8/9/2019 Voichita

1/4

Voichita MihaliLRF II

Ciuleandra

de Liviu Rebreanu.

Preocuparea pentru analiza si pentru explorarea in profunzime a psihicului uman seadanceste in romanul Ciuleandra !"#$%&' pe care canonul critic il plaseaza de obicei in umbracapodoperei Padurea spanzuratilor ' desi sunt comparabile prin insolitul abordarii. Receptareacritica din epoca a privile(iat Padurea spanzuratilor din mai multe motive) tema noua arazboiului' problematica ma*ora !drama nationala&' complexitatea persona*ului si deplasareaaccentului de la creatie spre analiza.

Perspectiva temporara descopera in romanul Ciuleandra suficiente motive pentru o nouainterpretare si o reconsiderare a cartii in ierarhia operei lui Liviu Rebreanu) interesul pentru omulcomun si drama sa personala' tema alienarii individului' psiholo(ia criminalitatii' investi(areastratului psihic abisal' formula in(enioasa exploatand resursele oferite de romanul senzational si

politist.

Romanul Ciuleandra este alcatuit din +" de capitole si se deschide cu un moto) ,si nustii ca tu esti ticalos si misel si sarac si orb si (ol, !-pocalipsa' III "%&. -cesta are un rolanticipativ deoarece prezinta ipostaza finala a persona*ului principal' nebunia acestuia' darilustreaza' totodata' si faptul ca niciodata nu ne cunoastem suficient de bine' niciodata nu stiudaca in interiorul unei fiinte aparent inofensiva se poate afla instinctul criminal. /rebuie doar sastim sa ne controlam pornirile.

/ilul operei poate fi privit din doua un(hiuri' avand un sens denotativ si un sensconotativ. 0l exprima pe de o parte nebunia dansului' Ciuleandra fiind considerat un dansdionisiac in care fiecare dintre participanti se deslantuie) Porneste ca o hora oarecare' foartelent' foarte cumpatat. 1ucatorii se aduna' se imbina' se insira' probabil dupa simpatii' ori laintamplare' indiferent. Pe urma' cand se pare ca oamenii s2au incins putin' muzica prinde a sea(ita si a se iuti. Ritmul *ocului se accelereaza' fireste. 1ucatorii' cuprinsi de dupa mi*loc'formeaza un zid compact de corpuri care se mladie' se indoaie' se rasuceste' si tresalta cum

poruncesc lautarii. Cu cat se prind mai tare *ucatorii' cu atat muzica devine mai zvapaiata' maisalbatica. Picioarele flacailor scapara vi*elios' schiteaza fi(uri de tropote' sarituri de spaima'zvacniri de veselie. -poi' deodata' cu totii' cu pasi saltati si foarte iuti' pornesc intr2un varte*.3idul viu te avanta cand incoace' cand incolo' lautarii pisca vehement strunele inasprind siascutind sunetele cu cate un chiot din (ura' la care incearca sa raspunda altul' din toiul

*ucatorilor' curmat insa si in(hitit de navala ritmului. -cum sirul' tot incovaindu2se si stri(andu2se' ca un sapte fantastic' incepe sa se incolaceasca' sa se stran(a' sa se (ramadeasca pana ce setransforma parca intr2un morman de carne fierbinte care se zvarcoleste de pe loc un timp ca apoi'

pe neasteptate' sa se destinda iarasi' ostenit ori prefacut' in tact cuminte' lasand sa se vada fetele

8/9/2019 Voichita

2/4

Voichita MihaliLRF II

rosite si vesele ale *ucatorilor. -cest *oc este' de asemenea' un dans al destinului unde multi isi(asesc sufletul pereche' dupa cum spune si -ndrei Leahu) -poi' prin partea noastra' mai totiflacaii' de la 4uleandra' se insoara .

Pe de alta parte' prin intermediul Ciuleandrei Puiu Faran(a isi arata adevarata

personalitate si scapa astfel' pentru un moment' de masca care ii ascunde adevaratele simtiri.Fiind un roman de analiza psiholo(ica' accentul se pune pe conturarea trasaturilor persona*ului

principal' de acceea modul predominant de naratiune este descrierea. 5e asemenea primeazaconflictul interior care se da intre ceea ce ar vrea sa fie si ceea ce este cu adevarat' intre

personalitatea lui si masca pe care si2o da *os abia in finalul romanului.

Facand parte din cate(oria romanului modern' Ciuleandra nu respecta incadrarea inmomentele subiectului' de aceea ea se deschide cu intri(a' scena violenta a unei crime con*u(ale.In aceasta prima scena autorul ni2l prezinta pe Puiu Faran(a in ipostaza de criminal' uci(andu2sisotia) 6 pravalise pe sofa si' cu (enunchiul drept' ii zdrobea sanii. 5e(etele si le infipse in (atul

ei plin si alb parc2ar fi vrut sa inabuse un raspuns de care se temea. -cesta facea parte dintr2ofamilie instarita si renumita.

6 data infaptuita crima' acesta fu(e sub aripa protectare a tatalui sau. 0l manifesta asuprafiului sau o autoritate severa si refuza sa conceapa ca unicul fiu este un criminal) -' dar tu catmi2ai insultat inima cu fapta ta marsava7 -i zdrobit tot ce' Puiule' tot ce am crezut si tot cenada*duiam in viitor. 8nicul copil a lui Faran(a este un uci(as ordinar . /atal sau isi pusese toataincrederea in Puiu si il iubea nu numai ca era san(e din san(ele lui ci si pentru ca trebuia sa ducamai departe faima acestei familii. Prin el se asi(ura continuitatea neamului) 0l era sin(urulvlastar al familiei Faran(a' si printr2insul familia aceasta !,& trebuia sa perpetueze .

9eavand de mic o mama' Policarp dar si matusa sa' Matilda' au incercat sa o inlocuiasca.Lui Puiu ii lipseste' insa' sensibilitatea' dra(ostea materna pe care nici unul dintre acestia doi nua putut sa i2o insufle. 5upa savarsirea crimei' tatal sau' pentru a evita arestarea baiatului dar si

pentru a scapa de rusine' ii propune iar mai apoi il obli(a sa se interneze intr2un sanatoriu' prefacandu2se nebun. -*uns la sanatoriu' cei care il insotesc ii ordona medicului ca Puiu sa nu fietratat ca un pacient oarecare. 4e observa aici superioritatea familiei in raport cu cei din *ur) saaveti (ri*a ca de ochii din cap de clientul dumneavoastra .

Intrarea in acest spatiu izolat se presupune ca are rolul de a reda linistea sufleteasca a

persona*ului' insa se dovedeste a fi un loc mai in(rozitor decat inchisoarea' deoarece aici suntanalizate toate intamplarile importante din viata sa re(asindu2se pe sine. -naliza psiholo(ica a persona*ului se realizeaza prin intermediul introspectiei adica scurtarea starilor sufletesti pana lanuante infinitezimale) -re nevoie tocmai de usurare' iar minciuna iar complica in zadar situatiasi l2ar face sa se dispretuiasaca sin(ur. 5e aceea si cu (elozia a refuzat sa minta' oricat l2ar fiservit poate momentan minciuna. Lasa ca insusi intrebarea doctorului a fost asa de nelalocul ei75ar' in sfarsit' acum toate acestea n2au nici o importanta ' prin monolo(ul interior) :atranul a

8/9/2019 Voichita

3/4

Voichita MihaliLRF II

fost rau inasprit cand m2a adus aici2socoti Puiu' intunecandu2se iar din ce in ce. ;raba luiexcesiva s2ar putea sa imi fie funestra. 9u era momentul sa ma abandoneze in mainile unui omcu totul strain sau chiar ostil ' sau prin intermediul stilului indirect liber) /recand in revista(esturile si cuvintele medicului descoperi curand in toate urmele unei vra*masii ascunse. ;asi simotivul) din felul cum spusese ca a cunoscut2o pe Medelaine intele(ea acum' o iubire tainica.Fireste' o iubire din departare' caci Medelaine' cat a fost de delicata' nu s2ar fi coborat niciodatala acest doctor care nu e nici frumos' nici inteli(ent' nici macar simpatico. 0l insa n2ar fi demirare s2o fi adorat. 4i iubirele astea sunt cele mai prime*dioase. -mantii necunoscuti sauascunsi sunt capabili de toate *osniciile si razbunarile .

La prima intalnire cu doctorul' Puiu observa atitudinea indiferenta a acestuia fata de el.Meditand asupra acestei intalniri (aseste imediat un raspuns) din felul cum spusese ca acunoscut2o pe Medelaine intele(ea acum' o iubire tainica /recerea zilelor il determina pe Puiusa (aseasca o explicatie la crima sa. Privind in profunzime' el isi da seama o asemenea fapta nu

poate fi savarsita decat din cauza instinctului criminal innascut) 5aca nu m2am putut stapaninici cat (ardianul inseamna ca am avut in mine instinctul criminal innascut. 0l isi aminteste cade mic era o fire cruda si nemiloasa' asistand la taierea pasarilor) Placerea (rozava de a privi' decand era un prichindel' la tara' cum se napustea sa puna mana pe corpul fara cap ce se zvarcoleasi sarea de ici2colo improscand cu san(e in toate partile ' participand la dueluri) nu vreau sa amcopil asasin nici macar in duel ' sau comportandu2se salbatic cu fiinta iubita) -poi pornirea luistranie si irezistibila' cand poseda o femeie' de2a o ucide intr2o imbratisare suprema sau cu osarutare ca sa2I opreasca definitiv respiratia. Multe femei i2au si spus' mai in (luma' mai inserios' ca se poarta in iubire ca un criminal sadic .

In acel spatiu izolat' (ardianul este cel care tine locul mamei sale' dar se dovedeste a fi siun model demn de urmat deoarece si el se aflase intr2o situatie asemanatoare' de a2si ucide sotia'insa a putut sa se stapaneasca) 8n simpu taran' a fost in stare sa renunte la tot' sa infruntenecunoscutul unei vieti noi' numai ca sa evite tentatia de2a suprima viata unei femei ticaloase .

5iscutiile pe care le are in continuare cu doctorul sunt mult mai le*ere' Puiurememorandu2si astfel toata perioada cand o cunoscuse pe Madalina. 0l o considera mai intai ca

pe o sora' apoi dupa ce se casatoreste si ii devine sotie. Intervine aici o confuzie a persona*uluicare nu stie cum sa o perceapa pe fata. /ocmai aceasta confuzie' dar si tacerea fetei il enerveazasi duce la producerea crimei. Insa' fapta savarsita poate fi pusa si pe seama tatalui sau caredatorita autoritatii exercitate' baiatul doreste sa se razbune' dar fiindca tatal sau e prea puternic'toate nemultumirile acumulate se rasfran( asupra Madalinei.

5e(radarea persona*ului atin(e punctul culminant in momentul in care rolul dintre pacient si doctor se inverseaza. -cesta din urma ii marturiseste dra(ostea pentru Medelaine) -miubit2o mult' da, 0ra numai o copila dar am iubit2o si ca pe o sora' si ca pe o sotie, Pe2atuncieram inca sentimental si aveam idealuri bur(heze. Culmea fericirii o socoteam sa a*un( medic de

plasa in *udetul meu' sa iau de nevasta pe Madalina' s2o fac cucoana sa ne iubim' sa avem copii

8/9/2019 Voichita

4/4

Voichita MihaliLRF II

si sa traim %< de ani. -m stat de vorba cu ea si m2a inteles desi parea altfel copilaroasa. M2aminvoit si cu ma2sa' cu femeia asta care a mai indraznit sa vie la mine sa ii dau o mana de a*utor casa te santa*eze pe d2ta cu moartea Madalinei. 5in saracia mea am a*utat2o de multe ori si pe ea'ca pe viitoarea mea soacra' pe femeia asta. /oate mer(eau bine. Mai aveam doi ani ca sa ies omcu painea in mana. 4i deodata ai picat d2ta la Ciuleandra aceea. -m avut imediat presimtirea caare sa mi se intample un rau mare din clipa din care v2am zarit aparand in cerdacul carciumii.-poi cand ai intrat in hora si te2ai prins de Madalina' am inteles ca de2aci imi va veni raul. -mincercat sa lupt' sa ma impotrivesc. Mi2au luat2o oamenii cu sila. -2ti plecat' am rasuflat.Credeam ca m2a scapat. /otusi a doua zi am vorbit cu Madalina' am prins2o de mana' mana eifierbinte si aspra' m2am uitat in ochii ei) 4a nu te duci' Madalino7 4a nu ma lasi sin(ur7 4i eami2a raspuns din inima) 9u ma duc7 Pe urma a2ti venit' eu nu eram acasa' si a2ti luat2o. 92am

plans niciodata' n2am plans nici atunci. Carciumarului insa i2am cautat pricina si le2am umplut desan(e. -uzisem ca el fusese mi*locitorul si ca primise un bacsis (ras de la boieri. 4i asa s2aurisipit visurile mele de fericire con*u(ala bur(heza. 9u mai aveam de ce sa ravnesc la postul de

medic rural si in schimb am a*uns aici. 9umai pe Madalina n2am putut2o ster(e din inima. -maflat norocul ei. 4i niciodata nu am cautat sa ma apropiu de ea. /raiam' nu stiu de ce' cu iluziaca' in taina sufletului ei' tot numai pe mine ma iubeste si2mi era frica' marturisesc' sa nu mi sespulbere si iluzia asta!,&. Intr2o dimineata insa' acum o luna si doua zile' cand am sosit laserviciu' doctorandul ma vesteste ca in noaptea trecuta' dupa insistenta prefectului politiei' ainternat aici pe fiul fostului ministru Faran(a care' intr2o criza nervoasa' si2a su(rumat nevasta.

9u stiu ce mutra voi fi facut' dar sufletul meu se rasucea ca o rama strivita. 4e sfarsise definitivorice speranta chiar intr2o minune7= 5e asemenea' prezinta si raul facut acesteia) -i dreptate,-i omorat2o chiar de doua ori> intai i2ai ucis sufletul cand ai luat2o si a doua oara i2ai ucis sitrupul 7 -sa e7