~~~

Þi-e teama de ziua de mâine?

Ti-e teama de ce va veni?

Daca te temi, priveste Crucea

Si-aceasta te va linisti.

Odiseea marina

Îþi amintesti?Eram pe un vapor.

Ne îmbarcasem pe Titanic,

Iar soarta a facut sa ne-ntâlnim,

Sa ne îndragostim. Era sublim.

~~~

Oceanul era blând

Si era soare

Când fericiti pornit-am

Spre alte hotare.

~~~

Cerul era senin

Si adia o boare.

Doream sa scap de toate,

Sa ma arunc în mare.

~~~

Dar n-am facut-o fiindca tu

De-ndata m-ai oprit

Spunându-mi ca adâncu-i rece,

Ca dupa mine-ai fi sarit.

~~~

Si mi-ai întins atuncia mâna

Ca sa cobor iar pe vapor.

Doar inima-mi era stapâna.

Si ma cuprinse un fior.

~~~

Când ti-am simtit caldura mâinii

Ceva în mine s-a schimbat

Si veºnic arzânda flacara a iubirii

Atunci s-a declansat…

~~~

Erai un tânar blond, cu ochi albastri -

Oceanul þi se oglindea-n priviri -

Iar paru-ti era soarele din astri

Ce pururi straluceste în inalte zari.

~~~

Erai un tânar simplu, din popor

Visai s-ajungi pe plaiuri mai senine.

Si ma cuprinde al tau dor

De câte ori îmi amintesc de tine.

~~~

Si ce simteam atuncia era unic -

Cum doar odata-n viata întâlnesti.

Era iubirea - însasi rostul vietii -

A doua inimi simple, nu împaratesti

~~~

Cu tine îmi doream sa fug

Când ajungeam în portul nordic.

Doream puþina libertate.

Tu de-o iubire erai dornic.

~~~

Dar de ajuns n-am mai ajuns

La destinatia promisa

Caci ne-am izbit de un ghetar

Pe marea infinit de-ntinsa.

~~~

Urcata-n barca de salvare

Trebuia sa ma-ntorc înapoi.

Nu te puteam lasa acolo.

Trebuia sa fim amândoi.

~~~

Eu nu puteam sa plec asa -

Stiai ce simt, stiam ce simti.

Ne scufundam încetisor.

Urma s-ajungem printre sfinti

~~~

Eram doar noi si cerul,

Oceanul dedesubt.

Vasul - încet - se scufunda

Când puntea i s-a rupt.

~~~

Când scufundându-ne de tot

Mi-ai spus sa-nnot spre suprafata,

În inima-mi ardea un foc,

Desi în apa era gheata.

~~~

Tu ai ramas în apa rece,

Iar eu pe-o scândura de lemn

Si-ai înghetat, iubitul meu,

Si ai murit tragic, dar demn.

~~~

Eu þi-am promis ca voi învinge

Si ma voi tine de cuvânt

Atâta timp cât voi trai -

Si voi trai - pe-acest pamânt.

~~~

Credeam ca te-am pierdut atunci

În inima oceanului.

Dar tu cu mine esti mereu

În adâncul sufletului.

~~~

Iar "Inima Oceanului"

Îmi aminteste si astazi de tine,

Albastrul ei - de ochi tai.

Îmi e atât de dor de tine!

Eu cred in puterea iubiriiEu cred în puterea iubirii,

Data ne e de Dumnezeu.

E roua ce-o scutura trandafirii

Este el, ea, tu si eu.

~~~

Eu cred în puterea iubirii

Ce-i o minune astazi pe Pamânt.

Ea este temeiul trairii,

Temei a toate câte astazi sînt…

~~~

Eu cred în puterea iubirii

E sentimentul cel mai sfânt.

E roua vietii sortita iubirii.

Îti mulþumesc ca esti, caci eu prin tine sint…

~~~

Eu cred în puterea iubirii…

Emotie sfanta

Intr-o dimineata,

Când luna se vedea prin ceata,

Am zarit o stea…

Cerul era plin de stele, dar numai una stralucea.

~~~

In acea dimineaþa de decembre -

Cu mii de ani în urma -

S-a nascut Pruncul Isus.

Mi-am amintit de Noaptea Sfâtntâ: Primul Craciun din Rasarit si din Apus

~~~

In acea dimineata alba-nfrigurata

Si cufundata într-o liniste adânca,

Mi s-a parut c-aud un cântec sfânt

Ce venea de departe.

Era cântecul îngerilor Din ziua când Domnul s-a pogorât pe-acest pamânt.

~~~

Atunci m-a patruns un fior de teama sfanta,

De bucurie si de inedit;

Simteam ca traiesc la începuturi,

Alaturi de cei trei Crai de la Rasarit. Si atunci m-a patruns o emotie sfânta

AlunecareViata e o continua alunecare pe gheata -

O alunecare catre infinit -

Ne straduim sa ne mentimen echilibrul,

Iar - când cadem - realizam ca am gresit.

~~~

Si ridicându-ne ne continuam drumul

Cu pasi nesiguri, sperând sa nu ma gresim.

Dar a gresi e omeneste. Asta o stim. Cât de bine o stim!

O floare cu 7 culori

Eu însami… o floare

Rasarita în lumina primei raze de soare din zori,

Udata de primul picur de ploaie din nori,

În aerul rece-al diminetii,

În toata splendoarea vietii…

~~~

Eu sunt o floare cu sapte petale,

Eu sunt o floare cu sapte culori,

O floare crescuta sub soare

Cum nu e alta între flori.

Imaginea din oglindaEu însami…

Imaginea din oglinda…

O alta lume, dar de nepatruns.

Caci eu nu sunt ce par a fi:

Un tainic univers în mine e ascuns…

~~~

De nepatruns e lumea în care eu traiesc,

Al meu univers interior

E locul unde-adun si amintiri si vise

Si dragostea înca de la primu-i fior.

~~~

În ea se oglindesc doar aparentele,

Dar dincolo de oglinda sunt eu:

Cu dezamagiri, cu vise si sperante:

Asa am fost si sunt, asa voi fi mereu…

RugaA plouat foarte mult în ultimele zile,

Dar astazi - în sfârsit - e soare,

Iar eu - luminata de razele lui -

Ma simt precum o floare,

~~~

O floare crescuta în desert -

De-o frumusete orbitoare -

Dar ea de om n-a fost vazuta înca,

Ci doar de sfântul soare.

~~~

Sunt singura în tot desertul -

Sunt singura lui floare -

De-ar trece cineva pe-aici,

Ma va culege oare?

~~~

În juru-mi totul e pustiu,

Sunt departe de lume.

Singura n-as mai vrea sa fiu.

Doamne, Te rog, fa o minune!

~~~

Asa cum în acest desert rasarit-am eu

Fa ca sa treaca pe aici un om,

Sa ma culeaga, sadind în locul meu

Un pom.

~~~

Fa c-acel pom sa rodeasca

de-a lungul timpului,

fa c-acel om sa ma sadeasca în gradina lui!

Amintirile...A plouat foarte mult în ultimele zile,

Dar astazi - în sfârsit - e soare,

Iar eu - luminata de razele lui -

Ma simt precum o floare,

~~~

O floare crescuta în desert -

De-o frumusete orbitoare -

Dar ea de om n-a fost vazuta înca,

Ci doar de sfântul soare.

~~~

Sunt singura în tot desertul -

Sunt singura lui floare -

De-ar trece cineva pe-aici,

Ma va culege oare?

~~~

În juru-mi totul e pustiu,

Sunt departe de lume.

Singura n-as mai vrea sa fiu.

Doamne, Te rog, fa o minune!

~~~

Asa cum în acest desert rasarit-am eu

Fa ca sa treaca pe aici un om,

Sa ma culeaga, sadind în locul meu

Un pom.

~~~

Fa c-acel pom sa rodeasca

de-a lungul timpului,

fa c-acel om sa ma sadeasca în gradina lui!

GanduriÎmi amintesc de clipa când te-am întâlnit

Erai senin precum o raza de soare

Acum si pentru mine el a rasarit -

Înca o durere care maore.

~~~

Erai frumos, înalt, cu ochi albastri

Încât m-as fi putut pierde în ei,

Erai ca un luceafar luminat de astri

Si miroseai frumos, a flori de tei.

~~~

Mi-a fost dat sa te stiu, dar împreuna

Noi nu vom reusi sa fim nicicând,

Caci ai menirea-ti, am menirea-mi

În viata noastra pe acest pamânt.

~~~

Deci, asta e. Nimic mai mult.

Dar va ramâne Amintirea a ceea ce va deveni cândva trecut.

Caci dup-aceasta lege se ghideaza firea.

Ma bucur ca te-am cunoscut.

Apus de soareApunea soarele.

Orizontul era însângerat.

Doi tineri se pimbau pe faleza

În lumina amurgului,

Paseau alene pe nisipul de valurile marii scaldat…

~~~

Desi soarele apunea,

Pentru cei doi era un început

Caci iubirea ce-n piept le ardea

De curând trebuie sa se fi nascut.

~~~

Cei doi se asezara pe nisip.

Priveau apusul…

Parc-ar fi fost ultimii doi oameni de pe lume

Care - gasndu-se dupa mult timp -

Priveau acum aceeasi minune.

~~~

Ea nu era printesa,

Nici el nu traia într-un palat,

Erau doi oameni simpli

Cu sufletul curat.

~~~

Acesti doi oameni simpli

Priveau apusul de soare împreuna.

De l-ar fi privit singuri

Pentru ei nimic n-ar fi-nsemnat,

Însa prezenta celuilalt

Facea acest apus de soare

Atât de minunat!

Sinfonia naturiiPasesc pe covorul de frunze uscate

Ce se întinde înainte-mi…

Ascultând fosnetul lor,

Mi se pare c-aud o orga pamânteana

Al carei cântec se înalta în imensa catedrala a naturii…

~~~

Ma opresc o clipa

Pentru a asculta clipocitul apei

Cu rezonante de vioara.

Doar pasarile întregesc

Aceasta sinfonie a naturii,

Acest manifest împotriva urii,

Cântecul vietii - aceasta mareata sarbatoare…

Dreptul la iubirePrima data-n viata mea iubeam…

Mi se parea ca zbor spre Paradis,

Deoarece calatoream

Purtata pe aripi de vis.

~~~

Pe el îl asteptam de ani de zile,

De zile si de ani în sir.

Da, am stiut ca a venit

Când mi-a întins un trandafir.

~~~

Un trandafir alb ca zapada

Si firav ca un ghiocel -

O floare ca oricare alta,

Dar ce-am primit-o de la el.

~~~

Atunci stiut-am c-a venit

Si dreptul meu la fericire

Si ca-n sfârsit s-a acceptat

Si dreptul meu la o iubire

~~~

La o iubire mult visata

Din tot ce-i pe acest pamânt.

Caci ce-i iubirea adevarata

Daca nu un lucru sfânt?

~~~

Un lucru sfânt, dumnezeiesc -

Aceasta îi este menirea -

Caci Dumnezeu, din Rai ceresc,

În veci a pomenit iubirea.

~~~

Da, vreau s-ating o clipa cerul

Cu a mea mâna de pamânt,

Sa-l strig pe Dumnezeu din ceruri

În geninchi la El cazând:

~~~

"O, Doamne, Tie-Ti mulþumesc

Pentru aceasta zi mareata.

De azi încep eu sa traiesc

O cu totul alta viata".

~~~

Caci mi-am dorit întotdeauna

S fiu iubita-n faptul serii,

Când pe cer rasare luna,

Când pe cer rasar luceferi.

~~~

Sa fie-n tot o armonie,

Si-n lume, si-n caminul nostru

Si lumea rea sa nu mai fie,

Sa avem grija de-acest astru.

~~~

Fiindc-acest astru e al nostru,

Al tuturor: si mari si mici.

Daca-ntr-o zi va fi distrus,

Noi unde am pleca de-aici?

~~~

Unde-ar mai creste trandafirii,

Aceste flori cu parfum sfânt,

Aceste flori ale iubirii?

Ar exista un alt pamânt?

~~~

Într-adevar trecura zile

Si zile-n sir trecura iar,

El pleca în lumea larga

Sa-si caute norocul dar.

~~~

Doar trandafirul ramasese -

Relicva a iubirii noastre -

Caci toate mor spre a se naste

În departari sub chip de astre

Mi-e dorUn buchet de flori oferit cu drag

Si prospeþimea primului sarut,

Intensitatea unei mari iubiri…

Mi-e dor de toate-acestea:

De cineva ca sa ma-ntâmpine pe drum

În roua unei dimineti de vara,

Iar - serile - sa ma astepte-n prag

Când vin acasa, cu mult drag.

~~~

Mi-e dor de-o iubire de neuitat

Si de plimbari prelungi sub clar de luna,

Mi-e dor de-un poem minunat,

De-un om minunat

Scris pentru mine…

~~~

As vrea sa fiu o Laura

Cântata de un alt Petrarca,

Caci sentimentul e acelasi:

Se schimba doar chipul si barca.

NosalgieAu trecut patru ani,

Patru ani de zile.

Ei m-au facut sa râd, sa plâng

Si m-au apropiat de tine.

~~~

Am iubit cu pasiune si cu daruire;

Celor ce ne-au ranit, noi le-am iertat-o tuturor

Fiindca asa ne sta în fire

Noua, îndragostitilor.

~~~

În acesti patru ani

Am surâs si-am visat împreuna,

Si am aflat ca timpul nu asteapta,

Iar - serile - ne-am plimbat sub clar de luna.

Cand esti tanarCând edti tânar,

Privesti o floare înflorind cu un surâs,

Iar soarele pe care-l urmaresti

În zori rasarind ti se pare un vis.

~~~

Când esti tânar,

Tinzi sa realizezi ce ti-ai dorit…

Iubesti cu daruire, sperând

Ca totul va avea un bun sfârsit.

~~~

Când esti tânar,

Totul ti se pare sublim,

Dar viata nu-i atât de pura…

Iara cu timpul, toti îmbatrânim.

~~~

Îmbatrânind, lasam în urma tineretea -

Vârsta de aur a fiecaruia din noi -

Cu pasi nesiguri ne continuam viata,

Dar nu privim o clipa înapoi.

Poveste de iubireCerul e mai sarac cu o stea…

Pamântul e mai sarac cu o iubire…

O dragoste nestinsa între el si ea,

A caror fericire nu a fost sa fie.

Ei se iubeau, dar nimeni nu era de partea lor,

Toti se-mpotriveau

Acestui sentiment pur ce-i unea.

~~~

Cei doi erau ca ziua si soarele,

Ca noaptea si luna.

Se iubeau nebuneste si cald.

Acesti urmasi ai lui Adam si ai Evei

N-ar fi putut trai despartiti:

Romeo s-ar fi topit de dorul Julietei,

Iar Hermia ar fi înnebunit fara Lysander.

Si atunci au hotarât sa fuga împreuna

Departe de lumea aceasta

În care a iubi e interzis,

Departe de toti, sa stie numai de ei…

~~~

Dar tot n-au fost uniti mai mult de-o clipa

Fiindca s-au stins

Departe de cei dragi, departe de parinti…

~~~

Desi ei au murit iubindu-se,

Desi ei au murit zâmbind,

Totusi în noaptea aceea rece

S-a stins o stea pe cer si o iubire pe Pamânt…

Ganduri razleteAs vrea sa alerg catre tine

Si sa ne-oprim la margine de Timp,

Sa traim vesnic, sa iubim Iubirea,

Sa fim ca zeii din Olimp.

~~~

As vrea sa fugim din lumea asta crunta

Si sa ne-oprim

Acolo unde vom gasi

Un coltisor de Univers

Unde Infinitul doar stelele-l inunda.

~~~

As vrea sa locuim la capatul Infinitului

Acolo unde stelele se sting

Si sa privim un rasarit de soare

Si un apus si fulgii care ning.

Anotimpurile iubiriiÎn iarna aceea sufletul îmi era pustiu,

Fara nici un pic de iubire:

Ningea într-una si ningea cumplit,

Iar viscolul îmi acoperise inima

Cu zapada…

Era iarna si era frig;

Inima mea era atât de înghetata

Încât se transformase într-un turture…

Îmi era frig, voiam sa alerg catre primavara…

Voiam sa alerg catre soare…

~~~

Dar iata ca-ntr-o dimineata se întâmplase o mnune,

Se facuse primavara…

Soarele îsi aratase fata.

Ghioceii începusera sa încolteasca

Si - odata cu ei - a încoltit si speranta.

Speranta… doar ea-mi mai ramasese.

Nimeni nu-mi putea interzice sa sper -

Doar ea-mi mai ramasese:

Firava si calda,

Dar nu putea topi

Un turture stingher.

~~~

Iar apoi venise vara

Cu soare si flori.

Speranta-mi deveni realitate:

Caldura unui suflet topi

Acel turture iernatic

Care, topindu-se, se transforma în lacrimi,

Se transforma în plans,

În plânsul unui vis care-si vazuse împlinirea,

Al unui suflet care era fericit…

~~~

Dar timpul îsi urma cursul.

Si în curând venise si toamna -

Acest început pentru unii si-acest sfârsit pentru multi dintre noi -

Si frunzele au început sa cada.

Si ploaia si-a urmat cursul ei,

Iar inima mea, în frunze înecata si parasita, era precum un cuib uitat de porumbei…

O sete nepotolitaE cald afara.

E cald si în sufletul meu.

Mi-e sete…

Mi-e sete nu de apa,

Ci de ceva mai presus decât ea

~~~

E frig afara.

E frig si în sufletul meu.

Mi-e frig…

Am nevoie de caldura,

Dar nu de o caldura lumeasca,

Ci de ceva mai presus decât ea.

~~~

Mi-e sete si mi-e frig…

JuraminteÎti jur credinta si iubire

Daca-ntr-o zi vei fi al meu.

Viata-mi va fi dulce alaturi de tine,

Te voi iubi mereu, mereu…

~~~

Îti jur credinta si iubire

Voi fi alaturi de tine mereu

Si nu uita ca poti conta pe mine,

Ca poti plânge pe umarul meu

Te-am cautatTe-am cutat prin munti si vai,

Pe dealuri, prin câmpii,

Te-am cautat prin paduri de fag,

Prin câmpuri de maci si lanuri de grâu

Dar… nu te-am gasit.

~~~

Apoi te-am cautat

Prin codri verzi

Prin izvoare si prin fântani

Dar... tot nu te-am gasit.

~~~

Si atunci te-am cautat în soare,

Te-am cautat pe cerul înstelat

Si - în sfarsit - te-am gasit.

~~~

Eram fericita…

~~~

Plângeam de bucurie ca te-am gasit.

Erai ratacit pe o planeta

Albastra

Numita PAMÂNT.

Batalia gandurilorMa îndrept spre fereastra.

Privesc picurii care cad pe trotuar

Si se pierd în marea mare-a vietii...

Prin minte îmi trec tot felul de gânduri

Cum ca noi am fi doar niste picuri de ploaie

Si ca distanta dintre cer si Pamânt ar fi chiar viata…

Gânduri sumbre si vesele îmi ratacesc prin minte

Îmbulzindu-se sa-si faca loc unul altuia.

~~~

Deodata se ivi printre nori soarele

Si toate gândurile mele disparura:

Ramase numai unul:

Gândul la tine,

Gandul ca tu totusi existi si ca ma cauti.

Si c-ai sa ma gasesti cât de curând

~~~

Ploaia se-nteseste. Începuse sa cada si grindina.

Un alt gând încearca sa-mi ocupe mintea:

Si spune: "Dar daca el nu exista?

Dac-ti faci iluzii? Daca speri în van?"

"Nu, nu, trebuie sa existe,

Trebuie sa existe cineva si pentru ea",

Spuse gândul cel bun.

~~~

În sfarsit a încetat sa ploua.

Gândul cel bun îl birui pe cel rau.

În timp ce ascultam acest dialog interior

Cineva, nevazut, lasa o floare pe pervaz…

~~~

Era un mic trandafir alb, minunat…

MitÎmi amintesc de vremea

Când eram doar noi doi pe Pamânt,

Candva, la început de lume,

Pe mine Eva ma chema

Si Adam era al tau nume

~~~

Iubirea ce-o nutram atunci

E-aceeasi ce-o nutrim si azi:

Ea este-un nobil simtamânt.

Suntem tot noi si astazi,

Ne regasim în fiecare-mbratisare

Si-n fiecare zâmbet a unui om îndragostit

~~~

Suntem tot noi si astazi,

Chiar de-am îmbatrânit cu mii de ani,

Chiar daca azi ne numim altfel.

Iubitule, azi, la aniversare,

Îti spun un sincer "La multi ani!"

OfrandaO mie de lacrimi pe altarul Iubirii.

De atâtea lacrimi sufletu-mi a secat.

Acum inima mea sufera.

Iubire, Te-astept cu sufletul curat.

~~~

O mie de frunze în toamna aceasta

Se-astern în calea Iubirii,

Fara de care nu am putea trai.

O viata fara dragoste e împotriva firii.

~~~

O mie de raze din Soarele Sfânt

Întâmpina Iubirea când ea vine

Tiptil, pe nesimtite pe Pamânt,

Când ai pierdut speranta ca totul va fi bine.

PastelA trecut multa vreme

De când n-a mai plouat prin aceste locuri.

Totul e uscat: pmântul, bradul din fata portii,

Nici ciresul nu a mai rodit;

Pamântul ar mii de ani,

Bradul e înalt si semet,

Doar ca si-a schimbat haina.

Ciresul e batrân si gros,

Ciresele nu-i mai cresc nici în vârf.

~~~

Azi au cazut câþiva picuri de ploaie

Acum, când totul parea pierdut.

Totul a revenit la viata.

Pâna si inima mea…

Totul s-a umplut de verdeata,

Iar bradul - acum înalt si verde - scruteaza azuriul…

Timp liber

Îmi petrec timpul liber visând

La o iubire perfecta,

Sperând ca-ntr-o buna zi

Un Fat-Frumos ma va salva

Din valurile neiertatoare ale vietii

Caci altfel m-as putea înneca

Deoarece nu stiu sa înnot.

CÂND SUNT PERECHE SUFLETELE

Când sunt pereche sufleteleSunt precum două albe steleCare luminează-n întuneric,Tărâmul visării făcându-l feeric.

Când sunt pereche sufleteleSunt precum două floriceleCare zâmbesc Luminii Soarelui.Bucurându-se din plin de căldura lui.

Când sunt pereche sufleteleTrăiesc la maxim clipeleCe Divinul lor Le-a dăruit

Şi cu nectarul Lui Le-a fericit

EU CRED IN PUTEREA IUBIRII

Eu cred în puterea iubirii,

Data ne e de Dumnezeu.

E roua ce-o scutura trandafirii

Este el, ea, tu si eu.

~~~

Eu cred în puterea iubirii

Ce-i o minune astazi pe Pamânt.

Ea este temeiul trairii,

Temei a toate câte astazi sînt…

~~~

Eu cred în puterea iubirii

E sentimentul cel mai sfânt.

E roua vietii sortita iubirii.

Îti mulþumesc ca esti, caci eu prin tine sint…

~~~

Eu cred în puterea iubirii…

GANDURI

mi amintesc de clipa când te-am întâlnit

Erai senin precum o raza de soare

Acum si pentru mine el a rasarit -

Înca o durere care maore.

~~~

Erai frumos, înalt, cu ochi albastri

Încât m-as fi putut pierde în ei,

Erai ca un luceafar luminat de astri

Si miroseai frumos, a flori de tei.

~~~

Mi-a fost dat sa te stiu, dar împreuna

Noi nu vom reusi sa fim nicicând,

Caci ai menirea-ti, am menirea-mi

În viata noastra pe acest pamânt.

~~~

Deci, asta e. Nimic mai mult.

Dar va ramâne Amintirea a ceea ce va deveni cândva trecut.

Caci dup-aceasta lege se ghideaza firea.

Ma bucur ca te-am cunoscut.

Meditaţie pe o hintă

Mă dau pe hintă şi visezIubitului să-i revelezO taină din inima meaPură ca un fulg de nea. Cerul este seninDar ee brazdat de noriIar al meu iubitMă umple de fiori. Adie vântul doar uşorIar pletele îmi sunt în zborIn zbor către iubitul meuLa care eu visez mereu... Vântul se joacă-n părul meuIar porumbeii îmi inspiră linişteIn braţele dragului meuE oaza mea de linişte.