istorie medie - iini.roiini.ro/smim/smim_2004_v22.pdf1474 (cronicile slavo-române, p.32) data...

318
ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA" STUDII MATERIALE DE ISTORIE MEDIE VOLUMUL XXII 2004 MUZEUL EDITURA ISTROS www.digibuc.ro

Upload: others

Post on 17-Jan-2020

16 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XXII2004

MUZEUL EDITURA ISTROSwww.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE IORGA"

DE

ANDREESCU, BARBU,

PAUL CERNOVODEANU (redactor EUGEN DENIZE,

GHEORGHE (secretar de redactie), PAPACOSTEA,

KINGA

Revista "Studii materiale de istorie medie" apare o pe an.

revista se poate procura pe de la MuzeulPiata Traian, nr. 3, 810153, 0339401002; 0339401003,

Bráila,

La revue "Studii materiale de istorie medie" parait une fois par an.Toute commande de Pétranger: Muzeul Piata Traian, nr. 3,810153, tel./fax 0339401002; 0339401003,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor fi trimise pe adresaColegiului de redactie: B-dul Aviatorilor nr.1, 011851, Bucure$ti, tel.021/2125337; fax 3110371

2004, MUZEUL EDITURA ISTROSPiata Traian, nr. 3, Tel. 0339401002; 0339401003

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XXIL 2004

SUMAR

$TEFAN CEL M4RE

STEFAN S. GOROVEI,Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei" (I) ... 9CONSTANTIN REZACHEVICI, cel Mare, Ivan III, Tominicina(Paleolog) Elena Stefanovna - Legáturi dinastice politice 51MARIA MAGDALENA Putna - de memorie 73LIVIUPILAT, Mesianism imaginarul epocii lui Mare ..» 101

IONEL Edificii religioase la Cetatea cetatea Sucevei (secoleleXIV-XV) 117NAGY PIENARU, Moldova Hanatul din Crimeea. 1484-1492 125

ANDREESCU, Un nou act genovez privire la cel Mare 133EUGEN DENIZE, cel Mare I Diarii Marino Sanudo 137

MISCELLANEA

VIRGIL CIOCÎLTAN, politic al "minunii" Nicodim de laTismana 153VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Forme de reprezentare a conceptului de

169

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1-315

www.digibuc.ro

ALEXANDRU MARES, lumii (anii 7000 8000) texteleromâne românesti din secolele al XV-lea - al XVIII-Iea 193IVAN BILIARSKY (Sophia), HA COH et le rite ducouronnement 209

DOCUMENTAR

PAKUCS, "si nici nu mai sunt cum au fost, ci märitvämile..." Matia Corvin reforma sa din 1467 217ALEXANDRU CIOCILTAN, Främântdri Brasov Tara Bârseidocument din 1496 221FLORINA comerciale Venetia Transilvania secolulal XVI-lea 225GHEORGHE Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 249CRISTIAN LUCA, EUGEN Noi surse documentare privitoare lamisionarii catolici din Mile Române epoca lui Matei Basarab VasileLupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271

RECENZII $1 NOTITE BIBLIOGRAFICE. 279Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara Româneasca, vol. XXXI (1646)XXXV (1650), volume intocmite de Violeta Barbu, Ghitulescu,Andreea lancu, Gheorghe Lazär Oana Rizescu, Edit. Academiei Române,Bucuresti, 2003, 520 p. respectiv, 486 p. Andreescu); Quellen zurGeschichte der Stadt (Documente privind istoria oraplui Sibiu),Zweiter Band: und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben1224-1579 (Volumul doi: Coiner; cele Scaune,1224-1579), ed. ingrijitä de Monica Vlaicu colaborare cu Radu Constantinescu,Adriana Ghibu, Costin Fenesan, Cristina Halichias Liliana Popa, Edit. Hora,Sibiu, Societatea de Studii Transilvane Heidelberg, 2003, 580 p. (Lukács Antal);ION VITAN, din istoric Muscel. Documente, 1502- 1968, Edit.Corint, Bucuresti, 2002, 203 p. 46 (Gheorghe LIGIACADESCHI, LAURENTIU VLAD, Departamentul de cremenalion. Dinactivitatea unei instanfe penale muntene (1794-1795), Edit. Nemira, Bucuresti,2002, 191 p. (Conslanta MIHAI OPROIU,insemnári din vol. II, literele A-C, Edit. Transversal, ColectiaHistorica, 2003, 135 p.; vol. III, literele D-P, Edit. Transversal,Colectia Historica, Târgoviste, 2004, 190 p. (Radu Vergatti); ELEK,

Erdély középkori harangjai bronz (Clopotelecristelnitele medievale din Transilvania), Edit. Polis, Cluj-Budapesta, 2002, 541 p.

S. Kinga); GEOFFROY DE VILLEHARDOUIN, CucerireaConstantinopolului, Edit. Limes, Cluj, 2002, 212 p. (Ovidiu Cristea); MIHAITIPAU, Domnii - 1821. enciclopedie.Cuvânt de Prof. dr. Pashalis M. Kitromilides, Edit. Omnia, Bucuresti,2004, 228 p. (Paul Cernovodeanu); EUGEN DENIZE, Mare.

www.digibuc.ro

Dimensiunea internalionalä a domniei, Edit. Cetatea de Scaun, Târgovite, 2004,180 p. (Paul Cernovodeanu); Mare Sfânt. 1504-2004. Bibliografie,Sfanta Putna, 2004, 193 p. (Paul Cernovodeanu); MareSfânt. 1504-2004. Portret istorie, Edit. "Muptinii", Sfanta Manastire Putna,2003, 617 p. Aftodor); PETRONEL ZAHARIUC, Tara Moldoveivremea lui Gheorghe Stefan (1653- 1658), Edit. Universitatii "Alexandru loanCuza", 2003, 609 p. + 55 (Gheorghe OBORNI,fejedelmei (Principii Transilvaniei), Edit. Pannonia, Budapest, 2002, 222 p. (TüdösS. Kinga); CRISTIAN MOISESCU, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. 1,Edit. Meridiane, Bucurqti, 2002, 158 p. (Radu Stefan Vergatti); Pr. DANIELBENGA, reformatori luterani sayi Biserica Ortodoxd. Contributii latipologia relatiilor luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Edit. Sophia,Bucure5ti, 2003, 504 p. (Mária Pakucs); RADU VERGATTI, Populatie.Timp. Privire asupra istorice universale, Edit. Istros,2003, 364 p. (Bogdan Popovici); LIVIU PILAT, täcute. dinparohia (secolele cuvânt introductiv Gorovei, Edit.Dumitru Bacau, 2002, 307 p. Vintild-Ghqulescu);Byzantium and East Europe, edited by Prinzing and MaciejSalmon with the assistance of Paul Stephenson, Cracovia, 2001, 248 p.(=Byzantina et Slavica Cracoviensia - III) (Stefan Andreescu); Moldovaeconomia de schimb europeanä. Secolele XIV-XVIII, volum editat de Viorel M.Butnariu, Edit. Panfilius, Fundatia Academica "A.D. Xenopol", 2003, 140 p.(Liviu Pilat); Byzance et ses périphéries (Monde grec, balkanique et musulman).

Alain Duce Hier, études reunies par Bernard Doumerc et CristophePicard, Université de Toulouse -Le 2004, 478 p. (Ovidiu Cristea); Caietede antropologie istoria, an II, nr. 2 (4), iulie-decembrie 2003, 298 p.,tematic: Istoria antropologia corpului uman (Constanja Vintild-Ghqulescu);ANGHEL POPA, de la Putna, Edit. Fundatiei Culturale"Alexandru Bogza", ampulung Moldovenesc, 2004, 222 p. Papacostea);Studia Medievalia, I, Lucrarile Masteratului de Studii Medievale Central-Europene, Cluj-Napoca, (Universitatea Babe§-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea deIstorie Filozofie, Departamentul de Istorie), Presa Universitará Clujeana, 2004.(Serban Papacostea); Romanian and Polish Peoples in East-Central Europe

Centuries), edited by Veniamin Ciobanu, Edit. Junimea, 2003, 248 p(Romanian Academy, "A. D. Xenopol Institute of History"Papacostea).

IN MEMORIAM ION GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309ABREVIERI 313

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XXII, 2004

SOMMAIRE

LE RÉGNE D'ET1ENNE LE GRAND (1457-1504)

STEFAN S. GOROVEI,Maria Asanina Paleologhina, Princesse deMoldovalachie (I) 9CONSTANTIN REZACHEVICI, Etienne le Grand, Ivan III, Sophie Tominicina(Paleologue) et Stefanovna Volowca. Rapports dinastiques et politiques 51MARIA MAGDALENA SZKELY, Le monastre de Poutna - lieu de memoire 73LIVIU Le messianisme et l'eschatologie dans l'imaginaire de l'époqued'Etienne le Grand 101IONEL Edifices religieuses Cetatea et Suceava 117NAGY PIENARU, La Moldavie et le Khanate de Crimée 1484-1492 125

ANDREESCU, Un document génois concernant Etienne le Grand 133EUGEN Etienne le Grand dans les Diarii de Marino Sanudo 137

MISCELLANEA

CIOCÎLTAN, La signification politique du "miracle" de Saint NicodmeTismana 153

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1315

www.digibuc.ro

VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Formes de représentation de l'idée de«personneo 169ALEXANDRU MARE$, La fin du monde (années 7000 et 8000) dans lesdocuments slavo-roumains et roumains (XVe - XVIIIe 193IVAN BILIARSKY (Sophia), HA COH et le rite ducouronnement 209

DOCUMENTAR

PAKUCS, La Réforme de Mathias Corvin en 1467 217ALEXANDRU CIOCÌLTAN, Erneutes Brasov et dans la de Bârsa dansun document de 1496 221FLORINA CIURE, Relations commerciales entre Venise et la Transilvanie auXVIe sicle 225GHEORGHE Documents inédits du rgne de Matei Basarab 249CRISTIAN LUCA, EUGEN Nouveaux documents concernant lesmissionaires catholiques dans la Valachie et la Moldavie l'époque de MateiBasarab et Vasile Lupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271COMPTES-RENDUS ET NOTES BIBLIOGRAPHIQUES 279IN MEMORIAM GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309ABREVIATIONS 313

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XXII, 2004

CONTENTS

THE REIGN OF STEPHEN THE GREAT (1457-1504)

STEFAN S. GOROVEI,Maria Asanina Paleologhina, Princess Of Moldavia" (I) 9CONSTANTIN REZACHEVICI, Stephen the Great, Ivan Sofia Tominicina(Palaeologus) Elena Stefanovna - Dinastic and Political Relations 51MARIA MAGDALENA SZKELY, Putna Monastery As «Lieu De Memoire» 73

Messianism and eschatology during the time of Stephen the Great 101IONEL CANDEA, Religious Edifices at Cetatea and Suceava 117NAGY PIENARU, Moldavia and the Crimean Khanate. 1484-1492 125STEFAN ANDREESCU, A New Genoese Document about Stephen the Great 133EUGEN DENIZE, Stephen the Great's Image in Marino Sanudo's I Diarii 137

VIRGIL CIOCILTAN, The political meaning of the of Saint Nicodimof Tismana 153

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1-315

www.digibuc.ro

VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Forms of Representations of the Conceptof Person " 169ALEXANDRU MARES, The End of the World (years 7000-8000) in Slavo-Romanian and Romanian Texts from the 15th - 18th centuries 193IVAN BILIARSKY (Sophia), MOJIHTBM HA COH and the ritualof coronation 209

DISCUSSIONS AND DOCUMENTS

PAKUCS, A Reform of Mathias Corvin from 1467 217ALEXANDRU CIOCITAN, Social Uprisings in i Countyreflected in a document from 1496 221FLORINA CIURE, Commercial Relations between Transylvania and Venice inthe century 225GHEORGHE Unpublished Documents from the Reign of Matei Basarab .... 249CRISTIAN LUCA, EUGEN ZUICA, New documents concerning the CatholicMissionaries in Wallachia and Moldavia during the reign of Matei Basarab andVasile Lupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271REVIEWS AND BIBLIOGRAPHICAL NOTES 279

MEMORIAM ION GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309ABBREVIATIONS 313

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CEL MARE

MARIA ASANINA PALEOLOGHINA,

DOAMNA MOLDOVLAHIEI

STEFAN S. GOROVEI

Cronica cea mai veche a Tärii Moldovei - de la Bistrifa, pentru unii;pentru - povestind domniei lui Mare, da, pentru anul 1472, o

anul 6980 (1472), luna septembrie 14, luat voievoddoamnä, pe cneghina Maria de la Mangop"1. Evenimentul este relatat sec, altecomentarii, imediat dupä marele cutremur din 29 august 1471, petrecut vremea când

comunicari - cu titlul Cásátoriile imperiale ale lui Mare. Maria deMangop - au fost prezentate cadrul Filialei a Comisiei de Heraldica, GenealogieSigilografre a Academiei din 12 iunie 2001 decembrie 2001. Textul de

reprezentand o mai concentrata, a fost citit din 23 ianuarie 2002 aProgramului de cercetari privind de la Institutul de IstorieN. din Bucuresti titlul Moldova Mangopul. 1. Doamna Maria). Pregatindu-1 pentrutipar, constat cu ca unele concluzii sunt identice cu acelea comunicate ulterior de ThierryGanchou Minghiras, Un nouveau document propos d'Alexios de Théodoro-Mangoup,vol. inchinare lui Petre la 80 de ani, de Paul CernovodeanuGheorghe 2003, p.111-118.

Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu,Bucuresti, 1959 continuare: slavo-române), p.8 (textul 17 (textul romanesc).Cronica moldo-germana (ibidem, p.30) capitolul de sub anul 1471.

cronica nu era cunoscuta N. a dat acelasi reper cronologic, rezultat dinscaderea 6980-5509 (pentru luna septembrie), dupa cum se credea la vremea redactarii sintezeisale (cf. N. Istoria românilor, Cavalerii, ed. Ingrijita de Stela Cheptea VasileBucuresti, 1996, p.127, n.31). Aceasta datare este acceptata de Andreescu,

de la Cronica moldo-germana socotind ca ea ar coincide ridicarea scaunul de laMangop a lui Isac, fratele doamnei Maria - Andreescu, Politica a Moldovei:

Mare Mice" (1996), idem, Din istoria Negre (Genovezi,pontic secolele XIV-XVII), Bucuresti, 2001, p.124, n.23. cronologia interna a

acestui izvor nu este intotdeauna corecta; astfel, Caffei este asezata capitolul anului1474 (Cronicile slavo-române, p.32) data Mariei de Mangop - 19 decembrie 1477 -devine data casatoriei Maria-Voichita (ibidem, p.34) ! datarea cum dininterpretarea celui mai vechi letopiset. Trebuie, se observe cas-a zi de mare sarbatoare - Cruci - zi care se posteste suntoprite cununiile. 1472, aceasta zi a luni; 1471, a

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 9-50

www.digibuc.ro

10 S. Gorovei

sedea la imediat descrierii rdzboiului din noiembrie-decembrie 1473, purtat cu mare impotriva lui Radu Frumos al Tärii

la incheierea a avut parte de ofrumoasd" din partea mitropolitului a der bisericescm; asemenea primirisunt descrise, mai ca aceeasi cronica a curtii luiMare spune domnul capitala sa biruinta de la Vaslui, «i-au iesitin mitropolitii preotii [...] pe

Este o veritabild entrée royale", care trebuie loculcercetare privind acest gen de manifestäri ale Puterii istoriaPentru a completa cadrul cronologic, trebuie addugat de aImpotriva lui Radu cel Frumos prin aceasta împotriva Imperiului otoman,$tefan Mare fäcuse sä se scrie un Tetraevanghel a Insemnare dedicatorie,

din 17 iunie 1473, se intituleazd Binecinstitorul de Hristos iubitorulvoievod, domn al prii Moldovlahiei"8.

2 Cronicile slavo-române, p.8 (textul 17 (textul Traducerea dinforma la vedere textul

termenul care contextul surselor slavone nu - socotesc maitraducere, pdstrarea, limba a termenului V., acest sens,

Dumitru Nastase, Necunoscute" ale izvoarelor româneti, XXX, 1993, p.483-497 bibliografia); idem, tefan Mare SMIM, XVI, 1998, p.65-102.

recentele consideratii ale d-lui Radu G. PAun - L'idée impériale les anciennes chroniquesroumaines. Repères pour histoire impossible, Studia Pontica", par Ivan Biliarsky(Méditerranèes". Revue de l'Association N° 26-27, L'Harmattan, 2001), p.175-213 - rezerve cu privire la fond, (mai ales) la forma care au fost prezentate.

Cronicile slavo-române, cit.acelasi pasaj, se spune, a dat un mare mitropolifilor

vitejilor (ibidem), ce pe de o parte, i-au cei doiepiscopi - Roman pe de parte, acestia din urmA erau socotiti

Faptul este cert documentat pentru episcopul de (cf. Scarlat Porcescu,Episcopia Romanului, 1984, p.32-43).

Cf. Grigore Ureche, Letopisepil Tárii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,1958, p.102 victoria Vaslui): ca unui

6 Cronicile slavo-române, p.9 (textul 18 (textul aici, am tradusprin unicul echivalent romanesc, conform observatiilor din nota 2. Ca la 1473, a

oferit un mare mitropolifilor vitejilor tuturor boierilor de la mare la mic"(ibidem).

V., de exemplu, Bernard Guenée, F. Lehoux, Les entrées royales françaises de 13281515, Paris, 1968; Lawrence M. Bryant, La cérémonie de Paris au Moyen Age,Annales ESC", 1986, 3, p.5I3-542; idem, The King and the City in the Parisian RoyalCeremony: Politics, Ritual, and Art in the Renaissance, Genve, 1986; Ralph E. Giesey,de pouvoir dans les royaux en France, Annales ESC", 1986, 3, p.588-591.

8 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare,Bucuresti, 1958 continuare: Repertoriul), p.387-388. Textul contine termenulca atare traducerea Am procedat la fel ca cazul anterior (cf. supra, n.2). Cuprivire la aceast manuscris, Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui tefan Mare(1943), idem, Oameni de ed. $tefan S. Gorovei Maria Magdalena Székely,Bucuresti, 1997, D. Nastase, Ideea imperiala Tárile Române. Geneza eiraport cu vechea (secolele X1V-XVI), Atena, 1972, p.10; idem, Mare

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahier 11

acest context se cuvine a aminti chipul care despre casatoria luiStefan cel Mare cu Maria de Mangop se a§a-numita moldo-

Anul 6980 (1472) septembrie 14, luat voievod sotie, pe Maria dinMangopo; era acolo o cu de Perecop"9.

o convietuire relativ 6985 (1477), decembrie 19, a raposatroaba lui Dumnezeu, doamna Maria de la Mangop"10. A fost ingropata necropolaprinciara de la Putna, sub o lespede de gresie care da aceea§i a mortii pentrumormântul ei s-a lucrat un somptuos acoperamânt, a carui inscrippe brodataprecizarile ca doamna a murit vineri, la ceasul al 5-lea din zi"1 .

Stirile interne despre aceastä printesa care a fost vreme de cinci ani trei lunilui cel Mare doamna Moldovei se reduc la atâta: nici un document - dintre

cele cunoscute acum - nu-i aminte$te numele; nici o broderie liturgica, nici o cartede cult, nici o de argintarie, nici o icoana nu pare sa-i numele,

noastre; nici o danie nu pare se facut numele lui voievod aldoamnei sale Maria intervalul 1472 - decembrie 1477.

Se mai pot totu§i, surse: o mentiune din pomelniculi o aflatä la Grigoriou de la Athos. Ambele au devenit,

ultimele decenii, controversate, ca data a printesei Maria Moldova.incep, deci, cu aceste elemente.

Un paragraf din capitol al celebrului pomelnic bistriteanrudeniile muntene mangopiene ale lui cel Mare. Ca efect al unor transcrieri,

regrupari ulterioare, acestui paragraf - pe care avem versiuneastabilita spre mijlocul veacului XVI" - nu mai pastreaza aspectul initial, astfelnumele lui Radul voievod i al doamnei lui Maria" (marginal: Muntenii") precednumelor caracterizate marginal drept ai Mangupului", devi cele doua evocatede aceste rude s-au succedat sens invers. continutul respectivului paragraf:

Pomeneste, Doamne, sufletul robilor täi: al luiRadul voievod al doamnei lui Maria. Al lui Manoilal doamnei lui Ana. Al lui Avraam, al Anei, al lui Isaac,al lui lacov, al lui Melhisedec, al lui David".

cit., p.69 n.21); Claudiu Paradais, ale la Iasi,1988, p.353-371 (la p.362, traducerea dedicatorii foloseste termenul

Cronicile slavo-române, p.170 (textul 179 (textul românesc). acest caz,editorul a tradus czarstwo ... krzesczianczy" prin desi, consecvent celeilalte

trebuit sa dea crestin" sau macar domnie ! V. D. Nastase,Mare cit., p.81.

Cronicile slavo-române, p.18. Cred textul slavon p.10) se latraducere: Maria doamna de la Mangop". Virgula e de asezat doamna" -e preferabil

!

ltRepertoriul, p.247-248. Claudiu Paradais, op. p.583-585.12 Repertoriul, p.290 (traducerea româneascd a omis vineri"). Explicatia

monogramelor din broderiei e partial eronatä - mai departe, In text. V. ClaudiuParadais, op. p.267-273.

Damian P. Bogdan, Letopiseful de la la plus ancienne deschroniques roumaines. Sa langue, RESEE, 6, 1968, 3, p.499-524.

Pomelnicul Bistrifa, publicat de Damian P. Bogdan, Bucuresti, 1941, p.50(textul 86 (textul românesc). Cu privire la a se vedea criticile foarte severeformulate de Petru Caraman studiu care, din a lumina tiparului la mai de

www.digibuc.ro

12 S. Gorovei

Icoana de la Grigoriou a Maicii Domnului - Hodighitria Pantanassa- are o inscriptie limba nici o precizare cronologica:

RugAciunea binecredincioasei doamneMaria Asanina Paleologhina,

doamna Moldovlahiei.

Absenta precizari cronologice, pe de o parte, interpretarea unorinformatii cu privire la rolul unui Alexandru voievod restaurarea mänastirii pe la

pe de parte, m-au determinat, (1974), presupun ar puteavorba de fiul lui Mare (mort la 26 iulie 1496), 1489Constantinopol; context de obscuritate succesiune aparent deidei, Maria Asanina Paleologhina devenea, acest chip, sotia lui Alexandru voievod".Din aceleasi motive, ipoteza mea de acum trei decenii a putut unor istorici caaträgatoare

de veac redactarea lui:. Cum nu trebuiesc editate vechile manuscriseRIS, I, 1996 (Iasi, 1997), p.563-591 1997-1998 (Iasi, 2000), p.479-506. Observatiile

regretatului slavist iesean nu informatiile propriu-zise, degenealogica ale pomelnicului, editia de slavistul bucurestean.

G. Millet, J. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chrétiennes dePremire partie (a doua nu a mai niciodatä !), Paris, 1904, p.175. asupra acesteiinscriptii a atras atentia G. 1913, donatoarea nu poate alta Maria deMangop (G. Bals, Sfântul Munte, BCMI, VI, 1913, p.49).

16 G. Millet, J. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chrétiennes de l'Athos, p.175.$i alte locuri se aceeasi informatie care, dau seama acum, ar posibil seraporteze la Alexandru Läpusneanu.

S. Gorovei, biografie nescrisa: Alexandru voievod, MI, VIII, 1974, 2,p.15-17; idem, Bucuresti, 1976, p.70-71. chip cu totul surprinzdtor, textul publicat1974 a fost preluat - fdra mentionarea autorului cu titlul usor modificat: nescrisa:Alexandru voievod - de revista Historia", an. 2, nr.22, august 2003, p.25-27.

V., de exemplu, Andrei Pippidi, bizantina Tárile Românesecolele XVI-XVIII, Bucuresti, 1983, p.150 (ed. Bucuresti, 2001, p.214): Nu se poate spunedeocamdatä supozitia corespunde adevdrului. Trebuie izvoareleinterne n-au socotit necesar releve aceastä imprejurare". Dar alte - mult mai

pentru istoria - au nerelevate de izvoarele noastre interne ?! Totusi, ipoteza acontinuare ispititoare, de vreme ce autorul continuat pe vechiul ideea

Ar putut sora fratilor Toma Gheorghe Asanis-Paleologos, din Corint refugiati laNapoli la secolului al XV-lea" - ibidem, n.37). Recent, Matei Cazacu, Stratégiesmatrimoniales et politiques des Cantacuzéne de la Turcocratie (XV-e - XVI-e sikles), RER,XIX-XX, 1995-1996 (Iasi, 2000), p.160. Ca o curiozitate, mentionez concluzia la care ajunsese

profesorul C. Cihodaru, anume cel Mare avut doi omonimi Alexandru,unul ramas la Bistrita 1496) unul plecat la Constantinopol, care

www.digibuc.ro

Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 13

Pe de altä parte, 1987, o a fost formulata pentruidentificarea acestei Maria Asanina Paleologhina; anume, studiind dinastice aleprincipilor munteni, Andreescu s-a läsat ispitit de o altä aträgatoare solutie,

inscriptia nedatatä a icoanei de la Grigoriou de faptul cä cercetäri recente [evorba de cartea din 1986 a d-lui Petre Nästurel - n. au stabilit legaturile lui

cel Mare mänästirea Grigoriu de fapt din preajma anului 150e9; orcontinua Andreescu demonstratia sa de acum 17 ani - 1500 este tocmai când,dupä 27 de ani de auritä captivitate moldoveneascâ, a murit roaba lui Dumnezeu, MariaDespina, doamna domnului Radul voievod, domnul Ungrovlahiei", Ingropatä deginerele ei, vodä, cu cinste mänästirea lui de la Putna"20. Dupä aceste douäpremise - concluzia, sugeratä de axul" constituit de anul 1500, relatie directämoartea doamnei Maria Despina a Ungrovlahiei: «De ce sä nu admitemmoment fiica ei, Doamna Moldovlahiei", a trimis la Grigoriu, chip deicoana discutatä, probabil un de familie, pästrat din generatie generatie ?»21. Deaici, o concluzie, aceeasi ipotetick plasatä contextul potrivit:«Adaosul Despina" nu interpretat ca un indiciu pentru o obârsie

a printesei muntene. Ea putea la fel de bine sä o grecoaica sä aibä oimperialä bizantina»22. Indoialä, aceastä ipotezä a fost sugeratä

colegului prietenului meu de o alta, atunci mai veche patru ani, apartinândcolegului prietenului nostru comun, d-1 Andrei Pippidi; anume, referindu-se la aceleasi

ale lui Mare, d-1 Pippidi a pus pe Maria Despina aUngrovlahiei cu Manoil doamna lui Ana" din pomelnicul Bistritei; socotindu-i pe

din urmä ca pärintii doamnei Maria Despina, d-sa a identificepe Manoil un magnat bizantin din Peloponez, Manuil Buchali" (Bochalis)23.

studiul acum voi reveni asupra acestei chestiuni, nu aici, asupraacestei identificari, pe care d-1 Matei Cazacu a urmat-o24, apoi Pippidi a

d-1 Cazacu s-a Indreptat spre o identificare, cu nu mai putin celebrul

cdsätorit cu Maria Asanina Paleologhina (C. Cihodaru, la tronul Moldovei anii1504 1538, XIV, 1977,

Andreescu, dinastice ale domnilor (secolele XIV-XVI),istoria coordonatori Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian,

1987, p.675-684; aici, p.679.Cronicile slavo-române, p.31.

21 Stefan Andreescu, op. cit., p.679.22

Andrei Pippidi, op. p. 150, nota (ed. - p.213, unde nu sefaptul autorul a renuntat, între timp, la identificare , cf. infra, n.24).

24 Matei Cazacu, op. cit., p.159, trimitere la idem, Les parentés byzantines etottomanes de l'historien Laonikos Chalkokondyle (c.1423-c.1470), Turcica", XVI, 1984, p.95-114; aici, p.109 genealogiile de p.102-105, este vorba de Manuel Bochalis ca ginere allui Gheorghe Paleolog Cantacuzino, dar numele acestuia (soria lui Bochalis) nu e mentionat:ipotetica identificare cu Ana se bizuie tocmai pe informatia pomelnicului de la Bistrita !

25 comunicarea prezentatd la cel de-al Simpozion de Studii Genealogice13-15 mai 1993): Un document publicat de Sathas dovedeste Manuil [Bochalis], rdnit prins

a fost executat la Constantinopol 1476, sa primea pensie la Venetia,situatie greu de imaginat pentru fosta a domnului Tarii - Andrei Pippidi, Falsegenealogii bizantine din constantinian, AG, I (VI), 1994, 3-4, p.107-108. Documentul

www.digibuc.ro

14 S. Gorovei

Manuel Cantacuzino, Gin26. Spun, de la ambele stau sub unmare semn al improbabilitatii, din cauza numelor, cunoscute, ale sotiilor celor doiManuel : Eugenia, cazul lui Bochalis27, Maria, cazul lui Cantacuzino28. ceea cepriveste identificarea ipoteticd a d-lui Andreescu, socotesc ea se de la sineatunci când punem aldturi textul nedatat al inscriptiei de la Grigoriou acoperämântulde mormânt de la datat pecetluit cu monogramele Asanilor Paleologilor,elemente asupra revin imediat.

Cercetärile mele din ultima vreme - inlesnite de stagiul de documentareGrecia (noiembrie 2000 - mai 2001), oferit de Fundatia Alexander S. Onassis" -

azi, rectific afirmatia fäcutä cu titlu de acum trei deceniicer iertare colegilor de breaslä care vor sä clädeascd alte ipoteze pornindtocmai de la aceasta. Märturisesc, de asemenea, gândul unor posibileeronate nu m-a tot lungul acestor ani am plecat spre Grecia cu dorinta dea limpezi dosar Maria de Mangop. Sunt fericit pot prezint acumrezultatele acestei lungi, anevoioase extrem de complexe cercetdri29, desfäsurarea

segmente ar fost imposibil de sprijinul devotat al sotieimele.

Pe ce munca avansa informatiile se extindeau,repede inchipuire, prin conexiunile interferentele care se intrevedeau,

ne-am pus nu o Intrebarea subiectul sine va un asemeneaefort, o asemenea desfäsurare de forte incercarea de a cuprinde aspecte atât de variate

de d-1 Pippidi pentru retragerea mai vechii sale ipoteze genealogice din 26 iunie1476 a fost publicat de C. N. Sathas, binecunoscuta sa colectie Documents inédits relatifsl'histoire de la au Moyen VII, Paris, 1888, p.15; Manuel Bochalis, unul dintre aceinobiles Peloponnenses" care luptaserd fortiter et fideliter" pentru Venetia, avusese uningrozitor: excarnificatus proiectus fuit elefante dilaniandus"; copiii detineau quasdam[...] possessiones in territorio nostro Mothoni" primeau anual 300 de hiperperi; acum,ceruse un ajutor suplimentar (va 15 ducati) pro maritatione alterius filiarum suarum, jam

legitime et desponsate". Pentru numele lui Manuel Bochalis - nementionat acestdocument - infra, n.27.

26 Comunicare scrisoare din 29 ianuarie 2001 (data postei).27 Sphrantzes, ed. Ricardo Maisano (Corpus Fontium Historiae Byzantinae, XXIX,

Series Italica), Roma, 1990, p.163,28 Teodor Spandugino (Spandounes) Cantacuzino, urmasul unui frate al lui Manuel

Cantacuzino - cf. Theodoro Spandugnino, Patritio Constantinopolitano, De la origine delilmperatori Ottomani, ordini dela corte, forma del guerregiare loro, religione, rito et costumi delanatione, ed. C. N. Sathas, Documents inédits l'histoire de la au Moyen Age, IX,Paris, 1890, p.157 (nu am putut folosi recenta traducere editatä de profesorul Donald M.Nicol - cf. Ovidiu Cristea, SMIM, XIX, 2001, p.322-323); Donald M. Nicol, The ByzantineFamily of Kantakouzenos (Cantacuzenus), ca.I100-1460. A Genealogical and ProsopographicalStudy, Washington, D.C., 1968, p.201.

29 Sunt recunoscdtor d-nei Vera Tchentsova (Moscova) d-lor Ion M. Cantacuzino(Paris) Dumitru Nastase (Atena) pentru informatiile pe care mi le-au comunicatpromptitudine amabilitate.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna (I) 15

uneori destul de de subiectul propriu-zis). Nu am putut gasi un altdecât acela afirmativ, justificat putin de faptul anii când Maria de Mangop a fost

lui Mare doamna Moldovei tocmai rastimpul cândstrdlucitul nostru principe rupe legaturile cu Poarta (1473) porneste rdzboiul de 13

extinde cu fermitate controlul asupra Valahii", mareade la Vaslui (Podul ianuarie 1475, a câmpul de

luptä de la Razboieni (Valea iulie 1476, meritul de a dintretrei români din cuceritorul Constantinopolului a trebuit piece, el, o

decisiva.

vom monografiile Inchinate Mare, sinteze, tratatestudii, informatii despre familia apartinea Maria de Mangop, nu vom

mare sau, mai bun caz, vom afla discordante. Nu stämea sä un catalog" al istoriografice despre acest personaj aproapenecunoscut. doar câteva opinii, risipite veacurile XIX

Înainte de de istorie româneasca, episcopul Melchisedec a datinformatii pe care s-ar putut bizui originilor Mariei de Mangop.

Vizitând Putna vara 1883, a de mormânt acesteidoamne, i-a transcris inscriptie a atras atentia asupra celor mai importante elemente:La colturi, are pajura cu capete, altecolturi, monograme ca simbole originii din o familie a

Copiate de pictorul Epaminonda Bucevschi, aceste treisimbole" au fost reproduse Din nici niciobservatiile episcopului Melchisedec - despre coroana bizantina" de pe capul doamneiMaria, despre pajura bizantind cu capete" despre monogramele care atestädescendenta din o a bizantini" - nu au avut, se pare, mare ecou.

Unui alt istoric aproape uitat, lui Alexandru Papadopol-Calimach (1833-1898),i se datoreaza, probabil, cea dintâi Incercare de investigare a istoriei Mariei de Mangop.

expresia d-lui Leon $imanschi - Leon $imanschi, Dumitru Agache, Moldovaanii 1469 1473 : program de guvernare conjuncturi XXXV, 1998,

p.18 (nota cu asterisc), unde se anuntä studiul nostru urmätor, moldo-otonian de 13 ani(1473-1486), aflat acum mss. dezvoltat mai multe

31 Episcopul Melchisedec, vizitá la biserici antice din Bucovina,RIAF, fasc.II, 1883, p.260, text traducere (din care, au fostomise luna ziva); väleatul 6985 a transpus 1476; indicatia doamna Maria a muritvineri, 19 decembrie, ar putut sä determine de atunci fixarea 1477, adevär,19 decembrie a vineri, tirnp ce anul anterior (1476) a joi !

32 Ibidem, p.259 mea). 1888, V. A. scria despre acest acoperämänt: inopuse crucis, acvila la celelalte monograme. Cred se poate

in primul monogram dar nu ne pe al II-lea" (Miron Costin, Opere complete,II, Bucuresti, p.562). preceda, astfel, aceastä descifrare pe O. Tafrali(V. mai departe, text).

La aceluiasi volum al RIAF, Tabela 14.

www.digibuc.ro

16 S. Gorovei

Zece pagini din amplul studiu despre domnita Olena (Elena), fiica luiMare la Moscova, sunt consacrate acestei doamne, familiei patriei sale34.Pentru Papadopol-Calimach, doamna Maria era fiica lui Isaac de la Mangop, din familia

Comneni, care domneau la Trapezunta care fundase Imperiul Trapezunteila 1204"35.

1904, N. scria aceste cuvinte despre principii de la Teodoro sauMangup: Neamul stäpânitorilor acestora era de mare obârsie: dintâi dintreAlexie, venise din Trapezunt, unde a fost, 1461, greceascd. Elurmasii au purtat pe cap haine pe care se desfdcea de aurvulturul cu capete36. Alexie mai dintre cari luastäpânire Mangupul. el se care avea un frate Alexandru. Isacstatea din 1471 strânse domnul Moldovei [...]. Sora lui Isac [...],Maria, ajunse Suceava"37.

Pentru A. D. Xenopol, Maria era fiica lui Olubei, fiul lui Alexis dinTrapezunt", de din neamul Comnenilor, caci o a acestei familii seretrdsese acea peninsula [ = Crimeea] aderea Trapezuntului sub domniaturcilor"38.

räscruce a publicarea, cu un amplu comentariu, a faimoasei broderiicare a acoperit cândva mormântul acestei printese39; Orest Tafrali are meritul de adescifrat primele mesaje imperiale ale - acvila monogramaPaleologilor - pe baza a putut afirma apartenenta printesei la familia imperialdbizantind, pastrând inrudirea cu Comneni ai Trapezuntului40. Chiar

Alexandru Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata Constantin XIIPaleolog, domnita Olena, domnului Moldovei Mare. 1472-1509, extras dinAARMSI, s.II, tom.XVII, 1895, p.105-115.

p.106.36 Comneni din Trapezunt foloseau ca vulturul un singur cap,

nu pe acela bicefal ! Existenta pajurei capete pe acoperdmântul de mormânt al doamneiMaria arata de la sine ce trebuie cautatä originea imperiali a printesei, ce nuexclude (mai vechi sau mai noi) cu trapezuntini.

N. lorga, Istoria lui Mare (1904), Bucuresti, 1966, p.116 262, n.134: Sespune despre Maria era sora lui Alexandru acesta era frate Isac. Cu totii par Fiji lui

chipul acesta s-a stabilit Maria era fiica lui Olobei. V. jos, text.A. D. Xenopol, románilor din Dacia ed. IV, editie critica publicata

sub ingrijirea lui Al. Zub, vol. II, ed. Nicolae Stoicescu, Bucuresti, 1986, p.337. (n.44)numai pe Emile Picot, Chronique d'Ureche, p.112. Va de informatiilor, de la

1888-1893, la cea din 1896-1912 apoi la aceea data de I. Vladescu 1925-1930 care astat la baza celei de-a patra editii.

O. Le byzantin et roumain du Monastère de Poutna. Texte, Paris, 1925,p.51-55. Sub acelasi titlu, O. Tafrali a prezentat o comunicare la Académie des Inscriptions etBelles Lettres din Paris, din 14 septembrie 1923, prezidata de Salomon Reinach(Académie des Inscriptions & Belles Lettres, Comptes rendus des séances de 1923, Paris,1923, p.365-372), ca va publica une étude détaillée" (p.372), care e tocmai marealucrare din 1925 (text album). acelasi an 1925, acoperämântul de mormânt al Mariei deMangop a fost prezentat la Expozitia de româneascd de la Paris - cf. deroumain ancien & moderne, Paris, 1925, p.27 (comentariul lui Henri Focillon), 48 (catalog)

nenumerotatd.O. Tafrali, op. cit.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 17

descifrarea celei de-a doua monograme s-a dovedit eronata41 chiar daca incercarea sade a deschide o perspectiva noua istoriei politice a lui cel Mare42a fost la vremea aceea43, faptele stabilite de bizantinistul român au iarlucrarea sa - text album - este aproape opt decenii, de neInlocuit.

Constantin C. Giurescu a ocolit elegant punctele controversate, lanivelul Maria de Mangop era de neam fostiistapânitori ai Bizantului. Familia ei cârmuia [...] Mangop, Crimeia"44. 1938,N. lorga o pe Maria de Mangop ca Comnena, Paleologa"45. Compildnd

anterioare, Alexandru V. Boldur scria - cu stilul" inconfundabil - despre oreprezentantä a dinastii bizantine Paleologi Comneni (dinTrebizonda). Crimeia exista atunci o posesiune bizantina Mangup,

de Isac. Fiica acestuia Maria a devenit sotie a domnului moldovean"46.Asemenea afirmatii sunt cu totul surprinzatoare neasteptate din partea unui istoric bineorientat istoriografia rusk seama de faptul tocmai unii istorici rusi au adus -cum voi imediat - limpezirile cele mai importante, vreme de celal doilea mondial.

monografia consacrata marelui domn acelasi an cu carteaAlexandru V. Boldur la Madrid, d-1 Manole Neagoe Maria venea din cetateaMangopului, unde urmasi ai greci"47 jar pe dintre fratii ei,amestecat treburile politico-militare din 1475, numea, simplu direct, AlexandruComnen"48. lucrare similara, 1982, Nicolae mentionaprincipatul greco-genovez Mangop, condus de urmasii Comnenilor din Trapezunt"49.Un an mai d-1 Andrei Pippidi desemna pe fratele Mariei de Mangop al aceluiAlexandru Comnen" cu numele de Isac Gabras"50, revitalizând o teorie care niciodatanu a avut prea multi adepti despre care va vorba mai

Trei autori s-au ocupat, de fapt, mai serios de familia Mariei de Mangop:N. I. C. Filitti Marcel Romanescu Se

Acolo unde Tafrali a citit Marias, numele este, de fapt, Asanis; mai departe, text.42 Ce mariage avait certainement un but politique. Etienne le Grand avait peut-étre

conçu de devenir prétendant au trône de Byzance, si les Turcs venaient battus etrepoussés hors d'Europe" (O. Tafrali, op. p.54).

V. replica Generalului Radu Rosetti, Une supposition sur la politiqued'Etienne le Grand, RHSEE, IV, 1927, 11-12, p.320-325.

Constantin C. Giurescu, românilor, ed. Bucuresti, 1940, p.103. Pasajulse identic Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, Bucuresti,1976, p.186.

N. lorga, intinderea spre räsäril a Moldovei lui Mare. Cu prilejul uneiAARMSI, s. t.XX, 1938, p.315; reluat idem, Studii asupra Evului

romänesc, ed. Papacostea, Bucuresti, 1984, p.306.Alexandru V. Boldur, Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de

Madrid, 1970, p.354.Manole Neagoe, Mare, Bucuresti, 1970, p.91.

48 Ibidem, p.125.Nicolae Grigoras, Moldova lui Mare, Iasi, 1982, p.140.Andrei Pippidi, op. cit., p.148 (ed. noua -p.211).N. Contribution l'histoire de la seigneurie de Theodoro-Mangoup en

Crimée, BZ, 53, 1935, p. 20-37.

www.digibuc.ro

18 S. Gorovei

pentru istoria a principatului, studiul din 1929 al Virginiei Vasiliu(Sacerdoteanu)54. Dar contributiile cele mai serioase mai importante la istoriaprincipatului a familiei domnitoare de la Mangop - se va vedea cât de nepotrivitä eaceastä numire, care e aceea - apartin istoricilor rusiN. V. Malickij55, A. A. Vasiliev56 A. V. Soloviev57. Din acestora au

- din de - practic nefolosite, nepuse lacontributie cum se cuvine, nu chiar total necunoscute (precum studiul fundamentalal lui Malickij).

desacirea firelor care duc acelasi timp, la de la Maria deMangop informatiile oferite de izvorul autentic contemporan vremii sale:acoperämântul pregätit pentru mormântul doamnei, operä de care, ultimeledecenii, a fost atentia rnultor bizantinisti europeni americani (nu, pentru istoriapersonajului dupä cum voi la locul potrivit), astfel se poate spunemajestuoasa broderie a fäcut o adeväratd internationalä.

lnscriptia chenarul care gisant"-u158 printesei nu-idecât numele de calitatea ei de doamnä a lui lo

voievod". realitate, magnifica mult multe elemente caredespre identitatea personajului, dar mesajul este transmis

Cele patru ale acoperdmântului sunt ornate câte un medalion:stânga sus dreapta jos, medalioanele vulturul bicefal aripile

o capete; dreapta sus stânga jos, se aflä câte o monograrnd stilbizantin. Monogramele bizantine reprezintä un fenomen cu totul exceptional al

C. Marie Paléologue (t 1477), épouse d'Efienne le Grand, prince deMoldavie, Bucuresti, 1937, 7 p.

Marcel Romanescu, Paleologii, Hrisovur, III, Bucuresti, 1943, p.93-100la p.99).

Virginie Sur la seigneurie de Tedoro" Crimée au XV-el'occasion d'un document, Mélanges de Roumaine en France, 1929,partie, p.301-336.

N. V. Malickij. noLeningrad, p.3-47.

56 Alexander Alcxandrovich Vasiliev, The Goths in the Crimea (Monographs of theMedieval Academy of America, Cambridge, Massachusetts, 1936.

A. V. Soloviev, no ucmopiuA. A. Vasiliev, Goths in Crimea ..., Seminarium Kondakovianum-, IX,

p.93-104. 0 prezentare a acestor a dat B. Bogdan, V. 1940, p.363-367 extras, de pagini, titlul Afangupul in lumina unor noi - cf. OvidiuBibliografia a Negre 1996.(se numai extrasul, publicatiei care a adapostit textul).

58 Acoperarnântul de al Mariei de Mangop a fost demult considerat un gisant"brodat de mai pura traditie imperiala bizantina - cf. André Grabar, Le du gisant" dansl'art byzantin, Cahiers archéologiques", 29, 1980-1981, p.143-156 p.I52-154). 0

directie de cercetare se deschide, din aceasta perspectiva, pentru istoria puterii Moldovamedievala, de faptul asemenea piese sunt cunoscute din trei momente fundamentaleale istorii: domnia lui stefan eel Mare, epoca Movilestilor domnia Vasile Lupu. V.Maria Magdalena Székely, - de acest tom.

www.digibuc.ro

Asanina Moldovlahiei" 19

bizantine general (find atestate din perioada timpurie a imperiului)cu deosebire a vremii spun - nu daca a mai fostspus monogramele acestea pot privite ca eclzivalentul bizamin al heraldiciidin apusul Europei. Expresivitatea extraordinard este decaracterul criptic - ilustrând simbolica mentalitatea suprarafinatä abizantinilor - care foarte adesea descifrarea (exact ca cazul stemelordin heraldica europeand). Daca privim doamnei Maria ca pe un scutheraldic, regäsim pajura ceea ce ar cartierele 4 - care transmitintotdeauna, scut sfertuit de acest gen, mesajul cel mai important -monogramele ceea ce ar fi cartierele 2 3. cartierul" 2 - dreapta sus - seaflä o monogramd (Fig.1) ca un alfa majuscul,Tafrali a propus descifrarea al Mariei"60. Istoricul rus A. V. Soloviev,recenzia pe care a fdcut-o 1937 clasicei a lui A. A. Vasiliev despre gotii dinCrimeea, anul anterior, a demonstrat, prin descifrarea arespectivei monograme se obtine numele Asanis61. Zece ani mai - se pare,independent de Soloviev - Gabriel Millet a dat, prin raportare la icoana de laGrigoriou, aceeasi solutie; descriind monogramd, care semble avoirles archéologues", Millet o descifra dupa cum meazä: Remettez le sigma a l'endroit,cherchez H dans la barre du haut, vous lirez ACANHC"62. Monograma din tierul" 3nu comportä nici o controversä: e aceea a ultimei familii domnitoare a Imperiul Romande Räsärit, Paleologii; ea se pe tot imperiului, din XIII lasfärsitul lumii bizantine prin ultimii ei reprezentanti: pe monede, pe piese de argintarie,pe broderii, pe pergament, sculptatä piaträ marmurä, gravatä pe ceramick ziditädin rosiii unor ziduri de aparare63.

Din bogata bibliografie a acestui domeniu extraordinar de pasionant, citez aici doarin speranta unei viitoare a cercetdrii: Viktor Gardthausen, Das alte

Monogramm, Leipzig, 1924; Vitalien Laurent, Monogrammes byzantines pour un hommage,39-40, 1972-1973, p.324-341; Walter Fink,

Neue Deutungsvorschläge zu einigen byzantinischen Monogrammen,Herbert Hunger zum 70. Geburtstag, herausgegeben von W. Flörandner, J. Koder, O. Kresten,E. Trapp, Viena, 1984, p.85-94; Werner Das Monogramm-Siegel eines Theodoros DukasSynadenos der frühen Palaiologenzeit, Jahrbuch der österreichische Byzantinistik", 40,1990, p.271-273; idem, Monogram, Reallexikon zur byzantinischen Kunst, herausgegeben vonMarcel Band VI, Lieferung 44, Stuttgart, 1999, co1.589-614 alte lucrdri). V.Erica Cruikshank Dodd, Byzantine Silver Stamps [= Dumbarton Oaks Studies, Washington,1961 (pentru secolele VI-VII). Pentru uneori insurmontabile, intämpinate indescifrarea monogramelor bizantine, cf. Walter Fink, op. cit. Werner Seibt, Marie Luise Zarnitz,Das byzantinische Bleisiegel als Kunstwerk. Katalog zur Ausstellung, Viena, 1997, p.108-109,124-125 mai 177.

O. Tafrali, op. cit., p.52.A. V. Soloviev, op. cit., p.95-96. Concluziile lui Soloviev au fost receptate de Marcel

Romanescu, op. cit., p.94-95, de Damian P. Bogdan, op. cit., p.364, care au fost inuitare!

62 Gabriel Millet (avec la collaboration de des Ylouses), Broderies religieuses destyle byzantin, Paris, 1947, p.79.

63 Nu lipseau nici de pe unora dintre membrii familiei imperiale, cum se vededin fragmentele de scoase la Kariye Djami din Istanbul, foarte celebra Chora,

www.digibuc.ro

20 S. Gorovei

atunci, citim" heralclicá informatiile din cele patrumedalioane, vedem ele privesc o persoanä de neam Impärätesc (pajura bicefalä din

4), apartinând neamurilor Asan (3) Paleolog (4). De fapt, nu sunt, propriu-zis,nume de familii, ci e singur, care trebuie citit Asan Paleolog64, dupä obiceiul

specific bizantin care, ilustrând aceeai gândire intortocheatä, provoacädificultäti mai adesea insurmontabile cercetarile de prosopografie genealogiebizantina65 - de a propriului nume de familie pe unor prinfemei; ca urmare a practickii acestui obicei, unii aristocrati bizantini aveau câte patru,cinci chiar mai multe nume de familie (ultimul de cel propriu66) nu deputine ori, dacä propriul patronim" era mai putin strälucit raport cu cele acumulate depe urma strämoavlor, el dispärea pur simplu, läsând locul celorlalte67. Acesta este

ctitoria lui Theodoros Metochites - cf. Paul A. Underwood, The Kariye 1. HistoricalIntroduction and Description of the Mosaics and Frescoes [= Bollingen Series, New York,1966, p.284-292 (pentru mormintele E F); monogramele de pe haina personajului dinmormântul E (p.285) dau numele Palcolog, Asan Raoul (Ralli); firida mormântului F(plansele 546 547), primul dintre cele trei personaje are un vesmânt pe care monogramaPaleologilor alterneazA cu vulturul bicefal iar cel de-al treilea (probabil o femeie) poartä treimonograme, care dau numele Paleolog, Asan alta variana) DermokaTtes. V. idem,Notes on the Work of the Byzantine Institute in Istanbul: 1957, Dumbarton Oaks Papers", 13,1959, p.219-225 6. Acoperâmântul de mormânt al de Mangop, cu monogramelesale, este citat ca un monument de referintä.

S-ar putea propune lectura Paleolog Asan, asezare a numelor econtrazisa de inscriptia icoanei de la Grigoriou; cum ambele nume unor prinfemei, ordinea nu e numaidecdt relevantä pentru tabla strämosilor".

Le qui portait les descendants de grande famille choisir entre les noms dupre et de la le plus connu ou momentanément le plus célbre était courant" (VitalienLaurent, op. cit., p.332). Cf., de Donald M. Nicol, The Prosopography of the ByzantineAristocracy, volumul The Byzantine Aristocracy. IX to XIII Centuries, edited by MichaelAngold, Oxford, 1984, p.79-91. Este - cum observase Hippolyte 1921 - un mod de aexprima toate inrudirile (importante) ale unei persoane sau familii: Quiconque s'est occupé de lagénéalogie des Comnènes, des Paléologues, des Anges, des Doucas, des Lascaris, des Brana, etc.,se rend compte de la difficulté que l'on éprouve s'orienter dans la confusion des homonymes etdans un systéme de noms qui exprime toutes les alliances d'une famille" (Hippolyte Delehaye,S. J., Deux tipica byzantins de l'époque des Paléologues, Bruxelles, 1921, p.143; mea).

Citez cazul, de la mijlocul veacului XIV, al unui al lui Manuel AsanImpärätesei Cantacuzino) al sotiei sale, Ana Synadena (de fapt, Doukaina PalaiologinaSynadena): el se numea Doukas Angelos Palaiologos Raoul LaskarisPhilantropenos o (cf. Titos Papamastorakis, Redolent and Perfume" and HisIcon in the Mega Spelaion Monastery, 3orpar, 26, 1997, p.65-73). Exemplul fusese evocatanterior de Donald M. Nicol (op. cit., p.82), pe când se credea personajul ar apartine veaculuiXV: an obscure 15th-century gentleman, whose name appears only on an icon called JohnDoukas Angelos Palaiologos Raoul Laskaris Tornikes Philantropenos Asanes. One onlyassume that he was in some way connected with each one of these noble families; but the order inwhich he sets out their names remains obscure".

67 dispare, de pildä, cazul citat nota precedentà, numele familiei Synadenos,care - desi nu era al unei familii lipsite de strälucire C. Hannick, GudrunSchmalzbauer, Die Synadenoi. Prospographische Untersuchung zu einer byzantinischen Familie,

Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik", 25, 1976, p.125-161) - este deoparte atuncivine la cu celelalte opt, dintre care cinci apanineau unor familii imperiale din

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I)

cazul doamnei Moldovei, care pe icoana de la Grigoriou pe dede la Putna a dat numai numele Asanina Paleologhina". Dar avea ea, oare,

un nume de familie, al bunicului patern ?! Voi reveni asupra acesteica asupra mesajelor cuprinse broderia acoperamântului de al

doarnnei Maria. Deocamdata, constatam ea nu pare sä fi urma5ilor alteinformatii despre ei. Totu5i, din literatura de specialitate se vedenumele ei sunt considerate cunoscute: Maria era fiica lui Joan Olobei deMangop a Mariei Asan Paleolog, descendenti ai bizantini", scria, nufoarte demult (1988), ultimul cercetator care s-a ocupat de broderia de la Putna".

Alexios - Olobei - Maria doanina cred fost stabilita, la sfar5itulveacului XIX de N. pe baza documentelor relative la afacerile genovezeCrimeea; aceste documente vorbesc despre Alexios pentru deceniile trei patru aleveacului XV, apoi, anii '50, despre Olobei la vremea chiar a luidespre alte izvoare pe Alexandru69, fratele doamnei Maria, aexpeditie 1475 la Mangop, pentru dobandirea mo5tenirii paterne, a fost finantata

de Astfel, presupunerea Maria era nu numai sora luiAlexandru, dar a lui Isac prin aceasta, a aceluia5i Olobei, a fosttotul Dar demonstrarea acestei a identitätii dintre Olobei loan(acesta din atestat singur izvor !) a revenit lui A. V. Soloviev, acontributie este acest punct. Frumoasa demonstratie a bizantinistuluiheraldistului rus s-a bazat pe izvoare, ingenios, logic natural alaturate luminate

Bulgaria. Un alt caz, deosebit de e acela de celebrul typikon de laLincoln College (Oxford), din prima a veacului XIV, care consemneaza 18 urmai (din

generatii) ai unui frate al Mihail VIII Paleolog, amestecand numele a nu maiputin de 14 familii; aceste nume se reiau, obiceiul bizantin, mai putin unul, Mousakios, care afost chip evident uitat boicotat) ca unei familii obscure (Donald M. Nicol, op. cit.,p.83). Eudokia, lui Theodoros Mousakios, casatorita Synadenos, a fost bunica a lui

Asanes, mentionat nota precedenta Demetrios I. Polemis, The Doukai. AContribution to Byzantine Prosopography, Londra, 1968, p.148, nr.128 p.180-182, nr.196, 197,199 200). Typikon-ul de la Lincoln College a dat mult de lucrurebusurilor" genealogice din numele personajelor, portretelor acestora: Hippolyte Delehaye,Deux typica byzantins de des Paléologues, cit., p.143-151; Anthony PaulMagdalino, Some Precisions of the Lincoln College Typikon, Cahiers Archéologiques",XXVII, 1978, p.179-198; Irmgard Hutter, Die Geschichte des Lincoln College Typikon, inJahrbuch der österreichischen Byzantinistik", 45, 1995, p.78-114 (cu zece pagini de ilustratii la

volumului).Claudiu Paradais, op. cit., p.269.

69 Nu ar o occidentala" a numelui Alexios: Alexandru Alexios suntnume diferite, patronate de diferiti (30 august respectiv, 17 martie). in familia MarilorComneni de la Trapezunt se folosesc numele (Alexios IV are un Alexandru,unui mort la 1463). Cele doua sunt folosite, pentru a desemna persoane diferite,

Moldova medievala (este cazul celor doi ai lui Alexie - mort mic -Alexandru).

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei .yi Albe, Bucurqti, 1899, p.114, 119,142; idem, Istoria cel Mare, ed. cit., p.262, n.134.

Nu pot identifica pe baza Alexandru V. Boldur o nua lui Isac (cf. supra, in text, n.46.

www.digibuc.ro

22 S. Gorovei

unul prin celdlalt. Unul e tocmai acoperämântul de mormânt de la Putna72; celälalt e unpoem funerar, un asa-numit compus prin anii '40 ai veacului XV la Trapezunt de

Eugenikos, fratele celebrului Markos Eugenikos, mitropolit de Efesadversar al unirii de la Florenta. Acest poem a fost unui authentopoulos, dedomn (de print domnitor) numit Alexios, mort la autorul spune despre el

era marelui loan, domnul Chazariei, care era vestitului Alexios, dinmama micului defunct, Maria, era, din neamul ilustrilor Asani alimpärätestilor Paleologi Infloritori purpurä ceea ceapartenenta la posteritatea Mihail VIII (m.1282), - dinneamul minunatilor Tzamplakoni73. Pentru ca sotia lui Mare se numi

ea Asanina Paleologhina, ca lui loan, ea trebuia sä ffica acesteia: numai peaceastä cale se puteau transmite la doamna Moldovei acele nume de familie. Astfel,pe baza rationamentului lui A. V. Soloviev, Maria de Mangop" a fost identificatá ca

a lui de Chazaria a Mariei Asanina Paleologhina Tzamplakonissa iarOlobei s-a semnul

Am ceva mai In Maria doamna nu pare sä läsat, Moldova,amintirea strälucitilor ei strämosi. genealogice precise ne lipsesc. totusi,

72 mod ciudat, A. V. Soloviev nu a apelat la inscriptia icoanei de la Grigoriou.Emile Legrand, In

I, Atena, p.455-458, urmat de N.p.459-461. Textul a fost reeditat de Sp. P.

Lampros, vol. I (ed. anastatica 1972), p.215-218 apoi,comentarii, D. S. Spiridonov, 3amemicu ucmopuu e

(seria noua a publicatiei citateanterior), tom (59), Simferopol, 1928, p.93-95 primul capitol al studiului, intitulat

ucmopuu p.93-99). V. S. Petrides, Les oeuvres de JeanEugenikos, in Echos d'Orient", 13, 1910, 276-281 (p.113). Comentariile lui A. A.Vasiliev, op. cit., p.I95-198. Pentru acest epitaf", cf. Alexander Sideras, Zum Verfasser undAdressaten einer anonymen Monodie, Byzantion", 54, 1984, p.300-314; idem, Diebyzantinischen Grabreden. Prosopographie, Datierung, (Therlieferung. 142 Epitaphien undMonodien aus detn byzantinischen Jahrtausend (Wiener byzantinische Studien, XIX), Viena,1994, p.354-355, nr.109 discutarea cronologiei implicit, a genealogiei personajelor, autorulnu ia observatiile lui A. V. Soloviev).

A. V. Soloviev, op. p.96. V. mai departe, text. Asupra legaturilor AsaniiPaleologii, propun sä revin partea a doua a studiului de consemnez aici constiincioasele

(din care nu lipsesc referintele la istoriografia datorate eruditului istoricbulgar Ivan Ha (1186-1460). u

1985 anastatica, 1994), p.414-416 (pentru solia lui de Chazaria) 416-418 (pentru soria lui privire la Asanii bizantini, sunt de trei studii -F. Uspenskij, Ha XIII-XV

B (Bulletin de l'InstitutArchéologique Russe Constantinople), XIII, Sofia, 1908, p.1-16; Bar& Krekié, Contributionl'étude des Byzance, Travaux et Mémoires", 5, Paris, 1973, p.347-355; Erich Trapp,Beiträge zur Genealogie der Asanen in Byzanz, Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik",25, 1976, p.163-177. V. Prosopographisches Lexikon der Palaiologenzeit, numerele 1472-1535,91366-91-379, 93125-93126.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 23

asemenea informatii au existat la curtea de la Suceava au fost pomelnicelevremii; urma o regäsim, azi, numai pomelnicul de la Bistrita, pdstratversiune de pe la mijlocul veacului XVI75; acest izvor, numele rudelor de la Mangop(ai Mangopului", precizarea din insemnarea marginald) sunt amestecate, cum amspus deja, cu altele, dintre care acelea ale pärintilor Mariei-Voichita pot identificate

nici un dubiu. Reamintesc acest paragraf, sunt trei grupuri de personaje:Radul voievod (cel Frumos) doamna lui, Maria; 2) Manoil doamna lui, Anna; 3)Avraam, Anna, Isaac, lacov, Melchisedec David. Totusi, marginal sunt numaimentiuni explicative, Muntenii" ai Mangopului", care pot puse in relatie primul(indiscutabil !) respectiv, al treilea grup de astfel relatiineprecizate Manoil Anna. Las deocamdatä deoparte aceste personaje, pentru ane concentra atentia asupra grupului reprezentat de Avraam, Anna, Isaac,Melchisedec David ai Mangopului".

Din se un singur personaj ar identificabil din aceastáanume Isaac. domnul de Theodoro. fratele Mariei. Despre s-a afirmat

ar putea ultimul at al Trapezuntului76, David Mare Comnen, cdsätorit omätusä a lui Isac a doamna; dar acest era mort de cätiva ladata cand nepoata sa de la Mangop s-a Mare de altä parte, egreu de crezut un principe de rangul putea quasi-anonim rudele sale de la Mangop. documente din XVspun seniorul de Theodoro avea mai multi s-a putut precizarea Cineerau ei Avraam, lacov. Melchisedec David"78. Nu am argumenteunei asemenea presupuneri, dar trebuie sä observ cât e de ciudat ca din aceastä acelor care ar fratii doamnei Maria de Mangop lipseasca micul Alexios. mortla Trapezunt pe la 1447 memoria s-a cornpus epitaful de câteva mentionatdeja, Alevandru, pe care ajutat. 1475. sä a redobändihereditas paterna"79.

Trebuie sä de asemenea, e de ciudatä acestor dintrecare primele trei pe patriarhii biblici, chiar ordinea existentei (Avraim, Isaac

lacov), ultirnele - pe preotul-rege pe rege uns, personajeemblematice pentru traditie monarhicd. Ar usor, desigur, sa presupunem suntchiar ei cei trecuti pomelnic, ca strämosi legendari ai dinastiei de la TheodoroMangop (asemenea legende legitimatoare au existat alte locuri: sä ne amintimdinastia a Abisiniei se socotea urmasa regelui Solomon a reginei Saba).Cum de Avraam este, aici, Ana, nu Sara, ca Vechiul Testament, o

Cf. Damian P. Bogdan. Letoprsetul de la cit. (supra, n.13).76 Idem, Pomelnicul cit., p.28.

Voi la potriva. asupra acestor informatii. V. Virginia op cit.,ne gouvernait pas avec la ferme autorité de Ivestitul Alexios" din

epitaful compus loan Eugenikos - n. Ses paraît étaient nombrem -s'ingéraient dans affaires, ants et querelleurs" (suhl. mea).

Andrei Pippidi, op. cit., p.148. n (ed. n.29)Alexandru din pomelnicul a remarcatä nici un de

comentariu de d-1 Petre $ Din dintre Moldova C'rimeea secolul alXV-lea. Pe marginea inscripiii Omagiu P. cu

a 70 de ani. Bucurqti, 1965. p.261-266 (aici, p.264, n.14).

www.digibuc.ro

24 S. Gorovei

trebuie (Dar, in pomelnic, Anna ar putea numele unei surori aAvraam: calificativul doamnd", cneaghind" sau sotie" lipseste). Rämâne,intrebarea acestor nume familia domnitoare de la Mangop nuputin pe chazarii al nume purta Gotia. Nu voi acum aici, rdspunsulla aceastä intrebare.

Cred, pot aduce un element nici o indoiala, totulneasteptat - discutarea acestor chestiuni.

veacul XVIII, la Cherson s-a gäsit o de piaträ, cu trei monogramesculptate; s-a pästrat doar un desen, publicat la ultima (probabil adoua) 1933. Nici primul, nici ultimul editor nu au deslusit monogramele

cele trei cartuse ovale (Fig.2). 1937, A. V. Soloviev a dat solutia pentru primelecel dintâi, se numele Isaac, al doilea - numele Manue182. Cel de-al

treilea a ramas necitit, A. V. Soloviev declarându-si neputinta de a vedea vreunnume monograma respectivd83.

de a chipul care propun sä descifratd cea de-amonogramd, ca toate trei insemnele se prezintä ancorate" fel depart sträpunsä de litera T"84. Absolut la fel se prezintä monograma lui Alexios, gäsitäpe patru pläci de - pisanii (dintre care una una

ale unor compozitii cu destinatie necunoscutd (foarte probabil, totpisanii). succesiunea impusä de starea de pästrare - prima (Fig.3) e dinoctombrie 1427 a fost pusä la biserica hramul ConstantinElena85; a doua e din octombrie 1425 a fost pusä pe zidurile palatului de acelasiAlexios86; a treia, prezentând aceeasi monogramd nu are nici unelement de datare87. fine, cea de-a patra, descoperitä 1912, are forma cunoscutd dinprimele dar slaba calitate a fotografiei publicatia pe care am folosit-o88 nu face

reproducerea ei pentru a o aici. In aceste pisanii, monograma lui Alexios- se observä usor literele grecesti A, A (L) (X) - are acelasi mod de compunere cacele trei de pe placa de la Cherson: aceeasi sträpunsa de litera T". Sunt de observatbuclele care se orizontal al acestei asa-zise litere: acelasi chip estebrodatä litera A din monograma Asanilor de pe acoperämäntul Mariei de Mangop.

Ne intoarcem la placa de la Cherson. Daca cadrele ovale alecartuselor, vedem mai aceste monograme elementele comune, para crucea

P. Bemerkungen auf einer Reise in die südlichen Statthalterschaften desrussischen Reiches, II, 1801, p.54. Nu am lucrare -o citez dupa N. V. Malickij.

N. V. Malickij, op. cit., p.36. Vasiliev placa cu three heart-like shields, amonogram which reminds us slightly of Alexis' monogram" (A. A. Vasiliev, op. cit., p.217),

vreo lectura82 A. V. Soloviev, op. p.99. Informatia a trecut la Damian P. Bogdan, AR, V, 1940,

p.366 la Marcel Romanescu, Albizzi Paleologii, cit., p.94.83 A. V. Soloviev, op. cit., p.99. N. V. Malickij se daca putea tot

monograma lui Alexios (op.cit., p.46 rezumatul francez).84 Damian P. Bogdan, op.cit., p.366.

Dupa N. V. Malickij, op. cit., p.26. A fost reprodusa, 1896, de V. V. (cf.infra, n.122).

86 N. V. Malickij, op. p.34. La un turn, dupa A. A. Vasiliev, op. p.214.N. V. Malickij, op. p.32.

p.35.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 25

tau. Pe de parte, se la de literele care dau numele - ca de obicei, maiales consoane zilele noastre, monogramele - fie cusute pe fete debatiste etc., fie gravate pe bijuterii tacamuri, imprirnate pe portelanuri - nu contin

consoanele): I S K prima, M N a doua. Ce vedem a treia ?

Prima marginea este, evident, un M, la ca monograma dinLitera marginea este un kappa, K, ale brate unghiulare

taie scutului" de piciorul lui tau bara verticala a lui kappa,se vede foarte un delta, A, a cärui une§te cele linii verticale. Imediat subdelta, acelea§i bare verticale ale lui tau kappa, un sigma, rotunjitcadrul de M D S K. Sunt suficiente pentru a ne la unnume pe care mentionat deja cu familia domnitoare de la Mangop:Melkisedek. reconstituit acest un mic lambda, A, printrasarea unei mici bare oblice pe bratul al cadrului de sus, aproapede orizontal al tau. Avem, astfel, consoanele necesare pentru a citinumele

M(e)1k(i)s(e)d(e)k.acum, de ce nici Pallas la 1801, nici la 193789 nu au putut

descifra aceastä numele pe care ea contine se mai aflä, relatie declaratäMangopul, numai izvor necunoscut lumii la 1801

needitat versiunea sa originalä la 1937: acest an, se cuno§tea doar traducerearomâneasca, integral 1932-1933 de Minea90, dar care mentiunea aiMangopului" fusese omisä de traducatorul din 175091.

Trei säpate pe aceeaFi .yi pomelnicul de laBistrita: Isaac, Manuel, Melchisedec.

Cu constatare, ne intoarcem la al doilea grup de nume din paragrafulcare se ai Mangopului". Acest al doilea grup are forma Manoil aldoamnei sale Anna" - probabil nominativul numelui masculin e o eroare de copist,

vedere genitivul tuturor celorlalte nume, inclusiv al doamnei sale Anna".Observand identitatea de nume personajul evocat de inscriptia de la

Cherson acela pomenit la Bistrita, Damian P. Bogdan 194092 Marcel Romanescu,

89 A. V. Soloviev a intuit, totusi, literelor care dau numele lui Melchisedec: ueTO MAA(?)KC, ire TO MAAKC" (op.cit., p.99). Oricum, se de concluziaanume aici de-a face cu un membru al dinastiei din Mangop (ibidem).

Minea, Pomelnicul de la M-rea CI, (1929-1931), 1932, p.344-348VIII-IX (1932-1933), nr.1, 1933, p.30-88 (II; aici, la p.64-88 sunt comentariile editorului, sub

titlul observatiuni).Minea, op. p.346. Istoricul iesean a identificat neamurile de la Mangop -

rudele domnului moldovenesc prin noua cdsätorie" (ibidem, p.71) - faptului1905 Stoica Nicolaescu a inclus volum de documente textul al capitolului desprefamilia lui $tefan Mare (Stoica Nicolaescu, cu privire la

Moldovei Ardealul sec. XV XVI, 1905, p.87).editie" fragmentard nu avea cum intre - ca cele care au precedat-o (cf.Damian P. Bogdan, op. p.7-8) - circuitul stiintific mai larg, pentru a ajunge launui Vasiliev sau a unui Soloviev.

92 Damian P. Bogdan, op. cit., p.28: Dar pe inscriptiile lui Alexis de Mangup - tatäl luiOlobei - se initialele unui Manuil, care poate primul personagiu,

www.digibuc.ro

S. Gorovei

1943, au pe acest Manoil relatie genealogica directä familia domnitoare de laMangop". Patru decenii mai tfirziu, 1983, Andrei Pippidi a propus identificarea luiManoil a - necunoscuti. altminteri ai Mariei-Despina, mama Mariei-Voichita soacra Mare94. Peste zece ani, 1993, d-sa era maitransant, afirmänd: e de observat M. Romanescu le-a fdcut lui ManuilAnei genealogia doamnei Maria din Mangup nici un temei documentar. [...]Romanescu nu de decât preia identificarea propusä de Damian P.

surprinzAtoare a acestei se pe dinastiide la Mangop ar fi apartinut neamului armeano-bizantin Gabras (Gabrazii) caargument decisiv. era mentionat faptul Manoil Ana nu sunt inregistrati de

autorul celui amänuntit studiu asupra Gabrazilor din Trapezunt Crimeea"96.

Pe de pane, excluderea lui Manoil a Anei din grupul ,.ai Mangopului" a determintincluderea grupul Muntenii", adicä alâturi de Radu Frumos doamna Maria-Despina. s-a consolidat ipoteza cä Manoil Ana ar Mariei-Despina.

Este a aminti A. A. Vasiliev a atras asupra unui very obscureofficial editat de N. acest document, din 17 august 1446, se

un dar de 459 de aspri fâcut cândva unui anume Usdemoroch, pe când eradomnul ce N. se remarce: C'est un chef des Goths,inconnu Vasiliev declara: I do not yet know the real name hidden in this

pornelnic dimpreuna doamna lui Ana". Bineinteles, nu este vorba despre inscriptiile lui Alexisdin a autorul, neatenta a informatiilor

Manuel din inscriptie trebuie lui Alexis acelasi cu amintit inpomelnicul doamna sa. Ana" (Marcel Romanescu, op. cit., p.94). acestautor lui Alexis din tale-quale lui DamianP. Bogdan ...

Andrei Pippidi, op. p.I49-150, n.35: Ni se pare acum Manuil Ana dinde la nu pot deck doamnei Maria", ai Mariei-Despina,

lui Radii Manoil Bochalis. editia (2001) a acestei- p.213, n.35 se precizarea: Identificarile de mai sus au fost confirmate de Matei

matrinioniales et politiques des de la Turcocratie (XV-e - XVI-eRevue des études otomanies", 1995-1996. p.159, 161". Este, de observat

eroarea care numele Revue des Etudes Roumaines")confirmare priveste numai inrudirile balcanice ale lui Bochalis, nu ipotetica

identilicare a lui Manoil din pomelnicul Bochalis, un magnat bizantin dinautorul a 1993 la identificare (cf. supra, n.24), ar

o precizare in acest sens.Andrei False genealogii bizantine din ciclul constantinian supra, n.25),

108.Ibidem. Studiul la care se face aici Bryer, A Byzantine Family: the

Gabrades, c.979-c.1653. University of Birmingham Historical Journal", XII (1970-1971), 2,p 164-187. V. infra. n.134, pentru familie, in general, studiile citate infra, notele 153-156.

A. A. Vasiliev, op. cit., p.223.N. lorga. Notes et pour servir l'histoire des Croisades au XV I, Paris,

1899, p.38.99 Ibidem.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei

no doubt distorted intreb transmis distorted im"nu ar putea tot numele Melchisedec, atestat de monograma de lapomelnicul bistritean, dar, cazul de cu referire la un person dingeneratia anterioarA, frate al lui Olobei al lui Alexios. Adaug SinaxarulSougdaia este mentionat, sub anul 1309, un anume Vasile, lui Melkis -

- sub numele de Varlaam monahulm. Numele se folosea, prinurmare, locurile acelea de care laici nu ce ar impiedicat atat peAlexios, pe Olobei dea unuia dintre Oricum, e stranio acestnume este atestat la Cherson, tocmai acolo unde s-a placa cu monogiamalui Melchisedec cu cetatea.

stabilitA istoricitatea personajului Melchisedec ca membru al familieidomnitoare de la Theodoro - al dinastiei Chazariei Gotiei, altfel spus - neintoarcem de unde am pornit, la tripla monogramA de la Chersonesul Tauric lapomelnicul bistritean.

Cu privire la cea se cade ne punem intrebarea: care este, oare,mesajul ei ? Când o pisanie care ceva se pune pe zidul unei -ce s-a mai din o - ea are un mesaj cele treimonograme nu sunt separate, ci se orizontal. prin e acela$icadru, mi se pare deosebit de sugestiv chiar tulburAtor. Sunt inclinat, sunt tentatsä propun citirea celor trei Isaac, lui Manuel, luiMelchisedec sau, pozitia a numelui Manuel, Isaac, lui Manuel,

(fratele Melchisedec (fiul lui Manuel). Dar nu se potrivesteceea ce a un bun achizitionat deja, anume Isaac (Saicho al izvoarelorgenoveze) ar fost fiul lui supranumit Olobei - am constructiagenealogicA ingenios de Soloviev 1937. Dar, de fapt, nici un izvor nu-1aratä pe Isaac ca al lui nici un izvor nu atestä identitatea lui Olobei culoan, atestat (acesta din urmä) singur text, epitaful compus de loanEugenikos ! identitatea sunt deductii ale istoricilor, intemeiate peconsiderente de natura logia

Pe de parte, nu se poate sä nu un fapt, peste care atentiacereetAtorilor de acum pare fi trecut cea mai mare interpretarea pecare tocmai am expus-o, pomelnicul de la Bistrita pare retinut numele atâtor rudeniide la Mangop, pe acelea ale doanmei Maria !

primul grup contine numele lui voievod (cel Frumos) allui Maria (Despina), pärintii Mariei-Voichio, logica ne aratä cä, numele urmAtoare,desemnate marginal cu formula ai Mangopului", ar trebui pe acelea alepArintilor Mariei de Mangop: nici numele lui loan nici acela al Mariei,ei pArinti, nu acolo. schimb, un personaj calificat dreptdoamnr, nu cneaghinr sau doar sotie": e Anna, ca a luiManoil, ceea ce adus pe Andrei Pippidi la observatia de doamnr al

A. A. Vasiliev, op. p.223, n.2.Maria G. Nystazopoulou (-Pélékidou), H ev

Atena, 1965, p.129. Aceeasi autoare dat recent un alt studiu, care nu perioadainvestigatä aici: Maria Nystazopoulou-Pélékidou, L'administration locale de Cherson l'époquebyzantine (IV-e - XII-e s.), Ahrweiler, Paris, 1998.

www.digibuc.ro

28 S. Gorovei

Anei ar indica un statut superior celui al sotului ei. Ne-am Ondi atunci - d-sa -la posibilitatea ca un mare boier, ca Manoil de la Hotin, membru al sfatului domnesc(1438-1448), sä fost ginerele lui Alexandru Bun; cuplul de numepierde relevanta pentru problema care ne intereseazd»102. problema careinteresa pe Andrei Pippidi era cu totul alta deck aceea urmäritä aici, anumeposibilitatea de a identifica ascendenta doamnei Maria-Despina, lui Radu celFrumos. Pe de parte, d-sa declarase - cum am - adeziunea la tezaconform dinastii de la Mangop erau o a Gabrazilor acest caz, Manoil

Anna nefiind de istoricul care s-a ocupat de acea familie, cutrebuia, chip evident, exclusä. E, totusi, surprinzator s-a putut lua

considerare (fie numai cu titlu de identificarea lui Manor din pomelniculBistritei cu boierul Manoil de la Hotin: mi se pare absolut imposibil ca - s-arprefacut, de vreo decenii, respectivul paragraf din pomelnicul bistritean- un boier (fie el ginere domnesc) de la 1438-1448 fi ajuns a intercalatMunteni" cei ai Mangopului", personaje a importanta, ca rude domnesti dintr-o altä generatie, avea se 30 sau 40 de mai ! Nu nici o ratiunepentru ca ceva se putut petrece scriptoriul mändstirii Bistrita.

Mi se pare mult mai rational respectivul paragraf nu avem de-a face deca cu grupuri, cum, de se precizeazd marginal: Muntenii"cei ai Mangopului". interpretare, ai Mangopului" ar Manoildoamna sa Anna, Avraam, Anna, Isaac, Melchisedec David. Am subliniatnumele care se tripla monogramd de la Cherson. grup rânduit astfel, sepoate sä avem de-a face cu pärintii - primul cuplu de nume copiii bor. acest caz,Manoil doamna lui Anna sunt pärintii Mariei de Mangop - ei, nu loanMaria.

Documentele azi cunoscute par a sugera Isac - care a succedat lui pela 14581" -a puterea sai: «On la place [d'Olobei], d'une manireinvariable, dominus Tedori et fratres eius"»104: la la 1470106, la ca la1474108. realitate perfect cu tripla monograma de la Cherson, indiferentde chipul care am citi-o - trei frati, ori doi ai unui parinte. De altminteri, acest modde a domni comun, cu unuia dintre frati, pare fost un obicei laMangop, despre Olobei avem astfel, la 1447 este vorbadespre Olobei ceilalti ai raposatului iar la 1455 sunt mentionate

Andrei Pippidi, genealogii din ciclul constantinian, cit., p.108.A. A. Vasiliev, op. cit., p.235, 237.Virginie Vasiliu, op. cit., p.328.Ibidem, p.302.A. A. Vasiliev, op. cit., p.23, domini et ejusdem".

p.238, n.2 4.Ibidem, p.245, n.2: domini Gotie", la plural, cum observä A. A. Vasiliev.N. lorga, Notes et extraits pour servir l'histoire des Croisades au XV

Paris, 1902, p.216; A. A. Vasiliev, p.221, n.3 224, n.3 (doc. din 2 mai 1447: cum Olobei etceteris condam Alexii").

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 29

scrisori trimise doi dintre rdposatului Alexios"10, ceOlobei mai avea putin doi frati.

Numele Olobei a fost explicat ca insemnând nu un nume propriu-zis, cicativul tätäresc mare cneaz N. V. Malickij a pus intrebarea nu

cumva prima a numelui nu ar putea deriva dintr-o scurtatä turcizatä anumelui Alexios"2; ipoteza lui Malickij a fost acceptatä de A. A. Vasiliev, pentru careOlobei nu este un simplu titlu tätäresc, ci un nume propriu"3, derivat din Alexios"4.Aceastä ar putut sä la rigoare, de ce 1455 - vreme cânddomnia apartinea lui - apare un Alexios"5.

recenzia la cartea lui Vasiliev, istoricul A. V. Soloviev a pusinformatiile genealogice din epitaful lui loan Eugenikos - loan de Chazaria, mareluiAlexios, cdsätorit cu Maria din neamul Asanilor al Paleologilor - monogramele depe acoperämântul Mariei de Mangop, care dau numele Asan de el chiarcu acest prilej) Paleolog; din aceastä apropiere, a dedus sotia Mare afost fiica lui loan de Chazaria a Asanina Paleologhina, al numepreluat, ca acela al unor familii bizantine foarte cunoscute; de aici, Soloviev aconchis Olobei nu au fost frati, cum presupusese Vasiliev, ci unul acelasipersonaj, cunoscut la Trapezunt numele crestin (loan), iar Crimeea poreclasa tätäreascd (Olobei, printul s-a näscut o identitate pentru sotiaStefan Mare: Maria de Mangop, fiica lui loan-Olobei.

Cercetarea de nu pare sä confirme aceastä identitate; din contra: luminaobservatiilor anterioare, cred o altä imagine sä se contureze mai Manoil

"° A. A. Vasiliev, op. p.231, n.5 (doc. din 14 mai 1455: duobus ex filijs q.Alexij").

A. Berthier-Delagarde, u in55, Simferopol, 1918, p.35, n.3; D. S. Spiridonov, U3 ucmopuu

e in(seria a publicatiei citate anterior), tom (59), Simferopol, 1928, p.96.

opinie a A. V. Soloviev ..., cit., p.95), de la care apreluat-o Damian P. Bogdan (AR, V, 1940, p.365). Numele cunoscutei familii Hulubei trebuie

originea aceeasi N. lorga, VII, 1930, p.254), contrar opiniei luilordan. care din ... hulub (lorgu al numelor familie

Bucuresti, 1983, p.249; schimb, la numele de familie $iadbei, compus chip identic, explica -p.434 - partea prin bey", print).

112 N. V. Malickij, op. cit., p.40.A. A. Vasiliev, op. p.221: Olobei is a proper name, not the Tartar title meaning

'Grand Prince' as Spiridonov asserts".Ibidem, p.222: the second half of the name Olobei (Olubei), bei, means chief or

prince; could the first half, (Olu) be the contracted form of Alexis ?".115 Virginie Vasiliu, op. cit., p.326. Acest Alexios pare fiul mai mare al lui

(ibidem, p.327). acest caz, daca Olobei este identic cu din epitaful lui Eugenikos,nu se mai potriveste nimic, Alexios, fiul lui a murit copil, la 1447, la Trapezunt,

se !

116 A. V. Soloviev, op. cit., p.96.

www.digibuc.ro

30 S. Gorovei

Anna au multe de a celor cinci barbati trecuti pomelnicul Bistriterdintre care dot - Isaac Melchisedec - sunt atestati tripla monograma de laCherson. Manoil Anna ar de asernenea, doamnei Maria a lui celMare, dar ai Anei, al carei nume se intercalat cele ale lui Avraam Isaac. Se

felul acesta, nepotrivirile semnalate mai sus iar numele deMangop se pomelnicul Bislrifei.

Desigur, aceasta determind concluzia Olobei nu este porecla lui loan, ci alui Manoil. Rezonanta orientald a numelui Olobei ar putea conduce la ipoteza el nu

deck o deformare a ceea ce a putut sä suneTotusi, acest caz, cum se mai poate explica faptul sotia lui cel Mare

poartä numele Asan Paleolog, evocând tocmai familiile din care cobora sotia lui loande Chazaria virtutea Soloviev a stabilit identitatea loan - Olobei ?!

explicatie s-ar putea formula, lumina constatärilor de aicide obiceiurile aliantelor matrimoniale ale dinastiilor medievale, ca de traditia

bizantind a de familie. Cdsätoriile principilor medievali se - lucrul nunecesitä exemplificdri argumentäri speciale - rude; chiar dinastia zisä aMusatinilor ne furnizeazd exemple acest sens, precum cele ateva cdsätorii succesive

lituaniene, de la Petru I la cel Mare dincolo de el, lalui Bogdan III dar cdsätoria Elenei, fiica lui a

Evdochiei de Kiev, cercul de rude al acesteia din la Moscova119. Nu este exclus,de aceea, ca sotia lui loan sä nu fi fost singura cdsätoritä laMangop; ea a putut fi precedatd de o alta, generatia imediat anterioard, cum este,de asemenea, foarte posibil ca Anna, sotia lui Manuel (Manoil), sä fi apartinutaceleiasi familii: de ori se ca doi frati ca sotii surori.

117 urma prezentarii acestui text la Institutul de Istorie N. lorga" (Bucuresti, 23ianuarie 2002), Andrei Pippidi mi-a atras atentia asupra chipului care N. a comentatinformatiile pomelnicului de la Bistrita, trecere, volumul IV (1937) al ultimei sale sinteze deistorie in pomelnicul de la Bistrita se scrie Isac de Mangup alti membri aifamiliei, barbati cu nume imperiale, ca Manuil, ori biblice: Avram, David (ca dinTrapezunt, o Melchisedec chiar, femei: Ana, sotia lui Manuil, care s-ar prea aincepätorul dinastiei, alta Ana" (N. lorga, românilor, .Cavalerii, ed. p.127, n.31 -subl. mea; idem, Histoire des Roumains et de la romanité orientale, IV, Bucuresti, 1937,p.205, Manoil ar Incepatorul dinastiei", Inseamn ca N. vedea, probabil, catata al lui Olobei bunic al lui Isac al doamnei Maria (despre care scrisese, alteori, ca era fiicalui Olobei). opozitie cu aceasta formula, Marcel Romanescu a propus pe Manoil ca tata al luiAlexios, bunic al lui Olobei sträbunic al doamnei Maria (Marcel Romanescu, op. cit., p.9499). trebuie sa se observe nimic nu indreptateste o asemenea reconstituire,

pomelnic, a la a generatie ascendenta nu era obisnuinta vremii.118 Stefan S. Gorovei, Alliances dynastiques des princes moldaves

Internacional de las Ciencias Genealógica y Heráldica, Madrid, 19-25 septiembre1982, II, Madrid, 1983, p.167-178; versiunea romaneasca - dinastice aleMoldovei (secolele XIV-XVI) - istoria universal, ed. I. Agrigoroaiei, Gh.Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1987, p.685-697 (reprodus partial intemeierea Moldovei. Probleme

1997, p.131-139.119 P. P. Panaitescu, Contriburii la istoria cel Mare, in AARMSI. t.XV,

1934, m.2, p.10-14; Damian P. Bogdan, de rudeniile de la Kiev de laMoscova lui AARMSI, t.XXII, 1940, m.26.

www.digibuc.ro

Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 31

asemenea caz - i Anna era o Asanina PaleologhinaTzamplakonissa !) - ar o observatia d-lui Andrei Pippidi cuprivire la eventualul statut Anei] superior celui al ei". Numele lui Manoil a

nici un atribut specificat, lui el era apelativul daracestea erau intraductibile erau ale domnilor

pomelnice doar cu apelativul de voievod; schimb, pentru femei se

echivala perfect total acceptabil cu doamna" (a$a este Maria deMangop inscriptia icoanei de la Grigoriou, ceea ceechivalarea respectiva chiar Pentru vremea aceea, titluri ori

implicau neconditionat ideea de putere suverana; acest chip - notiunea deconsort neexistand - sotul unei doamne (princesse regnante) era el un domn(prince regnant). s-ar explica, mea, mentionarea lui Manoil - sefoarte bine, la vremea aceea, cine fusese purtatorul acestui nume - nici un alt titlu

pomelnicul Bistritei.

Pentru am ajuns la domeniul titlurilor, mi se pare ar putea utile -incheierea acestui capitol - precizari privind titlurile stapânilor de la Mangop.

momentul mortii micului Alexios (pe la 1446), acestuia - loan,(fiu marelui Alexios din lia) Maria Asanina Paleologhina

Tzamplakonissa - se aflau la Trapezunt, unde o a lui loan, Maria, devenise luiDavid Mare Comnen, viitorul ultim trapezuntin

120 David II Mare Comnen era lui Alexios IV Comnen alTrapezuntului, 1417-1429) al Theodorei Cantacuzino - M. La descendanceIV, empereur de Trebizonde. Contribution la prosopographie des Grands REB,37, 1979, p.239-247; un precedat in prin 1460 (Thierr)Ganchou, La date de la mort basileus Jean IV de BZ, 93, 2000.p.113-124) iar o a a sotie (1427-1439) ultima a imparatului loanPaleolog (Ivan Djuri, Le crepuscule de Paris. 1996, p.245-248). Fiica lui loanTheodora, a fost lui Uzun Hasan. hanul turcoman al (M. Kurganskis. Autour de la

princesse de Trebizonde: Theodora, fille de Jean IV épouse d'Uzun Hasan. inArcheion Pontou", 34. 1978), un rol important de coalizare aantiotomane din anii ai veacului XV ale cu Mare sunt binecunoscute.

de lui David 11 Mare Comnen i se atribuie o a douaElena Cantacuzino, cea care ar fi avut tragica misiune de a-si ingropa sotul copiii executati1463 din porunca sultanului Mehmed foarte frumos d-I Thierry Ganchou adovedit, de cantacuzino este o a lui Spandugino, care a confundat-o cumama lui David Theodora Paleologhina Cantacuzina, lui Theodor Paleolog(unchi Manuel Paleolog); trapezuntin a fost

o datä, Maria de lui Alexios Mare Mangopului), care aurcat pe tron cu in 1460 - cf. Thierry Ganchou. Une imperatrice deTrebizonde: ou ?, REB, 58, 2000, p.215-229. in acest caz. Mariei deMangop a fost ultima a Trapezuntului, constatare care implicit,

despre cercul de in care trebuie doanina Moldovei.

www.digibuc.ro

32 S. Gorovei

chsätorie (1429), cronica lui Mihail Panaretos spune mireasa -- era lui kyr Alexios din Theodoro venea din Gotia121. Nu avem a ne

Mariei de Mangop - nepoata de frate a precedentei -a trebuit i se la

fel:Alexios se intituleazh, inscriptia push in octombrie 1427 biserica sa

din Mangop Textele genovezedesemneaza, mod curent, drept dominus de Lotedoro (de lo Teodoro, Tedoroetc.)123, dar dominus Fiul sau Isac (Isaico), este deopotrivädominus Tedori dominus dar domnul din Theodoro (10februarie Unul dintre slujitorii de incredere ai acestui nefericit Isac a muritMoldova la 1480; pe piatra care i-a acoperit mormântul, numele räposatului principe dela Mangop este de un titlu mai deosebit care, pe pämântul Moldoveidomnia lui Mare, se poate o semnificatie mai

domn de Teodoro a toatä Chazaria127.La titulatura principilor, se aceea a mitropolitilor. inscriptie cu data de

10 septembrie 1427 - chiar din vremea Alexios termina biserica lui,hramul Constantin Elena - restaurarea unei alte biserici

Pentru formula Mare Comnen" care erau desemnati de la Trapezunt,O. Lampsides, Le Byzantion", 37, 1967, 114-125; BertrandHemmerdinger, calque de Hohenstaufen, Byzantion", 40 (HommageLoenertz), 1970, p.33-35; Ruth Macrides, What's in the Name 'Megas Konmenos'?, ArcheionPontou", 35, 1979, p.238-245 (cu bibliografia subiectului).

121 Neos Ellenomnemon", 1907, p.294 (nu am putut vedea editia lui O. Lampsides,Atena, 1958); pasajul respectiv apartine unuia dintre continuatorii cronicii lui Panaretos - cf.Thierry Ganchou, op. cit., p.215, n.2. Data (1429, in timp ce din textul cronicii ar rezulta 1426) afost stabilitd de O. Lampsides 1953 (ibidem, p.220, n.18).

Cdsätoria s-a vremea David nu era despot, domnia taaluiAlexios IV Mare Comnen. Din pasajele anterioare, se vede titlul era -

de exemplu (ibidem, p.293) - cred c formulatrebuie vedem titlul care mireasa venea din ei nu nurnaidecdt pe

acela purtat numai de soria despotului. La 1395, sosesc miresele pentru Manuel III (a douasotie, Anna Philantropina) pentru sau Alexios (Theodora Paleologhina Cantacuzina), ambelesunt numite doar (ibidem).

122 N. V. Malickij, op. cit., p.26 foto). Inscriptia se afla CorpusGraecarum, p.341, nr.8742, V. V. Latyev,

St. Petersburg, 1896, p.51 (foto in plansa V). Aceeasi se poate deduce infragmentul din pisania curtilor de la Mangop, din octombrie 1425 (N. V. Malickij, op. p.34).

123 Cf. A. A. Vasiliev, op. cit., p.201 urm.124 Ibidem, p.206, (N. Notes et extraits pour servir l'histoire des Croisades

au I, p.554; Virginie Vasiliu, op. cit., p.316).125 A. A. Vasiliev, op. cit., p.236-237.126 Papacostea, Moldova lui Mare genovezii din Marea

in AUX, XXIX, 1992, p.72 A. Vigna, Codice diplomatico delle colonieGenova, 1879, p.194-195).

Petre Ndsturel, Din dintre Moldova Crimeea in secolul al XV-leasupra, n.79), p.262, 264.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 33

(inchinatä Sfintilor Apostoli Petru de care Damianos, mitropolitulTeodoro a Gotia"128.

lumina acestor izvoare - cronica lui Panaretos, epitaful lui Joan Eugenikos,inscriptiile textele mentionate - cred printesei noastre ar trebui spunem Mariade Gotia Chazaria numele nu doar Maria de Mangop numelecapitalei). Pe domnii Moldovei nu-i numim ai Sucevei" sau ai lor", numelecapitalelor mitropolitii erau ai Sucevei ai Moldove" (sau aiMoldovlahii"). Trebuie procedam prin analogie reconstituim (sau ?!)un nume acesta nu poate fi altul deck acela pe care ni transmis ea MariaAsanina Paleologhina un titlu intrat gresit literatura de specialitate. Cu maimult cu o din aceeasi familie, la Trapezunt, estecunoscuta aceeasi literatura de specialitate drept Maria de ! Numai acestapelativ pe care Theodoro-Mangop o avea ca centru al unuiprincipat care ca Moldova, o proprie sepentru libertatea sa pentru intinderea hotarelor sale.

La Mangop sau Theodoro rezidau principi care pentru genovezi erau,doar domni ai locului; ei, tineau afirme, felurite autoritatease asupra Gotiei, asupra Chazarii - Imperium Chazariae! -

se afla ärmul Parathalassia, care facea aiai - detinatori ai puterii Aceasta este tara aceasta este dinastia dincare stefan cel Mare ales a doua sotie. caracterizare a cunoscutului

128 A. A. Vasiliev, op. cit., p.278. Mitropolia Gotiei - mostenitoare a unei episcopiistravechi -a supravietuit caderii sub puterea Semilunii (ibidem, p.278-280; cf. Anca Popescu,Mitropolia într-o de investire a patriarhului de Constantinopol,SMIM, XVIII, 2000, p.167-172). prima a veacului XVI, Teodor SpanduginoCantacuzino formula principe di Gothia" pentru cel care la Mangop - De ladeli Imperatori Ottomani (cf. supra, n.28), ed. C. N. Sathas, Documents inédits relatifs l'histoirede la Grke au Moyen IX, p.143, 155; a cunoscut personal la Constantinopol pe fiul turcital ultimului principe de la Mangop (ibidem, p.155), de la care a putut primi informatii precise.

129 textele biblice, este ca de la o mare la alta -Psalmi, 71:8; Zaharia, 9:10; Cartea lui Isus, lui Sirah, 44:24. Pentru bizantini,marea era nelipsita imperiului - cf. Ahrweiler, L'Empire byzantin, vol. Le conceptd'Empire, sous la direction de Maurice Duverger, Paris, 1980, p.134; Dumitru Nastase,cel Mare cit. supra (n.2), p.71 - Stapanirea era un atribut de al puteriiimperiale" notele 36-37.

V. Andreescu, .yi un titlu domnesc, RI, XI, 2000, 1-2,reluat idem, Perspective medievale, Bucuresti, 2002, p.228: termenul parathalassia, folosit deAlexie pisaniile puse de el la Mangop 1425 In 1427 nu putea modestarealitate a micului port Calamita, construit de Alexie ...". acord cu A. A. Va.siliev, autorulatrage atentia asupra titlurilor care includeau numele Chazariei. Imperium Gazariae" eo actele vremii. Paralela cu Moldova, unde - ani ! - termenulparathalassia apare atât titlul lui Alexandru Bun al doamnei Marina (epitrahilul de laLadoga, nedatat), al Mitropolitului Macarie (epitaful din 1428),la similare. Autocratul Alexandru cel Bun, fiul autocratului

Roman I, e, de altminteri, primul dintre domnii Moldovei pe care cronica luiMare titlul de - Cronicile slavo-romane,

p.6).

www.digibuc.ro

34 S. Gorovei

medievist francez Michel Balard bine aceastä bizantina din nordulMrii Negre: L'attachement l'orthodoxie et au impérial reste vif dans la petiteseigneurie de Théodoro-Mangoup, qui s'est constituée dans la seconde moitié du XIV'sicle dans un site inexpugnable de la Gothie. Descendants sans doute d'un toparquebyzantin, les souverains de Théodoro sont apparentés aux Paléologues et concluent desalliances matrimoniales avec les voyvodes de

ce trecuse un veac de la principatului de la Mangop adinastiei sale, un polon, Marcin Broniowski, sol al regelui la

gäsea ruinele palatului ale bisericilor, vedea cetate multe podoabeinscriptii grecesti (in qua porta insignis cum graecis textibus multo

marmore ornata") stand de un preot de ani, culegea despreduci" ai Mangopului, unchi nepot (patruus et dusi captivitate la

Istanbul ucisi acolo. preot mai sä de neamimpärätesc, Constantinopolitarum vel Trapezuntii imperatorum sanguinis". cu uimiredescoperea, pe ziduri de biserici mai rämäseserd picioare, un de portreteimperiale: In templis illis graecis, in parietibus effigies et habitus exornati imperatorumet imperatricum earum ex quorum sanguine eas et prognatas fuisse apparent"Ill.Erau strämosii rudele Mariei de Mangop", care ca o este

pe ei de Dar despre aceastä calitate a doamnei$tefan cel Mare, acelasi acoperdmânt mai contine alte mesaje, despre care va vorbacu alte prilejuri.

Cercetarea ale rezultate se acum specialistilor a impusexaminarea mai indeaproape a unor ipoteze mai vechi sau mai noi, legate direct deneamul doamnei Maria Asanina Paleologhina. A trebuit constat desi dintreaceste ipoteze se exclud reciproc, istoricii au sä le lege vreun fel, pentru aobtine o imagine coerentä a familiei care a stäpânit in Crimeea. Observatiileadunate prin aceste cercetdri colaterale - menite mai ales a elimina piste -materia urmdtoarelor appendices.

Michel Balard, et les mer (XIII' -XIVRH, an.116, 1992, p.25.

131 Martini Broniovii, de Biezdzfedea, bis Primi Poloniaeregis legati, Descriptio, Agripinnae, p.7-8. Mangopului decâtre Broniowski a fost reprodusä de O. Tafrali, Le de Poutna, p.54, n.3 A. A.Vasiliev, op. cit., p.253, (partial). Mullumesc aici d-lui Ion M. Cantacuzino, pentru fotocopia

de la 1595.V. impresia puternica lsat5 lui Gabriel Millet broderie: Marie

Mangop dort son dernier sommeil, dans sa robe somptueuse, comme nos princesses d'Occident,nos dames de pierre" (Gabriel Millet, Broderies religieuses de style byzantin. cit., p.79). V.studiile citate supra, n.58.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 35

Appendix

Acum decenii (am mai spus deja), unul dintre fratii Mariei de Mangop adesemnat drept Gabms133; dând acest patronim" dinastului de la Mangop,

cumnat lui Mare, d-I Andrei Pippidi prelua subscria o opinie pe careautoritatea bizantinologului Anthony Bryer tocmai o consacrase, studiu de mare

din acelora care au fundamentat prosopografia ca o principald directiede cercetare medievistica Numai nici dintre cei doi istorici n-a

de care se aduseserd deja de la MangopGabrazii armeano-bizantini au perpetuat, astfel, o himerd nelucrAtoare" ar fi zis

Tdutu acum aproape veacuri).pentru a elimina definitiv aceastä eroare din orizontul cercetdrilor

genealogice românesti probabil, important sä vedem s-a ajuns la urmdm,(ca curnintele lui Costin: Toate lucrurile,

a spune din mai lesne säteorie s-a nftscut din conexarea a informatii a cdror aparentä de

veridicitate, pentru vremea s-a pe baza e greu de apreciat azi.Pe de o parte, a existat ipoteza un Gabras ar ajuns Crirneea din

secolul XII; astfel, F. A. Braun sugera, 1890, un Gabras a putut trimis deManuel I Comnenul (1143-1180) ca toparh anii '30 ai veacului

XX, A. A. Vasiliev propunea cartea sa despre gotii din Crimeea) un personajfoarte cunoscut aceleiasi epoci, Constantin Gabras - care pe la 1119-1140 a fost duceal themei Chaldea tinuturile Trapezuntului) care a fost virtually independent fromc.1126"137 - ar fi fost exilat Crimeea de bizantini, ce acestia restauratstapânirea la Trapezunt138.

Andrei p. 148134 A. Bryer, A Byzantine Family: the Gabrades, c.979-c. 1653, cit. (supra, n.96);

aceeasi paginatie. studiul a reluat (sub numarul de collected studies" alaceluiasi autor, The Empire of Trebizotzd and Pontos, Londra, 1980 (Variorum Reprints).acelasi volum, sub se continuarea": A. Bryer, St. Fassoulakis, D. M. Nicol,A Byzantine Family: Gabrades. An Additional din Byzantinoslavica", 36, 1,1975, p.38-45. Trebuie spus. in presupusilor Gabrades of Theodoro-Mangup in theCrimea, c.1391-c.1458" din primul studiu citat aici, Anthony Bryer nu a trecut nici pe Isac(Isaico), nici pe Maria lui Mare p.184). Numele dinastului de la Mangop" in forma

Gabras este, deci. rezultatul a pe baza unui rationament logic, el nefiindatestat ca atare nici in vreun izvor contemporm autentic, dar nici lucrdrile de specialitate.

135 De neamul nioldovenilor, Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,1958, p.244. intrebare nu tocmai retorica: nu s-ar potrivit mai bine transcrierea di'nceputul" saufie dinceputul" ?!

F. A. Braun, Die letzten Schicksale der Krimgoten, St. Petersburg, 1890, p.44-45.137 A. Bryer, op. cit., p.177 (nr.5).138 A. A. Vasiliev, op. p.157

www.digibuc.ro

36 S. Gorovei

Pe de altä parte, o mai fantasticd, venind din mediul rusesc, alege dinastii de la Mangop de neamul Gabrazilor; asa-zise traditii

genealogice, inregistrate in vechile surse rusesti cu referire la familiile KhovrinGolovin, pretindeau acestea descind dintr-un print" grec, numit Stepan Vasilievici,zis Khovra, care, pierzând stäpânirile sale de la Sudak, Mangop Caffa, ar plecat dinCrimeea la Moscova, la Dmitri Ivanovici Donskoi" (mare cneaz 1363-1389) sau lafiul acestuia, Vasile I Dmitrievici (mare cneaz 1389-1425). Printul" ar fi avut doi

Grigore (care pribegie) Alexios (care pierdut viata laBalaklava). La Moscova, printul" s-a cdlugdrit sub numele Simon iar Grigore aintemeiat o pe care, onoarea a numit-o a lui Simon (Simonov);acest Grigore ar fi familiilor Khovrin Golovin139. A. A. Vasiliev s-a declarat

sä accepte pierzându-si posesiunile urma din 1387, un dinast de laSudak, Mangop Balaklava ar putut ajunge la Moscova poreclaKhovra a numele Gabras141. Astfel, conexiunea dinastii de la Mangopneamul Gabras - sugeratä de F. A. Braun din 1890, dar dezvoltatä argumentatä deVasiliev 1936 -a fost stabilitä".

anul imediat urmätor aparitiei lui Vasiliev, alt mare savant rus, A. V.Soloviev, a cât de de era conexiune genealogica

pe asa-zisele traditii genealogice rusesti: nu numai un nume vestit n-arfost schimbat, dar nici din punct de vedere filologic Gabras nu se putea transformaKhovra; plus, aceastd are sensuri peiorative. Pe de alta parte, surse istoriceautentice credibile vechii Khovrin, din veacurile XV-XVI, nu erau de neamnobil, ci târgoveti de obârsie

Desi a recunoscut ipotezele lui Braun Vasiliev sunt Indoielnice'43,Anthony Bryer a cedat, totusi, autoriatii modelului" a acceptat un arhonteGhadras - care la mijlocul veacului XIII a recucerit Sinope pentru Manuel I Mare

Ibidem, p.198-199. Aceea§i traditie" o raporta, din N.Contribution l'histoire de la seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée, cit., p.36-37.

A. A. Vasiliev, op. p.199: I am inclined to accept the year 1391 and connect theemigration of Stephan, prince of Sudak, Mankup, and Balaklava, with the results of the warbetween Genoa and the Tartars in the eighties of the fourteenth century, when after the peaceof 1387 Stephan lost Sudak and Balaklava to Caffa. No doubt serious friction must have arisenwith the of Solkhat, who was the suzerain of Gothia. Stripped of Maritime Gothia herimportant ports, such as Sugdaia (Sudak) and Cembalo (Balaklava), and facing difficulties with theKhan, Stephan was forced to emigrate; he left Gothia reluctantly, yielding to force ofcircumstances, perhaps even secretly".

141 Ibidem, p.200: Stephan surname was Khovra (Khomra or Komra) or the Russianform Khovrin, i.e., a slightly distorted form of Gabras".

142 A. V. Soloviev, op. cit. (supra, n.57), p.96-98.A. Bryer, op. p.172: The hypotheses of Braun and Vasiliev are dubious. They

make no attempt to explain away the two centuries of silence in the sources between MichaelGabras (No.7) or Constantine Gabras (No.5) the named Khovra (No.34)". Cifrele dinparanteze locul respectivelor personaje lista diverilor Gabrazi de autor: MihailGabras ar personajul avut vedere de Braun, Constantin Gabras - pentru care a optatVasiliev; ambii sunt atestati veacul XII (A. Bryer, op. cit., p.180 respectiv, 177). Sub nr.34 se

bineinteles, STEPAN VASILYEVICH KHOVRA, KHOVRIN, KHOMRA or KOMRA.Prince of Crimean Gothia", de la veacului XIV (ibidem, p.184).

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 37

Comnen al Trapezuntului putea veriga lipsä" care sä justifice wzarea dinati1orde la Mangop genealogic (oricum, cu foarte multe alte lipsuri !) Gabrazilor:N. Ghadras may therefore provide the hitherto missing link between the AnatolianGabrades and Crimean Khovra It is no more than a hypothesis, but is at least moreplausible than those of Braun and

Ceea ce este adevärat foarte ciudat e, faptul ampla recenzie publicatä1937 de A. V. Soloviev revistä de mare prestigiu pare rämas necunoscutd

lui Anthony Bryer, care nu o evident, nu contra-argumentelecuprinsul ei.

Pe de parte, aceastä recenzie - cum am spus deja -a fost popularizatd"România, printr-o dare de publicatd de Damian P. Bogdan 1940145, care,

ea, pare sä rämas necunoscutd celor interesati.se perpetuarea, zilele noastre, a unei pseudo-ipoteze care,

pe plan mondial, a fost demult abandonatd. Astfel, unul din pilonii acestei ipoteze -exilul lui Constantin Gabras in Crimeea, 1140 -a fost därâmat din 75 debizantinologul ruso-american A. P. Ka2dan'46 dintre familia KhovrinGabrazi nu mai este de nimeni luatä serios. Istoricul Gustave Alef a 1979,Stefan Vasilievici Khovra nu a nici print nici de cetätiCrimeea: In all probability he had been nothing more than a merchant. Grigorii Khovrafollowed in his father's profession in Moscow. Khovra's sohn, Vladimir, continued inthe family business and his support of Vasilii II in the dynastic crisis earned himappointment to the office of state treasurer and to a seat on the royal council"147. Câtdespre Gabrazii, avem de-a face o origine cum nuerau putine Rusia veacului XVI: The untitled aristocracy assumed fictional familyorigins in sixteenth-century Muscovy as a means of combating the princely competitionfor offices Numele Khovrin, inseamnä, altele, grosolan, prostänac"49.Chiar un cercetätor mai conciliant, ca Robert Croskey, dispus sä discute eventualitätiif the Gabras-Khovrin connection is correct"" atenuarea sentintelor maitran§ante ale predecesorilor argumente mai ales logicerecunoa§te the truth here is matter of conjecture"". Nici ace§ti autori,comentariile jurul subiectului Gabras-Khovrin, nu pozitiaobservatiile lui A. V. Soloviev.

A. Bryer, op. p.173.145 AR, V, 1940, p.363-367 (cf. supra, n.57).

A. P. KaIdan, Armjane gospodstvujuiego imperilXII vv., Erevan, 1975, p.91.

147 Gustave Alef, Diaspora Greeks in Moscow, Byzantine Studies / EtudesByzantines", 6, 1979, 1-2, p.28.

148 Ibidem, p.29.149 p.28, n.8.

Robert Croskey, Byzantine Greeks in Late and Early SixteenthRussia, The Byzantine Legacy in Eastern Europe, Edited by Lowell Clucas, East EuropeanMonographs, No.CCXXX, 1988, n.7.

Ibidem, p.34-35 p.51-52 (n.7).152 Ibidem, p.34.

www.digibuc.ro

38 S. Gorovei

ultima vreme, Gabras - de origine - i s-aconsacrat o monografie, publicata limba apoi limbaproblema eventualelor legaturi ale Gabrazilor156 Mangopul pare pierdutinteresul Oricum, cred se poate spune avem de-a face cu lucruri diferite(chiar strânsä conexiune):

a) apartineau dinastii de la Mangop neamului Gabras ?b) sunt nobilii rusi Khovrin Golovin urmasii unui Gabras de la Mangop ?Cum, pe de o parte, raspunsul la a doua intrebare e aproape cert negativ cum,

pe de parte, prezenta Crimeea, secolul XII, a vreunui care sepoatä identifica un eventual al dinastilor de la Mangop) nu mai este nici ea de ocertitudine absolutä, cä toata teoria Gabrazilor de la Mangop se cao constructie de o subrezenie perfectd, intemeiatä pe un rationament din care nu sepoate retine nimic.

acest punct, sa aduc discutie o märturie care, cred, n-a statatentia specialistilor prosopografie genealogie bizantind: monograma

Gabrazilor. Am explicat mai sus, pe scurt, rostul mecanismul monogramelor bizantinecare putern vedea un fel de heraldia Cantacuzinii,

numele monogram care se transmiteau din generatie generatie, identificareaa unor personaje putându-se face ajutorul acestor simboluri

meta-heraldice158. intâmplarea face sa devenit cunoscut, anii din urm, un sigiliu deplumb, de la rdscrucea veacurilor XII-XIII, perfecta stare de conservare, care contine,In numele lui sebastos o Gabras, iar câmp - monograma cu numelefamiliei: un gamma lung diametrul cercului interior, un alpha unghiul

153 Hratch Bartikian, Les Gaurades travers les sources arméniennes, in L'Arménie etByzance. Histoire et culture (Byzantina Sorbonensia, 12), Paris, 1996, p.19-30.

154 Idem, aristokratieskoj semje Gavras (avpag, Istoriko-Erevan, 1987-1988.

155 Idem, H oucoyévciapovoypaWa, Atena, Ed. 1993.

156 Referitor la aceeasi familie, Claude Cahen, Une famille au service desSeldjukides d'Asie Mineure, Polychronion. Franz Dölger zum 75. Geburtstag,Heidelberg, 1966, p.145-149; Basile Skoulatos, Les personnages byzantins de l'Alexiade. Analyseprosopographique Louvain, 1980, p.66-68 (Constantin Gabras - presupusul fugarCrimeea, dupä infrangerea din p.67: Nous ne connaissons du sort de ConstantinGabras la défaite"), 107-108 (Grigore Gabras) 295-298 (Teodor Gabras); Alexis G. C.Savvides, Theodore Gabras, Lord of Amisos in Early Thirteenth Century, ArcheionPontou", 40, 1985, p.43-46; idem, Bibliographical Advances in Byzantine Prosopography of theMiddle and Periods. Part One, Medieval Prosopography", Western Michigan University,Vol.13, 1992, p.93; Antonio Rigo, martirion di Teodoro Gabras (BHG 1745),Analecta Bollandiana", 116, 1998, p.147-156; Jean-Francois Vanier, Notes généalogiquesbyzantino-géorgiennes, Mélanges Ahnveiller, II (ByzantinaSorbonensia, 16), Paris, 1998, p.677-679 686. Cf. Al. Kazhdan, Anthony Cutler, in TheOxford Dictionary of Byzantium, II, New York - Oxford, 1991, s.v. Gabras. Pentru rolul politic almembrilor acestei familii, Jean-Claude Cheynet, Pouvoir contestations Byzance (963-

Paris, 1990 documentare ale protagonistilor unor revolte, precum caracteriz5rile dep.221-222, 404-405, 420).

Omeljan Pritsak, in The Oxford Dictionary of Byzantium, cit., s.v. Mangup.158 Este cazul portretelor inscriptii de la Karye Djami - mai sus, n. 63.

www.digibuc.ro

Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 39

literei-mamd apoi un beta un atasate de bara a aceleiasiAceasta, este, monograma familiei Gabras: ea nu apare, pe

materialele pânä azi cunoscute ca provenind de la Mangop acoperâmântul demormânt al doamnei Maria nu decât monograma Paleologilor aceea aAsanilor, aläturi de alte semnalizäri" imperiale. se parealdturatä celor obtinute din analiza anterioard a cazului", scade mai multaproape de anihilare) ca dinastii de la Mangop sä fost o a neamuluiarmeano-bizantin al Gabrazilor, de legati de istoria Trapezuntului.

S-ar putea, ca genealogicd a farniliilor Khovrin Golovinporneascd de la o anurnitä realitate. s-ar pärea, surse rusesti conform caroracneazul Constantin de Suzdal (m.1355) ar fost cu Anna, fiica printului Vasilede Mangop; fiul marele cneaz Dmitri Constantinovici de Suzdal (m.1383), a fosttatäl Evdochiei, care a devenit (1366) Dmitri Donskoi, mare cneaz al Moscovei(1359-1389). Nu am avut posibilitatea sä cercetez mai indeaproape pe care osugereazd aceastä informatie; o incercare de a gäsi izvorul pe care ea se

nu a condus la un rezultat pozitivm. trebuie sä constat o lucrarede genealogie, autoritate materie, adevär pe cneazul Constantin de

Suzdal (m.1355) cdsätorit Anna, fiica cneazului grec Vasile161. Ar fi, desigur, foarteispititor de apropiat numele acestui cneaz" grec Vasile de acela al tatälui luiVasilievici, care, din stdpânirile sale crimeene, ar venit la Moscova in domnialui Dmitri Donskoi (coincidentä ?!) sau a fiului acestuia, Vasile I Dmitrievici (1389-1425).

aceasta - se pare, de nici dintre cei care s-aude de principatul de Theodoro - se va dovedi atunci

genealogia familiei domnitoare de totusi, prima aveacului XIV cdsätoria lui Mare cu Maria Asanina Paleologhina de laMangop apare altä Evdochia de - nepoata Annei (de Mangop ?!) -este sträbunica Evdochiei de Kiev, solia lui Mare.

fine, nu pot acest capitol fdrä a aminti ipoteza genealogicadiscutatä aici (Gabras - Khovrin - Golovin - Mangop) a mai avut un adept, ale cäruiobservatii formulate pe marginea lui Vasiliev au s-ar zice, neluate

1946, cunoscutul cercetätor american J. Bromberg a publicat un mic articol - necitat(deci necitit ?!) de istoricii români care, s-au ocupat de problemelerespective - lucrurile cu totul Interesul lui

Werner Seibt, Marie Luise Zarnitz, Das byzantinische Bleisiegel als cit.(supra, n. 59), p.54 (descrierea sigiliului discutia asupra personajului - p.52-54).

Informatia este recuperatä din manuscrisele lui P. P. Panaitescu, referintabibliografic5 a acestuia - Polnoe Sobranie, IV, 350" - s-a dovedit inexactä. Sunt indatoratVera Tschentsova, care a verificat respectivul volum IV din

pagina indicatä cele urmatoare fac parte din de-al patrulea alNovgorodului. dar numele unui cneaz Vasile de Mangop lipseste.

161 Genealogia, Varsovia, 1959, plansa Anna,Bazylego ks. Greckiego".

A. A. Vasiliev, op. p.282.163 Bromberg, Du nouveau sur les princes de Theodoro-Mangoup en Gothie

crimeenne, Byzantina A Journal of Byzantine an Modern Greek Studies",

www.digibuc.ro

40 S. Gorovei

J. Bromberg a fost stârnit de printul" Vasilievici de Mangop, devenitSimon, de la al nume ar fi derivat (am mai sus) acela al mänästirii Simonovde Moscova. nici un moment la originea bizantind afamiliilor Khovrin Golovin - ale nume le socotea drept modifications du nomde la famille historique byzantine des apparentée aux Comnne et liée aussi lalignée des princes de Gothie"164 - istoricul american a stabilit ca vérité incontestablefaptul mänästirea Simonov purta acest nume de presupusa emigrare aprintului" Stefan-Simon, pe la 1370: Le nom du couvent n'est doncpas dérivé de celui du prince Etienne-Simon. Aussi ne trouve-t-on pas le nom de Simondans la liste - complte pour l'époque - des archimandrites de ce couvent, pourtanton s'attendrait rencontrer un religieux de cette distinction et pre d'un généreuxdonateur s'il était vrai [que] Simon était resté auprs de son fils cadet en Russie.

ne reste aucun fondement pour croire que le prince Etienne-Simon, luiaussi, émigra en Russie son abdication et mourut"165.

Aceastä constatare ar fost suficientä pentru a arunca umbra cea maiasupra constructii genealogice amintite. sä se la ceea ce aputut stabili ca vérité incontestable sä cuvenitele concluzii, J. Bromberg a mersmai departe, propria sa contributie la ceea ce exista deja ca fantezistä;admitând, continuare, mangopian calugärit, el a presupusintrarea acestuia monahism a putut ulterioard emigrdrii fiului Grigore Rusia

numele de monah a putut sugerat par les attaches de son avec le clergémoscovite", addugând: Rien ne nous force, non plus, supposer que le prince Etienne,ou le moine Simon, ait jamais émigré ou simplement visité la Russie"166.

Odatä stabilitä" aceastä premisä, autorul i-a o alta, privind existentacetätii Maurocastro Crimeea, le-a pus pe documentul dinaprilie 1435 (pus circuitul de N. mentionând un ca tatä alunui dominus Maurocastri, pe care anii reprezentase unelevenetienii la Constantinopol. Concluzia: monahul - pe care istoricii români identificau

cu popa luga (tatäl logofdtului Mihail), Petru Aron - nu ar fi decâtprintul" de la Mangop, Simon.

Nu este, aici, locul pentru a intra amänuntele acestei chestiuni, care constituieo controversä aparte, pornind de la identificarea cetätii Maurocastrum. Se 1986un studiu al d-lui Matei Cazacu a pus - argumentatie,pärerea mea - existenta a cetäti la gurile Nistrului, Cetatea dreapta, laliman, Cetatea Neagrá stânga, cum spune Dfugosz descrierile sale

1946, Part (Dedicated to Belgian School of Byzantinology Represented by Henriand Ernest Honigmann), New York, 1946, p.65-74.

164 Ibidem, p.65.165 Ibidem, p.73 (sublinierile apartin). Este, acelasi timp, remarcabil faptul cA J.

Bromberg a atras asupra caracterului fantezist al surselor genealogice rusesti, ca elsA seama de constatare: Les phrases stéréotypees des russes,

l'on trouve des centaines de cas d'une prétendue immigration de telle noble famille venant dePrusse, de Lithuanie ou de n 'ont point valeur de source primordiale" mea).

Ibidem.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 41

Punctul acesta de vedere nu a prea multi adepti printre istoriciiromâni168; se pare, participantii la discutie omit (deliberat ?!) punctul de vedereal lui Bromberg, care încheia micul articol cu ideea a produs une rectificationdes vues sur la localisation de Maurocastron, qui s'avre avoir été, non pas une stationdu périple pontique sur la voie de la Gothie criméenne, mais une partie de cetteprincipaute

reluare a discutiilor o aprofundare nepdrtinitoare a Intregului materialdocumentar n-ar fi, poate, de prisos, pentru a se închiderea acontroversei privind acest mystérieux Maurocastrum criméen" expresia luiJ. unde a guvernat sau a dont ridentité estenveloppée de expresia d-lui Papacostea171). Misterulpunctul asupra se pun de acord autorii cu diametral opuse, va fi

sper vor continua172.

Appendix II

Este cunoscut medievi§tilor episodul luptei de la leAlbastre (Sinie Vody, Siniuha - afluent al Bugului de Sud): e relatat de sursele

de lui Stanislaw Sarnicki. Istoricii datat 1362 sau 1363173.E vorba, de victoria repurtata de Olgierd, marele duce al Lituaniei (1341-1377)

167 Cazacu, A propos de l'expansion au nord de la mer Noireaux Czarnigrad, la Cité Noire" de l'embouchure du Dniestr, in Passé turco-tatar, Etudes offertes Alexandre Bennigsen, Paris, 1986, p.99-122.

168 erban Papacostea, Maurocastrum identitatea uneimedievale, RI, VI, 1995, 11-12, p.911-915; idem, La du commerce génois enEurope Centrale: Maurocastrum (Moncastro) la route moldave, II Nero",1997/1998, p.150. V. Andreescu, Note despre Cetatea SMIM, XVIII, 2000,p.57-77, retipärit in idem, Din Negre, cit., p.9-33; aici, despre calugärul de la 1435, lap.26. la Constantinopol a augärului al la Maurocastrum se inintervalul 1432-1434, Marino Zane care a purtat in secreto"discutiile mentionate la1435) indeplinea functia de bail al Cetatea lui Constantin (Andrei Pippidi, Din noudespre de la volumul In Paul Cernovodeanu, ed. VioletaBarbu, 1998, p.79).

Bromberg, op. cit., p.74; mea.Ibidem.

171 Papacostea. La du commerce génois en Europe Centrale, p.154.172 «Identitatea calugärului", domnul" din Maurocastrum, care a initiat contactele cu

venetienii din Constantinopol, o problema deschisä. Enigma sporeste confuziilerästimpului de un sfert de secol care sfdrsitul domniei lui Alexandru cel Bun de inceputulcelei a lui cel Mare» - în 1984, d-1 Papacostea, articolul lui N. lorgadin 1937 (N. Iorga, asupra Evului Mediu romanesc, p.229). intregirile" omit, editiaaceluiasi act, data de Bromberg care precizeazd tocmai personajelor discutie: lorgatranscrisese cum caloiero, parte dicti domini", Bromberg da cum illo caloiero, dicti

domini". Eroarea de transcriere fusese corectatd anterior de N. Bänescu, articol care,rdzboiului, nu a mai putut ajunge la cunostinta lui J. Bromberg: N.

Maurocastrum - Mo(n)castro - AARMSI, t.XXII, 1939-1940, p.167-168.173 Cf. Victor Spinei, Moldova XI-XIV, Bucurqti, 1982, p.274.

www.digibuc.ro

42 S. Gorovei

asupra a trei hani Chaczybej, Kutlubugh (ambele nume au felurite variante)Demetrius.

1933, N. V. Malickij"4 - uitatul istoric rus despre care a fost vorba mai sus-a pus acest episod cu alte informatii.

Pe de o parte, sunt culese din incontrolabile surse germane din veaculXVIII, care vorbesc despre o victorie a aceluiasi mare duce Olgierd tot asupra a trei haniMari, ca stdpânind Crimeea, la Kirkel (Kirkier) la lop: dreyChane der Krimschen, Kirkelschen und Monlopschen Tartaren"I75; ultimul toponim afost identificat cu Mangopul, astfel hanul" Dimitrie a fost identificat custäpânitorul Mangopului176.

Pe de altä parte, este o inscriptie greceascd, descoperia din 1913, de R.Loeper) la Mangop, cândva pe unul din turnurile turn ridicat prin grijaunui comandant militar Khuitani, care avea rangul de (sutas,conduatorul unei grupe de de ostasi). traducere româneascd (pentru primacred, prin intermediar rusesc englezesc) textul acestei pisanii - care constituieprima atestare a numelui cetätii Theodoro - este urmätorul:

Doamne, Hristoase, Dumnezeul nostru,?> pe innoitorii zidului. S-a construit acest

turn al de sus a vechii Poiki cu ajutorul lui Dumnezeual Sfântului Dimitrie prin grija preacinstitului nostru

Khuitani, vrednic de>cinstea; refacerea <cetdtii> Theodoro <s-aPoiki a fost construitd anul 6870

Pentru Malickij, Khuitani - care la 1361-1362 invoca numele SfântuluiDimitrie - ar fi fost numele tätäresc al hanului crestinat Dimitrie atestat cuvictoria lui Olgierd din Punctul de vedere al lui Malickij a fost adoptat deVasiliev179, care, socotit pe acest Demetrius drept mai

al familiei domnitoare de la Mangop prezumtiv pärinte al acelui (neatestatdocumentar) Vasile, acelui print" Vasilievici, plecat la Moscovaveacului XIV sau la inceputul celui Altfel spus, dinastii de Mangopavea originea märunt comandant militar tätar, Khuitani, devenit Dimitrie.

N. V. Malickij, op. p.9-10.175 A. L. Geschichte von Littauen, Halle, 1785 (Fortsetzung der Allgemeinen

Welthistorie, L), p.109.176 a fost prezentatä de N. Bänescu, Contribution l'histoire de la

seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée, cit., p.36.N. V. Malickij, op. cit., p.9-10; A. A. Vasiliev, op. cit., p.186.

178 N. V. Malickij, op.A. A. Vasiliev, op. cit., p.186-187. Desi, chip paradoxal, avea formuleze un

fel de rezervä cu privire la identitatea Dimitrie (cel de - Khuitani: Wether or notthis Demetrius is to be identified with KhuRani, as Malitzki believes on the basis of the inscriptionof 1361-1362, is a secondary question" (A. A. Vasiliev, op. cit., p.198).

180 p.282 (Genealogical table of princes of Gothia).

www.digibuc.ro

Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 43

Acestei ipoteze i-a Gheorghe Brdtianu, micul studiu intitulatDemetrius Princeps scris iulie 1948 mai 1950182, dar publicat abia

1965183 care a pledat pentru identificarea personajului din cronicile rusestipoloneze cu acela mentionat actul dat de Ludovic cel Mare, la 22 iunie 1368, pentrumercatores Domini Demetry, Principis Tartarorum", unui numit terra ...Domini Demetry"184. Aceastä terra" ar fost une principauté tatare quasi

situat dans l'angle compris entre le delta danubien, le cours inférieur duPrut et le liman du Dniestr - le de l'époque ottomane - et sans doute aussi

l'embouchure du Boug"185. Punctul de vedere exprimat studiul luiGheorghe I. Brätianu - A. A. Vasiliev nu i-a mai putut rdspunde, date

publickii sale de târzii -a fost adoptat de istoricii români, dezvoltatcu concluziile trase de pe urma descoperirilor arheologice numismatice din

sudul Basarabiei (Orheiul Vechi)156.Este de observat, pe marginea acestei controverse Incheiate faute de

combattants", identificarea de Malickij acceptatä de Vasiliev deDeja Brätianu remarcase de la Sinie Vody semblent avoir été d'un

rang plus élevé"187 decât acela al sutasului Khuitani, care putea doar reprezentantulhanului la Mangop, dar nu hanul ! Adaug inscriptia de la 1361-1362 aratä

cetatea avea un cre,stin, care invoca numele lui lisus al Sfântului Dimitrie,dar mentiona pe preacinstitul precum vor face mai târziu domnii români, cândnu omiteau pe preacinstitul sultan ! E de mirare Vasiliev nu a sezisatcontradictia dintre cele ramuri" ale teoriei sale despre dinastii de la Mangop: orierau armeano-bizantinii Gabras, ori erau urmasii satasului Khuitani, devenit princepsDemetrius !

Pe de parte, sutasilor care supravegheau Mangopul nu s-a isprävitodatä cu presupusa crestinare a lui Khuitani: un alt apare altäinscriptie, tot pentru un turn de la Mangop, pe vremea când Hoarda de Aur era

181 Cf. G. I. Bratianu, Deux historiques. Encore la ville fantôme: une mentionde Vicina au sikle; II. Demetrius Princeps Tartarorum (Ca. 1360-1380), RER, IX-X,Paris, 1965, p.34-46 (al doilea text la p.39).

182 Nu lista de de el 1948, desfiintareaAcademiei care are ca penultim titlu Une nouvelle interpretation du nom de laDobroudja, comunicarea celui VII-lea Congres International de Studii Bizantine(Bruxelles, 4-15 august 1948) -cf. stefan S. Gorovei, Gh. - completari la Memoriulde studii istoriografice europene, coordonator VictorSpinei, Iasi, 1988, p.361. comunicare este notele articolului Demetrius PrincepsTartarorum (ed. cit., p.43, n.4). Studiul Une nouvelle interpretation du nom de la Dobroudja a fost

RER, XVII-XVIII, Paris-Iasi, 1993 (1995), (cu explicatiile Intregirile d-luiPetre Nästurel, p.32-35).

183 Cf. supra, n.181.184 Hurmuzaki, Documente, I, 2, p.144; G. I. Brdtianu, Demetrius Princeps Tartarorwn,

p.46.185 G. I. Bratianu, op. cit., p.45.186 Victor Spinei, op. cit., p.275-277.187 G. I. Brätianu, op. cit., p.42.

www.digibuc.ro

44 S. Gorovei

188, adic anii 1380-1399. Or, tocmai aceasta vreme este atestat laMangop un stäpânitor care nu poate fi decât cre§tin care, se vede bine,manifeste independenta de suzeranul mongol. Anume, un document pus in circulatiede Gabriella Airaldi din 1974189, dar asupra d-1 Andreescu a atrasatentia, pentru istoria noasträ, abia 2000, comunicare prezentatä la aratä

toamna anului 1381 Mangopul avea un dominus de lo Teodoro" de care seaflau fratele i Acel dominus", mentionat ca despotus predictiare un nume foarte straniu: Affendizi. Daca nu e o consemnare atunci ar puteanu un nume, ci titlul al acelui dominus sau despotus, Dintermen grecesc avea sä derive, mai târziu, titlul sau apelativul turcesc effendi.Apropierea mi se pare deosebit de

Trebuie, deci, sä Mangopul a ramas, cu dinastia sa subsuzeranitatea atunci când, la 1380, genovezii tätarii Crimeea;numele Mangopului nu tratatul cu acest prilej: Il y avaitcertainement, un vassal des Tatares"192.

Toate acestea de Totu§i, sunt anumiteindicii care par sä sugereze sursele polono-ruse cele vechi germane referitoare lavictoria lui Olgierd au vedere aceleai trei mongole, ale stäpâniri seintindeau i Crimeea spatiul dintre gurile Niprului ale elementele

p.41.N. V. Malickij, op. cit., p.5; A. A. Vasiliev, op. p.187; G. I. Brdtianu, op.

189 Gabriella Airaldi, Studi e documenti su Genova e l'Oltremare (Collana Storica diFonti e Studi, 19), Genova, 1974, p.103 (contra Affendizi, dominum de Teodoro, eius fratrem,nepotes et propinquos ac despoti predicti ac universos subdictos et dicti Affendizi")

104. Aici, ca peste tot, consulul genovez este in toto imperio Gazarie".Andreescu, un titlu idem, Perspective

medievale (cit. supra, n.129), p.227.191 supozitie, exprimatd comunicArile din decembrie 2001 (Iasi) ianuarie

2002 (Bucuresti) coincide cu concluzia la care au ajuns Thierry Ganchou Minghiras, Unnouveau document propos d'Alexios de Théodoro-Mangoup, citat (supra, nota cu Nu se poatepreciza formula despoti predicti dinastii de la Mangop erau efectivdespoti, sau avem de-a face numai cu folosirea a unui titlu. Cu mai bine de undeceniu urma, Sergiu Iosipescu scria urmdtoarele despre Maria de Mangop: Descendentd

din Paleologi ale monograme au fost pe dintrecolturile de mormánt al doamnei, cum spune autorulacelasi context], principesa era fiica domnului Mangupului, Olobei, din acea dinastie deTeodoro, cu inceputuri neldmurite. Cert este documentele de la inceputul secolului al XV-lea domnilor Mangupului titlul despotal, ce pare vulturul bicefal carepecetluieste alte ale de al principesei" (Sergiu losipescu,

la Moldovei lui .5'tefan Mare, XXIX, 1992, p.56). N-am pututcontrola documentele de la Inceputul secolului al XV-lea" care conferd domnilor Mangupuluititlul despotal", respectivului studiu nu a indicat nici o ele existä,coroborarea acela din 1381 poate statornici un element important pentru istoria dinastilor dela Mangop. priveste pajura se mai sus, text) ea era la Mangoppentru a pisaniile ctitoricesti ale lui Alexios (1425, 1427), de veacmdiestrului la Putna.

192 N. op. cit., p.36; A. A. Va.siliev, op. p.180-182.Victor Spinei, op. p.274.

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahlei" 45

aduse discutie de Victor sunt sugestive, chiar nu suficiente pentru afundamenta definitiv o asemenea opinie. caz ca acesta, trebuie acceptam

terra domini Demetry" se din sudul Moldovei (si, eventual, nordulDobrogei) la Mangop ?! Caci, identitatea sutasul Kltuitani nu se mai poatesustine, personalitatea lui Dimitrie, identificat ca chan der MonlopschenTartaren" printr-un izvor german (?) combinat cele polono-ruse ca princepsTartarorum" printr-un document autentic contemporan, din 1368.

s-ar putea sustine, vazându-se ea expresia unei realitati strategice, politiceeconomice, atunci n-ar deloc exclus ca ea stea la baza politicii pontice a

Moldovei lui stefan Mare, cum o reconstituie, ultima vreme,Andreescu'95. Este, o chestiune care nu se acum, printre propusepentru cercetare.

Cercetarile arheologice din Crimeea, de rusi din veacul XIX, aucondus la rezultate remarcabile, doar partial cunoscute istoriografiei românesti196; ceamai mare parte a studiilor relative la la Mangop, limba rusk nu aufost folosite de cercetatorii rornâni interesati de istoria lui Mare. Personalitatea

Maria Asanina Paleologhina rolul pe care ea putut Indeplini Moldovase chip neasteptat atunci când ochilor nostri li se pe de oparte, imaginile zidurilor ruinate, ale unor pietre funerare ori ancadramente de deferestre la Mangopm, pe de parte, bazilici ale palatului

Ibidem, p.274-275.tefan Andreescu, Politica a Moldovei: tefan Mare castelul Illice",

RI, VII, 1996, 7-8, p.511-520 ( = Moldavia's Policy: Stephen the Great and Illice"Castle, Mar Nero", III, 1997/1998, p.179-187); retipdrit idem, Din Negre,cit. supra, pe urmele lui A. A. Vasiliev - dar a tine de corectiile severeale lui G. I. - d-1 Sergiu Iosipescu o reconstituire oarecurn similara: «Originealeg5turilor dintre Moldova despotia Theodoro de la Mangup, prindrumuri comerciale pontice, poate pânä a doua jumätate a celui de-al XIV-lea veac.Cercetdrile arheologice epigrafice ruse din primele decenii ale secolului nostru sintetizate deAlexandr Vasiliev [...] au argumentat asertiunea primul la Mangup a fost Dimitrie,identic acelui princeps Tartarorum" la la 1362 sau 1363 retras tinuturilepontice de la vest de Nistru. Era oare a lui Mare o inovatie ?

cui va apartinut mormântul de la care s-a aflat inelul de aur invocatia lui Allah?» (Sergiu losipescu, op. cit., p.56; sublinierile mele). Eliminând zgura concluziilor deja contrazisede analiza izvoarelor, precum stropul de fantezie care vedea pe princeps Tartarorum"

necropola de la trebuie spun subscriu la ideea apledoariei d-lui losipescu, anume Moldovei Mangopul veacul XIV.

indicii acest sens pare a furniza Teodor Spandugino Cantacuzino, scrierea sa despreotomani (cf. supra, n.28), ed. C. N. Sathas, Documents inédits l'hisioire de la

au Moyen Age, IX, p.146-147.196 Cf. G. Brätianu, Notes sur un voyage en Crimée, RHSEE, XIX, 1942, 1,

182 fotografii).A. Berthier-Delagarde, u cit. (supra, n.111), foto 3 4 (ziduri),

6 (fereasträ), 7 funerard), 9 (ancadrament de dintre aceste imagini (piatra

www.digibuc.ro

46 S. Gorovei

de acolo198. Dupa cum întinderea considerabild a stdpânirii principilor de la Mangop,o enormá parathalassia'99, efortul al lui cel Mare de apästra principatul sub hegemonia sam, cu sacrificarii unui detasament de 300 deostasi ai care trebuie sä fost dintre cei mai buni.

Astfel, istoria româneascd a anilor 1472-1477 poate sä ealuminä, atunci când istoria doamnei Maria Asanina Paleologhina va ceva mai binecunoscutd.

funerara - acum ! - fereastra) se regäsesc intre ilustratiile date de G. Brdtianu, op.cit., foto 8.

M. A. Tihanova, e ucmopuu inno Kpbuua (Xepconec, Moscova-Leningrad,

1953 CCCP, 34), p.319-333; eadem,cercetärile din 1938), in volum, p.334-389; A. L. lakobson, volum,p.390-418. Pentru cercetärile ulterioare,Kpboia, Kiev, 1968, precum Les archéologiques en Crimée et au Caucase durantl'Antiquité tardive le Haut Moyen-Age, textes réunis et présentés par Michel Kazanski etVanessa Soupault, Leiden-Boston-Köln, 2000 seria Colloquia Pontica).

Cf. E. V. Vejmam, mepumopuuXV in volumul cit., p.77-82harta de la

2W Pozitia domnului Moldovei fatä de bastina sale a fost perfect definita de A. A....through his marriage to Maria of Mangop, Stephen the Great had ambitious of

exercising exceptional influence on Gothia and perhaps even of taking possession of theCrimean Principality" (The Goths in the Crimea, p.244; subl. mea). Ambitioasele planuri" alelui Mare au putut avea in vedere chiar mai mult deck informatiile care auajuns la Dlugosz, spre vara anului 1476 Stefan prinse in sufletul nadejdea de aCaffa" (cf. Mare 1504-2004. Portret Putna, 2004,p.168). Avem, de altminteri, dovada sperantä era vie sufletul domnului Moldovei

anul mai 1477, solul sau la Venetia transmitea acest mesaj: daca vorChilia Cetatea Alba, va cu putinta ca turcii Caffa Chersonesul" (ibidem, p.354).Solul domnului nu era altcineva deck propriul unchi Tamblac(Tzamplakon), ruda principilor de la Mangop; astfel, mentionarea Cherson ar putea unindiciu la Suceava nu se renuntase la revendicarea succesiunii din Crimeea. Faptul MariaAsanina Paleologhina, doamna lui cel Mare, avea rude familia Tzamplakon - ca sotialui loan de Chazaria (mama micului Alexios, de loan Eugenikos) - indica inrudirea dintreele mai sus, text). Din pacate, despre aceastä familie informatiile sunt prea firave ca

reconstituiri acceptabile; N. Peut-on le des documentsragusains ?, in Mélanges Charles Diehl, I.Histoire, Paris, 1930, p.31-35; G. I. Theocharides,

in5 (1961-1963), Thessalonik, 1963, p.125-183; idem, Eine Vermöchtnisurkunde des

Gross-Stratopedarchen Demetrios Tzamblakon, Polychronion. Franz Dölger zum75. Geburistag, Heidelberg, 1966, p.486-495. Voi reveni asupra acestei familii partea a douaa studiului de

www.digibuc.ro

"Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 47

MARIA ASSANINA PALEOLOGHINA", PRINCESSE DE

MOLDOVALACHIE (I)

Résumé

L'étude porte sur les origines de Maria de Mangoup (m. le 19 décembre 1477),deuxirne épouse d'Etienne le Grand, prince de (1457-1504). Une inscriptiongrecque, sur le en argent d'une icone du monastre athonite deGrigoriou, lui donne le nom de Maria Assanina Paléologhina; on retrouve ces deuxpatronymes - rappelant une branche de la descendance de l'empereur Michel VIIIPaléologue - brodés en monogrammes sur la couverture du tombeau de cette princesse,gardée dans le trésor du monastre de Poutna. En dehors de ces sources -absolument authentiques et contemporaines - aucune autre ne donne des informationsconcernant les parents de la princesse Maria. On a (A. V. Soloviev, 1937)qu'elle était la fille du prince Jean de Khazarie - du grand Alexios, seigneur deGothie - et de son épouse Marie, descendante des Paléologues, des et desTzamplakons, personnages connus grace un pome funéraire dédié (aux environs de1447) par Jean Eugenikos la mémoire de leur Alexios, mort Trébizonoe. On aidentifié ce Jean de Chazarie" avec seigneur de Théodoro-Mangoup, bienconnu (c.1447-1458) des documents génois concernant les affaires de Crimée.

L'auteur conteste le bien-fondé de l'hypothse qui identifie Jean de Khazarie entant que pre de Marie de Mangoup-Moldavie et qui soutient l'identité de ce personnageavec Olobei de Théodoro-Mangoup.

Dans l'obituaire du monastre moldave de Bistritza, quelques noms sontgroup& dans un chapitre portant l'indication Ceux de Mangoup". Les voici: Manuel etsa princesse ero) Anne, Abraham, Anne, Isaac, Jacob, Melkisedek etDavid. Il nous faut remarquer que les noms de Jean et Marie - les parents présumés dela princesse Marie de Mangoup -y manquent. On ne saurait pas attribuer cette absenceaux rédacteurs (compilateurs) ou copistes de ce monumental obituaire. faut observeraussi que Manuel est le seul inscrit dans cet obituaire avec son épouse, Anne, qualifiéede princesse ce qui présume que Manuel aura port& lui aussi, un titresouverain, équivalent du slavon L'absence de Jean et de Marie et, en mémetemps, la présence de Manuel et Anne dans l'obituaire de Bistritza, incitent croire queces deux derniers noms appartiennent, en réalité, aux parents de Marie de Mangoup.Dans ce cas, faut, peut-étre, voir dans le nom une &formation du grecManolis.

L'appartenance de Manuel la dynastie de Théodoro-Mangoup est prouvée parune plaque découverte au sicle Cherson en Crimée, et contenant troismonogrammes; en 1937, A. V. Soloviev a déchiffré les deux premiers monogrammes,lisant les noms Isaac et Manuel; quant au troisième, l'auteur de la présente étudepropose d'y lire le nom Melkisedek, absent des sources diplomatiques, mais inscrit dansl'obituaire de Bistritza parmi ceux de Mangoup". De la sorte, les noms Isaac, Manuelet Melkisedek, chiffrés dans les monogrammes de Cherson, se lisent en toute lettre dans

www.digibuc.ro

48 S. Gorovei

l'obituaire de Bistritza, ce qui prouve - selon l'auteur, d'une manire cohérente etconvaincante - identité des personnages.

Dans les appendices, on examine deux hypothses concernant l'origine de ladynastie de Théodoro-Mangoup. Selon la plus ancienne (souscrite par des historienséminents, tels F. A. Braun, A. A. Vasiliev, N. Anthony Bryer, Andrei Pippidi),les princes de Mangoup auraient été une branche des Gabras (Gauras), famille byzantinedont l'origine arménienne est, de nos jours, suffisamment prouvée. L'auteur met enévidence les faiblesses de cette hypothse, en ajoutant - aux arguments produits -l'absence totale du monogramme des Gabras sur toute pice provenant de (ou ayantrelation avec) Mangoup.

L'auteur rejette aussi la thse de l'origine tatare de la dynastie de Mangoup,tout en retenant la suggestion d'une vielle domination tatare réunissant les territoiresallant des bouches du Danube (la partie méridionale de la Moldavie du Moyen Age)jusqu'en Crimée.

Pour mieux caractériser la famille de la princesse Maria Assanina Paléologhina,convient de rappeler les paroles de l'historien Michel Balard: L'attachement

l'orthodoxie et au pouvoir impérial reste vif dans la petite seigneurie de Théodoro-Mangoup, qui s'est constituée dans la seconde moitié du sicle dans un siteinexpugnable de la Gothie. Descendants sans doute d'un toparque byzantin, lessouverains de Théodoro sont apparentés aux Paléologues et concluent des alliancesmatrimoniales avec les voi'vodes de Moldavie".

www.digibuc.ro

doamna (I) 49

2

www.digibuc.ro

t J

.

.

$

4

www.digibuc.ro

STEFAN CEL MARE, IVAN III, SOFIA TOMINICINA

(PALEOLOG) ELENA STEFANOVNA VOLOSANCA

- DINASTICE POLITICE

CONSTANTIN REZACHEVICI

cândva, cu descoperirea pietrei de mormânt aEvdochiei de Kiev, cea dintâi sotie a lui Mare, primaa Mitropoliei de la Suceava (anterioard Mirdutilor), cdsätorie a fost una dintrecele mai prestigioase aliante matrimoniale contractate vreodatä de domnii Moldoveil.

Ilia, mare al lui Alexandru Bun a fost sotul Mariei sora regineiPoloniei Sofia Holszaski, ultima sotie a lui Vladislav JagieHo, avadar,sotul materne a regelui Cazimir IV Jagiellonul (1445/1447-1492), mare cneaz alLituaniei (din 1440)2, contemporanul lui Mare, acesta din a fost, larândul sotul nepoatei de a aceluia$i rege Cazimir, Inrudindu-se, prin Evdochia deKiev, cum vom vedea, cu cnezi ai Moscovei.

Cum a izbutit domn al Moldovei, care la 1463, anul primei saleavea jur de 25 de ani nu se ilustrase prin ceva deosebit, plätind

con$tiincios tribut Portii otomane3 recunoscând din 4 aprilie 1459 suzeranitatea regeluiCazimir plus, unui inamic al polonilor, Bogdan II, secu o a regelui Jagiellon de neam lituan, cu adevärat nu se Deoarece tatälEvdochiei, Alexandru (Olelko), cneaz de Kiev (1441-1457), värul drept pe linieal lui Cazimir IV, murise din 1454, desigur de negocierea lui cudomnul Moldovei s-a ocupat sa, Anastasia, flica lui Vasile I, marele cneaz alMoscovei5. Parundem astfel din 1463, o cu din neamul

complicatä interesantä retea de dinastice moldo-lituano-polono-moscovite, nu Indeajuns de bine cunoscutd istoricilor români6, care

Constantin Rezachevici, Evdochia de Kiev prima a lui tefan cel Mare, MI,XXXII (1998), nr. 5, p. 68.

2 Idem, Cine a lui voievod, lui Alexandru Bun? Un episodmoldo-polono-lituan, AG, s.n., (1995), nr. 3-4, p. 11-18+ tb. genealogic.

spune chiar cel Mare la ianuarie 1468, scrisoarea adresatä regeluiCazimir IV (P. P. Panaitescu, la istoria lui Mare, AARMSI, s. III, t. XV,1934, p. 63, 66).

loan Bogdan, Documentele lui tefan Mare, II, Bucurqti, 1913, p. 266-269; D.Agache, regásitá: (1988), 499-506.

Constantin Rezachevici, de Kiev, loc.cit.6 Chiar un bun cunosator al genealogiilor din spatiul Europei Räsdritene ca G.

Bezviconi, afirma eronat Evdochiei, Maria, era lui Vasile I al Moscovei"[Contribufii la istoria relatiilor (din cele mai la secoluluial XIX-lea), Bucure*ti, 1962, p. 32].

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 51-72

www.digibuc.ro

52 Constantin Rezachevici

de peste decenii a Elenei (Olenei) mostenitorul marelui cnezat moscovit nu estedecât episodul al doilea al acestor dinastice ale lui Mare, de mai

prestigiu Europa a vremii. Cum aceste aliante se fAceaudin ratiuni de stat, iar partenerii nici nu se cunosteau, e lesne de

mentalitatea a vremii.Evdochia facea parte, asadar, din marea dinastie a Gedimin-

Jagiellonilor, care secolul XIV eliberaserd teritoriile fostei Rusii Kieviene destäpânirea Hoardei de Aur (pe numele ei Ulusul lui Djuci sau Hoarda Albasträ), aducândstäpânirea lituanilor (a litvelor, locul tdtaro-mongolilor, lahotarele Moldovei. Bunicul ei era Vladimir (prirnul din ascendentii ei crestinat subnurnele grecesc de Vasile), cneaz de Kiev (1362-1395), apoi de Kopil Slutk (1395-1398, flu! marelui cneaz Algierdas Olgierd) (1345-1377) ca atare, frate vitreg,

cdsätorie a cu Jogailas, mare cneaz, apoi cneaz suprem al Lituaniei(1377-1434), rege al Poloniei, urma botezului (sub numele de Vladislav)

fiica regelui ungaro-polon Ludovic I de Anjou, sub numele de Vladislav II Jagiello(1386-1434). La rândul Algierdas, find lui Gediminas, mare cneaz (1316-1341), adeväratul Intemeietor al al marelui stat lituan. Evdochia era, asadar,doar a patra generatie pornind de la acesta din urme.

Dar prima sotie a lui cel Mare avea sângeaceasta, Anastasia, cdsätoritä Evdochiei Alexandru (Olelko), la 22 august 1417,era, cum am fica lui Vasile I, marele cneaz Moscovei Vladimirului (1389-1425), a ica lui Vitautas Witold) mare cneaz al Lituaniei (1401-1430),värul regelui II Jagiello, dar al lui Vladimir (Vasile), amintit alEvdochiei. Vasile I, celebrului Dimitri Donskoi, marele cneaz al MoscoveiVladimirului (1359-1389), temnicului (comandant suprem) Marnaicea mai mare din secolul XIV, de la Culicovo (Câmpia Sitarului), Don (8septembrie 1380), fugise 1386, pe când avea 14 ani, din resedinta hanului de la Sarai,unde era ostatec, prin Stepa la curtea de la Suceava a Petru,Margaretei (Musata) (1375-1391), de unde a trecut la "nemti", la cavalerii teutoni,de la care a fost luat de Vitautas (Witold), nepotul lui Gediminas, care i-a oferit de sotiepe flica sa Astfel Anastasia, fiica lui Vasile a lituancei era acelasitimp sora marelui cneaz moscovit Vasile II Tiomnâi Orb) (1425-1462,Intreruperi), urmasului acestuia, cneazul moscovit Ivan III Mare (1462-1505) asociat la tron din 14498. plus, Ivan III descindea din Gediminas,intemeietorul dinastiei lituane a Gediminilor nu numai dinspre tatä (Vasile II Tiomnâiera prin mama sa Sofia, cum am nepotul lui Witautas-Witold, mare cneaz alLituaniei) dinspre Aceasta era Maria, fiica cneazului nepoata luiVladimir Viteaz (värul drept al lui Dimitrie Donskoi) a Elenei, lui Algierdas9.

Având o astfel de ascendentä dinastica nu e de mirare IvanIII cdsätorit o Elena, cu.Alexandru, regelui Cazimir IV, ajuns el rege al

(1501-1506) mare cneaz al Lituaniei (din 1492), iar ca sfetnic apropiat a

Constantin Rezachevici, op.cit., p. 67-68.Idem, Istoria popoarelor vecine neamul in Evul Mediu, Bucure§ti, 1998,

p. 440-449.Damian P. Bogdan, Pomelnicul de la rudeniile de la Kiev de la Moscova

ale lui cel Mare, AARMSI, s. II, 1940, p. 647, nota 1, anexa II.

www.digibuc.ro

cel Mare. dinastice politice 53

folosit 1499 pe Ivan lurievici Patrikeev, despre care unii istorici cred ar fostcumnatul Evdochiei, solia lui Mare, fiul lui Patrikeev, un stranepot al luiGediminas dinastica lituano-moscovita s-a

prin cu prima sa care aliantelor prin ce datadin a doua a secolului XIV, ale Bogdane$tilor cu Gediminii (Jagielloni cum

numiti din secolul XV) prin cea a fiicei sale a Evdochiei, Elena (Olena),cu Dimitrie, flul lui Ivan III, care deschide pe cea cu Riuricii moscoviti, descendenti

ei prin femei, de la Vasile Tiomnâi, din Gedimini (Jagielloni).asadar, Mare s-a vara lui 1463 cu o cneaghina

(printesä) care era de regelui Poloniei mare cneaz al LituanieiCazimir IV Jagiellonul, iar era cu marele cneaz al al MoscoveiIvan Este explicabil, astfel, de ce cronicarul Grigore Ureche o socotea pe Evdochia

de mare pomelnicul mänastirii pe paginimultimea rudelor sale ortodoxe: lituane, moscovite chiar Paleologe, pe care la vremearespectiva chiar editorul acestuia, un slavist de ca nu mai vorbim deistorici, nu le-au totalitate.

Cei trei dina$ti din a doua a secolului XV, Cazimir IV, Ivan IIIcel Mare, care stapâneau estul Europei Centrale Europa un spatiu

cu mult mai mare decât cel al Europei, se Inrudeau, astfel, destul de apropiat.Mai târziu, spre secolului, când Elena (Olena) fiica lui a Evdochiei adevenit nora rudei sale Ivan III, o a acestuia din Elena, s-a cuAlexandru , fiul lui Cazimir IV, mare cneaz al Lituaniei (1492-1506) rege al Poloniei(1501-1506), legaturile cele trei dinastii s-au strâns mai mult, chiar uniiprotagoni$ti s-au schimbat.

Din afara acestei dinastice a intervenit doar hanul Mengli Ghirai I

(1466-1467; 1469-1475; 1478-1515) al tatarilor din Crimeea, al hanat la1420, care din 1449 rupsese dependenta de de Aur, iar 1475 (efectiv 1478)recunoscuse suzeranitatea Portii".

Niciodatd cele patru state, Uniunea polono-lituana, Moldova, MoscovaCrimeea nu au I-a apropiat uneori, la un anumit punct,

pe ultimele trei, a a secolului XV, doar adversitatea deHoarda de Aur, plinä decadere, dar care tot mai lovea Moldova. rest,Moscova Crimeea se uneau uneori lmpotriva Lituaniei Poloniei, acestea din

impotriva Moscovei, cel Mare, inclinând când spre unii, când spre1497, când atacul regelui Joan Albert la 1502 spre alianta

moscovito-crâmleanä, succes, orienteze pe spre o actiuneantiotomana.

de Ivan III, care a contribuit decisiv la unificarea cnezatelor din Rusia deNord-Est jurul Moscovei, la Inläturarea dominatiei Hoardei de la alipirea

-G. Bezviconi, p. 32, nota 1, p. nota 1.Grigore Ureche, Letopisetul Moldovei, ed. a II-a, P.P. Panaitescu, Bucurqti,

1958, p. 92.12 P. Bogdan, op.cit., p. 634-657; idem, Pomelnicul de la Bistrita, Bucuresti,

1941.13 Mehmet Ablay, Din de la Ginghis Han la Gorbaciov, Bucure§ti, 1997,

p. 143-148.

www.digibuc.ro

54 Constantin Rezachevici

multor teritorii neruse, karelo-finice, etc., bazele "imperialismului"multinational moscovit14, Mare nu ar fi intervenit cu insistentä, nus-ar fi bazat pe de rudenie. Chiar vara acestuia, Evdochia, murise la 25noiembrie 1467, foarte probabil, pärerea mea, la nasterea celui de-al treilea fiu,Petru, care el a trait putin (1467-1480)15, ceilalti doi copii ai ei cu Alexandru(1464-1496) Elena (1465-1505), erau totusi nepotii (de ai marelui cneazmoscovit, care, cum am prin avea sângeJagiellon.

plus, cei doi, cel Mare Ivan s-au mai o prin sotii,chiar acelasi an 1472, primul la 14 septembrie cu Maria de Mangop,din neamul Asanilor Paleologilor, cum atestä inscriptiile monogramele de peacoperämântul ei de mormânt de la mänästirea sora lui Isac "domn de Todoro(Theodoro, Mangop - n.a.) a toatá (Crimeea) a lui Alexandru, care

Inlocuit, luptä cu turcii la cel de-al doilea la 12 noiembrie cu SofiaPaleolog, fiica lui Toma Paleolog, ultimului bizantin Constantin XI'S,fapt pentru care era la Moscova Sofia Tominicina, a Ecaterina Asan,era vara Mariei de Mangop. Marea cneaghind a Moscovei, era, asadar, nepoatä de

celei de-a doua sotii a lui cel Chiar acesteia dinla 19 decembrie domnul Moldovei nu numai nu a Intrerupt legAturile cu IvanIII, ci urmätorii ani a demersurile pentru cdsätoria flicei sale din prima

Elena, cu fiul urmasul la tron al marelui cneaz, tot din prima Ivancel

Pe acestea se pune Intrebarea afara interesului strategic comunantiotoman, a lui Mare cu Uzun Hasan, Iranului,Irakului, stat cunoscut sub numele de Akkoyunlu (Cei cu le Albe)21 nu s-a datorato oarecare unei prin sotiile bor. Poate nu aceastä

din 147222, tocmai anul s-a cdsätorit cu Maria de Mangop,probabil cu Ecaterina Comnen, sotia lui Uzun Hasan. Or, se din cronica lui

J. Dlugosz, referitor la o solie a lui Uzun la regele Poloniei din anul tocmaiEcaterina din neamul Mari lor Comneni, nepoata ultimului de Trapezunt, David

Constantin Rezachevici, op.cit., p. 444-447.Idem, Evdochia de Kiev, p. 67.

16 Repertoriul obiectelor monumentelor de din timpul lui Mare,Bucuresti, 1958, p. 290.

Petre Nästurel, Din dintre Moldova Crimeea secolul al XV-lea. Pemarginea unei inscriptii grecevti, lui P. Constantinescu-Ia§1, 1965, p. 260-265; N. Contribution a de la seigneurie de Theodoro-Mangoup en Crimée,BZ, LIII (1935), nr. 1, p. 33-37.

G. Bezviconi, la istoria româno-ruse, p. 36; S. Gorovei,1473: Moldova lumea catolicá, Mare Sfânt 1504-2004. Portret istorie,MAnästirea Putna, 2003, p. 397-398, 404.

19 Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 449.20 Repertoriul, p. 290.21 Aurel Istoria la 1654, Bucuresti, 1978, p. 127.

E. Esarcu, Scrisoarea ineditá a Uzun Hasan Mare,"Columna lui Traian", VII (1976), p. 464-466; P. Cancel, Data epistolei lui Uzun Hasan Mire

Mare misiunea lui Isac-bey, Bucuresti, 1912; op.cit., p. 120, 127.

www.digibuc.ro

Mare. Legaturi dinastice politice 55

Comnenul (1458-1461), era cea care Indemnase pe Uzun Hasan lupte impotrivasultanului Mehmed 1123.

Cnezatul Moscovei, o colonie a Kievului, era pe atunci foarte departe dehotarele Moldovei, astfel parafrazdnd cugetarea lui Von Clausewitz, caredepärtate se bine, spre deosebire de cele vecine, Ivan nu reprezenta, desigur,un pericol pentru stefan cel Mare, care spera doar sä din partea lui ajutorantiotoman sprijin politica sa de Lituania. domnulMoldovei nu putea ignora ca marele cneaz moscovit nu era un rdzboinic, ci unipocrit, rece tenace, dar destul de schimbätor, folosind pentru a-si atinge scopurile maiales "politica cnutului", modelul tätardsc. Se auzise chiar la Moscova, cumconsemna ambasadorul imperial Sigismund de Herberstein, cel Mare obisnuia

la ospete, dupa 1485, vreme ce Ivanel hotarele, zi"24.

a initiat cel Mare demersurile pentru cdsätoria sale Elena cului Ivan III, de-al doilea al acesteia? De obicei s-a vorbit de anul 148025, sau

chiar de 147926. Cert este doar ele au dupa nasterea lui Bogdan III, la 16 iunie1479, rezultat al ultimei cdsätorii a lui cu Maria Voichita (19 decembrieoricum, mult de 16 aprilie 1480, de instructiunile oficiale catre solulmoscovit Ivan Zvenet trimis Crimeea la Mengli Ghirai, spre a oImpotriva hanului Ahmad al Hoardei de Aur a regelui Cazimir IV, totodatä pentru aobtine un salv-conduct pentru trimisul marelui cneaz moscovit la domnul Moldoveipentru diacul Suhovo, cel al cneaghinei Fedka (Feodosia, Teodosia), sora decedateiEvdochia28, asadar cumnata lui cel Mare, cdsatoritä cu cneazul Semen lurievici(Patrikeev, descendent din neamul lui Gediminas, fratele lui Ivan Iurievici Patrikeev,sfetnic al lui Ivan III ?)29. stefan cel Mare se adresase rudelor de ale Evdochiei,aflate la aceea data acesteia Mihail, cneaz de Kopil (care

avea sä executat la 30 august 1481, din porunca lui Cazimir pentruparticiparea la un complot impotriva regelui), cneazului Ivan Iurievici de Pronsk, nepotde (sestriciciu) Evdochiei Fedkai, acesteia din urmä, determindnd-o sa

23 Minea, ale cronicii lui Ian Dlugosz, Iasi, 1926, p. 53;Decei, op.cit., p. 124-125.

24 Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 445.25 G. Bezviconi, Contributii la istoria relapilor p. 36. Constantin

Rezachevici, op.cit., 448.26 Alexandru V. Boldur, tefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de

politica, Madrid, 1970, 244; Maria Magdalena Székely, Un destin tragic:domnija Elena, MI, XXXI (1997), nr. 6, p. 61.

27 Constantin Rezachevici, Cronologia a domnilor din TaraMoldova a. 1324-1881, I, Bucuresti, 2001, p. 546-547.

28 Istoriceskie sviazi narodov SSSR XV - naceale XVIII Moscova,1965, p. 54-57.

29 Pentru aceastä identificare cf. G. Bezviconi, op.cit., p. nota impotriva ei cf.discutia la K. V. Bazilevici, Politica a rus centralizat a doua asecolului al XV-1ea, Bucuresti, 1955, p. 211-212, nota

www.digibuc.ro

56 Constantin Rezachevici

intervina pe marea cneaghina a Moscovei, Maria, mama lui Ivan III, ca aceastaaccepte proiectata a nepoatei sale Elena cu fiul cneazului moscovit". Fratelecel mare al Evdochiei, Simion (Semen) "tarul", cneazul de Kiev (1454-1470),

conducator de slava bisericeasca31, murise din 1470astfel nu mai putea solicitat de Dar la Moscova Fedka indeplinitmisiunea mama lui Ivan HI, a era lui Algierdas sora buniculuipatern al Evdochiei, determinat pe marele cneaz accepte cuElena fiica Evdochiei. al om era asteptat de solul moscovit Ivan ZvenetCrimeea pentru a merge la Moscova32, nu a intentionat trimitereasolului la marele cneaz al Moscovei problema cum se crede de obicei33.

1480-1481 regele Poloniei Cazimir IV, socotind nu era de complotulla care participase cumnatul Mihail de Slutk, a oprit trecerea solului spreMoscova, cu mai mult cu 1480 a avut Hoardei de Aur impotrivaMoscovei, cu regele Poloniei cavalerii teutoni34. Ca atare, 1481cere regelui Cazimir IV, de care din nou se apropie, solilor

la Ivan III prin Lituania35. sfarsit, legaturile au fost deblocate numaiatacul lui Meng li Ghirai asupra Kievului, ceea ce determina pe regele Poloniei

acorde salv-conductul din 28 martie 1482 de la Troki, Vilna, trimisilor moscoviti,Andrei Plesceev Ivan Zinovievici, care urmau s-o pe Elena la Moscova36.

de Craciunul anului 1482, Elena, cu o suitä de boieri moldovenirusi a luat drumul spre Moscova, pe ruta stabilita de rege, care trecea pe la

Sniatyn, Trembowla, Liov, Chelm, Brzek Litewski, apoi Lituania, undela a primit chiar daruri numele regelui Cazimir, care era, cum ammare cneaz al Lituaniei37. Cu tot acest itinerar ocolit, care a mai Rusia

Istoriceskie sviazi, I, loc.cit., traduce gresit referirea cneaghinei Fedka lameu, cneazul Ivan lurievici" (p. 56), in original vorba de "nepotul de sore (p. 55).

31 cum am alte ocazii, termenul nu are, acest caz,ci doar "conducator de astfel numiti izvoarele moscovite din

vremea lui Mare hanul Crimeei [cf. Alexandru V. op.cit., p. 243, carepe istoricul ucrainean M. Hrusevski (p. 240)] sau sultanul otoman. De altfel, slavistul

Damian P. Bogdan aträgea pe dreptate, ce-1 pe cneazul Simion,fratele Evdochiei, izvoarele rusesti "nu numesc pe Semen; izvoarele

titulatura lui Semen o impodobire" (Pomelnicul de la Bistrifa rudeniilede la Kiev de la Moscova ale Mare, p. 654, nota 5). ciuda acestor observatii,

ultimul timp inexacte de felul: "Numindu-1 pe Semion(cezar), cronicarul (!'?) accentueazd Evdochiei devine posesor al unei titulaturi

fostul Bizantin (?!), acesta prestigiul lui lumea [Gheorghepolitice dintre Tara Moldovei rus timpul domniei lui Mare,

"Revista de a Moldovei", 2003, nr. 1-2 (53-54), p. 28].32 Istoriceskie sviazi, I, loc.cit.; G. Bezviconi, op.cit., p. 36-37.

Damian P. Bogdan, op.cit., p. 647.G. Bezviconi, p. 37; Mehmed Ablay, Din 144-145.loan Bogdan, Documentele lui Mare, II p. 365-366.

36 P.P. Panaitescu, Contributii la istoria lui tefan Mare, p. 70-72; G. Bezviconi,Istoriceskie sviazi, I, p. 292-293, nota

P.P. Panaitescu, op.cit., p. 72; G. Bezviconi,

www.digibuc.ro

Mare. dinastice politice 57

Rosie (Rutenia), spre apus, Elena a ajuns la Moscova destul de repede, la inceputul luiianuarie 1483, cdsätorindu-se la 16 a luni38 lui Ivan III.

Ce a reprezentat aceastä pentru Mare? De obiceiistoricii perioadei au inscris-o sfera relatiilor moldo-moscovite ca atare, oorientare antipolond, cu mai mult cu netinând seama, sau mai adeseanecunoscand, originea Jagiellond a Evdochiei de Kiev de vär a regelui CazimirIV Jagiellonul, cu Ivan tot pe linia Jagiellond a mamei acestuia!) afiicei acesteia Elena, le-au tratat pe ambele, sotie a lui Mare, drept

cazul primeia un amestec ruso-roman referitor la cea de-a doua,confuzie, cáci secolul XV "rus" locuitor al Rusiei Rosii, a Halicului,vreme ce supusii lui Ivan III erau spatiul românesc "moscoviti" Maicu istoriografia sovieticd cei care au urmat-o spatiul românesc au excelataceastä directie. Pentru a rupe pe Evdochia de Kiev (necunoscutd istoriografiei poloneucrainiene) de familia Jagiellond, apartinea, s-a recurs chiar la un artificiu.Numele de botez al tatälui Evdochiei, Alexandru (Olelko formä a fostprezentat ca nume de familie, aceasta din urmä la rândul ei, eufemistic,drept cea a "cnezilor de Kiev" (?!), desi aceastá au fost din XIVla 1470, regele Cazimir IV transformä cnezatul de Kiev simplu voievodat(Impärtire administrativd)39, doar membrii ai familiei Gedimine ascendentilituani ai Evdochiei, care nu constituiau o "casä" aparte cum s-a .

Drept urmare, pentru istoriografia sovieticd, la 1965, "Inrudirea luiMare cu puternica familie din Kiev e o el spera ajutor luptaimpotriva agresiunii polono-lituane tätärästi"41. Asta la 1463, nu trecuse nici unan de la urcarea pe tron a lui Ivan III, care numai la o aliantá impotriva Uniunii polono-lituane nu se atunci. apoi, care agresiune polono-lituand asupra Moldovei laaceea sau perspectivd, de vreme de singura "agresiune", aceasta, de fapt,

a avut abia peste aproape un sfert de veac, 1497 (!), iar tätarii au avut doarciocniri Insemnate cu Mare, 1469 (?) ei au fost atacati de

care domnul Moldovei dumbrava de la Lipinti, la intoarcerea, prin dreapta Nistrului,dintr-o expeditie 1471, Eminek a fost prins demoldoveni Cetatea despre Meng li Ghirai I, hanul tätarilor dinCrimeea, relatiile sale general bune cu Mare nu au fost influentate de Ivan

mai raportul, pe plan diplomatic, a fost invers, oricum, Poartá aavut intotdeauna o influentä mai mare asupra hanului, decât cea exercitatd de marelecneaz moscovit.

Cu toate acestea, teza amintitä a istoriografiei sovietice care plasa cdsätoria luiStefan Evdochia de Kiev sfera interesului politic pentru o aliantä cu Moscovaimpotriva unei asa-zise agresiuni polono-lituane tätärästi, räsfrântä apoi asupracdsätoriei fiicei Elena cu Ivan lui Ivan III, sä

Damian P. Bogdan, op.cit., p. 648; G. Bezviconi, loc.cit.Pentru Damian P. Bogdan, op.cit., p. 655.Gheorghe Gonta, p. 28.

la Istoriceskie sviazi, I, p. 28.42 Alexandru Románii Hoarda de Aur 1241-1502, 1983, p. 180-181.

www.digibuc.ro

58 Constantin Rezachevici

ultimul time. realitate, stefan cel Mare a socotit intotdeauna mareleinamic al Moldovei, chiar i rdstimpurile de pace cu aceasta considerand pe regelePoloniei, care pretindea doar o suzeranitate de tip feudal, obi§nuitä la aceea vreme, dreptprincipalul potential sprijinitor, cel putin 1497, chiar mai maredeck pe regele Ungariei, care chip traditional o dominatie asupra sa

a sale. De aceea, dincolo de interese politice, care nu puteau lipsi din celecdsätorii dinastice, dar pe care, de fapt, documentele lui cel Mare nu ni ledezvdluie, a existat i dorinta, ca atare, de aliantä familiald cu ramura

a dinastiei Jagiellone cea cu aceasta la nivelul veaculuiXIV secolului XV de la Moscova.

fond, Ivan III nu putea influenta relatiile lui Cazimir IV cu cel Mare i

nici macar pe cele ale acestuia din cu Meng li Ghirai, care, cu politica saambivalentä Moscova 1478 a dat ascultare intotdeauna celeidin Singurul domeniu care Ivan III putut ajuta parte pe cel Mare afost cel al relatiilor acestuia cu Lituania, i aceasta doarmoartea 1492 a lui Cazimir IV, care era mare cneaz al Lituaniei, venirea laconducerea acesteia 1492 1506) a lui Alexandru, fiul defunctului rege ginerea lui Ivan III. Tocmai ceea ce dorea mod deosebit cel Mare, obtinerea deajutoare lupta antiotomand, nu constituia nici pe departe o prioritate pentru marelecneaz moscovit, interesat doar de relatiile cu Lituania Crimeea. Cel care l-a sprijinitpe 1492 relatiile sinuase cu noul rege al Poloniei loan Albert (JanOlbracht, 1492-1501) nu a fost Ivan III ci Vladislav Jagiello, regele Boemiei (din 1471)

al Ungariei (1490-1526), fratele acestuia, tocmai din interiorul clanului Jagiellon.E adevärat cel Mare s-a adresat lui Ivan III, conducatorul singurei

mari puteri "pravoslavnice" din Räsdritul Europei,dupd cucerirea Caffei de turci (6iunie 1475), aträgandu-i atentia ace§tia au cucerit Wile de la sud de

acum turcii au Marea au luat amintede cu vreme"! Domnul Moldovei aratä acestea numai eu unul am

din este cea grea, din se numescdar mai fapt, domnul Moldovei nici nu

cerea atunci ajutor militar marelui cneaz, "noi finem piept celor din jur iputem izbuti cu oamenii ceea ce dorea el era doar fafa sprenoi cu prietenia ne cea mai mare parte a timpului, 1475,au durat relatiile lui Ivan III, care a profitat de acestea, pe plan diplomatic,a fost mai cu marele cneaz moscovit, care putut trimite soliile spre Occidentprin Polonia Lituania ostile, cu sprijinul domnului Moldovei a trimi§ilor laMoscova, care pe parcurs pe cei ai marelui cneaz45.

prima a lui Mare se 2003,"pornind de la interesele politico-militare, domnul sa se acelor i forte careaveau o fermA referitor la Polonia i Lituania Pe de alta parte, Inrudindu-seOlelko, i scopul de a se apropia de Moscova, de a cu Statul Rus centralizat o

politico-militard" (Gheorghe p. 28).Istoriceskie sviazi, 1, p. 61-63. Documentul este datat de iunie 1484 -

nu mai de martie 1486", de vreme ce doar cucerirea Caffei de care turci1475, nu i cea a Chiliei i Albe 1484.

Ibidem, p. 28 i p. 63 i urm.

www.digibuc.ro

Stefan Mare. dinastice politice 59

Zadarnic a solicitat cel Mare o sprijin militar mareluial 1485 1486, confruntat atunci cu ultimele mari atacuri turcesti asupraMoldovei, direct prin intermediul regelui Poloniei Cazimir IV. Ivan III i-a

acestuia din vara 1486, la propunerea de peprintr-un refuz diplomatic, depärtarea de Moldova: "numai de nu ne-arde departe, ne-ar facem ...", ajutorarea lui care de trei aniera cuscrul pe regilor Poloniei Ungariei: "care din craii cre,Ftini seaproape, mai s-o chiar regelui Poloniei, cdci este"datoria domn cre,stin stea pentru treaba aceea apereProblema distant& era doar un simplu pretext, Ivan III, un ipocrit,

actiona zone mult mai depdrtate, Karelia, fluviul Obi lanord de Hanatul Siberiei47.

Dincolo de incuscrirea dintre cel Mare Ivan III din 1483, nu secunoaste existenta vreunui tratat acestia, istoriografia a propuspentru acesta mai multe date (1482-1483, 1491)48. Foarte probabil el nu a existatformal, nici nici Ivan III nu fac aluzie la el anii urmdtori, marele cneazreferindu-se intotdeauna doar la incuscrirea cu domnul Moldovei. schimb 1492,

de 27 octombrie, Mare a propus un tratat de aliantätoatä regula, de jurdminte, cu hanul Mengli Ghirai I, ca fie in

unire" impotriva noului rege al Poloniei, Albert, ales incoronat la 27 augustan (un mai vechi inamic al domnului Moldovei), a Hoardei de Aur49. Nurnai

prin aceasta nu se poate spune "dubla s-a transformattriplä cu addugirea la aliati a lui Stefan"50, pentru cei trei, Mengli

Ghirai I Ivan III nu coordonat actiunile ei forme bilaterale.timp lui Mare cu Ivan HI a suferit o primä prin

moartea ginerelui domnului Moldovei, mostenitorul tronului moscovit. 1490,consemneazd letopisetul Putna I, miercurea mare" (7 aprilie - n.a.) a cneazulIvan, marelui cneaz al Moscovei" tirea datä de

Putna II, cronica moldo-germand letopisetul intern folosit de GrigoreUreche51, a interesului de care s-a bucurat fiicei lui Mare cufiul marelui cneaz al Moscovei, pe care Grigore Ureche numeste chiar "Ivan, fecior

de Mosc, nepot lui era acestuia din doar ginere.

Ibidem, p. 63-64.Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 445.

48 Discutia referitoare la incheierea unui tratat Mare Ivan III laAlexandru V. Boldur, Mare, p. 247-257.

Istoriceskie sviazi, I, p. 68-69. Cf. Alexandru Gonta, Hoarda de Aur, p.187-188.

Alexandru V. Boldur, Mare, p. 256.51 Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P.

Panaitescu, Bucuresti, 1959, 47, 51; cf. p. 59, 64, 171, 181. Grigore Ureche, TáriiMoldovei, ed. a III-a. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 108. Letopisetele data de7 martie 1490 (Damian P. Bogdan, Pomelnicul de la rudeniile de la Kiev de laMoscova ale lui Mare, p. 649).

52 Grigore Ureche,

www.digibuc.ro

60 Constantin Rezachevici

Ivan Ivanovici sau Ivan cel (Molodogo), cum mai era numit la Moscova,(1458-1490) era fiul multiubit al lui Ivan III din prima de la 1454, cu Maria deTver, fiica cneazului Boris al Tverului mai a lui Mihail Borisovici,cneaz de Tver (1461-1486), cu Sofia, flica lui Semen cneazul de Kiev,

cu Elena , fiica lui cel Mare53. Asadar, Ivan, fiul lui Ivan III erade-al doilea, cu sotia sa din Moldova, dar se cu aceasta prin

unchiul matern, cdsätorit cu o dreaptä a acesteia. Mama sa, marea cneaghindMaria, murise 1467, acelasi an Evdochia de Kiev, astfel ambii soti aucrescut mamele naturale, sub supravegherea atenta a Ivan celnäscut 1458, s-a cdsätorit fiica lui cel Mare, cum am 1483, lavârsta de 25 de ani, Elena având doar 18 ani, dar viata i-a fost scurtatd, se pare, prin

1490, numai 32 de ani, prin intermediul unor ceaiuri preparate de mediculevreu Leon, venit mai demult din Italia, timpul tratärii unei crize de podagrd55. egreu de crezut un de numai 32 de ani putut muri de Desigur, lamijloc era mâna Sofiei, cea de-a doua sotie a lui Ivan III, grecoaica corpolentä, darinteligentd ambitioasä, care dorea tronul celei de a Rome, sub noua aacvilei bicefale, pe care Ivan III o credea simbolul imperial bizantin56, pentru fiul eiVasile.

lui Ivan cu Elena Stefanovna, zisä la MoscovaVolosanca, Românca (Moldoveanca), nu a durat decât opt ani, rezultatul afost cneazul Dimitrie, noaptea de octombrie 1484, purtând din botez numelestrd-strdbunicului pe linie paternä, marele cneaz Dimitrie Donskoi (1363-1389)57. Lamoartea tatälui avea doar cinci ani cinci luni, dar bunicul Ivan III, care pestepatru ani, 1494, luat titlul de "cneaz al Rusii",copilul urmându-1 peste tot. Crescând, Dimitrie a sä fie socotit cercul din jurul

cneaghine Sofia un rival primejdios pentru fiul mare al acesteia, Vasile,la 25 martie 147658, care 1497 implinea, 21 de ani, timp ce Dimitrie avea 13ani.

ultimd mostenitorul marelui cnezat moscovit urma sä stabilit deIvan III, care spre nepotul de la primul Mai mult chiar, marelecneaz manifesta o deosebitd atentie fatä de bunicul matern al lui Dimitrie, domnulMoldovei Mare. din 1495 Ivan III, care acel an o din

Damian P. Bogdan, op.cit., p. 647, notele 2. Tocmai virtutea relatiilor derudenie indirectA cneazul Mihail de Tver, cumnatul sAu, Ivan a trimis daruri cu

nasterii lui Dimitrie, nepotul al surorii acestuia, fiul lui Ivan cel al Elenei,fiica lui cel Mare, toamna anului 1484 (nu 1483, cum afirmA eronat K. V. Bazilevici,Politica externá a centralizat rus, p. 305).

David Warnes, Cronica 2001, p. 21.Damian P. Bogdan, op.cit., p. 649. Teza otrAvirii lui Ivan Tândr de care

la vechii istorici rusi, a fost de sustinutA la noi de B. P. Hasdeu, Domnifa Elena,"Foaia SocietAtii Românismul", (1871), nr. 2-5, p. 162. Medicul Leon a murit chip ciudat la40 de zile dupA Ivan

56 Constantin Rezachevici, popoarelor vecine, p. 447.Damian P. Bogdan, op.cit., p. 648-649.

58 David op.cit., p. 21.

www.digibuc.ro

Stefan Mare. dinastice politice 61

a doua cdsätorie, Elena, Alexandru Jagiello, marele cneaz al Lituaniei59,pe acesta cu domnul Moldovei, declardndu-i august va lui

tine, ginerele nostru, ca stdruindaceastä incercare cursul anului 149661, izbutind, cele din urmä, chiarincheierea unui tratat de pace domnul Moldovei marele cneaz al Lituaniei,cursul aceluiasi an 1496. Acesta din declara lui s-a läsat Induplecatsemneze tratatul pentru "prietenul socrul nostru precum cuscrul marelecneaz Ivan Vasilievici, ne-a spus Jim cu tine pace

timpul gravei crize din toamna anului 1497, provocatä de campaniaMoldova a regelui Poloniei loan Albert, Ivan III, de hanul Mengli Ghirai Imarele cneaz al Lituaniei participd la expeditie de a trimis la aceasta

solii pentru opri de la aceastä actiune, amintindu-i tratatul cuel care prevedea sä aceeasi prieteni inamici, "iar $tefan voievod este i

cu de an mai 29 martie 1498, Ivan III mustra dinginerele Jagiellon din Lituania toamna a pornit impotriva lui

condamndnd actiunea rdspunsul viclean al acestuia, care prin solii moscovitiinformat nu a pornit personal impotriva domnului Moldovei, ci trimis doarcomandantii ajutorul regele Poloniei. "Dar frate, oare e bine una ca asta?Ne-ai trimis prin naytri nu te-ai pornit impotriva lui voievod, iaroastea ta ai trimis-o asupra lui". cum acel moment, primävara 1498, se profila oactiune asemändtoare a celor doi Jagielloni impotriva lui cel Mare, Ivan III

ginerele sä nu participe nici trimitä oamenii astfel decampanie, ca nu gcilceav cu

E demersul lui Ivan III din 1497 1498 regele loan Albert,anul trecut la Codrul Cosminului, n-a mai avut puterea sä organizeze o campanie),singura $tefan Mare a de marelui cneazmoscovit, a fost doar plan diplomatic, cu toate s-a vorbit de venirea unor trupemoscovite la hotarul cu Lituania66, dar acesta cu cu opozitia marilor(panilor) lituani din Sfatul (Rada) marelui cneaz, facut pe Alexandru se laBratlav, doar 1000 de lituani, sub conducerea unor dregdtori ai care nu aumai putut protejeze fuga fratelui de la spre Sniatyn.de campanie din 1497 al celor doi Jagielloni fusese ca lovit dinpärti, prin Bucovina de Joan Albert de la Bratlav prin Soroca de

K.V. Bazilevici, op.cit., p. 315.lstoriceskie sviazi, I, p. 72-73. Pentru legaturile diplomatice dintre cel Mare

Ivan III, din 1480, cf. Andrei Popovici, cel Mare cu Rusia, Bucuresti,1946 G. Bezviconi, op.cit., p. 37-43 (un inventar al soliilor de ambele Din pacate, numaipentru putine solii cunoastem instructiunile solilor Istoriceskie sviazi, I, p. 54-81).

61 Istoriceskie sviazi, I, p. 74-77.62 Gheorghe politice dintre Tara Moldovei rus, p. 34.63 Alexandru V. Boldur, cel Mare, p. 276.64 Gheorghe Gonta,

Istoriceskie sviazi, I, p. 77-79.Gheorghe Gonta, op.cit., p. 35.

www.digibuc.ro

62 Constantin Rezachevici

Alexandru67. Rolul lui Ivan oprirea a actiunii ginerelui lituan, nutrebuie, asadar, exagerat, dar nici minimalizat68.

acest context politic tensionat care loan favorizeazd se poate delimpede pe cuscrul säu din Moldova, dauna ginerelui din Lituania, cdsätorit cu

cneaghine Tominicina, aceasta din urmä se hotäräste chiar 1497 säactioneze pentru a asigura tronul moscovit fiului ei Vasile, dauna lui Dimitrie, nepotulpreferat al marelui cneaz. Nu o face deschis pe mama acestuia,Elena Stefanovna, nici sub forma unei "lupte surde" cu aceasta69, cu maiputin are un al cneaghinelor. Grecoaica de grupul deboieri, general mici mijlocii, conservatori, adepti ai mentinerii vechilor randuieli peplan intern, a fata Lituaniei, care teritorii moscovite, pe plan extern,

spus, general, opozanti de tendintele politice autoritare centralizatoare alelui calea complotului asasinarea adolescentului Dimitrie,

abilitatea sä nu primul plan.De tot ce tine de acest complot a rämas mister numai putine

date s-au strecurat paginile moscovite, fapt explicabil de vreme ceulterior Ivan III s-a cu moartea lui acesteiascaun. Motivul imediat al complotului ce a declansat actiunea toamna 1497,cunoastem bine. Cert este tocmai atunci, Moldova stefan Mareostile regelui loan Albert, cuscrul Ivan III determine ginerele dinLituania sä nu intervind acest conflict, "diacul de judecatd" Feodor Stromilov, care la1488 fusese slujba lui Ivan cel informat pe Vasile, tatälIvan III vrea sä lase stäpanirea marelui cnezat al Moscovei Vladimirului nepotuluiDimitrie, Elenei Stepanovna al decedatului Ivan Apoi, cu alti

de boieri din aceeasi grupare, i-a propus lui Vasile sä nord laBeloozero, desigur, pentru a nu se afla la Moscova Dimitrie urma sä oträvit,

astfel sä acuzat de participare laDespre plänuirea acesteia, Ivan III, care pierduse, foarte probabil,

pe lui Dimitrie, näscut din prima cdsätorie, a aflat decembrie1497 din cercul marei cneaghine Sofia, unde au fost prinse niste babe cu un"filtru" oträvitoare). Extrem de Ivan III a poruncit sä "cercetate"(torturate) "acele babe astfel s-a dat de firul complotului. Mäsurile marelui cneazau fost imediate necrutätoare. Babe le au fost noaptea Moscova, tot

67 Cronica cea zisä a lui Byhovec, la Damian P. Bogdan, $tiri despre incronici publicate la Moscova, RA, LIV (1977), nr. 4, p. 442, 445-446. Cf. ConstantinRezachevici, Dan Campania lui tefan Mare din 1497 impotriva Albert.

lia din Codrul Cosminului, File din istoria a poporului Bucurqti,1975, p. 52-70.

Pentru cele doua orientari G. Bezviconi, p. 41; Gheorghe Gonta, op.cit., p.34-35, Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 277-279.

Cf. Ursu, tefan Mare domn al Moldovei de la 12 aprilie 1457 la 21504, Bucurqti, 1925, p. 432.

proprii i ale istoriografiei ruse§ti in problemele intereselor aleparticipantilor la complot, inclusiv ale Sofiei, la K. V. Bazilevici, p. 304-314,

Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 283-284.K.V. Bazilevici, op.cit., p. 306.

www.digibuc.ro

$tefan cel Mare. Legaturi dinastice politice 63

aceea furie", cum letopisetele moscovite, Ivan III a poruncit executarea fiilorde partizani ai cneazului Vasile, frunte chiar cu diacul Fedor Stromilovn.Desigur mai ace§tia fost ei torturati, cum se obi§nuia la aceea vreme,dezvaluind, foarte probabil, participarea la complotul Sofiei a fiului ei Vasile. Oricum,marea cneaghina fusese implicata prin prinderea la ea a babelor amintite cuastfel Ivan III, un letopiset moscovit, "a lovit cu urgia sa pe sofia sa marea

s-a de aceasta de cneazul Vasile mitropolitului,arhiepiscopului soborului moscovit, astfel Tominicina "a de

a intrat disgratia, foarte periculoasä, a sotului ei.Urmarea a acestor evenimente a fost pozitiei fiicei lui

cel Mare a fiului ei Dimitrie. Cum Ivan III socotea avea dreptul tronuloricui vroia dintre declarand trimi§ilor Pskov: "Nu oare liberceea ce pe pe copiii deci cui voi voi, aceluia voi da domnia"74,s-a proclame asociat succesor pe nepotul al cuscrului celMare. La 4 februarie 1498 Dimitrie Ivanovici avea doar 13 ani aproape patru

a fost proclamat cadrul unor ceremonii stralucite, mare cneaz alMoscovei, Vladimirului al Rusii, Ivan III incoronat cu a§a-zisa

lui Monomah, i-a dat sceptrul domniei, i-a recomandat ai dintoatá .

lunile urmatoare soliile lui Ivan III pornesc una alta spre Moldova,desigur, lui despre noua stare a lui Dimitrie a mamei sale, pe

alte oficiale privind incercare a cneaz moscovit depe cel Mare cu Alexandru, cneazul Lituaniei, pe care de fapt Ivan III nu o

dorea, ca nu mai vorbim de trimi§ii lui cel Mare la Moscova, care se informaula fata locului76.

Mai bine de un an (4 februarie 1498-21 martie 1499) a durat la Moscova epocade glorie a Elenei a marelui cneaz Dimitrie, nepotul lui Mare,corespunzatoare celui mai mare interes pe care manifestat Ivan III pentru domnulMoldovei, despre care s-a spus "nu putut constata nici niciperioada"77.

Cneaghina Elena Stepanovna, Volopnca, era mai o cunoscutala Moscova. De numele ei se foarte probabil redactarea Povestirii despre Draculavoevod, un manuscris adus de la Buda de solul moscovit Feodorapropiata ei, ca Povestirea pe scurt despre domnii Moldovei, legenda despre eroiieponimi Roman Vlahata, scrieri aduse de la Suceava, menite aratedescendenta din romani a Elenei, astfel prestigiul dinastiei moscovite cu care se

Ibidem, p. 303-304; Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 283-284.K.V. Bazilevici, op.cit., p. 304.Ibidem, 311.Damian P. Bogdan, p. 649; Alexandru V. Boldur, p. 248; P. P.

Panaitescu, Mare lumina cronicarilor contemporani din färile vecine, SCSI, XI(1960), 2, 221.

76 Istoriceskie sviazi, I, p. 77-81; G. Bezviconi, op.cit., 41-42.K.V. Bazilevici, op.cit.,

www.digibuc.ro

64 Constantin Rezachevici

148378. cercul ei sau sub influenta acestuia s-a redactat Povestireadespre bogatdrii (vitejii - n.a.) kievieni"79.

Fig. 1. Broderia capului Sfantului loan Botezdtorul"

Fig. 2. Broderia "Duminica Floriilor"a) Vedere de ansamblu

Demir Dragnev, Cu privire la Rusia Moscovitä a unor opere publicisticeprovenite din secolului al XV-lea), "Revista de istorie a Moldovei",

2003, nr. 1-2 (53-54), p. 39-45. Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 288-289.Demir Dragnev, op.cit., p. 42. Pentru alte aspecte G. S. Ardeleanu, Note istorice

româno-ruse. Rolul politic al Elenei, lui cel Mare, Rusia, "Studii cercetaristiintifice", Cluj, (1950), nr. 2, p. 127-142.

www.digibuc.ro

Mare. dinastice politice 65

b) Detaliu cu familia lui Ivan III Elena

Ea era o femeie cultä care scria cu propria tatälui eialease. Stäpânea arta brodatului. La Muzeul de istorie din Moscova se afläbroderii lucrate atelier care apartinea, reprezentând nerea capului Sfántului

stil traditional bizantin, cea numitä conventional DuminicaFloriilor81. Mai cu chenarul primeia, constând din rânduri de cruciate,constituie un motiv decorativ arta moldoveneasca a vremii82. Cea de-a douabroderie, mult mai personalizatd, o ceremonie moscovitd de Florii,personaje laice religioase de la curtea marelui cneaz, grupate coloane,cu câte o cruce mare, compozitiei aflându-se icoana Maicii Domnului cuPruncul. Sub aspect istoric ne intereseazd coloana din stânga unde Ivan IIIsotia sa Incoronati (ca Moldova, coroane regale stilizate, fleuroane, carenu se foloseau atunci la Moscova), aureole. spateleacesteia, iar femeia negru care se ive§te acestea marea cneaghind este, foarteprobabil, chiar Elena, reprezentatd ca

Problema care se pune este cine e Incoronat aflat Ivan IIIdar cu un pas urma acestora, pe acela§i plan cu femeia negru (Elena)? Evident

este asociatul la domnie mo§tenitorul tronului moscovit. Dar care din ei, Dimitrie sauVasile? E greu de crezut Elena ar reprezentat pe rivalul ei,

80 sviazi, I, p. 57-58. Cf. Demir Dragnev, op.cit., p. 43, in cu felulcare s-a scrisoarea Elenei.

Pavel Man, Olenei, nostru, 1992, p. 97-102cu ilustratii.

82 Pentru motivul inimilor Repertoriul, p. 249, 272, 273, 275, mai ales registrelesuperior inferior ale unei miniaturi din Evangheliarul de la 1429 datorat lui Uric (Vasile

La peinture murale de la Moldavie Bucuresti, 1983, p. 16-17.

www.digibuc.ro

66 Constantin Rezachevici

ar putea chiar Dimitrie, ceva mai matur, acest cazbroderia datând din 1498-1499. Nu lipseste nici de-al doilea, la dreapta lui Ivan III,de asemenea dar o rosie. caz, chiarreprezentarea doi tineri rivali este broderia nu anul 1502, cândElena fiul ei pierdut libertatea.

Apogeul nepotului lui Mare nu a durat deck la21 martie 1499. Atunci Dimitrie a primit o primä semnificativä loviturä. Ivan III i-aacordat rivalului Vasile, flul Sofiei, titlul de mare de Novgorod de Pskov,stirbindu-i fiului Elenei doar autoritatea de mare al Rusii83. Cea produs schimbare de atitudine a autoritarului bunic nu se

de nenumäratele presupuneri din istoriografia rusä, se poate face doaro evenimente petrecute acelasi rästimp, care foarte probabil au

la schimbarea pozitiei lui Ivan Ill de fiul de nepotul primulsupunerea a Sofiei de sotul ei, documentar schimbarea atitudiniiraport ginerele sa din Lituania, de Ivan III, care a dus la

celor doi soti84. Apoi decapitarea la 5 februarie 1499 a marelui boier SemenRiapolovski Ivan lurievici Patrikeev (socotit de unii

rusi români, cumnatul mätusa a lui Dimitrie) a fiuluiVasile Kosal, persecutarea altor ai farniliei Patrikeev, din motive legate

tot de atitudinea fatä de al Lituaniei, deosebitä de cea a marelui cneazmoscovit, care tinuse pe primii mare atunci85, care, a lipsitpe Elena Dimitrie de ajutorul important al familiei Patrikeev, de origine lituanä,

din Gedirninas86, asadar, pe linie nepotul luiMare. L. V. Cerepnin, de Alexandru V. Boldur, desigur,

din urmä, au luat considerare atitudinea domnului Moldovei, care stabiliserelatii pasnice Alexandru, al Lituaniei, refuzând mai lupte impotrivaPoloniei Lituaniei, fapt prin care "devenea Moscove' 150287.

realitate, pentru a momentul "21 martie 1499", dinde vedere al lui Ivan Ill trebuie sä sub aspect cronologic la noua

orientare a lui Mare de apropierea de Uniunea polono-lituand, din anii1498-1499, potrivnicd intereselor pragmatice ale lui Ivan III, care nu dorearecuperarea teritorillor pe care le socotea moscovite de sub Lituaniei, oracesta nu se putea realiza prin ginerele Asa-zisa sträduintä a lui IvanIII de a media o Alexandru marele al Lituaniei Mare

primävara 149888 a fost o simplä demersul similar din varaaceluiasi an lituan hanul Meng li alt mare oportunist, pe care

informa despre sprijinul säu impotriva Lituaniei89.

K.V. Bazilevici, p. 316.84 Ibidem, p. 307-311, 317.

Ibidem, 313-316. Cf. lui Alexandru V. Boldur, 285, nota 2;G. Bezviconi, p. 43, nota 2; David Warnes, Cronica p. 25.

86 Damian P. Bogdan, op.cit., p. 649.87 Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 286-287.88 Istoriceskie sviazi,1, p. 77-79.89 G. Bezviconi, p. 41-42.

www.digibuc.ro

Mare. dinastice politice 67

fapt, care a mijlocit pacea Mare, regele Poloniei loanAlbert marele cneaz al Lituaniei, a fost, subliniez, fratele ultimilor doi Vladislav II,regele Ungariei a Boemiei, care ca, de stefan Mare, inchegareaunei aliante antiotomane, eventual la nivel european. timp ce devasta

vara 1498, ca raspuns la expeditia din anul trecut", Vladislav IIpreliminariile Mai prin tratatul de pace ungaro-polon, semnat la13 1498 la Cracovia la 1 august la Buda, regele Poloniei pace domnuluiMoldovei, ambele urmând sä se sprijine cazul unui atac turcesc91. Apoi la 4ianuarie 1499 regele loan Albert lui $tefan Mare supusilor dreptul de aface comert nestingherit orasul Liov92. acest timp trimisii domnului Moldovei,

Harman (fost trecut de Cetatea pitarul Ivanco incepuserä laCracovia tratativele pentru incheierea tratatului dintre loan Albert Mare,care s-a semnat de regele Poloniei la 15 aprilie 1499 de cei doinegociatori moldoveni a doua zi93. Indoialä, Ivan III a aflat despre aceste demersuridiplomatice polono-moldo-ungare, desfasurate public. Oricum, la 21 martie 1499, trei

de semnarea polono-moldovenesc, am väzut, elpe le, fiul Sofiei, e drept, doar de Novgorod Pskov, dar prin aceasta

limita amoritatea lui Dimitrie, nepotul arta limpede puteamostenitorul

Cu trecerea timpului, pozitia lui Mare s-a indepärtat tot mai mult deinteresele "lituane" ale lui Ivan III. La 12 iulie 1499 domnul Moldovei la

forma finalä, propusä de el sustinuta de Vladislav II, a tratatului cu loan AlbertAlexandru Jagiello, iar la 14 septembrie, la Suceava, un act de aliantä separat

marele cneaz al Lituaniei94. Nu e de mirare domnul Moldovei nu a participat lamoscovito-lituan din anii 1500-1503, ci s-a angajat 1501-1503 propriul

Polonia pentru pästrarea stapânirii Pocutiei, care provenea din neplataintregime a sumei in 1388 de regele Vladislav Jagiello de la Petru,Margaretei (Musata)95. Dorinta sa de lnchegare a unei aliante europene, deräzboiul turco-venetian din 1499-1503, nu s-a indeplinit, 1499 1503 veciniicrestini Venetia pace Baiazid 1196. Zadarnic a Mare peIvan III toamna lui 1500 se unei cualitii antiotomane: craii tofi

crestini, sunt, Apusului ale Italice se sear impotriva págárnilor bine ca .yi tu in pace

N. Grigoras, Moldova lui Stefan Mare, 1982, p. 254-256; Alexandru V.Boldur, p. 292-295; I. Ursu, Mare, p. 247-252.

Hurmuzaki, 11/2, p. 406-409.92 Ibidem, p. 446.

Ibidem, p. 421-425, 438-439. Pentru delegatii moldoveni cf. loan Bogdan,lui Stefan Mare,II, Bucuresti, 1913, p. 415-417, 427-428.

Hurmuzaki, p. 439-445; loan Bogdan, p. 417-446.Alexandru V. Boldur, p. 310-320.

96 Constantin Rezachevici, Rolul in Europei de expansiuneaSecolele XIV-XVI - unui concept contextul vremii Bucuresti, 2001, p. 226-

227; Cf. Eugen Denize, Mare rázboiul otomano-venefian din 1499-1503, in RdI,XLI (1988), nr. 10, p. 977-991.

www.digibuc.ro

68 Constantin Rezachevici

creVinii cu domnii creVini stai lmpotriva Coalitia s-adovedit iluzorie, Ivan III urmdrea propriile interese departe de Moldova,chiar interesat släbirea Uniunii polono-lituane de turci.

timp, datoritä schimburilor dese de solii Moscova Suceava, prinCrimeea sau Lituania", cel Mare a aflat despre modificarea statutului fiiceinepotului la 21 martie 1499. anul Alexandru Jagiello facea aluzieoarecum la aceasta, adresându-se prin trimisul domnului: "Despre tadespre nepotul vor povesti domniei tale mai pe larg in ce cinste(Ivan

Ulterior, situatia Elenei a marelui cneaz Dimitrie s-a schimbat cu totul.Cneazul Vasile tatäl, fugind cu boierii sfetnici la Viazma. Atunci, subpresiunea mamei sale Sofia, Ivan III rechemat la Moscova la 14 aprilie 1502asociat la domnie, rânduindu-1 "la marelui cnezat al Moscovei, Vladimirului

al intregii Rusii ca domnitor absolut". Cu trei zile urmä, la 11 aprilie 1502, Dimitriemama sa Elena au fost loviti de dizgratie (opala), tândrului i s-a luat titlul de mare

cneaz cei doi au fost sub mai propriul palatm. miniaturirusesti veacul XVI tocmai aceste

Cum a justificat Ivan III ambele acte din 14 aprilie 1502? Dând vina pecomportamentul lui Dim itrie al Elenei, nici un fel de date concrete! Ca atare, la 16octombrie an el informa pe Mengli Ghirai I, la care vin adesea soliimoldoveni, domnitorul (Ivan III - n.a.) l-a miluit marea cnezie,el mama marea (Olena - n.a.) au grefit domnitoruluinu s-au purtat cum se cuvine pentru acea a domnitorul i-a luatmarea cnezie nepotului .yi a cnezatele pe

ce a constat aceastä afläm la fel de vag dintr-o dintr-o soliehanul de Perekop din februarie 1503. "Domnitorul nostru miluise pe

el a cutezat pe domnitorul nostru: deci e pe carete este de iar pe care te pentru ce

Solii moscoviti, chiar caz ar ceva mai mult, nu au depäsitinstructiunile lui Ivan nefurnizând alte amänunte. Totusi cel Mare a aflat câteceva despre situatia a nepotului la Moscova din 1499 1502, caatare, oprind Moldova aproape trei ani (1501-1503) pe solii moscoviti care seintorceau din Italia cu mesteri zidari, giuvaergii incercând dinrdsputeri scoatä pe acestia din captivitatea domnului Moldovei, Ivan III a furnizatinformatiile de mai sus lui Mengli Ghirai, care fdcea cude fapt acestuia. se adresase hanului, septembrie 1502, Mengli Ghiraia transmis lui Ivan III chiar cuvintele sale: dacá mai

Istoriceskie sviazi,1, p. 83-84. Constantin Rezachevici, op.cit., p. 223.Traseul solilor prin marele cnezat al Lituaniei lstoriceskie sviazi, I, p. 80-81.loan Bogdan, op.cit., p. 414-415. K. V. Bazilevici, op.cit., p. 389.Alexandru V. Boldur, Mare, p. 286; K. V. Bazilevici, op.cit., p. 316-317;

Richard d'Abnour, Histoire abrégée des peuples de la Russie, Paris, <1909>, p. 105.La Maria Magdalena Un destin tragic: Elena, p. 62-63.

102 K.V. Bazilevici, p. 414; cf. p. 317, 391. Alexandru V. Boldur, op.cit., p.311-312.

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare. dinastice politice 69

nepotul meu?", revenind apoi cu "la tine adesea vin soli ai cneaz i

de ai lui; rdspunde-mi, este cneaz a luat de mare cneazal Moscovei mea a dat marea cnezie a Moscovei marele cneazVasili?"1°3

La inceputul anului 1503 mânios, declara hanului de Perekop: "marelecneaz Ivan a prins mele i-a luat domnia cneziei; acum eu nu voi dadrumul acelor oameni ai marelui cneaz Ivan", prelungind prizonieratul mesteriloritalieni amintiti mai sus, la Moscova pentru constructia Kremlinului, spremijlocul anului

aprilie 1503 regele Poloniei, Alexandru Jagiello, scria lui aflat cu elpentru Pocutia, acest timp, dusmanul ambilor, marele cneaz al Moscovei

"i-a prins fiica pe nepotul cnezat l-a celMare a trimis din nou la Mengli Ghirai, omului solul moscovit a afirmat

regele Poloniei minte, iar hanul i-a scris domnuluisolul la Moscova pentru a se cu fiica sa. Doar i-a pe

mesterii italieni retinuti Moldova piece prin Crimeea spre Moscovam.Dezinformarea s-a la flica lui Ivan, acum a Poloniei, care

cazul care ar pe solii moscoviti la Cracovia despre Elena Stepanovna fiulei Dimitrie, trebuia i se acestia la fel ca

Nici cel Mare, care s-a stins la 2 iulie 1504, nu a aflat cu adevärat care afost soarta fiicei nepotului Istoricii rusi au socotit de fapt pretextul pentru

din viata a Elenei a lui Dimitrie a fost participarea la ereziaiudaizantilor ("jidovitilor"), care preluase o de obiceiuri preceptemozaice, conflict cu Biserica contestând autoritatea unorsfinti, proprietatea bisericeascA. Era o erezie a "elitelor" mult timp a fost

de Ivan III, i-ar convenit mâna pe proprietAtile Bisericii.1503 cneaz a condamnat pe eretici s-a cu biserica iar Inanul 1504 un sobor al acesteia din a condamnat erezia, membrii ei primind pedepsevariate mergând la arderea custi de fier'°7.

fost persistenta erezie infruntarea jignirea pe care am Ivan IIIo reprosa Elenei lui Dimitrie? Greu de spus, de vreme ce nora nepotul au fost lovitide marele cneaz 1499 1502, acesta din a luat atitudine contra ereticilor doar

1503, Biserica a condamnat-o de-abia 1504.Oricum, Elena Dimitrie n-au fost trimisi la moarte. Fiica lui cel Mare

s-a stins locul de detentie la 18 ianuarie 1505, vase luni moarteapArintelui ei, despre care nu se a auzit. Avea doar 40 de ani letopisetulmoscovit pretinde a murit de ream, biserica

(Voznesenskaia) cu ceremonii la care ar asistat Ivan III, reprezentarea

103K.V. Bazilevici, op.cit., p. 391. loan Bogdan, op.cit., p. 415, nota 1.K.V. Bazilevici, op.cit., p. 392.Ibidem, p. 413-414; Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 312-313.Alexandru Boldur, p. 314.Ibidem, p. 287-289; Maria Magdalena Székely, op.cit., p. 63; David Warnes, Cronica

p. 24.G. Bezviconi, op.cit., p. 44.

www.digibuc.ro

70 Constantin Rezachevici

unei miniaturi ruseti din secolul ce pare, totu§i, greu de admis cazul uneieretice condamnate. luni mai târziu, la 27 octombrie 1505, o urma mormântmarele cneaz. 1929, când biserica a fost demolatA, sarcofagul Elenei a fost mutatsubsolul catedralei Arhanghelul Mihail, tot Kremlin.

de a muri, afirmä ambasadorul imperial la Moscova. Sigismund deHerberstein, Ivan III 1-a eliberat pe nepotul Dimitrie, cerându-i iertare pentrunedreptatea pe care i-o Numai una dintre primele mAsuri luate de

Vasile III, urcarea scaun, a fost de din pe nefericitulsupus regim, am spune de exterminare. Acela§i Herberstein relateazA

cA Dimitrie a murit la 14 februarie 1509 sau foame sauAvea doar 25 de ani. Mormântul sAu se aflä gropnita marilor cneji apoimoscoviti din catedrala Arhanghelului Mihail. Cu el s-a stins ultima a uneiscurte uniuni dinastice moldo-lituano-moscovite unice istoria Moldovei.

STEPHEN GREAT, IVAN III, SOFIA TOMINICINA

(PALAEOLOGUS) AND ELENA STEFANOVNA VOLOSANCA

- DYNASTIC AND POLITICAL RELATIONS

By his marriage to Evdochia of Kiev in 1463, Stephen the Great, who belongedto the Moldavian family of the Boganescus, was setting dynastic links with theprominent Lithuanian family of the Gegymins-Jagellons, also related through its womento the family of the Muscovite Riurics. This dynastic alliance was being made at highestlevel, since Evdochia's father, Alexander (Olelko), was the cousin german of the Polishking Casimir IV (1447-1492), while Evdochia's mother, Anastasia, the daughter of BasilI Grand Cneze of Muscovy (1389-1425) and of Sofia, the daughter of (Witold), CasimirIV's uncle, was the sister of the Grand Muscovite Cneze Basil the Blind (1425-1462,with intermittence) and the aunt of the latter's son, Ivan III (1462-1505). In this way, thethree dynastic figures ruling over Central and East Europe, Casimir IV, Ivan III andStephen the Great, were being bound by dynastic links. The only character to interferefrom without this equation was the Tatar Khan of Crimea, Mengli Ghirai (1466-1515,with intermittence), a regular ally of Ivan HI, but also of Stephen the Great, occasionally,against Poland, Lithuania and the Golden Horde.

After two decades, this first dynastic episode by which the Prince of Moldaviahad married the daughter of a cousin of the King of Poland and Grand Cneze of

109 B. P. Hasdeu, Elena, p. 171; Maria Magdalena Székely, op.cit.,p. 60, 63."° I. Ursu, Mare, 433; B. P. Hasdeu, loc.cit.

Richard d'Abnour, op.cit., p. 108.112 Alexandru V. Boldur, 289, nota 2.

www.digibuc.ro

Mare. Legâturi dinastice i politice 71

Lithuania, Casimir IV Jagellon, who was a cousin german to the Great Cneze of MoscowIvan III, was followed by a second dynastic episode in which, in 1483, Elena, thedaughter of Stephen the Great and of Evdochia of Kiev, married her second cousin Ivanthe Young, the son of Ivan III and of Mary of Tver.

In points of politics, this marriage was seen as a Moldavian-Muscovite alliancewith an anti Polish-Lithuanian character, based on the false assumption that Evdochia ofKiev, the bride's mother, was of Russian extraction. In fact, Evdochia of Kiev belongedto the Lithuanian of the Gedymins-Jagellons, and Stephen the Great, by hismarriage to her, had in fact aimed to tighten links with King Casimir IV and secure thelatter's support against the Ottoman Empire.

The marriage of his daughter, Elena, to Ivan the Young, to whom a son, Dmitri,was born in 1484, yielded no real benefits to Stephen the Great in the area of hisrelations with the Turks, which were of prime concern to him, given the fact that IvanIII, his in-law, was devoting his attention mainly to the links with Lithuania and Crimea.It is only in 1497, when the Polish king John Albert sprang an attack on Moldavia, thatIvan III wielded any pressure, and this exclusively on a diplomatic level, so that his son-in-law of 1495, Alexander, Grand Cneze of Lithuania, should not launch a simultaneousattack on the Moldavian Prince. Otherwise, the latter himself settled in 1492 an alliancewith Khan Meng li Ghirai I, without a tripartite Moldavian-Tatar-Muscovite alliance everbecoming effective, such as erroneously asserted on some occasions.

On family level, Stephen's relations with Ivan III were unhappy. His son-in-lawIvan the Young died in 1490, very likely poisoned by the plotting of Sofia Tominicina(Palaeologus), the second wife of Ivan III, who sought to place her son Basil in theposition of heir to the Muscovite throne. As a result, set afoot a plan to oust Dmitriand his widowed mother, Elena, the grandson and the daughter of Stephen the Great,exactly in 1497, when Ivan III was showing some real interest in the Moldavian Prince.

The discovery of the plot led to the execution of some of the participants, abreak in the relations between Sofia and Ivan III, and the appointment on 4 February1498 of Dmitri as associate and heir to the throne, under the title of Grand Cneze ofMuscovy, of Vladimir and of whole Russia. However, this situation did not last long, butjust a little over a year (4 February 1498 - 21 March 1499), during which time Elena"Volo§anca" (the Romanian), from whom two pieces of embroidery of religious andpolitical interest have been preserved in Moscow, became a first-rank

The reconciliation between and Ivan III brought along the fall of Dmitriand Elena, in two stages, one beginning on 21 March 1499, when Basil, Sofia's son, wasgranted the title of Grand Cneze of Novgorod and Pskov, by which the authority ofDmitri was being encroached upon, very likely in response to the peace settled byStephen the Great with the King of Poland and Grand Cneze of Lithuania, much to thedissatisfaction of Ivan III. A second stage was marked by the falling into disgrace of

and Elena on 11 April 1502, followed within three days by the granting of thetitle of Grand Cneze of Muscovy to Basil. Ivan III never cared to explain his act, and hisrelations with Stephen the Great grew cold to begin with 1502-1503.

Under the accusation of belonging to the "Judaicized" Christian sect, Elena andDmitri perished in prison, on 18 January 1505 and 14 February 1509, accordingly, thelatter very likely put to death by the order of his former rival, who in October 1505 hadbecome Basil III.

www.digibuc.ro

TABEL GENEALOGIC AL GEDIMINO-JAGIELLONO-R1URIC AL EVDOCHIEI KIEV AL FIICA ACESTEIA CU CEL MARE (Constatin Rezachevici)

AlexandreVladimir

(1252-1263)

al Moscovei

IVAN I CALITA (Sacencaz de Moscova

Vladimir

Moscova AndreiVladimir Moscova

Donskoi Vladimir X Elenade Moscova Viteaz

9i Vladimir (1363-1389)

?.

PUKUVER X?

1296 GEDIMINAS Xal

131641341

? de

1341-11366(Mihail)

al de de (Patriciu)1345-11377

X Grodno

(Ana)Moldovei

al

1.1326

Vladimilrde Kiev

1362-1395Kopil

(Vladislav)

al1377-91434

rege al

Vasi X Sofiaal

(1389 1425)

IIOrb) m.

al

X X VIII Anastasia X (Olelko) de Kiev1441-91454

4.(Boleslav)m. al

IV

rege al

al Lituaniei1440-11492

Xlui

Albertrege al

Alexandre X Elena Sigismundal lui Ivan Ill rege al

Semen X X Marc

Ivan X I. Maria lui Borisal Tver 1467)

(1462-1505) 2. Sofia Asan

I. t tElena X III Sofia X Alexandre

al ni. al de primei (1464Ivan III

X X Semende (Marina) Pronsk

01481 GediminasIvan al

Ivan III

Elena X Ivan(1465 al

Moscovei (1458-11490)

(1484

www.digibuc.ro

MÁNASTIREA PUTNA - LOC DE MEMORIE*

MARIA MAGDALENA SZÉKELY

Biserica mandstirii Putna astäzi, pridvor, pronaos 12pietre tombale. Dintre acestea, piatra mitropolitului lacov Putneanul cea a

morminte târzii, de secol XVIII. unele lespedea mitropolituluiTeoctist I ar fost asezatd, initial, peste mormântul amenajat afara bisericii2,

pridvor mai târziu, probabil o data lucrarile de reconstructie din a douaa veacului XVII. Numärul mormintelor de la Putna a fost, certitudine,

mult mai mare, lucru dovedit de de lespezi funerare descoperite de-alungul timpului3. Din etapa veche a Inmormântärilor la Putna (cuprinsä 1477 - anulmortii doamnei Maria Asanina Paleologhina - 1529 - anul mortii doamnei Maria,

lui Petru Rares), au funerare. ceea ce priveste mormântuldoamnei Maria Despina, sotia lui Radu Frumos, mormânt a lespede nu s-a

*Studiul acesta Inglobeaza rezultatele observatiilor d-I S.Gorovei asupra mormintelor de la Putna, in anii 2002 2003. Suntparintelui arhimandritul Melchisedec, soborului mandstirii Putna pentru binevoitoarea

care mi-au examinez mormintele din somptuoasele dinmuzeul pentru promptitudinea care au feluritelor precum pentrusprijinul la realizarea unora dintre ilustratii. Roade ale acestei cercetari au fost publice,pentru prima data, de a Comisiei de Heraldicd, Genealogie Sigilografie(Filiala Iasi) din 16 septembrie 2003.

forma a bisericii, naosul vechea camera a mormintelor dinPutna lui tefan Mare.

loana Grigorescu, Repere de arhitecturá determinarea transformärilor bisericii dela Puma. Cercetare vederea SCIA, 21, 1974, 1, p.105; Cristian Moisescu, MariaAna Musicescu, Adriana Putna, Bucuresti, 1982, p.16.

K. A. Romstorfer, Das alte griechisch-orthodoxe Kloster Puma, 1904, p.45;Dimitrie Dan, comuna Putna, Bucuresti, 1905, p.41; Epifanie Norocel, Morminteledin biserica Putna, MMS, XLII, 1966, 7-8, p.581, nr.12. lapidariul din curteamändstirii se aflä mai multe fragmente de pietre funerare, ale caror inscriptii - limba slava in

- s-au pastrat total ori partial ://

... o) <72...11691-1791>". Aceastalespede a fost refolositä mai tot ca de Pe una dintre ei a fost cioplita ocruce dubla, de o parte de alta initialele Is. Hs. Ni. <Ka>.

Aice robul <lui> Dumnezeu Dosothei<7262/1753>, s(e)p(tembrie) <2>".

"Studii Materiale de Istorie vol. XXII, 2004, p. 73-99

www.digibuc.ro

74 Maria Magdalena Székely

pästrat, lui este atestatä de letopisete4 de elegantul acoperämântdin catifea albastrd, pästrat muzeul mänästirii5.

Nu membrii familiei lui Mare au fost necropolasa domneascd. Prima Evdochia, fiica lui Alexandru (Olelko), marele cneaz deKiev, s-a stins din la 25 noiembrie 1467, pe când Puma abia se a fost

la Miräuti - pe atunci, biserica mitropolitane. Evdochia au avutdoi copii : pe Alexandru pe Alexandru a murit la 26 1496 a

fost strdbunicul lui, Alexandru voievod, mändstirea de la Bistrita"8.Olena, ajunsä a lui Ivan lui Ivan 111, marele cneaz al Moscovei, amurit dizgratie la Moscova, la 18 ianuarie 1505, a fost Inmormântatä mändstireaVoznesenskaia9. Cu cea de-a doua Maria, din familia dinastilor de la Theodoro-Mangop, a avut doi pe pe Bogdan'°, morti la vârsteMormântul lui Ilie nu este cunoscut, nici la Putna, nici vreo altä mänästire. fine, cuultima Maria, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Românesti, luatä ostaticd,dimpreund cu mama ei, din 1473, a avut trei copii : pe Bogdan-Vlad, viitoruldomn Bogdan III al Moldovei12, flice Ana Maria

Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Bogdan,completata de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, 65.

Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare,Bucuresti, 1958, p.331, nr.113; Claudiu Paradais, ale la Putna,

1988, p.275-277, nr.29.6 Grigore Ureche, Letopiseful Moldovei, editia a II-a, de P. P. Panaitescu,1959, p.94; Mircea D. Matei, Biserica sub lupa arheologilor, vol. Un reper

al - Miräuti, Ingrijitä de Virgil Polizu Mihai Bradu, Suceava,p.15-16; idem, Miräutii Evdochiei de Kiev, MI, XXXVII, 2003, 3(432), p.24-25.

DRH, A, II, volum de Leon Simanschi colaborare Georgeta IgnatDumitru Agache, Bucuresti, 1976, p.193, nr.135; nr.138; I. Ursu, Mare,Bucuresti, 1925, (nota 1), 280-283, 429; S. Gorovei, istorice genealogiceprivire la lui Mare, In SMIM, VIII, 1975,

Cronicile p.20, 52 data de 26 iunie 1496), 65.Alexandru Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata impáratului Constantin XII

Paleolog Olena, domnului Moldovei Mare, extras din AARMSI, s. II,tom. XVII, 1895, p.143, 156; Maria Magdalena Székely, Un destin tragic Elena, MI,XXXI, 1997, 6(363),

DRH, A, II, nr.191; Cronicile slavo-române, p.161; PomelniculBistrifa, publicat de Damian P. Bogdan, Bucuresti, 1941, p.86. Cronica moldo-germanäconsemneaza Maria au avut fiice (Cronicile slavo-române, p.30), poate,o confuzie fetele rezultate din ultima casätorie a domnului Moldovei.

Cronicile slavo-române, p.18, 51, 64, 180.12 Ibidem, p.31, 34, 161.

p.31.

www.digibuc.ro

Putna - de memorie 75

Cneajna)'4. Ana a murit de 23 noiembrie 1499 a fost inmormântatä lamänästirea Bistrita15.

Raportul facut de austrieci 1856, timpul partiale din bisericaPutnei, descrie doar morminte: cinci pronaos patru naos'6. MormântulMariei Despina, mama doamnei Maria soacra lui cel Mare, n-a fost descoperitcu acel prilej. de a lui, sunt, necesare alte observatii.

Lespedea a Mariei Asanina Paleologhina, o de gresie de163 cm, de 73 cm de 16,5 cm, cu un splendid decor de inspiratierenascentistd, a ajuns la noi conditii foarte bune, addpostitä partea anaosului, arcosoliu''. Splendidul decor din câmp literele marginalepar neatinse de trecerea vremii. Din nu acelasi lucru se poate spune despreacoperämântul de mormânt al acestei doamne. jumdtatea rosie estetocitä la cum se afara chenarului cu inscriptie din stânga,

jurul medalionului cu vultur bicefal al celui cu monograma Paleologilor, spatiuldintre capul doamnei dintre vesmânt chenarul inscriptiei din stânga, dintrepoalele vesmintelor chenarul inscriptiei de jos, spatiul dintre literele inscriptieichenarul de jos similar, chenarul de sus literele inscriptiei. dindreapta, este tocitä mai ales la Se constatd, de asemenea, jumdtateasuperioard a acoperämântului s-a pästrat conditii mult mai bune deck jumdtateainferioard. Comparând dimensiunile pietrei de mormânt acelea ale acoperdmântului(190 x 102 am observat zonele de tocire mai intensä corespund cu muchiilepietrei, pe care de le depäsea cu câtiva centimetri. Cum circulatia

se fAcea pe laturile de sud de est ale mormântului, este firesc cajumdtatea cea de jos ale mult mai deterioratejumatatea cea de sus, protejate de zidurile camerei mormintelor.

Acoperämântul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina nu a fost ode menitä sä necropola de la Putna. traditia

acoperirii mormintelor imperiale scumpe era foarte veche, märturii despreaceastä existând scrierile autorilor latini. Din nici o de acest

tefan S. Gorovei, Note istorice genealogice, p.193. Maria, zisa Cneajna", a fost,se pare, cu Teodor Winiowiecki Constantin Rezachevici, Principii DimitriewiSniowiecki Mihail Korybut inrudirile cu

unor confuzii istorice, AG, 1II(VIII), 1996, 3-4, p.316, 320).DRH, A, III, volum de C. Cihodaru, I. N. Ciocan, Bucure5ti, 1980,

p.442, nr.246.16 Deschiderea mormintelor voievodale din Putna 1856, proces

verbal acte publicate de K. A. Romstorfer, traducere de Paulin Popescu, vol. cel Mare1504-2004. Portret istorie, carte cu binecuvantarea Prea Pimen,

Arhiepiscop al Sucevei Putna, 2003, p.145-157;Commissionprotokoll die Eröffnung der von traducere editie de IonZugrav Vasile M. Demciuc, Codrul Cosminului", serie 2(12), 1996, p.385-393.

S-a spus doamnei lui stefan cel Mare are o deosebitapentru dezvoltarea monumentului funerar moldovenesc" (Virgil artei feudaleTárile Române, I, Bucure5ti, 1959, p.715).

Claudiu Paradais, p.267, nr.27.

www.digibuc.ro

76 Maria Magdalena Székely

gen n-a ajuns la Au supravietuit, câteva acoperitori pentru mormintelesau relicvariile iar pentru alte câteva avem surse scrise20. Spredeosebire de acestea, acoperdmântul de la Putna contine portretul brodat aldefunctei, ceea ce face din el, opinia unor speciali§ti, cel mai exemplu degisant brodat din arta bizantind postbizantind21. Gisantul, sculptat darturnat metal, s-a bucurat de o oarecare spatiul ortodox, de mo§tenire sau

bizantind22. Cea mai veche a existentei unui gisant brodato efigie a SfIntului Dimitrie mort, 1149 de Manuel Comnenul de la

Salonic la Constantinopol; nu se aceastä broderie acoperise cumormântul sfântului23. Oriicum, este sigur pentru bizantini mai târziu, pentrugisantul era rezervat doar mormintelor de ce raritatea unorasemenea opere25. Spre deosebire de Europa orientald, Occident exista obiceiul de a se

un gisant sculptat pe mormântul mai tuturor persoanelor de o anumitädin lumea din cea ecleziasticd26. Dintre ortodoxe, doar Bulgaria,

Serbia, Bosnia Tärile Române au cunoscut gisantul (sculptat sau brodat)mormintele monarhilor27. Gisantul brodat, piesä arta bizantind

19 Slobodan Late Byzantine Loca Sancta ? Some Questions Regarding the Formand Function of Epitaphioi, vol. The Twilight of Byzantium. Aspects of Cultural and ReligiousHistory in the Late Byzantine Empire, Edited by Slobodan Curie and Doula Mouriki, Princeton,1991, p.253.

20 Ibidem, p.254.21 André Grabar, Le thème gisant" dans l'art byzantin, Cahiers

Archéologiques", 29, 1980-1981, p.149-154 Tania Velmans, La peinture muralebyzantine la fin du Moyen Age, 1, Paris, 1977, p.95; Athanassios Semoglou, Contribution

du fitnéraire dans le monde byzantin 3orpacr, 24, 1995, p.8.22 André Grabar, Le du gisant" dans l'art byzantin, p.143.

lbidem, p.144, 149, 152.24 pour les Byzantins, puis pour les Russes qui suivirent leur exemple, une

sculptée de gisant sur une tombe n'était réservée qu'aux saints, parce que, leur corps étantincorruptible, ils gardaient pour l'éternité les formes plastiques de tout humain, tandis que lescorps des simples fidles, quels que soient leur rang social et leurs vertus, étaient soumisinévitablement l'aphtarsie, et de ce fait perdaient les formes plastiques qui étaient les leurs avantleur mort" (ibidem, p.145).

25 Ibidem, p.146.26 Ibidem, Tania Velmans, portrait dans des Paléologues, vol. Art et

société Byzance sous les Paléologues. Actes du colloque organisé par l'AssociationInternationale des Byzantines Venise en septembre 1968, 1971, p.140-143.Pentru alte detalii, Emile Mâle, L'art religieux du au Paris, 1960, p.169-180;

Bauch, Das mittelalterliche Grabbild. des 11. bis IS. Jahrhunderts inEuropa, Berlin New York, 1976; Philippe Aris, L'homme devant la mort, I. desgisants, Paris, 1977 (Points. Histoire"), p.236-263; Georges Duby, Fondements d'un nouvelhumanisme, 1280-1440, Geneva, 1995, p.127-133, 143-149. Cu privire la mormintele cu gisant dincatedrala de la Alba incadrarea contextul cultural religios al Transilvanieidin secolul XVI, Rdzvan Theodorescu, Sur un chapitre de la Renaissance transylvaine : art dulivre et funéraire aux débuts de la Réforme, idem, Roumains et balkaniques dans lacivilisation sud-est européenne, Bucuresti, 1999, p.284-288.

27 André Grabar, Le gisant" dans byzantin, p.156; Tania Velmans, Lapeinture murale..., I, p.94; eadem, portrait..., p.137; Slobodan Curió, Medieval Royal Tombs

www.digibuc.ro

Mändstirea Putna - de memorie 77

a fost pus cu epitaful, broderie liturgica pe Hristos mort,pe spate. Epitaful se scoate procesiune Vinerea Mare, care,

Mare, se pe masa altarului, unde se la altarulasimilat mormântul Mântuitorului39. epitaful apare lasecolului XIII, la inceputul epocii paleologe31. ceea ce locul care se

epitaful tot cursul anului, s-au avansat ipoteze : fie era pus deasupramormântului donatorului era atârnat anume, caredevenea, aceasta, locus sanctus"33. Epitaful evoca, plan simbolic, Sfântul

fdcea lumea aceasta Rai35.Acoperdmântul de mormânt al doamnei Maria are träsäturi specifice artei

Bizantului. Broderia continând imaginea doamnei plasatä sub ode piese cu reprezentäri similare ale unor impärätese bizantini, care maicunoscute sunt cele sculpturi pästrate muzee din Viena36,placa cu chipul de pe Pala d'Oro37, relieful sculptat de pesoclul mormântului de la Arta al Teodora38, miniaturi cu certe influentegotice pe Mihail VIII Paleologul39, precum monede paleologe40 .

in the Balkans : An Aspea of the «Last or West» Question, in 'I he Greek Orthodox TheologicalReview", 29, 1984, 2, Danica Popovié, yBelgrad, 1992, p.133, 194, 195, 199.

28 André Grabar, Le gisant" dans byzantin, p.152.29 Slobodan Curie, Byzantine Loca Sancta ?, p.252.30 André Grabar, Le du gisant" dans byzantin, Athanassios

Semoglou, Contribution l'étude du portrait p.10.Late Byzantine Loca Sancta ?, p.252.

32 p.253.Ibidem, p.260-261 nota 60.Ibidem, p.259.Ibidem, p.261.

36 Jean Ebersolt, Les arts somptuaires de Byzance. sur l'art impérial deConstantinople, Paris, 1923, p.40 W. F. Volbach, ivoires du Age, traductionde Maurice Bloch, Paris, 1923, p.10 plansa 5; André Grabar, L'empereur dans l'art byzantin.Recherches sur l'art de l'Empire d'Orient, Paris, 1936, p.13; Percy Ernst Schramm,Sphaira. Globus. Reichsapfel, Stuttgart, 1958, p.16-17, 190 fig.15; André Grabar, ChristianIconography. A Study of Its Origins, Princeton University Press, 1961, p.79 fig.201; HenryMaguire, Truth and Convention in Byzantine Descriptions of Work.s of Art, Dumbarton OaksPapers", 28, 1974, p.120 Suzanne Spain, The Translation of Relics Trier, inDumbarton Oaks Papers", 31, 1977, p.287 fig.12; Byzance. L'art byzantin dans les collectionspubliques françaises, Paris, 1992, p.43 p.64

Ebersolt, Les arts somptuaires de Byzance, p.94 fig.47; La Pala d'Oro.tesoro di San Marco, opera diretta da H. R. Hahnloser, testi di W. F. Volbach, A. Pertusi, B.

H. R. Hahnloser, G. Fiocco, Florenta, 1965, p.7-9; Sergio Bettini, Venedig, died'Oro und Konstantinopel, vol. Der Schatz von San Marco in Venedig, Römisch-GermanischesMuseum der Stadt Köln, 1984, p.33-62.

38 André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, II, Paris, 1976, p.144-146, nr.152pl.CXXI; Branislav Cvetkovid, The Investiture Relief in Arta, Epiros, 36opum

XXXIII, 1994, p.103-112.Vojislav Djurié, y Cp6a3orpair, 18, 1987, p.47-48 4; G. Galavaris, Illuminated Manuscripts,

www.digibuc.ro

78 Maria Magdalena Székely

Totodatd, trebuie faptul arti§tii bizantini i-au adeseori pe sub oarcade, frescele bisericilor, miniaturile manuscriselor, fie picturaicoanelor, sculpturi, sau broderii - modalitate de subliniere a uneicalitäti : majestas deorum. Demne de semnalat, acest sens, sunt picturile din bisericilede la Mistra, icoana Pantelimon de la Nerezi Macedonia, Skoplje)42

mai ales, numeroase epitrahile43. Comparatia cu aceste piese dovede§tereprezentarea doamnei Maria sub o nu s-a fdcut din ratiuni artistice sau estetice,ci cu scopul de a exprima ideea de maiestate.

Destinatia de de la Putna o evidentäapuseand44. suveranului a§ezatä deasupra mormantului constituie,

fond, o expresie a conceptiei politice despre dublul corp al regelui". Originea acesteiase regäse§te Antichitate, a fost maxima dignitas non moritur, aplicatd,cazul suveranilor medievali, sub forma regia majestas non tnoritur. Ganditorii medievalioccidentali au pornit de la ideea lisus Hristos fusese rege Hristos deuns") prin propria sa acest caz, monarhul ca reprezentant luilisus, era rege Hristos (uns) prin gratie45. era o persona, trupul luise regäseau personalitdti : una cealaltä Monarhul nu era opersona prin natura lui, ci devenea prin ungerii46. la amonarhului asigura acestuia eternitatea (rex qui nunquam moritur), spus,continuitatea dinastiei imortalitatea demnitätii sale de suveran47. Franta medievald,Regele nu moare niciodatd" era o cunoscutd. Credinta imortalitatea regeluiFrantei a tot regalitatea francezd, ea devenind o adeväratä dogma

vol. Sinai. Treasures of Monastery of Saint Catherine, General Editor Konstantinos A.Manafis, Atena, 1990, p.325 345,

S. Benda P. J. Donald, The Later Palaeologan Coinage, 1282-1453, Bristol, 1979,p.220, nr.24; p.260-261, nr.4.

41 V. Lasareff, Trois fragments d'epistyles peintes et le templon byzantin,4, 1964-1965, p.117-143; Manolis Hatzidakis,

ro4, 1964-1965, p.377-403; Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery,Londra, 1967, p.44-45.

42 Angelo Procopiou, La question macédonienne dans la peinture byzantine, Atena,1962, p1.42; Mirjana yJyzocitaeuje, Belgrad, 1965, plansa I; André Grabar, Sculptures byzantines..., II, p.105-106, nr.88 pl.LXXVII; Hans Belting, Bild und Kult. Eine Geschichte des Bildes vor demZeitalter der Kunst, München, 1990, p.270, 272-273 (p1.146-148). Pentru alte icoaneasemänätoare, pictate direct pe perete având deasupra un arc sculptat, Hans Belting,p.253, 262 (p1.137), 271, 275, 277 (p1.153).

Gabriel Millet, avec la collaboration de Hélne des Ylouses, Broderies religieuses destyle byzantin, Paris, 1947, p.23-24.

Ibidem, p.79 (Les Byzantins peignaient, au-dessus des tombeaux, le personnagevivant, en Marie de Mangop dort son dernier sommeil, dans sa robe somptueuse, commenos princesses d'Occident, nos dames de pierre").

Ernst Kantorowicz, Les deux corps du roi. Essai sur la théologie politique au MoyenAge, traduit de l'anglais par Jean-Philippe Genet et Nicole Genet, Paris, 1957, p.55.

46 p.54.p.230.

www.digibuc.ro

Mdnastirea Putna - de memorie 79

religioasä pentru natiune"48. fapt, nu regele ca era nemuritor, ci regalitateàsa, ce primise prin gratia Conceptul de dublu corp al suveranului a fostanalizat cercetându-se mai ceremoniile funerare ale regilor Frantei aiAngliei49, cadrul un rol important aveau efigiile50 .

Este greu de spus acoperdmântul de mormânt al doamnei Maria AsaninaPaleologhina va fi fost un gisant sau o efigie, sensul care sunt definite acesteapentru Europa apuseand. Dar, chiar el nu a avut, cadrul ceremoniei funerare,rolul pe care efigia juca la inhumarea regilor Frantei sau ai Angliei51, un lucru estesigur : broderia de la reprezintd - prin caracteristicile sale care de artaoccidentald, ca prin acelea specifice artei bizantine -o expresie a conceptiei medievaledespre eternitatea institutiei monarhice.

Soclul mormântului doamnei Maria Asanina Paleologhina din biserica Putneio lungime de 163 cm, o de 54 cm o grosime de 18,5 cm) este constituit

dintr-o lespede impodobitä un decor gotic, absolut identic acela care apare pebalustrada pridvorului de la turnul-clopotnitd al bisericii din La rândulbalustrada de la Bälinesti (Fig.1) a fost aceea descoperitd cursa desoareci" de la cetatea Sucevei aceasta din urmä - balustrada capelei castelului dela Hunedoara53. Totodatd, ornamentatia balustradei de la a mai fost comparata

cu ornamentatia refectorului fostei mänästiri franciscane din soclulmormântului doamnei Maria, cât balustrada de la sunt netraforate, capartial, balustrada de la Hunedoara. La o privire mai atenta, se constata decorul de pesoclul mormântului Mariei Asanina Paleologhina este chenar care,

Ibidem, p.532-533, nota 319.p.296-315; Ralph E. Giesey, Le roi ne meurt jamais. Les royales

dans la France de la Renaissance, traduit de l'anglais par Dominique Ebnöther, préface deFrançois Furet, Paris, 1987; Alain Boureau, Le simple corps du roi. L'impossible sacralité dessouverainsfrançais, Paris, 1988, p.24-42.

Efigia a suveranilor, utilizatä pentru prima Anglia 1327 (Ralph E.Giesey, op.cit., p.130-131) iar 1422 (ibidem, p.145), era fie sculptata lemn, fiemodelatä din sau din ceark era Imbräcatä vesminte regale purta insemnele puterii; eraexpusä pe capacul sicriului care era asezat trupul regelui (Ernst Kantorowicz, op.cit., p.303;Ralph E. Giesey, op.cit., p.129).

51 Its function was not quite the same as that of the English pall, which covered a coffinbefore burial, could therefore be used on many occasions was not connected with any oneperson. A tomb cover did in fact cover the tombstone of a person important enough for thishonour, the underlying idea being, as always, that the draping of object with a sumptuous clothwas act of reverence. The tomb cover was therefore made for a specific person and was

decorated with a funerary portrait" (Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition inChurch Embroidery, Londra, 1967, p.112).

52 Popa, Bucuresti, 1981, p.12 desenele de la p.14, 15.Mira Voitec-Dordea, gotice arhitectura Moldovei, Bucuresti, 1976,

Vasile Drägut, Arta Bucuresti, 1979, Mircea D. Matei, Emil Emandi,de scaun curlea domneasca din Suceava, Bucuresti, 1988, p.104, 106 fig.12; Dr.

Paraschiva-Victoria Batariuc, Cetatea de scaun a Sucevei. Monografie, Suceava, 2004, p.62.Pentru balustrada tribunei din capela castelului de la Hunedoara : Virgil Vätäsianu, artei

le I, p.270 (fig.234), 272; 0. Velescu, Caste lul de la Hunedoara, EdituraMeridiane, Bucuresti, a., colectia Monumentele patriei noastre", p.28-29 27.

G. Bals, Bisericile lui cel Mare, Bucuresti, 1926, p.138 (fig.201), 139.

www.digibuc.ro

80 Maria Magdalena Székely

partea (la capul defunctei), locul lui observându-se o vechepentru o de rândunicd" (Fig.2). Aceasta soclueste, de fapt, un fragment dintr-o balustradd care continua cu alte decorate la

ele sistemul coadd de rândunicd". Fragmentul de balustradd, cudimensiuni apropiate de acelea ale lespezii tombale, va fost recuperat, cândva, din

de piaträ ale unor constructii demolate sau distruse din cuprinsulPutna. Pietre cu profile bogate, lucrate stil au fost, de altfel, scoase la

timpul arheologice efectuate pe latura de sud a incintei mändstirii,care au fost descoperite urmele unei case domnqti"56. Este dificil de reconstituit felul

care va soclul initial al morrnântului doamnei Maria. Dat faptulnu avea poale care nivelul pardoselii, este de presupus

soclul era decorat57. o mormintele din vechea necropolddomneascd de la Rädäuti. Pietrele funerare ale primilor domni ai Moldovei au fostsculptate aranjate cuprinsul bisericii din porunca lui stefan cel Mare, anii 1479-1480. Soclurile unora dintre morminte, care deosebire ale lui I sauBogdan lui Alexandru Bun), au vizibile urme de(Fig.3), cu motive foarte nu chiar identice, cu acelea de pe stofelevemintelor care apar membrii tabloul votiv de la

(Fig.4). Or, acest tablou votiv apartine, el, vremii lui Mare58,soclurile mormintelor au fost pictate tot atunci, poate chiar momentul

care au fost wzate lespezile funerare. Desigur nu intâmplätor decorul soclurilorvemintele domne§ti59 : mormintele apäreau privitorului ca cum ar avut

acoperäminte din stofe de aur ca mormintelevechilor ai Bizantului.

Piatra de mormânt a fiilor lui Mare, Bogdan Petru, pepardoseal, de sarcofagul doamnei Maria, urme de tocire pe toatälungimea ei, mai pe latura dar partial, pe laturile de est, vest nord.

lespedea (162 x 42 x 13 cm) nu a fost niciodatä suprainältatä.Dispunerea zonelor de tocire spre est, sud vest faptul piatra s-a aflatintotdeauna partea a camerei mormintelor, acolo unde, de altfel, se gäseau, sub

Santierul arlzeologic Suceava (Trifu Martinovici, Mänästirea MCA, V,1959, p.613.

56 Mircea D. Matei, Alexandru Rädulescu, Radu Ciuceanu, Principalele problemeale cercetärii a casei domnesti de la RMM,

Monumente istorice de XIV, 1983, 1, p.38-45.Pentru decorul unor socluri, Otto Feld, Sarkophage,

Römische Quartalschrift", 65, 1970, p.158-184 5-14.58 Sorin Ulea, artelor redactatä de un sub

ingrijirea acad. prof. George Oprescu, I, Bucuresti, 1968, p.349; Ion I. Solcanu, Portretul luicel Mare epocii sale. Noi in vol. Mare 1504-

2004. Portret istorie, p.122-125.Pentru similitudini între motivele unor din categoria drappi d'oro"

motivele care apar pe stofele din tablourile votive, Corinei Nicolescuepocii lui Mare. in SMIM, 1975, p.83-88

fig.9-10; reluat vol. Mare 1504-2004. p.277-279

www.digibuc.ro

Putna - de memorie 81

pardoseala bisericii, mormintele propriu-zise60. Data starea proastä de conservarea lespezii, este greu de spus ea a avut un muzeul

Putna o italiana de catifea ro$ie, vrejuri,fructe de rodie, cu frunze de 150 cm de 80 cm61. Stofaware urme de tocire pe o parte, aproximativ care lespedea copiiloreste puternic tocitä. Daca nu va la o catifeaua cu

de aur de ar putea pentru piatra de a lui BogdanPetru.

Lespedea din a doamnei Maria Voichita (177,5 x 51,5 x 13cm), dispusä partea a naosului, este iar stricaciunile einesemnificative chenar inscriptie, toate pelatura de nord. ca cazul Mariei Asanina Paleologhina, de

(170 x 100 cm62) -o de catifea - este destul de deteriorat.central este ceva mai bine dar bordura de ro$ie pe care au fost

cusute slovele inscriptiei urmele unei folosiri efective Indelungate.dreapta naosului, arcosoliu, se sarcofagul lui stefan Mare.

mormintele de la Putna, acesta este singurul sarcofag confectionat dinFire$te alegerea materialului nu a fost Evul Mediu, marmura eral'apanage de l'empire byzantin" afara imperiului, son utilisation se fait enréférence l'Empire, dont on veut s'affirmer soit le serviteur, soit le continuateurlégitime"63. Este evident locul odihnei sarcofag demarmure, Mare n-a numai necropola, ciexprime, prin aceasta, o anume conceptie politica. piatra (182 x 78 x 15cm), soclul (lung de 170 cm Malt de circa 70 cm) mormantului lui suntbogat impodobite decoruri vegetale. Tulpinile rasucite, cu in

60 Deschiderea mormintelor voievodale..., p.156; Commissionprotokoll..., p.396.61 Claudiu Paradais, Comori..., nr.28.

p.280, nr.31.63 Sodini, Le du marbre Byzance : sa signification pour les Byzantins

et les non-Byzantins, Etudes Balkaniques. Cahiers Pierre 1, 1994, p.186.64 sarcofagele care addposteau mormintele

Bizantului erau din : Mme B. de Khitrowo, Itinéraires russes en Orient, Geneva, 1889,p.123; Richard Delbrueck, Antike Porphyrwerke, Berlin-Leipzig, 1932, p.26-30, 221-227; A. A.Vasiliev, Imperial Porphyry Sarcophagi in Constantinople, in Dumbarton Oaks Papers", 4, 1948,p.3-26 ilustratiile; Alfons Maria Schneider, Das Regium sepulchrum apud comitatum zuKonstantinopel, Nachrichten der Akademie der Wissenschaften in Göttingen aus dem Jahre1950", Philologisch-Historische Klasse, 1950, p.15-21; Glanville Downey, The Tombs of theByzantine Emperors at the Church of the Holy Apostles in Constantinople, The Journal ofHellenic Studies", LXXIX, 1959, p.32-37, 39-40, 42-51; Josef Deér, The Dynastic PorphyryTombs of the Norman Period in Sicily, Cambridge, 1959, 134, 137; Philip Grierson, TheTombs and of the Byzantine Emperors (337-1042), Dumbarton Oaks Papers", 16, 1962,p.3, 39-48, 50, 52-59; Cyril Mango, Three 1nzperial Byzantine Sarcophagi Discovered in 1750, inDumbarton Oaks Papers", 16, 1962, p.397-402 ilustratiile (reluat idem, Studies onConstantinople, Londra, 1993, idem, A Newly Discovered ByzantineSarcophagus, Annual of the Archaeological Museums of Istanbul", XV-XVI, 1969, p.307-309(reluat, cu o Addenda, p.5, volum, nr.V11). Tot din erau sarcofagele regilor

(Danica Popovié, p.190-193).

www.digibuc.ro

82 Maria Magdalena Székely

sus, care decoreazA soclul mormântului sunt foarte cu acelea pictate inbiserici din Mistra, dar Moldova, la Sf. Gheorghe sau

Soclul este sculptat numai pe laturile de vest nord; latura de est nu arenu a avut niciodatA decor. Aceasta dispunerea a mormintelor,partea de a sarcofagului nu era vizibild, accesul la ea impiedicat de unobstacol, poate de zidul care camera mormintelor de naos67. Totusi,

a sarcofagului nu era cu totul lipia de zid, inscriptia de pe lespedeade mormânt, iesind din câmpul propriu-zis al pietrei, continua pe muchea ei, tocmaipartea dinspre picioare. sarcofagul nu a fost lipit de zid o acoperAmântulde mormânt 64 x 52 trei poale, pentru laturile de vest, de nord de est.Dintre aceste poale, s-a in bune conditii doar cea corespunzând laturii nordice amormântului. Din celelalte au numai Bordura de mätase rosie pe care seinscriptia a acoperAmântului este pe partea pe toatä lungimea ei,aproximativ la mijloc, exact acolo unde cädea muchea lespezii funerare.AcoperAmântul a avut canafuri de - din care s-a pastrat doar unul - ceea ce

tesatura nu cobora la pardosealA, spatiul ramas liber acoperit deciucuri.

Dupa amplasare dupa inscriptiile pietrelor tombale, austriecii au identificatpronaosul Putnei mormântul lui Bogdan III, al lui al Mariei (Cneajna) aldoamnei Maria, lui Petru Rares. ceea ce priveste un al cincilea mormânt, autoriiraportului de l-au atribuit lui Alexandru, lui Mare69. Mai târziu,Petre avea se daca nu cumva respectivul mormânt va apartinutdoamnei Maria, soacra lui stefan cel Nici una dintre aceste presupuneri nu este

: a austriecilor, pentru Alexandru a fost la Bistrita iar aprofesorului NAsturel, pentru persoana inmormântatä era, dupa descriereavesmintelor, un bArbat71. cercetare de data foarte a pus acestmormânt cu de lespede descoperit la Putna care, odinioard, aacoperit mormântul lui vistiernicul Maren.

pietrele tombale din pronaos sunt aranjate urmAtoarea ordine, de lanord spre sud : a Mariei, doamna lui Petru - de zidul nordic al bisericii -, a

65 G. Bals, Bisericile lui Mare, p.259 (fig.438), p.262 (fig.443), p.254-255(fig.427-430), p.247 (fig.416).

Popa, fig.44, 45. Pentru originea evolutia motivelor de pe pietrelefunerare din vremea lui Mare : Virgil Istoria artei feudale Tárile

p.718-727.67 0 situatie asemändtoare se biserica mändstirii Deani : sarcofagul de

lemn care au fost asezate osemintele lui Deanski dupa canonizare este sculptat - in afaracapacului - numai pe prtile de nord de est. sarcofagul era asezat un

iconostas, celelalte laturi ale sale n-au mai fost decorate (MirjanaLjubinkovi, ay6ope3..., p.55-56).

Dimitrie Dan, comuna Putna, p.61, nr.3.Deschiderea mormintelor voievodale..., p.155; Commissionprotokoll..., p.400-401.Petre $. Nasturel, Date noi asupra unor odoare de la II, RSL,

IV, 1960, nota 7.Deschiderea mormintelor voievodale..., p.152-153; Commissionprotokoll..., p.392.

72 fan S. Gorovei, Un la asocierea la atributele suverane,in SMIM, XXI, 2003, p.262.

www.digibuc.ro

MAndstirea Putna - de memorie 83

lui a Mariei (Cneajna), a lui Bogdan HI - lipitä de zidul sudic - a lui lugavistiernicul - peretele care desparte pronaosul de naos. S-a remarcatdemult faptul lespedea doamnei Maria o pozitie oarecum deaceea a lui : acesta din mort 1527, ar trebuit

zidul bisericii lui Petru Rares, lumea dreptilor la 1529 -de Spre comparatie, partea dreaptä a pronaosului, piatra de a luiBogdan III 1517) se aflä zid aceea a Mariei Cneajna 1518), delespedea lui Bogdan. Inversarea pietrei tombale a lui aceea a doamnei Maria- petrecutd la o care nu se poate preciza, poate chiar momentul amenajdriirespectivelor morminte74 - trebuie sä o explicgie. Este posibil ca dispunerea deastäzi a lespezilor nu dispunerea mormintelor de sub pardoseald,spus, mormântul lui sä se gäseascd, totusi, perete iar al doarnnei Maria,spre interiorul bisericii. Dar se poate ca se facut cronologic, de lasud catre nord, astfel sä fost de mätusa sa, Maria(Cneajna) iar locul liber mormântul zidul de nord fost ocupat, laputini ani, de groapa doamnei Maria a lui Petru acest caz, ordinea pietrelor arindica, totusi, ordinea

Piatra a lui aceea a doamnei Maria (179,5 x 63 cm) au fostdin porunca lui Petru Rares7.5. sunt din gresie de aceeasi grosime -

circa 25 cm (prin aceasta, ele sunt mult mai groase decât toate celelalte pietre dinbiserica Putnei, care au grosimi cuprinse 12 18 cm) au inscriptii similare.Probabil, au fost Mute odatä. acest moment, lespedea Mariei este asezatäarcosoliu, pe un soclu Malt, zidit, decoruri. Pe latura de sud a acestui soclu, aproapede coltul sud-estic, locurile unde tencuiala cea a cräpat, se mai pot observa urmede vopsea rosie, poate resturi ale unei vechi picturi, ceea ce duce din gândul lasoclurile pictate ale mormintelor domnesti de la

Piatra lui aceea a Mariei montatä pe pardoseald, se aflästare relativ de conservare; lipsesc doar de la ambele

ale laturii de vest; decorul din câmp, jumätatea superioard, este iar ultima parte ainscriptiei, cea care continea data mortii, este deterioratd pe o bine delimitatd,timp ce chenarul care inscriptia este

Nu sunt cunoscute acoperäminte din scumpe, inscriptii, pentrumormântul Mariei sau al lui Piatra lui este la Putna prin formaei trapezoidald; are lungimea de 144 cm lätimea de 61 cm (la cap) 50 cm (lapicioare). tezaurul mndstirii se pästreazd o bucatä de italieneascd, din catifearosie, un frumos decor vegetal, din de aur Intruchipând de lotus, de

de rodie. provine de la un vesmânt domnesc76. Initial, bucatade a fost de dreptunghiulard. desigur, unor necesitäti practice,

Epifanie Norocel, Mormintele din biserica p.575.S-a presupus i in anul 1901, ocazia lucrdrilor de restaurare a

executate sub conducerea arhitectului Karl Romstorfer, pozitia lespezilor a fost schimbata una inlocul celeilalte" (ibidem, p.580).

Eugen A. Kozak, Die Inschriften aus der Bukovina, Viena, 1903, p.91-92, nr.XV

76 Nicolescu, Istoria costumului de curte in Secolele XIV-XVIII,Bucure§ti, 1970, p.191, nr.17.

XVI.

www.digibuc.ro

84 Maria Magdalena Székely

ea a fost prelungita prin adaugarea unei alte din la undreptunghiul a fost transformat trapez prin adaugarea unui clin pe o Ceea ce arezultat este un trapez lung de 150 cm lat de 80 cm (la un 60 cm (laceldlalt)77. Cum piesa astfel nu putea fi, evident, de sauacoperamânt pentru amvon79, cum s-a crezut, nici acoperamânt de tetrapod sau depristol, nu a presupune deck ea a fost drept acoperamânt demormânt80. cum singura de mormânt trapezoidala de la Putna lui

socotesc acesta este acoperamântul mormântului De altfel, se poateobserva dimensiunile acoperdmântului dep4esc cu numai câtiva centimetridimensiunile pietrei de mormânt.

partea a pronaosului, se lespedea de mormânt a lui Bogdan III(176,5 x 70 x 18 cm), arcosoliu, pe un soclu. Chenarul floral de la coltulnord-vestic al lespezii, precum inceputul inscriptiei pe latura de nord sunt u§or tocite.

pe pardoseald, se piatra (178 x 62 x 12 cm) a Mariei(Cneajna). Chenarul ei, pe latura precum coltul de nord-vest sunt distruse;coltul de sud-est a fost cândva spart lipit; inscriptiei, pe laturile devest sud sunt tocite. Soclul de al mormântului lui Bogdan III (lung de 169 cm

de 41 cm) este sculptat cu un frumos decor vegetal careIntregime. S-a observat deja decorul acestui soclu este identic acela de pe piatra demormânt a surorii lui Bogdan, Maria (Cneajna)81. Partea superioara a soclului, pe o

de circa 24 cm, este mai partea inferioard, ca cum soclul arfost cândva Ingropat82, apoi degajat, desfacut a§ezat invers, cu partea de jos

(care sus. Bogdan Maria au murit la numai un aninscriptiile similare de pe pietrele tombale83, precum repetitia decorului amintit

cele lespezi au fost a§ezate poate domnia lui poateaceea a lui Petru Rare§.

toate aceste constatari, ne intoarcem la mormântul Mariei Despina.Potrivit letopisetelor, doamna Radului a murit la mai 1500 a fostcu cinste" la Putna84. biserica nu piatra ei

de austrieci, la mijlocul veacului XIX, nu au dus la aflareamormântului propriu-zis. Singura materiald doamna Maria Despina a fost cu

la Putna este acoperamântul ei de mormânt, din catifea albastra,

Claudiu Paradais, p.265, nr.25.78 Nicolescu, Istoria costumului de curie..., p.191, nr.17.

Dimitrie Dan, comuna Putna, p.65, nr.17.Paradais, p.265, nr.25.

Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.89, nr.XIV; Virgilartei feudale Prile I, p.722.

82 Din nu se poate stabili momentul unei asemenea interventii. 1843, descriindmormintele Putnei, Sevastian Georgiescul indica doar soclului mormäntului lui

Mare (2 uhuri 2 = circa 68,46 cm) a soclului Mariei Asanina Paleologhina (1§uh, 10 toluri" = circa 59,21 cm), märginindu-se lui Bogdan III unpostament [...] rädicat mai sus de pardoseala bisericii" (Sevastian Georgiescul, Mormintele,odoarele, clopotele monastirei Puma din Bucovina, AR, II, editia a II-a, Ia§i,1862, p.303-304, 307).

83 Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.89-90, nr.XIII-XIV.Cronicile p.22, 65.

www.digibuc.ro

Mänästirea Putna - de memorie 85

cu de aur. Câmpul acestuia este ocupat de o mare cruce cu trei brate,inconjuratä de litere slave grecesti, prescurtare a formulei Iisus Hristos Nika, luminalui Hristos se tuturor"85. Sub cruce se aflä inscriptia cu fir de aur matase.Câmpul este inconjurat de un chenar cu motive vegetale. Petre Nästurel a observatmarea cruce care mai tot câmpul välului nu-si gäseste pe lespezilemormintelor din Moldova, ci pe unele pietre din Muntenia, ca de cele de la bisericamänästirii Argesu1ui"86. Aceastä observatie - la faptul, putin bizar, piatra

a Mariei Despina lipseste din necropola de la Putna - naste o intrebare : nucumva soacra lui cel Mare a fost lespede cuinscriptie, locul acesteia de acoperdmânt - tipic moldoveneascd,decoratd, precum lespezile mormântale muntenesti ? Aceastä presupunere ar da oexplicatie pentru lipsa pietrei, dar nu pentru lipsa mormântului. Cu exceptia unor petede catifeaua din care a fost croit acoperämântul se aflä stare foarte depästrare. Nu acelasi lucru se poate spune, despre marginile sale. acestacoperdmânt are, de jur imprejur, o din care lasä impresia la unmoment dat, a fost o consolidare a piesei. Numai de esteprins, partea de la picioare, un ciucure - singurul pästrat, ciucurilor de peepitrahilele de la Puma, de cel Mare'. Aceasta bordura din

nu reprezintd o târzie, scopul unei reparatii, ci este parte integrantä aacoperämântului Mariei Despina. Demn de semnalat este faptul aceeasi afost utilizatä pentru a prelungi sau a consolida dvera Adormirii Domnului,Putnei de cel Mare, la 5 mai 148588. Bordura a acoperdmântului este tocitä,pätatä arsä pe partea ceea ce mormântul pe care acoperitcândva se afla partea dreaptä a bisericii. Cum partea dreaptä a gropnitei pentruun alt mormânt nu existä, presupun groapa Mariei Despina trebuie pe latura desud a pronaosului.

forma ei biserica Putnei are patru arcosolii : la mormântul MarieiAsanina Paleologhina, la mormântul lui Mare, la mormântul lui Bogdan HIla acela al doamnei Maria, lui Petru Dar vor existat, oare, arcosoliiPutna cea veche ?

Arcosoliul a fost deosebit de popular de la inceputurile crestinismului. Afost utilizat arhitectura bizantind, mäsuri diferite de la o la alta", mai târziu

Petre Nästurel, Date noi asupra unor odoare de la Puma, p.269,

Ibidem, p.270.87 Ibidem.88 Repertoriul monumentelor obiectelor de art& p.295-297, nr.89; Claudiu Paradais,p.223-226, nr.9.

Koethe, Das Konstantinsmausoleum und verwandte Jahrbuchdes Deutschen Archaologischen Instituts", 48, 1933, p.185-203; Tania Velmans, Le portrait...,p.137; Cyril Mango, Ernest J. W. Hawkins, Additional Notes, Dumbarton Oaks Papers", 18,1964, p.302-303; Cyril Mango, The Monument and Its History, Hans Belting, Cyril Mango,Doula Mouriki, The Mosaics and Frescoes of St. Mary Pammakaristos (Fethiye Camii) at

nr.93.

www.digibuc.ro

86 Maria Magdalena Székely

arhitectura La arcosoliile au fost decorate cu scene din ciclulPatimilor al invierii, pictate sau lucrate mozaic91. opinii, biserica

Studenica este cea dintâi care, ni§a de deasupra sarcofagului, a fostreprezentat portretul ctitorului92. Tabloul îl pe Nemanja Inchinândmodelul bisericii sale Mântuitorului, având-o ca intercesoare pe Maica Domnului93.Tipul acesta de reprezentare avea se apoi destul de repede, el putând firegAsit pe o arie de la Constantinopol la Mistra din GeorgiaBulgaria. Foarte adesea, imediata vecindtate a chipurilor de ctitori apare scena Deisissau tronul Hetimasiei94. paralel cu reprezentarea ctitorilor, a continuat vecheatraditie a pictärii arcosolii a unor chipuri sau a unor scene religioase95.

altor speciali§ti, obiceiul de a picta chipul defunctului arcosoliul care-iaddpostea sarcofagul este mult mai vechi, mergând veacul IX96.

arcosolii erau decorate exterior cu splendide sculpturi. Nu oarheologii au descoperit arhivolte provenind de la arcosolii, Impodobite cu

monogramele defunctilor sau cu capete de apostoli sculptate, continândinscriptii97. Remarcabil este, altele, de cu monogramasculptatä a Paleologilor, descoperit cartier al Istanbulului pdstrat laMuzeul Arheologic din acela§i (nr.709)98, un alt tot de ie§it la

timpul sdpäturilor de la moscheea Fenari-Isa (fosta a lui ConstantinLips)99 mai ales, întregul arcosoliu al mormântului lui Mihail Tornikes de la Kariye

Istanbul, Edited by Cyril Mango, Washington, D.C., 1978, p.3-42; Slobodan Curié, Graanica.King Milutin's C'hurch and Its Place in Late Byzantine Architecture, The Pennsylvania StateUniversity Press, 1979, p.129-130; Cyril Mango, Sepultures et epitaphes aristocratiquesByzance, vol. medievale greca e latina. Ideologia e funzione, Atti del Seminario diErice (12-18 settembre 1991), a cura di Guglielmo Cavallo e Cyril Mango, Spoleto, 1995, p.99,110, 116. V. discutia privind amplasarea aspectul mormântului pentru sine desebastocratorul Isac Comnenul, Andronic I (Nancy P. evenko, The Tomb ofIsaak Komnenos at Pherrai, in The Greek Orthodox Theological Review", 29, 1984, 2, p.135-139; Cyril Mango, Sepultures et epitaphes..., p.103-105).

Slobodan éurié, Graanica, p.130-131.91 Tania Velmans, peinture murale..., p.89; eadem, Le portrait..., p.134.92 Eadem, peinture murale..., I, p.89; eadem, Le portrait..., p.134, 143.

Eadem, peinture murale..., p.89; Le portrait..., p.134; Danicap.190, 201.

Tania Velmans, peinture murale..., I, p.90-92.Ibidem, p.92.

96 Cyril Mango, Sepultures et epitaphes..., p.101-103 cu observatii privind origineatabloului funerar), 116.

André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, 11, p.133, nr.133 CXIV;Tania Velmans, peinture murale..., I, p.93-94; eadem, Le portrait..., p.137.

98 Gustave Mendel, Ottomans. Catalogue des sculptures grecques,romaines et byzantines, II, Constantinopol, 1914, p.508-509, nr.709; André Grabar, Sculpturesbyzantines du Moyen Age, p.137, nr.137 CXII; Hjort, The Sculpture of KariyeCamii, in Dumbarton Oaks Papers", 33, 1979, p.132, Tania Velmans, peinturemurale..., I, p.93; eadem, portrait... , p.137.

André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, II, p.129, nr.129 plan§a XCIX;Tania Velmans, peinture murale..., I, p.93; eadem, portrait..., p.137.

www.digibuc.ro

Manastirea Putna - de memorie 87

Djami (fosta mandstire de Theodor Metochites)'°°. afara acestora, au mai fostdescoperite cursul cercetdrilor arheologice sau intâmplätor alte arhivolte, dar este

de spus acestea provin de la arcosolii sau de la ancadramente sculptate pentruicoane.

pentru Moldova se pot da exemple de biserici-necropole cuDovada indirectd Putna veche a existat cel putin un arcosoliu portret funerar o

neobipuita inscriptie de pe mormântul lui cel Mare : Binecinstitoruldomn, stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tärii Moldovei, luiBogdan voievod, ctitor ziditor al sfântului acestuia, care aici zace. s-asträmutat la anul 7000..., luna... a domnit ani... deformulele consacrate - acesta este mormântul lui..." sau acest l-a

sie§i..." inscriptia pare a mai legenda unei imagini.acest context, se cuvine a reaminti situatia din biserica Capului

Sfântului loan Botezdtorul, ctitoritä de portarul de Suceava Luca Arbure, 1502. La(Arbure), afara tabloului votiv din naos, care reprezintd pe ctitor de

familia sa (jupâneasa cinci copii), oferind Mântuitorului macheta bisericii, mai existäun arcosoliul din pronaos, pe peretele de sud, unde Luca Arbure pregAtiselocul de din timpul Acest din tablou, inclus pedreptate in categoria tablourilor funerare'°4, pe portarul de Suceava -

cu sa doi copii - tinând pe palme macheta bisericii, pe care oMântuitorului. ambele tablouri, intercesor este Sfântul Joan Botezdtorul

in tabloul funerar apare, in plus, Maica Domnului. Compozitia tabloului funerar de laArbure este foarte a tablourilor funerare din sârbesc, undectitorii sunt Mântuitorului macheta bisericii, avându-1 ca intercesorpe sfântul era dedicat respectivul

Pe de parte, s-a constatat Serbia mormintele regale constituiau, defapt, un complex, din mormântul propriu-zis, aflat sub pardoseala bisericii(sepulcrum), un monument deasupra pardoselii (monumentum) un portret funerar'°6.

Aceste paralele comparatii determind presupun la Putna, deasuprasarcofagului lui stefan Mare, era pictat, arcosoliu, portretul ctitorului,

Paul A. Underwood, The Kariye Djami, I, New York, 1966, p.276-277; Cyril Mango,Sepultures et epitaphes..., p.105 tab.III, p1.4; Tania Velmans, La peinture murale..., I, p.94-95;eadem, Le rrtrait..., p.138-140.

Dumitru Nastase, Despre funerar arhitectura moldoveneasca, SCIA, 14,1967, 2, p.207.

Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.75, nr.VI.103 Pentru compozitia acestor datarea frescelor: Ion I. Solcanu, Datarea

ansamblului de de la biserica Arbure (I). Pictura in XII, 1975, p.35-55.Sorin Ulea, Portretul funerar al lui Ion - un necunoscut al lui Petru -

datarea ansamblului de de la Probota, SCIA, VI, 1959, 1, p.65, nota 3; Vasile Drägut,Coman, frescelor de la Arbore, Bucuresti, 1969, p.30; Ion I. Solcanu, Datarea

ansamblului de de la biserica Arbure, p.50. Pentru portretul funerar ortodoxe dinsud-estul Europei, Maria-Ana Musicescu, Introduction une sur le portrait defondateur dans le europeen. Essai de typologie, RESEE, VII, 1969, 2, p.302.

Curid, Medieval Royal Tombs..., p.177, 187 (fig.1), 188 Danica2po6...,

Danica Popovi, 2po6...,

www.digibuc.ro

88 Maria Magdalena Székely

arata pe acesta oferind lui Hristos macheta bisericii, ca intercesoare peMaica Domnului. Foarte probabil, afara acestui tablou funerar, exista i un tablouvotiv, dispus naos, pe peretele de vest.

afara arcosoliului care adapostea mormantul lui cel Mare, la Pumatrebuie mai existat altele : biserica aceasta fusese de la canecropola a ramurii dinastice Intemeiate de Or, lumea - Bizantul

i de mai exemplu - asemenea erau prevazute de lacu ni§e pentru viitoarele morminte ale familiei ctitorilorm.

*

Cele opt lespezi funerare biserica Putnei sunt adapostite,sub un baldachin, cum : sub baldachinul din

naosului - piatra doamnei Maria Asanina Paleologhina a celor doi copii; subbaldachinul din dreapta naosului - sarcofagul lui cel Mare i piatra doamneiMaria Voichita; sub baldachinul din pronaosului - piatra doamnei Maria i a lui

sub baldachinul din dreapta pronaosului - piatra lui Bogdan i

a Mariei (Cneajna).Baldachinul este succesorul anticului ciborium, o constructie cu coloane (de

obicei, de patru), care marca mormantul sau racla cu moa§te a unui Elapare adeseori mentionat surse scrise este reprezentat miniaturile din manuscrise,

fresce sau pe broderii liturgice, uneori ca semn distinctiv pentru mormantulMantuitorului Din secolul XIII, mormintele bizantine adapostitede ciboria"°.

lui G. Bal§, baldachinele din Moldova sunt expresia uneioccidentale : asemenea baldachine se foarte des Occident, veacurile al XIV-lea XV-lea, i e destul ne amintim acele care la Wawel din Cracoviamormintele regilor Poloniei, altele acel al lui Cazimir Jagielo, contimporanullui Mare, mort I.

La Virgil observa : obiceiul de a mormintele maide arcosolii e Moldova poate mai vechi ne inchipuim", mormantulawzat ni§ä, sub un baldachin" provenind din regiunea sud-germana, unde se

goticul cu renaterea"1Moldova, singurul baldachin contemporan epocii lui Mare

neafectat de refaceri amenajari - precum Putna -, care säluat ca reper ca termen de comparatie, este cel din biserica de la Arbure. dreapta

V. unele observatii acest sens la Cyril Mango, Sépultures et épitaphes..., p.110-

Slobodan Éurió, Late Byzantine Loca Sancta ?, p.255. Un foarte frumos exemplu deciborium este acela tezaurul catedralei San Marco din Venetia (Der Schatz von SanMarco in Venedig, nr.6).

André Grabar, Le du gisant" dans l'art byzantin, p.144; Slobodan Curid,Late Byzantine Loca Sancta ?, p.255-256, 258.

Tania Velmans, La peinture murale..., I, p.93; eadem, Le portrait..., p.137.G. Bal, Bisericile lui cel Mare, p.244.

112 Virgil Vät4ianu, artei Române, I, p.715.

111.

www.digibuc.ro

Putna - de memorie 89

pronaosului, pe peretele de sud, portarul de Suceava, Luca Arbure, pregAtit locul desub un baldachin lucrat stil gotic tertiar"I13, decorat muluri

arc acolada cu o rozetd, toate deBaldachinul din stânga naosului Putnei, care se astdzi deasupra pietrelor

de mormânt ale doamnei Maria Asanina Paleologhina, Bogdan Petru, a fost supus,timpul, la tot soiul de interventii care au avut darul de a-1 mutila: curdtari,tencuiri sau de perete cu bare de fier. 1926, G. 1-a descris astfel: unchivot de perete parte partea de coloane. E de o

mai moale. le capitelelor sunt aproape la fel ca la chivotul luiMare"5. lui Virgil bazele capitelurile simple ale stälpilorcu gândul la consolele gotice din Transilvania mijlocului de veac XV, timp ce

arhivolta de deasupra stälpilor este de renascentistd"6. Analiza elementelorarhitectonice faptul baldachinul de deasupra mormântului doamnei Mariaeste contemporan vremii lui cel Stratul superficial de tencuiald aplicat pe

a foarte multe locuri, scotând la urme de vecheculorile rosu nuante) ocru. Coloana din stânga se asemenearesturi de vopsea pe fetele de vest, de nord mai ales de est ale soclului, pe fus, darsub capitel, pe lui de est vest. Coloana din dreapta a urme de culoare pefetele de est, de nord mai ales de vest ale soclului, pe fus sub capitel, pe

exterior, peretele baldachinului este deteriorat spre din pricinalucrdrilor de consolidare; urme de vopsea sunt, totusi, destul de vizibile. ceea cepriveste peretele de apus (la capul defunctilor), el vechea nu numaiprin urmele de vopsea rosie, ci prin dunga care a avut menirea de a delimitazona destinatA pictdrii.

baldachinul care pietrele de mormânt ale lui Bogdan III Maria(Cneajna) a fost, cândva, pictat. Urme de vopsea ro§ie se pe latura de nord asoclului coloanei din stânga, pe toate laturile soclului coloanei din dreapta, pe fataa fusului aceleiasi coloane, precum pe partea exterioard interioard a peretilor de

de apus ai baldachinului. Partea interioard a a urme maiconsistente de : câte un cap de sfant, cu pe fond albastru, deasuprase distinge o rosie, separând acest registru de de un altul, din care nu semai deck ale fondului albastru. Resturile acestea de au fostatribuite vremii lui Putneanul sau unei etape chiar mai Observ aici doarfaptul fondul albastru pe care sunt redate chipurile ca dunga de separatie ascenelor, de un rosu aprins, duc, totusi, cu gândul la pictura secolelor XV-XVII19. De

cursul arheologice din curtea Putna au fost descoperiteresturi de tencuiald cu coloratd rosu albastru [...], uneori de

G. Bals, Bisericile lui tefan Mare, p.116.114 Virgil Vätäsianu, Istoria artei feudale I, p.717.115 G. Bals, Bisericile lui tefan Mare, p.243.116 Virgil Vätäsianu, Istoria artei I, p.715.

S-a emis, cä baldachinul de piaträ ar mai (Epifanie Norocel,Mormintele din biserica mänástirii Putna, p.577).

Claudiu Paradais, p.596-597.119 Sorin Ulea, Istoria plastice I, p.352.

www.digibuc.ro

90 Maria Magdalena Székely

fragmente pe care se disting urme de de Arheologii au presupus, pedreptate, renovatorii bisericii din secolul al XVII-lea au acest material dininteriorul exteriorul bisericii preajrna acesteia, prilejulrefacerii"121. Un alt fragment de tot pe fond albastru, cu o stea colturi

cu foitä de aur, a fost descoperit pietrele folosite la contrafortului dindreptul altarului'22. Scutul continând sterna Moldovei'23 prins pe arcul albaldachinului lui Bogdan aminte5te monogramele Paleologilor de pe arhivolteledescoperite la Istanbul mai cu sterna lui Luca Arbure de pe arcul baldachinuluidin biserica de la Arbure'24. plus, micul decor al coloanelor este asemändtoracela care pläci din balustrada de la Analogiile acestea dauconvingerea baldachinul lui Bogdan III poate datat sigurantä la sfar5itul veaculuiXV inceputul veacului XVI. Cele coloane ale monumentului funerar sunt numaiaparent identice, nu se poate au fost anume de la sau

baldachinul cunoscut nu vor fost asamblate, coloaneprovenind de la monumente funerare diferite.

Vopseaua ro5ie de la baldachinul Mariei Asanina Paleologhina de la acela allui Bogdan III pare vopselei care se mai pe soclulmorrnântului Mariei, doamna lui Petru Rare5.

acest punct, se impune o privire asupra baldachinului din biserica de laArbure. El a fost acoperit intregime zugräveald ro5ie : coloanele, exterior)

chiar decorul gotic urme clare de culoare. Interiorul baldachinului a fost: centrul boltii - Hetimasia, câte doi de o parte de

cealaltd; registrul urmAtor, de-a stânga de-a dreapta - personaje aureolatecu arti (Evangheli5tii); ultimul registru, aflat la nivel tabloul

ctitorilor de pe peretele de sud - personaje aureolate stânga (un ierarh undiacon) trei dreapta (un sfânt, un ierarh un diacon). Pictura nu are nici nu paresä avut cu numele reprezentati. Semnificatia acompozitiei'26 (aluzie la A Doua Venire) este evidentd. Reamintesc faptul marea

din dreapta pronaosului bisericii de la Dolhe5tii Mari, deasupra mormintelorctitorice5ti, se distinge medalion de pe Hetimasia pe peretiini5ei - chipurile celor patru Evangheli5ti primul registru), al Apostoli Petru

Pavel, de doi al doilea registru) ale unor mucenici al

120 Ion Nestor, Diaconu, M. Matei, T. Martinovici, N. Constantinescu, Olteanu,arheologic Suceava. Raport asupra din anul 1955 efectute la mándstireaMCA, IV, 1957, p.268.121 arheologic Suceava Diaconu,

MCA, V, 1959, p.615.122 Ion Nestor, Gh. Diaconu, M. Matei, T. Martinovici, N. Constantinescu, Olteanu,

Santierul arheologic Suceava..., p.269.123 M. Berza, Sterna Moldovei veacul al XVI-lea, SCIA, III, 1956, 1-2, p.100 101,

fig.2.124 Virgil Istoria artei Tárile I, p.717.125 G. Bisericile Mare, p.243; Vasile Coman,

frescelor de la p.15, 20.126 Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de la biserica Arbure, p.41.

www.digibuc.ro

Mänästirea Putna - de memorie 91

treilea registru)'27. Comparând resturile de fresca de la baldachinul lui Bogdan HI cupictura baldachinului lui Luca Arbure se constatä caz celälalt, decorulpictat se pe mai multe registre suprapuse scenele nu aveau inscriptii.Aceste similitudini determind sä cred baldachinul lui Bogdan III a fost impodobitcu din momentul amenajdrii sale cele capete de care se mai

astäzi provin din acest decor. spus, resturile de de la mormântul luiBogdan sunt singurele urme pästrate din vechea a Putnei. Foarte probabil, cacazul mormântului lui cel Mare, lespedea a lui Bogdan III era addpostitä

arcosoliu avea deasupra un decor pictat, din care parte nu numai chipuride ci un tablou funerar. Contrar opiniei baldachinul lui Bogdan ar fi mai

cred refacerea zidurilor exterioare ale bisericii, secolul XVII, nu a afectatconstructia acestuiam. De altfel, sdpäturile arheologice au dovedit biserica afost teren fel sä cuprindd, la interiorul ei, intregime, ariainterioard a primei biserici o din lätimea fundatiei zidurilor sale laterale, careproteje mormintele existente, pe timpul constructiei bisericii

Pe de parte, comparatia baldachinele de la Putna cel de la Arburedovede5te partea exterioard a acestor constructii din a fost zugrävitä ro5u,culoare care, anumite cazuri (de la mormântul doamnei Maria a lui PetruRare5), fost utilizatä pentru decorarea soclurilor unor morminte.

ceea ce o prive5te pe doamna Maria Asanina Paleologhina, se poate spunemormântul ei a fost sub un dublu ciborium : ideal, brodat pe acoperämântulde mormânt altul material, construit din gropnita Putnei.

Nu sunt lipsite de interes nici unele observatii legate de baldachinul luicel Mare. 1926, G. constata : La Putna, chivotul lui Mare e acumadesflcut sunt exonartex) printr-un fel de dulap de E de

de simplä ca Sunt stâlpi subtiri de sectiune octogonald,care sustin acoperimentul prin capitele cu un profil gotic"I31. Baldachinul fusesedemontat de austrieci 1856, cu prilejul sdpäturilor arheologice efectuate bisericd.

intermediard, el a fost cu o copie din ipsos. Avea sä refäcut,utilizându-se din baldachinul vechi mänästire, abia o deani, când s-au obtinut de la Viena releveele lui Karl RomstorferI32. baldachinuluise pe coloane, ale capiteluri sunt foarte asemändtoare cu cele ale

127 G. Bal§, Bisericile lui Mare, p.251, fig.423; Virgil Vät4ianu,in I, p.804-805.

128 Epifanie Norocel, Mormintele din biserica p.579.129 Spre o concluzie duce comparafia, pe plan, traseul zidului de sud al

bisericii lui cel Mare traseul zidului bisericii de veac XVII, raport cu amplasareabaldachinului lui Bogdan (K. A. Romstorfer, Das alte griechisch-orthodoxe Kloster Puma, Taf.Nr.1, Fig.3; Nicolae N. Informare asupra de cercetare efectuatela mánästirea 1969-1970, BMI, XLII, 1973, 4, p.72, planul).

Nicolae N. Informare..., p.72.G. Bal§, Bisericile lui Mare, p.243; K. A. Romstorfer, Das

griechisch-orthodoxe Kloster Puma, p.44-45.132 monument de MMS, XLII, 1966, 7-8,

p.439.

www.digibuc.ro

92 Maria Magdalena Székely

baldachinului Mariei Asanina Paleologhina'33. Din acest motiv, baldachinul luicel Mare a fost considerat o a celui de peste mormântul Mariei de Mangop"34.Cele trei arhivolte ale baldachinului (pe de est, nord vest), toate dinsunt impodobite cu decoruri sculptate, complet diferite ele. Dintre toate, doardecorul arhivoltei dinspre vest este asemändtor aceluia de pe soclul sarcofagului. S-arzice la un moment dat, cu prilejul unei refaceri, au fost utilizate trei de

diferite dintre care una anume aceea de la cap, ar putea proveni dinvechiul baldachin al lui cel Mare. acest caz, : au fost scoase celelalte

arhivolte de la un alt baldachin din biserica Putnei da, ce alt mormânt vafost addpostit sub un baldachin de ?

Este greu de reconstituit a de nord-est al pronaosuluiPutnei, acolo unde se aflä mormântul doamnei Maria - lui Petru - al lui

Un lucru este cert : mormântul doamnei era pe un soclupictat sau cel putin zugrävit foarte probabil, una dintre cele lespezi-a lui - avea un acoperdmânt dintr-o pretioasä.

acest moment, toate cele patru baldachine de la Putna sunt adosate zidului.Nu este, obligatoriu ca biserica lui cel Mare ele fost dispuse la fel.Cel mai adesea, un ciborium avea patru coloane era asezat la o oarecare distanta dezid, uneori chiar spre bisericii. Un asemenea baldachin a fost dedeasupra mormântului Trapezuntului Alexios IV Mare Comnen (asasinat1429), afara bisericii Chrysokephalos135.

Noile observatii asupra baldachinelor de la Putna determindcredinta lui G. autenticitatea sau, cel putin, a unora dintre ele. Reconstructiabisericii veacul al XVII-lea al XVIII-lea era de a läsa un dubiu

Mormântul lui cel Mare a fost amenajat partea a gropniteiw,spre peretele de sud. Aceastä dispunere a rnormântului ctitorului avea sä respectatä

necropole domnesti ulterioare Putnei. schimb, primele necropole ale domnilorMoldovei Bistrita - aceasta din având gropnitä, destinatäanume mormintelor) nu pare existat o atare Nu la fel stäteau, lucrurile

Serbia Bulgaria, unde asezarea mormintelor era supusä unor reguliAproape toate mormintele sârbi - cu cel al lui Nemanja

133 G. Bals, Bisericile lui tefan cel Mare, p.243.134 Virgil Vät4ianu, artei I, p.716.

F. I. Uspenskij, IV e Tpane3yHmR,XXIII, 1917-1922, p.8; A. A. M. Bryer, The Faithless Kabazitai and Scholarioi",

vol. Classical, Byzantine and Renaissance Studies for Robert Browning, Canbera,1984, p.309-327 plan§a 3; Cyril Mango, Sepultures et épitaphes..., p.110.

136 G. Bal§, Bisericile lui cel Mare, p.244.137 Deschiderea mormintelor voievodale..., p.157-158; Commissionprotokoll..., p.397-

138 Slobodan Medieval Royal Tombs..., p.185.398.

www.digibuc.ro

Manästirea Putna - de memorie 93

din biserica mänästirii Studenical39 - se aflau pe latura de sud a bisericilor, de obiceicoltul de sud-vestm. Obiceiul acesta s-a pästrat dupä stingerea dinastieiNemanizilor141. Bulgaria, mormintele tarilor Ivan Asan 11142 Ivan Alexandru143 aufost descoperite tot pe latura de sud a douä biserici din Târnovo. lasi amplasament

avut mormäntul ctitorului bisericii Sf. Nicolae de Stanienje, un Constantin,altminteri greu de identificat, dar care a fost pictat tabloul votiv vesmântImpodobit medalioane continând vulturi bicefalim. Din päcate, nu se poate afirmacertitudine, acest moment, cel Mare a cunoscut aplicat, la reguliledupa care se fäceau suveranilor sau bulgari. Abia viitoarelecercetäri - privitoare la modelele politice urmate de Mare - ar puteaaceastä chestiune.

Puma a fost construitá de cel Mare ca necropolá a familiei sale. Scopulacestui act de ctitorire - ca al danii, de altfel - a fost, primul rând, unulsoteriologic escatologic. Dar Mare era domn al Moldovei casuveran, uns al lui Dumnezeu, trebuia sä se nu numai de propria sa mäntuire,ci de mântuirea supusilor säi. Prin aceasta, locul de odihnä nu avea sä

o biseria oarecare. lul care impodobit ctitoria (tot cu aur poleitä,

Idem, Graanica, p.1327133; idem, Medieval Royal Tombs..., p.184 193, A;Danica CpncKu p.191.

Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs..., p.184. Milelevo - mormântulregelui Vladislav (ibidem, p.177, 184 193, B; Danica CpncKup.191); manastirea - mormântul lui I (Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs...,p.184 193, C; Danica p.191); manastirea Gradac -mormântul reginei Jelena, solia lui (Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs..., p.184 193,fig.7 D; Danica p.192); manastirea Deani - mormantul luiStefan III Deanski (Slobodan Curid, Late Byzantine Loca Sancta ?, p.256-257; idem,Medieval Royal Tombs..., p.184 193, fig.7 E); Sf. Arhangheli de Prizren -mormântul Dusan (idem, Medieval Royal Tombs..., p.179, 184 193, F;Danica CpncKu p.194).

Ravanica - mormantul cneazului (Danica CpncKuLjubostinja - monnântul cneazului

(ibidem, p.194); Resava - despotului fiul lui Lazar (SlobodanCurid, Graanica, nota 26; Danica CpncKu p.195).

142 Slobodan Medieval Royal Tombs..., p.184 194, B.143 Ibidem, p.180, 184 194, fig.8 A.

Smiljka Gabe ypKee Ce.3orpar, 18, 1987, p.22-36 fig.4.

S-a observat deja l'espace fundraire inventé en Serbie a servi commme modle"pentru bisericile din acest model a été interprétée manire propre" leportrait fundraire serbe, tout en gardant sa place sur le côté sud de la paroi ouest du naos, a plutôtla signification d'une image votive par excellence, qui n'exclue pas la signification fundraire,incluse seulement dans l'acception générale de l'acte de donation, supposant une prirepermanente des pretres officiants pour le fondateur" (Tereza Sinigalia, L'église de l'Ascension dumonastère de et le problème de l'espace funéraire en Moldavie auxRRHA, série Beaux-Arts, XXXV, 1998, p.27).

www.digibuc.ro

94 Maria Magdalena Székely

zugrävala mai mult aur decât chipul care mormântul, grijacare a adunat, zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc

faptul Putna nu a fost doar un simbol al gândirii religioase a luici ideologiei sale politice148. Asezând funerare pe mormintelela Rädäuti, Bistrita sau la Probota, poruncind se letopisetulMoldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntdri militare povestind,pisaniile acelor biserici, desfasurarea luptelor, s-a dovedit un veritabil creator dememorie istoricd. ingropärii sale - biserica mänästirii Putna - nu putea conceputaltfel ca un de memorie149. Pästrând proportiile, Putna mormântul lui

cu sarcofagul de lui Mare, tablourile funerare dinarcosolii, cu a doamnei Maria Asanina stofele scumpeacoperind lespezile funerare, stemele domnesti impodobind mormintele celordoi ai lui morti nevârstnici, precum mormântul lui Bogdan III, se poateasemui, sub raportul semnificatiei ideologice, catedrala din Palermo sau cu catedralaSaint-Denis. lar se tine de faptul mormântul Mare avea

pentru prima acea de veac XVIII când aufost - din alte motive, - mormântul Frederic II de la Palermo(1784)152 mormintele regilor Frantei de la Saint-Denis comparatia aceasta

sä mai grditoare.

Ion Neculce, Opere, editie studiu introductiv de Gabriel $trempel,Bucure§ti, 1982, p.163.

Paul Henry, Monumentele din Moldova de nord de la origini lasecolului al XVI-lea. Contribufie la studiul civilizafiei moldave, la editia româneascd deJean Delumeau, note de Vasile traducere indici de ConstantaBucure§ti, 1984, p.79.

148 Despre mormânt ca expresie a ideologiei politice : Danicap.189.

Pentru acest concept, general, seria de volume Les lieux de mémoire, sous ladirection de Pierre Nora, Paris, 1984-1993; pentru necropolele suveranilor ca locuri de memorie,C. Beaune, Les sanctuaires royaux, vol. Les lieux de mémoire, II. La Nation, I, Paris, 1986,p.57-87.

Sorin Ulea, Prima a la fazelor dedezvoltare a arhitecturii medievale moldovenesti, SCIA, 16, 1969, 1, p.49, nota 48 (Cava fAcut o biserica de lemn la e perfect acceptabil. De ce nu ? CA i-amutat-o la Putna, n-ar imposibil, dacA e o fabulatie marelui domn, ea ne da, prin

faptul pune de ecoul unui lucru cert : cultul lui Marepentru memoria primului CA la se afla sau nu mormantul luiDram nu e important pentru descifrarea legendei. Important e cA credeau «oameniidin veacul al XVII-lea, care 1-au informat pe Costin. dacA oamenii din veacul al XVII-lea credeau un lucru atât de solemn pentru mentalitatea medievalA precum e acela cA cutarebisericA, precis localizatA, fusese primul al legenda eradeplin cristalizatA la acea vreme avea, vechime"); S. Gorovei, Maria MagdalenaSzékely, Moldova regalitatea vol. De potestate. Semne expresii ale puterii EvulMediu romdnesc, Ia§i, 2004 curs de aparitie).

Dimitrie Dan, comuna p.45-48.152 Percy Ernst Schramm, Sphaira. Globus. Reichsapfel, Tafel 40, Abb.79.

Alain Boureau, Le simple corps du roi, p.71-91.

www.digibuc.ro

Mänästirea Putna - de memorie 95

LE MONASTERE DE POUTNA - LIEU DE MEMOIRE

Résumé

Le monastre de Poutna a été fondé par Etienne le Grand de Moldavie pourabritter les sépultures de sa famille. De nos jours, y a encore Poutna 12 dallesfunéraires : celles d'Etienne le Grand, des ses épouses (Maria Assanina Paléologhina etMaria Voichita), des ses enfants (Bogdan et Petru, Bogdan III prince de Moldavie etMaria-Cneajna), de sa belle-fille (Maria, épouse du prince Petru de son petit-fils(SteMnitä ou Etienne IV prince de Moldavie), de grand vistier (trésorier), dumétropolite Teoctist (m. 1478), du métropolite Putneanul (m. 1778) et desparents de celui-ci. Quelques-uns des tombeaux (ou peut-être tous) ont été couverts avecde somptueuses couvertures, dont une seulement présente le portrait du défunt, savoircelle de Maria Assanina Paléologhina. Cette broderie funéraire, dont la dégradationdénote une longue utilisation effective, a été conçue comme un veritable gisant, qualitéidentifiée par André Grabar; mais y a encore quelque chose de plus. La princesse y estreprésentée sous une arcade, comme, parfois, les impératrices et les empereurs byzantinsou comme les saints - moyen artistique pour marquer la majestas deorum. Au fond, labroderie de Poutna est une expression de la conception médiévale sur les deux corps duroi" (Ernst Kantorowicz) et l'immortalité du souverain. Le socle actuel du tombeau de laprincesse Maria Assanina Paléologhina (Fig. 2) est, en réalité, un fragment debalustrade, pareille celle de l'église de (département de Suceava) (Fig. 1).

l'époque d'Etienne le Grand, les socles des tombeaux de Poutna étaientpeints comme ceux de l'église épiscopale de datant du méme temps (Fig. :

la décoration des socles et celle des vétements portés par les princes représentésdans le tableau votif (Fig. 4) se ressemblent beaucoup.

Le tombeau d'Etienne le Grand est taillé en marbre; l'époque, l'utilisation dumarbre se fait en référence l'Empire [Byzantin], dont on veut s'affirmer soit le fidleserviteur, soit le continuateur légitime" (Jean-Pierre Sodini). Evidemment, le tombeau enmarbre du prince de Moldavie transmet un message dont la nature n'est pas esthétique,mais politique.

Les chroniques moldaves attestent que la belle-mre d'Etienne le Grand, laprincesse Maria Despina (épouse de Radu le Bel, prince de Valachie), a été elle aussiensevelie Poutna (1500), mais sa dalle funéraire n'existe plus dans ce couvent. Enrevanche, la couverture de celle-ci (conservée dans le trésor de Poutna) peut offrir desindices pour chercher l'endroit du tombeau disparu. La couverture est usée, tachée et

sur son côté droit, ce qui signifie que le tombeau a été placé du côté droit del'église, plus précisément du narthex.

Les tombeaux du monastre de Poutna étaient abrités dans des enfeus peintsavec les portraits funéraires des personnes ensevelies. Malheureusement, lareconstruction de l'église au sicle les a anéantis. Une étude comparée avec lebaldaquin de l'église d'Arbure (département de Suceava), prouve que les baldaquins de

www.digibuc.ro

96 Maria Magdalena Székely

Poutna ne sont pas tardifs, mais contemporains des tombeaux. Ces baldaquins -successeurs des antiques ciboria - étaient peints l'intérieur avec deseschatologiques et funéraires et colorés l'extérieur en rouge. On retrouve des restes des

seulement sous le baldaquin de Bogdan III.Le tombeau d'Etienne le Grand a été aménagé du côté droit, autrement dit dans

la place d'honneur de l'église, suivant une rgle attestée pour les tombeaux des roisserbes et des tsars bulgares, mais pas en Moldavie avant Etienne le Grand.

Le monastre de Poutna - avec la tombe de Drago (le fondateur du pays deMoldavie), avec le sarcophage en marbre d'Etienne le Grand, avec les portraitsfunéraires (aujourd'hui disparus), avec le gisant brodé de la princesse Maria AssaninaPaléologhina, avec toutes les couvertures tombales, avec les armoiries de la dynastiesculptées au-dessus des tombes des fils d'Etienne - peut consideré, pour laMoldavie, un veritable lieu de mémoire, l'instar, pour d'autres espaces historiques, dela cathédrale de Palerme et de la cathédrale Saint-Denis.

www.digibuc.ro

Mänästirea Putna - de memorie 97

Fragment din balustrada de la Bälinesti

Fig.2 Soclul mormäntului Mariei Asanina Paleologhinalocul de coadd de rândunicd"

www.digibuc.ro

Fig.3 Soclul mormântului lui I de la Rädäuti (detaliu)

www.digibuc.ro

Mänästirea Putna - de memorie 99

Fig.4 domnesc din tabloul votiv de la (detaliu)

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

MESIANISM ESCATOLOGIE IMAGINARUL

EPOCH LUI CEL MARE*

LIVIU PILAT

Modul care oamenii din trecut au conceput au timpul este oimportantä cale de a societatea Din pacate, acest lucrueste neglijat adesea de unii istorici, tentati priveascd trecutul prin prisma epociibor. se face vom pe cel Mare, studii, prezentat nu ca unprotagonist al timpului ci ca un precursor al vremurilor contemporane. Or, epoca luiStefan Mare imaginarul colectiv al acestei epoci nu pot fi a tinede acea structurd care este timpul cre§tin. Acesta este un timp linear, timpulistoric creat de Dumnezeu, sacru orientat. El se o Implinire, marcatäprin Judecata de Apoi, el merge care care va aboli2. Acest timp producece am putea numi o mentalitate apocalipticd, practic una dintre referintele culturalefundamentale ale cre§tinismului medieval.

nu demult s-a crezut singurele elemente culturale care de existentaunui spirit apocaliptic Moldova medievald sunt celebrele de Apoi prezentepictura unor biserici, care un optimism escatologic de tentä origenistä3,aceste imagini nu ne spun mai nimic despre atitudinile de a anticipasfäritul lumii. Recent, Maria Magdalena Székely a pus un momentnecunoscut al domniei lui Mare legat de anul 1492 (7000). Conform credintei"celui de-al mileniu" lumii ar trebuit sä se la septembrie14924. Or, prezenta biblioteca Mänästirii Putna a unei pascalii 1493 aratä

anterior, existase una care mergea la 1492, putem vorbi de prezenta,

* Comunicare prezentatä cadrul celui de-al VI-lea Seminar (I*, 18 martie 2004)organizat de Programul de cercetári privind ideologia medievalä a cu temaMare. ale Puterii. Tin sä multumesc pe aceast cale, pentru sprijinul acordat, istoricilor

S. Gorovei, Maria Magdalena Alexandru-Florin Platon care, cumi-au pus la dispozitie materiale, a consultare fost

imposibild.Jacques Le Goff, Timpul, Dictionar tematic al Evului Mediu Occidental, coord. J. Le

Goff Jean Claude Schmitt, Ia§i, 2002, p. 763.2 Ibidem, p. 767.

Daniel Barbu, sur le sable. Temps, histoire et eschatologie dans la sociétéroumaine de l'Ancien Régime, Temps et changement dans l'espace roumaine, ed. Al.Zub, Ia§i, 1991, p. 126.

Radu G. Päun, Si Deus nobiscum, quis contra nos? Mihnea III: note de teologiepolitica, universal in istoria románilor. Studii oferite prof dr. Papacostea cuocazia implinirii a 70 de ani, Bucure§ti, 1998, p. 97.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 101-116

www.digibuc.ro

102 Liviu Pilat

Moldova, a dilemei escatologice care se afla lume ortodoxe. unii arputea considera doar pe baza acestui calcul pascal, nu putem vorbi cu certitudine de oexpectativä Moldova, la celui de-al mileniu,argumentul neconvingdtor sau insuficient. Este lipsesc märturiiledirecte legate de acest moment, existä alte indicii legate de acest an care nu pot

intâmplätoare. cum observa Andrei Pippidi, cu 1492, cel Mareare grijä sä precizeze, unele situatii, cdrui an al domniei sale corespunde datarespective. Sä oare o simplä faptul anului "treizecicurgator"7 corespunde anul 7000, an ce apare pe piatra de mormânt a marelui domn?

Coincidentele nu se opresc aici. Pentru a avea un tablou complet al "anului7000" trebuie sä calcul unele evenimente premergätoare acestei date, care auavut un impact deosebit de puternic asupra imaginarului social. Cutremurul din 29august 1471, despre care letopisetul consemneazd "a fost cutremur mare atunci peste

lumea, vremea când la a fost probabil privit ca o prevestire asfarsitului lumii a Judeatii de Apoi, pentru Apocalipsa lui loan mesajul divinse preta la o asfel de interpretare: a luat a umplut-o din foculjertfelnicului a aruncat pe s-au pornit tunete glasuri fulgere pämântuls-a cutremurat"9. acest cutremur nu a putut trece neobservat o dovedestecomentariul ulterior al lui Nicolae Costin referitor tocmai la acest eveniment:firesc lucru este acesta, cutremurul, când se tâmplä, iarä pot sä sä dzic semne

cutremurul, vremilor viitoareUn "semn" avea sä se peste numai doi ani, anul 6981 s-au

o stea luminoasd cu cutremur, ianuarie 22", eveniment care, de asemenea, puteainterpretat prin prisma Apocalipsei lui Joan". Aparitia unei astfel de stele era consideratäa un semn al celei de a doua la fel cum nasterea lui Hristos fusese vestitälumii de o stea, tot un astfel de semn avea sä vesteasca ultima venire'2. La acestea sepot alte elemente care gäsesc corespondent cea mai cititä carte a EvuluiMediu. Ploaia de sânge din 1483, care a determinat intreruperea lucrdrilor la cetateaRomanului, incendiul asupra Mänästirii Putna in 1484, chiarPatimilor, puteau privite ca prevestiri ale sfârsitului'3.

Maria Magdalena Székely, Mare i Lumii, SMIM, XXI (2003), p.273-274.

6 Andrei Pippidi, bizantind Româneadaugita, Bucuresti, 2001, p. 206.

Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui tefan Mare, red.Mihai Berza, Bucuresti, 1958, p. 95.

Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editiecompletatä de P.P.Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 17.

Cf. Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semne minuni"voievod. Note de mentalitate medievalá, SMIM, XVI (1998), p. 51.

Nicolae Costin, Scrieri, editie ingrijitä de Korolevski, 1990,

" Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semne minuni", p. 60.Cf. Jean Delumeau, Culpabilitatea in Occident secolele XIII-XVIII,II,

trad. de Mihai Ungurean Liviu Papuc, Iasi, 1998, p.241.Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semne minuni", p. 62.

p. 141.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 103

Plasarea lumii la finele celui de-al aptelea mileniu era reflexia uneicredinte vechi, destul de conform lumea, creatä zile, aveadureze numai mii de Perioada cuprinsa 1472-1492 a fost una de maximäatentie escatologica. 1472, Ghenadie Scholarios, primul patriarh ecumenic decucerirea Constantinopolului de turci, alatuia un Cronograf, cuprinsulfacea precizäri privire la data lumii, care ar fi putut fi 1492, erabizantind, sau 1513, dupa metoda de calcul a lui Flavius Josephus. Scholarios opta

pentru primaTinând cont de aceste "semne" de importanta deosebitd pe care gândirea

omului medieval o atribuie simbolurilor, putem conchide anul 7000 a fost a§teptat,Moldova, ca un moment crucial, spiritul apocaliptic nu a dispärut nici dupa trecereasa. Acest ultim aspect este ilustrat de un pasaj dinmoldoveneasca, din care reiese foarte bine existenta persistenta unui climat de atentieescatologica importanta deosebitd pe care oamenii de atunci o acordau "semnelor"prevestitoare. acel an [1512], timpul binecinstitorului Io Bogdan voievod a fost

ucigatoare mare neorânduiald Moldovei, voia luiDumnezeu, moarte, când foamete, apoi dese strângeri de o§ti, multi spuneau

aceste sunt semne rele pentru se va ridica impäratul rau, despre care seAntihristul"16. De vreme ce la 1512 spuneau acestea sunt semne rele", asta

tema sfär§itului lumii era destul de celor apti säinterpreteze aceste semne este destul de semnificativ, ceea ce denota inceputurilefenomenului sunt anterioare putin câteva decenii.

nu putem vorbi de existenta unei puternice friciescatologice Moldova, dar nici nu putem spune clericii moldovenia§teptau lumii o nepasare. Chiar principala trasdtura acre§tinismului rdsaritean - atitudinea sa sociala - consta a socoti omul cadeja rascumparat slavit Hristos, trasaturd ce a contribuit la extirparea simtuluiraspunderii directe pentru istorie, Biserica nu a negat existenta judecatiiparticulare moarte". Datorita acestui aspect, iminenta judeatii divine actioneazaasupra individului, oferindu-i acestuia motive de ingrijorare, fapt ilustrat de invocareaJudeatii de Apoi cadrul unor blesteme. Pe Tetraevanghelul däruit de Marebisericii din Borze§ti, 1495, gasim urmtoarea mentiune: cine va strica va clintiaceasta pomenire sa-i fie potrivnia Sfânta Näscatoare de Dumnezeu ziva

F. Dvornik, Slavii istoria civilizatia europeanä, trad. Diana Stanciu, Bucuresti,2001, 341, n. 15.

Marie-Hélène Congourdeau, Byzance et la du monde. de penséeapocalyptiques sous les Paléologues, Les traditions apocalyptiques au tournant de la chute deConstantinople, ed. B. Lellouch, St. Yerasimos, Paris - Montreal, 1999, p. 72, apud MariaMagdalena Székely, tefan Mare Lumii, p. 273.

16 Cronicile slavo-române, p. 193. D.I. Muresan pune aceasta mentiune1513, indicat Cronograful lui Ghenadie Scholarios (D.I. Muresan, Réver Byzance. Le

dessire du prince Pierre Rares de Moldavie pour libérer Constantinople, EBPB, IV, studiipublicate de E. Popescu T. Teoteoi, 2001, p. 229, nota 1).

17 John Meyendorff, Teologia bizantina, trad. Alexandru I. Stan, Bucuresti, 1996, p. 286-294.

www.digibuc.ro

104 Liviu Pilat

a lui A§adar, chiar absenta unui intens proces deculpabilizare, tema de Apoi a putut genera Moldova o anumitä stare despirit, manifestatä la nivelul pietätii individuale, mentalul colectiv.

Acest ultim aspect a fost cel care a stat la baza intrebärilor unor istoricireferitoare la impactul spiritului apocaliptic asupra vietii politice sociale. Referindu-sela dimensiunea a profetiei secolele XV-XVI, Marjorie Reeves se ce

conducdtorii politicienii formulat ambitiile strategiile contextulVremii Sfar§itului sau pur simplu au privit imaginile intense ale profetiei ca fiindfolositoare pentru retorice diplomatice'. Recent au apärut unele studiimenite sä evidentieze rolul profetiilor al mesianismului asupra imaginarului social.Aceste profetiile au fost un important mijloc de manipulare delegitimare a unei puteri sustinere a acesteia. se face ele au fost folosite inscopul sustinerii unei anumite dinastii, a legitimitätii unui bastard sau pentru a daconsistentä unei noi politice.

Profetiile gäsesc terenul predilect perioadele de crizä. Din perspectivamesianicd milenaristä ele iau din secolul XV, expansiunea

Europa contribuind din plin la acest fapt. Printre materialele adunate deNicolae lorga, pentru a servi la o istorie a cruciadelor secolul XV, se uneleprofetii care atribuie un rol mesianic regelui Ungariei, sau impäratului romano-german,majoritatea sä anticipeze Imperiului Otoman, privit contextescatologic21. Unul dintre aspectele foarte interesante ale profetiei este constituit de largadifuziune pe care a cunoscut-o acest gen literar la Evului Mediu, reu§ind sä

nu doar pe clerici, ci largi sectoare ale nobilimii ale burgheziein.Secolul al XV-lea debuteazd cu mi§carea taboritä, singura mi§care milenaristd

de scara larga la Reforma ce a creat o comunitate apocalipticd cu o ierarhieproprie. Mijlocul secolului este marcat de o recrudescentd a lui Gioacchinoda Fiore, a celor despre papa angelic Ultimul impärat24, profetii ce tind iaspre secolului XV. Astfel, Italia, quatrocento-ului a fost un timpprolific anxietätii escatologice, acordandu-se .0 atentie deosebita prevestirilor

Emil Turdeanu, Manuscrisele slave din timpul lui cel Mare, Bucuresti, 1943, p.172. Vezi observatia Mariei Magdalena Székely: "Analiza testamentelor din Moldova medievaladovedeste la acea vreme, moartea era cu seninatate, cu degajare, cu liniste, era

era ca spre adevarata - viataera nu moartea, ci Judecata de Apoi" (Maria Magdalena Székely, cel Mare

Lumii, p. 277, nota 62.)Marjorie Reeves, Model scop in istorie in Evul Mediu in Renastere,

Teoria Apocalipsei, ed. Malcolm Bull, trad. Bucuresti, 1999, p. 122.20 La comtne arme de guerre des pouvoires, - ed. Augustin

Redondo, Paris, 2000, passim.21 N. Iorga, Notes et extraits pour servir l'histoire des croisades au V,

Bucuresti, 1915, p. 85-86, 238-239; VI, Bucuresti, 1916, p. 144-155.22 André Vauchez, Saints, Prophètes et visionnaires. Le pouvoir surnaturel au Moyen

Age, Paris, 1999, p. 128.23 Bernard McGinn, Visions of the End: Apocalyptic Traditions in the Middle Age,

Columbia University Press, 1979, p. 267, apud Damian Thompson, lumii, trad. CristianBanu, Bucuresti, 1999, p. 101.

24 Marjorie Reeves, Model scop, p. 114-124.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul lui Mare 105

conjunctiilor astrologice25. Este perioada care Savonarola instaureazd la FlorentaIerusalim26, o republicd mesianicd ce va deschide portile regelui francez Carol alVIII-lea, personaj ce lua serios rolul escatologic, influentat de profetiilelegate de Carol Mare. Numeroase texte ca al unui tipde mesianism, rdzboaiele din Italia ca o a unei treceri care avea,

izgonirea turcilor eliberarea Locurilor Rareori a existatistoria europeand o serie de evenimente atât de viu cadrul dramei profetice caexpeditia a Carol al VIII-lea28, aprecia Marjorie Reeves.

Au existat perioadd, i alte evenimente politice care s-au aflatsub amprenta mesianismului. Ferdinand Catolicul a fost un rege care a valoareapropagandei, pe care a folosit-o pentru a mobiliza Biserica i nobilimea tronului

i a actiunilor sale, pentru Granada de o serie deprofetii mesianice29. numit "noul David" urma timpurilor din

cuceritor al lerusalimului i monarh universal, puterea cu un "papangelic"30. 1495, celebrul cosmograf german Hieronimus eraconvins lui Ferdinand i-a fost rezervatd cucerirea Locurilor carepericolul turcesc provoca o recrudescentd a mesianismului Ferdinand Catolicul

ochii celor mai multi dintre spanioli, dar ca CristoforColumb, ca singurul suveran capabil poarte o Impotriva Islamului. Mai mult,

din 1494, Franta Spania se va duce un al profetiilor, unpsihologic ce armate diplomatice o dimensiune mesianicd.

Evident, mesianismul spaniol nu putea nu intre conflict mesianismul francez,postura de campion al de ambii pretendenti31.

Mitul Ultimului a avut un rol important istoria Casurogat al lui Hristos biruitor asupra fortelor el a devenit instrumentuloptimismului escatologic i a mentinut vie Imperiul Roman cre§tin al luiConstantin32, fata realitätilor politice ale Europei secolului XV, monarhia

universald nu putea deck cadrul unui scenariu apocaliptic.Cea mai rdspânditä relatare despre Ultimul ca apocalipticd este

cea Apocalipsa lui Pseudo-Methodie din Patara, secolul VII. Acirculat atât cât Occident, rdspândindu-se mai multe variantepopulare. La 1683 se mai publicau fragmente pe foi volante, pentru atrupele habsburgice apere Viena de turci33. Revelatiile lui Pseudo-Methodie

25 Petru Culianu, Eros magie RenaVere. 1484, trad. Dan Petrescu, Bucuresti,1994, p. 259-262.

26 Jean-Louis Fournel, Les temps de la prophetie dans la Florence savonarolienne(automne 1494 - 1495),in La prophetie, p. 191-202.

27 André Vauchez, Saints, Prophetes et visionnaires, p. 131.28 Marjorie Reeves, Joachim of Fiore and The Prophetic Future, SPCK, 1976, p. 267,

apud Damian Thompson, lumii, p. 103. Vezi idem, Model scop, p. 124.29 Alain Milhou, Esquise d'un panorame de la prophetie messianique en Espagne (1482-

1614). Thematique, conjoncture et La prophetie, p. 23.p. 15.

Ibidem, p. 24.32 Bernard McGinn, lumii, p. 99.

Ibidem, p. 97.

www.digibuc.ro

106 Liviu Pilat

izgonirea din Rai cu o relatare a istoriei lumii pe parcursul duratei sale de7000 de ani. Mileniul al martor distrugerii Imperiului Persan a ridicArii"fiilor lui Ismael". un rege al grecilor se vor ridica Impotriva vor

aceasta, Ultimul va domni Ierusalim la aparitia luiAntichrist, va sui Golgota va a§eza coroana Crucii Sfinte, aceastasimbolizand cedarea sale lui Dumnezeu34. Crucea va imediat

ceruri, regele grecilor va sufletul CreatoruluiLegenda nu a circulat doar greack ci mediul cultural slavon36,

ea cunoscand o difuziune cucerirea, 1453, a Constantinopololui.pentru grecii slavii sub dominatia acest text alimenta speranta

eliberdrii, cu totul altele erau semnificatiile pentru statele ortodoxe libere.1492, mitropolitul Zosima numea pe marele cneaz al Moscovei "suveran autocrat al

Rusii, noul Constantin al noului Constantinopol-Moscova"37.Profetia lui Pseudo-Methodie a circulat spatiul romanesc, manuscriseslavone grece§ti38. Manuscrisul nr. 649 de la Biblioteca Academieicelebrul Codex de la Tulcea, contine faimoase texte escatologice referitoare la

Imperiului cre§tin, viziunea lui Pseudo-Daniel cea a lui Pseudo-Methodie dinPatara, de o a lerusalimului, care cronicalui cel Mare". aceste texte sunt prezentate asociate dupa un cod simbolic4°nu nu putem sbornicul original continea toate aceste texte,

aceea§i ordine. Totu§i, profetia lui Pseudo-Methodie era cunoscutd Moldovaveacului XV, fapt dovedit de prezenta sa manuscrisul nr. 135 de la BibliotecaAcademiei provenit de la Neamt. de alte texte apocrife de

apocalipticA sbornicul cuprinde despre limbilorcelor din povestire de la primul la sfárfitul veacului "al sfantuluimucenic, pArintele nostru Methodie, episcopul de Patara"41. Mai textul legendei din

Ibidem, p. 98. lui Pseudo-Metodie a atras, de-a lungul timpului, atentia anumerosi istorici, de aceea meritä mentionate câteva lucrâri de referintd: Franz Kampers,Kaiserprophetien und Kaisersagen im Mittelalter, München, 1895; E. Sackur, Sibyllinische Texteund Forschungen, Halle, 1898; Paul J. Alexander, Byzantium and the Migration of Literary Worksand The Legend of the Last Roman Emperor, "Mediaevalia et Humanistica, 2, 1971, p.47-82; Idem, The Byzantine Apocalyptic Tradition, Berkeley, 1985; Bernard McGinn, Visions ofthe End: Apocalyptic Traditions in the Middle Age, Columbia University Press, 1979; GerhardPoskalsky, Byzantiniche Reichseschatologie, München, 1972.

Paul J. Alexander, The Byzantine Apocalyptic Tradition, Berkeley, 1985, p. 50, apudBernard McGinn, lumii, p. 98.

36 Dujcev, La conquete turque et la prise de Constantinople dans la literature slavede l'epoque, "Medioevo bizantino-slavo", II, Roma, 1968, p. 441-445. Câteva variantemedio-bulgara rusä la N. Tihonravov, Pamiatniki otrecennoi russkoi literaturt, II, Moscova,1863, p.

F. Dvornik, Slavii, p. 329.38 N. Cartojan, populare literatura româneascä, II, Bucuresti, 1974, p. 25.

I. Bogdan, Scrieri alese, ed. Gh. Bucuresti, 1968, p. 376-381.D. Nastase, Remarque sur impériale en Russie avant 1453, in RER, XVII -

XVIII (1993), p. 99.41 P.P.Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., I, Bucuresti,

1959, p. 166.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 107

manuscrisului moldovenesc la realitatile istorice, fapt ceatentia ce i-a fost acordata. Astfel, aparitia popoarelor lui Gog Magog este descrisäfelul "Despre tatarii cei Atunci se vor deschide portile de lamiazanoapte vor iesi puterile care erau iadului"42.

Larga circulatie a mitului Ultimului ne face sä ne care a fostinfluenta acestui reper cultural asupra spatiului moldovenesc. In conditiile in care, spresfarsitul secolului XV, un puternic val de mesianism politic ce cuprinde

de la Moscova la Madrid, este inevitabil sä nu nisteintrebäri pe care multi dintre istorici surit tentati sä le evite. S-a considerat oare

Mare sau a fost considerat a sortit Ultimul Credea elDumnezeu i-a rezervat un rol important cadrul planului divin de mantuire? In lipsaunei asumki directe a acestui rol am putea spune raspunsul la aceste intrebäri nupoate deck negativ, totusi nu trebuie sä omitem faptul nici cazul altor suveraninu avem asemenea mdrturii, pentru asumarea a acestui rol ar oanticipare a vointei divine, deci un sacrilegiu. Asta nu apti sä ofererevelatii interpreteze "semnele" erau opriti sä opereze sau sä sugereze o asemeneaidentificare. Probabil, principe crestin trebuie fost atras flatat de rolulUltimului dar asta nu el credea adevärat. Folosirea mitului camijloc de propaganda proiectiile create la nivelul imaginarului social erau beneficepentru monarhi, nici nu ar putut o inseminare a retoricii apocaliptice

chestiunile obiective ale statului. Pozitia monarhilor, indiferent de intindereastatului pe care conduc, era una de ambiguitate, primul faptului"necunoscute sunt Domnului".

Impactul acestui mit asupra societkii moldovenesti analizat, mai alesel reprezinta o de translatio imperit43, or, recent, s-a vorbit despreMare ca mostenitor al traditiei politice bizantine. aceastä translatie

o componenta teologica ce o importanta pe cea politicd, pentruconceptia Bisericii räskitene, nu are un rol fundamental doar cadrul

societatii, ci scenariile privind sfärsitul lumii. Constantinopolului,clericii ortodocsi sunt pusi situatia de a un nou care säcrestindtatea care aspect foarte bine ilustrat de cazul Rusieimoscovite. In acest caz se observä foarte bine felul care oamenii Bisericii au construit

jurul tronului cneazului moscovit - ai ocupanti au fost preocupati maide unui titlu adecvat care sä exprime suveranitatea pozitia - unesafodaj simbolic, bazat pe mitul Ultimului pe componenta sa mesianicd. Am

1492, mitropolitul Zosima numea pe cneaz "noul Constantin".Autorul Hronografului din 1512, sale, descrierea

2 Ibidem, p. 167. de profetia lui Pseudo-Methodie spatiul românesc, secolulXV, au circulat multe alte texte apocrife apocaliptice, texte ce oferä mult mai multe detalii despresfksitul lumii deck textele canonice. Vezi Ecaterina Piscupescu, Literatura dinPrincipatele veacul XV-lea, Bucuresti, 1939, p. 78-106.

Guran, propos de la imperii -le temoignage iconographique de lalegende de et Josaphat, EPBP, IV, Iasi, 2001, p. 294.

Dumitru Nastase, tefan Mare SMIM, XVI (1998), p. 65-102.Republicat volumul Mare $ Sfánt. Portret istorie, Suceava, 2003, p. 567-609.

F. Dvornik, Slavii, p. 332.

www.digibuc.ro

108 Liviu Pilat

Constantinopolului, scria urmdtoarele: "Dumnezeu va reaprinde scânteia din cenu§a, vaarde imperiul ismaelitilor ca pe o de spini, va face sa din nou luminacredintei va trimite un tar ortodox"". Ideea va defmitiv explicit formulata decalugarul Filotei din Pskov scrisorile sale. El explica modul care tarul rusimparatilor romani bizantini, faptul Imperiul Roman avea sä la

lumii, moscovit, ca al avea ultimul imperiu, elurmând imprätia a lui Dumnezeu, de Hristos

De§i, pentru Moldova, singura documentard care atestä o astfel depreocupare a clerului este cea de intâmpinarea aclamarea "tarului" victorios"

aici legate de acest scenariu escatologic, chiar fapte deputând interpretate acest sens. Am mai sus intervalul

cronologic 1472-1492 este unul de atentie escatologica. intämplator sau nu,este cea mai tumultoasa din domnia lui Mare. este

evenimente petrecute jurul anului 1473, "un an-cheie" al lui tefanMare, gäsesc un corespondent scrierea lui Pseudo-Methodie. Motivul care

determinat pe asume o atitudine antiotomand, chiar anul 1473,moment inoportun in conjuncturii internationale, o enigma pentruistorici49. Recent, aceastä atitudine a fost explicata prin "semnele" evenimentele a

interpretare de catre abilitati nu putea deck favorabild domnului Moldovei.aceste semne trägeau mai mult deck promisiuni ale monarhilor

vremii, osta§ii lui Matias Corvinul, cordbiile venetienilor banii papei"50. Totu§i,pentru a asemenea interpretari, din preajma domnului, ei clerici sau laici,aveau nevoie de ni§te fundamente, iar mitul Ultimului era unul dintre ele.Nävälirea tätarilor 1471 (popoarele lui Gog Magog), Infrângereadezastruoasd a lui Uzun Hasan mai 1473 Imperiului persan la Pseudo-Methodic) au putut considerate etape preliminare ale profetiei,

cu Antihristul, "pierzAtorul cre§tindtäti", primafaza va reu§i sa-i taie "mâna dreapta". lipsa unor comentariicontemporane, nu vom niciodata daca speculatiile din acea vreme asupraevenimentelor politice au fost identice cele prezentate mai sus.

Totu§i, exista aspecte de culturald legate de prezenta acestuiscenariu, iar cultul Cruci este unul dintre ele. scena foarte des invocataliteratura noastra istorica este numita Cavalcadd a Crucii, pictata biserica de la

Fresca de la Patrauti, desfa§uratä Inaltimea de 1,5 metri,latime a peretelui de vest al pronaosului51. Referindu-se la aceasta

Grabar afirma procesiunea sfintilor taxiarhi sub semnul victoriei cre§tine unsens alegoric evident. cum, odinioard, impäratul Constantin a pornitpagânilor i-a zdrobit, tot al Moldovei, un nou Constantin, va pe

Ibidem, p. 330.

48 Cronicile slavo-române, p. 18.Stefan S. Gorovei, 1473 -Un an-cheie al domniei lui Mare, Stefan

Mare Sfânt. Suceava, 2003, p. 393.Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semne minuni", p. 60.Sorin Ulea, Originea a picturii exterioare moldovenesti,

SCIA, X, 1963, nr. 1, p. 75, nota 1.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 109

dusmanul credintei numele crucii52. Afirmatia lui Grabar este perfecttinem de faptul cruciada nu este numai un sfant", ci un veritabil"pelerinaj eschatologic"53.

Nurnai mesajul antiislamist al frescei, cum Grabar, a fostinterpretat de istoriografia ca un mesaj politic net antiotoman, hramulextrem de rar al bisericii ca unicitatea considerate ele argumentesensul alegoriei antiotomane. Din nefericire, directie a condus la o totmai de semnificatia a frescei, s-a ajuns la scoaterea ei din contextulistoric al epocii. Asemenea interpretdri fac ce istoriciide au consultat studiul reptatului istoric (altfel spus, aucitit ce au citat), pentru diferentele sunt de-a dreptul Astfel, un renumitistoric de Vasile comenta: "Departe de a o imagine caracterteologal, Cavalcada de la oglindeste o realitate istoricd, dovedind

pe gloriosul domnitor o avea despre functiile artei, slujeascd,chiar religios, cauzei politice militare a Moldovei"54, desi Grabarobservase fresca de la are "une tenue purement religieuse"55. La staulucrurile ceea ce priveste identificarea temei iconografice. S-a afirmat aceastä

este o transpunere a episodului hoc vinces din Vita Constantin i56, a seacest text era cunoscut Moldova veacului XV ignorandu-se observatia

istoricului francez referitoare la faptul imagine nu este prescrisd de nici oHerminie nu are nici o episodul istoric din Vita Constantini".

De fapt, fresca de la este o escatologicd, spreconcluzie analiza compozitiei, comparatia

de jumdtatea veacului XVI. a fost de André Grabar,nici unul dintre istoricii nostri de nu pare sesizat acest lucru. Icoana

moscovitd, "Biserica biruitoare", a fost cucerirea Kazanului deIvan Groaznic, consideratd o ilustrare a aspiratiilor politice ale acelor

vremuri58. Ea reprezintd un impresionant cortegiu militar, condus de arhanghelul Mihail,din care nu lipsesc Constantin rusi, ce se NoulIerusalim din ceruri, de Fecioara Maria Isus59. Comparatia

52 André Grabar, Les croisades de l'Europe Orientale dans l'art, Idem, L'art dede l'Antiquité du Moyen Age, I, Paris, 1968, p. 171.

André Vauchez, Saints, et visionnaires, p. 95.Vasile I, Bucuresti, 1982, p. 188.André Grabar, Les croisades, p. 171.

56 Sorin Ulea, p. 75.André Grabar, Les croisades, p. 170, nota .

Istoria russkogo iskusstva, III, Moscova, 1955, 572 p. 568, 569 571 pentruimagini. Un detaliu color de pe aceasta prim-plan pe Constantin,identificat gresit textul explicativ ca Vladimir II Monomahul, in Histoires des saints et dela sainteté chrétienne, ed. Pierre Riché, V, Paris, 1986, p. 41.

Ibidem, p. 572-578. Petre Guran, citându-1 pe André Grabar (André Grabar, L'art duMoyen Age en Europe orientale, Paris, 1968, p. 208), semnaleazA existenta icoane, un

similar cu al frescei de la aflatä la muzeul Tretiakov provenitk probabil, dincatedrala Adormirii Maicii Domnului, unde era deasupra tronului icoana provenitädin atelierul mesterului Dionisie, ce a activat 1470 1516 (Petre Guran, Reprezentáriiconografice: nimbului, in "Sud-Estul contextul european", IX, 1998, p. 138, nota

www.digibuc.ro

110 Liviu Pilat

ajutat pe Grabar sä sensurile ideii de ortodoxd, ca o misiunereligioasä pe care Dumnezeu o unui monarh ortodox. Altfelspus, avem de-a face cu o de mesianism politic, care nuanteazd unanume optimism escatologic. Prin perspectiva novatoare, deta§atä de traditia

bizantind, icoana moscovitd, privitä prin prisma cronicii rdzboiului dinKazan, reliefeazd foarte bine aceastä idee. Trupele celeste, seterestre, se depärteazd de un - care nu este altul Kazanul musulman- se spre Noul Ierusalim60. Reprezentarea vietii", care dincetatea celestä, faptul principala sursä de inspiratie a fost Apocalipsa lui Joan:

mi-a un de a vietii, strdlucitor ca cristalul, ie§ind din tronul luiDumnezeu al Mielului61".

Tema Ierusalimului ceresc este de mesianice, pentru cetateareconstruitä este promisä, Paradisul, care vor gäsi viala ceiale§i62. Dar Noul lerusalim, suprapus vechiului Ierusalim, reprezintd simbolul centralal cre§tine, or, istoriografia s-a impus opinia restaurarea acestei

era legatä de recucerirea Constantinopolului. Cred aceastä opinie artrebui revizuitä, pentru un text apocrif de la veacului XVI este se poate deexplicit: "locul sfant întru lumia iaste Ierusalimul"63. De altfel,cele trei "capitale" ale conceptia ortodoxismului moldovenesc,

pronaosul Dobrovätului, sunt Sinaiul, Ierusalimul Athosul",Constantinopolul locul printre ele. A§adar, putem conchide cruciada

21). lucrdrile ce apartin, sau sunt atribuite me§terului Dionisie sale, nuam nici una de acest gen. Din nu am avut posibilitatea de a consulta lucrarea luiAndré Grabar pentru a vedea exact la ce anume se face referire, Petre nunota sa suficiente detalii. Mai mult, oprindu-se alt studiu asupra temei "Bisericiibiruitoare", Petre Guran mentioneazd fresca de la icoana de la secolului XVI

la Galeriile Tretiakov o ansamblu reprezentând Apocalipsa, dela Schimbdrii la Fata din Iaroslav, pictata 1564, a mai pomeni nimic de icoanaatribuitd me§terului Dionisie (Petre Guran, propos de la translatio imperii, p. 292, nota 4).in Les croisades, Grabar semnala scenei de secol XVI,reprezentând Judecata de Apoi, ce se afla la Muzeul din Stockolm (André Grabar, Les croisades,p. 173, nota 2). Un studiu amplu asupra temei "Biserica biruitoare" implicit asupra ideii de

ortodoxd, ar putea aceste chestiuni, pentru se pare, consideratd afi extrem de s-a bucurat totu§i de o popularitate.

André Grabar, Les croisades, p. 172-173. Numeroase surse, care relateazd dinKazan, mentioneazd interventia unor diferiti sfinti ru§i timpul acestei campanii (PaulBushkovitch, Religion and society in Russia. The and Seventeenth Centuries, New York- Oxford, 1992, p. 108).

61 Apocalipsa lui loan, 22:1.62 Maria Magdalena Székely, "Vino pe mireasa, femeia Mielului".

domneasca de la Putna ei, "inchinare lui Petre Nästurel la 80 de ani", vol.de I. Cândea, P. Cernovodeanu Gh. 2003, p. 425. mi-a cetatea

cea lerusalimul, pogorându-se din cer, de la Dumnezeu, având slava lui Dumnezeu".natiile vor umbla lumina ei pämântului vor aduce gloria (Apocalipsa lui21: 23).

63 Simionescu, Apocalipsa dupá Sbornicul din "Ion Neculce",1924, fasc. 4, p. 229.

Vasile Drägut, Bucure§ti, 1984, p. 36.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 1

ortodoxd, privitä ca pelerinaj escatologic, are drept scop eliberarea Locurilor Sfinte,a patrirnoniului lui Durnnezeu65 nu a Constantinopolului, asupra conceptiacelor de atunci, s-a abdtut pedeapsa divina. De fapt, chiar pentru greci eliberareaConstantinopolului de sub stapânirea turceascd era doar o punctul finalintrarea impäratului lerusalim. La sffirsitul secolului XVI, ciclu alvictoriilor adormit, ultimul Constantin, este ilustrat cronica pictoruluiGheorghios Klontzes. impäratul este pe mormântul apoi Incoronat laSfânta bätälii cu turcii, este reprezentat laConstantinopol cele din urmä, intrând Ierusalim. Aici el cruceacoroana sa bisericii invierii, de a-si da sufletul lui Durnnezeu, pe Golgota66.

Revenind la fresca de la ea reprezintd, cadrul scenariuluiapocaliptic, un moment anterior pogorarii Noului Ierusalim anume luarea stäpânirea Ierusalimului de trupele ceresti. Se observä aici influenta literaturii apocrife,asupra importantei M. Gaster aträgea atentia din 188367. Ierusalimul estefigurat prin reprezentarea muntelui Golgota, vârful se o cruce cu treibrate, Aceasta este Adevärata Cruce vârful potrivit Apocalipsei luiPseudo-Methodie, urma coroana Ultimul trebuie tinem

de faptul lerusalimul ceresc putea reprezentat prin irnaginea AdevärateiCruci, mai ales Sfintei Cruci. Mai trebuie precizat faptul

trupelor celeste nu se aflä Impäratul Constantin, s-a crezut, ci arhanghelulMihail, cdpetenia ostirilor ceresti, care, conceptia medievald, Judecata deApoi. Acest lucru este dovedit de faptul singurul sfânt cu numele deasupracapului este arhanghelul Mihail, ce nu s-ar fi Intâmplat el nu ar fostpersonajul principal.

Nu intâmplätor, aceastä apocalipticd a fost deasupra iesirii dinbiserica, pentru ca, observa Sorin Ulea, privitorul sä aceastä imagineIntipäritä memoria vizuald68 este foarte probabil ca aceastä sä fi fost pictatä

alte ctitorii stefaniene. o astfel de "Biblia särmanilor" vesteacredinciosilor apropierea momentului biruintei crestine, dar deApoi. pe imaginea rece impundtoare a sfintilor ce anuntau sfârsitul lumii,privitorul putea zäri un chip familiar, al iar asocierea imaginilorputea crea sentiment de atasament incurajare. Aceasta pentru tabloul votiv,fata lui Hristos aflat pe tron, ipostaza sa de judecdtor, privitorul poate vedea pe

Mare, prezentat ceresc de Constantin. Prezenta luiConstantin Mare, aceastä ca rnijlocitor, se pe sfintenia sa

Termenul de Terra Sancta, dincolo de devotionalk are o semnificatieConform dreptului roman, sistematizat vremea lui Iustinian, numitele res

sanctae nu pot apartine nici unei puteri terestre, Tara considerata patrimonium Dei sauhereditas Dei (J. Kremer, Zur Geschichte des "Terra Sancta", "Das Heilige Land inVergangenheit und Gegenwart", HI, 1941, p. 55-66, apud Turcus, Scaun

secolul al Bucuresti, 2001, p. 191, nota 2).Donald M. Nicol, de moarte, trad. M.M. Székely S. Gorovei,

2003, p. 118.67 M. Gaster, Conferinfe in literatura Bucuresti, 1883-1884,

p. 260.68 Ulea, p. 76.

www.digibuc.ro

12 Liviu Pilat

specializatd a exprima o relatie puterea69, elementul comun care exprimäunicitatea puterii legätura dintre cele trei personaje este Sfanta Cruce. acesteconditii, asocierea celor trei personaje exprimä, pe de o parte, rolul atribuit luiMare cadrul divin iar, pe de parte, medierea pe care o poate exercitapentru poporul chiar pentru cre5tindtate.

Chiar lipsa unei märturii directe de scrisä, existä numeroaseelemente care rolul mesianic pe care atribuie, sau este atribuitMoldovei, cadrul unui scenariu apocaliptic. Chiar titlul de

se aflä evidentä cu cel de(impäratul cel titlu cu care este desemnat Antihristul. a

mesianismului 5tefanian chiar din unele documente ce tin de istoria obiectivd,chiar nu este coordonat spre aceastä directie. Din Mariei MagdalenaSzékely dedicat limbajului folosit de Mare, se poate observa foarte bine tonulde salvator fatä de pericolul otoman, pe care folose5te a doua parte a domniein, cese datoreazd faptului domnul sä "cel Mare", conturdrii uneinoi imagini despre sine.

asemenea imagine, cu conotatie cruciatd, era dicolo deMoldovei, mai ales Polonia, dar din care, de asemenea, nu accentelemesianice. Mai toti istoricii care s-au ocupat de Mare s-au oprit asupra unuipasaj din cronica lui Ian tradus mod diferit dar unanim interpretat ca unelogiu adus domn. ce spune "Meo judicio dignisimus,cui totius Principatus et Imperium et praecipue munus lmperatoris et Ducis contraTurcorum, communi Christianorum consilio, consensu et decreto, Regibus etPrincipibus C'atholicis et voluptates aut in bella civilia resolutiscommiteretur"73 fost Dlugosz chiat de naiv un principeschismatic, al regelui ar putut primi rolul de conducdtorcre5tinätäti aceasta cu acceptul unanim detindtorilor puterii temporale? Este greu deacceptat o asemenea concluzie chiar este vorba de un principe pe care papanumise verus christiane nu este vorba nici despre oretoricd. Investirea lui ca monarh universal era doar printr-un mandatdivin, or, conceptia ata5at traditiei religioase, Dumnezeu intervineproblemele umane chiar evenimentele de actualitate75. un reprezentant

elitei intelectuale politice, polon nu putea sä nu cuno5tintä desprezvonurile legate de Ultimul la acea vreme

cum am mai sus, le trata mod devenit traditional la nivelulierarhiei catolice. credincioasä conceptiei augustiniene despre imposibilitateaanticipärii ierarhia Bisericii romane a militat pentru anihilarea profetiilor,

Petre Guran, p. 133.Repertoriul, p. 388.

71 Cronicile p. 190.72 Maria Magdalena Szíkely, Waiwoda", XXIX (1992), p. 47.

Dlugosz, Historia Polonica, H, Leipzig, 1712, 528.Hurmuzaki - Densusianu, II-2, p. 241. Moisie Täutu, Spirit "ecumenic"

papalitate vremea lui tefan cel Mare, In tefan cel Marep. 406.

Biskup, Ian Dlugosz - istoric al Poloniei al din estul EuropeiCentrale, in (1988), p. 215.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 113

nu le-a putut ignora totalitate continutu176. opinia mea, prin fragmentul pe care1-am citat, Dlugosz nu face altceva sä acrediteze zvonuri77 care circulau laacea vreme despre un posibil rol mesianic al domnului Moldovei, pe care nupoate nega, deoarece vede semnele gratiei divine faptele acestui principe, dar nupoate nici afirma cu fermitate, pentru nu acorda deplinä crezare acestor zvonuriprofetice.

situatie asemänätoare, care faptul unele medii poloneze domnulMoldovei era considerat omul providentei, este cea inregistrata descriereacampaniei lui Ian Albert din 1496. Interventia cardinalului Frederic, regelui, prinintermediul episcopului Creslau, cancelarul regelui, pentru a-1 determina pe rege särenunte la planurile sale, este completata de o serie de semne ce vin reliefeze protectiadivinä de care se bucura Mare. Mai se calul regelui. Apoi, la Liov,un anume Propski, "nobil de neam dar cam nebun", prorocea dezastrul armatei polone.

fme, preotul care slujea regelui a de trei ori tainele din mânä,completând seria sumbrelor prevestiri. Pentru Miekowski, armata regelui nu reprezintä

deck o gloatä de päcäto§i care se indreaptä spre locul care Dumnezeu o vapedepsi, apropierea de acest devenind tot mai "si toate acesteintâmpläri nu se läsarä de päcate; oastea petrecea orgii de nedescris. cândMoldova apucä o un tremur de mare adesea multime de poloni eraualungati chip ru§inos de o mânä de moldoveni"78. Mai mult, descrierea acesteicampanii cel Mare este prezentat ca contient de rolul fapt ilustrat desolia "sämatä" trimisä regelui: "De vei sä faci oastea aciasta asupra luide nice o pricinä de pune-va vodä cât te vei airädicat sabiia asupra lui

S-ar pärea aceastä solie exprima intr-adevär credinta moldovenilorprovidentialitatea domnului de vreme ce, mai târziu, Grigore Ureche va consemna,

cu acest eveniment, traditia prezentei Sfântului Dimitrie pe câmpul de luptä,aläturi de o§tile moldovene. Aceastä legendä consemnatä de Ureche, de cea aprezentei Sfântului Procopie de la Râmnic, reprezintä o intrepätruderetemporal transcedental, creionând elementul de sacralitate al monarhiei §tefaniene.Obtinerea unor asemenea reprezentdri la nivelul imaginarului social propagareatimp nu a fost decât printr-o propaganda de asociere a persoaneidomnului cu sfera sacrului, de aici rezultând baza structuralä a lui "Sfetivodä", ce va rezista vreme de cinci secole a Legendele consemnate de

76 Marjorie Reeves, Model scop, 123-131. 1453, papa Nicolae V-lea acuzape Frederic al de rolul care fusese profetit. 1484, al VIII-lea emite o bula Impotriva profetiei referitoare la nasterea unui profet (loan PetruCulianu, Eros magie, p. 262).

de la Pskov (scris 1486) un zvon, sub anul 1485: "Stefanvoievod al Moldovei Ungariei regele Andrei al Poloniei, mare cneaz al Litvaniei,

multime de lefegii nemti, au pornit impotriva Imparatului al turcilori-au luat Cetatea apoi Chilia, cetatea moldoveneasca. Apoi au mers peste Dunare, pe

drumul spre uscat spre Tarigrad. nu mai ce va mai aceasta" (P.P. Panaitescu,Mare in lumina cronicarilor contemporani din vecine, SCSI, XI (1960), 2, p.

219).N. Orghidan, Ce spun cronicarii despre Mare, Craiova, 1915, p. 33.Nicolae Costin, Opere, I, p. 158 -159.

www.digibuc.ro

114 Liviu Pilat

Grigore Ureche - care a semnalat existenta acestui cult8° - reliefeazd faptulacesta avea, la secolului XVII, structura sa evenimente istorice suprapuse

de dimensiunea spirituala, lipsa canonizkii oficiale a redactdrii uneihagiografii care sa cumuleze reprezentkile imaginarului social, ele nu au putut ajunge

la noi aceastä forma. S-au pästrat totu§i un numär semnificativ de legende careapartin acestui cult, ele 0-au pierdut caracteristicile istorice initiale, astfel amputea considera sunt creatii sau au suferit "corectii" din partea celor carele-au cules. unele legende, figura lui Mare a fost de adânc coborâtäuniversul culturii populare cu epoca sa a fost rupta.

Existä legende care, chiar nu au repere istorice, auconservat, formä populard, imaginea mesianismului §tefanian. Astfel, "când selupta bätälie, totdeauna de-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc. Deaceea facea biserici mändstiri lui Dumnezeu Dumnezeu era tot agiutorullui päräsea. Ori cine se scula asupra lui, el îl facea säpoarte frica un timp indelungat, era omul lui Dumnezeu"81. Alte elemente aparlegendele din ciclul prorocirilor, dintre care una atrage atentia mod deosebit. Estevorba de lupta lui Mare o pe care domnul o ucide sägetând-o. Temanu este pentru ea se regäse§te biografm sfäntului Hrisostomul,diferenta sfântul folose§te ca crucea, similitudinile ucidereabalaurului de Sfäntul Gheorghe sunt se poate de evidente. Toate aceste legendeau la un mit strävechi, a ckui plan escatologic este Infrângerearäului, cazul de elementul de noutate este constituit de dialogul pe carestefan are "un pärul alb ca o barba la genunchi",foarte asemändtor descriere "Dumnezeul de zile" din pictura Judeckilorde Apoi. "Dumnezeu te binecuvânteze, vorbi el se toiag. Mete norocos,astäzi sunt o mie de ani de când e omor duhul ista care a samanat numaisfada nevoie omenire. Toatä munca mea a fost acum degeaba numai

sunt dezlegat de giurdmântul meu. Tu ai isprävit astäzi mai deckmine mie de ani. Ca multumire pentru fapta asta toatä tara astamänoasä nici o putere sa nu te poata cândva"82. Chiar dacaformuldri, cum ar "Ora asta par a apartine editorului acestei legende, ea nuexprima doar mesianismul tefanian, ci preluarea transpunerea forma popularaa unor elemente de factura apocaliptica, cum ar fiara care discordieoameni, mileniul, dar forta de a putere lumeasca, caregândul la legenda Ultimului

De fapt, prima semnalare a cultului lui Mare apartine polonezului MaciejStryjkowski: "Despre acesta [stefan Mare] moldovenii muntenii la toateadundrile pe rostind limba "Stefan, voievod,voievod a pe turci, a bätut pe a bätut pe unguri, pe pe poloni". mergeamspre Turcia am la Bucurqti, de scaun, la curtea domnului Tärii unde amfost la ospät, cum pe peretele iatacului domnului un chip, zugrävit pe lemn, dupä obiceiul

arätându-I pe acest Malt la staturk coroanä regeaseä pe cap, moldoveniinumesc de asemenea Cara Bogdan stefan (carus pe latinqte, pe cara - drag). Din cauzanespusei lui vitejii socotesc ca despre II, ed. MariaHolban, Bucurqti, 1970, p. 454).

G.T. Kirileanu, tefan cel Mare 1904, p. 12.82 p. 17.

www.digibuc.ro

Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 15

caracterul mesianic este mai bine pus evidentä de una dintre celemai forme de manifestare, legendele care se tes jurul unor monarhi,este vorba de tema regelui adormit, Occident, lumeamusulmane. Asupra uneia dintre aceste legende s-a oprit N. Iorga", prezentaunor elemente ce tin de constiinta unitätii etnice sau chiar de constiinta nationald, ne fac

ne daca nu cumva ne fata unor creatii Astfel, una dintrelegende unirea Bucovinei cu Moldova de lui cel Mare. Afläm

el se va cu toti de pe fata "rdzboiul acesta vacel din Aceste atribute ale Ultimului transpar dintr-o altädespre care "are de cea de obste, pe calul lui cusabia tiind-o drept sus, dar atunci trebuie mare necaz peneamul nostru"86. legendä ne informeazd "toti banii toate odoarele care suntzidite temelia mänästirii Putna, la lui, are scoatä are

celor care cred faptele lui, legea natiaSalvarea natiei este un element care tine de perioda romantismului, fapt cene-ar putea determina considerdm aceastä legendä o creatie a secolului XIX. Totusi,

ascunse sunt prezente dintre legendele despre intemeiereaMändstirii Putna, unde se locul ele au fost acunse, "inmändstirii, din partea

Analizand aceste legende, ne fata unui mit, allui Mare", similar mitului regelui adormit, principala esteacest mit vine din Evul Mediu sau este o creatie a epocii moderne pentru a slujimesianismului national. Mircea Eliade observa nu doar dintre mit sacru, cifaptul istoria mereu semnificatii noi, care nu distrug structurasimbolului90. cazul de este vorba tocmai de adaptarea unui mit la realitätiistorice, ce pästreazd semnificatiile initiale. Existä un element care ne permite säconsideram aceste legende se aflau circulatie prima a secolului XVII,chiar ele nu au fost consemnate. De la Ion Neculce Vasile Lupu a

la temelii Mändstirea Putna, scopul acela de a banii odoarele ascunseaici91, spus comoara pe care urma sä o sa. Nu ne

3 Jacques Le Goff, Le roi dans l'Occident médieval: caracteres originaux, Kings andKingship in Medieval Europe, ed. by Anne J. Duggan, London, 1993, p. 26-27.

4 N.Iorga, Mare, Bucuresti, 1966, p. 247.cel Mare Manastirea Putna, 2003, p. 48.

6 Ibidem, p. 49.p. 51.

8 Ibidem, p. 118.9 Vasile Lovinescu a analizat mitul celei de a doua a lui Mare,

racorddndu-1 la simbolistica universala a fenomenului. Acesta considera chiar oreprezentare a acestui fapt, este vorba de o de la jumatatea secolului XVII,provenita din biserica care ar reprezentati arhanghelul MihailMare (V. Lovinescu, Monarhul ascuns, a II-a, Iasi, 1999, p. 35-50).

Mircea Eliade, simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, trad. deAlexandra Bedescu, Bucuresti, 1994, p. 200.

Ion Neculce, Opere, ed. Gabriel $trempel, Bucuresti, 1982, p. 180. "Vasilie-voda,aproape de mazilie, au gresit lui Dumnezeu, i s-au intunecat mintea spre de au stricat

va gasi n-au s-au apucat sa o faca din nouprecum au fost nu i-au ajutat Dumnezeu o faca. Ca au zidit-o numai din temelie la

www.digibuc.ro

116 Liviu Pilat

intereseazA aici Vasile Lupu a sau nu Putna din ci faptul i s-apus la socoteald acest lucru, ceea ce aratA legenda trebuie sA avut o circulatieimportantA fost cu mult anterioarA, de vreme ce a supravietuit chiar dArâmäriiPutnei. Or, aceasta nu anterioard, s-au depuseforturi pentru imprimarea unei anumite imagini la nivelul mentalului colectiv cA acestlucru a reusit, mai ales partea de nord a Moldovei, spatiu care se gäseau cele maimulte dintre ctitoriile stefaniene.

De trebuie spus mesianismul spiritul apocaliptic au putut generaMoldova lui cel Mare o exaltare religioasä specificA elanului cruciat, care poateconstitui explicatia absentei, perioadd, a unor defectiuni caracteristicemoldovenilor, "pururea lacomi de domnie nouA". stare de spirit a putut sta labaza succeselor stefaniene mult mai mare decât numita bazA adomniei. SA nu cA de la Vaslui cu o rugaciune92 se curugAciune post, iar nu cu un discurs demagogic despre improprietärire sau desprepatriotism. Din nefericire, lipsa unor ample texte scrise, nu vom putea reconstituiniciodatA stare de spirit plenitudinea sale, pentru cA nu vom puteamerge pe de difuzare pentru a proiectiile reflexiile unui anumit mesajnici reconstitui procesiuni regizate de domn apropiatii sAi.

LE MESSIANISME ET L'ESCHATOLOGIE DANS L'IMAGINAIRED'EPOQUE D' ÉTIENNE LE GRAND

Résumé

Cette étude est consacré au dimension messianique et eschatologique del'imaginaire de l'epoque le Grand. Aprs la chute de Constantinople, en 1453,les survivants du monde byzantine accrochérent leurs éspoires aux nouvelles échéanceseschatologiques et l'attente de la Parousie s'est concentrée autour de l'année 1492, l'an7000 de byzantine. Dans ce contexte, s'ouvrit la voie de messianisme politique.

le Grand était le premier prince de l'Europe Orientale qui gagna une grandebataille contre l'Islam et il assumait le rôle de défenseur de l'orthodoxie. Mais, ce rôleavait un grande enjeu messianique, parce qu'il était prévu dans le scenario de la dumonde. L'analyse de l'iconographie, de la littérature eschatologique qui on a copié et lu,met en lumiere la présence, dans la Moldavie, une figure traditionelle dansl'eschatologie médiévale européene, de "l'empereur des derniers temps". Enfin, lecaractère messianique d'Étienne le Grand se manifeste dans les légendes qui entourent samort.

ferestri, i-au luat Dumnezeu domnia". mod indirect, Neculce Putnei l-acostat pe Vasile Lupu domnia, pentru divinitatea domnul nu va mai beneficia de

acesteia. va terminatA de succesorul sAu, Gheorghe cel care vacelebrul Tetraevanghel de la Humor.

92 N. lorga, Acte privitoare la istoria HI, Bucuresti, 1897, 93.

www.digibuc.ro

EDIFICII RELIGIOASE LA CETATEA

CETATEA SUCEVEI (SECOLELE XIV-XV)

IONEL

Când mi-am propus cu privire la altarul paraclisului de la Cetateaaläturi de de la cetatea Sucevei, n-am voi fi nevoit sä

asupra primului dintre ele.Observasem, pe tocmai absidei altarului zidul de

est al citadelei, exclude cu ipoteza a construdiei acesteia.Grigore Avakian, raportul asupra cercetarilor arheologice

intreprinse 1929 publicat doi ani mai aträsese atentia asupra acestuielement cheie discutia privind constructorul citadelei: "... ceva spre sud de zidul nr. 7,un parazitar, (identificat de noi decursul din 1997 1998) o

foarte la spre dreaptao de pe un mai a prin urmare un

paradis".Cert este faptul autorul acestor observatii atât interesante, nu a dus la

capät interpretarea a realitätilor pe care le semnala.Contactul direct cu monumentul ne-a dat posibilitatea sä imediat

afirmatiile Marianei "Arta '96", periodic la Faptul sepetrecea tocmai momentul care ne documentam pentru continuarea cercetarilorarheologice la Cetatea Am stäruit asupra acestui fapt pentru autoarea, n-a

ca lucrarea sa consacrata de la Limanul Nistrului, de data aceasta chiarteza de doctorat a domniei sale4, sä la ceea ce numise 1996 ipotezaa construirii citadelei de la Cetatea expediind-o, eventual, note. Mai mult, -ipoteza - ne spune Mariana trebuie viziunea celor ce o

(A. L. Bertier - Delagarde N. I. Veselovski), ca o refacere integralä, de latemelie, a

pe cele afirmate de noi nota amintita6 cercetatoarea istoriei arhitecturiimilitare medievale din Moldova conchide: "Are dreptate care

I. Altarul bisericii din citadela de laprivind ridicarea "Arheologia Medievald", II,

2 Gr. Avakian, Sapäturile de la CetateaIstorice", Basarabia, III, 1931, p. 115-175 extras, 60p.).

M. Cetatea Alb& "Arta p. 56-71.M. Cetatea Alb& Studiu de

210 p. cu ilustr.p.39

6 op. cit., p. 213-220.

otomaná"1998, p. 213-220."Anuarul Comisiunii Monumentelor

Chiinu, 1998,

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 117-124

www.digibuc.ro

118 Ionel

paraclisul din este anterior perioadei otomane (la ce bun le-ar trebuimusulmanilor un de cult crevin?)".

Credeam asadar sublinierea de atunci dovedea pentru primaprivinfa citadelei de la Cetatea comanditarul i de al citadelei

nu putea un de rit Am sugerat acest sens pe moldoveninu ultimul pe bizantini.

Am constatat surprindere ultima contributie a cercetatoarei dinRepublica Moldova la istoria cetätilor medievale din regiune a spatiuluiromanesc7 vrea minimalizeze cu totul aportul nostru - citez: de acord

lui I. paraclisul a fost construit citadela deacum era destul de cele - proscomidia i diaconicul -

precum altarul est nu pot atribuite otomanilorcum dintr-o "á la lui Columb" am zice, observatia devine

fapt banal, comun harnica cercetatoare care a perpetuat teza de doctorat, maisus, povestea cu ipoteza purcede la a greseli ceea ce domnia sa numestestudiu special al subsemnatului dedicat acestui paradis de cel al luiGr Avakian).

Prima dintre ele este una de terminologie. "In primul arcul altaruluieste numit de cercetator «un fel de arc dublou», toate el se pe aceeasi

restul semicalotei. Arcul nu preia o parte din impingerilealtarului, cu mai mult intradosul lui nu se (de provine denumirea de"arc dublou"). Credem in cazul de ar mai potrivita formularea "arcul evidentiatde suprafata boltii"8.

Referitor la cum o cercetatoarea de lapot spune urmatoarele: eu am vorbit de "un fel de arc dublou" deci nu despre

un arc dublou, ideea de a sugera mai bine ce poate comparat. Este limpedepentru de am introdus o dubitativa nu am pus semnulegal arcul dublou situatia de la Cetatea Domnia sa propune un termende o imprecizie mai mare: "arcul evidentiat de suprafata boltii".

Pentru noi este evidentä dorinta autoarei de a ne corecta minimaliza, faptmai cea de-a doua imprecizie pe care ne-o

Este vorba de fácut de noi altarului paraclisului de la Cetateadespre care M. al doilea ce reprezinta citadelei

lui I. nu corespunde 23b). Aici desenate gresitcele nise sacre de profilurile console. Acest fapt poate usor dovedit,comparand discutie niselor anexate Subprofiluri desenate piloane inexistente"9.

Nu ce M. prin piloane inexistente. Vedem doar celenise - proscomidia diaconiconul - sunt redate cum spune domnia sa ceva maispre interior. Din corectia ce o face, diaconiconul putin sub profilul sudic

M. $lapac, medievale din Moldova. secolului al XIV-lea -secolului al XVI-lea, Chi§indu, 2004, 343 p. + rez. limbile englezä

p. 294.Ibidem, p. 294-295.

www.digibuc.ro

Edificii religioase la Cetatea cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 119

vreme ce proscomidia ea mai spre est nu nimic din concluziace am emis cu altarul paraclisului din citadela de la CetateaRämânem cu gustul amar dat de incercarea Mariei de a minimaliza

observatia noasträ cu privire la acest obiectiv, gäsind imprecizii - inexistente cazul"un fel de arc dublou", fie nesemnificative raport concluziile noastre din 1998.

Iatä lucrare a aduce discutiede-al doilea al Albe: "Un alt al Cetätii Albe se curtea ei desud (fig. 237). Dar, spre deosebire de precedent, citadeld, acest edificiureligios era plasat independent. Planului dreptunghiular, dimensiunile de 13,0 x 9,0 mi se racordeazd dinspre o semicirculard, orientatd est, (sic) dar cu odeviere de circa B. sustine edificiile de cult cu o asemenea orientarecapätä spatiul hramul "invierea Domnului". Dar cazul de fatä nu dovezicerte de apartenentä a localitätii nici la Rusia Kieveand, nici la cnezatul halician.Paraclisul are dreptunghiulare - proscomidia diaconiconul! Fundatiile

clädite din de calcar. Peretii bisericutei erau pictati cu fresce. Arheologii aumai aici resturi de de rezonantä, de sticle de fereasträ aleacoperiplui de plumb. Speciali§tii ucraineni dateze acest obiectiv religiossecolul al XIII-lea, considerInd cea mai apropiata analogie este biserica Sf. dinCernigov (sec. al XII-lea). S. Ciocanu paraclisul sec. XII1-XIV,V. Ghimpu nu exclude faptul el a fost ltat aici teritoriile sudice aleinterfluviului Prut-Nistru apartineau sugestii privindanalogii cu lumea Bizantului de la sud de de-al doilea bulgar (secoleleXI-XII).

Se sugereazd chiar vremea apartenentei Cetätii Albe la bulgaridominatiei Hoardei de Aur - "fapt nedovedit" istoric) precum biserica din cetateamedievald Turnu Severin, secolul al XIII-lea. "Paraclisul din curtea a Albe§i-a existenta 1484, Cetatea a fost cuceritä de otomani".

Acest al doilea edificiu cre§tin de la Cetatea cercetat arheologic laInceputul anilor '80 de G. Mezenteva, raport cu prirnul probleme dintre celemai interesante privitoare la cronologia citadelei.

Mai avem de-a face o pentru de laa citadelei? Exista citadela la momentul acestei biserici?

Cum s-ar putea explica existenta a ortodoxe la metri unul de celdlalt?Dar au existat ele simultan?

Doar o cercetare arheologica care se raportul cronologiczidul citadelei fundatiile "celuilalt precum zidul celei de-a doua incinte cufundatiile bisericii din curtea a treia ar putea lämuri dintre semnele de intrebare cese

Dar, acestui (sec. al XIII-lea, mai spre cumucraineni), - credem noi - citadelei a paraclisului din

ea).

Ibidem, p. 295-296.

www.digibuc.ro

120 Cândea

Cum acest caz - acceptAm datarea specialistilor ucraineni(inceputul secolului al XIII-lea) - celelalte biserici vechi de la Cetatea (dinasezarea Este aceasta cea mai veche? Mai veche decât cea maiveche decât cea a Sf. cel Nou? (Inceputul secolului al XIV-lea?) Atribuirea eislavilor (?) identificarea hramului pe baza abaterii cu 20° ni se par discutabile.

Pe de parte prezenta acestei biserici de 13 x 9 metri curtea a - a luiMare -, pentru o refacere a ei sub domnitorul ce a edificat

de mult la Limanul Nistrului. Se vorbeste de Incetarea la 1484 -lucru absolut firesc - construirea pe acelasi a unei moschei cu minaretpicioare.

final dorim sA atragem atentia asupra unei asemAnAri - dupA pArerea- altarul paraclisului din zidul de est al citadelei de la Cetatea AlbA cu alparaclisului aflat pe zidul fortului construit de Petru Musat (1375-1391) la cetateaSucevei

Este drept, modalitatea de construire este diferitA. La Cetatea AlbA altarul etesut cu mAiestrie zidul de est pe o adâncime de aproape 3 metri. La Suceava altarul

o la interior vreme ce pe extrados, peretele estic al altarului este tot osuprafatä planA.

SA aceasta aproximativ aceeasi vreme, la secoluluial XIV-lea sA unul Poate. Este vremea când Moldova spreMarea cea Mare.

Ibidem, p. 293.

www.digibuc.ro

Edificii religioase la Cetatea i cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 121

- paraclisul din curtea lui cel Mare

Fig. 1. Cetatea Plan general cu paraclisul din curtea lui cel Mare

www.digibuc.ro

122C

ândea

www.digibuc.ro

Edificii religioase la C

etateacetatea Sucevei (secolele X

IV-X

V)

123

www.digibuc.ro

124 Cândea

Fig. 4. Altarul paraclisului de la cetatea Sucevei - detaliu cu proscomidia i fereastrade est (2004)

www.digibuc.ro

MOLDOVA HANATUL DIN CRIMEEA. 1484-1492

NAGY PIENARU

vara anului 1484 hanul Meng li Giray (1468-1475; 1478-1515) asolicitärii lui Bayezid II (1481-1512) a organizat o expeditie de hotareleMoldovei. Mäsura preconizatä de suveranul din Istanbul urma sä faciliteze indeplinireaobiectivului campaniei otomane de capturare a maritime Chilia Cetatea

Kerman. Din motive pe care nu le cunoatem, conjunctia trupelor tätare cu celeotomane s-a produs tardiv, ce otomanii sä ocupe, urma unui scurtasediu, cetatea Chiliei. Dupa relatarea cronicarului Ibn Kemal, Bayezid II a respinspropunerea hanului de organizare a unui atac comun turco-tätar asupra Albecerut partenerului din Crimeea Intreprinderea unui akin devastator pe urmelelui Mihaloglu Ali beg'. am da crezare naratorului otornan, vara anului 1484 s-aprodus cea mai distructivä invazie din domnie a lui care

a fost ultima.Urmärind cu tenacitate sä materiald a sultanului, prin

propagarea unei imagini de cuceritor, care succesele trebuiau atribuite solitarsuveranului, cronicari contemporani nu au inregistrat suportul oferit de Meng li Giray sauau minimalizat rolul lui cursul campaniei din 1484. Un exemplu clasicopera birocratului Tursun beg. lucrarea intitulatä Istoria Pärintelui cuceritor", incapitolul referitor la cucerirea Chiliei Cetätii Albe der Kili veKerman) s-a omis cu implicarea tätarilor din Hanatul Crimeei la operatiunilecontra Moldovei3. Lacuna este prezentä in Cronicile anonime", redactate in anturajaulic, dar care descriu lapidar, cetätilor moldovene4.schimb, atât Apkpa§azade5, cât Mevlana Mehmed care provin dintr-un mediu

au semnalat implicarea hanului Meng li Giray campania din 1484.

VIII. Deter, ed. Ahmet Ugur, Ankara, 1999, p. 71.Kemal (op. cit., p. 71-72) descrie tehnica de jaf a cumplite

pentru Moldova a invaziei crâmlenilor. cronicar ofer o informatie, altesurse, referitoare la prezenta unui Mar, a carui identitate nu este dezvaluitä, slujba lui

Mare. Acest Malt personaj fugise din serviciul hanilor" hizmetinden kaçub)Moldova, unde dobandise bulmisdi) se crestinase. Capturat, acuzat detradare apostazie olub), a fost suprimat printr-o groaznica: ucis de(ibidem, p. 76-77).

Tursun Bey, Ebü'l-Feth, ed. A.M. Mertol, Istanbul, 1977, p. 198-203.Fr. Giese, Die altosmanischen anonymen Chroniken in Text und Obersetzung, vol.

Text und Varientenverzeichnis, Breslau, 1922, p. 117.Fr. Giese, Die altosmanische Chronik des Tevarih-i Al-i Osman,

Leipzig, 1929, p. 188; trad. Cronici turcefti privind Extrase, vol. I Sec. XV -sec. XVII, ed. M. Guboglu, M. Bucuresti, 1966, p. 99.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 125-132

www.digibuc.ro

126 Nagy Pienaru

mod surprinzAtor, câteva surse narative otomane, ce pot clasificategrupul de variante ale cronicilor anonime", circumstantele de la hotarul moldo-otomandin anul 1484 nu sunt corelate cu hanul Meng li Giray, un anume Murtaza.cronica lui ibn s-a Inregistrat acest episod care trebuie clarificat. versiuneamss. Cambridge s-a consemnat: de acolo, din vilayetul Dest, a venit un han numitMurtaza; numerosi Mari s-a asezat Ak Kerman Chilia; câtiva ani s-asträmutat vilayetul säu"7.

Incidentul prezentei unor clanuri ale tätarilor din Hoarda Mare, care säläsluiautraditional pe Volga, proximitatea hotarelor Moldovei este relatat mai ampluBiografie", cu autor necunoscut, a sultanului Bayezid II. Conform acestui izvor, zonadelimitatä de Chilia Ak Kerman suveranul din Istanbul: a läsat acolo o oaste ttara

cu hanul numit Murtaza, pentru ca acestia, ca unii ceaceste douä cetäti, sä le sä Impiedice apropierea ghiarului. Acesti Mari,rästimp de trei sau patru ani, cât au petrecut aici, aceastä au pustiit-o jefuit-o

mäsurä, a devenit aproape de nelocuit. cele din când nu au mai gäsitnirnic de prädat, au cerut sultanului Bayezid pentru a se bor.

obtinurä ce cu desävârsire aceastä Aceasta s-a Intâmplatanul hegirei 889 <30 ianuarie 1484 - 17 ianuarie 1485>, când sultanul Bayezid se fâcustäpânul acestor cetäti prin asezarea tätarilor pentru paza

Descifrarea episodului Murtaza", plasat de unele izvoare narative otomanecoordonate cronologice geografice eronate, poate solutia plauzibilä laexplicarea motivului neparticiparii tätarilor crâmleni la expeditiile succesive organizatede Bayezid II perioada toamna anului 1484 - Inceputul anului 1486, cu rostul deelimina pe cel Mare de a promova pe tz-onul din Suceava un domn prootoman.

Stefan cel Mare, pentru a recupera teritoriile din sudul tärii pentru a evitaspectrul periculos al unui atac simultan dinspre sud räsärit, a recurs la o solutie caredemonstrase eficienta anii 1475 1476. Voievodul Moldovei a reluat legAturile cuHoarda Mare, adversarul traditional al Hanatului din Intrerupte dedisparitia lui Ahmed Han (ianuarie 1481).

Voievodul Moldovei a gäsit un partener intreprid persoana lui Murtaza Han -unul din numerosii urmasi ai lui Ahmed Han -, un doritor de a pune practick

cu aliati proiectul pärintelui säu de a deschide pentru Hoarda Mare oiesire la Marea segmentul litoralului crimeean9. Alianta parafatä domnul

6 Fr. Taeschner, Die altosmanische Chronik des Mehemmedvol. Einleitung und Text des Cod. Menzel, Leipzig, 1951, p. 224; trad. Cronici

vol. I, ed. M. Guboglu, M. Mehmet, p. 131.Fr. Babinger, Die frühosmanischen Jahrbücher des Urudsch. Nach den Handschrifien

zu Oxford und Cambridge, Hannover, 1925, p. 132-133: Andan vilayetinden Murtaza Handerler idi bir tatar han geldi; Ak Kerman ile Kili araliginda oturdu; bir nice yilandan vilayetine

Cronici turceqti, vol. ed. M. Guboglu, M. Mehmet, p. 137.In anul 1485, pentru prima tätarii din Hoarda Mare au zona din

Crimeea. ordin al sultanului, emis urma unui raport (arz) al sancakbegului din sepreconiza adoptarea de msuri de protejare a plätitorilor de harac, deoarece afectati deinvazia inamicului", H. Inalcik, Sources and Studies on the Ottoman Black Sea. The Customs

www.digibuc.ro

Moldova Hanatul din Crimeea. 1484-1492 127

Moldovei armuitorul Hoardei Mari este mesaj din 24 mai 1485,adresat regelui Matia Corvin, dupa culese din Edirne, care se relata: lo TartaroGrande si unito col di Rossia <Cazimir IV> et lo Carabodan <$tefan>; quod valdedisplicet Turco <Bayezid de pe Volga biruit pe Meng li Giray au

asediul Caffa. Mai multe incursiuni ale tatarilor lui Murtaza Crimeea,inclusiv lovirea otomane, sunt relatate de Giosafat Barbaro, un cunoscator allumii Mare al regiunii. Venetianul nu a corelat aceste operatiuni cu acordul carefunctiona Murtaza, cel Mare Cazimir IV, recunoscdndinformatiei reduse de care dispunea: che non intendono, donde procedano le guerre,che hanno tra loro questi signori, & non sanno, che sia tra el gran Can<Seyyid Ahmed, fratele major al lui Murtaza>, & Mordassa <Murtaza> can; intendendoche Mordassa can fa nuovo essercito con intention de ritornar all'Isola <pen.

din Crimeea, care hanul era cu pierdereatronului din Kirk Yer, Bayezid II periclitat cu disparitia celui mai important bastiondin regiune, cu claritate din actele oficiale emise de cancelaria lui Mengli Giray.Într-o corespondenta marelui cneaz al Moscovei, hanul detalia conjunctura

din 1485: a venit asupra o mare noi atunci multe le-ampierdut; am avut chiar pentru acea vreme am pierdut-o pe mama

a trebuit atunci ne capetele"2. Contrar datinei, practicata vremede pace, privilegiul (yarlik tarhan) acordat la 3 august 1485 de Mengli Giray lui MirzaIbrahim nu a fost emis (Kirk Yer), pe care probabil o fortat, ci

yurta TurbugaEvenimentele surprinzatoare din Crimeea, neutralizarea hanatului blocarea

otomanilor, pe de o parte l-au incurajat pe Mare redobandireaChiliei Albe pe de parte, fortat pe Bayezid II redirectioneze flota

navigheze Mediterana orientald spre litoralul nordic al Märii Negre,pentru a capacitatea combativd a garnizoanelor din zona periclitata. Cu ajutorulnoilor trupe debarcate peninsula, Mengli Giray pe Murtaza. Hanul HoardeiMari a fost capturat pentru fortareata Caffa. Deoarece otomanii nu erauinteresati dezvoltarea conflictului cu Hoarda Mare, deja implicati militar

deschis contra Egiptului mameluc - iar lui Murtaza organizau expeditii desalvare a captivului sancakbegul din Caffa, Cezeri Kasim Pasa'4, desigur din

Register of Kaffa, 1487-1490/ Osmanli Karadeniz'i kaynaklar ve 1,

defteri, 1487-1490, Harvard, 1995, p. 101-102.N. Acte din Florenfa privitoare la epoca lui Stefan-cel-Mare, idem, Studii

documente privitoare la istoria vol. XVI, Bucuresti, 1909, doc. XVII, p. 122-123.J. Barbaro, viaggio della Tana, & nella Persia, vol. Delle Navigationi et Viaggi,

ed. G.B. Ramusio, vol. II, Venetia, 1583, f. 97c.12 G.T. Karpov, Pamiatniki diplomatieskih Moskovskogo gusudarstva i

Krimskogo i Nagaiskogo ordami i Turciej, vol. I 1475-1505, Sbornik Imperatorskogo RusskogoIstorieskogo obsestva, vol. 41, Sankt Petersburg, 1884, doc. 13, p. 45-51

M.A. Usmanov, Jalovannie Cucieva Ulusa vv., Kazan, 1979, doc. 11, p.

14 Cezeri Kasim Pasa a fost instalat ca sancakbeg la Caffa in anul 1482, ostracizatdin Istanbul prin marelui vizir Isak Pasa, care se temea de concurenta acestuia. Cezeri

35-36.

www.digibuc.ro

128 Nagy Pienaru

sultanului, a gdsit o solutie pentru atrage pe Murtaza de partea otornanilor adespica astfel alianta dintre Mare Hoarda Mare. Dornic de afirmare

spre politice majore, Murtaza a renuntat la cu cre§tinii,care ameninta direct hotarul septentrional Imperiului otoman, a acceptatoferta de cooperare. Din partener virtual a devenit un inamic real fo§tiloraliati. cu clanurile aderente, a fost transferat colonizat regiunea de lagurile Niprului Nistrului, probabil limitat de cele fluvii, cu misiunea dea destabiliza sistemul de fortificatii polon din culoarul terestru interfluvial, care legaPolonia de Marea Prin Bayezid II a osuplimentard pentru dinspre Moldova, un de manevrat asuprastatelor cre§tine din nordul o pentru orbita peMengli Giray.

Defectarea lui Murtaza de partea otomanilor a u§urat planul sultanului deizola pe domnitorul Moldovei. Clanurile tätarilor din Hoarda Mare au invadat Lituaniaau prädat dispuse pe malurile Merli Vorskla15. Presiuneaasupra regelui Cazimir IV (1447-1492), suzeranul lui Mare, a crescut. LaInceputul anului 1486 Mengli Giray a adresat regelui polon un mesaj ultimativ: daca tevei uni cu moldoveanul noi nu vom avea un alt du§man mai mare tine;nu te vei moldoveanul vei face pace cu Padi§ahul nostru noi te vom considerabun prieten" (sen Kara Bogdan ile bir olursan senden ve egerKara Bogdan birle bir ile biz .dahisomatie ce trebuia rästimp de luni.

neprevazut al initiativei lui de a o ofensivä aHoardei Mari asupra Crimeei, prin care final Moldova a contraro mai mai ales lipsa ajutorului cre§tin, conjunctura care CazimirIV, fata pericolului atar, se limita numai la mäsuri defensive, l-au determinat pevoievodul din Suceava sä pace cu Bayezid primävara anului 1486. Tratatul,

sanctiona grave asigura securitatea hotarelor Moldovei pe aliniamentulsudic rdsäritean.

Acordul moldo-otoman din 1486 a avut consecinte directe asupra destinuluilui Murtaza. Bayezid II, politica de a sustine hanatele mai slabe fataexpansiunii Hoardei Mari dorind sä-§i asigure o frontierd securizatd prin

a edificat moschei, una la Caffa alta la Taman (copia actului defundatie data 3 aprilie 1484 / 6 rebi ül-evvel 889 H.), M. F. Kirzioglu,Osmanhlar'm Kafkas-elleri'ni fethi (1451-1590), Ankara, 1993, p. 392. A post1487, a fost cu Mesih din familia Paleolog, H Inalcik, art. Mesih, vol. VI,p. 1018.

Karpov, Pamiatniki, doc. 14, p. 52-54.16 F. Kurtoglu, Ilk hanlartnm mektuplart, Belleten", t. I, 1937, nr. 3-4, doc. 2,

p. 645-647, foto X; A.N. Kurat, Müzesi Arsivindeki Ordu, veait ve bitilder, Istanbul, 1940, doc. 7, p. 91-100. Documentul a fost introdus

istoriografia romana de Tahsin Gemil, documente la campania din 1476a sultanului Mehmed al Moldova, A.D. Xenopol, t. V, 1968, p. 185-194, cudatarea in intervalul sfarsitul anului 1475 - inceputul 1476. Republicat de M. Guboglu,

Cinci de ani de campania din 1476. culegere de texte, Bucuresti,1977, doc. 15, p. 151-154 datarea: ianuarie - aprilie 1476).

www.digibuc.ro

Moldova din Crirneea. 1484-1492 129

intermedtul hanului Meng li Giray, conditie indispensabild pentru concentrarea fortelorasupra Eg.iptului mameluc, pe Murtaza din perimetrul vecin hotarelor

Un segment din partizanilor lui Murtaza a trecut subordinea luiMeng li Giray, iar restul clanurilor a revenit zonele de nu a reluatlegaturile cu capeteniile Hoardei Mari. dintre Hoarda Mare Crimeea s-a conservat. 1487 hanul Murtaza, probabil instigat de regele Poloniei, alanseze contra lui Meng li Giray pe fostul han Nurdevlet (1466-1468; 1475-1478), aflat

custodia lui Ivan III (1462-1505), un scurt periplutoamna anului 1487 estimat la 5000 de auavansat amonte pe Nipru au Lituania. La revenire au azutambuscada organizata de printul Joan Incursiunea tatarilor s-a repetat cursulanului cramlenii au fost secondati de clanuri care pe Volga'9.

Atitudinea pragmatica a lui cel Mare, de a nu interveni confruntareadintre Regatul polono-lituanian Hanatul din Crimeea, de a lca unilateral tratatulvasalic lega de regele Cazimir IV de a plasa Moldova in dejacare ralia marele cnezat al Moscovei, Hanatul din Crimeea Ungaria, a marcat debutulunei noi etape legaturile dintre domnul moldav hanul cramlean. inceputul acesteifaze de integrare a Moldovei antijagellonica,diplomatia promovatä de cel Mare, finalizatd directia orientalä in anul 1492printr-un tatat cu hanul Crimeei ce avea la formula restrictiva de dusman

prieten prietenului", poate plasat anul 1489.cursul acestui an din Crimeea au intreprins din nou raiduri teritoriile

coroanei polone20. au jefuit Kievul zona adiacenta. Mare nu acererii de ajutor de Cazimir IV, dar regelui a reusit pe

Mari dincolo de Nistru. Atacul s-a repetat la sfarsitul anului, invadatorii auapropiere de Lublau/Lublin relatarea autoritatilor polone, 1489

au avut suportul turcilor22. Cu de a obtine o compensatie teritoriala

Proiectul de utiliza pe Murtaza contra dar esuarea lui au fostsurprinse de J. Barbaro viaggio Tana, & nella Persia, ed. 1583, f. care scria jurulanului 1487: dicono che il gran can viene per la via la a posta dell'Ottomano, conproposito d'andar per la via di Moncastro nella Valachia, & Ungaria, & dove l'Ottomano.

cosa falsa, quantunque s'habbia per lettere da Constantinopoli".A. Lewicki, Codex epistolaris saeculi decini quinti, vol. III, 1392-1501 (vol. XIV, col.

Monumenta medii aevi historica res gestas.Poloniae illustrantia), Krakowiae, 1894, doc. 322, p.341; K. Górski, M. Biskup, Stanów Prus Królewskich. Acta Statuum Terrarum PrussiaeReggalis, vol. (1479-1488), Torun, 1955, doc. 253, p. 473-474.

mesaj din 13 decembrie 1488, adresat episcopului din Warmia, NicolaeTungen, etnia tätarilor invadatori este precizatä Zawolski et Przekopszky" - tätarii depe Volga din Crimeea, A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 329, p. 346-347.

K. M. Biskup, Stanów, vol. (1489-1492), 1957, doc. 6, p. 12; doc. 19,p. 56-57; doc. 58, p. 132-160.

21 N. lui cel Mare pentru poporul Bucuresti, ed. a II-a, 1966,

22 mesaj adresat, la 30 septembrie 1489, conducerii Gdansk, seprecizeaza regele polon a cerut sprijin militar de la Ordinul german, deoarece tätarii aliati cu

p. 179.

www.digibuc.ro

130 Nagy Pienaru

pentru pierderile suferite sudul de a reintegra conserva Pocutia hotareleMoldovei, directie de expansiune care nu interfera cu interesele strategice ale Hanatuluidin Crimeea ale Imperiului otoman, cel Mare a operatii militarehotarele regatului polono-lituanian, cu partenerii otomani.

vara anului 1490 voievodul Moldovei a ocupat Colomeea Halicia zona Camenitei23. Cam acee0 vreme s-a produs o incursiune turco-

care a Sniatin regiunile Aceste trupe, apreciate la 9000de luptatori, au fost respinse declaratiile prizonierilor turci capturati de poloni,

a instigata chiar de Marem.Meng li Giray a Incurajat proiectul nordic lui Mare din mai multe

considerente. Hanului din Crimeea era solidarizarea voievodului din Moldovapentru indeplinirea propriului el - recuperarea" Kievului (Mingkerman). Prinprisma acestui obiectiv, orizontul politic al lui Meng li Giray, Mare era unpartener mai valid chiar deck Ivan III, deoarece ultimul, legat de hanul printr-un tratat defensiv ofensiv din 1480, avea aspiratii Lituania care lezauinteresele lui Cengiz-Han. Mai marele cnezat al Moscovei activa oputernica politica, care includea membri ai dinastiei girayde, descendenticengishanizi lideri ai clanurilor karacü. De asemenea, consolidarea hotareloroccidentale ale Hanatului lärgirea Europa erau treptelenecesare care puteau asigure ascensiunea suprematiei lumeabratul drept al fostei Hoarde de Aur. Acest ultim obiectiv era decapturarea Saray-ului, sediul tronului (taht), aflat sub controlul Hoardei Mari.

Modul care Bayezid a intervenit criza anii 1490-1491influentat decisiv pe $tefan cel Mare pentru a pentru prima domnia

sa, un tratat hanul din Crimeea. conditii obscure, Özdemir Devle§, primulfratele hanului, iar de-al doilea nepot lui Haydar), au evadat din spatiul otoman

s-au refugiat un scurt stagiu Hoarda Mare regatul polono-lituanian. Incitatide Cazimir liderii Hoardei Mari, Seyyid Ahmed Ahmed, au asaltat Hanatuldin Crimeea cu de instala pe tronul din Kirk Yer pe pretendentul Özdemir.Planul a interventiei diplomatice a otomanilor, care au stins conflictulintertatar au orientat triburile Hoardei Mari asupra Poloniei. biruitiapropiere de Lublau/Lublin (ianuarie 1491) s-au retras dezordine la gurile Niprului25.Bayezid II, ale forte devenisera disponibile Incheierea cu Egiptul, afortificat garnizoane suplimentare Cetatea /Ak Kerman26 a solicitat

turcii ocupa o parte din teritoriul polon vor sä se aseze stabil locuri, A. Lewicki, Codexepistolaris, vol. III, doc. 357, p. 364-366.

23 A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 362, p. 368-369.24 K. Górki, M. Biskup, Acta Stanow, vol. II, doc. 90, p. 204-210; doc. 93, p. 211-224;

doc. 96, p. 226-238.A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 368, p. 387-388.

26 registru (conservat Biblioteca Primariei din Istanbul, mss. M. Cevdet, nr.091) ce include cheltuielile (acoperite prin sistemul avariz akçesi) pentru plata mesterilor

care au lucrat la fortificarea cetätii Ak Kerman, intervalul - septembrie 1490ramazan -zükade 895 H.), sunt consemnate 14 (inclusiv din Asia din

care au fost recrutati muncitori necalificati (argati), meseriasi mijloace de transport (un total de

www.digibuc.ro

Moldova Hanatul din Crimeea. 1484-1492

lui Meng li Giray construirea unei fortfficatii la gurile Niprului, destinatä aconstitui baza de lansare a atacurilor asupra Poloniei. Sub presiunea unui ataccomun otomano-crämlean, divizate de disensiuni interne ce angrenau, pe de o parte, peurma§ii lui Ahmed, pe de altä parte, pe ace§tia cu clanului triburileHoardei Mari, lipsite de coeziune, s-au retras cu din zona Niprului Azovului27.

Dupa organizarea unei incursiuni Pocutia, finalizatä cu distrugerea defortificatii capturarea de robi de vite28, a directionat spre Crimeea o careavea misiunea de a negocia clauzele acordului dintre Moldova hanatul crämlean.vara anului 1492 la Kirk Yer, prezenta ambasadorului moldovean, Meng li Giray asigilat jurat un tratat de aliantä indreptat contra regelui polon conducdtorilor HoardeiMari. Un ceremonial similar a avut ulterior la Suceava, prezenta solului tätar".Textul tratatului moldo-crämlean nu s-a conservat, o parte esentiald a clauzelorpolitico-militare poate restabilitä prin informatiile incluse instructiunile scrisorileemisarilor moscoviti sositi Crimeea anii 1492 1493.

Primul semn al acordului moldo-crämlean poate plasat iunie1493, la care Meng li Giray informat pe Ivan III este deja sä actionezeimpotriva regelui polon cu cel Mare turcii Nu avemclare coalitia preconizatä de hanul Crimeei a actionat ace§ti parametri, darsigur doi dintre hanului au prädat zona Cernigov Kiev.

Relatia dintre cel Mare Meng li Giray nu s-a fisurat, iaracordul moldo-crämlean a functionat cursul invaziei polone a Moldovei (1497)

perioada care s-a produs o tensionare a raporturilor Moldovei cu Imperiulotoman (1499-1501).

MOLDAVIA AND THE CRIMEAN KHANATE. 1484-1492

Abstract

An analys is made of relations between Stephen the Great and Meng li Giray,evolving from confrontation to cooperation. In order the release the pressure exertedsimultaneously on the southern and eastern borders by the Ottoman sultan and the khanof Crimeea, the Moldavian voivode settled an agreement with the Leads of the GoldenHorde, the traditional enemie of the Crimean Khanate. With the failure of the surpriseattack directed by Murtaza, khan of the Tatars from Volga valley, in Crimeea, Stephenthe Great changes his attitudes toward Ottomans and their Tatar's partners from thenorth of Black Sea. After the signing of the Moldavian-Ottoman treaty (spring 1486),

418 L. Barkan, Saleymaniye Carni ve104.

27 G.T. Karpov, Parniatniki, doc. 31, p. 128 Hurmuzaki, Documente privitoare la

Densu§ianu, Bucure§ti, 1891, doc. CCXC, p. 325.29 G.T. Karpov, Pamiatniki, doc. 37, p. 130 doc. 41, p. 181-192.

Irnareti (1550-1557), Ankara, 1972, p.

18-120.istoria românilor, vol. 1451-1510, ed. N.

66.

www.digibuc.ro

132 Nagy Pienaru

Stephen the Great and Meng li Giray acted together against the Polish-LithuanianKingdom, the Moldavian voivode with his eyes on Pocutia, and the Crimean Khan witha view to securing supremacy over Kiev (Mankennan). In order for these northern goalsto be achived, Stephen the Great would sign in 1492 a treaty with Meng li Giray.

www.digibuc.ro

UN NOU ACT GENOVEZ CU PRIVIRE LA

STEFAN CEL MARE

STEFAN ANDREESCU

Cu prilejul unui colocviu italo-român, ale s-au desfdsurat laVenetia martie 1995, istoricul italian Enrico Basso a semnalat pentru prima unact inedit ce se Arhivele din Genova care vorbeste de un incident denotevole gravità", petrecut Moldova nel maggio 1467". Despre ce a fost vorba?

rezumatul oferit de Enrico ... tre mercanti genovesi, de Camilla,Lanfranco Assereto e Battista Bocacio, vennero arrestati nella cittâ di Hotin, inBucovina, mentre rientravano per via di terra da Caffa a Genova, dal locale castellano(procalabius = voivoda Stefano di Moldavia - nonostante essi avessero,oltre ad un salvacondotto generale, anche uno specifico lasciapassare rilasciato dalprincipe -; condotti alla presenza dello stesso sovrano dopo vari maltrattamenti, i trefurono addiriturra condannati a morte e solo dopo essere stati spogliati di gioelli, denaroe merci per un valore di 2000 ducati venne loro concesso di potersi riscattare, troppotardi per Lanfranco Assereto, morto in seguito al rude trattamento subito"1.

Luând de acest act, m-am gândit o ar putea raportat lapätania fostului consul din Caffa, Gregorio de Reza, deplângere autoritätile din Genova, datatä 18 ianuarie 1468. Dar rn-am izbit deimpedirnente: mai unui act emis la Genova 15 ianuarie 1471, mai demultpublicat, se numele insotitorilor genovezi ai lui Gregorio de Reza au fostJacobus et Baptista de Axereto et Gentilis de Camilla"; apoi, din memoriul lui Gregoriode Reza nu rezulta in momentul Moldova, ar avut la unsalvconduct special", ci doar o scrisoare de trecere", pe care a preluat-o de la jupanuldin Cetatea Alba" (lo jupano di Maocastro). Asadar, nu un act emis de cancelariadomneascd din Suceava, ci de din Cetatea ... Se mai la toateacestea faptul Gregorio de mandatul de consul Caffa la data de30 decembrie 1464 drept urmare, mi s-a greu de crezut a putut astepta

mai 1467 ca sä la Genova: Am apreciat deci actele genoveze au vedereincidente deosebite2.

in 1999, la Bucuresti, cu ocazia celui de-al VIII-lea CongresInternational de studii sud-est europene, actul de care a vorbit câtiva ani mai devremeEnrico Basso a fost pentru a doua semnalat. De asta autorul semnaldrii,Alfonso Assini, a indicat astfel numele negustorilor genovezi arestati Moldova:

Enrico Basso, "De rebus et alia" : Genova, la Moldavia e la Valacchia fracooperazione e contrasto nel secondo Quattrocento, volumul : Italia e Romania. Due popoli edue storie a confronto (secc. XIV-XVIII), a cura di Sante Graciotti, Firenze, 1998, p. 93-94.

2 Andreescu, Din istoria Negre (Genovezi,secolele XIV-XVII), Ed. EnciclopedicA, Bucure§ti, 2001, p. 98-101. Nicolae probabil pe

temeiul aceluia.5i rationament, a plasat tot 1466 trecerea prin Moldova a lui Gregorio de Reza(Istoria romailor, vol. Cavalerii, Bucure§ti, 1937, p. 145, n. 2).

"Studii si Materiale de Istorie Medie". vol. XXII. 2004. 133-136

www.digibuc.ro

134 Andreescu

Nicola de Camilla, Giacomo e Lazzaro Assereto e Battista Bocacio". Se observá dediferenta de indicatia lui Enrico Basso de Lanfranco Assereto acum

apar alte Giacomo Lazzaro Assereto. Pe de altä parte, Alfonso Assini adin acelasi grup a fdcut parte Gregorio de Reza, fostul consul al Caffei,

pomenind de faptul acesta din urmä evocat pdtimirile din Moldovascrisoare", pe care o socotea inedite, cu toate ea a fost acum mai

bine de un de Nicolae Iorga4.Alfonso Assini nu a pe ce se bizuie a nu avem de-a face

cu episoade, cu singur. Acest lucru m-a fdcut exprim lucrarea meao anume retinere, cuvintele: la editarea integrald a nu ne putempronunta la cea ocazie, am mers arhivä sä originalul.deci textul integral al actului pricina:

Vobis illustri domino ... ducali in Ianua locum<tenenti> et magnifico consiliodominorum Antianorum civitatis. reverenter exponi<tur> parte devotissimorumservitorum vestrorum Nicolai de Camilla, et Batiste de Axereto proquondam Lazaro de Axereto, filio dicti Batiste, et Batiste Bocacii quod <cum> de annopresenti, de mense madii, dicti Nicolaus, quondam Lazarus, filius dicti Batiste, acB<ati>sta Bocacius redirent una cum Gregorio de Recia ex Caffa, dictiexpone<ntes...> non solum salviconductus generalis omnibus Ianuensibus concessi inpartib<us...>, sed etiam sub salviconductus specialis ipsis exponentibus concessi<...> am castrum nomine Cottinum in Velachia minori, capti <...>ncessa aquodam Valaco, castelano et procalabio ipsius castri, et <...> et inde ad septem diesmissi vincti et ligati super currus bovinos cum maxima <...> et contumeliis ad quendamdomum Stefani vaiuvodam dominum <Valachie> qui ipsos exponenteseorum bonis que secum detulerant <...> uit illosque violenter duci fecit ad occiasionem,ut illos interficeret et <...> fuisset quod apud eos reperta fuerint quedam iocalia et certiducati, quibus inventis quievit rabies ipsius domini Stefani et omnes eos profectotrucidari fecisset, non obstante salvoconductu quem ab ipsomet domino Stefanohabuerant, ex quo secutum est quod preter dispendia, contumelias, et incomodaquibus dicti exponentes affecti fuerunt, spoliati fuerunt a predictis tot peccuniis,iocalibus, rebus et bonis ascendentibus ad summam ducatorum milium et ultra et preterhec opportuit ut dicti exponentes et seu quidam ex eis redimerent. Ex quibus etiamdispendiis secuta fuit mors dicti quondam et nisi per dominationes vestras inpremissis opportune ipsis exponentibus provideatur, compellentur in tam iniuriosodamno quod publice erit valde ingnominiosum et ceteris indetestabileac perniciosum transibit exemplum. Quo circa humiliter supplicatur parte qua supradominationibus vestris quatenus intuitu pietatis et iustitie dignentur eisdemsupplicantibus providere de opportuno remedio reprehensaliarum contra dictumdominum Stefanum, dominum Valachie dictumque castelanum et procalabiumeius eorumque et cuiuslibet eorum complices, sequaces et subditos, tam mari quam terra,servatis servandis, ex forma ordinamentorum comunis et seu prout in similibus

Vezi Alfonso Assini, Una ritrovata. La riscoperta di importanti documentigenovesi su Constantinopoli e il Mar Nero, Orientale", 12, 1999, p. 30.

N. Acte fragmente cu la istoria románilor, vol. III, Bucuresti, 1897, p.

§tefan Andreescu, op.cit., p. 101, n. 35.6 In acest ca mai jos, In alte locuri indicate la fel, documentul este deteriorat sau

42-45.

rupt.

www.digibuc.ro

Un act genovez cu privire la cel Mare 135

casibus fieri solet, quod cum equum sit et honestum ac deffensioni subditorumvestrorum conveniat credunt dominationes vestras facturas, quibus se redduntdevotissime commendatos.

+ M*CCCC°LXVIII°, <di>e XIII ianuarii.Magnificus ac illustris dominus duca<lis> Ianuensium vicegubernator et magnificumconsilium dominorum Antianorum communis in u<ndecim> numero congregatum,solum viro egregio Paulo Iudic<...>, intellecta supplicatione suprascripta et ipsissupplicantibus oretenu<s...c> upientes semper omnia mature et consulte decerni, omniiu<re, via, modo et> forma quibus melius potuerunt et possunt ipsos supplican<tes...> etremittunt ad magnificum Officium Sancti Georgii quod <...> in dicta supplicationeprovidere possit prout ipsi officio videbitur.

Ambrosius de S<en>arega cancellarius'.

observatie pe care o lectura originalului este aceeagenovezii pomeniti actul de au facut parte din suita fostului consul al

Caffei Gregorio de Reza, care este pomenit mod expres.Este limpede genovezii implicati incidentul din s-au numit

cum a indicat aproape corect Enrico Basso - de Camilla, Lazzaro (iar nuAssereto Battista Bocacio. Dat Lazzaro Assereto vi-a pierdut viala

urma patimirilor sale, a fost reprezentat, plangerile contra lui de doimembri ai familiei, Giacomo Battista Assereto (ultimul chiar tatäl

Arestarea grupului de genovezi a avut la Hotin, din porunca pârcalabului deacolo, identificabil cu Goian, cu unchiul lui cel Mare8.

Documentul reprodus mai sus chip precis capturarea lui Gregorio deReza a Insolitorilor luna mai 1467. Prin urmare, reactia autoritätilor din Caffa afost deosebit de linem de faptul data de 19 iunie 1467, potrivitunei din registrul Massariei (trezoreriei) de acolo, un ambasador, pe numeGulielmo Centurione, se sä piece Moldova, la causaarestacionis d. Gregorii de Rezia et comitive"9.

Potrivit memoriului lui Gregorio de Reza din 18 ianuarie 1468, el a debarcat -cu suita lui - la Cetatea unde a primit acea scrisoare de trecere" (letera

de paso). Apoi, cu tolii au cu bine Moldova, tratati cu deferenla(monto ben honorati e visti). Numai la ie§irea" din - acum a fost vorba decetatea Hotin - au fost prädati (arobati). Fostul consul poveste§te mai departecum au fost care cu de apte zile - sunt exact caactul nou la -, la Acesta l-a pe de Reza de ce nu s-au

lui. el a cum informati de dinCetatea (li soi rectori de Maocastro), numai cazul care 1-ar pe domn

ASG, San Giorgio, Sala 35, Cancellieri di San Giorgio, 223. Multumesc D-neiProf. Ausilia Roccatagliata, de la Universitatea din Genova, care a revizuit lectura documentuluide

Cea din urmä mentiune a lui Goian calitate de de Hotin este din 1 ianuarie1467 (DRH, A, vol. II, nr. 144, 208-209); noul de Hotin, Vlaicul, este atestatoark dupä documentele ce le avem la dispozitie, abia septembrie 1467 nr. 148, p.215-216 ; vezi N. Stoicescu, Lista marilor moldoveni (1384-1711), VIII,1971, 408).

Vezi Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'Archivio su Genova e l'Europa Centro-Orientale nell'ultimo Medio Evo, Storica liana", an LXXXIII/1, 1971, p. 135.

www.digibuc.ro

136 Andreescu

drumul aveau datoria sä i se Cum, lucrul acesta nu s-aau aflat domnul se gasea la treizeci de mile depärtare de drumul pe urmau,

fruntea ostilor sale, nu au socotit necesar sä caute. Or, acesta a fost chiar pretextulsub care au fost arestati, pe se pregAteau sä iasä din tara.

Gregorio de Reza a protestat de motivul invocat pentru retinerea sa agrupului säu chipul ... ultra li dicemo che li altri principi christiani, eancora infidelli, e specialmente sui vecini, non ano per costuma che chi pasa per suipaexi li vaga denanti, salvo in piaxer, e che questa ne pare causa indebita che netrova, la qualle per li sopradicti respecti no caxone d'uxar con

Cu alt prilej am apreciat pretextul folosit de ilustreazd,se pare, politica lui de impunere a Moldovei ca mare putere ponticd". astaacea Indatorire a soli sau a înaltilor demnitari sträini de a se luiera menitä a sublinia atributele suveranitätii Dar nu am putut schimb,nici o cu privire la acest obicei, afara unui alt caz, de la secolului alXVI-lea. Totusi, de unde trägea obiceiul originea?

Colegul Ovidiu Cristea mi-a atras atentia asupra unui din Istoriile luiPachymeres, care, cum se istoria bizantind dintre anii 1261-1308.Acesta vorbeste la un moment dat de Indräzneala tot mai mare a genovezilor, care au

sä traverseze Stramtorile Marea sä le pese de deobiceiul intr-adevär, nu exista navigator venind de la Genova ... care sede cealaltä parte sä prealabil la [palatul] Vlacherne aclame chipulcuvenit pe sä se prosterneze fata Pare deci foarte probabil caMoldova lui - dar mai - sä fi supravietuit aceastä traditie de sorgintebizantind.

A NEW GENOESE DOCUMENT ABOUT STEPHEN THE GREAT

Abstract

The Italian historians Enrico Basso and Alfonso Assini have recently mentionedthe presence in the Genoa's Archives of a document from January 12, 1468. It offers newevidence concerning an event from May 1467, when a former Consul in Caffa, Gregoriode Reza, together with three other Genoeses, members of his retinue, was arrested inMoldavia and obliged to meet the prince Stephen the Great. This document is nowpublished and confronted with some other sources.

N. Acte fragmente, III, p. 44. Despre lui cel Mare lunilemai-iunie 1467 nu mare lucru. Doar 30 iunie se gäsea la (DRH, A. II, nr. 147, p.213-214).

Andreescu, op.cit., p. 101.12 George Pachymérs, Relations Historiques, t. IV, édition et notes par Albert Failler,

trad. française par Vitalien Laurent, Paris, 1984, p. 536.

www.digibuc.ro

STEFAN CEL MARE I DIARII LUI MARINO SANUDO

EUGEN DENIZE

Domnia lui Mare, cea mai din istoria Intregului spatiuperioada evului de a reprezentat o de prosperitate economicd,

de consolidare a unor structuri sociale mobile, capabile pasul cu modernitateacare se fdcea tot mai puternic pe continentul nostru. De asemenea, ea aconsolidarea puterii centrale, a aparatului militar, administrativ diplomatic al statului,a marcat progresul bisericii ortodoxe sistemului de valori crestine,dezvoltarea unei culturi strAlucitoare, specific Consolidarea puternicd astatului a fdcut ca domnie o dimensiune internationald deosebitde importantd, ca Moldova un element de al vietii politice internationaledin zona a de Jos, a Europei sud-estice general.

Abilitatea Intelepciunea cu care cel Mare a condus politica asale, talentul diplomatic sale militare, sa de a mentine un

permanent echilibru puteri care amenintau existenta Moldovei ca stat,au din el o personalitate cunoscutd respectata de toate capetele Incoronateale Europei, de prieteni, de dusmani. Cronicarii vremii au consemnat

atentie faptele sale glorioase ne-au transmis peste veacuri admiratia demarele voievod. Printre cei mai importanti cronicari, contemporani cu careaplecat atentia asupra domniei sale s-a Marino Sanudo, unuldintre cei mai cunoscuti exponenti ai cronisticii venetiene de la secolului al XV-lea din prima a celui

Este ansamblu, cronistica venetiand, cum considerdMarin studiu foarte recent', nu a avut vedere, mod deosebit, spatiulromanesc. Dar Mare nu a fost niciodatd mentionat de aceasta,

de acelasi autor2, este absolut dovedeste necunoasterea izvoarelornarative venetiene, inclusiv a faimoaselor Diarii elaborate de Marino SanudoInceputul anului 1496 lunii septembrie a anului 1533 editate integral, 58de volume, la Venetia, 1879 1902.

veche familie aristocraticA venetiand, la 22 iunie 1466, MarinoSanudo, cunoscut apelativul de "cel a intrat viata alagunelor anul 1498. o se retrage din activitate anul 1531

situatiei materiale destul de precare, la 19 septembrie an, Consiliul

$erban Marin, I Vallachi nella cronachistica veneziana: tra e fizione, vol.Dall'Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni, tracciati di storie comuni, a cura di GrigoreArbore Consiglio Nazionale delle Ricerche, Roma, 2003, pp. 112-123.

"E stata spesso invocata, per esempio, la di Stefano il Grande (principe dellaMoldavia, 1457-1504), come elemento esenziale nel sistema di alleanze cristiane antiottomane. Lacronachistica veneziana, non lo menziona mai, insistendo invece su altri personaggidell'epoca...". (Ibidem, p. 112).

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 137-151

www.digibuc.ro

138 Eugen Denize

celor zece a hotärât acorde o pensie de 150 de ducati de aur. Moarecâtiva ani, la 4 aprilie

Opera sa fundamentald, I Diarii, este una dintre cele mai importante cronicivenetiene, general, indiscutabil, cea mai importantä a Venetiei de lasecolului al XV-lea din prima a secolului al XVI-lea. Scriind despre istoria

natal, inevitabil, Sanudo a scris despre ora5ele provinciile cu carevenetienii au intrat contact perioad. El a alcdtuit, acest fel, o adevdratäistorie universald doar de de dezvoltare al cuno5tintelor vremii deinteresele venetiene. Tot ceea ce privea aceste interese in Europa, Asia nordul Africiii-a atras atentia a fost consemnat cu grijä monumentala saRecunoscându-i-se importanta muncii considerat un adevärat cronicar oficialcetätii lagunelor, conducerea venetiand i-a pus la dispozitie toate informatiile oficialeneoficiale de care dispunea, scrisori ale baililor de la Constantinopol ale altorfunctionari din coloniile posesiunile venetiene, informatii cu privire la soliilevenetiene la soliile sträine venite la Venetia, formele provizorii definitive aletratatelor Incheiate de Venetia ale tratatelor incheiate de alte state, informatii obtinutede la vasta retea de spioni constituitä Imperiul otoman alte state europene dinafara continentului nostru, din Asia Africa de Nord, fine, toate tipurile de informatii

posesia intra pe foarte variate.Având la dispozite atât de multe surse de informare, Marino Sanudo a elaborat

o foarte dar nici pe departe perfectd, omisiunile confuziile ce se gäsescea destul de multe reflectând limitele inerente ale sistemului de informatii

venetian, datorate, mare mijloacelor, destul de rudimentare, folosite.Evident, Venetia dispuea de cea mai diplomatie a vremii de cele mai bune retelede spioni din dar capacitatea acestora de a aduna mai ales, de a interpretainformatii era lirnitatä de conditiile specifice epocii, mai ales de conditiile foartede comunicare. acest sau lipsurile care se intâlnesc cronica lui Sanudo

pot imputate mai putin lui persoanal mai mult acuratetii, uneori deficitare, asurselor folosite. De asemenea, nu trebuie sä pierdem din vedere faptul Sanudoscris vasta sa din postura omului politic venetian, care avea ca principall

intereselor a punctelor de vedere ale sale nicidecum obligatia de anepdrtinitor, de a prezenta faptele de pe pozitii neutre, neangajante. ciuda acestorlimite evidente, opera lui Sanudo rämâne una din cele mai importante cronici venetiene

europene ale acestei epoci, remarcabild ca rigoare, ca echilibru al analizelorca orizont de cuprindere.

Evident o astfel de monumentald nu putea ocoli evenimentelepetrecute spatiul românesc, mai ales Moldova lui Mare, evenimente care

Pentru detalii cu privire la viala activitatea lui Marino Sanudo Tânar", a sevedea, printre altele, Rawdon Brown, Ragguagli sulla e sulle opere di Marino Sanudo dettoiuniore, 2 vol., Venezia, 1837-1838; G. Berchet, Prefazione la I Diarii de Marino Sanudo,Venezia, 1903; Enciclopedia italiana, vol. XXX, Roma, 1936, pp. 800-801.

A se vedea acest sens Franco Catalano, La diplomazia italiana nella secondadel quattrocento, "Nuova Rivista Storica", anno XLI, 1957, fascicolo II, pp. 246-269; Hans J.Kissling, Venezia come centro di informazioni sui turchi, vol. Venezia centro di mediazione traOriente e Occidente (secoli XV-XVI), a cura di Hans Georg Beck, Manoussos Manoussacas,Agostino Pertusi, vol. I, Firenze, 1977, pp. 97-109.

www.digibuc.ro

$tefan Mare Diarii Marino Sanudo 139

aveau international interesau, mare factorii de conducere aiVenetiei, datoritä impactului pe puteu avea asupra relatiilor acesteia cu Imperiulotoman. Prin forta cronica lui Sanudo nu cuprinde dintreevenimentele petrecute ultimii opt ani de domnie ai lui stefan celMare, precum destul de multe zvonuri informatii care s-au dovedit a neadevärate,

inexactitatii unora dintre sursele la alcatuirea ei.momentul care Sanudo a redacteze cronica, primele

ale 1496 anii imediat urmatori, situatia internationalä a Venetiei secaracteriza prin existenta majore la dresa intereselor ei, care, treptat,de-a lungul timpului, o vor transforma putere de rang inferior. Erau pericole mai

precum descoperiri geografice ale spaniolilor portughezilor, careamenintau deplaseze principalele maritime comerciale ale lumii afaraMediterane, aparitia unor mari puteri teritoriale ca Spania Franta, mult maiputernice, mai ales sub aspect militar, Venetia, dar pericole imediate, precumdeclansarea italiene, care amenintau direct posesiunile venetiene dinterraferma, un cu Imperiul otoman, care va avea 1499 1503 vaprovoca noi teritoriale pentru cetatea lagunelor. aceste imprejuräri

putin favorabile, putut sä le impactul negativ era luatconsiderare tratat cu atentia cuvenita de conducerea Republicii, fapt care sereflecta cronica lui Sanudo. Cum actiunile lui cel Mare evenimentele de la

de Jos, general, reprezentau potentiale amenintari pentru Imperiul otomanacelasi timp, ajutoare nesperate pentru Venetia, ele au provocat atentia lui Sanudo,

care le-a consemnat cu multa promptitudine, de multe ori crezare unor zvonurinefondate, unor informatii foarte putin credibile. de a vedea ce faptea consemnat Sanudo cu privire la Mare, trebuie sä mai spunem doar faptul

cronica sa Moldova apare, general, cu denumirea de Valahia, iarcu aceea de Transalpina.

Prima informatie consemnatd de Sanudo cronica sa despre Moldova luiStefan Mare este datata luna septembrie 1496 ce se ungurii auzdrobit un corp de oaste otoman format din 3000 de soldati, ni se spune regeleVladislav al II-lea al Ungariei Boemiei oastea pentru a o trimite laChilia, fapt care ar provocat sultanului Baiazid al trimiterea spre

cetate a 1000 de ieniceri5. Desi informatie, consemnatd, de altfel, de unalt cronicar venetian, Domenico Malipiero6, era ea avea totusi un de

prin faptul ca relatiile ungaro-otomane continuau sa incordate, iar problemacelor doua cetati din sudul Moldovei, Chilia Cetatea Alba, nu fusese definitivrezolvata, dorinta lui stefan Mare de a le redobandi ind, probabil, cunoscuta laVenetia.

che il re di Hungaria e Boemia feva exercito per mandar a Licostomo. Per le qualnovità, el signor Bayzeto havia mandato a quelli 1000 janizari, e fato proclamar in besastana Costantinopoli cje tutti diputati andar in campo, debiano star preparati per andarvi". (MarinoSanuto, Diarii, editori generali R. Fulin, F. Stefani, N. Barozzi, G. Berchet, M. Allegri, tomo I,Venezia, 1879, col. 295).

6 Domenico Malipiero, Annali veneti dell'anno 1457 al 1500, "Archivio StoricoItaliano", tomo VII, parte I, Firenze, 1843, p. 152.

www.digibuc.ro

140 Eugen Denize

Urmätoarele informatii despre cel Mare apar abia peste un an,august 1497 desi sunt ele neadevärate, sunt plasate contextul expeditiei asa-zis

antiotomane a regelui polon Joan Albert, care se va termina cu dezastrul din CodriiCosminului, din 26 octombrie acelasi an. Deoarece momentul consemnäriinimeni din cetatea lagunelor nu avea de unde sä care erau adeväratele intentii ale luiloan Albert, iar cel Mare facea el pregAtiri intense vederea unei eventualecampanii antiotomane, ele puteau adevärate chiar Incurajatoare pentru venetieni.Astfel, Sanudo consemneazd, baza unor scrisori venite din Corfu, faptul celMare cucerise Cetatea consideratd ca o pozitie foarte bine intäritä, ceea ce aprovocat reactia sultanului Baiazid al II-lea, ordinele lansate de el vedereaunei armate la Constantinopol, de unde sä trimisä pentru a recuceri cetatea7. Deasemenea, Sanudo se formase o antiotomand cu participarea luiMare, a marelui duce al Lituaniei, a regelui Poloniei a regelui Ungariei Boemiei,

ce, spunea el, ar interesul Venetiei al Italii, deoarece vorprinsi luptä pe fronturi

Ceva mai departe, dreptul lunii septembrie, Sanudo scrie regii PolonieiUngariei Boemiei, loan Albert Vladislav al nemaiflind amintit mareleduce al Lituaniei, Alexandru, au format o coalitie antiotomand, au cucerit mai multelocuri pärtile stäpanite de tätari, Cetatea Chilia, precum castelul Lerici, sepregdtesc sä pentru a cuceri Caffa9. continuare, sunt mentionate pregAtirileterestre maritime facute de sultan pentru apärarea cetätilor de pe tärmul de nord alMärii Negre de la gurile Dunärii, agitatia provocatä Imperiul otoman de informatiilecu privire la atacul iminent al armatelor

informatiile consemnate de cronicarul venetian cu privire la pregätirile deale turcilor, care nu ce intentii aveau loan Albert Mare, erau

adevärate, schimb, cele referitoare la alianta la cuceririle dearmatele crestine erau, intregime, false. Ele nu sunt un ecou alajunse la Venetia cu privire la intentiile declarate ale regelui polon de a-i ataca peturci. Se de octombrie 1497, era plinä desfdsurare campania lui

Mare de alungare din Moldova a armatei polone cotropitoare regele Ungariei,Vladislav al exponent, primul al intereselor nobilimii maghiare nu al

"...che Stephano de Mordavia Charabodam et ducha vlacho, con ajuto dil re di Rossia,havia tolto per tratado Moncastro loco fortissimo situado su la bocha dil Danubio sul Mar Mazor(confuzie cu Chilia - n.n.), el el Turcho posedeva, et era sta suo. Per la qual cossa, el Signorhavia fato comandamento a molta zente che dovesse cavalchar a la Porta... Per lettere diFrancesco Zigogna rector e proveditor di Cataro, etiam questo se intese, et che li turchi erano aZupa andavano via a Costantinopoli, per esserli venuto mandato dovesseno cavalchar a questoeffecto per recuperar Moncastro". (M. Sanuto, op. cit., I, col. 740).

"Et per altre vie se intese come questo ducha Carabodam, il re di Rossia, il re diet il re di Boemia et Hungaria havevano insieme fato liga contra turchi, et haveano zente

in hordine per danizar a quelli La nova perfectissima per la Signoria nostra etutta Italia, acció il Turcho atendesse a caxa soa, et non li venisse pensier di altrove". (Thidem).

"...Esta scrito come il re di Boemia e Hungaria, ttres concordes feceruntexercitum, et hanno preso luogi in i confina cum Etiam Moncastro eLicostomo, et preso il castello dieto Lorexo a la marina, et dice andarano scorendo a Caffa".

col. 756-757).Ibidem, col. 800, 809, 844-846.

www.digibuc.ro

cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 141

celor ale dinastiei Jagiellone, s-a opus mereu loan Albert de aaduce stare de dependentä de Dar despre campaniaintreprinsä de loan Albert impotriva Moldovei dezastrul suferit de acesta CodriiCosminului, Sanudo, mod inexplicabil, nu nimic. El arata doar plecândimpotriva turcilor cu multä putere, Albert nu a gândul lacapät, deoarece s-a a trebuit sä se Curios este faptul aceastäinformatie este consemnatd abia luna martie 1498, la cinci luni

evenimentelor, suficient timp pentru ca Sanudo afle despre celece se Moldova. La fel stau lucrurile mentiunea aprilie1498, despre o nou coalitie antiotomad cu participarea Poloniei, Lituaniei, Ungariei,Boemiei a lui Mare12. Ori polonii sä vigilenta

spionilor venetieni, ori Sanudo nu a avut acces la toate informatiile venetiene, ori vreoaltä care pentru moment ne impiedicat sä consemneze ceva despreconflictul moldo-polon din anii 1497-1498 sä prezinte lucrurile totul altä

Schimbarea atitudinii politice a lui cel Mare, de ostilitatea dela reluarea, este pe a luptelor cu turcii tätarii,

petrecutd a doua a anului 1498 la Inceputul celui urmätor a fost observatddestul de multä exactitate de Sanudo.

informatii dintr-o scrisoare a proveditorului Piero Malipiero, din 25ianuarie 1499, Sanudo consemneazd, luna februarie a acestui an, o expeditieimpotriva Poloniei cu scopul de a cuceri cetäti ora§e, de Bali beg, faptulacesta a fost obligat sä se opreascd, la intoarcere, la granita cu Moldova datoritänelncrederii pe care o avea Mare'3. Neincrederea sa era justificata deoarecedomnul Moldovei nu a ezitat atace armata.

Tot acest sens, putin mai târziu, martie 1499, cronicarul venetiandespre un corp de oaste de 6000 de oameni nimicit de reaminte*te

turcilor Moldova intâmplatä la inceputul anului, precum apropierea

"Item, che il re di Polana era venuto con grande posanza ai confini Turco, in tantoche in Constantinopoli se divulgava il Turco volea andar in persona a la volta di Andernopoli, e lasorta promesse ditto re si et tornoe in driedo in Polana, unde in Turcho ha licenziato tutti Isoi exerciti". (Ibidem, col. 940).

12 "Fodivulgato una nova come, per avisi abuti di Polana, che il re di Polana, il re diHungaria et Boemia, Stefano Carabodam, il re di Rossia haveranno facto una liga sinsieme contraturchi". (Ibidem, col. 950). Aceste erau scrise moment care se caMare se afla conflict deschis pe care a atacat-o el a permis turcilortatarilor faca lucru. A se vedea in acest sens Ursu, cel Mare, Bucuresti, 1925,pp. 247-252; Nicolae lorga, Românilor, vol. IV, Bucuresti, 1937, 235-236; ConstantinC. Giurescu, Istoria Români lor, ed. a II-a, vol. Bucuresti, 1940, p. 79; A.D.Xenopol,

lor din Dacia II, Iasi, 1889, p. 383; A. Boldur, Mare, voievod alMoldovei (1457-1504). Studiu de istorie Madrid, 1970, pp. 292-295.

13 che Alibech vayvoda restato sui passi de Valachia con turchi 20 milia perdubito dil signor Stephano de Valachia". (M. Sanuto, op. cit., tomo II, Venezia, 1879, col. 394).

il tartaro di Cafa per sia tornato e abuto rota, maxime da Stefano Carabodam,non havendo voluto lassarli passar per che habi dato rotadi 6000 persone". (Ibidem, col.

562).

www.digibuc.ro

142 Eugen Denize

dintre Albert15, pe care credea interesati de lupta antiotomand. acela§icontext, el semnaleazd pregatirile otomane de Indreptate, altele,impotriva Moldovei 6.

Dar luna mai a anului 1500, cronica lui Sanudo nu mai aparinformatii cu privire la Mare la Moldova, atentia saIntregime de turco-venetian declan§at de sultanul Baiazid al II-lea vara anului1499.

Amenintat prins ca de coalitia antiotomand a puterilorcre§tine care se prefigureze partile centrale räsdritene ale continentului,dar cele apusene", Baiazid al II-lea nu a ezitat reactioneze imediat, lovituraprincipald impotriva Venetiei, ale posesiuni din Balcani constituiauobiective de cea mai mare importantä pentru imperiul

Cetatea lagunelor, la ei, de§i nu mai avea bail la Constantinopol din1492, acesta fusese datoritä unor scrisori cifrate interceptate18, era,bine informatd despre intentiile turcilor de cel mai bogat negustor venetian de aici,Andrea Gritti. din 1498, acesta scria la Venetia vizirii nu doreaumentinerea cu ea se pregAteau de cu aprobarea lui Baiazid al II-lea'.

vara aceluia§i an, el anunta turcii fac mari pregAtiri militare, porturile ValonaButrino de la Adriatica intens pentru floe. Astfel, venetienii se potatepta atacati de turci. vara anului 1499,zi, venetienii din Constantinopol au fost arestati21, la 30 iunie flota apornit la ca prim obiectiv Lepanto, atacat simultan de pe uscat. Flotavenetiand de Antonio Grimani Andrea Loredano a ezitat sä se angajezeluptä cu turcii, apropiere de Zonchio, la 12 august astfel, Lepanto a fostcucerit de ace§tia la 26 august24. anul urmätor, turcii continuat victoriilor

"...come turchihavia abuto gran in li passi tra Valachia, et bench eraet sottoposti parte a turchi, pur si haveano acordato con il re di Polana a disperder turchi".(Ibidem, col. 562).

16 "...et che l'armada andava verso el Carabodam". (Ibidem, col. 871). "...et che turchiveniva a nostri danni, et hano fatto 4 spianade, una per Albania, una per Valachia, una per Ungariaet una per Valona". (Ibidem, 929).

Pentru aceastä a se vedea Eugen Denize, Mare otomano-din 1499-1503, RdI, tom 41, nr. 10, 1988, 477-484.

Sydney Nettleton Fisher, The Foreign Relations of Turkey. 1481-1512, University ofIllinois Press, 1948, pp. 52-56.

19 Ibidem, p. 57; M. Sanuto, op. cit., I, col. 916-917.N. Fisher, op. p. 59; M. Sanuto, op. cit., H, col. 233, 248, 256.

21 Dorothy M. Vaughan, Europe and the Turk A Pattern of Alliances. 1350-1700,Liverpool, 1954, p. 90.

22 S. N. Fisher, op. cit., pp. 67-70; Gaetano Cogo, La guerra di Venezia contro i Turchi(1499-1501), "Nuovo Archivio Veneto", anno IX, num. 35, tomo XVIII, parte I, 1899, p. 17.

23 L. Fincati, La deplorabile battaglia navale del Zonchio, in "Rivista Maritima", annoXVI, fasc. II, 1883, pp. 185 urm.; G. Cogo, op. cit., num. 35, pp. 10-11.

24 Donado da Lezze, Historia turchesca (1300-1514), publicatà, adnotatä, cu ointroducere de I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 231; M. Sanuto, op. cit., II, col. 1287, 1339 III,Venezia, 1880, col. 12; G. Cogo, op. cit., num. 35, p. 52; Camillo Storia della marinaitaliana dalla caduta di Costantinopoli alla battaglia di Lepanto, 1897, p. 218; Donald

www.digibuc.ro

cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 143

dauna Venetiei, reuvind cucereasca Durazzo Albania25, apoi deosebit deimportante de la Modon, Coron Navarino26. Devi anii care au urmat, 1501 1502,Venetia a obtinut anumite victorii, ea nu a mai putut schimba soarta räzboiului a fost

sä accepte ofertele de pace ale lui Baiazid al II-lea, presat, la lagranitele rdsäritene ale imperiului de o Persie de vigoarea noii dinastii aSafavizilor27. Din Venetia a acceptat pacea de sultan, la 14decembrie 150228, de dogele Leonardo Loredano la 20 mai 150329, paceprin care pierdea Lepanto, Modon, Coron, Navarino Durazzo, se obliga restituieinsula Santa Maura, dar Cefalonia, cuceritä cu ajutorul spaniolilor. Venetia pastra,de asemenea, dreptul de a face Mediterana Orientald Marea Neagra, dartrebuia respecte regulile impuse de Imperiul otoman, devenit principala putereaceste zone geografice.

aceste conditii politice militare conducerea Venetiei era laputut uvureze situatia. Cum cel Mare a sä profite de acest

pentru a redobandi cele din sudul consecintä, a intratlupta impotriva turcilor a el s-a plasat sfera de interes aSenatului venetian implicit, aceea a lui Marino Sanudo.

o destul de domnitorul Moldovei reapare cronicaacestuia, dreptul lunii mai a anului 1500. Este foarte posibil ca acest an, probabilspre jumatatea sa, sä nu mai platit tributul datorat Portii30, ceea ce adusconflict deschis cu aceasta. dreptul lunii mai 1500, Sanudo, dupa ce consemnadinte turci tätari, arata avea armata pregatita pentru lupte. Importanta pecare Moldova lui stefan cel Mare, Tara Romaneasca a lui Radu cel Mare,avut-o cadrul unei eventuale antiotomane era consemnata de Sanudo, la 19iulie 1500, cu referire la scrisoarea pe care solul papei o trimisese acestuia din Buda.Aici se spunea ca regele Ungariei, Vladislav al II-lea, considera necesar ca SuveranulPontif sa trimita soli scrisori Tarile Române, care puteau sa inlocuiasca

Pitcher, An Historical Geography of the Ottoman Empire from earliest Times the End ofthe sixteenth Century, Leiden, 1972, p. 87.

D. Da Lezze, op. p. 262; M. Sanuto, op. III, col. 218, 538-539.M. Sanuto, op. cit., III, col. 690-695, 717, 797-798; S. N. Fisher, op. cit., pp. 75-76; D.

M. Vaughan, op. cit., p. 92; D. E. Pitcher, op. cit., p. 89.27 S. N. Fisher, op. cit., 81; Raymond Furon, La Perse, Paris, 1938, pp. 132-134;

Mustafa Ali Mehmed, turcilor, Bucuresti, 1976, p. 177; Decei, Imperiuluila 1656, Bucuresti, 1978, p. 145.

28 I libri commemoriali della Repubblica di Venezia. Regesti,tomo VI, Venezia, 1903, p.65, no. 9 10; D. da Lezze, op. cit., p. 268; Samuele Romanin, Storia documentata di Venezia, II-a edizione, tomo V, Venezia, 1914, p. 152.

libri commemoriali..., VI, pp. 65-66, no. 12; M. Sanuto, op. cit., tomo V, Venezia,1881, 42-47; Pitro Bembo, Historiae venetae libri XII, In vol. Degl'istorici delle coseveneziane qualli hanno scritto per Pubblico Decreto, tomo II, Venezia, 1718, pp. 217-218;Dokumente historine e Shqiperise (1479-1506), ed. Injac Zamputi, Tirana, 1979, pp. 337-338.

Radu Rosetti, la istoria lui cel Mare, AARMSI, s. III, t.XVI, 1934-1935, pp. 45-58.

31 "...Item, che tartari con turchi, et che il signor Stefano, valacho, vayvoda deMoldavia, era venuto con exercito in campagna". (M. Sanuto, op. cit., III, col. 288).

www.digibuc.ro

144 Eugen Denize

cadrul coalitiei cre§tine antiotomane32, recunoscandu-se, astfel, o importanoromanilor cadrul luptei impotriva expansiunii Imperiului otoman. Rdspunsul papei laaceste solicitäri apare el cronica lui Sanudo, dreptul lunii august, Alexandru alVI-lea gata le celor doi voievozi".

dreptul lunii septembrie 1500, Sanudo, informatii dintr-o scrisoare aunui venetian, Piero Querini, stefan atacase deja pe turci34ungurii se pregAteau ei acela§i lucru. octombrie, el mentiona faptul papava trimite soli scrisori Romane35. aceea§i Sanudo loan Alberta sä se mi§care impotriva turcilor trebuia sä jonctiunea armatalui tefan, pe apoi sä atace Serbia, directia Smedereve. Este posibil caregele polon sä promis va ataca pe turci, dar nu avea de sä-§i respecteaceastä promisiune, timp ce stefan Mare se confrunte cuei, dorino de a recupera Chilia Cetatea Aceastä a lui tefan amoldovenilor de a se lupta turcii a ajuns la cuno§tinta cronicarului venetian, prinintermediul unei trimise din Raguza de Geronimo Zorzi. Acesta innoiembrie 1500, toti moldovenii doresc turcii Moldova va putea

o de 40 000 de Pe aceea§i cale, Sanudo a aflat din partearegelui Poloniei nu se poate spera la nici un fel de ajutor, deoarece regatul era atacat detätari", dar, de fapt, se declamase un nou Lituania marele cnezat alMoscovei, care absorbea intregime energiile lui Joan Albert. caz, probabil dininertie, Sanudo continua aceea§i despre o antiotomand formatAdin Ungaria, Polonia, Boemia, Lituania Moldova", coalitie inexistentd, darfoarte bine ajutorul celorlalti cre§tini era foarte important pentru cei care luptau cuturcii.

luna decembrie 1500, Mare era amintit postura demediator marele duce al Lituaniei, Alexandru, marele cneaz al Moscovei, Ivan al

32 "Come l'orator dil papa A papa, et hanno avuto do zorni di di tempoad haver la risposta. E il re A ditto, bon il papa mandasse l'orator suo a li valachi, per averli inluogo re di Polana, al valacho et moldavio, e disse bon il papa li scrivessebrievi, che, in caso il re rompi turco, debbi esser con nui...". (Ibidem, col. 567).

"Et contento far li brevi ai vayvoda di Transilvana e Voldavia". (Ibidem, col. 635)."Item, che'l vayvoda Moldavio corso su quel di turchi...". (Ibidem, col. 713).

mandarA jubileo ai (Ibidem, 879). "...Item, lui Ajubileo; manda uno comissario in Moldavia...". (Ibidem, col. 883).

"E re Alberto ancora lui si movea, e si doveano adunar insieme con il duchaStephano de Valachia, con el suo exercito, a una terra sopra Danubio, ditta Baz (Bács - n.n.).De li poi si ponerano a l'assedio di Smedro, e questi signori disposti a la destrution di turchi".(Ibidem, col. 917).

li vlachi non computadi, et tutti desiderano guerra con turchi. Sono populimolto ferozi, et maxime quel Stefano vayvoda, uno di vlachi etc. Conclude, quel regno metterAcontro turchi do cavalli 40 milia; et questo certissimo". (Ibidem, col. 1055).

di Pollonia non da sperar niun ajuto, per esser quel regno molestato dacol. 1056).

come quelli di Hongaria, Boemia, Rossia, insieme con carabodan,el per tuto resona, seno in hordine, e A fato qualche coravia a quelli confini, e, se altri

vorano dar qualche ajuto potria esser le cosse altramente etc." col.1060).

www.digibuc.ro

Mare I Diarii lui Marino Sanudo 145

ambasadorul venetian din Buda, Sebastiano Giustiniani, ca säevitat astfel, sä se care era adevärata pozitie a Poloniei luptelor

turcii40. Apare din evidentiatä importanta Moldovei lui Mare,cadrul luptei antiotomane, ca factor de echilibru relatiile politice din räsdritulEuropei. In ceea ce lupta antiotomand, Sanudo consemna, aceea§inoiembrie, faptul stefan Mare invinsese o arrnatä condusä de unul dinsultanului, luptä doi sangeacbei pierduserd viata41.

1500 a pentru Mare un an de conflict deschis cuturcii, 1501, el a pus mai mult pe armele diplomatiei. Domnul Moldovei

seama a continua a intensifica luptele turcii, a primi nici un ajutor dinpartea Ungariei, interesate ele, mai grad, de lupta

sä-§i asume riscul unei confruntäri majore, de singur, marea putereceea ce trebuia evitat pret. Din aceastä anul 1501, cum

spuneam, nu a mai fost un an al militare, ciuda mentinerii stärii deostilitate moldoveni turci, ci al diplomatice vederea uneicoordondri generale a actiunilor antiotomane. stefan Mare era de dardorea sa cu sigurantä pe cine mai poate conta, deoarece experienta sa anterioard

de cele mai multe ori, a trebuit sä singur urgiaAstfel, chiar la inceputul anului 1501, la 24 ianuarie, doi soli moldoveni

din Tara au sosit la Buda pentru a vedea care erau intentiile lui Vladislav alAcest fapt este consemnat de Sanudo dreptul lunii februarie, informatia

la cunotinta sa prin intermediul unei a ambasadorului venetian de laBuda, Sebastiano Giustiniani42. probabil, regele Ungariei nu era foarte

privinta viitoarelor sale actiuni instructiuni precise din parteadomnului solii s-au indreptat, destul de repede, cursul lunii februarie, spreVenetia, ca de aici unul din ei sä la Roma.

Prezenta celor doi soli moldoveni cetatea lagunelor a retinut pe larg atentialui Marino Sanudo. Ei i-au apärut cronicarului ca oameni prost

ceea ce se prin faptul veneau dintr-o turcii,pe teritoriul se desfd§ura, parte, acest nu aveau timp, precum nobiliivenetieni, sä acorde o atentie prea mare vestimentatiei. Solii erau de patru nobilivenetieni. timpul audientei la doge au stat picioare, cuvintele traduse de uninterpret, vi-au prezentat scrisorile de acreditare. Din scrisoarea lui Mare pecare solii o aduseserd Agostino Barbarigo, Sanudo a putut pe cei doi

Antonio. scrisoare, domnul Moldovei cerea dogelui trimitäun medic, care sa-i suferintele. Solicita, de asemenea, permisiunea pentru solii saide a putea cumpära stofe brodate de aur. Din cei doi soli, unul urma sä laRoma, la Venetia. Solii asigurat pe doge $tefan era viteaz

lupte impotriva turcilor, dar punea conditia ca Venetia sä o aliantä

"...Disse, di aspetava la tornata di lo episcopo di Chai, per il si sapera laet sperava si acorderia quelle diferentie tra suo fratello, ducha di Lituania, ducha di

Moscovia, aversi interposto di acordarli el ducha Stefano de Valachia". (Ibidem, col. 1178)."...Item, el carabodam, signor di Moldavia, Vlacho, haver roto uno turcho, era

a quella impresa con do sanzachi, e morti do sanzachi forzo di le gente, e a penadil signor (Ibidem, col. 1240).

42 Ibidem, col. 1453 1465.

www.digibuc.ro

146 Eugen Denize

antitomanä cu Ungaria. Doge le, se spunea, primise folosind cuvinte frumoase, seinstalaserd la hanul San Giorgio43.

pentru luna cronica lui Sanudo importanta pe care aravut-o pentru lupta antiotomanä o coalitie la care sä participe Ungaria, Lituania

Moldova«, precum faptul moldovenii puteau arunca luptä aproximativ 30 000de cäldreti45. Sanudo mai scria, nici o regele Ungariei cuceriseCetatea Albá asediase lia46 faptul regele Joan Albert al Poloniei se

dispus sä se alieze cu Venetia atace pe turci. ecouldezinformärilor pornite de la curtea din Cracovia, Sanudo scria armatanu va putea trece prin Moldova, deoarece se opunea la aceasta, domnul

din nou discutie problema stäpanirii asupra a ceea ce apare cunumele de Podolia, dar de fapt este vorba de Pocutia47.

realitate, Albert nu avea nici o porneascd la impotrivaturcilor, ci dimpotrivd. El era preocupat de lituano-moscovit de reluareaatacurilor tätärqti48, din care a adoptat o atitudine tot mai neuträ de turci.Pentru a ascunde motivele acestei atitudini, Albert nu a ezitat sä la cuno§tintavenetienilor cel Mare nu va permite trecerea armatei sale prin Moldova, ceea

va impiedica sä-§i transforme gandul Era o afirmatie nedreaptäruvoitoare, care sä eroare. nu putea acceptatrecerea prin teritoriul sale a unei armate care ar provocat numai daunestriaciuni care 1497 manifestase intentia de alunga din domnie, dar regelepolon avea alte variante de a-i ataca pe turci, care ocoleau Moldova. Adevärul este

el nu dorea sä acest lucru de aceea, trimis la Constantinopol peNicolae Lanckoronski, sol care, la 19 1501, a obtinut partea sultanului Baiazid

"Venuto do oratori e nontji di Stefano Carabodam, non perhô homeni da conto,acompagnati da 4 patricij eri fonno mandati a visitar; et erano mal vestiti; steteno im piedi, eper interpetre Presentano una letera di credenza, con la mansioni: Illustrissimo principi,domino Augustino Barbadico, duci amico nostro carissimo dataex arce nostra, la domenega drio la festa di la Nostra Dona. Et comenza Stephanus, Deigratia haeres dominusque terrae vayvoda. Scrive mandar questi do, Raynaldo et Antonio, et pregase li mandi uno medico, dotor, sapi di doie. Poi lhoro disseno, suo signor vlacho, haviacerte doie a le volte, perhö vol uno medico, e vol dar danari. comprar certi panni d'oro, etuno qui fermo, l'altro va a Roma. Poi disse, suo signor esser gaiardo, e sarä contra turchi, sila Signoria si col re di Hongaria. principe lu usó bone parole; sono alozati a l'hosteriadi San Zorzi". (Thidem, col. 1467-1468).

scrive tituber el turcho, si el re di Hongaria, Valachia, Boemia, Polana eRossia rompesseno col. 1502).

"...Nara la potentia di valachi, qualli farano 30 milia col. 1537).si dicea l'ongaro haver preso Asprocastro, e haver Chiedi". (Thidem, col.

1542)."...et il re di Polana ben disposto a la impresa, amico di la Signoria nostra... Et ditto

se per tre vie danno a'turchi, ma lontano: una, per uno diserto va a Caffa, l'altro per livalachi, e quel Stefano Carabodam, qual non exercito grande nel suo paexe; et dito Stefanovoleva do ditto re uno paexe diserto, nominato la Podolia, crede il re li consentirr. (Thidem, col.1550).

48 V. Maku§ev, Monumenta historica slavorum meridionalium vicinorumque populorume tabulariis et bibliothecis italicis deprompta, tomus I, Varsaviae, 1874, p. 315.

www.digibuc.ro

Mare I Diarii lui Marino Sanudo 147

al II-lea confirmarea cu de ce loan Albert i-a mintit venetienicum minciunile sale au ajuns cronica lui Sanudo. ceea ce priveste Pocutia,tratatul moldo-polon din 12 iulie 14995°, prevedea ca acestä problemä sä rezolvatä pecalea tratativelor, dar la moartea lui loan Albert, survenitä la 17 iunie 1501, ele nici

ciuda acestei dezinformäri, diplomatia nu s-a läsat decât partialindusä eroare, solii trimisi la impäratul Maximilian I asigurându-1 pe acesta laofensiva teresträ antiotomand vor participa polonii moldovenii, informatiaconsemnatd de Sanudo51. Ei i-au prezentat impäratului planul traditional de luptäimpotriva turcilor, care urmärea pe acestia ca cleste, ocomponentd cu participarea Suveranului Pontif, a Frantei a Spaniei, unaterestrd, cu participarea Ungariei, Poloniei Moldovei. Dar, ca de atâtea alte oritrecut, planul nu s-a putut pune, nici de aceastä aplicare.

Fapt sigur este aceeasi martie a anului 1501, Marino Sanudo scriacronica sa, pe baza unei scrisori din 29 decembrie 1500, trimisä de rectorii din Malvasia,Giacomo di Renier Alvise Barbarigo, se aflase despre Mare taiasenasul scosese ochii solului otoman care venise tributul trimisese pevornicul Boldur atace Chilia Cetatea sä le incendieze imprjurimile52.

Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, tomus XIX,Cracoviae, 1927,

Bogdan, Documentele lui Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, pp. 417-435;Corneliu Cojocaru, "Terra Sepenicensis" nordic al Moldovei, AIIX, tom XXXII,1995, pp. 347-348.

"Il papa ben disposto, fa armata, e ajuto al re di Hongaria; christianissimo re diFranza, col legato nostro, fa armata; serenissimi reali di Spagna, etiam; et per terra il re diHongaria farà, il re di Polana alachi". (M. Sanuto, op. cit., III, col. 1589-1590).

52 "Da Napoli di Romania, di sier Jacomo di Renier e sier Alvise Barbarigo, rectori, di29 decembrio...

Copia di una lettera, tradutta di turchesco in latin, per la conta come signorturcho rechiedeva certo carazo da un signor confederado re di qualle nonli ha volesto mandar ditto carazo, ma ha fato cavar e tagiar el naso a ditto messo.

Voi, Murataga (Amurat aga), tu a mandado una letera a la mia Porta, come il miocomesso, che ho mandado li per scuoder el charazo de ducati 500 et el signor carabogdam,optinudo Modon, et tagliado el naso et etiam como ochij; et per che rason non haveti mandadoquel homo, che haveti fato lu ochij insieme con la letera, ch'e de quel carazo chedomandava? Domando, se tu ha sentido carabogdar, se l' vero che'l dissedi aspetar do etmezo, per dito carazo. Et si vero che havea ditto parole, te mando questa presente letera,che debiate mandarla al ditto carabogdam a lezerla. Et etiam per veder li mei comandamenti.

A la de Bogdan saluteCum sit, come havemo saputo, che el nostro homo, che havemo per scuoder el charazo,

quello haveti pigliato et tagliato el naso et etiam chavado lu ochij, et in effecto causa el vorave asaper, quomodo vala im pace o im guerra, perch sempre, presente, avanti che fusse compitermine, tu mandavi ditto et mi havemo mandato el nostro comesso per scuoder el tuorditto et voi, haveti fato el naso et etiam ochij. Ma quello che tu vadicerchando, presto tu trovarà, a Deo dante, perch nui havevamo fade pura a noi, e che nonsperavimo de a questo modo. Ma poi che haveti fato cussi, aspetene, che presto vedereti.

E ti, Maradaga, ogni modo de darme information e noticia de questa cason,donde nassete tal malle, o da Asprocastro o da Chicly; se per caso ha mandato ho o ver

www.digibuc.ro

148 Eugen Denize

Actiunea avusese probabil, 9 august 1500, atunci turcii au cuceritModonul, eveniment amintit scrisoare. Era sfidarea supremä ce putea adresatä dedomnul Moldovei sultaului acesta a exact gestul, dar nu a putut reactionacum ar fi datoritä faptului era prins impotriva Venetiei. Mai trebuiementionat faptul scrisoarea celor doi rectori continea o traducere din limba a

adresate de Baiazid al II-lea unuia dintre demnitarii pe numeMurad Aga, lui stefan Mare este singurul izvor narativ care ni s-a

aceste evenimente.Revenind la evenimentele anului 1501, Sanudo mai aminte§te o de

Mare, dreptul lunii septembrie, dar referire la o scrisoare din luna iuniecare se spunea la sosise un sol al domnului Moldovei, de altii ai

regelui napolitan, polon ai cavalerilor ioaniti din insula Rodos53. situatia careStefan Mare seama ajutoare din partea puterilor mai ales dinpartea Ungariei, Venetiei i a Suveranului Pontif, nu va primi prea nu estemirare a devenit mult mai circumspect, a evitat sä se angajeze noi ciocniri militare

turcii a trimis chiar un sol la pentru a vedea care este atmosfera din capitalaImperiului otoman privinta sa.

La anului 1502, situatia nu suferise$tefan Mare era totu§i pregAtiti pentru o eventual% turcii,

cum rezultä din raportul ambasadorului venetian de la Buda, Zacharia Contarini54.timp, el a o la Venetia pentru a cere un medic i, probabil,

pentru a afla stadiul pregdtirilor militare intentiile pe care le avea Republica, solieconsemnatä i cronica lui Sanudo. a intra amänunte, acesta spre sfaritullunii martie 1502, la venise un sol al lul stefan Mare, care a fost primit deSenat de doge i i s-a titlul de cavaler aurat55, probabil semn de pretuirepentru eforturile antiotomane ale domnitorului

continuare, dreptul 1502, Sanudo pentru lunaseptembrie, regele Ungariei primise de la Mare prin care erainformat sultanul indreaptä principalele forte militare impotriva noului alPersiei56. Apoi, pentru luna octombrie, arata a trimis un corp de oaste de 7000

che fusse tolto qulcossa o homeni, o animali, a ver che hanno fato altro algum, dannea saper. E, domandado vuj, carabogdan, pe che cason tu ha mandato el vayvoda a corer adAsprocastro o ver Chely a far tal danno a quelli lochi; et etiam haveti buta frese brusade, per brusarI diti et credo che, le frese, tu vol brusar li ditti castelli, o li tui fuogi; ma a Deodante, presto te i tui, o corarie, e li tui trati de con fuogi. E che Idio il veda a cadaun,perch che presto lo trova". col. 1627-1628).

dice, visto a la Porta del signor turco l'ambasador dil re e quello diValachia e di Rodi e di (Ibidem, tomo IV, Venezia, 1880, col. 105).

Hurmuzaki, Documente, VIII, pp. 33-34."Item, in questi zorni, hassendo venuto a Venecia uno orator de l'olacho, Stefano

Carabodan, fo in coleia, per il principe, fato cavalier et vestito d'oro". (M. Sanuto, op. cit., IV, col.248).

56 "Per letere di Hongaria, di sier Zustignan, el cavalier, e sier Zuan Badoer,dotor, date a Buda, a di 9. Scriveno, il re aver letere di Valachia, come el turcho mandava el suoexercito, per via de la Rouda, contra il signor Soffl, el qual, a caso, descendendo de Tauris, vene ala via de Trabesonda, e intrato nel paexe di l'otoman". col. 320).

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare I Diarii lui Marino Sanudo 149

de oameni, care lupte de comitele de Timisoara, Jósza Somi, cadrulofensivei lansatä de acesta la sud de zona Serbiei57.

Dar Sanudo nu nimic, dreptul acestui an, despre plecareamedicului Matteo Muriano Moldova, datoratd, probabil, ordinului dogelui LeonardoLoredano58. Abia ce prezintä solia lui Dimitrie Purcivi, dreptul lunii februarie1503, Sanudo se opreste asupra rapoartelor trimise de Matteo Muriano din Moldova, la 7decembrie 1502 5 ianuarie 1503, rapoarte pe care le transcrie intregime.

cea priveste pe Dimitrie Purcivi, acesta a fost trimis de laVenetia luna decembrie 1502. El a ajuns aici februarie 1503, cu o scrisoare adreatädogelui Loredano prin care acesta era rugat achizitionarea unormedicamente recomandate de medicul Muriano. Dupä ce prezintä scrisoarea luicel Mare59, Sanudo transcrie primul raport al lui Muriano, dreptul lunii februarie

dreptul lunii martie pe cel de-al doilea61. Informatiile cuprinse acesterapoarte, referitoare la situatia domnului a urmasului la potentialul economicmilitar al la relatiile Moldovei cu puterile vecine, la situatia raporturilor de puteredin la dintre Imperiul otoman, remarcabile prin exactitateanu mai aveau o practia pentru deoarece aceasta, tocmai acea

pacea Imperiul otoman.dreptul anului 1503, lunile ianuarie martie, Sanudo

de mediere ale lui Vladislav al II-lea al Ungariei conflictul dintrenoul rege al Poloniei, Alexandru, pentru Pocutia62, precum tratatul de pace deacesta cu sultanul Baiazid al la 22 februarie, tratat care includea pe domnitoriiMoldovei Românesti63. Ceva mai departe, la 9 octombrie, Sanudo consemneaza

di novo, il magnifico Josa con 7000 cavali tra Danubio, et il con 7persone". col. 333).

Despre Matteo Muriano misiunea sa a se vedea Nicolae lorga, Brevestoria dei Rumeni, Bucuresti, 1911, pp. 70-72; idem, Istoria prin vol.Bucuresti, 1928, pp. 73-74; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Rumania,Bucuresti, 1916, p. 32 urm.; Claudio Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura

italiana del cinquecento, BSHAR, XVI, 1929, pp. 6-7; George NicolaeStoicescu, Tárile Italia la 1600, Bucuresti, 1972, pp. 94-95; Eugen Denize,

politice (1441-1541). De la lancu de Hunedoara la Petru Raref,Bucuresti, 1995, p. 163.

Scrsoarea lui apare la Sanudo IV al cronicii sale, col. 734-735, dara publicatä Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 35 de I. Bogdan, op. cit., II, pp.

465-466, nu mai considerdm redarea ei aici.M. Sanuto, op. cit., IV, 735-737. Scrisoarea a mai Hurmuzaki,

Documente, VIII, pp. 36-37 traducere româneascd desprevol. Bucuresti, 1968, pp. 148-150.

61 M. Sanuto, op. cit., , col. 804-806 traducerea Calätori..., I, pp.151-154.

"Di Hongaria, a di primo, zonze li do oratori ducha Stefano, valacho, venutiper adatar deferentie col re di Polana". (M. Sanuto, op. cit., IV, col. 629). "...Di

ritornato uno orator re di Hongaria, stato dal ducha Stefano, valacho, peracordo re di Polonia". (Ibidem, col. 830).

63 sicuti praemissum est, regna nostra regnis praefatis, videlicetMoldaviae et partes transalpina.s, cum vayvodis ipsorum, haeresque et desuccesores eorumdem,

www.digibuc.ro

150 Eugen Denize

o o scrisoare a lui Mare, din data de 9 august, prin care seaducea la cunostinta dogelui moartea medicului Muriano i se solicita permisiunea de aangaja un alt doctor". Pentru luna decembrie, Sanudo mentioneazd tributul pe careMoldova Tara Româneasca pläteascd Portii otomane, prima, 4000 deducati, cea de-a doua, 8000 de ducati65, la 2 ianuarie 1504 scrie despre osolie a lui condusa de postelnicul Teodor având scrisori de recomandare dinpartea lui Vladislav al II-lea", venitä pentru un nou medic venetian, pe va gäsipersoana lui Geronimo di Cesena67. Tot ianuarie 1504, cronicarul venetianPocutia fusese cuceritä de la Buda sosise deja un sol acestuia erauasteptati soli ai regelui polon68, amândoua apelând la medierea Ungariei.

Ultimele informatii din cronica lui Marino Sanudo referitoare laMare pot intâlnite dreptul lunilor iunie august 1504. iunie, Sanudo, pe bazainformatiilor provenite scrisoare a medicului Leonardo di Massari, dinBuda la 30 martie, consemna teama transilvdnenilor datoritä bolii lui stefancel Mare, a moarte ar deschis drumul armatelor otomane69. august, tot pe bazaunei scrisori a lui Leonardo di Massari, din Buda la 26 iulie, el descriaevenimentele din ultimele zile de viatä ale lui felul care acesta impus peBogdan al pe tron pregatirile militare ale lui Vladislav al II-lea aveauca scop, printre altele, sprijine pe noul domnitor impotriva unui pretendent aflat la

pe care turcii arIn ansamblu, din toate cele spuse aici, putem constata faptul

Mare Moldova, a ocupa un de prim plan cronica lui Marino Sanudo, nu suntneglijati deloc, ci dimpotrivd. Ultimii opt ani de domniei ai lui sunt urmariti

penas nos aparte includantur et inclusi sint, et habeantur, et quod alia servitia sive census etsolictiones ab eis non exigantur et nisi quae prius fecerunt...". 883).

"Di Stefano vayvoda. Fo leto una lettera latina; ma gran barbarie. Per la advisava,che altre l'anno soi nontj qui a tuor uno phisico per la sua egritudine: qualvenuto, maestro Matio Moriani, al qual dete ducati 400, et zunto de li si et morto, adeomai li dete alcun remedio in medicina. Pertanto prega la Sigoria fazi recuperar ditti danari, poimandarli uno altro medico, che lui tutto etc. Et la letera di tal titolo: dentro Stephanus,Dei gratia, haeres dominusque terrae, vayvoda, amice dilecto.

Data in oppido nostro Temes, nono chalendas augusti 1503.A tergo . 1llustrissimo principi et domino, domino Leonardo Lauredano duci, amico

nobis dilecto. Et in Colegio fu concluso: si vol miedegi mandi a tuor lui". tomo V,Venezia, 1881, col. 150).

"...da Stefano vayvoda de Moldavia ducati 4 milia; da Rado transalpin dicto Calciero,ducati 8 milia, quale vien ogni anno ad bassar la mano al Signor, e se ne ritorna vestito da suaexcellentia". (Ibidem, col. 464).

Ibidem, col. 473, 577, 573-582, 639.67 "A dl 2 zener. Veneno l'orator ducha Zuan Corvino con l'orator dil vayvoda di

Moldavia, per causa dil medico. Et per siano restati di tuor domino Hieronimo di Cesena, elColegio di medici lo ha ricordato, zovane. E cussi si col. 639).

68 "Di Zuan Badoer, Buda, 7 zener...Or. venuto uno orator di Stefano valacho; siaspeta di vieneno per li lochi tolti a'poloni per ditto valacho". (Ibidem, col. 741).

e poi non suficienti a resister soli, et etiam perch Stefano vayvoda,vechio, se occoresse la so morte, che turchi non pigliano quello (Ibidem, tomo VI,Venezia, 1881, col. 36).

Ibidem, col. 49-51. se vedea Hurmuzaki, Documente, VIII, 40-41.

www.digibuc.ro

cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 151

cu atentie de cronicarul venetian, preocupat mai ales de capacitatea acestuia de sfidape sultan, de a intra turcii de a atrage, pe cale, o parte importanta afortelor armate pe alte pe pe care luptau venetienii. Interesantepentru Sanudo sunt relatiile directe ale lui cetatea lagunelor, relatiile salealte care puteau participe la o coalitie antiotomana, precum Ungaria, PoloniaLituania, dar personalitatea sa, obiectiv de multe ori, chiar admirativ. Elnu este ca principalul element de dintre Venetia proiectele coalitieimoldo-jagiellone antiotomane, dar este considerat de cronicar ca un factor foarteimportant al acestor al luptei antiotomane. Era normal se asa,deoarece, de Venetia de Ungaria, a fost singurul care a ridicat, cu destul succes,armele impotriva puterii otomane. acest Sanudo, care avea intersul elaboreze o

nu o ne ultima parte a domniei lui Marede o echilibrata neezitand meritele mareluinostru domnitor.

STEPHEN THE GREAT'S IMAGE IN MARINO SANUDO'S DIARII

Abstract

The most important Venetian source from the end of the century and thedecades of the next one, also known under the name of I Diarii and covering the

events that took place between 1496 and 1533, was written by Marino Sanudo, and itconfers a great importance to the last eight years of Stephen the Great's reign. ForSanudo, as exponent of the Venetian interests, Stephen the Great's position towards theTurks was also interesting just like his capacity of facing these ones, relieving thus themilitary and political situation of the town of lagoons confronted with the Ottomanexpansionism. Also interesting the chronicle are Stephen the Great's direct relationsboth with the Venetians, as well as with the other states that could theorically take part inan anti-Ottoman coalition: Hungary, Poland and Lithuania. Sanudo's correct andbalanced presentation of Stephan the Great and his actions, is based on Venetian sourcesof foremost importance, our voivode's personality being depicted objectively andsometimes with admiration. The chronicle of Sanudo made a further contribution to abetter knowledge of Stephen the Great's reign in the town of Saint Mark, the Venetiansprobably being the best informed Westerners of our great voivode's deeds.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

iNTELESUL POLITIC AL "MINUNII"

SFÂNTULUI NICODIM DE LA TISMANA

VIRGIL CIOCILTAN

incremenit traditia bisericeascd sau de inspiratie bisericeascd, chipul sfântuluiNicodim a sträbätut nealterat veacurile, Inconjurat astäzi de aceeasi veneratie deneclintit.

dintâi istoric, care a avut curiozitatea vada ce se ascunde in spateleimaginii hieratice, a fost B. P. Cu toate a näzuit sä o istorie

a românilor s-a detasat in consecintä net de canonul hagiografic "crede nucerceta", cuviosului datä la la secolului XIX "mai avea ceva dinaureola de romantice, acord cu gustul epocii care a marele savant.

Va mai trece aproape un veac când E. a analizat cu rigoareIntr-adevär biografia intemeietorului Voditei Tismanei. studiu capitalpentru vietii faptelor staretului, istoricul român a scos la unpersonaj-cheie de interes strategic covârsitor: regiunea controlatd de cetateaSeverinului. aceastä tumultoasä, viu disputatä intersectie, s-au cooperándsau Infruntându-se mai multe "limbi" (români, unguri, sârbi, bulgari, turci) confesiuni(ortodoxd, catolica, islamicd), a ctitorit cuviosul cele mänästiri a säläsluitultimele trei decenii ale veacului XIV la inceputul celui urmätor. Concluzia aexegezei Intreprinse de E. Nicodim, departe de petrecutviata doar posturi de lume, a fost un pivot activ al rezistenteiortodoxe din spatiul carpato-balcanic impotriva prozelitismului catolic al regatuluiungar expansiune3.

Examinarea traditiei monastice privitoare la Nicodim cu scopul de a degajamiezul ei istoric a constituit primul pas demersului de E. Läzdrescucu eruditie, inteligentä exemplare4. Povestirile despre sfânt - transmise,pare-se, multä vreme doar oral - au fost consemnate patru izvoare, redactate epocidiferite, de persoane diferite ca provenientä nivel de pregdtire intelectuald.

B. P. Hasdeu, criticä a romänilor, editie i studiu introductiv de G.Brâncus, Bucuresti 1984, p. 179-182, 191-199.

2 Caracterizarea apartine lui E. Nicodim de la Tismana culturaveche la 1385), RSL, 11, 1965, Istorie, 237.

p. 253-278.Ibidem, p. 238-253.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 153-168

www.digibuc.ro

154 Virgil Ciociltan

Seria este deschisä de arhidiaconul arab Paul de Alep, care, lunga cäldtorieIntreprinsä la mijlocul secolului XVII ca al patriarhului Antiohiei, Macarie, aajuns la Tismana. Valoarea sale nu numai faptul este sursanarativä cea mai apropiatd timp de perioada care a träit sfäntul, sunt despdrtite

250 de ani5, ci, mai cu seamä, "ignoranta" sa: necunoscator al oamenilor allocurilor, el nu a putut sä adauge de la sine nici un element distorsionant a inregistrat,a§adar, tale quale relatdrile cAlugärilor.

Mai aparte este a doua sursä ordine cronologicd, anume o deargint pästratä la Tismana, menitä sä un deget al fondatorului. Executatä deme§teri sârbi din Chiprovat, ea a fost anul 1670 de Nicodim, ierodiaconulmentionatei mänästiri de Petronie, egumenul aceluia§i ei caizvor istoric stä cele gravuri care prezintä scene din viata cuviosului cu legende

limbaa consemnare a faptelor sale, ea, a fost tipäritä 1767 la

Râmnic ca cadrul slujbei pentru comemorat7. Textul ei a fostincorporat cu omisiuni nesemnificative masa de interpoldri glose a biografieicuviosului Nicodim, intocmitä de ieromonahul duhovnicul Tismanei, in18398. categoriile de izvoare folosite: "hrisoavele mänäsirii",privilegiile acordate Voditei Tismanei de domnii munteni de regele UngarieiSigismund de Luxemburg, "alte hrisoave", precum traditii orale, nu numai dinmediul cälugäresc, ci laic9. Valoarea de izvor a acestei opere, compusä dintr-unamestec deconcertant de informatii sigure, sau de-a dreptul gre§ite,interpretate când cu realism, când fantezist, se aflä multimea compulsate deierodiacon, care alcdtuiesc un material documentar indispensabil pentru reconstituireavietii Nicodimi°.

Trecând prin sitä deasä aceste patru izvoare de provenientämänästireascd, comparându-le apoi cu alte surse referitoare la Nicodim, E.Läzärescu a separat convingdtor grâul de el a degajat astfel din magmaa izvoarelor câteva episoade distincte, de istoricitate

Pentru a da acestor elemente disparate pentru a le aceeasuitä cercetätorul cuviosului le-a integrat, cum se exprimä,

Vezi acest sens ibidem, p. 238.6 Ibidem.

a prea-cuviosului nostru Nicodim cel dinLavra a Tismanei: Acum zilele luminatului preadomn Io Alexandru Ghica vvd blgoslovenia cu sale

de Dumnezeu Kir episcopul Episcopie a laanul de la Hs 1767. S-au de popa Constantin textul pomenirii a fostrepublicat ca anexä E. Läzdrescu, op. p. 278-279.

8 preacuviosului nostru Nicodim arhimandritul dinmonastire Tismana. Lucratá de ieromonahul duhovnicul din Tismana, 1839,cea 1763 de episcopul Ramnicului, Kir Partenie un manuscris vechi, iar acumin zilele Carol I, regele i Elisaveta regina s-a s-a cucheltuiala sa de smeritul episcop al Ramnicului, Noul Severin, Bobulescu, Bucuresti 1883;citat continuare $tefan,

Ibidem 14-15; vezi exegeza acestui izvor la E. Lazarescu, op. cit., p. 239 urm.acest sens E. Läzrescu, op. cit., p. 241.

www.digibuc.ro

politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 155

vremii". Recurgand la dealtminteri, E.a schitat din urmatoarele momente viata a sfantului.

probabil din tata grec, originar din Castoria, mamacuviosul Nicodim facut ucenicia la muntele Athos. Nu se nici nici ce

a venit nord-vestul Peninsulei Balcanice a intrat gratiile suveranilorSerbiei ai Potrivit viziunii istoricului cea cu

exceptionala, din care a aura de a Nicodim,astazi nepieritoare, a fost "minunea" trecerii prin foc corporala,constrans de regele Ungariei, Ludovic de Anjou, la Vidin anul .

Nu mai putin grea de consecinte pe multiple planuri a fosturmatoarea actiune a sfantului Nicodim: intemeierea Voditei intervalul 1370-1372,cea ctitorie pe teritoriul cu sustinerea materiala avoievodului Vladislav-Vlaicu a craiului care au Inzestrat-o cu surse de venitgeneroase Tara respectiv Serbia. E. a dedus semnificatia

a acestei initiative din contextul cuceririi ungure§ti a Vidinului 1365,cu o actiune de convertire la catolicism a localnicilor, al compromisuluiconsecutiv realizat de amintitul domn de Ludovic de Anjou. Pozitia aVoditei, anume la apus de cetatea Severinului, imediata vecinatate a punctului de

a frontierelor a Ungariei a Serbiei, dar, mai ales, lasudic al culoarului Timi§-Cerna, viu disputata cale de acces a regatului maghiar spreteritoriul statului muntean spre Peninsula Balcanica, predestina altrost pe mantuirea sufletelor. Sensul Voditei a fost surprins incontestabilcorect de E. nu numai din situarea a ci din ei

contextul istoric: potrivit viziunii sale, prima a sfantului Nicodim a fost un"bastion" al contraofensivei ortodoxe impotriva expansionismului ungar, desfa§urat substindard catolic. E. a remarcat, de asemenea, ridicarea acestui de culta fost, de inflintarea la Severin a celei de a doua mitropolii aprincipala a voievodul Vladislav-Vlaicu pentru consolidarea ortodoxiei ipsofacto a statului muntean regiunea din extremitatea aprioritar de tendintele hegemonice ale regelui angevin'2.

Ceea ce s-ar cuveni poate subliniat mai pentru cursuluiulterior al evenimentelor este de§i a fost primul o creatie a domnuluidin Curtea de s-a aflat pe teritoriul sale, ea nu numai s-a bucurat dincapul locului de un grad sporit de autonomie, conferit de privilegiul voievodului-ctitor,dar a fost material spiritual din afara statului, fapt care a generat,dependente. Cel care a sustinut prin danii generoase de sate aflate dreapta

apoi fiintarea din fluviului a fost cneazul dela patriarhul bulgar din Nicodim a cenit primit doar sfaturiduhovnice§ti subtile, din partea capului bisericii ortodoxe, patriarhul Filotei, a obtinutmai mult: legitimitate autoritate sporite postul pe care ocupa la marginea lumiiortodoxe. Este vorba de ungerea cuviosului ca arhimandrit dreptul de a purta

foarte probabil vizitei la Constantinopol, 1375 ca membru

Ibidem, p. 262-264.12 Ibidem, p. 264-267.

www.digibuc.ro

156 Virgil CiocIltan

al delegatiei care a negociat cu succes celor bisericii3.din perspectivä integratoare, Vodita apare ca o Intreprindere a"schismaticilor" din spatiul carpato-balcanic. Ea a Indeplinit functia unei märci de

a "internationalei ortodoxe", destinatd sä stävileascd revärsarea puterii ungure§tisub Sud-Estul Europei. Cuviosul Nicodim a fost exponentul acesteimari realitäti conducdtorul ei din

Identificat cu misiunea sa, sfäntul nu a abandonat lupta pierderea Voditei,petrecutd mai târziu 1376, o cu instalarea unei garnizoane maghiare cetateaSeverinului. cu tagma monahiceasca pe care o la repliere, el agäsit oarecari la Tismana locul potrivit pentru a crea un substitut al Voditei,destinat aceea5i functie de antimaghiard anticatolicd.Contribuabili la ridicarea edificiului 1375 1378 la inzestrarea lui au fostvoievozii munteni Radu, Dan I,

Cel din urma eveniment de seama la care a participat Nicodim viziunea lui E.Lazarescu a fost recuperarea Voditei. Ea s-a petrecut intervalul 1382-1385 dininitiativa armatä a domnului Dan I, care, profitând de anarhia instalatd statul ungar

disparitia lui Ludovic de Anjou septembrie 1382, a reocupatSlabiciunea a regatului timpul domniei lui Sigismund de

Luxemburg, manifestatd prin presiunii Sud-Estul Europei, concomitentd cuaparitia contraponderii otomane sudul a contribuit decisiv, potrivit concluzieilui E. la incetarea activitätii politice a staretului mändstirilor VoditaTismana. pärerea sa, "de aici desfd§urarea vietii lui Nicodim

aici activitatea lui a avut, ciuda formei sale confesionale, uncaracter predominant politic autorului), de aici vietiisale pe la 1404-1405), pare a renunta la viata activä pe care o dusese atunci

a se complace pasivä retragere de lume, sau cel mult destul de modestäactivitate intr-adevär, 3 octombrie 1385 la data mentionatä maisus, asupra lui Nicodim nu avem deck o de el

printre clericii martori ai hrisovului dat, la 4 septembrie 1389, de care Mirceamänästirii Cozia. Putem distinge, viata activitatea lui Nicodim, fazedistincte (subl. autorului): prima, cea de care ne-am ocupat acum pe care am

sä o numim o a doua, de care ne vom ocupa de aici pecare am putea-o numi cea

Aceastä a fost atât de bine motivatd, a pärut vremeCercetärile intreprinse generatia urmätoare de istorici, de

Papacostea referitoare la manifestdrile externe ale regatului ungar secolele XIV XVau adus noi lumini cazul Nicodim, care permit intentarea recursului. Cu toate nua sä descurce ale dosarului, i-a dat conchizand

nici un echivoc: "Asertiuni incontrolabile realitatea dar care, laolaltd,au dat na$tere imaginii sau au conservat amintirea unui dialog intens regele catolic

Ibidem, p. 267-270.p. 267-275.

Ibidem, p. 276.16 Ibidem, p. 277-278; promisa parte a doua nu a mai fost publicatä.

www.digibuc.ro

politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 157

<Sigismund de Luxemburg>, fatá de credinta rásáriteaná, unul dintremai ai acesteia, cálugárul isihast Prin urmare,

pensionarea a staretului 1385, de E. este nejustificatá.Concluzia lui Papacostea nu este atât de examinarea propriu-zisá a

relatiilor lui Nicodim cu Sigismund - sumará partial -, cât de plasareadesigur potrivitd, contextul noii politici a regatului apostolic fatá de ortodocsi, initiatäde amintitul rege. "Dialogul intens", adicá raporturile de cooperare monarhulcatolic cAlugärul "schismatic", a fost doar un element serie fenomenalä,i-au apartinut, potrivit medievistului român, alte manifestári adresate ortodocsilor dininteriorul statului ungar din afara sa.

Primii benefkiari cunoscuti ai cursului politic schimbat au fost nobiliimaramureseni Drag din neamul lui Dragos, descalecátorul Moldovei, acálátorie la patriarhia din Constantinopol 1391 a avut cu asentimentul, nuchiar din initiativa lui Sigismund. Capul bisericii ortodoxe a inzestrat cu autoritatebisericeascd proprie mänástirea din Peri sub un egumen devenit exarh patriarhal'9. Unimplant asemänätor a luat cam aceeasi vreme Tara .

Generalizarea regionale. a devenit cel mai târziu 1401 fapt implinit, cândSigismund de Luxemburg a acceptat ca mitropolitul Tárii Românesti sá-sijurisdictia asupra locuitorilor de rit rdsäritean din Ungarie21.

Prin atitudinea sa favorabild, regele a sá capteze"schismaticiloe din afara statului Deosebit de instructivä acest sens - constatäcontinuare Papacostea - este declaratia publicá prin care Sigismund a dezväluit el

timpul tensionatelor cu regele Poloniei, Vladislav Iagiello, cumarele cneaz al Lituaniei, Vito desfäsurate la Luck 1429 chintesenta acesteipolitici, inregistratá cu efectele ei imediate de Jan Diugosz: "«$i nu e necesarsä se procedeze la asimilarea [confesionalá] a grecilor ortodocsilor], eimärturisesc aceeasi cu noi nu se deosebesc de noi prin bárbi sotii [alepreotilor]. Acest fapt nu trebuie considerat un defect, preotii räsdriteni semultumesc cu o vreme ce cei latini au câte zece mai multe». Aceste cuvinteau popoarele rutene care ritul le-a confirmat erorile dincare pricinä cau sfânt pe Sigismund, concluzia cä credinta esuperioará celei a latinilor: iar [numele lui] Sigismund era pe buzele tuturor rutenilor,deoarece acesta ritul grecilor e superior celui roman"22. moment

Papacostea, cruciata la Dunrea de Jos la secolului al XIV-lea,idem, Evul mediu romnesc. Realitáti politice spirituale, Bucuresti 2001, p. 69.

18 Vezi mai jos n. 34.19 Papacostea, Bizanful, p. 53, 64.20 Ibidem, p. 64-65.21 p. 67.

Jan Dlugosz, Historiae Polonicae libri XII, Opera omnia, t. XIII, ed. A.Przedziedzcki, Cracoviae 1877, p. 368: Nec reductioni Grecorum intendere expedit, cum unam

nobiscum barbis a nobis secreti Id illis vitionon est, una cum uxore Grecorum presbyteri contenti latini decem amplius tenent.Scandalisavit hic sermo Ruthenos populos viventes Grecorum, in suis erroribus,

quod regem Sigismundum sanctum vocabant, deducentem Grecorum essepraestantiorem quam Latinorum; in ore omnium ac sermone Ruthenorum, Sigismundus

www.digibuc.ro

158 Virgil Ciociltan

de recrudescentd a rivalitätii cu conducdtorii uniunii polono-lituaniene pentru teritoriilerutene Moldova, a cdror populatie era proportie ortodoxd, declaratiasuveranului nu a fost numai spectaculoasd, ci grea de consecinte: ea a contribuit1432 ca ferment decisiv la declan§area "rdscoalei ortodoxe" de secesiune, condusä decneazul lituanian Svidrigailo impotriva Poloniei.

Demn de este faptul Sigismund nu a rämas doar la niveluldeclaratiilor verbale, ci a garantat scris "schismaticilor" dreptul de exercitaconfesiunea. Un exemplu aceastä privintä constituie privilegiile acordate 1419

Agathon, succesorul sfântului Nicodim la conducerea mänästirilorTismana; ele stipuleazd echivoc dreptul ca "toti oamenii care aceasä-§i legea sä credinta iar sä ne slujeascd cu dreptate"23.

Aceste manifestdri au fost considerate Occident grave de lastandardele curente: timpul conciliului de la Konstanz (1414-1418), Sigismund, careorganizase, a fost blamat sever pentru däduse câteva biserici din Ungaria unui "grecschismatic"24.

Recunoa§terea validitätii credintei ortodoxe a mers cu efortulconsecvent de unire a bisericilor vederea refaceriiEuropei cadrul imperiului a relansdrii cruciadei, de astä impotriva turcilorotomani25. alte care pe Sigismund ca principal promotor alunirii, special cursul marilor concilii din prima a secolului XV, stä propriasa märturisire, se poate de concludentä pentru zelul unionist, la Buda1423 viitorului loan VIII Paleologul: sä faci unirea; de veirealiza acest lucru, tu vei reforma biserica aceasta, ai no§tri aumulte puncte preceptele, vreme ce reprezentantii bisericii räsdritene au o rânduialdmai vei face deci unirea, vei corecta pe ai no§tri». multe alte lucrurimi-a mai spus - relata basileul 1436 - despre noi, iar eu cunosc bine scopul cel bun alaceluia toate intentiile sale despre noi, desigur, se va produce unirea; altele,mi-a mai declarat va face succesor al propriei sale

Aceastä conduitä a lui Sigismund, devenitä cel mai târziu 1391 astatului ungar, nu a constituit doar o relaxare fatä de cea a precursorului Ludovic deAnjou - cum a presupus, altii, E. Läzärescu -, ci pur simplu solutie.vreme al doilea rege angevin pe tronul Ungariei se angajase efort deconvertire fortatä la catolicism a "schismatici" din interiorul regatului dinteritoriile proaspät cucerite, cazul Vidinului 1365-1366 exemplar aceastä din

Rex, summis laudibus efferentium, quod Grecorum ritum propensiorem ritum quamRornanorum indicasset; fragmentul latin traducerea lui româneasa la Papacostea, Bizanful,p. 63.

23 Documenta Romaniae Historica, D. I: 1222-1456,Bucuresti 1977 (citat continuare DRH, D, I), p. 210-212.

24 Maria Wakounig, Dalmatien und Friaul: die Auseinandersetzung zwischen Sigismundvon Luxemburg und der Republik Venedig um die im adriatischen Raum, Wien,1990, p. 61.

25 Vezi Papacostea, Bizanful, p. 62-63.26 Fragmentul apartine discursului rostit de bizantin mentionat favoarea

viitorului sinod (Sylvestros Syropoulos, Memorii, Fontes Historiae Dacoromanae, IV,1982, p. 369, 371).

www.digibuc.ro

politic al "minunii" de la Tismana 159

ginerele succesorul a adoptat o atitudine diametral fat delumea ortodoxd. Sprijinit pe aporturi documentare edificatoare pentru politicaconfesionald a lui Ludovic, oglinditd mai cu memoriul franciscanuluiBartolomeu de Alverna, consilierul numitului rege domeniu religios28, cea a luiSigismund, mai sus, Papacostea a redat sintetic aceastä opozitie princuvinte-cheie, curente epoca, care sintetizeazd obiectivele de protagoni§ti:reductio, "readucerea" ortodoc§ilor bisericii romane, respectiv,"unirea" pe picior de egalitate a celor biserici, ceea ce presupunearecunoa§terea prealabild a valabilitätii ritului rdsäritean de autoritätile ecleziastice

laice din Apus29.Din deosebire nu a fost remarcatd de istoricii care 1-au precedat

pe medievistul citat - fapt cu urmäri fatale pentru deslu§irea contextului substratuluipolitic al "minunii" sfantului Nicodim.

"Miracolul", pe care sursele nu poate a§adar, repartizatepoci distincte: cea a lui Ludovic de Anjou cea a lui Sigismund de Luxemburg - regicu care cuviosul a fost contemporan.

de a izvoarele, se cade amintitä o observatie cu caracter generala lui E. Läzärescu, referitoare nemijlocit la chestiunea in discutie: "De obicei, traditiileorale nu se pästreazd multä vreme neschimbate este de la sine ceea ce sepierde sau se mai lesne nu este fondul, mare, al acestora, ci amdnuntele caretreptat pierd precizia. primul aceste tind se «modernizeze», säse adapteze chipului de a vedea, de a de a se exprima al purtätorilortraditiei orale. de conservator am socoti mediul genere demare am considera veneratia augärilor de la Tismana pentru intemeietorultotu§i, cu greu s-ar putea crede acolo - prin exceptie - transmisiunea ar pästrat

exactitate ceea ce, peste tot alte pärti, s-a pierdut mai u§orIntr-adevdr, ceea ce a stäbätut veacurile de la Paul de Alep la

este miezul naratiunii despre "miracol": el a fost de sfäntulNicodim prezenta unui crai al Ungariei, care a validat-o.

de acest numitor comun apar divergentele ceea ce prive§teidentitatea monarhului, situarea in timp spatiu a episodului.

Cea care numele suveranului este inscriptia de sub unadintre scenele din viata sfantului Nicodim, incizate a doua a secolului XVIIpe racla de argint de la Tismana, care confine degetul ctitorului: Minunea

Nicodim, au trecut pren foc unui personaj incoronat,indicat ca kral31. Este vorba, desigur, de Matia Corvin a§adar, de o

27 E. op. cit., p. 259 urm., Maria Holban, Din cronica relatiilorungare secolelel XIII-XIV, Bucuresti, 1981, p. 168 urm.; M. Päcurariu, BisericiiOrtodoxe Sibiu, 1972, p. 50; Papacostea, intemeierea Româneyti a Moldovei

din Transilvania: un nou izvor, idem, Geneza statului evul mediu românesc. Studiicritice, Cluj-Napoca 1988, p. 87 urm.

Papacostea, p. 87 urm.29 Papacostea, Bizantul, p. 64.30 E. op. p. 245.

p. 238, n. 6.

www.digibuc.ro

160 Virgil Ciociltan

inadevertentä cronologica, regele nu putut asista pe staret la realizarea"minunii", deoarece s-a näscut ce a decedat.

Cea mai circumstantiatd relatare a evenimentului este datoratä luiIeromonahul prima a veacului XIX. El a cu talent epic evident opovestire sine, care facerea "minunii" la Tismanaprezenta lui Jicmond, Sigismund de Luxemburg. Potrivit acestei versiuni, regele avenit la trateze o incurabil, pentru staretul nu a putut dacurs invitatiei de a merge la sä tämäduiascd pacienta princiard atuncibolnav neputincios pentru Autorul a deconspirat cu o candoaredezarmantä argumentul acestei localizäri: precum a fdst adevaratä venirea in

a nwnitului Jicmond se din zicerea de maisus a perilipsului hrisovului s-a dat Tismana Actul la care facetrimitere este u§or de identificat datoritä traducerii facute de el "mai sus" lapaginile 51-52: este vorba de privilegiul acordat de Sigismund din Vodita mänästirii dinlocalitate suratei ei din Tismana 1419. surprinzdtoarea datare a hrisovului1520 s-a datorat chip evident unei de lectiune, schimb modificarea loculuide emitere a documentului prin substituirea Voditei cu Tismana a beneficiarelor,anume "mänästirile popii Agathon" cu secventa inexistentä "mänästirea popii Nicodim",este cu un comis de Ieromonahul pentru a fundamenta cu un

chipurile, autentic, veracitatea povestirilor despre Nicodim34.temeiul localizärii "minunii" la Tismana dispare, identitatea suveranului Ungarieidevine

inzestrat cu un orizont istoric incomparabil mai larg cu un aparat critic multmai pefectionat, E. Läzärescu a propus o solutie alternativd. La baza interpretärii sale austat informatii necunoscute lui leromonahul: pe de o parte, mentionarea

incontestabil Vidinu135, ca al producerii "miracolului" relatarea lui Paul deAlep, cea mai veche cea mai valoroasä sursä referitoare la "minunea" sfântuluiNicodim, iar pe de alta, cucerirea de Ludovic de Anjou 1365. Exegetulmodern al cuviosului a plasat episodul bulgäreasca proaspätde unguri, care se sälbatic sub conducerea ultimului rege angevinconverteasca pe "schsmatici" la catolicism cu ajutorul augärilor franciscani. Ordaliaorganizatä din initiativa lui Ludovic a fost interpretatä de E. ca a

dintre campionul regional al rezistentei anticatolice amintitul regecadrul "rdzboiului religios" purtat pentru promovarea intereselor Ungariei angevine

carpato-balcanice36. Constatând avem de a face cu o ordalie istoricula remarcat proba trecerii prin foc sau, mai exact, cum numeroase exemple,

32 Stefan, Viaw, p. 54-55.Ibidem, p. 55.DRH, D, I, p. 210-212; a sesiza aceastä inadvertenp, E. a respins tacit

cronologia localizarea propuse de ieromonahul Tismanei din secolul XIX, Limp ce AI.$tefulescu, Tismana, Târgu-Jiu, 1896, p. 21 urm., P. P. Panaitescu, Mircea cel

editie Ingrijitä, note, comentarii indice de Gheorghe Bucuresti, 2000, p. 182-183$. Papacostea, p. 69 au victimä trucului.

Vezi pe larg argumentele acestei la E. op. p. 260, n. 6, p.264-265.

p. 262-264.

www.digibuc.ro

intelesul politic al "minunii" Nicodim de la Tismana

printre ruguri aprinse, ce reducea considerabil de periculozitate, afost ca judiciara numai pentru transarea litigiilor interconfesionale37.

seama de Imprejurarile vremii" de prezenta intransigentului monarh "catolicapostolic", dupa cum a tinut sublinieze, E. a dedus arhimandritul "s-a

supus sub imperiul unei constrangeri de ordin moral, (mai probabil) al uneia manumilitari"38 a conchis: "Trebuie deci credem legenda trecerii lui Nicodim prin focne-a (alterata ca sens, ca exagerata, la fantezie, ca

amintirea unei probe judiciare «a focului», pe care intemeietorulTismanei n-a putut-o suferi la Vidin, numai vremea cetateaflandu-se sub maghiara, locuitorii ei erau supusi unei actiuni de catolicizarecu

Exegetul "miracolului" are, desigur, dreptate, pe nucleul initialal istorisirii au proliferat cu vremea detalii parazitare hiperbola,hagiografie, a tins denatureze esenta: botezul regelui, impresionat desfantului, este, de incontestabil un produs al folclorului domeniulcertitudinii rezultatul trecerii cu bine prin foc a lui Nicodim, amintit sottovoce de E. care - fapt de importantä pentru lämurirea problemeidiscutie - a fost omologat de suveranul "catolic apostolic". Stau

la dosar nu numai cuvintele, mai versatile prin felul de a ci omateriala, care sigur nu a fost se o de

de de rege sfantului la incheierea cu succes a "minunii"42. Prin acest gest,menit vorbele, monarhul catolic a dat un certificat de valabilitateconfesiunii ortodoxe ansamblul ei, "religie recepta".

Or, recunogterea ritului ar contravenit fundamental politiciipromovate de Ludovic de Anjou de "schismatici" de-a lungul sale vieti

Ibidem, p. 262-263.Ibidem, p. 263.

p. 264.Paul de Alep a potrivit traducerii engleze (The travels of Patriarch

of Antioch, written by his attendent Archdeacon Paul Alep in arabic, translated by F. C. Belfour,London, 1836, II, p. 352: "He... preached him the faith of Christ"), interpretate de op.cit., p. 251, ca "o convertire la crestinism" a craiului; versiuneadespre VI, Partea I: Paul de Alep, de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru;Partea II: Evlia Celebi, de Mustafa Ali Mehmet, Bucuresti, 1976, p. 197-198; citatcontinuare VI) nu permite asemenea concluzie: Nicodim s-a dus craiulUngariei a predicat credinta Hristos". Ieromonahul p. 60, afirmä doarregele a trecut la ortodoxie, prilej care ar fost botezat Matei.

Paul de Alep VI, p. 198: i-a dat o cadelnitä masiva deargint forma cettii de la Buda, turnurile sale, care ne-a fost aratata"; pasajul corespunzatoral traducerii engleze citate nota prececenta, p. 352, apare de "Buda",regatului, mai probabilul "Bodom", Vidin.

42 E. Lazarescu, op. p. 252 a contestat provenienta cadelnitei argumentulimaginea de pe acest de cult nu reprezintä "castelul din Bodom, tumurile ci o

de central"; a admis de la intemeietorul Tismanei a "binecunoscutultetravanghel eventual, crucea de plumb". La acest inventar se mai adauga sfita care Nicodim

trecut prin foc, mentionata catagrafia mänästirii Tismana din anul 1735VI, p. 198, n. 212).

www.digibuc.ro

162 Virgil Ciociltan

mai cu anii 1365-1366, când virulenta ei, exemplar tocmai laVidin, a atins cote extreme43.

Pe de categoric este, deci, respinsä, ca un corp "minunea"Nicodim de acest context, dominat de reductio Grecorum, care anihilareaconfesiunii ortodoxe, pe atât de imperios celdlalt, care cuvântul de ordine afost pe baza deplinei egalitäti a celor biserici despärtite secolul XI.

indiciu geografic, anume mentionarea Vidinului relatarea lui Paul deAlep ca de desfäsurare a ordaliei - precizare consideratd pe dreptate de E.

ca märturie istoria de nezdruncinat", functie de care a realizat scenariulintrevederii dintre Nicodim Ludovic de Anjou -, constituie pentru solutia alternativäelementul cardinal, jurul se contureazd conjunctura imediatd.

cum se al doilea rege al Ungariei care a vizitat tot o datäVidinul veacul XIV a fost Sigismund de Luxemburg la 1396, cetrecuse fruntea armatei cruciate pe la de Fier se sprebätälia cu oastea sultanului Baiazid, septembrie a aceluiasi an la Nicopol.Tarul bulgar Sratimir a deschis la 28 august portile orasului, musafirii aumäceldrit garnizoana turceasca alcatuitä din trei sute de ostasi. A fost prima biruintä acrucii asupra semilunei ea promitea un triumfal la Constantinopolizgonirea otomanilor din Europa, cum prevedea planul campaniei45.

acest moment s-a pus pentru Sigismund de Luxemburg cu acuitate ocare de multä vreme lucide Occidentului, formulatä

de strategul cruciadei târzii, venetianul Marino Sanudo, in prima asecolului al XIV: "Admitând am stäpâni in cea mai mare parte teritoriul imperiului<bizantin>, totusi nu am putea supune inima poporului de Biserica romand"46.Regele catolic al Ungariei a perfect nu poate cuceri pämântul "schismaticilor"

sä le cucereascd sufletele.Sigismund a pornit aceastä campanie spirituald cu un dublu handicap. Pe de o

parte, experienole exceptie traumatice ale locuitorilor Peninsulei Balcanice cucruciatii, incheiate cu aceeasi brutalitate intolerantä de precursorul Ludovic deAnjou, fAceau pe ortodocsi din capul locului deinitiativele apusenilor Räsdritul Europei. Pe de parte, noii stäpâni ai peninsulei,turcii otomani, desi de altä religie, acordaserd conform legii islamice dreptul de

exercita neingrädit cultul. Politica consecventä a de captare acrestinilor, cunoscutd din sub numele de istimalet, de

"atragere a cuiva de partea sa"47, nu a rämas când marele duce Luca Notara

Vezi mai sus n. 27; Ludovic a dat concomitent ordin ca preotiialungati cu familiile din regat (M. Pacurariu, op. cit., p. 519).

Vezi mai sus n. 35.Vezi mai jos n. 50.Sanudo Marino, Gesta Dei per Francos, ed. J. Bongars, II, Hanovra 1611, p.299: Et

ponamus quod haberemus terram Imperii pro magna parte, non haberemus cor populi adobedientiam Ecclesiae Romanae...

H. Inalcik, The Status of the Greek Orthodox Patriarch under the Ottomans, In"Turcica", 21-23, 1991, p. 407 urm.

www.digibuc.ro

intelesul politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 163

declara domnind in Constantinopol "turbanul turcesc tiarael nu comitea o extravaganta, ci exprima, desigur, un curent de opinie.Ostilitatea potentiala a celor ce urmau sa salvati din robia musulmana l-a

constrans pe Sigismund, conducatorul catolic al expeditiei, precizeze public pozitiade masa ortodoc§ilor, cu scopul evident de acceptat ca protector al vietii al

confesiunii bor. lul a facut contraoferta la politica de istimalet a sultanului Baiazidpe regele Ungariei, ca alte episoade din lunga sa deplin al

mijloacelor propagandistice. Pentru face cunoscuta atitudinea urbi et orbi, el a ales,cum nu se poate mai potrivit momentul, locul, partenerul modalitatea de

exprimare a mesajului.Vidinul era predestinat o manifestare exemplara nu

numai prin sa de cel eliberat de sub turci, ci pentru locuitoriiortodoc§i martirizati treizeci de ani in catolicismului de

soldatii laici ecleziastici ai lui Ludovic de Anjou: noul curs politic, care Sigismundse ca salvator al ritului ie§ea prin contrast mai puternic inacest pe fundalul amintirii vii a socrului marele prigonitor al"schismaticilor".

Omul ideal pentru a face credibil a difuza mesajul lui Sigismund a foststaretul Nicodim. Asocierea acestei personalitati de al prestigiu se datorachip tocmai rezistentei infailibile impotriva prozelitismului catolic,actiunii militare conduse de regele Ungariei un certificat de valabilitate extrem de pretios

mediile populare, care cuviosul era venerat ca de minuni temut pentrueficienta blestemelor49, la nivel politic superior, unde poliglot Indeplinisemisiuni interesul al Serbiei, al Bulgariei al Bizantului - toatescopul salvgardarii credintei ortodoxe. Edificatoare este sarcina demare rdspundere care i-a revenit ca al conducatorului armatei cruciate: acest rol,chiar a fost rezultatul unui aranjament bilateral Sigismund Nicodim, ci s-ainscris cadrul mai larg al tratatului ungaro-bizantin, iarna 1395-1396, careprevedea eliberarea popoarelor balcanice despresurarea Constantinopolului50. Este depresupus Mircea suveranul staretului aliatul lui Sigismund, a fost lacurent

Prin modul de valorificare a resurselor puse la dispozitie de hazard, anumeomul locul, regele a facut o dovada talentului de politic inspirat.Obi§nuit toate timpurile, discursul comandantului de la de menit

mobilizeze pe combatanti prin evocarea obiectivului - nobil just, - pentrucare a fost o proclamatie de alt tip, perfect circumstantelorscopului. Practicata Occident, ordalia a constituit lumeacosmopolita la Vidin 1396 un mijloc de comunicare optim, inteleasädeopotriva de cea a Intregului Apus" de poporenii Bisericiiortodoxe. Superioritatea ei asupra cuvintelor a stat nu numai calitate, ci

Ducas, Istoria turco-bizantina (1341-1462), editie critica de V. Grecu, Bucure§ti,1958, p. 328.

"Blestemul lui Nicodim" este pomenit hrisov al lui Mircea Batrân dinnoiembrie 1406 (Documenta Romaniae Historica, B, Tara I: 1247-1500, Bucure§ti,1966 (citat continuare DRH, B, I), p. 71.

Papacostea, Bizantul, p. 55.

www.digibuc.ro

164 Virgil Ciociltan

caracterul ei persuasiv egal: nici un discurs omenesc, oricât de iscusit, nu putearivaliza ca putere de convingere a credincio§ilor cu judecatä Omologând"minunea" sfântului Nicodim, Sigismund ii-a de fapt ca a luiDumnezeu, inatacabila ca atare, programul politic unionist, care punea semnul egalitätiiintre catolicism ortodoxie. Rezultatul deplin concordant al "miracolului" cu obiectivulmajor urmärit de suveranul Ungariei, ca alte amänunte ale episodului, preteazd,desigur, la speculatii - cred nevrednice -, anume nu cumva "minunea" a fost

coautori ai scenariului interpreti ai spectacolului politic regele i

staretul.Contractat cel mai târziu 1396, angajamentul cuviosului Nicodim caal proiectelor lui Sigismund de Luxemburg fata de lumea a fost ferm.

El a influentat profund destinul pdmântesc al sfäntului la moarte i chiar dincolo deea.

Departe de a se cantona doar activitati culturale, cum Inchipuit E.viata egumenului 1385, nici dezastrul de la Nicopol nu facut sä

renunte la plarnirile de izbävire a popoarelor ortodoxe din Balcani de sub jugul turcesc.Singura nädejde a ciuda din 1396, tot regele Ungariei, optimistulSigismund de Luxemburg, care a fixat revenirea pentru luna martie a anuluiurmätor51: dificultätile interne, provocate tocmai de militar suferit, nu vor

la deck 1406 atunci cu o suitä restrânsd, armatäcruciatä care nu se va mai niciodatd52.

acest context se un eveniment din biografia lui Nicodim, despre care adepus el märturie slavone§te: "Aceastä Evanghelie a popaNicodim Ungureasca anul al al prigonirii lui, de la inceputul lumiisocotindu-se adica 1404/05.

Pe cât de limpede este continutul sine al declaratiei, pe de enigmaticaeste cauza "izgonirii" autorului ei. se trec cu vederea unele explicatii totulimprobabilem, inceputul lämuririi cu ajutorul rationamentului istoric autentic apartine luiP. P. Panaitescu: "Un conflict cu Mircea pare evident, dar ce marele domncuprins de mânie s-a nevoit sa alunge peste granitä pe bâtrânul bisericesc nutim. Se va fi amestecat el cele politice, ca mai târziu Nifon sau Antim Ivireanu?"55.

La aceasta intrebare aproape retorica a crezut ca poate da un concretR. Creteanu. De ce Nicodim a cazut "dizgratia lui Mircea cel dupa revenireaacestuia pe tron primavara anului 1397" este clarificat de "interpretarea logica" aistoricului, pornind de la "trecutul militant de la sentimentele anticatoliceneindoielnice ale staretului mänästirii Tismana". a constatat astfel egumenul,

Ibidem, p. 56-57.52 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 184.

Ibidem, p. 368-371.Al. Stefulescu, op. cit., p. 57, n. 1, socoteste cä Nicodim s-a refugiat din cauza

"persecutiunii crestinilor de turci... biruinta de la Nicopole", vreme ce T. Simedrea,pe marginea unei MO, 13, 1961, p. 15-24, fortând sensul cuvintului

"prigonire", a vrut sä "o dupa isihie"; vezi critica acestor interpretäri la R.Creteanu, Personalitatea cuviosului Nicodim de la Tismana documentele vremii, MO, 28,1976, 11-12, p. 944-945.

P. P. Panaitescu, op. cit., p. 184.

www.digibuc.ro

intelesul politic al "minunii" sfäntului Nicodim de la Tismana 165

"minimalizând poate gravitatea pericolulului otoman", trebuie sä avut o atitudinefavorabild de I, candidatul Portii la domnia Românesti. Mai greu deckaceastä defectiune a decizia de expulzare faptul staretul devenise unobstacol politica a statului muntean: "Spre deosebire de Nicodim, rämasneclintit optica sa de-acum perimatd, domnul a intuit privinta raporturilornoastre cu ungurii, situatia se schimbase; desi vecindtatea cu regatul maghiarconstituia o amenintare pentru Tara Româneascd, aceastä amenintare nu mai aveacaracterul de pe care avusese vremea dinastiei angevine"56.

Aceastä deductie confine o contradictie flagrantä: ireductibilul adversar alcatolicismului gäsit timp de ani tocmai la inamicii de veche datä inregatul apostolic al Ungariei, nu - cum ar fost mai lesne de inchipuit - la turcii de peste

Aceastä interpretare, intemeiatä expressis verbis pe viziunea lui E.nu tine seama de noul context politic religios, care staretul s-a afirmat categoric capartizan al lui Sigismund de Luxemburg. Este de la sine asteptarea revenirii

pentru a elibera popoarele balcanice a singurului salvator credibil, egumenulVoditei al Tismanei a rämas ceea ce fusese la Vidin in 1396: agent de alsuveranului Ungariei lumea "schismaticilor". Prin colaborarea sa Sigismundfolosul general al ritului oriental, el pregätea - vrere sau vrere - sufletelecredinciosilor ortodocsi din circumscriptia sa ecleziastica, mult disputata adiacentäcetätii Severinului, pentru prezumtiva incorporare Ungaria catolicd, care s-aIntâmplat - e drept, la treisprezece ani disparitia staretului - Expulzarea

decisä de Mircea cel a fost, asadar, o dictatä de ratiunea de statpentru salvgardarea integritätii teritoriale a Tärii

Exilul Ungaria a coincis mod semnificativperioada de contractie de vremelnicd a puterii care asiguraseprotectia nepretuitului de la de Jos. Una dintre primele initiative externeale lui Sigismund depäsirea crizei interne a constat reorganizarea frontuluidundrean vederea luptei cu imperiul otoman, aflat dezagregare

56 R. Creteanu, op. cit., p. 943- 944.De altfel, R. Creteanu, ibidem, p. 945, urmându-1 pe R. Theodorescu, Balcani,

Occident la începuturile culturii medievale (sec. X-XIV), Bucuresti, 1974, p. 257,mod bizar prin "Tara Ungureascr, de Nicodim ca al exilului, "trebuie

Banatul de Severin" deci, cuviosul a vietuit perioada prigonirii la or,cetatea Severinului hinterlandul ei au redevenit Ungureascd" abia 1419 (vezi mai josn. 59).

Ibidem, p. 944, n. 87.Vezi Viorica Pervain, Lupta antiotomand a 1419-1420,

AIIAC, 19, 1976, p. 67-68.Sau chiar 1406, 1404/05 este anul copierii evangheliarului, care, cândva

noiembrie 1406, care Nicodim este atestat documentar la Tismana (DRH, B, I, p.70-71), s-a sa fortatä In sträinAtate.

61 Vezi J. Aschbach, Geschichte Kaiser I, p. 112-132, 162-234; G.Beckmann, Der Kampf Kaiser Sigmunds gegen die werdende Weltmacht der Osmanen 1392-1437,Gotha, 1902, p. 10; P. Panaitescu, op. cit., p. 368; E. Mályusz, Kaiser Sigismund in Ungarn1387-1437, Budapest, 1990, p. 59-68; J. K. Hoensch, Kaiser Sigismund: Herrscher an derSchwelle der Neuzeit 1368- 1437, 1996, p. 93-118.

www.digibuc.ro

166 Virgil Ciociltan

urma suferite la Ankara 1402. Tratativele purtate cetatea Severinului lalui noiembrie sau la Inceputul lui decembrie 1406 au constituit un succes

diplomatic incontestabil al regelui: Mircea care anii dificili ai luiSigismund se distanSase de aliatul din 1396 se apropiase de Ungariei62,

despotul stefan Lazarevici, care, mai gray, luptase ca al sultanuluiImpotriva cruciatilor la au acceptat sä antiotoman al subegida craiului de la Buda°. acest context a revenit Nicodim la ctitoriile lui nuoricum: mod cu totul semnificativ pentru a ajunulmorSii sale, tripartita gäsit o expresie diplomatica aparte, anume

vechilor privilegii ale celor pastorite de stares prin acte emise demuntean - mai de nevoie deck de voie - de despotul Serbiei".Serviciile fácute lui Sigismund de Luxemburg au fost de mari, au

cauzat egumenului neplaceri nu numai cursul ci i-au tulburat odihnaau ascuns sale apoi uitat de teama ca ungurii,

care venerau din cale nu le fure. Informatia, de Paul de Alep65,se intenSia de a prelungi postum, prin moaste actiunea sfantului ortodoxfolosul regelui catolic.

*

concluzie, participarea cuviosului Nicodim la viata politica ca agent capacient vremurilor schimbatoare este mai mai deck se admite

Ea se compune din capitole net distincte: arhimandritul de la Tismana afost, pe de o parte, cum magistral E. cea maipersonalitate ecleziastica din Sud-estul Europei, direct efortul de aexpansionismului maghiar catolic, efort depus stäruitor de Ludovic de Anjou,iar, pe de alta, partizanul de al lui Sigismund de Luxemburg, promotorul unirii

pe baza culte, care a pe singurul mantuitor posibilpopoarelor "schismatice" din Balcani, aflate captivitatea turcilor musulmani. OpSiunea

care nu a fost singulara, a constituit term-enul alternativ la preferinta exprimatade Luca Notara: cei doi poli, occidental oriental, va consuma nu numai

la ci lume astäzi interioara.Atitudinile sfântului Nicodim - o Impotriva Ungariei catolice,

aläturi de ea - sunt doar contradictorii: el a militat ambele situatii cuaceeasi fervoare pentru interesele superioare ale de rit

62 P. P. Panaitescu, op. p. 357-360.63 p. 368-371.

DRH, B, I, p. 67-71.VI, p. 200; pe nedrept de E. op. cit., p. 251.

www.digibuc.ro

politic al "minunii" sffintului Nicodim de la Tismana 167

DER POLITISCHE GEHALT IM "WUNDER" NICODIMS,

ABT DES TISMANA-KLOSTERS

Zusammenfassung

Der Mönch Nicodim (gest. 1406), der Gründer der ersten zwei Klöster in derWalachei, Vodita und Tismana, lebte jahrhundertelang im Bewusstsein seinerLandsleute ausschlialich als Heiliger, den die orthodoxe Kirche am 26. Dezember, seinTodestag, feiert. Erst 1965 enthüllte Emil in einer grundlegenden Studie daspolitische Wirken de hoch verehrten Geist lichen. Das an den Tag gebrachte Porträt zeigtden Abt als einen hartnäckigen Verteidiger der Ostkirche gegen die Bekehrungspolitik(reductio Grecorum), die der ungarische König Ludwig von Anjou (1342-1382) unterdem Banner des Katholizismus mit harter Hand in Mittel- und Südosteuropa durchführte.Die Beweisführung des Historikers ist überzeugend: Nicodim ist tatsächlich während derHerrschaft des letzten Angiovinen die Galionsfigur des "schismatischen" Widerstandesim strategisch überaus wichtigen Landstrich um die Festung Severin an der unterenDonau gewesen.

Das an sich korrekte Bild des antikatholisch stark engagierten Abtes ist abereinseitig und wiedergibt nur etwa die seiner politischen Tätigkeit. Emilhat nämlich nicht wahrgenommen, dass der unnachgiebige Gegner Ludwigs von Anjousich in einen Anhänger und Mitarbeiter seines Nachfolgers Sigismunds von Luxemburg(1386-1437) verwandelt hat. Der Forscher des rumänischen Mittelalters konnte einesolche radikale Umwandlung ahnen, weil die politischen Umstände, die sie bedingthaben, historiographisch nicht geklärt waren. Voraussetzung für einen gesamten Umrissder politischen Persönlichkeit de Abtes Nicodim bilden die nachträglich erschienenenBeitäge von Papacostea, die den scharfen Gegensatz zwischen der forciertenAssimilierungsbestrebungen Ludwigs und die unermüdlichen Versuche Sigismunds, dasVertrauen und den Beistand der Angehörigen der Ostkirche durch die Anerkennung desorthodoxen Glaubens als gleichwertig und somit gleichberechtigt mit dem katholischenzu gewinnen. Es war der erste Schritt auf dem Weg zur Wiedervereinigung derChristenheit, um deren Verwirklichung der letzte Luxemburger sich ständig bemüht hat.Damit eng verbunden ein weiteres Problem, dessen Lösung er ebenfalls alsLebensaufgabe betrachtete: die Vertreibung der Türken aus Europa, d. h. die Befreiungder Balkanvölker.

Zu Beginn des Kreuzzuges gegen die Osmanen, der mit der Niederlage vonNikopolis im Herbst 1396 enden sollte, war es für Sigismund, der Feldherr und derwichtigste Nutznießer des Unternehmens, unentbehrlich, sich als Retter der Orthodoxen,die unter der Herrschaft des muslimischen Sultans schmachteten, bekanntmachen. Die

www.digibuc.ro

168 Virgil Ciociltan

Art dieser Kundgebung ist sui generis. In der ersten befreiten Stadt, Widin an der Donau,veranstaltete er im Spätsommer 1396 in Zusammenarbeit mit dem Abt Nicodim ein

die vom orthodoxen Mönch erfolgreich bestandene Feuerprobe war dasdas der katholische König öffentlich beglaubigte. Dadurch setzte Sigismund

von Luxemburg sowohl die Kreuzritter aus dem Abend land als auch die zu befreienden"Schismatiker" auf der Balkanhalbinsel in Kenntnis, dass durch ein Gottesurteil dieHeiligkeit des Glaubens in der Ostkirche bestätigt ist.

www.digibuc.ro

GENEALOGIA CHRISTI. FORME DE REPREZENTARE A

CONCEPTULUI DE

VIOLETA BARBU

La cumpana anilor 1990, un vechi concept suferea o serioasä punere discutie:conceptul de reprezentare. articol-manifest, publicat revista Anna les, RogerChartier' propunea o Intoarcerea la sociologice ale termenului, cumacestea de Emile Durkheim i Marcel Mauss, cu unse conceptul de «reprezentare colectiva»2. viziunea celor doi aiScolii de sociologie, experienta religioasa este de «le rituel

la base de la plus inviduelle scria Mauss paginile dedicate functiei sociale asacrului3. mai departe acest lant de toate fenomenele socialesunt fenomene de colectiva"4, domeniul social unul al Scopulcercetarii unor astfel de fenomene, ce nu o cauzalitate sau estedegajeze variabilele functionale care permit definirea ca oconfiguratie a mecanismului studiat.

Contemporanii lui Durkheim Mauss - Lucien Febvre mai ales - abandonaseraconceptul de reprezentare" favoarea «mentalitatilor colective», de cercetarecare avea se ancoreze o parte a colii Noii istorii anii 1960-1970. Adeptul celmai consecvent al curentului mentalist, Jacques Le Goff define§te imaginarul, prefatala cartea Imaginariului medieval5, ca un produs «poetic» al mentalului colectiv,

de sfera mai a reprezentarilor, de cea a simbolicului, ca de ceaa ideologiei. Criteriul esential este natura obiectului investigatiei: imaginea, furnizata detext (operele literare) i de istoria artei. Punctul focal al diferentei de teoria reprezentariiar fi, lui Le Goff, natura plastica, neabstracta a acestui tip de reprezentare.De nu dificultäti demersul pune la contributie metodaiconologica a lui Erwin Panofsky6, binecunoscuta hermeneutica a celor trei nivele:preiconografic, iconografic i iconologic, raportata la structuri sociale producatoare desemne. Or, instrumentele lui Panofsky contestate de Jean Wirth celebrasa carte image médiévale. Naissance et développement7 , i de Michel Foucault,

Roger Chartier, Le monde comme representation, Annales ESC, 1989, 6, p. 1513-1514.2 Emile Durkheim, Les formes elémentaires de la vie religieuse, Paris, 1912.

Marcel Mauss, Les fonctions sociales du Oeuvres, Editions de Minuit,1968, p. 380-382.

Marcel Mauss, Mentalites et notions collectives, Oeuvres, II, Editions de Minuit,1968, p. 123-127.

Trad. rom. de Marina Radulescu, Bucuresti, 1991, p. 6-9.6 Meaning in the visual art, New York, 1955, Essai d'iconologie, tad. Paris, 1967.

Jean Wirth, L'image médievale. Naissance et développement - MeridiensKlincksieck, 1989, p. 14-23.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 170-192

www.digibuc.ro

170 Violeta Barbu

prin teoria sa pragmaticd asupra epistemei ca reprezentare8. Daca Wirth teoriaimaginii pe textele logicienilor medievali, valorizând deopotrivd mo5tenirea lui LudwigWitgenstein a fenomenologiei, Roger Chartier ayoi Alain Boureau se lavirtutile epistemologice ale termenului de reprezentare. Mode lul propus de Chartier

de Boureau este structurat el tot pe trei nivele: nivelulobiectelor (inclusiv imagini sau enunturi colective care pot proveni dinunor de cauzalitate independentd), nivelul de codificare al practi'cilor

prin care anumite grupuri sociale exprimä modul de a exista lume, oanumitä identitate nivelul ultim, de prin care producdtorii dereprezentäri (instante colective sau indivizi) institutii obiectivate, prin caremarcheazd vizibil perpetueazd timp Din ceea ce fusese noutateametodologicd de abordare a lui Marcel Mauss, Chartier a pdstrat doar capacitateaoperationald a clasifickii, ca ordonatoare a cercetdtorului

de premiza modul propriu al oamenilor de a clasifica lucrurile, imaginileconceptele genuri specii coincide cu modul care ei se societate.Existenta unor cadre sociale ale reprezentdrilor, furnizate de experienta de acolectivitätii (clanurile, triburile, clasele sociale,decuparea teritoriald a regiunilor, plasarea locurilor sacre etc.) a slujit, cu alte cuvinte, laformarea gândirii

Pentru cine este familiarizat cu pragmatica lingvisticd este mai u5or dedescoperit de incidentä al teoriei reprezentärii cu modelul competentelorinductive calificative utilizate pragmatica discursului metodele conexe alegramaticilor generative functionale abandonarea cotiturii lingvistice (thelinguistic turn), care a declan5at, prin structuralismul generic, o revolutiemetodologica câmpul sociale anii '70-'80 ai secolului trecut, este rândulunei alte etape a 5tiintelor limbajului dovedeasca virtutile epistemologiceantropologia istoricd. Perspective le deschise sunt promitätoare plan metodologic,chiar o se recunoa5te imposibilitatea istoricilor de a-5i creea, epocapostmodernd, propriile instrumente

coerenta acestui ultim model de ancheta noasträ a plecat de laurmätoarea interogatie: ce reprezentare figurativä a genealogiei a produs lumearomâneascd pe o lung cuprinsä 1500 termenii etapelor de

enuntate, care sunt «obiectele» care câmpul cercetärii, cum potclasificate, ce tip de practici le-au produs ce forme institutionale au fost eleobiectivate?

Ca restul spatiului european, imaginarul medieval românesc din MoldovaTara Româneascd, reprezentärilor genealogice, are ca suport arborele,

Les les choses, Gallimard, 1976.La compétence inductive in vol. Les formes de l'expérience, ed. de Bernard Lepetit,

Albin Michel, 1995, p. 23-38.R. Chartier, art. cit., p. 1514 - 1516.Emile Durhkeim M. Mauss, Essai sur quelques formes primitives de classifkation,

Année sociologique", 10, p. 306 sq.12 Cercetarea noastra nu a luat discutie reprezentdrile genealogice din tablourile

votive, ckora li s-au dedicat acum studii speciale.

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 171

mai secolul al XVII-lea diagrama, tablourile cercuri Nueste de o clasificare de la aceste delimitdri de ordin formal. Atunci

considerare criteriul continutului, situatia se pe suntemsä arborelele, ca reprezentare iconografica, serveste unei

multiple. Imaginea arborelui nu e numai o a inrudirii, a originii,apartenentei a legitimitätii, ci a generdrii spirituale (arborele care pe Isus

pe cei 12 apostoli) sau a a concordiei dintre cele Testamente, cel Vechicel Nou (arborele lui Eseu). La diagramele sau simplele tabele genealogice

servesc asa-numitor arbor juris, arborii juridici, cei care gradele de rudenieinterzise cazul care au circulat cuprinsul Nomocanoanelor, cum este de

fndreptarea Este vorba de arbori reprezentand genealogiiconstruite abstract pentru uzul exemplificarii articolelor canonice, dar care au instituitprimele reguli de reprezentare a rudeniei. Un exemplu extrem de interesant alunei vaste diagrame de tip istorico-genealogic este opera mitropolitului AntimIvireanul, Chipurile Vechiului Noului Testament, care exprima formanarativ-discursiva plastica, genealogia lui Cristos, reprezentata cu un secol

mai devreme sub forma arborescenta tema Arborelui lui Eseu. desingulara ar opera atribuita lui Antim nu e cu totul de reprezentarea temeiarborelui lui Eseu sculptura Deasupra icoanelordecorul sculptat al tamplelor ce ating epoca dimensiuni monumentale, Eseusustine suprapuse de icoane praznicare, ale apostolilor etc., Inväluitedecor luxuriant somptuos de vrejuri de de vie pornite din coasta lui15.

Micul repertoriu de «obiecte» ale cercetärii este asadar din reprezentäridrept suport programele iconografice ale picturilor murale, manuscrise ilustrate,

arta decorativa. Dificultatile o data ce se o clasfficarea aacestor documente iconografice, potrivitd cu contextele temporale spatiale care elese Astfel, discontinuitatea seriilor temporale este derutantä: dinpictura se grupeaza, cu o exceptie primele decenii aleveacului al XVI-lea, miniaturile lui Anastasie un veac mainomocanoanele apar la veacului al XVII-lea, sulul ChipurilorVechiului Noului Testament a fost terminat 1709. Cu exceptia lui a sculpturiilemn, toate reprezentarile arborescente se la spatiul Moldovei. Corpusul esteprea eterogen pentru a vorbi de acumuldri seriale; el contine prea multe piese totusipentru a ne cu expresia lui Alain Boureau de rare».

Singura dintre aceste reprezentari care a fost studiata perspectiva morfologico-comparatista a fost Arborele lui Eseu, figurat pe peretele exterior de la nord la bisericilede la Arbore Humor, la Voronet, Moldovita, Sucevita, Probota, Sf. Gheorghe

13 Christiane Klapisch-Zuber, l'ombre des Essai sur l'imaginaire médiévalede la parenté, Fayard, 2000.

mdreptarea (1652), ed. intocmitä de un colectiv coord. de Andrei Radulescu,Bucurqti, 1962, p. 196-209.

Versiunile sculptate nu lipsesc nici aria occidentala a Europei Evului Mediucea mai arborele monumental de Heinrich Douvermann (1535) caa altarului Fecioare din domul Sf. Victor (Xanten, Germania Inferioara).

www.digibuc.ro

172 Violeta Barbu

din Suceava pronaos la studiul consacrat acestei teme PaulHenry stabilea relatii de filiatie cu arborele din trapeza Lavre de la Muntele Athos

care este contemporan) sau cea de la Dochiarou, toate variantele coborand,pärerea lui, dintr-un prototip comun, pe care dar pe care intuieste capreexistent aria balcanicd. I. D. ldrgeste perspectiva cu elementenoi, discutie monumente din Bulgaria (biserica Sf. Apostoli dinBakovo, Arbanassi), dar presupunerile lui, ceea ce modelele, se

a se invoca argumente sau exemple, prin intermediul faimosului vitraliu al catedraleidin Chartres, manuscrise occidentale17. Istoriografia occidentald a stabilit,timp, reprezentärile miniaturale sunt anterioare celor parietale, cel mai vechi exemplarcunoscut din veacul al XI-lea. Asa-numitul Evangheliar al(Biblioteca Universitätii din Praga) a fost realizat cinstea primului rege alBoemiei, Wratislaw, la 15 iunie 1086, de episcopul de Trier, Egilbert. Manuscrisula fost decorat cu 54 de medalioane ale Genealogiei lui Cristos, exact numärul depersoane amintite Evanghelia Matei, 1, Ulterior, compozitia a fostamplificatä progresiv, aria occidentald, cea orientald cu de profetide scene profetice, scene din Evanghelii sau chiar cu locali19.

Din perspectivd geneticd, filiera de parundere a temei este un fapt maisecundar, chiar putem acum dosarul ocurentelor cu considerabilde monumente balcanice, databile mare parte secolul al XIII-lea. Ele au fostindexate repertoriul de Tania Velmans2° ca monumente ce includ aceastä temä

programul iconografic. Se poate completa de asemenea bibliografic cuperspectiva ideologizantä, dezvoltatä de Virgil care pune relatie aparitiaacestei teme Moldova la ctitoriile lui Petru cu situatia de ilegitimitate care seafla domnul, ca bastard al lui cel Mare21. Interpretarea «istorica» seapoi, expresie extrernä, ideologizantd, studiile lui Sorin Petre

16 Paul Henry, L'Arbre dans les Eglises de Boukovine, Institut de Hautes EtudesBucharest, 1928 ; idem, Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines du XVIe siècle,

Paris, 1930, p. 234-235.I. D. Stefanescu, bizantine si a picturii feudale românesti, ed. a

doua, Bucuresti, 1973, 176-177.18 N. Watson, The Early Iconography of the Tree of Jesse, London, Oxford, 1934, p. 15-

17; Paul Hartmann, Kunstlexikon, Böhlau, 1996, Jesse.19 Michael Taylor, A historiated Tree of Jesse, "Dumbarton Oaks Papers of Harvard

University, 24/25, 1980/1981, p. 125-136; H. H. Hofstatter, Mittelalter, in der BuchreicheKunst im Bild, Wienhaim, 1982, p. 243.

20 La peinture murale byzantine du Moyen Age, Editions Klinsckieck, 1977arbre se amintesc urmatoarele localitäti : Serbia Sopoani, Zica pentru secolul al

Deani, Matei Prizren pentru veacul urmator), Bulgaria (Trapezita), Macedonia(Kastoria), Grecia (Salonic-Biserica Sf. Apostoli, Mistra, Constantinopol-Biserica FecioareiPéribleptos, Trebizonda), Georgia (Culé ; locul temei este, mai adesea, pe peretelede apus al nartexului de teme marianice, Judecata de Apoi sau de Conciliile ecumenice.

21 Virgil Istoria artei europene. Arta in epoca Renafterii, vol. II, Bucure§ti,1972, p. 201; idem, Pictura din Moldova, Bucure§ti, 1974, p. 21.

22 Originea i ideologica a picturii exterioare moldovenefti, I, SCIA, vol. I,1963, p. 88: tema «a fost introdusa pictura exterioara pentru a sprijini, printr-o actiune delauda, marea rugaciune a absidelor lui Isus Hristos» lupta antiotomana a ideea

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 173

Comarnescu Ion Solcanu23, care arborele lui Eseu de imnografia asa-zis«antiotomand» expresie rational-documentatä la Krista

Alte lecturi privilegiazd rosturile liturgico-teologice, transformand programeleiconografice adevärate tratate de dogmaticd. Un astfel de exemplu este studiul luiMichael D. Taylor, exeget atent al iconografiei catedralei din Orvieto25, maiimportant exemplu apusean de interpretare a temei Arborelui lui Eseu. Din aceastäperspectivä comparatd, cercetätorul american zona bucovineand trei motivelocale, cu functie de hapax aceastä compozitie: Adormirea Maicii Domnului,Anuntarea celei de-a doua Cele 12 ale lui Sintaxa programului,

care Arborele lui Eseu inträ rezonantä Cinurile este circumscrisd apoitextelor liturgice (lecturile evanghelice sinaxarul ultimei duminici dinaintea

numitä Durninica Sfintilor Strämosi care sunt pomeniti toti strämosiitrup ai lui Cristos, dreptii, patriarhii Vechiului Testament proorocii27)

interpretatd, cele din urmä, tot ca un reflex al contextului istoric-social antiotoman28.aceeasi directie de comparatism liturgico-teologic se cele

studii ale Aurorei Nasta, dedicate surselor orientale (indiene) ale temei, precuminterpretärii apologetice a scenelor negenealogice prezente arborele zugrävit laVoronet29.

sfarsit, se cuvine acestui excurs bibliografic demersul maioriginal, ipoteza a lui Grigore Nandris, Intemeiatä pe prezenta filosofilorantichitätii Pentru Nandris, formula a arborelui lui Eseu, careinclude aceste portrete, este expresia neoplatonismului palamit, revitalizat mostenireapostbizantind.

dezvoltA, de fapt, o observatie a lui André Grabar, L'origine des façades peintes des églisesmoldaves L'art de la fin de l'antiquité et du moyen II, Paris, 1968, p. 906.

23 Biserica Voronef, Mänästirea Neamt, 1984, p. 48-49. Ni se pare inutilasupra partialitätii acestor lecturi, din care unele un instrumentar rudimentar la rangul dehermeneuticA

24 Die lkonographie als Quelle zur Geschichte der in der Zeit wachsendenEinflusses (15. und 16. Jahrhunder), Südosteuropa unter dem Halbmond,

Professor Georg Stadmüller, München, 1975, p. 275-288.25 Michael D. Taylor, The Prophetic Scenes in the Tree of Jesse at Orvieto,

Bulletin», LIV, 1972, 401-413.26 Michael D. Taylor, Three local in Moldavian Trees of Jesse, with an Excursus

on theLitursical Basis of the exterior Mural Painting, RESSE, XII, 1974, nr. 2, p. 267-275.Ene Braniste, Programul iconografic al bisericilor ortodoxe, Bucuresti, 1975, p. 24-

25.28 M. Taylor, op. cit., p. 273-275.29 Aurora Nasta, Sources orientales dans l'iconographie sud-est européenne. L'arbre de

Jessé, Actes du premier congrès international des études balkaniques et sud-est européennes, II,Sofia, p. 899-909, versiune amplificatä eadem, « L'arbre de Jessé » dans lapeinture sud-est européenne. Essai d'une nouvelle interprétation iconographique du typedes «arbres de Jessé » du XVIe en Moldavie et des exemplaires sud-est européens qui s'yrattachent, RESSE, XIV, 1976, nr, 1, p. 29-4.4.

30 Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural-Paintings of Eastern Europe,Wiesbaden, 1970, p. 86-116.

www.digibuc.ro

174 Violeta Barbu

Ce din examenul structurii a temei, cum este eacristalizatä monumentele din grupul bucovineanm? se constituie, cu alte cuvinte,nivelul de structura lui 32? Cele aproape 130 de personaje plasatepe ramurile copacului care din coasta lui Eseu cel adormit alcatuiesc unvariabil de desfa§urate pe verticala, grupate jurul unui ax central care este cel alregilor care purced din semintia lui lesei la Isus: David, fiul lui lesei, Solomon,Roboam, Manase, Fecioara. De-o parte de alta a trunchiului regilor, se

cele douasprezece ale lui Israel, ordinea succesiunii fiilor luiSimeon i Ruben, Levi luda, Isahar Zabulon, Dan Gad, Aer i Neflali, i

Benjamin. La dreapta la seriilor verticale, se scene din VechiulTestament care reprezinta profetii ale unor evenimente din Noul Testament, cu care facpandant compozitie: mai grupul de metafore ale Fecioarei luiGhedeon, Scara lui Jacob, Toiagul al lui Aaron, cei trei evrei cuptor, Balaamoprit de apoi viziunile profetiile care premerg evenimentelor din NoulTestament (blestemarea Ierusalimului, interventia reginei de la Räsarit la a doua venire alui Cristos, tablele legii, faptelor, visul lui Nabucodonosor viziunea luiIezechiel), cu scenele din Noul Testament (Bunavestire, Na§terea,Rastignirea). de acestea, sunt cei patru profeti mari, cei doisprezeceprofeti mici, patriarhii cu Abraham personajele considerate profetice (IlieTesviteanu, Baruh, Elisei, Sf. loan inaintemergAtorul, Natan, Zaharia etc.), cu«dreptii trup ai Domnului». istoricii i poetii elini aiAntichitatii (Apolonius, Solon, Tucidide, Filon, Plutarh, Platon, Aristotel, Socrate,Homer, Sofocle, Sibila) strajuiesc de pe un contrafort arbore (Sucevita),sunt plasati, perspectiva istorica, la baza arborelui de-o parte de alta a lui Eseu(Moldovita).

Nivelul al doilea al analizei este unul sintactic privete deci functiile seriilor depersonaje i scene. logica a acestui nivel de axele verticaleregistrele orizontale (ate fiecare) propria coerentd. Raportareanormativa la textele genealogice la care trimit erminiile (Luca III 23 i Matei 1-17)privind pe trup ai Domnului nu ne duce prea departe: compozitiavirga Esei nu reproduce plastic succesiunea 42 de generatii care au precedatevenimentul Cuvantului din Fecioara. Alfel spus, corespondenta dintre cele

tipuri de documente, cel discursiv cel iconografic, este vizibil la niveleleliterale sau istorice, ceea ce ne caracterul strict

genealogic reprezentarii plastice. schimb, sinaxar regäsim taxinomiileprosopografice ale arborelui, cu exceptia scenelor narative sau simbolice. cumobservase deja Michael D. Taylor, Duminica (duminica dinainteaCraiunului) este, bunä parte, suportul liturgic al Arborelui lui Eseu.

sunt pomeniti: patriarhii Vechiului Testament, dreptii i trup aiDomnului, profetii mari i mici.

Ansamblul compozitiei se plasat sub regimul oniricului: Eseu doarme,arborele ce-§i trage din trupul lui este evident o viziune, un vis. Fire§te, cacelelalte viziuni ce gäsesc pe ramurile copacului (cea a lui Ezechiel, a lui

31 P. peinture religieuse, p. 234.32 Marcel Mauss, Les fonctions sociales du Sacré, p. 398.

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 175

a lui Nabucodonosor), visul lui Eseu este investit cu un caracter mistic, dar nu maiputin asupra privitorului, expresia lui Jean-Claude Schmitt33; acestereprezentdri genealogice sunt lipsite de caracterul realist pe care vor maiarziu arborii de familie, ceea ce nu le face mai putin «reale», verosimile. Cu toate

nu au fost Insotite, ca Serbia, de arborii genealogici ai locali (DeaniMatei, arborele Nemanizilor), arborii bucovineni nu se sustrag pe de-agenealogice ; ce rost ar mai avea prezenta de Cristos, pandantrudenie trup profet totodatd, Sf. loan BotezAtorul, pozitie dominantd, a

adoptiv al lui Isus, ? Semintia lui este cea de Evanghelii, chiarBiserica Orientald nu i-a acordat niciodatd un de cinste, spre deosebire de BisericaOccidentald unde el este, de Sfänta Fecioard, patron al Bisericii universale.

Chiar hermeneutica medievald recomanda afara sensuluiistoric celui alegoric, a altor pneumatic cel eshatologic, nu vompersevera directie, ea nu ne circumscrierea tipului decodificare a reprezentdrii arborelui. A spune arborele sintetizeazd unitateaBisericii comuniunea sfintilor, a Legii celei vechi a Legii celei Noi, primeste osemnificatie marianicd, acolo unde este asociat Imnului acatist sau o valoareeshatologicA, atunci când se juxtapune nu corespunde deat partialexigentelor modelului nostru de organizarea lui internA acele elementecare traduc comportamente practici generatoare ale reprezentdrii filiatiei. Nimicnu ne permite reprezentarea ca preexistentd sistemului care o pune

chip limpede, câteva de codifkare par actioneze simultan,organizând, parte, temporale asincronice. Consanguinitatea (regulabiologicd a legAturii naturale) regizeazd o serie de personaje (strAmosii trup,triburile lui Israel), izbuteascd, cum am o reprezentarea realului. ei, ca genealogicd, aceea estegenereze, printr-un de persoane, o succesiune de tip istoric.

interactioneazd simultan cu cea a spirituale supranaturale de tipprefigurativ-profetic (profetii, lantul de imagini simbolice asezate simetric deevenimentele anuntate). acest caz, principiul de grupare compunere a imaginiloreste evenimentul profetizat (Intruparea, rdstignirea, Invierea, distrugerea Ierusalimului, adoua venire a lui Mesia), iar regimul de temporalitate este evenimential, de

a fluxului temporal de insertie a exceptionalului ordinea istoria existentd.Mediatoare cele dimensiuni ale Inrudirii, consanguinitatea i

este apartenenfa. Mesajul antropologic social ce se dinarborele lui Eseu de pe zidurile noastre este acela apartenenta la istoriamântuirii o istoricd. Ea se reveleazd prin continuitatea «poporului luiIsrael» prin evenimentul al Logosului istorie. de ce,apartenenta este, acest tip de reprezentare, constiinta unui eu personal care se

functie de un popor, de poporul ales, chemat ca semintie a lui Abraham

L'imagination Imagination und Wirklichkeit, ed de Klaus KrugerAlessandro Nova, Mainz, Philipp von Zabern Verlag, 2000, p. 14-18.

Jérome Baschet, Ficondité et limites d'une approche systimatique de l'iconographiemédiévale, in Annales ESC, 2, 1991, p. 375-380.

www.digibuc.ro

176 Violeta Barbu

poarte o orizontul istoriei. din generatiile sustinute de crengileinflorite ale arborelui, ca parte, este provocatd, interpelatd deaceastä recunoastere, este generata de adeziunea ei la chemarea, la misiunea cucare a fost investitä. Nu exactitatea filiatiei naturale, biologice (vrejurile unesc elepersonajele toate sensurile) vigoare arborelui, ci constiinta alegerii a misiuniiregale sau profetice pe care o au de personajele din genealogiaspirituald a lui Cristos. dinamicd, persoana este mod inseparabil,de raportul ei direct Creatorul de sa de membru unui corp vizibil «familia

a lui Cristos. Acest dublu raport investeste din personajelearborelui cu o distinctä unicitate, evidentiatä plastic figurativ (posturd, fizionomie,

dar «pozitie» ansamblul compozitiei, un pe care detine functiede

Reprezentarea ca tensiune istorie eveniment, continuitatediscontinuitate, contingent supranatural se orizontul social ca aapartenenfei persoanei la colectivitate. Astfel determinatd, temporalitatea reprezentäriieste absorbitä aceea a grupului social, care se se construieste progresivacest mod. alunecare a reprezentärii de la un grup la altul (de la Biserica

la Biserica ca grup social) ar mai avea de un argumentsuplimentar. Este vedem apartenenta la o unitate de corp(Biserica ca comuniune a sfmtilor, dar ca populus Dei, totalitatea indivizilor carerecunosc pe pämânt apartenenta la Cristos) ca pe o reprezentare ilustratä demetafora arborelui lui Spre a rdspunde, este deplasarea planul altreilea, prin care un grup obiectiveazd identitatea sau modul de alume prin intermediul institutiilor.

Este oare Biserica institutia ce seva ddtätoare de viatä a reprezentäriiarborelui lui Eseu? Cu certitudine, Moldova veacului al XVI-lea nu numai nu aelaborat propriul ei discurs ecleziologic, dar nici nu a receptat din Bizant vreuna dinscrierile, foarte rare, care sä poarte, chip articulat conceptia despre Bisericd. epocade care ne (sobomost'), conceptul-cheie al ecleziologiei orientalemoderne35, este, mai o antropologica a imposibilitätii individului de a serupe de identitar, un termen teologic inzestrat continutstructurat3°. Limbajul predilect culturii moldovenesti a fost figurativ, bogatanalogii de aceea flexibil plurisemantic, incremenit repertoriul traditional alerminiilor, de aceea atât de rigid. Dintr-una ca din cealaltä sursä, sensurile s-auconstruit uimitoare misterioasä profunzime, purificatä de previzibilitatea

Or, pentru veacurile al XV-lea al XVI-lea, ecleziologia pareiconografic imaginea Judeatii cu care arborele lui Eseu se adesea,

dialog care din cele reprezentäri colective lumineazdreciproc noi sensuri ale apartenentei. termenii istoricitätii, Arborele

Georges V. Florovsky, Catholicity of the church, The church of theGod. An anglo-russian symposium, London, 1925, p. 51-74; Nicolai Zabolotsky, Espritcommunautaire Conciliarité (Sobornost'), Procès-verbaux du Deuxième deThéologie orthodoxe, Athnes, 1978, 129, 140.

36 Aaron Gurjewitsch, Das Inviduum im Europäische Mittelalter, München, C. H. BeckVerlag, 1999, p. 14.

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 177

lui Eseu introduce evenimentul fluxul unei istorii de persoane, cel mai adeseaprin filiatia naturald, trup», Judecata dizolvarea tuturor legaturilorbiologice sociale, triumful evenimentului asupra istoriei, acesteia. cadrulapartenentei, teoriile de grupuri etnice confesionale damnate (latinii, evreii, armenii,musulmanii)" nu altceva judecata nu este o implinire aresponsabilitätii personale - de acceptatd Occident la Conciliul dela Lyon 127438 ci o consecintä a apartenentei la Koine, la ceata celor dreptcredinciosi,la poporul celor alesi, la Biserica «pravoslavnicd». Nu fericirile din predica de pe munte,cele zece porunci sau cele capitale sunt criteriile care despart pe cei damnatide cei justificati, aceastea ar persoana, ca reponsabild de actele sale, centrul

Este usor de observat câtorva personaje privilegiate(Mântuitorul, Fecioard, Arhanghelul Mihail, Moise, Adam Eva etc.), spatiulcentral al Judeatii este populat, la dreapta la stânga, de grupuri «cete», faptnediferentiate, reduplicate anonim, privind directie, cu aceeasi

Poporul convocat la judecatä este nu din persoane individualizate, cidin ideal-tipuri. ultimä criteriul Judecdtii din urmä este apartenenta la oanume Biserica, cea Biserica Räsdritului, tuturor celorlalte confesiuni sau religiirezervându-li-se un la stânga Mântuitorului. Acestei Biserici, a identitate se

modul clasic weberian, prin delimitare «impotriva unui inamic», i seincorporeazd identitatea persoanei, mai identitea

La secolului al XVII-lea, Contrareformä europeand, o altäreprezentare a Bisericii, de data aceasta Tara Româneascd, va acelasi caracteroconfesionalizat»40, dar va da expresie unui continut ecleziologic complet diferit, cu totatâtea consecinte majore pentru antropologia persoanei. exonarthexul de laHurezi, Biserica are «figura» alegoricd sub care se Europa Reformei catolice,

Spre deosebire de restul istoriografiei consensuala asupra acesteiinterpretari, Grigore Nandris, op. crede grupurile heterodoxe sunt destinate ele mantuirii,

de Legea cea Veche (Moise). Prin urmare, Judecata formulaconstruita nu pe principiul diferentei, ci al unei armonioase ecumenice.

Temeiul antropologic al dogmei individuale este aToma: persona dominium acta sui.

Violeta Barbu, Deux voyages dans l'imaginaire: l'ascension au paradis et la descenteen Enfer dans la littérature apoctyphe du Moyen Age Roumain, RER, XVII, Paris-lasi, 1992,p. 203-208.

Termenul, folosit cu 1990 istoriografia Reformei a Contrareformei,denumeste clivajul confesional al statelor pe baza opozitiei catolic/protestant, darpoate desemna proces de construire a pe criteriu confesional; W. Reinhard, Wasist Konfessionalisierung, W. Reinhard et (ed.), Die katholische Konfessionalisierung,Münster, 1995, p. 419-452; idem, Abschied von der Gegenreformation" und neue Perspektiveder Forschung, K. Reichert (ed.), Zeitschprunge. Forschungen zur Neuzeit, Frankfurtam Main, 1997, p. 440-451; idem, Konfessionalisierung" auf den Prufstand, J. Bachlcke et

Konfessionalisierung in Ostmitteleuropa. Wirkungen des religiosen Wandels im 16. und 17.Jahrhundert in Staat, Geselschaft und Kultur, Stuttgart 1999, p. 79-88; cf. H. Schilling, DieKonfessionalisierung. Kirche, Staat und Geselschaft. Profil, Leistung, Defizite und Perspektiveneines geisteswissenschaftliches Paradigmas, W. Reinhard et (ed.), Die katholischeKonfessionalisierung, p. 1-49.

www.digibuc.ro

178 Violeta Barbu

«ecclezia afflicta»41, de primejdii de dusmani la tot pasul. centrul imaginii,se simbolul baroc al bärcii, care se cu valurile potrivnice42, ceea ce reprezintdun mod cu totul diferit de a o insera istorie de a marca, de data aceasta modhotdrator, dintre temporal spiritual. La cârma se Cristos, cap alBisericii. locul apostolilor, el este inconjurat de episcopi monahi, de oreprezentativd, institutionalizatd, clericald43, din care poporul nu mai face parte.

vâslesc din rdsputeri, pe potriva rolului hotärâtor pe care au mântuireatuturor. Cât despre episcopi, acestia sunt strânsi jurul mesei euharistice, pe care o

de calvinii mahomedanii care pândesc barca, aluzie la numeroaseledispute ale epocii, care au avut miezul Toate aceste elemente:simbolul bärcii pimejduite, institutionalizarea clericalizarea Bisericii, cultulEuharistic, confesionalizarea corespund unora din cele mai comune reprezentäriecleziologice ale Europei Reformei catolice45.

Nici Judecata din pridvorul mändstirii Hurezi nu mai aminteste, cel putinreprezentarea damnatilor, de solidaritatea de corp, etnic confesional, a

teoriilor din frescele nordului Moldovei, salvati sau damnati doar de criteriulapartenentei la Biserica pravoslavnicd. Cei häräziti chinurilor vesnice sunt persoaneindividualizate prin figurate, care iau figuri sociale noi, ca denegustorul necinstit, morarul, brutarul etc., categorii aspru admonestate de mitropolitulAntim Ivireanul predicile sale". Asupra acestor grupuri orizontulsocial, Biserica clericald exercitä, prin reformele lui Antim, un control o disciplind

prin aceleasi mijloace ca cele recomandate de Conciliul Tridentin: pastorala,spovada, posturile. Totusi, de grave ar fi faptele comise, botezul,care determind identititea confesionald, generic, spune acelasi ierarh, iarrdspunderea individuald se vede din nou preluatä de meritele indelebile ale Bisericii.

La inceputul secolului al XVII-Iea, când arborele lui Eseu se reträgea dinlumina strälucitoare a peretilor exteriori penumbra naosului, el oun diferit pe manuscriselor ilustrate, legate de numele mitropolituluiAnastasie Crimca. mai arborele are vârf pe Isus, inconjurat simetric desus jos de cei 12 apostoli din A actualmente Biblioteca Nationald aAustriei (Viena) realizat in Existä, reprezentare care

Ronnie Po-Chia Hsia, The World of Catholic Renewal: 1540-1770, CambridgeUniversity Press, 1996, p. 114-145.

42 Daniel Barbu, Arta semnele timpului structurile spatiului, inConstantin Brancoveanu, ed. de Paul Cernovodeanu Florin Constantiniu, Bucuresti, 1989, p.238.

Expresia apartine lui Giuseppe Alberigo, Storia dei concili ecumenici, Queriniana,Brescia, 1987, trad. germ. Patmos Verlag, 1993, p. 378 descrie Biserica catoliadupä Conciliul de la Trento.

Violeta Barbu, Contrareforma la al XVII-lea,vol. Historia manet. Volum omagial Démeny p. 327-364, ed. de Violeta BarbuKinga, Bucuresti, Kriterion, 2001, p. 337.

Robert Bireley, The Refashioning of Catholicism, 1450-1700. A Reassessment of theCounter Reformation, McMillan, 1999, passim.

Daniel Barbu, Arta semnele timpului structurile spatiului, p. 239.Cod. 6, f 4r, Nicolae Les arts mineurs en Roumanie, Bucuresti, 1937,

28, Gheorghe Popescu-Valcea, Anastasie Crimca, Bucuresti, 1972, p. 20; idem, Miniatura

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 179

naturalismul mai fidel redarea trunchiului a rädäcinilor cu rigoareaperfectiunea abstractä a compozitiei, se pare, un singur interes: acela de a redaformä alegorica filiatia spirituald. Generat de Isus genereazd, la rândul peapostoli, personalizati prin diverse atribute: pentru evangheli§ti, adelnite,chivoturi a siluetä este moldoveneascd. Alegoria lui Isus, vita de vie 15,1-5), figuratä aceastä reprezentare genealogicd, se pictatä la mändstireaDochiariou din secolul al XVI-lea) de la Sfântul Munte48.La f. 312r a manuscris ne un arbore genealogic care îlchip insolit pe Isus cu sfinti pustnici: Antonie, Pahomie, Hariton, AthanasieAtonitul Eftimie Mare. Este greu de rostul acestei compozitii, miniaturaneavând, aparent, nici o cu textul Apostolului, care se pe 304.

un ilustrator subtil ca mitropolitul Crimca ar putut plasa grupul coerent deeremiti din jurul lui Cristos ca protectori ai monastice din erahäräzit manuscrisul, schitul figurat pe o a Apostol. Uneifile din Liturghierul din 1616, pästrat actualmente muzeul mändstirii Dragomirna,artistul i-a Incredintat un arbore Isus cei doisprezece apostoli, similar celui de la f.4r a codicelui vienez49, care se repetä Psaltirea din colectie50. La câtevadistantä, Liturghierul din 1616 este Impodobit cu un alt arbore, readus la oesentializatd, care are a aerul unei icoane. de personajeleveterotestamentare care au prevestit intruparea Verbului din - Moise, David,Solomon, Samuel, Zaharia etc. - Maica Domnului cu pruncul de tipul Hodighitria

arborele.cum se poate constata, toate exemplele de compozitii genealogice din

manuscrisele concepute Impodobite de mitropolitul Anastasie Crimca ofamilie distinctd, care arborele genalogic ilustreazd sensul figurat al descendentei saual înrudirii spirituale. Prototipul acestor compozitii nu este Arborele lui Eseu, ciicoanele bandouri de bizantind de tipul Isus cei doisprezece apostoli sauMaica Domnului cu prooroci. Locul unei reprezentdri statice, cu un personaj central,Inconjurat de bandouri laterale sau de frize care sunt figurate, la dimensiuni sensibilmai mici, celelalte personaje secundare (apostolii, respectiv proorocii), dispuse pe toatecele patru laturile ale icoanei, este luat, miniaturile lui Anastasie Crimca de ocompozitie dinamicd, centratä pe raportul organic ierarhic dintre personaje.

Un suficient de exemple de astfel de arbori pictati icoanele dela jumdtatea secolului al ne la întelegerea filierei prin care acest tip dereprezentare a ajuns fascineze pe Anastasie sä din ea unmotiv caracteristic al miniaturilor sale. Compozitiile au grade diferite deelaborare, de la cele mai rafinate, reprezentând simbolic implantarea Statului Rus subformä de arbore concrescut Biserica sub ocrotirea Maicii Domnului de la Vladimir

Buctiresti, 1982, p. 109-110; Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653,reprod. Emil Turdeanu, Oameni de Bucurqti, 1997, ed. itä deGorovei Maria Magdalena Székely, p. 366-368.

48 Aurora Nasta, Sources orientales, p. 903.Gh. Popescu-Valcea, Anastasie p. 21, XXIV.Ibidem, p. 24.

51 Hetty Roozemond Ginhoven, Ikons from de De Wijenburg, Echteld,1980, pl. 64 86.

www.digibuc.ro

180 Violeta Barbu

executatä de Simeon Ushiakov la jumdtatea secolului al XVII-lea), la celesimple, cum este icoana Nicolae din Moiaisk, care arborele devine ocompozitionald care reinterpreteazd bandouri laterale curedistribuindu-le câmpul icoanei sub forma arborelui.

Ultima din reprezentarea genealogiei lui Cristos a fost atribuitä pelui Antim Ivireanul popei Nicola, notarul Mitropoliei, copist miniaturist

contemporan52. Vechiului i Noului Testament, adecá obrazele oamenilorcelor ce se Scripturd, lie Evanghelie data de 1709

este o de o artisticd cáci pictate culori, circa 500 deportrete extrase din izvoarele mentionate titlu, dar cronografe. Cu aceste din

scrieri istorice, Chipurile Vechiului Noului Testament au fost puse deeditorul textului, Gabriel cel care in 1966 a publicat un studiu amänuntitasupra ilustratiei manuscrisului, pästrat actualmente la Biblioteca de Stat din Kiev.Comentând cu aceastä ocazie maniera stilistica a portretelor, precum vestimentatiapersonajelor, cu deosebire a celor profane, Gabriel influentaoccidentald nu poate tägdduitä, nu aduce nici un argument favoarea acesteiobservatii, care astfel doar o intuitie53. Totodatd, cercetätorul amintito comparatie inconsistentä cu tema Arborele lui Eseu. Factura manuscrisului, dinasa-zisele «medalioane», de fapt diagrame orânduite pe axe longitudinale paralele, ne

manuscrisele din familia «Ruloului timpului», care au ca prototip operaCompendium historiae in genealogia Christi de Pierre de Poitiers secolul alXIII-lea, reluatä in multiple variante manuscrise pe toatä durata epociimedievale diverse occidentale apoi tipäritä la Renasterii (1592-1593).

aceastä propunere de identificare a sursei, ne-am bizuit pe descrierea amänuntitä acontinutului acestui rulou de Christiane Klapisch-Zuber cartea sa A

l'ombre desCoincidentele opera atribuitd mitropolitului Antim familia de

manuscrise «Ruloul timpului » nu sunt putine: dispunerea diagramelor planul paginiiraportul cu textul, liniile de filiatie a lui Cristos pornind de la Adam, culorile

pentru genealogia Mariei a lui atasarea personajelor istorice dincronografe: proconsulii Iudeii, romani etc. Una din träsdturile specifice opereilui Pierre de Poitiers este dispunerea ei pe rulou, o alegere, crede Christiane Klapisch-Zuber, de ordin simbolic, un astfel de format sugerând unitatea timpuluifinalitatea a mântuirii. Antim Ivireanul nu a urmat aceastä solutie dar ocopie executatä la putin timp moartea a mitropolitului, de un ucenic al

popa Flor, se pe un grandios sul 7 metri; cum in prezent ocomparatie a celor manuscrise nu a fost un astfel de examen ar puteadea de apropierea de prototip a celor opere.

52 Stefan Berechet, Un manuscris de al mitropolitului Antim, publicat«Comisiunea monumentelor istorice (Sectiunea Basarabia)», Anuar II, Chi§inäu, 1928, p. 128-

; G. $trempel, Un ecronograf» ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul RSL, XIII,1966, 309-353 ; idem, Antim Ivireanul. Opere, ed. studiu introductiv de GabrielStrempel, Bucure§ti, 1972, p. XXXIX-XLII; idem, Antim lvireanul, Bucure§ti, 1997, p. 224.

G. Un cronograf ilustrat, p. 329.l'ombre des ancêtres. Essai sur imaginaire médiévale de la parenté, p. 112-138.

Introducerea celor manuscrise este diferitä.

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 181

Un argument demn de a fi luat consideratie discutia privind raportul dintremanuscrisul atribuit lui Antim Compendium historiae in genealogia Christi esteprezenta Chipurile Vechiului Noului Testament a unei genealogii care a circulatexclusiv Europa Occidentald, bucurdndu-se de variate interpretäri iconografice56,printre care binecunoscutul trinubium: arborele genealogic al Sfintei Ana. Pornind de la

Protoevanghelii Apocrife (Pseudo Pseudo Matei, PovesteaMariei a copiläria lui Isus), comentatorii medievali au descoperit Sfânta

Ana un personaj cu functie-cheie, incercarea de a explica familia a lui Isus -«fratii Domnului» mentionatä in din Evangheliile canonice (Marcu 6,3 Matei13, 55-56)57. Foarte populara, biografia Ana, construitd pe baza celor trei casatoriisuccesive (trinubium), a trecut din Pseudo Evanghelia dupa Matei faimoasa Legendaaurea58, a fost apoi consacratä scolasticd de unui teolog de autoritatea luiPetrus Lombardus, reprezentarea artisticd a trinubiumului, grefata pe tema mai vechea Arboreului lui Eseu a veacurile al XV-lea al XVI-lea, odatä cu raspdndireacultului marianic. S-a mentinut vie mai apoi pictura Contrareformei, extrem de

de tema Sfintei Familii de cultul Sfintei Ana. indeosebi ca femeiebinecuvântatä prin darul miraculos al nasterii, dar ca inconjurata demulti nepoti, figura Sfdntei Ana deveni repede a doua importantd,Fecioard, cele mai felurite feluri de reprezentdri, a bisericilor, tronaipostaza numitä spatiul german Anna Selbdritt cu Fecioara Maria

Isus prunc), domina o Familie, ca un clan viguros numeros.Potrivit acestei genealogiei trinubium, Ana, mama Fecioarei ar fi avut, succesiv,

trei soti (Salome, Cleopa Ioachim)59 prin care ea devenea mama celor treimentionate adesea Evanghelii, uneori Fecioara, Maria, lui ZebedeuMaria, sotia lui Alfeu. Scopul era de a lAmuri genealogicd convenabildmisterul lui Isus», care, in solutia genealogica a aprocrifelor, erau de fapt veri:

lui Zebedeu erau apostolii cel mare° Joan evanghelistul, lui Alfeu suntapostolii Simon zelotul, lacob cel Mic, Tadeu Baraba. De departe chestiunea cea maiinteresantä din punctul de vedere al acestui arbore este de a realiza omatriarhald: diagrama Anei pe trei soti sub ea, ca cum i-ar Logicasimbolica contrazice aici regula genealogicd pe cea maritald. Nici ChipurileVechiului Noului Testament lucrurile nu stau altfel: portretele cu numerele 482-495

56 programele iconografice din Moldova Tara secolul al XVII-lea,Sfanta Ana este figurata picioare brate pe Sfanta Fecioara prunc, deElisabeta cu pruncul Botezatorul, spre a ilustra maternitatea miraculoasd.Icoanele dedicate acestei sunt foarte rare, cea mai cunoscuta cea de la mandstireaBistrita moldoveana, ca Icoana Maicii domnului de la Neamt, de traditia paleologa.

Sheila Delany, A Legend of a Holy Women, McMillan, 1992, p. 29-41.Jacobus de Voragine. Legenda Aurea, ed. trad. de William Granger Ryan, Oxford

University Press, 1993, vol. II, p. 149-158.Reprezentarea celor trei soti ai Ana a fost interzisa de Conciliul de la Trento,

dar popularitatea trinubiumului a se asupra acestei decizii, Paul Hartmann,Kunstlexikon, s. Heilige Sippe.

al cult iezuitii se straduiau sa-1 prin diverse strategii(portrete, rugaciuni speciale, proecsiuni, amulete), la de cinste de MaicaDomnului, ceilalti membrii ai familiei a lui Isus: Sfanta Ana,lacob.

www.digibuc.ro

182 Violeta Barbu

exact particularitate a reprezentdrii trinubiumului, Gabriels-a confundând aliantele matrimoniale cu descendenta.

Dincolo de interesul pur genealogic, s-a observat originalitateapopularitatea Compendiului lui Pierre de Poitiers se datoreazd rosturilor didacticticemnemotehnice ale gândirii de tip genealogic-istoric, ilustrate de conceptia operei. Prinorânduirea celor 500 de personaje succesiunea expresiv genealogica adiagramelor, nici Antim nu pare fi intentionat «una pentru acéle ceInfelegem auz a zile cu vederea chipurilor insemnatecu povestirei pre mai ne mai prepomenire le putem ». De altfel, predoslovia manuscrisului, din care face parte acestfragment, ca titlul formulat de autor contin câtiva termeni, ei o culturaromâneascd. Pentru a echivala termenul greco-latin «genealogie», prefatä apare calculslavon rodoslovie = povestea neamului». Pe de altä parte, titlul raport desinonimie, cuvintele «chipuri» «obraze», restrângând astfel aria semantica a acestuidin termen, care avea, limba a veacului al XVII-lea, sensul de«persoand», gr. folosit discursul teologic (teologia persoanelorSfintei Treimi) discursul social (obraz de cinste", boieresc" etc.). Celeacceptii mai-sus amintite nu sunt diferite de sensurile de ale cuvântului personaaria occidentald epoca medievald: sensul teologic din metafizica scolastica sensuljuridico-civic, mostenit din dreptul roman. ambele cazuri, cum au demonstrat-ocercetätorii care au abordat problema antropologica a nasterii individului" deepoca Renasterii (Walter Colin Morris62, Aaron Gurjewitsch63), persona nudesemna o individualitate concretä Inzestratä cu o personalitate distinctd, ci o categoriegenericd, având caracterul unei fictiuni teologice

La cererea lui Constantin Brâncoveanu, profesorul de leremiaCacavelas a tradus 1687, din faimoasa compilatie a lui BartolomeoPlatina (Sacchi), Vita Platina historici liber de vita Christi ac omnium

qui hactenus ducenti fuere, la Venetia acest prim tratatde istorie a papilor, Platina se cu o foarte succintä biografie a lui Cristos,care debuteazd cu referinte vagi generice la genealogia lui (stirpe cedin casa lui David, din neamul lui pentru care se trimite la Scripturi". Atentiaautorului e mai istoricistä, schimb personajele istorice

The Individual and Society in the Middle Age, Baltimore, 1966.62 The Discovery of the Individual. 1050-1200, London, 1972.63 A. Gurjewitsch, op. cit., p. 290-303.

M. D. Chenu, L'éveil de la conscience dans la civilisation médiévale, Montreal-Paris,1969, p. 14-44; Jean-Claude Schmidt, Le découverte de l'individu; une fiction historiographique?,

La fabrique, la figure de la feinte. Fictions et Statut des fictions en Psychologie, sub dir. lui P.Mengal F. Parot, Paris, 1989, p. 213-236.

Nicolae Manuscripte din biblioteci relative la istoria românilor,AARMSI, s. II, t. 20, 1897-1898, p. 212-214; Herbert Hunger, Katalog der griechischeHandschriften der Oesterreichischen National Bibliotheken, Wien, 1957, nr. 29; VictorPapacostea, Manuscrise grecesti din arhive relative la istoria românilor, RA, 4, 1961,nr, 2, p. 280; Virgil Cândea, Márturii peste hotare, Editura Enciclopedick1991, nr. 367.

Oesterreichische National Bibliothek, Cod. Suppl. Gr. 29, f. 1v.

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 183

contemporane evenimentelor istorisite de Evanghelii: i proconsulii romani67.ca altele, comparatie cu biografiile papilor, umanitatea lui

Cristos este cea privilegiatd, nu divinitatea lui.Cele scrieri occidentale de diferitä, receptate aceea§i epoca,

domnia ultimului principe pämantean, gustul traditional pentru imaginigenealogice fastuoase cu sensibilitatea modernä" pentru biografie, pentru istoriapersonald, context istoric precis. Pe drumul anevoios al na§teriipersoanei, acesta nu va deck un timid

67 Ibidem, f. 2r-v.

www.digibuc.ro

184 Violeta Barbu

Arborele lui Eseu. Sucevita

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 185

Fig.2 Arborele lui Eseu.

www.digibuc.ro

186 Violeta Barbu

Fig.3 Arborele lui Eseu. Moldovita

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 187

Fig.4 Anastasie Crimca, Apostolul din 1610

www.digibuc.ro

188 Violeta arbu

Fig.5 Anastasie Apostolul 1616

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 189

Fig.6 Simeon Ushakov (1666), Maica Domnului de la Vladimirarborele de tip plantatio

www.digibuc.ro

190 Violeta Barbu

Fig.7 Sfântul Nicolae din Moiaisk (a doua a sec. XVI-lea)

www.digibuc.ro

Genealogia Christi 191

Fig.8 Antim Ivireanul. Chipurile Vechiului Noului Testament

www.digibuc.ro

192 Violeta Barbu

Fig.9 Strämosii Carolingienilor.(Planusous, prima treime a sec. al XIV-lea, Bibliothèque Nationale de France)

Fig.10 Papi, regi. (Ms. din 1272, Bibliothèque Nationale de France)

www.digibuc.ro

LUMII 7000 8000) TEXTELE

SLAVO-ROMANE

DIN SECOLELE AL XV-LEA - AL XVIII-LEA

ALEXANDRU

1. Intepretarile diverse atribuite cifrelor din textele biblice au stat la bazanumeroaselor preziceri privind data Incetärii existentei umane. primele veacuri alecrestinismului s-a crezut acest se va produce la trecerea a 6000 de ani de lazidire, care corespundea celor vase zile ale creatiunii, socotite acceptia ozi Domnului este ca o mie de o mie de ani ca o zi" (II Petru 3, 8; cf.89, 4). NeImplinirea acestei profetii nu a putut opri aparitia altora: o mie de ani de la

ori de la patimile Mantuitorului, o mie de ani de la Constantin etc.2. Anul 7000. Fixarea duratei universului la 7000 de ani e.n.),

corespunzatori celor zile ale creatiunii ziva odihnei lui Dumnezeu', a reprezentato profetie care a circulat Indeosebi Wile ortodoxe2. Desiacestui izvoarele sunt discrete, se pare biserica de rit oriental a acordat creditprofetiei. La Inceputul secolului al XV-lea, Fotie, mitropolitul Rusiei, scria lui Grigore

epicopul de Lvov, despre apropierea sfarsitului Ideea reapareaceeasi epoca la Briennios, predicatorul de la curtea bizantin4.

se va produce al veac" se prefatä la Evangheliede Constantin Filozoful5. De stabilirea datei va avea fenomenul se

interesat cunoscutul Ghenadie Scholarius. credit profetiei celor7000 de el calcula lumii la doua date diferite: 1492 (dupa Septuaginta)

Pentru alte explicatii, vezi rom. 2195 (B.A.R.), f. 195"-196", ms. rom. 5328(B.A.R.), f.

2 Despre lumii In anul 7000 vorbeste Cristofor Columb, cä, potrivitcalculelor sale, acesta urma sä se 1656; vezi Jean Delumeau, Frica Occident(secolele XIV-XVIII). cetate Bucuresti, 1986, p. 57.

1880, p. 318(se va cita continuare Hildegard Schaeder, Moskau das Dritte Rom, 1963, (reeditarea

din 1929), p. 49-50.Marie-Hélène Congourdeau, Byzance et la du monde. Courants de pens&

apocalyptiques sous les paleologues, volumul Les traditions apocalyptiques au tournant de lachute de Consiantinopole (Actes de la Table Ronde d'Istanbul (13-14 avril 1996) édités parBenjamin Lellouch et Stéphane et publiés par l'Institut Français d'Etudes AnatoliennesGeorges-Dumezil d'Istanbul, Paris, Montreal, p. 67).

La geste du prince Igor'. Epopée russe du Texte.établi, traduit etcommenté sous la direction d'Henri Gregoire, de Roman Jakobson et de Marc Szeftel, assistés deJ. A. Joffe, Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales et slaves", Tome VIII(1945-1947) volume offert Michel Rostovtzeff, New York, p. 297.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 193-207

www.digibuc.ro

194 Alexandru

1513 Josephus Flavius). Prima data este de preferat, nota Ghenadie Scholarius,prevestitoare ale sfarsitului s-au deja, ceea ce denota este

aproape6.

elocventa biserica acceptase noul orizont cronologic ne estefurnizata de pascaliile anterioare anului 1492, toate alcatuite numai pentru mii de

7. pascalii, cu anul 7001 datorate lui Zosim, mitropolitul

Rusiei lui Gherman, arhiepiscopul Novgorodului, fac referiri la vechea pascalieelaborata pentru mii de ani: sfarsitul a mii de ani I-am ajuns cel dinan al pascaliei pentru mii de ani n., Al. Mares) s-a maipascalia scrisä pentru apte mii de ani milenii <oamenii> aveau

va lumii"9.Credinta lumea se va 7000 de o vedern strecurandu-se

unele scrieri Indeosebi cu caracter escatologic. Roman Jakobson a indicatdintre acestea: sfântului Ipolit, al Romei, sfântului

al Efesului, sfântului Andrei , Prorocirea lui Metodie al Patarelor".Lista care desigur este mai lunga, poate completata cu Moartea Avraam, carese decesul patriarhului, corpul va sta pe se vor sfarsi7000 de ani"12 cu vise tâlcuirea lui care viata de apoi" este

al veac al lumii"13 sau, cum o versiune aaceleiasi scrieri, la a mii <de

3. Profetia despre sfarsitul veacurilor anul 7000 a fost negresit cunoscutaromanilor. are vedere faptul deja amintit anul 1492pascaliile se calculau numai pentru o de timp ce nu 7000 de ani.

6 A. Vasiliev, Medieval ideas of the End of the World: West and Est, Byzantion",Volume XVI, Fascicle 2, 1942-1943, p. 498-499; Congourdeau, op. cit., p. 72, 94,95.

Vezi, de exemplu, continuta de inscriptiile din biserica Dimitrie dinTesalonic, pentru perioada 1473-1492 (Marie-Hlne Congourdeau, op. cit., p. 72).Pentru a altä care se opre§te, de asemenea, la anul 1492, vezi mai jos p. 195.

VI, p. 795-796.VI, p. 803-804.

Probabil este vorba de Andrei cel Nebun pentru Hristos,chestionar care acesta Epifanie se fac referiri la durata lumii de7000 de ani; vezi ms. 134 (B.A.R.), de dar cu localizare necunoscutg,

Mica culegere din vialanostru Andrei cel Nebun pentru Hristos, cuprinzdnd Epifanie cu räspunsurile

Andrei, foarte folositoare" (f. iar despre continutul prezicerilor, veziinfra, p. 198).

La geste du prince Igor', 297-299.12 monravov, tom. I,

1863, p. 83.Bodleian Library Oxford, Ms. (Can.) Lit 413=993, f. (am folosit fotocopiile

textului).14 P. Potapov, K o 12 czax gapz

B mecrb VIBaHOBWIa p.129.

www.digibuc.ro

lumii textele slavo-române române5ti 195

astfel de pascalie se in anexa Liturghierului slavon de la Feleac15. Eaa fost pentru anii 1482-149216 (f. 107% vezi fig. 1), iar pe baza primului an dinfruntea Pascaliei se considera manuscrisul a fost copiat anul Identitateacopistului numele localitatii care a activat acesta au necunoscute.insemnare târzie, probabil din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea, dovede§temanuscrisul a fost donat din Feleac de un localnic cu fameia

Alexandru Toth, ar ca autorul manuscrisului de la Feleac fost unuldintre copi§tii savanti ai Putna"19. Ipoteza sa este dezmintita de

elementelor decorative (initiale, vignete) care, potrivit lui V.denota interferente de e admitem totu§i o

autohtona, de§i nu avem nici un indiciu sigur in acest sens, manuscrisultrebuie localizat, având vedere felul scrierii, mai curând in Transilvania decâtMoldova.

Astfel de pascalii au fost uz in Tara Româneasca Moldova, dovadaindirecta a existentei furnizând-o pascalii ale tabele cu date cronologicecalendaristice debuteaza cu anul 7001

Una este Pascalia la Putna la sfar§itul secolului al XV-1ea21,alcatuitä pentru anii 7001-7084 (.1493-1576)22 intitulata HOBHAO

15 Biblioteca Centrala Universitard din Cluj, cota 4745. trei animanuscrisul s-a aflat la Muzeul de Istorie al orasului Bucuresti, unde fusese adus prin aniisaptezeci de la biblioteca clujeand. Pentru descrierea lui, vezi Elena Linta Catalogul manuscriselorslavo-romdne din Bucureoi, colaborare Lucia Djamo-Diaconitd Olga Stoianovici),Bucuresti, 1981, p. 118-119.

16 Reprodusd de Alexandru Toth, Primele manuscrise matematice dinTransilvania, 1974, fig. 9a, b; cf. Elena Linta care afirmä gresit Pascalia se opreste laanul 6979 (=1471)" (op. p. 119).

17 Metes, Istoria bisericii religioase a din TransilvaniaUngaria. Volumul I la 1698), Sibiu, 1935, p. 172; cf. Elena Linta, care, datoritä uneilectiuni gresite a primului an din Pascalie, manuscrisul anul 1471 (op. cit., p. 118).

IS Elena op. p. 119. Pe f. mai o 1nsemnare ilizibild. Elenapretinde lectura lui M. Berza, insemnare ar atesta copierea manuscrisului Feleac,din porunca arhiepiscopului Daniil, zilele craiului (op. cit., p. 119). Din nou autoareacomite o greseald, Insemnarea respectivä apartine realitate unui alt manuscris,Tetraevanghelului de la Feleac; vezi M. Berza, Miniaturi manuscrise, in Repertoriulmanuscriselor obiectelor de din timpul lui Mare, [Bucuresti], 1958, p. 371, nota2. Pentru reproducerea Insemnärii, vezi Timotei Cipariu, Archivu pentru filologia istoria, nr.XXXIX, 20 octombrie 1870-71, p. 777.

Bucuresti, 1972, p. 36.20 Istoria artei feudale Vol. perioada de dezvoltare a

feudalismului, [Bucuresti], 1959, p. 913, 874 875. Pentru reproducerea initialelor, vezi IuliuAlfabete vechi Almanahul 1929, cele pagini

nenumerotate p. 52.21 Asupra a atras atentia de Maria Magdalena Szikely, Mare

lumii, SMIM, vol. XXI, 2003, p. 273.22 Paulin Popescu, Manuscrise slavone din BOR, LXXX, 1962, nr.

1-2, p. 143-144, cu o reproducere a primei pagini din textul Pascaliei.

www.digibuc.ro

196 Alexandru

indreptarea Pascaliei, (fig. 2). A doua este o Pascalie Tarams. 277 al Bibliotecii Academiei Din nefericire,

nu s-a deck primei cu materia pentru anii 7001-7003 (=1493-1495).Titlul ei este diferit de cel al versiunii putnene:

Pascalia de la inceputul mileniului al (vezi 3).titlurilor diferite, continutul ordinea elementelor cronologice a

datelor calendaristice din cele pascalii sunt identice:

Versiunea putneanä25 Versiunea dim 277

XBo. HeA.

H AgH.

WOW.

g. HeA B HHe. B

g.

H

s Anul 7001, crugulsoarelui 1, lunii 9, indictionul 11,temelia 12, na§terea lui Hristos marti,postul mare 6 6 zile,Triodul ianuarie 27, glasul8, evanghelia <a>secului februarie 10, 40 de mucenici<a> 3<-a> de post

Blagove§tenile <a>de post luni, fasca

evreiasca aprilie 4 Joia Mare,Patele lui Hristos aprilie 7,

<sfantul> Gheorghe marti <a> 3<-a>läsatul secului de <sfantul>

Petru iunie 2, postul <sfantului> Petru3 5 zile, Petru

.

- -. H, , . ,

B,

g. 'F

TH, B

- anul 7001, indictionul 11,crugul soarelui 1, al lunii 9, temelia 12,na§terea lui Hristos marti, postul mare 6

6 zile, Triodulianuarie 27, secului februarie 10,40 de mucenici <a> 3<-a>

Blagove*tenile <a>luni, fasca evreiasca aprilie

4 joi, iar Pa§tele lui Hristos aprilie 7,<sfantul> Gheorghe 3<-a>

marti, secului de Petruiunie 2, postul <sfantului> Petru 3

5 zile, <sfantul> Petru209")

Versiunea Pascaliei putnene se diferentiaza de aceea din ms. 277 prinnesemnificative. Notarea indictionului pe pozitia a treia de

23 mAna noastrr, probabil pentru mana anului", multeelemente cronolgice pot fi socotite pe Incheiturile degetelor.

24 A. I. H1905, p. 424; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei

RPR, Vol. 1, [Bucuresti], 1959, p 371-372.25 Textul reprodus dupä facsimilul publicat de Paulin Popescu, op. cit., p. 144.

Facsimilul a fost reprodus de noi sub fig. 2.

www.digibuc.ro

lumii textele slavo-române românesti 197

copist, pentru ceilalti ani, 7002 7003, indictionul este notat pe prima pozitie)26,prezenta epitetului de post substantivul (omis versiunea din TaraRomâneascd), specificarea la Triod a unei indicatii de ritual bisericesc (glasul 8,evanghelia 11-a), care nu este caracteristicd calendarului, sfarsit, precizareajoia care va fasca evreaisca este Joia Mare, precizare superflud de vreme cedata Pastelui evreiesc a cdzut anul respectiv trei zile mai devreme Pasteleortodox. Ultimele particularitäti sunt evident adaosuri la textul de al Pascaliei.S-ar putea foarte bine ca ambele pascalii derive dintr-o desigur nu una

ceea ce ar explica identitatea de Chiar admitemasemdnare este pur intâmplätoare, alcdtuirea celor pascalii datorându-se unoractiuni independente, initiativele nu puteau veni decât din partea bisericii.Precizare nu este gratuitä, s-a sustinut de curând realizarea Pascaliei putnenepentru anii 1493-1576 ar constitui implinirea porunci din partea ctitoruluimändstirii Putna"28. A considera o datä cu trecerea anului 7000, biserica din Moldovaa asteptat ca Mare ia initiativa noului calendar, adegreva institutie de una dintre sarcinile ei cele mai importante, atribuind,schimb, domnitorului o responsabilitate ce nu era de competenta sa.

ce aprehensiunile legate de iminenta sfarsitului lumii,putin de o parte a clerului, ne primul rand la cei implicati alcdtuireacalendarului, s-au transmis mirenilor este de stabilit. Chiar rândul cleruluiavizat de aceastä profetie vor existat, poate, unii care aveaurealizdrii ei, alte profetii anterioare (6000 de ani de la zidire", o mie de anide la nasterea lui Hristos") nu se adeveriserd. S-au auzit, e drept nu la noi, vociapartinând reprezentantior bisericii ortodoxe, care au predictia despre declinullumii anul 7000. Este cazul unora dintre iudaizantii de la Novgorod Moscova", a

26 Vezi 2.27 raport cele 16 elemente comune acestor pascalii, pascaliile din jurul anului

1500 urmätoarea situatie: Pascalia din Liturghierul de la Feleac are numai 9 elementeacestea altfel ordonate (Blagoveftenile evreiasca Triodul Postul Mare

vezi Alexandru Toth, Primele manuscrise matematice din Transilvania,9a, b; cf. 1), Pascalia mitropolitului Zosim al Rusiei 22 de elemente, dintre care 6 nuse pascaliile noastre (Descoperirea capului lui anului,

Evdochia, Alexie, lui Lazár loan Teologul; vezi VI, p.801-802, nota 3; cf. Pascalia arhiepiscopului Gherasim al Novgorodului pentru anii 1493-1562,care cele 6 elemente nu au fost retinute; vezi P1/16, VI, p. 804-805), iar Pascalia la Putnaanul 1523 are 15 elemente (lipseste temelia, iar Triodul este denumit ca Pascalia mitropolituluiZosim prin termenul prescurtat vezi B.A.R., 101, f.aceste particularitdti, este putin probabil ca Pascalie reprezinte o reluare aPascaliei putnene pentru anii 1493-1576, cum Claudiu Paradais, ale

la Putna, Iasi, 1988, p. 125. cele pascalii putnene abordeazd o(1519-1576), ar fost de asteptat ca elementele cronologice calendaristice

coincida. De remarcat o Pascalie dintr-un alt manuscris putnean de la secolului al XVI-lea (B.A.R., rom. 4620, f. Intocmitä pentru anii 1592-1613, confine numai 6 elemente,dintre care 4 sunt complet noi.

28 Maria Magdalena op. cit., p. 275.29 dintre acestia a fost protopopul Alexie, moarte (+1490) i s-a atribuit

afirmatia: 7000 de ani au trecut, nu este scrierile au mintit" (N. A.

www.digibuc.ro

198 Alexandru

sectä fusese printesa Olena, lui cel Mare nora Ivan alNu avem ca ecourile demistificarii profetiei celor 7000 de ani

ajuns la curtea domneasca a Moldovei, cum nu detinem nici informatii desprefrica pe care vor Incercat-o pe ce se apropia fatidicul an 7000.aceste speculatiile pe tema spaimelor escatologice de care va fostStefan Mare, special anul 148331, ni se par nemotivate. Actele interne nu

transpara nici mai mic indiciu privitor la un astfel de fenomen. Singura certitudinene-o actele de din anii 1491-1492, care ca anii anteriori,recomandarea domnitorului celui ce va urma scaun moarte de a-irespecta adoptate32.

4. De probabil Codicele de la Tulcea, prima mentiunedespre profetia celor 7000 de ani text slavon copiat Moldova. Manuscrisul, deredactie mediobulgara, contine, altele, textul

Mica culegere despre viata sfantului parintelui nostru AndreiNebun pentru Hristos" (B.A.R., ms. sl. 649, f. trei locuri ale textului se fac

referiri la cele milenii sortite lumii: cero

intrerupere <sunt> apte veacuri34 ale acestei lumi" (f.

iar unii spun poporului, Domnulva lua sceptrul israelitilor, care vor a§adar la celui de-alveac" (f. H H ero. H

B'kK. H

va pe va dafaptele lui. atunci va primi Inceputul al optulea veac, spusele lui

Solomon: partea a la fel a opta»35, acest veac are Implinirea celorviitoare" (f. 82"). cum ne o scriere din circa 1495

Expunere despre sfäritul a mii <de ani>"),interpretarile pe care unii ai bisericii le-au dat citatului atribuit luiSolomon plasau lumii veacul al a doua venirea a lui Hristosveacul al optulea36.

Kazakova I. S. eperHvecKHe Ha PyccH XIV-Ha XVI1951, p. 391).

30 M. Karamsin, Histoire de l'empire de Russie. Traduite par M. M. St.-Thomas etJauffret, tome Paris, 1820, p. 244; George Vernadsky, The Heresy of the Judaizers andthe Policies of Ivan III of Moskow, Speculum", VIII, 1933, p. 453.

Cf. Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 276-277.32 Documente privind istoria României. Veacul XV. Moldova, Vol. (1476-1500),

[Bucuresti], 1954, p. 170 (nr. 153), 172 (nr. 154), 174 (nr. 157), 175-176 (nr. 158), 177 (nr. 159),178 (nr. 162), 179-180 (nr. 164), 183 (nr. 167) etc.

Vezi descrierea manuscrisului la Bogdan, Cronice inedite deRomâniei, Bucuresti, 1895, p. 4-12.

Pentru semnificatia mileniu" v. vezi La geste du prince Igor', p. 298.Citatul atribuit lui Solomon nu se textele Vechiului Testament referitoare

la acest personaj (3 1-11; 2 Paralipomene, 1-9; lui Solomon).N. A. Kazakova I. S. op. cit., p. 395-396.

www.digibuc.ro

lumii textele slavo-române românesti 199

versiune a scrierii, tot de redactie mediobulgard, despre care se afirmäa fost copiata Tara Româneascd, se ms. 298 (B.A.R., f.datând din secolul al XVI-lea".

5. textele românesti profelia despre lumii anul 7000 apare destulde târziu. Cea mai veche mentiune cunoscutd o Tâlcuirea Apocalipsuluiapartinând lui Andrei, arhiepiscopul Cezareii Cappadociei, traducere din anul 1704 aepiscopului Damaschin. comentariul care primul verset din capitolul 13 alscrierii se spune la un moment dat: Si lumii acestiia cea cu 7curgeri de vremi ale ei cu vremi de 7 zile cu 7 petreaceri precum

ceale ce va zice. care Domnu<lu>i veacului acestuia aufost mai nainte insemnatä sä carele va lucra Satana" (B.A.R., ms. rom. 2469, f.

De la mijlocul secolului al XVIII-Iea primele copii manuscriseromânesti intrebärile lui Epifanie rdspunsurile lui Andrei cel Nebun pentru Hristos,apartinând chestionarul pe care 1-am inregistrat circulând mai devreme cu secoleversiuni slavone provenind din Moldova Tara Româneasa. Aceste copii apartin la

traduced: una pästratä ms. rom. 2523 alta mai multe manuscrise, dintre caremai vechi pare a fi ms. rom. 1197. primul dintre pasajele care ne intereseazd

versiunile celor traduced: una sântu aceastea 7 veacuri a cestii lumi,ailor nu s-au (ms. rom. 1197, f. - singele a veacuri a

lumii acestie sä sävârsaste prin ailor" (ms. rom. 2523, f. cf. altepasaje revelatoare din cele si va giudeatorul pre pämântuva plati dupa lucrurile lui. atunci di ciia sä va priimi a vacu,cum Solomon: «Din parte 7<-a> i a opta», acelor ce vor areumplerea acestui veacu" (ms. rom. 1197, f. 1"), Iar oarecari dzic

limbilor, va sä rädice pre cei mai de pre a lui Israil ca proroceascdplinirea celui veac" (ms. rom. 2523; f.

Vezi P. P. Panaitescu, op. cit., vol. I, p. 399. Pentru pasajul care secitatul din pseudo-Solomon, vezi f. Ms. 309 (B.A.R.), scris probabil (P.P. Panaitescu, Catalogul manuscriselor slavo-române slave din Biblioteca AcademieiVol. H, Editie de Dalila-Lucia Aramä revizuita de G. cu de Gabriel$trempel, Bucuresti, 2003, p. 55), confine o versiune a lui Epifanie cu raspunsurile lui

care nu se mai sus-reproduse despre durata de 7000 de ani ai38 Cf. Gheorghe la Apocalips a sfäntului párintelui nostru Andrei,

arhiepiscopul Cezareii Capadochie1 Manuscris chirilicá din- anul 1704Comentar extras la Apocalipsä a sfäntului Ambrozie, episcopul Milanului, traducere dinitalianj, Oradea, 1991, p. 85-86, unde respectiv este reprodus versiuneaaceleiasi ms. rom. 4826 (B.A.R.), copiat de popa Stanciu de la BisericaTuturor din Bucuresti.

Cf. datarea pe care i-o G. (Catalogul manuscriselorB.A.R., 1-1600, [vol. Bucuresti, 1978, p. 253). 0 versiune a traducerii, cea din ms. rom.2430 (B.A.R.), considerata de G. a data de la mijlocul secolului al XVIII-lea (op. cit., volII, p. 271), nu confine pasajele cu prevestirea respectiva, lacunar filele

bine editie a acestui chestionar, pe textul ms. rom. 2786, copiat de1807 la Bistrita, o Velculescu; vezi Nebunul

Texte uitate, texte regäsite, vol. II, Bucuresti, 2003, p. 215-278.

www.digibuc.ro

200 Alexandru

Cum era de a§teptat profetia respectiva apare Prorocirea svântului nostruMetodie, arhiepiscopul Patarilor, pentru cele ce vor zilele de apoi: zilile deapoi, la al rädica-sd-vor ismailteanii agareanii" (B.A.R., ms. rom. 1701,f. copie de la secolului al XVIII-lea)41.

versiune de la inceputul secolului al XIX-lea a intrebärilor luicu ale lui Panaiot Filosoful, la Intrebarea Ce inchipuiesc acéle zile ale

cänd s-au odihnit a zi?", se inchipuia§te sä lumé pe7000 mii de ani", continuare adäugändu-se §i a optulé véc sä sfar§itul véculuizisa aici aceea§i disociere sfär§itul lumii (veacul al

judecata de apoi (veacul al optulea), la care referire interpretarea citatuluidin pseudo-Solomon.

6. Anul 8000. Nici nu se incheiase bine anul 1492 o profetie a fostspatiul ortodox: lumea va lua sfär§it trecerea a opt milenii. Primul care a

afirmat-o a fost Zosim, mitropolitul Rusiei, din a Pascalie afläm noua lucrare afost elaboratd pentru opt mii de ani, care venirea universald a lui Hristos"(H4 B'h aceastäprofetie, mileniul suplimentar a fost dedus din speculatia sfär§itul creatiunii se vaproduce ca debutul ei (deci 7 zile + 1 zi = 8 zile). Explicatia ne este

de o versiune remaniatä secrete despre rápirea lui Enoh celdrept: A opta zi, am stabilit-o aceea§i zi, pentru ca a opta prima, prima

de mine, chip de 7 mii, sä la de 8 mii,precum la prima zi duminica, la fel la a opta zi, pentru ca duminica sä pururea"(B. H. .H. H

CE .3. THCALVHX, H .H. B'h W

AHH H .H.

Noul ciclu cronologic pätrunde texte apocaliptice. Intr-o versiunemediobugard a lui Avraam, corpul patriarhului va sta pe pämânt pdnä se vorsfär§i 8000 de ani" inlocuindu-se astfel vecheaprezicere (vezi mai sus, p. 194).

7. Ultima a istoriei, veacul al optulea, 8000 de ani, apareconsemnatä text slavon copiat Moldova. versiune alui Avraam, transcrisd la mänästirea 1557 de ieromonahul ca

versiunea editatä de G. Polivka aceea§i emendare 8000 de ani" B.A.R., ms.sl. 636, f. 7000 de ani" din mai vechi ale scrierii.

o alta versiune a scrierii Alt hrizmos al presvântului parintelui nostruMetodie, arhiepiscopul <Patarilor>, cuvântu pentru celi ce vor de apoi, carecitim O, Vizantie, de apoi, <la> al pruncul asupra." (B.A.R., ms. rom. 4731, f. 18').

42 AL. Cioränescu, Cercetäri literare, Bucure§ti, I, 1934, p.65.

P1/16, VI, p. 800.A. Vaillant, Le livre des secrets d'Hénoch, Paris, 1952, p. 102 104 (textul slavon).G. Polivka, Die Erzâhlung vom Tode Abrahams, für

slavische Philologie", XVIII, 1896, p. 120.Vezi descrierea manuscrisului la loan Bogdan, op. p. 81-90.

www.digibuc.ro

lumii textele 201

8. Textele contin putine referiri la veacul al optulea ca punct alexistentei umane. Cea mai veche mentiune o gäsim manuscrisul nr. 69 al biblioteciiMitropoliei Ortodoxe din Sibiu, care din jurul anului omiliedin cuprinsul manuscrisului, referitoare la a doua venire a lui Hristos, se cuurmätorul adresat credincio0or: Deci deaca sä va apropialumi sä creadem nu iaste departe. s-au prorocit au fost 8 chitimare lumea iaste tocmitä pre 8 mie de ai vecuiascd. Ci vor peri den mareacei 8 chiti, lumea va peri. de atuncea vreamea de astä au trecut 7au ramas numai unul. 7000 de ani ai au trecut au rämas 1000 de ani" (p.152/11-15 - 155/1-5)48.

Interesul pasajului consta punerea relatie a duratei lumii de 8000 de ani cucei 8 chiti" (=balene) din mare. Sprijinirea pämantului pe pe§ti reprezintä o veche

populard. lnterrogatio versiunea a unei vechi scrieribogomilice bulgäre§ti, afläm doi sustin la§i motiv se

chestionar slavon, sub forma de Intrebäri rdspunsuri. La intrebareaCe tine se specifica sta pe iar apa este deo foarte plata, sustinutd la ei de patru balene de aur (.X.

versiunea amintitä a lui cu ale lui Panaiol Filosofulaceea.5i explicatie a sustinerii pe trei chiti; chitii trei Maiconsemndm faptul tema sprijinirii pämantului pe pe§ti, explicatd uneori drept cauzacutremurelor, o regäsim unele credinte ale poporului nostru privitoare la creatiune52.

apartine morii din o de filigran (vezi 4)apartinând tipului IX clasificarea lui NussbAcher, cu documentare din anii 1648-1649 (Date privind istoricul morii de din Apulum, XV, 1977, Alba p.687). Variante acestui tip se pe hârtia Psaltirii la 1651

Din istoria a filigranului: tipografia a Balgradului (sec.XVII), Alba lulia, 1999, p. 74 2-4).

continuare a fost ale cestii lumi. Dintr-acea mie de ani au trecutacum 639 de ani" (p. 155/5-6), care a fost anulat cu o linie de copist. Bizuindu-se peinformatie, Atanasie Popa a copierea manuscrisului anul 1639 o cazanie

in secolul al XVI-lea? cu izvoarele Cazaniei lui Varlaam,de lingvistica", X, 1965, nr. 1, p. 77). Datarea este de

filigranelor (vezi supra, nota 47). 1639 fabrica din Lancr producea altetipuri de filigrane; vezi Gernot Nussbächer, op. cit., p. 686: tipurile ilustrarea laSigismund Jáko, Az erdélyi feudalizmuskori történetének (XVI-XVII. század),

Studia Universitatis Babes-Boliyai", series Historia, fasciculus 2, 1962, 11 (pentru tipul 1),Josephus Signa interna chartarum saeculo XIV, XV, XVI, XVII et XVIII in Transsilvania

obviarum. Collegit. Tomus I, p. 188 (pentru tipul II) Lidia Filigranelenpärite la secolul al XVII-lea, Studia bibliologica, vol. III, 1969, 49 (pentrutipul III).

bor. Ivanov, BOMMHACKH 1925, p. 74.N. Tihonravov, op. tom. II, p. 443.Al. Ciordnescu, op. cit., p. 66.

52 despre ceriu stele, SezAtoarea", I, 1892, nr. 9 10, p. 232; I.Zane, Proverbele din Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Macedonia,vol. I, Bucuresti, 1895, p. 238; Ion Creangd", III, 1910, nr. 10, p. 303; I. Otescu, Credintele

despre cer stele, AARMSL, tom. XXIX, seria a II-a, p. 476; TudorPovestea lumii de demult, Bucuresti, 1913, p. 23; Gh. F. Ciausanu, poporului

www.digibuc.ro

202 Alexandru

Un alt text care este referirea la cele 8 veacuri sortitevietii terestre este intitulat Antihrist i semnele vremii de apoi. versiunea scrieriicopiatä 1845 de un localnic din Bogdänesti (jud. 8000 de ani marcheazdlupta dintre Isus Hristos Satana, care se va produce eliberarea ultimului dintemnita iadului", unde fusese damnat sä stea legat, cum relateazd Evanghelia lui

la a doua venire a Mantuitorului: scrie 1000 de ani fac unveac, a trecut acum 7 veacuri, 7370 de ani mai sunt 630 de anim, se va

8 veacuri, 8000 de ani de la omu cel Adam ... de aceia bägdm dela [al] 8-lea veac sä va Satana din temnita iadului", Hristos

i-a zis: vom face amandoi"55. Opinia lui T. Bäläsel, editorul textului, ne-amafla prezenta unei scrieri de inspiratie bogomilicd nu poate acceptatd. Elemente aledoctrinei dualiste nu se regäsesc text. Dimpotrivd, prezentarea lui Adam ca o creatie alu Dumnezeum contravine acestei doctrine. Nici ridicarea lui Adam rai nu are vreo

cu conceptia bogomilica, tema literatura apocria religioasä dinprimele veacuri ale crestinismului57.

9. Rar Inregistrate texte termenul scadent abia anul 2492 e.n.,profetia celor 8000 de ani nu a putut avea un impact de serios romanilordin epoca veche.

Probabil biserica de la noi a luat pozitie fatä de asemenea profetii ,

o astfel de atitudine fiindu-i de respectarea evanghelic privitor laneputinta omului de a ziva ceasul va veni a doua Fiul omenesc(Matei 25, 13; Marcu 13, 32). Pe de altä parte, nu scriere o predictieescatologica fusese tradusä trecut pentru s-ar dat crezare continutului profetic.

mitropolitul Dosoftei recunoaste traducerea limba pe care a dat-oliturghii a patriarhului Gherman,s-a strecurat i un cuvânt nepotrivit

evanghelie n.; Al. Mares). Acesta este pe care oamenii spun adoua venire a lui Hristos are sä fie mii cinci sute de ani, camärturiile sf Ipolit, precum lui loan de Aur".58

Mai la jumdtatea secolului XVIII-lea primaluare de pozitie spatiul impotriva acestor profetii escatologice copie

de monahul Rafail de la Bistrita Semnele lui Antihrist ale

asemanare cu ale popoare vechi Bucuresti, 1914, p. 9; Tudor Painfile,Mitologia credinfele poporului [Bucuresti], 1924, p. 14.

Evanghelii apocrife. Traducere, studiu introductiv, note prezentari de Cristian[Bucuresti], 1999, p. 202.

Cifrele nu au nici o valoare pentru aflarea datei a fost textul. 7370 deani, scursi acum", transpusi anii erei noastre 1862, iar copia din 1845.Am vazut manuscrisul sibian nr. 69 s-a notat, la un moment dat, ar trecut acum"639 de ani peste 7000 (vezi mai sus, p. , nota 42), ce anul 2139 e.n., o de-adreptul

T. Vechi texte bogomilice &site prin Oltenia, AO, XII, 1933, nr. 67-68,p. 206-207.

56 p. 207.Evanghelii p. 202, 209-210.

Ciobanu, Dosoftei mitropolitul activitatea lui laistoria literaturii românefti a literare din al XVII-lea, Iasi,1918, p. 163-164.

www.digibuc.ro

lumii textele slavo-române i 203

din dumnezeiestile scripturi traducere a editiei tipärite laMoscova

END OF THE WORLD (YEARS 7000-8000) IN SLAVO-ROMANIAN

AND ROMANIAN TEXTS FROM THE CENTURIES

Abstract

Although only one Pascalia is known from the year 1482-1492, originating inTransylvania, we have indices that such Pascalias, the calendar dates of which did notexceed the year 7000, did exist also in Moldavia an Wallachia. The absence of data doesnot allow us to make any remarks about the echo held by the prophecy about the end ofthe world in the year 7000 had had among Romanians.

The prediction about the decline of the world in the year 8000, seldomregistered in texts, did not create any escatological fears, as its deadline was too farahead.

Ms. rom. 2195 (B.A.R.), f.

www.digibuc.ro

204 Alexandru

-r - - -- r5

u,

.

K3

'

.

-. -

.

. i

. r .

. .

. (

.

www.digibuc.ro

textele slavo-române româneti 205

I

- - ;; -:

.

A

'

.-,

:

Fig.2

www.digibuc.ro

-,

-

.

, b

www.digibuc.ro

lumii textele slavo-române românesti 207

Fig.4

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

A mes amis roumains

HA COH ET LE RITE DU

COURONNEMENT

(Notes et corrections sur une faute multipliée concernant le Mss. 1,

IVAN BFLIARSKY (Sophia)

Les textes liturgiques rendent grand non seulement parmi lesspécialistes dans le domaine particulier de l'hymnographie et du rituel mais aussi parmiceux qui se sont consacrés aux du Droit et de ladite théologie politique. En cesens faudrait dédier une attention spéciale l'étude de l'investiture des souverainsdans les pays orthodoxes au Moyen Age et durant l'époque dite post-byzantine. Tenantcompte de mon intérét sur la signification des textes liturgiques et particulièrement en cequi concerne le couronnement et la promotion des différentes dignités qui dure doncdepuis des mon attention était attirée par article des collgues Violeta Barbu etGeorge qui traite justement ce problme2. rapprécie les qualités scientifiques etles mérites de cette mais je ne peux pas m'abstenir proposer quelques remarquessur une des textes y publiés qui ne devrait pas situ& parmi les textes liturgiques, liés

la coronation des souverains.Je voudrais préalablement et expressément noter que les origines de la faute

doivent étre cherchées dans le catalogue des manuscrits slaves de la Bibliothèque del'Académie roumaine, préparé par P. P. Panaitescu dont certaines qualités pourraientmises en cause3. Je voudrais noter que le manuscrit dont on va parler est présenté dans lecatalogue des manuscrits slaves en Roumanie de A. I. Jatsimirsky (A.

n'est pas décrit en détail4. L'auteur nous informe seulement que le contenu ducodex est ordinaire pour ce type des recueils. Quand ce contenu l'oraison en

* Cet article a été préparé durant mon séjour en Roumanie grâce â la bourse de NewEurope College, Bucarest.

Iv. Biliarsky, Le du couronnement des tsars dans les pays slaves promotiond'autres axiai, dans OCP, Vol. 59, 1, 1993, 91-139.

2 V. Barbu, G. Coronatio. liturgica dansuniversal in istoria Prof Dr. Papacostea ocazia implinirii a 70de ani, Bucurevi, 1998, p. 40-68.

P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, Bucurevi,1959.

A. H. u pyrconucupycocaeo u T.

LXXIX), HeTep6ypr, 1905, c. 85 No 1).

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 209-215

www.digibuc.ro

210 Ivan Biliarsky

question n'est pas citée mais il cite la taxis dont elle fait partie Monumebl» avant de dormir).

Revenons au catalogue de P. Panaitescu! Il s'agit de la description du manuscritNo ce qui est un Psautier avec acolouties. Aux ff. 215v-216v est situ& une quel'auteur du catalogue intitule et puis - pour éviter chaque

doute - il explique en roumain «De asemenea la voevodul ales»5. Cette lecture estcompltement fautive ce qui devient aussitôt lors du travail avec le manuscritlui-méme. Cette faute peut reconnue également par le manque de concordance entrele substantif et l'adjectif car le terme «voYévode» est masculin bien qu'il se &clinecomme les substantifs féminins de la seconde terminant en «-a». La lecturede Panaitescu devrait correcte seulement dans le cas la forme serait un

possessivus, mais dans ce cas on rencontrerait le problme comment le participepourrait interprété en tant que le substantif «élection», «procédure de

vote». Dans un tel cas l'expression serait ou bien

et non point cela que l'on retrouve dans le manuscrit. Quand plusieurs chercheurs,moi y compris (en se fondant seulement sur le catalogue publié de Panaitescu) ont étéleurrés par cette lecture en traitant la comme partie du rite investiture desgospodars de Valachie et de Moldavie.

Justement c'est le cas avec les collgues V. Barbu et G. Lazar qui ont publiépour la fois le texte de l'oraison: ils l'ont inclus dans l'annexe de leurmais ils l'ont aussi comment& en ce sens7. Le texte est défini comme «la

rédaction» des du rite du couronnement qui est également la plusancienne tenant compte aussi de la de son «rédaction morave», par eux8.Evidemment ils avaient une sensation qu'il y avait des problèmes avec ce texte car ilsont déclaré qu'il n'était pas typique vue les motifs «christologiques», «mariologiques»,«archangélologiques» y prédominant au lieu des vétérotestamentaires8. Il est änoter aussi la &termination que le texte de la était probablement créé pourutilisé ad hoc parce qu'il n'est pas inclus dans l'étude de M.

En effet, il s'agit d'une oraison qui n'a rien voire avec le couronnement niavec l'élection de souverain ce qui devient évident non seulement du texte mais aussi ducontexte. La liaison de ce texte avec le rite monarchique provient de la faute de P.Panaitescu qui a lu comme Cette faut était

quand vue les éditeurs qui ont écarté la lettre «H» inexistante.Malheureusement ils se sont jusqu'ici.

P.P. Panaitescu, op. vol. I, No 1, 4.6 Iv. Biliarsky, Le rite du couronnement, p. 98.

V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 59-62, 49, 56 suiv.V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 49. Je voudrais expressément noter que les textes en

question font partie des livres liturgique de l'école de Tarnovgrade-Mont Athos, au Typikon deJérusalem. Cela se confirme par l'orthographe euthymien du manuscrit. En ce sens il estcomplètement inacceptable de parle des moravismes au moins sans des témoignages concrets.

V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 56.V. Barbu, G. Coronatio, p. 56.

www.digibuc.ro

Le rite du couronnement 211

La prire exige une nouvelle publication avec toute la taxis de avant dedormir ce que je vais proposer ci dessous. Le méme on peut dire pour la description dumanuscrit car dans le catalogue publié y a certains fautes, inexactitudes et omissions.

Bibliotheca Academiei Române, Mss. 51. 1Psautier avec acolouties

(XV-XVIPsautier et leitourgicon 219ff. Parchemin - La colonne &rite

90x60-65 mm. Les feuilles sont bien conservées mais leur attachement l'ensemblen'est pas en bon y a une pagination originelle mais non pas partout.

Reliure en cuir avec des plaques de bois. n'y a pas de décorations sur le cuir.Les fermoirs sont conservés.

Décorations Les titres ont une décoration en nattes f. 4r, 98r, 179r, 187r).Les premières lettres sont décorées en nattes colorées f. 4r, 12r, 32v, 42v, 51v, 63r,72v, 80r, 88v, 98r, 109r, 116v, 124r, 132r, 146v, 172v).

L'écriture est onciale-semionciale, &rite en encre noire mais les titres et lesrubriques - en rouge ; 17 lignes par page.

L'orthographe avec deux voyelles et et deux voyelles nasales («m» et

- l'orthographe de Târnovgrade selon la reforme du patriarche Euthymius. Le

scribe usait la lettre «o» (avec deux points dedans) dans le mot (yeux). Le

manuscrit devrait préparé en Moldavie qui était l'unique place cette orthographeétait en fonction durant l'époque de la création du codex.

Littérature : c. 85 ; Panaitescu, No 1, p. 3-4 ; Biliarsky,rite du couronnement...», p. 98 ; Barbu, "Coronatio...", p. 44, 49, 56, 59-62.

Contenu :ff. Psautier.

- ff. : ...

ff. 179r : Les neuf cantiques bibliques

:

:

o

:

o

:

o :

o :

www.digibuc.ro

212 Ivan Biliarsky

o f. 186v : noA

2. ff. 187r- :

3. f. 207r :

4. f. 214v avant de

f. 215r .

215v .

f. : If. 216r/

f. 216r : Troparion notre Seigneur

Christ.

Jésus

f. 216r Troparion

Vierge.f. 216r : . La prire du saintIoannikios avant de dormir.

5. f. 216v

- f. 217v :

6. f. 218r :

7. f. 218r : CA

- 218v

Notes :Sur le dos de la couverture du frontispice y a quelques notes illisibles.

2. f. ....(illisible n'est pas claire si la note est en slavon ou en roumain).

3. f. 3r : En haut sur la partie droite : Cette phrase est &rite

encore quatre fois entire ou partiellement : ». Evidemment

quelqu'un a essayé la plume.4. De nouveau sur f. 3r

CTM.

5. De nouveau sur f. : "+ 1850 5

6. Sur f. 3v y a plusieurs notes, par différents scribes mais seulement uneest lisible : Ko // Ne

www.digibuc.ro

Le rite du couronnement 213

CE 0

7. :

8. : sur marge) (???)

9. f. 53v : des essais avec la plume parmi lesquels un lisible :

10. f. 92r - notes-corrections illisibles.11. f. 122r (une adition au texte).

12. f. 145v (c'est peut-être une note du

scribe du manuscrit qui était coup& lors de la préparation des pages).13. f. 172v (adition au texte).

14. f. 179r - une signature embrouillée peut-étre identique avec celle de la f. 187r.15. f. 187r: (cancellé)

Ici y a une signature embrouillée qui peut &re lue comme celle de IonDascalescu :

Le texte en question se trouve sur les ff. 215v-216v. Je le présente en entier ensuivant l'orthographe du scribe sans aucune intervention de ma part, sans dénouer lestitres, en gardant les lettres diacritiques et la ponctuation telle quelle on la retrouve dansle manuscrit :

[f. 214v] M

:- XOWE KTO N. N

MA MN

At//AW MN

[f. 215r]

MA H

. MA

MA NH MA

Le texte souligné est écrit en rouge.

www.digibuc.ro

214 Ivan Biliarsky

MA MATH

// H 1/

MA. //

H [f. 216r]

1/ MOH

CA

MA MA

CA

MATH MA CH // NH

e[f. 216v] NH emt.

On voit donc que ce texte n'a rien voire avec le couronnement ni avecl'élection du gospodar-voîévode dans les principautés roumaines. Il fait partie des priresmonacales avant de dormir et appartient un groupe des prires du Typikon deJérusalem, situées la fin des Wpres, pendant lesquelles elles ont lieu12.

Quant au manuscrit que l'on étudie dans cette recherche, le contexte de la prireen question est bien clair elle est située dans la Taxis pour la préparation de dormir quicommence la f. 214v. Dans le début de la prire méme on a bien noté la liaison avec laprire précédente la Vierge par l'expression « » ce qui veut dire de nouveau

elle ». C'est un texte normatif que l'on retrouve aussi dans les éditions imprimées del'Horologion et du Psautier avec acolouties. En tant qu'exemple on peut prendre deux

quelconques comme le Psautier avec acolouties, publié Venise par Vincenzo(Vikenti) Vukovié en 154613 ainsi que l'Horologion, publié Moscou en 1836. Dansl'édition vénitienne la taxis, imprimée sous le titre », suit

la structure que l'on connaît du Mss. SI. de la Bibliothque de l'Académie roumaineavec la seule différence que les deux troparia de la f. 216r (celui dominical et celuimarial) ont été remplacés par d'autres ce qui était une pratique ordinaire14. En mémetemps on découvre les mémes textes en méme traduction dans l'édition imprimée de

12 Je voudrais profiter du cas pour remercier la collgue Maria Yovtcheva qui m'abeaucoup aidé lors de l'identification de l'oraison.

13 UOHCB, Onuc pbHonucume u cmaponeHamHume Ha Hapodnamae I, 1910, No 455, c. 475.

14 Psautier avec acolouties, Venise, 1546, 302r-303r.

www.digibuc.ro

Le rite du couronnement 215

l'Horologion, situés dans les Grands Complices (le troparion dominical) fautsouligner aussi que la prire laquelle est consacrée l'étude actuelle est encore enfonction parmi les rites de l'Eglise Orthodoxe Roumaine. On la découvre traduite enroumain dans l'Horologion récemment imprime.

Quant l'expression », ce n'est que le début du kondakion

qui correspond l'Hymne Acatiste de la Vierge malgré que trs réduit. Ce texteliturgique est trs bien connu ce qui est la raison que dans plusieurs manuscrits et livresimprimés n'est pas présenté en entier et les scribes se limitent la citation de soncommencement. De telle façon ils renvoient au texte complet situé ailleurs. C'estjustement le cas - on ne dispose que des premiers mots du kondakion, suiviimmédiatement par le troparion de l'oraison. Le Psautier imprimé vénitien de Vincenzo

présente son texte tout entier et je le citerai en suivant cette : :-

» .

est or que cette citation n'a rien voire avec l'investiture dessouverains, ni avec l'élection, ni avec le couronnement. ai noté que la faute de P.Panaitescu était trs facilement apercevable et la construction grammaticale seraiterronée dans le cas s'agirait du souverain-homme.

J'ai proposé ces remarques sur le catalogue des manuscrits slaves de laBibliothque de l'Académie roumaine et sur l'édition de l'oraison en question nonseulement parce que je suis, moi aussi, tenté de recherches dans le domaine de lathéologie pohtique. Ma motivation la primordiale c'est que je trouve cette direction desrecherches trs importante et je ne veux pas que l'on continue des fautes dues latradition et la confiance profonde aux autorités du passé. Ils pourraient sans doutemériter notre respect et évidemment tel était le cas de P. Panaitescu mais chaque opiniondevrait mise en probation. J'espre que ces remarques seront prises en considérationet de telle façon on ajoutera encore une petite pierre au bâtiment des recherches surl'institution monarchique en principautés roumaines.

(Horologion), 1836, r

Ceaslov, cu aprobarea Sfintului Sinod, editia a patra, Editura Institutului biblicde misiune al Bisericii ortodoxe române, Bucurqti, 1990, p. 190-191.

avec acolouties, Venise, 1546, n. 302v-303r.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOCUMENTAR

NICI NU MAI SUNT

CUM AU FOST, CI ATI

MATIA CORVIN REFORMA SA DIN 1467

PAKUCS

Astfel suna reprosul domnului muntean Basarab din scrisoareade acesta sfatului orasului Brasov jurul anului 1480'. Cuvintele amare aledomnitorului fac referire la o situatie realä: a doua jumatate a secolului allea, perceputa din sudul Transilvaniei, cu care Taraavea economice de durata, a crescut de la 3,3% (tricesitna) la5% (vigesima).

studiul de propun duc la capat argumentatia de regretatulistoric maghiar Zsigmond Pach articolul din 1995 care discuta modul care

tricesima s-a transformat in regatul medieval al Ungariei2. Cusolutia de mine este cea de Pach, permit dedic mica

lucrare rnemoriei domniei sale.secolul al XVI-lea, taxa oficiul vamal al oraselor

din Transilvania se numeau vigesima, deoarece cuantumul taxelor vamale colectate de lanegustori reprezentau a douazecea parte, 5%, din acestora sau valoarea ei.Despre acest fapt stau registrele vamale ale Brasovului La ceanume facea atunci referire domnul cele ce voidemonstrez modul care de din regatul Ungariei au trecutmodificare importanta, care nu este cunoscuta Indeajuns numeroase semnede intrebare cercetatorilor.

la destramarea statului maghiar medieval, din Transilvania au facutparte din sistemul vamal al regatului maghiar. Acesta s-a format pe deplin la sfarsitulsecolului al XIV-Iea, un lung proces de schimbari mai mult sau mai putin radicale.

loan Bogdan, Documente regeste privitoare la cu BrasovulI Ungaria XVI, Bucuresti, 1912, doc. 104, 102-3.

2 Zsigmond Pach, Hogyan a harmincadvámból huszad? (1436-1457)"Történelmi Szemle" tom XXXVII, nr. 3, 1995, p. 257-276.

de binecunoscutele studii ale lui Radu Manolescu, comerciale alePrii cu Sibiul la inceputul veacului al XVI-lea in "Analele Universitätii C.I. Parhon,Seria Sociale (Istorie), nr. 5, 1956, p. 207-260; Idem,Moldovei cu sec. XIV-XVI, Bucuresti, 1965; vezi Samuel Goldenberg, Despre(vigesima) AMN, II, 1965, p. 673-677.

Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 217-220

www.digibuc.ro

218 Mária Pakucs

Dacä evolutia a punctelor vamale din vestul Ungariei este cunoscute,inceputurile devenirea transilvänene nu sunt pe deplin explorate.

Originea procesul de cristalizare a sistemului vamal al regatului maghiar afost exam inatä cu atentie pentru prima de catre Sándor Domanovszky, care a stabilit

la sfarsitul secolului al sau inceputul celui de-al XIII-lea, taxa vamala peexterior (import export) se numea tricesima reprezenta 3,3% din valoarea

sau cantitatea märfri5. Pach a reusit inceputurile mai timpurii aletricesime, deducând aceasta a evoluat dintr-o de târg (tributum fori) a

vechea arpadiand de 1/80 abia secolul al XIV-lea. Tot perioadaregilor angevini au fost create punctele vamale de la granita a regatului, celemai importante Bratislava Sopron6. altä lucrare minutioasä dedicata istoriei

din Ungaria medievald apartine lui Jenö Sólyom, nu a tratatdetaliu din Transilvania, afirmând doar la secolului al XV-lea, sasiiardeleni numeau vigesima7.

In secolul al XV-lea taxa colectatd pe märfurile trecute prin oficiilevamale de pe orasele säsesti de la granita sud-esticd a regatului maghiar senumea tricesima, cuantumul acesteia corespundea numelui negustorii plateau3,3% din valorea märfii sau din cantitatea de pe care o treceau prin vame.

La aceluiasi veac au avut transformäri importante care aufoarte bine intuite de Pach. El a observat deja 1457 taxele percepute la dinBratislava erau mai mari de 3,3%. arendase de la regele Matia Corvinrecursese la aceastä crestere a pe cont propriu, ca sporeascd veniturile.Urmând calea de oficialii de la Bratislava, regele a decis sätaxa percepute la toate vamile de granitä ale regatului sau.

Astfel ca, sub motivul nevoii de a veniturile visteriei pentru o maiaparare a tuturor supusilor, a fost emis decretul regal din 24 martie 146710. Prin acesta seinstituia crearea unei noi numita vectigal coronae, care urma sä vechea

tricesimd: Inter cetera vero id extitit dispositum ut ea, que hactenus triceshnavocabatur nonullis rationabilibus de causis penitus in posterum aboleretur,annullareture et cessaret, se loco eius alia exactio institueretur vectigal coronaeperpetuis futuris temporibus appellanda".

Printre altii, reputatul medievist Kubinyi nu aconstat decât schimbare a numelui vamii miza ei sa regasea faptanularea privilegiilor scutirilor de De asemenea, editorii volurnul de socoteliale au discutat despre decretul regelui Matia privinta vamilor, dar la rândul

Károly Mollay, A soproniak harmincadvámja 1383-1542 Jen6 Emlékkönyv",ed. Péter Dominkovits Eva Turbuly, Sopron, Soproni 1993, p. 129-153.

Domanovszky, A harmincadvám eredete, Budapesta, 1916.Zsigmond A harmincadvám eredete, Budapesta, 1990.

Sólyom, A magyar vámügy fejlôdése 1519-ig, Budapest, 1933.Z.sigmond Pach, A harmincadvám Erdélyben és Havasalföldön a 15. század

felében Szemle" tom XL, nr. 1-2, 1998, p. 33-41. Am prezentat principalele idei aleacestui SMIM, 2001, 345.

Hogyan 257-76.Otto Dahinten, Geschichte der Stadt Bistritz in Köln, 1988, p. 394

discutä faptul Matia Corvin a introdus un sistem de impozitare de taxe vamaleregni Hungariae. Gesetze und Verordnungen Ungarns. 1458-1490, vol. II, ed.

Ferenc György Géza Erszegi, Zsuzsa Teke, Budapesta, 1989, p. 169-171.Kubinyi, Mátyás király, Budapesta, 2001, p. 59-60.

www.digibuc.ro

Matia Corvin reforma sa din 1467 219

au considerat reforma a presupus doar a schimbare a denumirii acestoranumele vechi, vigesima sau tricesima, au fost

intr-adevär, decretul nu nici un fel schimbarea taxelor vamale,consecintele acestei reforme Transilvania dincolo de dubiu

acesta a fost momentul când vdmile de granitä din regat au sä colectezetaxe vamale de 5% de 3,3%. ipoteza lui Kubinyi privind intentiileregelui de a toate scutirile privilegiile vamale ale diferitelor ora§e persoanepentru a mári astfel veniturile visteriei regale, atunci rezultatele acestei reforme ale luiMatia par sä fost departe de regelui. Negustorii din Cluj au fost scutiti deplata chiar ziva emiterii decretului

primävara aceluia§i an 1467, regele Matia a introducd o altäreformä: colectarea unei taxe (tributum regali) pe gospoddrie (porta) dinregat. Amenintarea pe care aceste reforme o aduceau privilegiilor, a determinatnobilimea transilvand se räzvräteascd Impotriva regelui, la revoltä s-auora§ele säse§ti Sibiu Bistrita. Analiza lui Konrad Gündisch a ridicareaanumitor comunitäti säse§ti regelui nu a fost nicidecum incitatä de reformelefiscale ale lui Matia ci cauzele unei asemenea decizii politicetransformärile sociale din rândul sa§ilor, mai ales mediu urban16. Spre deosebire decelelalte ale sa§ilor, bra§ovenii nu a luat parte la revolta transilvänenilor, ba chiar

pe Matia campania sa din Moldova, iar recuno§tinta regelui a fost peLa numai un an de la emiterea decretului cu pricina, bra§ovenii au primit mult

râvnita scutire de plata noii regale". Textul privilegiului acordat negustorilor dinCorona de protectorul pe deplin misterul de aceasta. Bra§oveniierau astfel de "plata regale, de plata vigesimei märfurileconform noului decret emis la Buda": ab exactione proventuum vectigalis sacraecoronae regni nostri, hoc est ab exactione vigesimae de rebus et mercibus ipsorumdecretum novissime Budae superinde

Confuzia care existä istoriografia privitoare la din UngariaTransilvania secolul al XVI-lea are originea confuzia terminologicd perpetuatä

reforma lui Matia Corvin. Din acest moment, nu mai existä suprapunereasinonimia dintre numele cuantumul taxelor vamale percepute la vamalrespectiv. de granitä in Ungaria superioard au continuat sä numite"tricesime", ambele sensuri ale cuvântului, de§i registrele de pästratedemonstreazd nici o urmä de taxa perceputd la din

13 Quellen zur Geschichte Siebenbürgens. Rechnungen aus dem Archiv der StadtHermannstadt, vol. I, Sibiu, 1880, p. XIV.

14 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. VII, (1474-1486),ed. Gustav Gündisch, Herta Gündisch, Konrad G. Gündisch, Gernot Nussbdcher,

Bucuresti, 1991, doc. 3524, p. 279.15 Aceasta este afirmatia lui Antonio Rerum Vngaricarum decades cum

dimidia, Basel, 1568, p. 568: Benedictus Rufus acuza pe rege "Matthiam ex rege tyrannumeuasisse, grauissimis inusitatisque vectigalibus populos afficere, nemini priuilegia, sanctiones,immunitates et municipalia servare...".

16 Konrad G. Gündisch, Participarea saqilor la din anul 1467 atransilvänenilor lui Matia Corvin, "Studia Universitatis Babes-Bólyai. SeriesHistorica", XVII, fasc. 2, 1972, p. 21-30.

17 Atitudinea de protectie promovare a intereselor comerciale alede catre regele Matia Corvin este foarte bine surprinsd de catre Maja Philippi, Die Bürger vonKronstadt im 14. und 15. Jahrhundert, Bucuresti, 1986, 74-78.

UKB, vol. VI, ed. Gustav Gündisch, Bucuresti, 1981, doc. 3578, 315.

www.digibuc.ro

220 Mária Pakucs

Bratislava'9 de pildd, era de 1/20, 5%. istoria sa a orasului Bistrita,Otto Dahinten faptul Matia Corvin a introdus un nou sistem de impozitarede taxe vamale, care a vechea care de atunci s-a numit "vigesimä"sau "tricesimd"21. Lidia Demény a analizat minutios deciziile dietei Transilvanieiprivitoare la la comertul exterior, sä mentioneze deloc existenta simultand acelor nume ale vigesima tricesima, deoarece documentele pe care se

analiza folosesc exclusiv cel de-al doilea termen atunci când se lagenera122. Autoarea nu problema nici atunci prezintä instructiunile trimisede loan Batizi colectorilor de 1685, document care mod cât se poate delimpede explica aceastä dihotomie: vigesima se percepea pentru comertul exterior,tricesima pentru comertul intern de tranzit23, desi aici se explicatia celordenumiri institutii diferite cazul Transilvaniei. studiu recent, RuszFogarasi cade aceeasi a celor nume date externe dinTransilvania: "de la inceputul secolului al XIV-lea apare se (!) tricesimasau vicesima"24.

concluzie, Transilvania cu 1467, vigesima era perceputd lade hotar, spetä punctele vamale de pe orasele säsesti de la granita

a principatului, aflate de-a lungul marilor drumuri comerciale care legauprincipatul de Tara respectiv Moldova. Tricesima se plätea la punctelevamale din interiorul principatului, cum cel mai bine se poate observa cazulorasului Cluj, care anii 1599-1637 a primit dreptul de a nume propriu

de la negustorii care treceau prin oras. Registrele vamale pästrate astfel arhivaorasului atestä faptul acestia ca 3.3% din valoarea märfurilor

cele din urmä, reforma deghizatä a lui Matia Corvin s-a doar pejumdtate: taxele vamale pentru exterior au crescut, dar dorinta lui ca noul numedat regale sä dureze perpetuu nu s-a indeplinit. Practica regat de anumi generic "tricesimä" a rezistat la schimbare, ciuda faptului pierdusecontinutul strict. Nici Transilvania noua denumire de nu a avut maimult succes, aici a avut o schimbare de nume, chiar nu directiade decretul regal. Sasii au sä conform taxelor pe care lepercepeau, acest lucru singularizându-i practica a regiunii

timpurie.

19 Ember, Magyarország kereskedelme a XVI. század közepén,Budapesta, 1988, 59.

20 Granasztói, La ville de Kassa dans le commerce hungaro polonais auLa Pologne et la Hongrie aux Actes du colloque polono-hongrois,

Budapest, 15-16 octobre 1576, Budapesta, 1978, p. 58: "En ce qui concerne la trentime(tricesima), faut savoir que c'etait un droit de douane régalien, perçu sur les marchandisesexportées ou importées, et qui représentait 5 % de la valeur en douane de l'objet."

21 Otto Dahinten, Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen, Köln, 1988, p. 394.22 Lidia Demény, Regimul tricesimelor punctelor din Transilvania perioada

principatului autonom, SMIM, tom VII, 1974, p. 207-221. Eadem, Le des douanes et descommergants grecs en Transylvanie au cours de la période de la principauté autonom (1541-1691), "Makedonika", 1975, p. 62-113.

23 Eadem, Le régime, p. 79.24 Rusz Fogarasi, Privilegiile economice dezvoltarea

Transilvania al "Historia Urbana", VI, nr. 1-2, 1998, p. 60.o precizare referitoare la tricesima de la Cluj: 1599 i-a fost concedat dreptul de a

tricesima nume propriu in contul unei datorii a principelui Sigismund Báthori. Vezi notaurmátoare.

Ferenc Pap, Kolozsvári harmincadjegyzékek (1599-1637), Cluj, 2000, p. 7-10.

www.digibuc.ro

BRASOV TARA

DOCUMENT DIN 1496

ALEXANDRU CIOCILTAN

Un document inedit din anul 1496 aflat arhiva orasului Brasov puneunele aspecte ale realitätilor locale ale raportului urbei cu regele Ungariei

Vladislavinformatiilor cuprinse documentul mentionat impune o vedere de

ansamblu asupra evolutiei situatiei generale din Regatul special dinTransilvania din orasul Brasov ultimul deceniu al secolului XV.

Moartea regelui Matia 1490 a Inceputul declinului statului ungar,situatie care a culminat 1526 cu dezastrul de la Mohács. Politica autoritard a regelui areusit sä fortele centrifuge reprezentate cu precadere de magnatii prelatiiregatului. Nu acelasi lucru au reusit cei doi succesori ai sai la tron, Vladislav (1490-1516) Ladislau (1516-1526), care nu au putut stävili tendintele anarhice ale páturilorsociale suprapuse.

Nemultumirile au izbucnit la moartea lui Matia, noul regeaccepte capitulatiile" impuse de magnati tutela acestora guvernarea

Vdrfurile aristocratiei aveau controlul asupra Dietei regatului s-au folosit de acestinstrument pentru a impune däri exceptionale, pe care trebuiau le pläteasca depe domeniile nobilimii mici

Fiscalitatea afecta orasele, obligate prin impozite suplimentare(subsidium) sä contribuie la cámara regal/ Aceastä realitate, caracteristia domnieiregelui Matia, a fost prezentä - e drept, la mai redusä vremea succesoruluisäu.3 Impozitele pentru aparare, de rege de diete, nu puteau refuzate deorasele libere regale, fapt care le-a Ingreunat situatia financiard.4

Documentul inedit care face obiectul contributiei de fatá a fost emis la 4ianuarie 1496 la Bács de regele Ungariei Vladislav Actul latin este originalare sigiliul timbrat deteriorat6:

Kubinyi, A., König und Volk im spdtmittelalterlichen Ungarn. Stddteentwicklung,Alltagsleben und Regierung im mittelalterlichen Königreich 1998, p. 342.

2 Ibidem, p. 304-305, 345, 358 (nota 55).Ibidem, p. 80-87; Engel, P., The Realm of St. Stephen. A History of Medieval Hungary

895-1526, London, New-York, 2001, 357.I. A., Geschichte von Ungarn, III. Bd., Die Zeit der Könige von Matthias I. bis

Maximilian 1457-1576, Leipzig, 1874, p. 379.Statului Fond Primäria Colectia Privilegii, vol. I

(1353-1531), doc. nr. 254.6 V. inventarul colectiei citat la anterioara.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 221-223

www.digibuc.ro

222 Alexandru Ciociltan

Wladislaus Dei gracia rex et Bohemie etcetera. Fidelibus nostrisprudentibus et circumspectis judicibus et juratis ceterisque universis civibus etSaxonibus nostris in civitate nostra Brassoviensi ac Terra Barcza commorantibussalutem et graciam. Intelleximus qualiter plurimi forent ex vobis qui propter nimiamfamem et victualium caristiam vero forte gravati oneribus de bonis etpossessionibus nostris atque eciam de regno illo exire ac bona et possessiones nostrasdesertas relinquere intenderent.

Quare hortamur et requirirnus fidelitates vestras quatinus nullusvestrum se occasione premissorum de loco habitacionis rnovere debeat vel ex regnonostro recedat certi sitis nos quieti ac et utilitati vestre omniadhibita cura consulere et deinceps vos omni gracia, favore et benivolentia prosequivolumus ita quod vos bono modo manere et vivere poteritis. Aliud igitur nulla racionefaciatis. Datum Bachie feria secunda proxima post festurn Circumcisionis Domini annoeiusdem millesimo quadringentesimo sexto.

Ad relacionem Reverendissimi domini Sigismundi Episcopi Quinqueecclesiensisthesaurarii Regie Majestatis.

Nu actul a fost emis pe baza darii de (relacio) a episcopuluide Sigismund [Ernuszt], tezaurarul regal: urma reformei fiscale a regelui Matia,

sa5ii se aflau sfera de a acestui regal.7DocumentuI pare rezultatul unor plângeri ale din Bra5ov la curtea

atentia asupra situatiei grele care se aflau: Am aflatfoarte multi dintre voi atât din cauza cumplitei foamete a lipsei alimentelor,poate, de alte sarcini ar piece din posesiunile noastrechiar din acel [Tara Bârsei, n. lase bunurile posesiunile noastre pustii".Regele le porunce5te ca absolut nici unul dintre ei nu sedin locul sale", promitându-le sprijinul protectia

Actul regal nu mentioneaza destinatia preconizatei a oaspetilor" sa5i,fapt ce presupunerea era vorba doar de o amenintare a

situatia care sa5ii ameninte regalitatea cu emigrarea este E firesc,deci, ne va fi provocat o atât de puternica laTara Bârsei, la doar zece ani de la crearea Universitatii

anii 1493-1494 o puternica a provocat o epizootie o foameteTara Bârsei8. Foametea semnalata avea o arie de raspândire mai un documentemis de rege la Sibiu la 8 septembrie 1494 aminte5te lipsa bucatelor alimentelor"scaunul secuiesc Sepsi, imediata vecinatate a Bârsei.9

1495 Bra5ov Tara Bârsei a urmat o epidemie deulterior de cronica din Biserica Neagra.1° Numärul locuitorilor

Kubinyi, A., op. cit., p. 87.Cernovodeanu, P. Binder, P., Cavalerii naturale din

trecutul la 1800), Bucure§ti, 1993, p. 37, 39.Oklevéhár, ed. Károly, 1211-1519, 1872, doc. nr. CCX, p.

281-282.Breve Chronicon Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó, IV. Bd.,

Chroniken und (1143-1867), Brass& 1903, p. 4; Cernovodeanu, P. Binder, P., op.

www.digibuc.ro

Frdmântäri Brasov Tara 223

Brasovului al suburbiilor sale anii 1488-1489, calculat pe baza registrelor deimpozitare la circa va fost cu redus de marea din1495.

lunile august-septembrie 1494, regele Vladislav II s-a aflat cu suita sa laSibiu unde a convocat o congregatie provinciald.'2 Scopul pare sä fost impunerea unordari suplimentare care avea nevoie stringentä de bani»ce impuse de rege 1494 sau anul urmätor au afectat Brasov e

de apreciat; documentul regal din 4 ianuarie 1496 totusinemultumirile sasilor o apäsare Promisiunea regelui de a-i proteja pebrasoveni - cu mila, sprijinul astfel voi sä träiti

stare - e un indiciu aceastä directie.Gravitatea situatiei care se afla Tara intervalul 1493-

1495 a rezultat din calamitätilor naturale - epizootie, foamete, ciumä- cu fiscalitatea sporitä a curtii regale.

din Brasov se integreazd realitate mai desociale semnalate de izvoare Transilvania ultimul deceniu al

secolului XV.

cit., p. 39; Armbruster, A., Dacoromano-Saxonica. Cronicari románi despre sasi.cronistica Bucuresti, 1980, p. 398.

Philippi, M., Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jahrhundert. Untersuchungenzur Geschichte und Sozialstruktur einer siebenbürgischen Stadt im Mittelalter, Bukarest, 1986,p. 92-93.

12 Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt und der Sächsischen Nation, I.Bd., von c. 1380-1516, vol. Quellen zur Geschichte aus sächsischen Archiven,Hermannstadt, 1880, p. 137-153.

13 I. A., op. cit., p. 257, 377, 379 ; Engel, P., op. p. 357.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

RELATII COMERCIALE VENETIA

TRANSILVANIA SECOLUL AL XVI-LEA

FLORINA

debutul secolului al XVI-lea, depdsind momentul critic reprezentat dedezastrul de la Agnadello, Venetia a reusit sä pastreze pozitia importantd Peninsula

dar Europa epocii, consolidându-si controlul asupra teritoriilor dinterraferma, ce aveau constituie astfel, vreme de secole, extensia avenetian: un vast spatiu cuprins Alpi, la nord, Pad, la sud, Adda, la vest, lacare se addugau est Friuli, Istria posesiunile costiere din Dalmatia, ca unele insuledin Mediterana, precum Creta Cipru. Venetia mentinut, de asemenea, pozitiapreeminentä cadrul economiei-univers europene, beneficiind de experientanegustorilor de calitatea flotei de numeroasele comerciale traditionale care

garantau functionalitatea relatiilor externe de schimb'. Negustorii venetieni desfäceauproduse achizitionau märfuri de pe europene, Franta, teritoriilegermane, Anglia, Levant, iar convoaiele de galere ce navigau sub pavilion marcianajungeau an porturile din Constantinopol. Totusi, aceeasi perioadd, o seriede factori interni mai ales, externi au concurat la aparitia primelor semne ale unui lentdeclin economic al Republicii Sf. Marcu. Pierderea unor insemnate posesiuni din Levant,transferul centrului de greutate al comertului international porturile Atlanticului, caurmare a marilor descoperiri geografice, penetratia negustorilor francezi, engleziolandezi Mediterana orientald, ca concurenta tot mai a acestora pe pietelelevantine, au constituit tot atâtea cauze ale inexorabilei progresivei decadenteeconomice venetiene.

Politica orientald a Venetiei a vizat primul rând mentinerea posesiunilor saledin Dalmatia din Mediterana amenintate de expansiunea acontrolului bazinului septentrional al Adriaticii, deci implicit perpetuarea pozitieihegemonice cadrul comertului vital cu Levantul Orientul Apropiat3. functie de

Venetia a alternat politica de tratative sau de cedare fata ImperiuluiOtoman cu armate, fata superioritätii otomane Republica afost nevoitä sä pace cu otomanii 1573, recunoscând pierderea Cipruluischimbul reinnoirii privilegiilor sale comerciale Politica pragmaticd aVenetiei evitarea prelungirii operatiunilor militare spre a impiedica Intreruperea

Fernand Braudel, Jocurile schimbului, vol. I, Bucurqti, 1985, pp. 153-156, pp. 224-225; Idem, Timpul lumii, vol. I, Bucure*ti, 1989, pp. 129-134, pp. 155-166.

2 Frederic C. Lane, Storia di Venezia, Torino, 2001, pp. 463-465.F. Jocurile, vol. I, pp. 153-156; Idem, Timpul, vol. I, pp. 155-166.Maria Pia Pedani, Tra economia e geo-politica: la visione ottomana della Guerra di

Cipro, Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia", V, nr. 5,2003, p. 297.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 225-248

www.digibuc.ro

226 Florina Ciure

a schimburilor comerciale cu Imperiul Otoman, deoarece externe deschimb erau pentru asigurarea optimei a economiei venetiene.

Locuitä majoritar de dar componenta Regatuluimaghiar din secolul al secolului al XIII-lea5, Transilvania acunoscut o economicd parte deosebitä de aceea a Moldovei a

Dezvoltând de timpuriu o productie consistentd decalitate, Transilvania a fost puternic din punct de vedere economic, de

spatiul extracarpatic, areal care majoritatea produselor deimporta mare parte dintre märfurile agricole necesare pietei interne: pe§te, vin,cereale altele6.

Constituirea principatului Transilvaniei (1541) a cu putintä dezvoltareaa noului stat, beneficiind de o pozitie sensibil diferentiatä raporturile de

subordonare de era asemeni Moldovei, cefavoriza dezvoltarea economica pästrarea aproape ne§tirbitä a contactelor externe.Domeniile care se manifesta cel mai pregnant autonomia principatului Transilvaniei,prin pästrarea rinduielilor interne, au fost politica comertul exterior. Regimulnegustorilor sträini al circulatiei mdrfurilor a fost reglementat de-a lungul vremurilorde care Dietele Transilvaniei, in functie de interesele categoriilor sociale privilegiatecare guvernau de fapt principatul de principele ales.

declinul puterii genoveze bazinul pontic restrdngerea accesuluinavelor venetiene dincolo de Strdmtori, aderea Chiliei Albe aprocesul de transformare a Negre lac otoman", iar le s-au

nevoite procure, altele, articole de lux, diverse -achizitionatevreme indeosebi mijlocirea genovezilor- direct din Italia, mai ales de la

Venetia, cu care Transilvania avusese relatii comerciale durabile secolele XIV-XV7.se pe lungi anevoioase rute terestre. La inceputul secolului al

XVI-lea se prin Buda sau Pesta, urmandu-se apoi traseul Fehérvdr-Koprivnica-Zagreb-Brinje-Pola-Grado sau Veszprém-Tapolca-Kanisza-Koprivnica;din Moldova se trecea Transilvania prin pasurile din Carpatii Räsdriteni, iar de aicinegustorii ajungeau la Venetia pe traseul amintit sau prin Viena, urmând Semmering-Bruck a. M., prin Judenburg sau Ljubljana. Drumul ce pornea din Taraurma cursul la Pécs, de unde continua spre Szigetvár-Babócsa-Petau-Friedau-Gorizia, ori pe calea Dravei sau pe cea a spre Zagreb Ljubljana, deunde prin pasul Nauporto ajungea la Postumia. Mai des folosit era, probabil, a doua

a secolului al XVI-lea, special pentru conducerea spre a vitelor,

Thomas Transilvania 900 1300, Transilvaniei, vol. I, la1541), coord. Pop Th. ler, Cluj-Napoca, 2003, pp. 204-219.

6 Cf. Radu Manolescu, comerciale ale rárii cu la fnceputulsecolului al XVI-lea, AUBI, 1956, pp. 207-260; Idem, Le rôle commercial de la ville de Brafovdans le Sud-Est de l'Europe au NEH, II, 1960, pp. 207-220.

romanilor, vol. IV, De la universalitatea Europa patriilor",coord. Camil Muresan, Bucuresti, 2001, p. 101.

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al 227

drumul prin Viena -uneori prin Ko§ice- de aici, traversAndu-se Kraina,Italia8.

secolul al XVI-lea, formarea paplâcului de Buda, intervin mutatiiimportante privinta cailor de comunicatie ce asigurau legaturile comerciale aleteritoriului intracarpatic cu Italia, care nu se mai realizeaza prin Buda, ci prin nord-vestulTransilvaniei, prin Ko§ice Bratislava, Viena jucând un rol de prim ordinaprovizionarea cu postavuri a Europei Orientale pe a secolelor XVI-XVII

un traseu privilegiat de tranzit al produselor textile manufacturiere occidentaledestinate polone9.

Transilvania nu a avut comerciale intense cu genovezii, primândschimburile de cu Florenta. Prime le cunoscute despre acestelegaturi comerciale sunt destul de timpurii, datând din 1217, an care regele maghiarAndrei al un privilegiu negustorilor venetieni care veneau Ungaria §itoate tinuturile" sale, precizând ace§tia erau de taxe vamale pentru aur, pietrepretioase, catifea scumpe. Pentru celelalte produse se platea aoptzecea parte din valoarea Dupa 9 ani, 1226, dogele dadea asigurarinegustorilor din Regatul Ungariei privinta facilitarii comertului culagunar". indeosebi prin intermediul negustorilor venetieni soseau Ungaria produselemanufacturiere italiene. a de regele Ungariei, probabilBela al perioada 1238-februarie 1241, este o a volumuluiridicat al schimburilor comerciale cele doua state, acest caz valoarea marfurilorachizitionate flind considerabie. Bela al II-lea a favorizatproductive comerciale chemând regat numero§i negustori

care italieni special venetieni. principalele ora§e ale Ungariei italieniirezidau zone distincte, având locuintele plasate pe numite, general, vicuslatinorum"13.

Relatiile de schimb transilvano-venetiene nu erau asigurate exclusiv prinimplicarea unor negustori venetieni. Negustorii transilväneni levantini luauadeseori drumul Italiei, Indreptându-se special spre spre a desfacetipice a achizitiona produse locale. Acest lucru este atestat, altele, de Ascanio

care Commentarii della guerra di Transilvania vreme depace negustorii transilvaneni duceau marfurile traversând Intreaga a turcilorapoi, mai departe, prin Germania, Ungaria, Italia"14. Prin deciziile Dietei,destinate irnpiedice scoaterea a metalelor care

8 Goldenberg, Italieni raguzani in economicd a Transilvaniei in secolulXVI-lea, Studii", XVI, nr. 3, 1963, p. 599; Idem, Notizie commercio italiano in

Transilvania secolo XVI, Archivio Storico Italiano", II, 1963, pp. 253-288.Idem, consumul de postavuri de in le (secolul

secolului Studii", XXIV, nr. 5, 1971, p. 879.C, veacurile XI-XIII, vol. I, de Pascu et Bucure5ti , p. 164;

D. Huszti, Mercanti italiani in Ungheria nel Medioevo, Corvina", 1940, pp. 14-15.Ibidem, p. 16.

12 Ibidem, p. 17.13 p. 19.

Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geograjica italianaCinquecento, ARBSH, XVI, 1929, p. 38.

www.digibuc.ro

228 Florina Ciure

cresterea pretwilor era se interzicea negustorilor piecevenetiene. Cu aceeasi ocazie se interzicea practicarea comertului autorizatiaacordatä de puterea centrald, deci privilegiu scris, de care negustorii italieni,precum exportul de aur pentru cei care aveau privilegii comerciale privitoare oricarealt tip de márfuri. La 29 iulie 1404 se acorda negustorilor trecere prinUngaria spre Venetia, Viena, Boemia, Moravia's. ExpansiuneaBalcani direct al Ungariei Marea Adriaticd, iar acest Intrerupea

legdturile nemijlocite cu Mediteranei. Relatiile cu Peninsulase realizeazd aceastä prin Austria. Desi comertul italian cu Europa Centro-Orientald a fost afectat urma evolutiilor politico-militare din Sud-Estul continentului,negustorii s-au adaptat noilor realitäti. Drept urmare, secolul al XVI-lea se pot

Protocoalele juridice ale orasului Cluj unele mentiuni despre afacerile [...]venetiene", despre drumuri la Venetia Milano pentru diferite achizitiicomerciale despre unii negustori clujeni implicati aceste tranzactii, ca deWolphgang Gyulai, care era debitorul lui Leonard oräsean din

din secolul al XV-lea apar date despre diferiti florentini detindtori aimonopolului de achizitie a metalelor pretioase de la proprietarii de mine sau de laspälätorii de aur de argint, ori care activau ca arendasi de monetdrii. Personajul cel maiimportant din aceastä serie este, timp de aproape decenii, negustorulflorentin Rason Vontenpis. Acesta s-a stabilit la Buda, iar de aici, personal sau prinagentii conducea afacerile din Transilvania. Rason maghiard,

cum rezultä din unele documente datând din anii 1502-1519, recuperându-sicreditele, probabil inclusiv cu dobânda aferentä, de pe urma veniturilor obtinute dintaxele adunate de autoritatea din Transilvania. create derevoltele din 1514 determinaserd regalitatea contracteze imprumuturi de lamai multi creditori, schimbul unor garantii precise. Astfel, censul Sf. Martin pe anul1515, oferit schimbul unor imprumuturi, era divizat anticipat creditori: la

Rason negustorul florentin Felice, apoi Rason, pe de o parte, FeliceAntonio venecianis mercatoribus", pe de altä parte". Un trimis al negustorului venetianAntonio, care rezida tot la Buda, ajungea 1507 la Sibiu de aici pleca spre Bistrita,vederea unor sume contul censului Sf. Martin. sprijinul aceluiasi Antoniointervenea 1513 Vladislav al solicitând imperativ sibienilor achite imediat2.500 de florini din censul Sf. Martin18.

Acest negustor venetian, Antonio, este mentionat de ambasadorulvenetian la Buda, Pietro Pasqua mai multe dispacci trimise Senatului

S. Goldenberg, Clujul secolul al XVI-lea. Producjia schimbul de márfuri,Bucuresti, 1958, p. 289.

p. 270.17 Idem, Italieni raguzani, p. 595.

Ibidem, p. 596.Pentru datele esentiale referitoare la activitatea lui Pietro Pasqualigo ca ambasador al

Serenissimei Ungaria a se vedea Carla Coco, Flora Manzonetto, Da Corvino agliOttomani: rapporti diplomatici Venezia e l'Ungheria, 1458-1541, Venezia, 1990, capitolul Lamissione di Pietro Pasqualigo durante la crisi di Cambrai", pp. 57-66; ceea ce biografialui Pasqualigo, vezi Emmarniele Antonio Cicogna, Personaggi illustri della veneta patrizia gente:

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 229

Serenissimei". Într-o Insemnare din 14 aprilie 1511, ambasadorul scria dogeluiziva de 10 1-au chemat pe numitul Antonio obligat toate mdrfurile pecare le avea prävälie, ale sale, cât ale altora, i le promitându-i,asigurându-1 de onestitatea a regelui, i le vor pläti la Venetia contulcontributiei Serenitätii Voastre"21. A doua zi, Péter Beriszló, prepozitul de Albaautorizat de suveranul ungar sä prezinte explicatii oficiale ambasadoruluiSerenissimei, motiva mäsurile luate fatä de negustorul venetian prin necesitatea urgentäa de a dispune de asigurându-1 pe diplomat de faptul regelescrisese dogelui asupra celor Intâmplate un trimis maghiar urmavederea reglementärii acestei chestiuni. Totusi, regele Ungariei ambasadoruluivenetian sä initieze demersuri pe doge spre a obtine amânarea pentru o vreme a

märfurilor preluate de la negustorul Antonio la acea nusuma pe care o datora22. Pasqualigo scria dogelui, la 22 octombrie 1511,cerând se expedieze 2.000 de ducati necesari pentru acoperireacheltuielilor calitate de ambasador la Buda, amintind cu aceastä ocazie luasediverse märfuri de la negustorul spaniol Francesco Cotta, näddjduind ca Signoria i leachite, contul sumei ce i se datora ca reprezentant al Republicii marciane la Buda23.Astfel, la 26 decembrie 1511, ambasadorul venetian preciza dispaccio: Acestnegustor spaniol, Francesco Cotta, se pare i-a dat de Palatinului [EmericDeperen] a fost de agentul sau de la Martin Bufal,Serenitatea Voastra nu vrea sä se de acord asupra restituirii celor 2.000 de ducatidecât pe o de trei ani"24. Ambasadorul mentiona câteva zile mai

la 31 decembrie 1511, negustorul spaniol pentru a se consultacu problema sumei care trebuia sä i se restituie, acesta de acord astepte

doi ani trei luni, solicitând schimb o garantie plata Intregului creditdoar trei rate; Pasqua ligo a pomis restituirea 2.000 de ducati doar un an, iar

Serenissima nu ar fi fost de acord cu termenii acestei se dispus säpläteascd transä25.

Pasqualigo richiamati alla memoria per celebrare le fauste nozze Pasqualigo-Scavolo, Venezia,1821, pp. 13-14.

Biblioteca Cívico Museo Correr-Venetia continuare se va cita BMC), Ms.Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, f. f.

(acest codice este descris de catre E. A. Cicogna, Delle inscrizioni veneziane, vol. V, Venetia,1835, pp. 517-523; multe dintre rapoartele lui Pasqualigo, conservate acest codice, au fostpublicate de catre Vladimir Lamansky, Secrets de Venise. Documents, extraits, notices etétudes servant a éclaircir les rapports de la Seigneurie avec les Grecs, les Slaves la PorteOttomane fin du et au Sankt Petersburg, 1884, pp. 308-437).

21 Probabila trimitere la prevederile tratatului bilateral veneto-maghiar din 1510,conform Ungaria urma sa primeasca din laguna 36.400 de aur, pietre pretioase,

de matase, dar numerar, cf. Zorzi, La Repubblica del Leone, Milano,1982, p. 297.

22 BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro ambasciatore in Ungheria,1509-1512, ff.

Ibidem, ff. 264g-264".24 f. 274".25 Ibidem, ff. 276r-276".

www.digibuc.ro

230 Florina Ciure

la 3 iunie 1512, Pietro Pasqualigo anunta Intr-unul dintre obisnuitele-irapoarte trimise venetiene moartea lui Francesco Cotta, survenitä la 30 maila Buda, urmatä imediat de sechestrul tuturor mdrfurilor defunctului, ca urmare aordinului prepozitului de a recupera de 2.000 de ducati preluat de la negustorulspaniol. Rude le executorii testamentari ai defunctului au respins aceastä

dogele nu confirmase garantia fapt ce scutea pe Cotta deobligatie de autoritAtile maghiare, iar ambasadorul venetian nu a mai

mentionat ulterior modalitatea care a fost solutionat diferendu126. luiPasqualigo referitoare la negustorul spaniol ne determina sä apreciem prin putereafinanciard, datoratä implicdrii active comertul cu produse importate exportateUngaria, acest rezident de la Buda a fost un sustindtor al intereselor venetieneRegatul maghiar.

Potrivit lui Francesco Massaro, secretar al ambasadorului Venetiei la Buda,Lorenzo rästimpul 1519-1523, Filip More de - care, calitate deambasador al Ungariei, a fost mai multe la Venetia - se implica cu succescomertul veneto-transilvan. Filip More, calitate de intermediar: din ordinul nobililorunguri cumpära tesäturi de aur, de de acestea 11 costau 100 de ducati,dar le vindea 140, a de mult aceste alätorii aici, de la 40 demii [de ducati] sus"28. Secretarul venetian este singurul care mentioneazd activitateacomerciald a umanistului maghiar de origine posibilitatea ca opiniilesale sä fie subiective, motivate, probabil, de dorinta de discredita pe fostul ambasadoral regelui Ungariei. Se Massaro sosise capitala carerelatiile veneto-ungare erau destul de tensionate, el räu primit la curteachiar amenintat moartea".

Negustorii italieni plecau din Cluj sau treceau prin urbea transilvand Vienaalte directii, urmärirea propriilor interese sau diverse Italienii

veneau cu märfuri sau pentru achizitii de produse la Sibiu Brasov, Indeosebiprin Balcani apoi prin Tara Româneascd. Astfel, anul 1500 un anumeGiovanni, asociatul Geronimo, aducea din la Sibiu postavschamlot"31. Un Geronimo are 1507 un diferend brasovenii, pentru carela judecata magistratilor din Sibiu, iar acestia convoacd, probabil ca martori, pebistritenin. Italianul Vincenzio, care vite Transilvania, achizitiona niste

26 f.27 Cu privire la activitatea lui Filip More de Ciula, a se vedea loan Drägan, Diplomatulde origine Filip More din Ciula (1470?-1526), Apulum", XXI, 1983, pp.

185-186; C. Coco, F. Manzonetto, op. cit., capitolul: Fülöp Mór de Csula, letterato e politico, aVenezia nei primi anni del XVI secolo", pp. 67-74.

28 Marin Sanudo, Diarii di Marin Sanudo (MCCCCXCV1-MDXXXIII) dall'autografoMarciano CI. VIL 228-286 (=9215-9273), vol. XXXV, ed. Ingrijitä de Rinaldo Fulin,Federico Stefani, Barozzi, Guglielmo Berchet Marco Allegri, Venetia, 1879-1902, col.110.

29 sträini despre Tári le Române, vol. I, vol. de Maria Holban, BucureVi,1968, p. 163.

Andrei Veress, Fontes Rerum Transylvanicarum, vol. I, Budapesta, 1911, p. 171, p.

S. Goldenberg, Italieni raguzani, p. 597.32

228.

www.digibuc.ro

comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-Iea 231

de la un moldovean, Dräghici, a achita contravaloarea datoratä ca urmare,domnul Moldovei se adresa brasovenilor -probabil Vincenzio rezida la Brasov- sprea obtine despägubirea acestora33.

Este binecunoscut spiritul civic al venetienilor, care considerau un privilegiuobligatia de a servi se sträduiau sä se slujba acestuia ori de câte oricalätoreau, cadrul Serenisimei, afara acestora, calitate deambasadori, negustori sau agenti secreti, nu putine cazurile care aceeasi persoanaindeplinea concomitent toate cele trei atributiuni. Este cazul lui Saler, numitUngurul, care a fost trimis la Viena Buda pentru a informa Signoria despre starea despirit a regelui loan asupra situatiei militare pe care acesta lecomanda; Saler solicita ajutorul Consiliului celor Zece al Republicii venetiene, dupärezultä din scrisoarea pe care el o expedia acestei importante magistraturi politice aSerenissimei, care adopta acest sens o decizie la 12 noiembrie 1530. Dinepistola lui Nicolö Saler reiese pentru a-si misiunea, el a mers acelepärti calitate de negustor", spre a nu descoperit, apoi, märfurile

debitor mai multor persoane, a ajuns Inchisoare, de unde a iesit cu ajutorullui Andrea Claysmiler, era dator cu 20 de ducati. Deoarece pierduse toatemarfurile, a valoare era considerabilä, el cerea, printre altele, bani pentruachita datoria un venit lunar de 6 ducati, solicitäri care primeau un räspuns favorabildin partea autoritätilor venetiene34.

Frecvente sunt secolul al XVI-Iea schimburile comerciale ale MoldoveiRomânesti cu Venetia, directe sau tranzitate prin Transilvania. Din spatiul

extracarpatic se exportau, de toate, boi, apoi piei, cearä alte materii prime,din lagunä se importau sticlärie, diverse articole de orfevrärie de lux.Foarte solicitate pe pietele italiene, mai ales la Venetia, erau vitele provenind din TarileRomâne35, furnizate Indeosebi de domeniul domnesc de boierime.

Dintr-o cantitate de 126,5 bucati" (peciae) de postavuri transportate 1500 dela Sibiu Tara Româneasa: 72,5 veneau Malines, Weert, Maastricht; 48 dinNürnberg, 4 din Köln Speyer 2 din Verona. Gräitoare este statistica privitoare laimporturile din Brasov Tara Româneascä la 1503: dintr-un total de 1059,50 bucAti"11 (ulnae) (=25.000 m) de postav, 729,5 bucati" soseau din Köln, NOrnberg,Speyer Aachen, 114 bucati" din Verona Bergamo. ordinea per pecia:Verona - 25 florini, Malines - 18 florini, Köln - 11 florini 50 d., Maastricht - 11florini, Bergamo -9 florini, Weert Nürnberg -6 florini 50 d., Verona -6 florini,Bruges -4 florini36. 1520 amintitul Vincenzo Italianul", ginerele lui Italianul,

directä cu unii negustori moldoveni, fäcea cu vite Ardeal37. Comertulcu bovine era deosebit de rentabil. Epoca de a acestei prospere activitäti comerciale

Hurmuzaki, vol. XV, Bucuresti, 1894, p. 248.Archivio di Stato di Venezia continuare se va cita ASV), Consiglio dei X. Parti

Secrete, fz. [filza=pachetul] 3, doc. nenumerotate.Al. Dobosi, comerciale ale Principatelor cu Cluj, 1936, pp.

7-12; Lia Lehr, Moldovei a doua a secolului XVI primaa secolului XVII, SMIM, IV, 1960, pp. 279-280; S. Goldenberg, Les relations

économique entre Est et Ouest aux AIIAC, XXIV, 1981, p. 156.36 Idem, productia, p. 883.

Hurmuzaki, vol. XI, Bucuresti, 1900, p. 793.

www.digibuc.ro

232 Florina Ciure

se timpul domniei lui Alexandru Läpusneanu (1552-1561, 1564-1568).Italianul Anton Maria Graziani, unul dintre biografli lui Jacob Basilikos Despot(1561-1563), scria din comertul cu vite fac mare boierii, care cresc cirezi,voievodul de aici se foarte mult, el obisnuieste a vinde un marenumär de pe an, din mosiile sale"38. exportati de catre domni proveneau

de pe domeniul domnesc sau personal, erau adunati din caLäpusneanu, care a o fermä domneascd39, promovarea acestui negot,

special transilvano-moldovean, extinderea exporturilor spre pieteprimul rând laguna venetiand40, spre care aceeasi se indreaptä uneletransporturi de boi din Moldova. lasi Graziani specifica, referindu-se laprovenind din Moldova: cu carnea se mare parte [...] polonii,germanii chiar Italia, mai ales cetatea Venetiei. Acestora le zic venetienii boiunguresti tranzitati prin Ungaria] celei a altor soiuri"41.Uneori se antrenati exportul de vite din Moldova italienii ce soseau dinTransilvania sau erau statorniciti aici. raport transmis dogelui de MarinoCava bailul venetian la Constantinopol, la 14 noiembrie 1559, se precizeazd la

lunii precedente sau prima parte a lunii noiembrie a an un florentin,nepot al unui personaj aflat slujba principelui Transilvaniei, un venetian au sositMoldova pentru a achizitiona un mare de spre a-i exporta Germania42.primävara anului 1560 un numär mare de ovine piei de samur sunt trimise de

la Venetia43. Dintr-o scrisoare a dogelui domnul Moldovei afost la Venetia o formatä din sibianul Joan Nyro moldoveanulToma, a ajunge la un acord cu exportul moldovean de vite laVenetia". acelasi an se stabilea o exportul depiei cu Giuseppe de' Francisci care trimitea la fata locului, vedereatratativelor cu domnul Moldovei, pe agentul Gianbattista Gallicciuoli din Brescia45.Trecerea prin Transilvania a acestor trimisi venetieni este consemnatd SocotelileBrasovului. venetiand, formatä din negustori supusi ai Serenissimei, a fost

de boieri moldoveni, cu acest prilej autoritätile brasovene cu

38 Nicolae lorga, Istoria Epoca veche, Bucuresti, 1925, p. 177.Gheorghe Pungä, Tara Moldovei vremea lui Alexandru 1994, pp.

Cristian Luca, Alcune considerazioni concernenti una lettera di AlessandroLäpusneanu al mercante cretese Leonin Servo, con particolare riguardo alle implicazioni di tipopolitico ed economico nei Principati Romeni, SMIM, XXI, 2003, pp. 169-171.

41 N. op. cit., p. 177; Antonius Maria Gratianus, De Despota ValachorumPrincipe, in lui Despot Istoriografia Renayerii despre editie bilingvä,introducere, schite biografice, text latin stabilit, traducere, note comentarii, indice de TraianDiaconescu, Iasi, 1998, pp. 129-131.

42 Hurmuzaki, vol. VIII, Bucuresti, 1894, p. 97.A. Veress, Documente privitoare la Ardealului, Moldovei

vol. I, Bucuresti, 1929, p. 173; Gh. op. cit., p. 80; Andrei Pippidi, I Paesi Romeni eVenezia. Nuove testimonianze, Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanisticadi Venezia", nr. 1, 1999, p. 29 nota 33; Cr. Luca, op. cit., p. 163.

Constantin Esarcu, Documente istorice inedite descoperite arhivele din Venetia,RIAF, I, 1883, p. 141.

Hurmuzaki, vol. VIII, pp. 88-89.

65-66.

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 233

scrupulozitate cheltuielile determinate de gdzduirea oaspetilor46, alaiul mesageruluivenetian impundtor: de Bartolomeo, cetätean din Padova",aflandu-se 21 de cäläreti de moldoveni. Brasovenii s-au crezut datori aface cheltuieli substantiale pentru primirea intretinerea acestor oaspeti italieni, care aupetrecut trei zile urbea

1556, urma disponibilitätii de cereale destinate exportului semnalatädin anii anteriori de care negustorii transilväneni48, mai multi italieni veneau la Brasovpentru a achizitiona Un Alessandro Morosini a fost oaspetele brasovenilor,drum spre Bucuresti, la intoarcerea din capitalaGenovezul Franco Sivori, secretarul personal al lui Petru Cercel, trecea prin Brasov 51,drum Alba unde urma sä se prezinte principelui Sigismund Báthory ca sol aldomnului

cursul secolului al XVI-lea sunt amintiti numerosi negustori florentini sauvenetieni implicati diverse tranzactii märfuri Transilvania: Felice, Antonio,Pietro Martellini, Francesco Florentinul. Unii dintre acesti negustori intermediaucomertul Transilvaniei cu Tara ca un anume Antonio din Venetia care, pela mijlocul secolului al XVI-lea, aducea de la Brasov Tara postavmärfuri valoare de circa 240 de florini. Din 1563 o altä informatiecertä despre un transport de din Moldova, trimis la Venetia prin Transilvania. La 30iunie arhiducele Maximilian, scrisoare adresatä Camerei Ungare cu referire lataxele vamale de tranzit percepute la intrarea la iesirea vitelor de pe teritoriulimperia153, explicit cazul unui negustor italian care tocmai ducea un transport deboi prin Transilvania Slovacia spre Venetia, caz care subzistau neldmuriri privitoarela tipul de impunere ce trebuia aplicat: doar taxa de import sau tricesima deexport54. De altfel, cu toate interdictiile impuse uneori exportului de vite de Dietä,

se exportau Italia din teritoriul Transilvaniei anume din Arad, Zarand,Cenad, Caransebes, Cluj, Aiud, Turda etc55.

La 24 noiembrie 1564 Consiglio dei Dieci al Venetiei se decideacomunicate Senatului scrisorile lui loan Sigismund de

propunerea concretä transmisä autoritätilor venetiene de GiovanniAndrea Gromo de a se animale bovine din Transilvania pentru nevoileacestui oras"56. Nu cunoastem autoritätile venetiene au acceptat propunerea venitä

p. 85.

Ibidem, vol. XI, p. 804.Ibidem, p. 804.

48 Cr. Luca, op. cit., p. 167.Hurmuzaki, vol. XI, p. 793.Ibidem, 810, p. 812.Ibidem, p. 813.

52 Cristian Luca, Petru Cercel-un domn umanist in Tara Bucuresti, 2000,

A. Veress, Documente, vol. I, pp. 245-246.Ibidem, p. 245.S. Goldenberg, Italieni raguzani, pp.

56 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 11, doc. nenumerotat.

www.digibuc.ro

234 Florina Ciure

din partea principelui, prin intermediul comandantului sale personale", niciaceasta era misiunea pe care loan Sigismund Zápolya i-omesagerului cert este Gromo a la Venetia mai multeprilej care puteau stabiliti termenii unui acord comercial bilateral.

Comertul cu vite a cunoscut o Inflorire deosebitä a doua a secoluluial XVI-lea, care Ungaria exporta la 200.000 de anual58,s-a mentinut la aceleasi cote valorice ridicate prima parte a secolului al XVII-lea.Transilvania Moldova exportau mai ales pe Europei Centrale". rästimpul1599-1637 vitele au reprezentat peste 2/3 din valoarea a exporturilor transilväneneinregistrate registrele tricesimale ale Cluj, totusi media nu1.000 de 110 vaci. Chiar la aceste statistici se adauga cifrele privitoare lavitele exportate prin alte puncte vamale, precum animalele de celemai multe cazuri proprietate a principelui- totusi exportul nu cuprindea mai mult de

mii de anual. Ponderea redusä a Transilvaniei comertul cuvite se explica prin potentialul animalier superior al pustei ungare, care läsa putin spatiuconcurentei altor exportatori pe pietele Italiei ale Germaniei. schimb Moldova, undecresterea vitelor la larga asigura disponibilitdti notabile de desfacere, exportala 20.000 de capete .

Lucas Bazin, cel care a detinut compania venetiene din 15771587 din 1593 1597, monopolizase, cu certitudine, comertul cu bovine

Provenind din Ungaria. Aceastä pozitie privilegiatä a negustorului a determinat ostagnare apoi o crestere a pretului vitelor la Viena orasele din Germaniameridionald. Ca urmare, Rudolf II a revocat arenda lui Lucas Bazin1597, contractul de import-export al acestuia a expirat, a interzis comertul liber cubovine Ungaria. De fapt, suveranul german viza concentrarea comertului cu vite pepietele Vienei, unde comerciantii locali aveau drept de preemtiune, timp ce venetieniiputeau numai dupa vienezi. Decizia aceastä privintä a fost promulgataUngaria imperiald de asemenea, s-a impus exporturilor din Transilvania, Moldova

Româneascd obligativitatea dreptului de depozit al Vienei, vreme ce Venetia afost informatä pe cale diplomatica asupra noilor reguli ce reglementau comertul pe

Zevedei-loan Draghita, Italiani ad Alba Julia nell'epoca del Principatoautonomo di Transilvania (1541-1691), L'Italia e l'Europa Centro-Orientale attraverso isecoli. Miscellanea di studi di storia politico-diplomatica, economica e dei rapporti culturali, vol.

de Cr. Luca, Gianluca Masi Andrea Piccardi, 2004, 155-156.Zsigmond Pach, Le commerce du Levant la Hongrie au La

Pologne et la Hongrie aux sikles. Actes du Colloque polono-hongrois, Budapest 15-octobre 1976, vol. de Vera Zimányi, Budapesta, 1981, pp. 54-55, passim.

Bogdan Murgescu, Impactul conjuncturii europene asupra comerfului in adoua a secolului al XVII-lea (I), RdI, 41, nr. 5, 1988, p. 518; Idem, ParticipareaTärilor la comerful european cu vite in secolele Regularitáficonjuncturale, Studii de istorie economicá istoria economice, vol. III, In honorem

Cernovodeanu. Demografie comer; structuri alimentare, economiejuridice, coord. N. N. Constantinescu, vol. de B. Murgescu,

1998, 107-108.Idem, Impactul conjuncturii europene (I), p. 514.

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 235

teritoriul austriac". Acest n-a putut fi realizat, primul pentru negustoriivienezi nu dispuneau de capitaluri de rulaj similare celor venetiene, al doileapentru venetienii nu puteau renunta la bovinele ungurevti, dar nici nu ar acceptatlimitarile impuse de catre imperiali. Astfel, vitele exportate din Transilvania spatiulextracarpatic nu au mai tranzitat teritoriile austriece, ci au fost transportate prin Croatiasau pe alte rute balcanice62.

Devi schimburile de Venetia Ungaria erau deosebit de active,venetienii sunt practic absenti comertul cu minerale, vreme ce importul dinTransilvania era controlat de negustorii germanici, putin la secolului alXVI-1ea63. Transporturile de din Moldova Tara ajungeau la Venetiamai ales pe uscat, cu caravanele care rutele balcanice sau uneori treceau prinUngaria Austria".

timpul campaniilor militare Intreprinse de otomani Ungaria,perioada 1565-1567, la care Transilvania a participat calitate de principat alPortii, medicul principelui -Giorgio Blandrata- s-a de organizarea uneiretele de agenti care expediau informatii confidentiale din Italia. Pe temeiul unorscrisori din Blandrata avea agenti putin italiene,la Venetia Napoli65. mai multe dovezi contemporane despre activitateaagentului din Venetia. Prin principelui Transilvaniei, la 28 mai 1567, agentullui Blandrata din lagunar era numit capitanul nostru", principala sa Indatorire

Inrolarea de mercenari pentru oastea ardeleana. Mercenarii pe teritoriulRepublicii marciane soseau Transilvania prin Ragusa sau tranzitândotomane din Balcani. care soseau din Transilvania urmau, sensinvers, itinerarii. Abia Incheiate operatiunile militare, curtea de la Alba s-a

avertizeze pe agentul venetian -Pietro Grisoni"- suspende inrolarea demercenari angajeze locul experti Angajarea acestora era o

de importanta din punct de vedere economic. acei ani,principalul produs mineral de export al principatului era mercurul extras din MuntiiMetaliferi ai Transilvaniei. Agentul venetian, Grisoni, trebuia se ocupe de vânzareamercurului, din sumele urma achite cheltuielile generate de plataintretinerea retelei de agenti italieni. Desigur Blandrata s-a implicat gestionareaafacerii cu mercur din acest punct de vedere, e destul de dificil delimitam intereseleeconomice oficiale ale principatului de cele private ale medicului de curte.

61 0. Die Auswirkungen der auf den Handel zwischen Ungarn undItalien im 16. Die wirtschaftlichen Auswirkungen der Türkenkriege, Graz, 78, apudV. Zimány, ruolo degli italiani tra i capitalisti stranieri che svolsero la loro attiviM in Ungherianella seconda secolo XVI, Rapporti veneto-ungheresi all'epoca del Rinascimento,Budapesta, 1975, p. 178.

62

63 Giovanni Antonio Magini, Geografia, vol. Venezia, 1598, p. 112.Gheorghe Bartos, cu XVI-

Apicultura", 25, nr. 11, 1972, 30.Per una nuova interpretazione dell'attivita di Giorgio Biandrata,

Rapporti veneto-ungheresi, p. 363.Comandant al regale timpul reginei Isabella a sAu, principele

Sigismund Zápolya (1556-1559).

www.digibuc.ro

236 Florina Ciure

instructiunile sale din 3 iunie 1567, Blandrata transmitea lui Grisoni: baniiPrincipelui, contul argintului viu [mercur], puneti-i toti numele meu Zecca[Venetiei]", iar ar Intâmpinat din cauza confesiunii protestante amedicului, Grisoni era sa opteze pentru urmatoarea solutie: puneti toata suma,

cea de pe argintul viu, numai numele Sale aduceti scrisoareavoi"".

Pietro Grisoni a fost chemat la Alba vara anului 1567. Ulterior,principele Sigismund Zápolya a solicitat dogelui, prin mai multe scrisori,acceptarea lui Grisoni pe teritoriul Republicii, a primit doar rdspunsuri negative,motivându-se acesta condamnat pentru delicte grave exilat din Padova,cum rezultä din mesajul transmis principelui Transilvaniei de Consiglio deiDieci, la 9 iulie . Din corespondenta aceluia5i Grisoni peprotestantul Blandrata, principele loan Sigismund Zápolya mai avea un medic. Acestmedic de curte, Dionisio Avolo, era apropiatä a familiei Grisoni probabil, a intrat

serviciul principelui transilvänean anul 1566. Despre situatia sa la curtea de la Albadespre propria-i activitate profesionald despre raporturile cu Blandrata, doctorul

Avolo scria lui Pietro Grisoni, la 28 mai 1567: Majestatea Sa e mai binese va [...], ca eu sä cer nimic mi-a fost o decimä, care treisute de florini pe an, mi-a spus aceasta este nimic pe ce va urma",apreciind pozitiv atitudinea pe care experimentatul medic unitarian o avea fatä de el".

Familia Grisoni a avut un rol activ viata economicd a Transilvaniei. 1574,francezul Pierre Lescalopier afirma minele de aur de mercur de la Zlatna erauarendate de doi italieni: venetianul Giacomo Grisoni romanul Fausto Guai,mentionând, pläcut impresionat, faptul ace5tia ospäteaza din pe cei careviziteazd". martie 1585 Girolamo Vida li, originar din Cremona, de artilerieTransilvania, denuntat Inchizitiei venetiene pe Giacomo Grisoni, decedat de curând laAlba Julia. Potrivit lui Vida li, venetianul era un eretic" (unitarian) declarat, aflatstrânsä cu grup de conationali protestanti rezidenti principat, din carefäcea Blandrata. Denuntätorul urmärea sä favorizeze grabnica rezolvare achestiunii mo5tenirii astfel fratele acestuia, negustorul Gian BattistaGrisoni, un bun catolic care locuia la Cracovia, sä principalul beneficiar al bunurilor

Pe negustorii venetieni, comertul dintre lagunarTransilvania au avut un rol important negustorii balcano-levantini. de

atâtea limitäri impuse de dreptul de depozit, negustorii balcano-levantinisituatia raport cu concurentii ardeleni, obtinând cetätenia din

principat, fie procurându-5i privilegii comerciale. Pentru putea exercita nestingheritiactivitatea Transilvanie, negustorii balcano-levantini au obtinutprivilegii princiare ori care le garantau buna desNurare a afacerilor. Astfel,septembrie 1571, negustorului italian din Levant, Marco Gilliatti, care a sosit lacu piper alte mirodenii intentiona mai departe Alba unde se

67 Ibidem, p. 364.68 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, reg. 8, f. doc. nenumerotat.

A. op. cit., p. 365.70 Domenico Caccamo, Eretici italiani in Moravia, Transilvania (1558-1611).

Studi e documenti, Florenta, 1970, p. 30.

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 237

&eau chiar unele rude ale sale, i s-a cerut, virtutea dreptului de depozit,la Brasov. Gilliatti a invocat privilegiul obtinut de la principele Báthory,

care-i mdrfurile oriunde Transilvania. Prin urmare, ciudaprivilegiului princiar, brasovenii insistau sä respectat dreptul de depozit al orasului

cele din Gilliatti s-a declarat de acord mdrfurile la Brasov, cuconditia ca tot ceea ce rämânea nevândut sä dus va voi el, la Cracovia

pe drum va conveni"71.Autoritätile venetiene nu par prea interesate de importul de cai din Transilvania,

desi reprezentantul a initiat unele contacte acest sens, cumdin scrisoarea trimisä, la 18 1572, de Consiliul celor Zece

Proveditorului General Dalmatia Albania, spre informa un raguzan, care afost trimis din ordinul vostru Transilvania pentru a face rost de cai a fácut,ajungând la Monfalcon 88 de cai", oferise detalii asupra actiunii duse la indeplinire

demnitarului venetian. magistrati venetieni considerau distantamult prea mare dintre cele state constituia un impediment care descuraja realizareaunei asemenea operatiuni, nefiind de acord ca o atâteadeodatä teritoriile Serenissimei"72.

Mai frecventa este prezenta italienilor la Brasov 1575, majoritateaflati slujba principelui a lui Blandrata. februarie, dintre slujitorii italieni ailui Blandrata se afla la Brasov cu alte patru persoane, probabil tot italieni. Cutotii duceau mercur la unde se afla o sticldrie care producea pentru nevoilecurtii princiare. Tot un italian aprilie, de la Brasov la ItalianulGiacobo Plesius sosea la Brasov septembrie, de slujitorul un alt italian-Paleologus- ajungea octombrie, poate misiune ambii

pe socoteala magistraturii locale. Un italian nenumit se spreDragoslave, iar Scipio, negustor italian, päräsea orasul destinatia Imperiul Otoman, deunde revenea märfuri de pentru principe, la Brasov, drumul

AlbaDespre legAturile de ale lui Blandrata cu principii Transilvaniei relata

ambasadorul imperial la Constantinopol, David Ungnad. La 4 septembrie 1577 acestamentiona Márton Berzeviczy, diplomat al lui sosise capitala Portii.Conform raportului din 14 septembrie, autoritätile otomane au intrebärilorlui Ungnad, informându-1 Berzeviczy nu sosise calitate ci pentru rezolvareaunor chestiuni private, scopul sale recuperarea numele lui Blandrata aunui credit valoare de 6.000 de ducati de la un comerciant care locuia laCostantinopol73. acest caz, interesele financiare ale medicului protestant serveaupentru acoperirea tratativelor secrete transilvano-otomane.

1583 principele Báthory a emis o dispozitie prin care interziceanegustorilor greci" sä din aur argint. Faptul numai doi ani mai1585, Dieta reconfirma interdictia, ei sistematicd de levantini.vremea regentei lui Cristofor Báthory (1585), Dieta din Alba a decis ca negustorilor

71 Mihail Dan, S. Goldenberg, Regimul comercial al negustorilor balcano-levantiniTransilvania secolele Apulum", 1968, p. 549.

72 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 16, doc. nenumerotat.A. Veress, Documente, vol. II, Bucurqti, 1930, p. 132.

www.digibuc.ro

238 Florina Ciure

greci" italieni sä le a face comert Transilvania numai detineauprivilegii de la principe, dar nici acestora nu li se permitea sä scoatä din deargint, numerar aur metale pretioase formä

Negustorii italieni contractau nestingheriti diverse sträbätând drumuriledin principat, adesea alAturi de mercenari de aceeasi origine recrutati oasteaTransilvaniei". Ei achizitioneazA slujba Moldovei grâu sau alte produse de laBrasov'. 1592 Giovanni Francesi, foarte probabil negustor, se primä

pentru un proces la Sibiu, iar Sigismund Báthory recomanda magistratilor sprea tratat cu anul 1538 un italian fusese retinut la posibil

unor pläti scadente, iar 1590 se aflau mai multi italieni, trimisi deprincipe, probabil pentru a achizitiona märfuri Negustorul Antoni[o] diVinetia" aducea de la Bra§ov Tara RomâneascA, foarte probabil 1594, postav aleproduse märunte valoare de circa 240 de florini80 .

exportul transilvänean Italia consta cu preadere din produse agricole,importurile din Italia priveau produsele industriei manufacturiere: coloranti, zaharicale,arme, bijuterii etc. indoialä, principalul articol de import constituiau textileleitaliene. Câmpia Padului, serie de orase din Lombardia, la Venetia,manufacturile ce prelucrau cunosc o dezvoltare deosebitä veacul al XVI-lea.special ca Venetia, Lucca, Florenta, Bergamo, Milano, Brescia, se produc maricantitäti de stofe destinate comertului international, de calitäti sortimente dintre celemai variate81.

Postavuri italiene s-au importat Transilvania cu preadere primaa secolului al XVI-lea, dar se gäsesc pe piata principatului a doua aaceluiasi Din nefericire, lacunare despre comertul cu textile nu permitevaluAri cantitative edificatoare. Postavul mai des mentionat in izvoare, mai alesprima jumätate a secolului, este produs la Bergamo. Postavul bergamasc se vindea1507 cu florini bucata (pecia82). Dupä mai putin de de ani,acestuia crescuse considerabil. anii 1520 1524 se pläteau la Brasov pentru 7(ulnae) de postav de Bergamo 5 30 aspri, respectiv 3 14 aspri, având

vedere, cu certitudine, in acest caz sunt vizate cantitäti calitäti diferite83; 1533pentru unum pannum Purgamar se pläteau 24 1540 - 21 1556pentru 1 cot de postav rosu de Bergamo se pläteau la 25 aspri, timp ce 39 decoti se vindeau cu 19 25 asprim. urmare, pretul unei buati de postav de

M. Dan, S. Goldenberg, op. cit., p. 557.A. Veress, Fontes, Budapesta, 1913, p. 196.E. de Hurmuzaki, vol. XI, p. 793.S. Goldenberg, Italieni raguzani, p. 597.

78 Ibidem, p. 598.E. de Hurmuzaki, vol. XI, p. 840.S. Goldenberg, Italieni raguzani, p. 597.

81 Armando Sapori, Studi di storia economica (secoli XIII-XIV-XV), vol. I, Florenta,1955, pp. 569-570.

82 pecia (bucatä)=30-40 ulnae; ulna (co0=0,62-0,77 cm, cf. S. Goldenberg, Italieniraguzani, 601.

dinari=50 aspri, cf. Ibidem.84 Ibidem.

www.digibuc.ro

comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 239

Bergamo aproape se dublase acest rastimp. De aproape acelasi erapostavului verde de Bergamo". Acest tip de stofa, care apare des mentionat socotelileoraselor ardelene, era achizitionat de locale, de la diferiti negustori,cum e cazul celor din Brasov, deseori oferit dar domnilor unor

sau dregatorilor solilor care erau gazduiti urbe trecere, precumcelor ce functii publice localitate. La 1538,orasului se cantitatea de postav bergamasc care putea desfacutälocalitate, anume 6 (panni=pezze=rotoli)86.

La Inceputul secolului al XVI-lea avea mare locuitorilordin Ardeal postavul de Verona, denumit Pernis. 1467, la Sibiu, un cot de

postav de Verona costa 66 dinari, iar la 1495 se pentru 18 ulne 10 florini.1500, pentru 2 de postav de Verona aduse din Brasov Tara de

negustorul s-au pl.tit 45 de florini, adic 22 florini/bucat. Prinurmare, pretul postavului de Verona era mult mai ridicat de de Bergamo, de treiori mai mare postavului de Köln de ori mai mare ca de Görlicz.

de Verona apare uneori sub denumirea de Halbernisch gesturczt. 1503Halbemisch-ul costa 6 florini/pecia. Postavul de Verona constituia un importantde export din Transilvania Tara deseori cu postavul deBergamo, Köln, Langwerder de alte proveniente. Se desfaceau pe principatului,

de aici ajungeau spatiul extracarpatic, alte asa-numite postavuri italiene"; laCluj, acestea puteau 1538 numai cu bucata (,pannum italicum pecia una").

1503 o din acest postav costa 30 Tot la Cluj, ordonantele din 81584, se dispunea ca postavurile italiene sä se numai cu

iar ata cu fontul. Transilvania se importau, de asemenea, venetianäspecial de la/prin Viena, brocart, dantelä, atlas catifea".

ordonantele Clujului din 1538, care reglementau comertul cuaduse de negustorii din Buda, Pesta Oradea, prescriptii privind

urmätoarelor postavuri de lânä (indicandu-se provenienta calitateamärfii): de Bruges, Poperinghe, St. Trond, Nürnberg, Bergamo, Londra, Wyzyn, dargeneric, postav italian" sau lung de NUrnberg"; unele sunt de import, altelesunt finisate In Transilvania88. Stofele fine, de calitate folosite pentruconfectionarea persoanelor erau parte importate din

cum am mentionat, purtau de obicei numele localitätii deUnele dintre aceste stofe erau produse In Transilvania, purtau

denumire menitä, astfel de cazuri, diferentieze calitatea produsuluiDintre stofele mentionam scarlatul, londys, catifeaua. Scarlatul era un postav rosu,ceva mai scump numit londys, se importa din Italia, In special din Venetia.Luxul etalat prin vestimentatie de categoriile sociale din oraseleprincipatului, de nobilimea general, i-a determinat, spre exemplu, pecroitorii clujeni, care lucrau pentru aceastä clientela, sä foloseasca la confectionarea

Ibidem.Idem, Clujul secolul al XVI-lea, p. 283, p. 369.

87 Idem, Italieni raguzani, pp. 601-602.88 Idem, Comerful, producfia, p. 883.

www.digibuc.ro

240 Florina Ciure

preponderent materiale din import, mai rar din productia precumde adusä indeosebi din laguna

Registrele vamale ale (din anii 1529-1530, 1542, 1545 1546),Socotelile" consulului (din 1546) ale procuratorului (din 1556) regulaturmdtoarele tipuri de postavuri de import: de Bruges, Maastricht, lines, lo,Poperinghe, Weert, Nürnberg, Breslau, Londra, postavuri de Aachen,Speyer, Bergamo, Saia, Görlitz, Zwickau, Kutno, Cynsyng. Incepând cu a doua jumätatea secolului al XVI-lea sporesc tot mai mult cantitätile de scarlat italian, postavurile deVerona de aduse frecvent Transilvania. Acestea au fost inclusetarifele vamale privind postavurile de import intrate principat 1620, afaptului importurile de textile au fost neintrerupte anterioark

Alte produse ale industriei artizanatului italian sau articole de lux intrauTransilvania pe cele mai diferite Astfel de erau achizitionate direct dinPeninsula Italia, dar de pe alte piete externe (Viena, Buda, Breslau, Liov, Cracovia)sau erau aduse spre desfacere de atre intermediari negustori italieni sau balcanici.Tesäturile de pret, sunt cele preferate de persoanele de vazä:nobilii, prelati, patriciatul oraselor, rezidentii sau comandantii mercenariloritalieni aflati slujba principilor.

Clujenii importau de pe piata Cracoviei postavuri, pânzeturi mätäsuri deprovenientä central vest-europeand, mirodenii fructe exotice din Orient din Italia,chimicale vopsele, atä, sticlärie, oglinzi91. Registrele vamale cracovieneamintesc de negustorul venetian Giovanni Andrea Recordati care, la 4 1597, atrecut prin Cracoviei cu marfa pe care nu reusise o vândä oras, nupentru nu ar fi gäsit cumpärätor, ci probabil deoarece de desfacere era destul de

vânzarea märfurilor, astfel de conditii, ar devenit neprofitabilä92. DinCracovia s-au adus la Cluj, anul 1599, numeroase pahare, farfurii, oglinzi, instrumentede iar din Jaroslaw Andrei Garay aducea, la 17 mai 1599, 16 perechi de ochelarialte mArfuri93. Produsele din sticlä importate din Polonia erau märfuri de

venetianä, sosite Marea pe rutele maritime tranzitate prinDanzig, chiar articole de productie indigenä.

In 1599 s-au importat la Cluj, din Viena, printre altele, 16 sortimente de postav,venetiand, satin, damasc, coloranti, fructe din Orient. Numerosi negustori din

Transilvania erau prezenti Germania, Polonia ales la Liov Cracovia-Ungaria in Slovacia, la Venetia Milano. Câtiva dintre acestia s-au stabilitsträinätate, obtinând naturalizarea, au continuat sä intense relatii cu oraseleardelene.

Exportul de vite Occident, deosebit de profitabil secolele XVI-XVII,pretul acestora era destul de ridicat, a fost o activitate aduatoare de venituri consistente,cum de s-a dovedit a egalä mäsurä, comertul extern cu produse rezultate

Idem, Clujul secolul al XVI-lea, p. 116.Idem, Comerful, productia, p. 884.

91 M. Dan, Negustori clujeni la Cracovia ultimul deceniu al secolului al XVI-lea,AMN, VIII, 1971, 211.

92 Ibidem, p. 214.Pap, Schimbul de Polonia registrele clujene

(1599-1637), AMN, XIV, 1977, p. 390.

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Transilvania secolul al XVI-lea 241

din traditionalele activitäti agro-pastorale, ca pieile ceara94. De rezultatele materialeale acestui extern cu vite beneficia mai ales principele Transilvaniei, dardomnii Moldovei Românesti. Se inregistra un flux relativ constant al exporturilorde bovine din Täri le Române, transporturile directionate pe rutele traditionale,lungi anevoioase, dar care, ciuda tuturor inconvenientelor, asigurau atâtvânzatorilor, cumpärätorilor, la Venetia, Austria in Germania. registrelevamale ale Clujului, din anii 1599-1637, au fost inregistrate 255 de transporturide bovine exportate diferite destinatii, pentru care au fost achitate taxele vamaletotale de 22.578 florini, ceea ce faptul valoarea vitelor exportate depäsea680.000 florini95.

Oglinzile se destul de documentele privitoare ladin secolul al XVI-lea. 1558, de la Brasov se exporta Tara Româneasa o specula,vulgo Fewr Spyger96. a doua a secolului, oglinda, ca obiect de utilitatecotidianä, facea mod obisnuit parte din inventarul curtilor nobiliare, dar al multorlocuinte din orase. Desigur nu toate oglinzile erau din sticlä, cele confectionate dinacest material proveneau, cel mai adesea, de la 1585 Dieta Transilvaniei se

ingrijoratä de scurgerea metalului pretios afara granitelor principatului, prinachizitionarea, devenitä obisnuitä, a unor produse de lux cu relativ ridicat. Caurmare, au fost interzise importurile de oglinzi venetiene, care nu a reusit säImpiedice acestui produs, ajuns pe pietele transilvane prin flliera polonä".Numeroase pahare de sticlä proveneau, de asemenea, din italice. nivelarheologic, datat cu aproximatie secolul al XV-lea, sunt semnalate pahare venetiene"

rezidenta nobiliara de la Hunedoara. Un anume Egidiu, de profesie avusesetrei astfel de recipiente. casele de sticläria de import apare cuAstfel, uzul unor produse de acest tip este semnalat casa unui din CristuruSecuiesc sau inventarul unei case de la Cechesti (judetul Harghita)".

anul 1580 o farmacie brasoveanä detinea cdni" venetiene".obiectele apartinând episcopului Francisc Várday, gäsite 1521

dintre casele sale din Alba lia, stint inventariate urmatoarele: un pat italian cusaltea pernä, amfore italiene, monstrante cupe italiene. aceluiasiVárday s-au mai gäsit, provenind dintre märfurile cumpärate la Buda de la florentinulAntonio Bini, tablouri cupe precum alte multe probabil tot deprovenientä italianä: candelabre, veselä, orologii, de orfevrarie etc.catastiful averii doamnei Voica, lui Mihnea (1508-1509), decedatäTransilvania, o din Venetia o altä din atlas florentin,

bunurile de din privat al lui II Sigismund Zápolya se gäsea

Pentru importurile de piei din Române la In secolul al XVII-lea la Inceputul veacului a se vedea mai recent studiu: Luca,Le importazioni di merci levantine nella Venezia del Seicento e del prim Settecento: la cera e ipellami provenienti dai Principati Romeni, Centro-Orientale, pp. 321-361.

S. Goldenberg, Les relations économique, pp. 157-158.Hurmuzaki, vol. XI, p. 799.

Adrian Andrei Rusu, Sticläria medievald din Transilvania, EphemerisNapocensis", V, 1995, p. 308.

p. 310.

www.digibuc.ro

242 Florina Ciure

o sabie cu pietre pretioasem. Mihai Viteazul comanda 1600Venetia foi de aur pentru 350 florini, smalt (smaltino), bolum armenicum, miniu,cinabru, alti coloranti (verde azzurro, verde aramo, terra verde, vernice, indigo, sbiata)orpimento, lac pahare de (bicchieri), un (barilezo) de romaranezr,altul de 6 (panni) de de dulciuri (confetti); postavuriscumpe: paonazze, postav verde negru, verde (raso verde), o pielede leopard, 6 iatagane (scirnitarre) i 4 piei pentru tecilor (per fod[e]rar[e] levagine di Pentru aceste domnul cerea primea din partea

venetiene scutirea de la plata taxelor vamale, de impunerea a§a-numiteidi uscita.

Unele dintre obiectele ce aveau Transilvania erau confectionatede me§terii italieni statorniciti aici, temporar sau definitiv, sau de care

me§te§ugarii care au deprins noile meserii Italia. insemnare venetiana din anul 1468mentioneaza depozitia lui Giovanni Curzola in Cancelariei Serenissimei, in care seface referire la faptul in Valaco districtu Ongarie et Alemanie" se aflau sticlari dinMurano, care erau dar cristal'02. secolul alXVI-lea sunt amintiti Bartolomeus de Koloswar", Johanes aurifaber deprecum Petru Schelt, ultimul trimis la pentru a se specializa batereamonedelorw4. Me§teri sticlari italieni, probabil din Venetia, se pentruperioade diferite in slujba principelui Transilvaniei. La Bra§ov, exista unatelier sau o manufactura de productie prelucrare a sticlei. Aici trimitea, la 3 august1537, Báthory pe Alessandro Morosini (Moresinus me§terii sticlarilocalnici, pentru a confectiona geamuri (ad vitreanos pro confectione quorundamvitrorum") modelul pe care italianul trebuia Acela§iMorosini a fost oaspetele bra§ovenilor, trecere spre la intoarcerea dincapitala munteana, in anii 1573-1574m. Italienii, speciali§ti confectionarea produselordin a oglinzilor, revin la anii care au urmat: la 21 aprilie 1578 soseala Bra§ov un italian pentru a prelua o de produse de sticlarie destinata nevoilor

princiare de la Alba lulia. Un alt italian, Giovanni, tranzita ora§ul de subdrum sudul Dunärii, unde ducea un transport de mercur, proprietate a principelui,destinat desfacerii pe pietele otomane. Unii ardeleni me§te§ugul monetarela Venetia apoi pun cum este cazul lui Petru Scherlt anul 1551.La veacului este mentionat Transilvania chiar un cizmar italian,Spilimberger Italus suttor, implicat proces de omorw7. Tipografii dinTransilvania acest nobil me§te§ug tipografli italiene, la Venetia, Mantova,

S. Goldenberg, raguzani, p. 603.Hurmuzaki, vol. VIII, p. 203.Luciano Zecchin, Prodotti nei documenti veneziani, Rivista della stazione

sperimentale del vetro", nr. 1, 1980, 21.S. Goldenberg, Clujul secolul al XVI-lea, p. 20.Idem, Italieni raguzani, p. 605.Ibidem, p. 604.Hurmuzaki, vol. XI, p. 810, p. 812.

107 S. Goldenberg, Italieni raguzani, p. 604.

www.digibuc.ro

latii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 243

Modena, Napoli, tipdriturile italiene, Indeosebi cele venetiene, se gäsesc vreme desecole toate bibliotecile medievale premoderne ale Transilvanieim.

cum din aceastä analizá a relatiilor comercialetransilvano-venetiene, schimburile economice bilaterale au fost destul de intensedecursul secolului al XVI-lea, perpetuând legdturile existente secolele precedente.

comerciale ale Transilvaniei cu Venetia erau directe sau intermediate denegustori mari centre negustoresti ale epocii, ca Viena, Cracovia, Liov saugermane -piete occidentale central-europene orientate Europa deunde negustorii transilvdneni produse de provenientädirecte se efectuau prin mijlocirea negustorilor ardeleni, special din Brasov

Cluj, prin implicarea negustorilor venetieni veniti Transilvania prin Ungaria sauprin Tara Româneascd. S-a putut constata pe venetieni transilväneni, acestcomert erau angrenati negustori balcano-levantini sau raguzani care, ciudalimitärilor impuse de uzul privilegiat al dreptului de depozit, au sä unstatut defavorabil raport cu concurenta obtinând cetäteniaardelean, procurându-si privilegii comerciale care le garantau drepturile lereglementau activitatea.

Prin Transilvania se derula comertul de tranzit, parte a fluxului schimburilorde märfuri Venetia Tara Româneascd, Moldova Frecvente suntsecolul al XVI-lea relatiile comerciale ale Moldovei cu din spatiul est-carpaticse exportau, de toate, bovine, apoi piei, alte materii prime se importautesäturi de sticlä, articole de lux. schimb, Tärii Românesti eraudestinate diverse produse textile venetiene, postavuri de Bergamo sau de Verona,tranzitate prin Sibiu Brasov. ceea ce priveste produsele exportate din Transilvania

laguna se individualizeazd vitele materiile prime - piei,mercur - aducându-se, schimb, hârtie, din sticlä. Sursecontemporane pretioase, care documenteazd volumul acestor schimburi comercialebilaterale, sunt registrele tricesimale ale oraselor Cluj Brasov, nici acestea nu

eantitative globale sä schiteze evolutia comerciale acelor doua state, demonstrând, totusi, cu certitudine, existenta un comert activVenetia Transilvania.

108 Pascu, din Transilvania secolul al XVI-1ea, Bucure§ti, 1954, p.230.

www.digibuc.ro

244 Florina Ciure

ANEXE

In questo Regno un fedelissimo procurator et factor Suo, al qual non manco la po' et diecomandare in ogni tempo, de quel che la fa ad ogni altro suo agente ubicuni, et che sua signorianon desiderava né voleva haver da quel Stato alcuna cosa alcuna sorte, se non la Suabenevolenza et gratia, persuadendose che el dicto Stato solamente cum parole possi zovar a laposteritä sua, et presertim a suo fiol [al] vescovo de Transylvania, de quel che ciasend'unaltro de Marco et edificarselo in questa parte come una columna stabile, la qual habbi asubstenir quella Incliita Repubblica dapoi la morte de lui Palatino, et disse: io ho visto che laIllustrissima Signoria ha facto il Reverendissimo Strigoniense Cardinal et Patriarchal°9, non dubitoche cum tempo la possi eque bene anche mio fio; et mi una parola de li do milleducati richiesti, dicendo haver tolto per suo[i] bisogni de qui alcune robe da Francesco Cottamercandante spagnolo, sopra questa certa speranza che la Celsitudine Vostra a complascentia desua signoria habbi omnino a sattisfare, ovver accordare quelli do mille ducati, cum li respodenti deH del prefatto Cotta, promettendo che, sattisfacti ovver accordati dicti ducati do mille, suasignoria non fastidio a la Serenia Vostra d'alcuna cosa.Bude, die XXIJ octobris, MDXI in mane.

(BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, ff.

In questi zorni zonse qui el Cancellier Grando de Bohemia, per quanto intendo daogni bando, ha referito che quel Regno non vol venir a Dieta, se prima questo Regno congregato inRacos non poter[e] et auctoria a li prelati et baroni, ovver a chi de etconcluder ogni differenzia che hanno insieme, et che non pol esser se non dapoi San Zorzi. ElSerenissimo Re di fratello di questa Maestö, nuovamente se ha maritato con una sorelladel Conte de Sepusio, che Vaivoda de Transylvania' cum una gran dote, et le nozze se dienocelebrare principio de zennar proxime futuro. Questo Francesco Cotta mercadante spagnol pareche habbi facto intender Palatino esser avvisato del suo factor de Venezia che la Vostranon vol ricordare cum lui duo millia ducati, se non in tempo de anni, el che subito inteso, suosignore me ha scripto una lettera de la qualità, che per la copia d'esso che cum queste mando, laCelsitudine Vostra et ben che hec materia et volte II habbi scripto, cum dirli el parermio, pure anchor da novo reverente a la exhorta a metter omnino qualche fin a quella praticaprincipiata cum l'antedicto factor de sto Cotta, che Martin Bufal, et questo per confermarsiamico esso palatino, benché al presente non possa nuocere, essendo tutto de qui benassetato, tarnen per l'advenir in ogni cosa che occorresse zovare assai, et senza di luiessendo prefertim absente Reverendissimo Strigoniense.

die XXVI decembris MDXI.

(BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, f.

Tamás Bakócz (1442-1521) a fost numit 1491 episcop de Eger prim cancelar,1498 cardinal arhiepiscop de (Strigonia), iar 1507 a fost desemnat patriarh latin" deConstantinopol.

Zápolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526) rege al Ungariei (1526-1540).

www.digibuc.ro

latii comerciale Venetia Transilvania secolul 245

Et per execution de li soi mandati [il palatino] ha facto venir a mi Francesco Cotta, etcum lui ho havuto che fare assai cerca l'accordo de li do mille ducati. Tandem siamo devenuti aquesta conclusione, se a la Celsitudine Vostra, videlicet che el dicto Francesco sicontenta expectare do anni et tre mesi, ma vol haver partita de banco et esser pagato in tre rateper terzo, comenzando a correr il tempo de la prima primo de zenner proximo in avanti, et ne'successive poi le altre de nove mesi. In nove mesi, et ha commesso a Martin Bufal suo factorde che exeguisco in suo nome precise ut supra dictu est. A l'incontro promette prefattopalatino dicti due millia dentro de un anno, et casu quo sua signoria non volesse expectar unanno ad haver dicti danari, esso Francesco promette pagarglieli immediate et far, che suasignoria resti bon contenta et sattisfacta de la Illustrissima Signoria Vostra.Bude, die ultimo Decembris MDXI.

(B MC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, ff.

[...] dicto mio segretario ringrazia molto Sua Signoria de la comunicazione facta, excusandomeglio che el poté la cosa del Cotta, poi de 11 a poco sua signoria se partisse cum el Conte deSepusio Vaivoda, el va da la madre a trincino, se partite et Domino Moises verso Jambock, néaltro restato qui cum la Maestä Regia, che el Reverendissimo Quinque ecclessiense solo.Buda, die secondo Aprilii MDXIJ.

(I3MC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in 1509-1512, f. 284e)

V

Francesco Cotta [sid] a XXX passato qui da mal de preda, et subito questipalatino sequestrarono le sue robe per pagare de do mille ducati, ma all'incontro eredi etcommissarii dicto Francesco se defendeno, dicendo che la Celsitudine non havea data anchorala cauzione banco, per il che cessa ogni loro obbligazioneBude, die tertio Junii MDXIJ.

(BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in 1509-1512, f.

VI

1530, die 12 Novembre, in Consilio [dei] X Collendissimo

Questo Consilio per la supplication hora letta ha inteso operazioni et meritifedelissimo nostro Saler dicto.hungaro, quale sta' volte mandato a Vienna et aBuda per esplorar, et stato cum lettere nostre in Campo Serenissimo Re che nellieserciti Signor Turco, essendo sta fatto persona in terra todesca con manifesto pericolo esserappiccato per la gala, come consta per lettere locotenente della de Friul, checonvenendosi alla gratitudine della Serenissima recognoscer detto fedelissimo et benemeritonostro la maniera [in cui] che per autoria di quella Commissia concesso al dettoSaler per uno dalli soi in vita la expectativa di una da i Camerlenghi di Comun,

loan Zápolya.

www.digibuc.ro

246 Florina Ciure

prima venuti adempite altri expectative ovver depositi fino questo giorno concesse per li consiglinostri, et interim che venghi il tempo di cavar nella ditta fantaria haver debba dalla Cassa di questoConse[gl]io ducati quattro al mese, li quali habbino ad cassar subito avuto ditta fantaria; che sin lidata sommissione di mesi 6 avanti tratto che sono ducati 24 azza, ne possa sattisfar alcuni soidebiti et sia tenuto notificar uno delli soi figlioli, sua termine de giorni 15, che per movendonominato avanti la vacantia della detta fantaria, notificar possa uno [ad] altro delli detti soi figlioli,et cum de una in una incassar sino che detta fantaria venuta, che possessa per uno de' suoifiglioli in vita, come detto.

parte: 12.De non:Non sinceri: O.

Serenissimo Princeps e Illustrissimo Domino ac Excellentissimi Domini Capitibus ExcellentissimoConsiglio dei X

noto a Vostra Serenita, Serenissimo Princeps Illustrissimo, Domine Excellentissimo,[e] a questo Excellentissimo Consilio che io Saler, dicto hongaro, molte volte alli bisogni diquesta Serenissima, e del Domino et Illustrissimo Consilio, desideroso de ben servir a quellahabbia abbandonato la moglie et tanti miei poveri figlioletti, et andato in diversi luoghi dellaterra todesca et Hongaria, non stimando alcuno pericolo di la propria vita, né fatichi, o stente, perexeguir et explorar, quanto era il desiderio et bisogno di Vostra Signoria, per poteroperazioni cum debito modo portato, cum diverse mezze [sic!], per dimostrar in quelleparti per mercandatar, e ad effectto, per non esser discoperto, le quale ho perse et ristatodebitor a diverse persone in questa Terra, et in quelli loci volte passato, cum el lazo alla gola,et preso conduco in le forze posto in dure et amarissime prison, et habuto volte de la corda et

gravissimi tormenti, pattiti cum tutto minato di la vita et condizionato. E cum statolungamente ammalato, vivendo in miseria, cum la povera numerosa famiglia, ma bencum la speranza di li promesse di questo Illustrissimo Dominio, el mai mancha alli suoi fedeliservitori, per tanto astritto da bisogno piedi di quella, supplicando se degniconcedermi in premio de tante mie fatiche et stente bona spectativa prima bacante de bonafantaria. Di lossitio di Camerlenghi de Comun, in nome de uno de' miei figlioli dovendo

di ono in altro; et perché Principe Serenissimo le concesse tante numerose spectative chelongissimo tempo a venir de benefitio, et io povero servitor non ho di che viver.Supplico quella si degni concedermi, hoc interim, ducati sei al mese dalla Casa delloEccellentissimo Consilio de' X, offerendomi sempre bisogno andar ogni volta per VostraSignoria imposto ad servir fuora in ogni difficil impresa, et poner la vita a sbaraglio, senzarispetto alcuno, cum quella ferma fede, come fin qui ho facto, de bon animo, perché sapevoalmeno che morendo in tal servitii che'l provvista a miei che non anderanno ramenghi, etperché Serenissimo Principe la mia fede in pugno per ducati 20 ad uno in quelli parti,nominato Messer Andria Claysmiler, che scossi da le carceri, e non ho modo di pagarlo chepersi tutte le robe, cum mi per bona de li non dimando niente, ma solum questiducati 20 siano pagati agenti colui per liberarmi, che ritornando in quelleparti per servitii de Vostra Signoria io non habbia perso el credito, e possi per beneffitiode Vostra Signoria alla gratia della humilmente raccomando.Nicolaus Saler, detto hungaricus.

(ASV, Consiglio dei X. Secrete, fz. 3, doc. nenumerotat, copie contemporana)

www.digibuc.ro

Relatii comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 247

VII

1564, die 24 novembris in add.

Che siano comunicati al Senato le lettere di credenza del Re Zuanne di Transilvania"2,scritte aHa Signoria Nostra fino alla parola che disse ceteron dispositione fatta ultimamentedall'ambasciatore nostro intendea scritta, et sia data libera Savii Collegio Nostro di poterdire ad esso Senato che detto capitanio Giovan Andrea Gromo ordinar fu fatta offerta de

bovini et de frumenti di Transilvania, per servitio di questa non dicendo per chehabbia fatta espositione non altra offerta alquanto fu scrittura.De parte: 20.De non: 5.Non sinceri: 3.

(ASV, Consiglio X. Parti Secrete, 11, doc. nenumerotat, copie contemporana)

VIII

1572, 18 luglio, in Zonta. Al Provveditor General di Dalmazia

suddetto [?] Capitano [?] Xaarchia Raguseo stato a noi, e mi ha respostoesser stato di ordini vostro in Transilvania per conto [di] cavalli, et che cosi ha eseguitoessendo capitato a Montfalcon con cavalli ottanta otto, uno da quel posto nostro li stata fatta lamostra 17, noi non i complementi piaceria con ispeditioni, per molti rispetti particolarmente,perché non ne habbino noi sambli piacer, che se havesse di questo dato avviso prima che mandassein patria tanto lontano a una simil operazione, et anco che quel numero di cento cavalli fossepare diviso sotto capi, massimamente che come ancor per do nostre giudicaria a propositonostro che sotto un capo solo sia tanto numero de cavalli, tutti di una natione, et massimamentesotto questa capita fo accettare nostro servizio con soi cavalli, et poi servir con

numero de quindici, per vi esser non mi par sicuro, havendo quella capparia della sua fedeche'l bisogneria, non vedemmo come potersi de tenerlo con mezzi lo su presenti unirsi quelliimportantissimi forze nostre, né se avanza altro di quella Provincia.

(ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 16, doc. nenumerotat, coMe contemporanä)

112 Sigismund Zápolya,rege ales" Ungariei (1540-1541) principe alTransilvaniei (1540-1551, din 15 septembrie 1556 cu regina Isabella, mama sa, 1559-14martie 1571).

www.digibuc.ro

248 Florina Ciure

COMMERCIAL RELATIONS BETWEEN TRANSYLVANIA AND

VENICE IN THE XVIth CENTURY

Abstract

This paper brings new details about the trade between Transylvania and Republic ofVenice in the XVI century, the author trying to prove that was made many exchanges between thistwo states in that period. There are many evidences about the exchanges made in special by theVenetians merchants, but there also Transylvanian and Levantines merchants involved in this. Theexchanges was made on the way who ties the Transylvania with the center of the Europe,especially through Vienna and then to Venice. Through Transylvania was transited products fromVenice to Moldavia Wallachia in other way too. In Transylvania the Venetianproducts arrived not only direct from Venice but also from other cities from Poland or Viennabrought by the Transylvanian merchants. From Transylvania were exported especially owes, hides,beeswax, mercury and from Venice were brought textiles, product of glass, paper. helpfullyare the registries of the custom of various Transylvanian towns who registered the quantityof products transmitted between Venice Transylvania, however cannot be done an exactlyevaluation of the trade between this states.

www.digibuc.ro

DOCUMENTE INEDITE DIN

DOMNIEI LUI BASARAB

GHEORGHE

Documentele pe care le provin din colectia particulara a ing.G.G. Cantacuzino* (USA) se referä la vistierul Gheorghe una dincunoscute din timpul domniei lui Matei Basarab. increderea de care se bucura fata luiMatei Basarab este doveditä de faptul cä pentru o lung perioadä din domnia acestuiava ocupa de al doilea vistier, care va posibilitatea sä importanteachizitii imobiliare. Ca multi alti greci prezenti Wile acesta se va integrarapid societatea munteanä. concludentä acest sens este cuSofiica, descendentä din importanta familie a boierilor Popescu-Sintescu amoie de zestre va zice din Pope§ti". Preocuparea pentru realizarea unor aliantematrimoniale cu importante familii autohtone este vizibilä la nivelul celei de-a doua generatii, säu, Hrizea, ajuns mare vistier se va cu flica lui Gheorghe

mare ban2.Din punct de vedere al continutului, documentele pe care le

consemneaa cumpArarea unor de rumâni Stälpenii de Sus Pope§ti,care se mai lung de asemenea achizitii pe care Gheorghe le face

perioade. Ca o particularitate utilizarea termenului depentru paharnic, rar lnitä docurnentele muntene din acestä perioade.

De asemenea, din cercearile noastre rezultä cä informatiile oferite de acestedocumente nu au fost consemnate alte surse interne, ceea ce justificA necesitateapublicArii introducerii circuitul

* Documentele ne-au fost puse la dispozitie domnul Paul Cernovodeanu, fapt pentrucare multumim cu ocazie. De asemenea, ne exprimAm recunostinta fata de domnulConstantin care a avut amabilitatea de a verifica transcrierile documentelor slavo-romane.

0 succinta prezentare a greci din Wile la Olga Cicanci, Dregätorigreci veacul al XVII-lea, vol. Existente,dinamici. Omagiu academicianului vol. de Tudor Teoteoi, BogdanMurgescu, Bucuresti, 2000, p. 199-210.

2 Detalii despre familia acestuia, printre care se cronicarul Radu Popescu, laN. Stoicescu, Dictionar al marilor dregatori din Tara Moldova. Sec.Bucuresti, 1971, s.v.

Vezi Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara vol. XXV (1635-1636), Damaschin Mioc, Maria Man, Ruxandra Coralia Fotino,Bucuresti, 1985, p. 72-74, nr. 56.

Vezi de exemplu, Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol.IV (1633-1639) vol. V (1640-1644), de Marcel-Dumitru Ciuck Duca-Tinculescu, Silvia Bucuresti, 1981, 1985.

"Studii Materiale de Medie", vol. XXII, 2004, 249-256

www.digibuc.ro

250 Gheorghe

1. 1634 (7142) mai 3, Bucuresti

noi megiiasii de lpnii de Sus de Elhovului, anume:Micul Radul, feciorii Otelea Ciurica Voico Sora Boba,fétele popei lu Raico Stoica copilul, feciorul lu Tudor, scris-arn acesta al nostru zapisla mâna jupânului Ghierghie vistier a jupânései lui, ca se cum le-amvândut de Sus de câmpu de de cu vie deal

de satului depretutindinea, oareck va alége de preste tot hotarul.se am vândut eu, Micul, cu Radul, feciorii stânjeni 36 cu 2rozoare de vie stânjenul 12 costande, fac ughi 21 pol. eu, Otelea, vândut-am 17stânjeni de cu rozor de vie, stânjanul câte 12 costande, fac ughi 9, costande 4.

eu, Ciurica, feciorul vândut-am stânjeni 16, stânjenul vie 8 costande,fac ughi 8 pol. eu, Voico, cu feciorii miei, Udrea Craia, vândut-am stânjeni 15 cu 3rozoare, stânjenul 12 costande, fac ughi 9. eu, vândut-am 52 de stânjeni cu4 de vie, stânjenul câte 12 costande, fac ughi 31, costande 4. eu, Sora Boba,fétele popei lu Raico, vândutu-i-am stânjeni 33 cu 4 rozoare de vie, stânjenul câte 12costande, fac ughi 9 pol, costande 6. eu, Stoica copilul, vândut-am partea

stânjeni 9 cu un rozor de vie, stânjenul câte 12 costandé, fac ughi 5, costande 8.eu, feciorul Radului den lpénii de Jos cu 2 feciori ai miei, anume Visul

Radul vândut cu feciorii miei Gherghe vistiariul2 jupânéseilui, za ughi 23 ca rumâni de mosie. ne-am vândut noi aceste3 de

ce sântu mai [mai sus eise de a bunavoie, de nici o cututuror demprejurul

au fostu la tocmeala multi oameni buni, na irne: jupan [.]4biv vel peharnic i Radul feciorul lui Staico dvornicul i Bu[n]ea i

i Nan ot Bârzesti Micul i Sima ot Stâlpéni ce iaste deTârgoviste i Bogdan, feciorul Badei din6 Stâlpénii de Jos, Stanciul frateleStanciului.

pentru mai adeverita pusune-am pecetile.

<1634>.t Micul. t Ciurica. t Udrea. Otelea. t Radul.

1.

2.3.4. Loc rupt5.6. post t.

2. 1635 (7143) martie 17,

H

CH OCHOACTBA

epeie H

g Fop WT H A CH,

www.digibuc.ro

Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 251

WT H BOA" C'hC

WT WT XTHT WT

AW3H

WT Opno

WT

CAHN pogop

no H

no no

H H WT

no H

C'hC BIIHOrpAAy

no H H WT WT

no

WT CH,

H repae4TO

464 4TO HMM WT WT

WT H WT WT CC XTHT WT no

WT WT ero, H WT

4TO WT no

H

HA H C'hC

ero, CST

HM

H

C'hC EMS,

WT CSACTBO 6AXOB, OTAN

WT

COyT

H H

C'hC WKOAHO

MiCTOM C'6C WT C'hC

H

ero, H WT OHM" H

H BHWSA, BRAT

H

BOTSWApIOA, H CH, H

www.digibuc.ro

252 Gheorghe

no H H CANA CH,

H WT

H BOA'kpOM OCNOACTBA repreWT HAA no HME

WT

OTOBH AhHH

H MN,

NA CH, H

Toro WiANH

H C'hC

ero

H MN

MHO5H

H H

H H11

WHH H WhCAM OCNOACTBA

MN H A MiCTOM WT OCNOACTBA

Gero OCKOACTBO H 44

W4HH% H no

H H no

H OCKOACTBO BAN

H ABOPHHK H H

H CTOAHHK H

H

AhHH H

B'h

p.>

Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod domn a Tara Ungrovlahiei,nepotul marelui preabunului, batrânului, Io Basarab voievod. domniamea a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe cea fost al doilea vistier feciorilor lui Dumnezeu i-a ca lui mo§ieStAlpenii de Sus din judetul Ilfov, din partea lui Micul a fratelui Radul,feciorii lui Stoica, 36, din câmp din din cu de vie

deal din vatra satului de pretutindenea, se va alege de peste tot hotarul, pentrua boierul domniei mele, jupan Gherghe ce a fost al doilea vistier, ace§ti mai

sus-zi§i 36 de vie de la Micul de la fratele Radul,feciorii lui Stoica din StAlpenii de Sus, drept 4 300 aspri gata, stânjenul 12 costande.

www.digibuc.ro

Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 253

a cumparat boierul domniei mele, Gherghe ce a fost al doilea vistier, dela stânjeni de movie din tot hotarul cu un razor de vie drept 840 de asprigata, stânjenul 12 costande. de la Ciorâca, feciorul lui Stoica, 16 stânjeni de pestetot hotarul vie, drept 1 700 aspri gata, stänjenul 8 costande. de la Voico dela feciorii lui, Udrea Craia, 15 de movie cu trei razoare de vie deal drept1 800 aspri gata, stânjenul 12 costande. de la 52 de patru

de vie drept 6 240 de aspri gata, stânjenul 12 costande. de la Sora de laBoia, fetele popei Raicul, 33 de stânjeni de movie patru razoare de vie deal drept1 960 aspri gata, 12 costande. de la Stoica copilul, partea mamei lui,Muva, stânjeni 9 cu un de vie drept 1 000 de aspri gata.

cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe ce a fost aldoilea movie Stâlpenii de Sus, partea stânjeni 25 de movie, ce estede movtenire, partea lui Bobe, Ianei, stânjeni 6, ce i-au fost dedin din din din vatra satului de peste tot locul se va alegede peste tot hotarul, pentru a jupan Gherghe ce a fost al doilea vistier aceytimai sus-zivi 31 stânjeni de movie de la Bobe de la feciorii lui, Neagoe dinStalpenii de Sus, pe care i-a tocmit din partea lui Bobe a drept 2 630 de asprigata, stânjenul 85 bani noi.

cinstitului boier al domniei mele, pan Gherghe ce a fost al doileavistier, un vecin Stalpenii de Jos, feciorul lui Radul cu feciorii lui,

Radul, pentru s-au vândut ei vecini lui Gherghe vistier de abunavoie, numai cu capul movie, drept 4 600 aspri gata.

cinstitului boier al domniei mele, pan Gherghe ce a fost al doileavistier, un vecin, anume Stan robul cu feciorii lui, feciorul popei Stanciul, nepotul

Sima din din Ilfov, pentru a fost Stan rob la Giurgiu, apois-au Intâmplat de a luat bani de la jupan Gherghe vistier de s-a din robies-au vândut Stan robul vecin drept 2 000 gata.

au vândut aceyti mai sus-numiti oameni ale de movie vii, ei de acu tuturor boierilor a megieyilor dimprejurul

domniei mele cu zapise de la de cu multi scrivizapise, anume: Para fost mare paharnic Radul logofat, feciorul Staicului vornicBunea din Nan Micul dinStalpeni, Sima Bogdan, feciorul lui Badea din Stâlpenii de Jos, Stanciul Vivul,fratele Stanciului.

iar a cumparat pan Gherghe ce a fost al doilea vistier un deanume Stanciul botuvarul, nepotul lui Balea cu lui, cucopii anume Necula Str[oe..]1 a Voica, de la Radulbanul Buzescul drept 15 400 aspri cu zapis de la lui.

cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe vistier, dela Radul banul Buzescul un anume Tudor lautarul, feciorul lui Dumitru zlatarul,pentru Gherghe vistierul de la Radul banul Buzescul pe acestTudor zlatarul, drept 4 000 aspri gata zilele lui Leon voievod anul 7138.

cinstitului boier al domniei mele, pan Gheorghe vistier, unde anume: cu lui, anume Ma[lina cu feciorii Stana

Fiera, pentru Gherghe vistier acest de ce s-au scris mai susde la Eremia postelnic, feciorul Paraschivei din drept ughi 52 asprigata cu de la mâna lui de

am domnia mea zapisul [Radului banul Buzescul zapisul luiErdmia postelnic la mâna boierului domniei mele, pan Gherghe vistierul de vânzare

www.digibuc.ro

254 Gheorghe Lazär

cu multi mârturie zapise, anume: Para fost mare ciasnic Grama pitarulDumitrasco clucerul Socol clucerul Andrei, feciorul Neagu[lui aga Radul

Bunea logofatul. au vândut mai sus-zisi acesti ei de acu tuturor boierilor din curtea domniei mele a megiesilor

dimprejurul locului dinaintea domniei mele.Pentru aceea am dat domnia [mea cinstitului boier al domniei mele, jupan

Gherghe fost al vistier, ca acesti stânjeni de igani ce s-au zismai sus vecinii care sunt mai sus - scrisi mostenire veci, copiilorstrAnepotilor de nimeni nemi[scat spusa domniei mele.

Iatä dar märturii pune domnia jupan Hrizea mare ban al Craioveijupan Ivasco mare vornic jupan Gligorie mare logofat jupan Dumitru mare vistierjupan Mihai mare spätar jupan Vasilie mare stolnic jupan Buzinca mare com[isjupan Vucina mare paharnic jupan Costandin mare postelnic. ispravnic, Gligoriemare

am scris eu, Pârvul spudeul, cu lui Lepädat logofatul cetatea descaun Bucuresti, luna martie 17 de la Adam [pânä la scriere curgereaanilor anul 7143, de Nasterea lui Hristos anul 1634.

Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu;domn.Io Matei voievod <m.p.>

copia xerox textul este acoperit cu timbrul sigiliului; intregirile au fostdupä traducerea de epocä a textului original.

3. <1643 septembrie- 1644 august> 30, 7152,

t H

MH

MN, H

g 6AXOB,

CH, CAM

rOTOBH H H

H AA OCT H

BRAT CHMA H OCT HA "AMA

HX AA

NH CAHN H

H AA 8 H

WT WT H WT BOA" WT RO WT

CAHNO riepieWT no

, H

H AA riepie g WT

H OCT

www.digibuc.ro

Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 255

B ABE H

COTOBH C'hC

H AA iepieC'hC pogop

CH, WT

ECT

Op H EH KOAHKO

B'hC H WT WT BOA" WT

H H

CAHN no WT

nomo WT BOA" H CEAOB WT 110 B'hC ECT

pogop WT NA PAAyA,

H NA ero,

11M% WT WT

WhA'hpAW

H AA ECT AO" O

ECT

WT WT WT

WN ECT ECT

Ap8r. H AIOAYH CBOHM

NH CANA CHAOCT

ECT

H WT

MH:

H

KOMHC H

H WT

p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod domn a toatä TaraUngrovlahiei. domnia mea poruna a domniei mele boierului domniei mele,Ghierghie vistier cu lui, Dumnezeu va ca sä-i sat Popesti,

Ilfov, un vecin, anume Dragomir, lui cu fiul lui, Sturzea, pentru s-avândut vecin Dragomir cu fiul lui, Sturzea, numai el ocink pentru 13 ughi gata cuzapis martori.

Ghierghie vistier niste vecini sat Popesti, anume Tudor cufratele lui, Sima Vladul cu care au fost din Ocna Mick pentru s-au vândut

www.digibuc.ro

256 Gheorghe

ei vecini lui Ghierghie vistier cu pentru 31 ughi bani gata, nici o cuzapis martori.

iar lui Ghierghie vistier sat 30 stânjeni dede vie din din din de peste tot hotarul, din hotar hotar,

se va alege, pentru a Ghiorghie vistier dede vie de la lui Stoica din Stâlpeni, stânjenul pe 155 bani, ughi

23, costande 5 cu zapis cu martori.iar lui Ghierghie vistiar pogoane de vie deal jos care

sunt pe Otelea pe Voicu din Stalpeni, pentru a Ghierghievistier aceste pogoane de vie de la Andrei de la fratele lui, Oprea, pentru ughi

gata cu zapis de vânzare cu martori.iar lui Ghierghie vistier sat de Sus 16 stânjeni de

cu un de vie, se va alege, a fost mai de Dobra, femeia luiStoica, sora lui Badea cu fiul ei, Ciorica Stalpeni, apoi a Dobra 10

de cu trei de vie iar Stalpenii de Sus din Stalpenii de Jos,partea ei a avut din ocina cu vie cu tot din din din din

vatra satului de peste tot hotarul,. din hotar hotar, se va alege, pentru 22 ughibani gata cu zapis cu martori.

iar sa lui Ghierghie vistier 30 de sat un razorde vie care este pe lui se va alege, din camp din paduredin din vatra satului de peste tot hotarul, pentru a Ghierghie vistieracesti stânjeni de de vie de la Radul, lui Dumitru Turcul din Bucuresti

de la nepotii lui, Dumitru Dima, fratelui lui, Mihalcea, care fost dede la de la Udrea pentru 16 ughi gata,

vecini cu zapis cu martori.iar sa lui Ghierghie vistier Stalpenii de Jos 9 stânjeni de se va afla

un de vie, care au fost de lui Dumitru iuzbasa din Bobesti de lalui Ghierghie iuzbasa din iar apoi a prins Ghierghie vistier de el

i-a banii ughi 19 pentru a fost el mai cu dreptate auvândut acesti mai sus-numiti oameni ale de a nici o custirea tuturor dimprejurul locului.

Pentru aceea am dat domnia mea lui Ghierghie vistier ca sa-i aceste ocinevii mosie de nepotilor strdnepotilor de nimeni neclintitporunca domniei mele.

dar martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic Radulmare Stroe mare vistier Preda mare spatar Socol mare clucer Dumitrumare [..2 comis DrAgusin mare paharnic Costandin mare postelnic. ispravnic,Radul mare

am scris eu, orasul Târgoviste, luna [.]2 30 zile de laAdam acum, cursul anilor 7152.

Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Mateiu voievod <m.p.>

1. orig.2. Loc de timbrul sigiliului.

www.digibuc.ro

NOI SURSE DOCUMENTARE PRIVITOARE LA MISIONARII

CATOLICI DIN IN EPOCA LUI

BASARAB VASILE LUPU

CRISTIAN LUCA, EUGEN

Perioada de stabilitate interna care a caracterizat domniile lui Matei BasarabVasile Lupu, ciuda adversitatii reciproce ce a generat episoadele de confruntare

moldo-munteana, a asigurat conditii propice dezvoltarii economiei locale,impulsionând cresterea schimburilor de acumularea (incipienta) de capitalconsolidarea funciare'. Aceeasi s-a individualizat istoriaromânilor printr-o deosebit de dinamica, care a reauus Tara Româneasca

Moldova atentia europene, reflectând astfel, prin aceastä importantacomponenta a gestiunii nemijlocite a puterii, valente ale personalitatii marcante a celordoi voievozi. pragmatismul domnului Moldovei propensiunea domnului munteanpentru o linie antiotomana, la o lunga espectativade concretizare imediata, relatiile externe ale Române2 au urmat totusi un parcurscomun ceea ce priveste raporturile cu Scaun, reflectat Indeosebi prin conduita

de misiunile catolice prezente spatiul extracarpatic. care MateiBasarab Vasile Lupu asumat calitatea de protectori ai ortodoxiei, sustinândfmanciar monastice patronând un program cultural menit deao noua dimensiune domnia a manifestat tolerantä falä decomunitätile catolice. átitudine de comunitatilorortodoxe din spatiul românesc - care prin distributia teritoriu prinsolidaritatea confesionala limita eventualele de prozelitism are explicatiaprin ratiunile strict politice care o motivau. Astfel, atitudinea binevoitoare demisionarii catolici trimisi de Congregatia "De Propaganda Fide" spatiulextracarpatic raspundea strategiei politice prin care domnii Romane

Victor Motogna, Epoca lui Matei Basarab Vasile Lupu, CI, XII-XIV, nr.1940, pp. 453-544; Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, 1988, passim; Constantin$erban, Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), Bucuresti, 1991, passim [recenzii de BogdanMurgescu, RI, s. n., nr. 3-4, 1993, pp. 644-646 Maria Magdalena Székely,XXXII, 1995, pp. 558-563]; Nicolae Istoria românilor, vol. VI, Monarhii, editie ingrijita deStefan Andreescu, Bucuresti, 2000, 41-169.

2 Pentru politica a voievozi, a se vedea ce analizeaza cupredilectie problematica: Andreescu, Restitutio Daciae, vol. II, iile politice dintreTara Moldova Transilvania 1601-1659, Bucuresti, 1989, pp. 135-235; Ion externe ale lui Matei Basarab, 1632-1654 (Cu privire la istoriaOrientului European), editie de Rudolf Timisoara, 1992, passim Ion Eremia,

externe ale lui Lupu (1634-1653). Contriburii la istoriasecolul al 1999, passim.

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 257-270

www.digibuc.ro

258 Cristian Luca, Eugen

de toate, cordiale cu reprezentantii diplomatici occidentaliacreditati la Constantinopol -ambasadorul francez bailul venetian recunoscuti

de ca protectori ai catolicilor din Europa spre abeneficia de eventuala sustinere a acestora pe sultan marele vizir vederea

tronului3. Aflat sub diplomaticd vicarul patriarhal alOrientului, numit de Congregatie, coordona din capitala misiunileapostolice le era pastorirea comunitatilor catolice din Sud-EstulEuropei. Influenta a diplomatiei occidentale, contribuind la obtinerea garantiilorformale a suportului institutional necesare misionarilor pentru a actiona

zonele care rezidau credincio§ii catolici, a neindoielnic bunulmers al acestor misiuni, care au operat cu regularitate veacul al XVII-lea Tara

Moldova.virtutea pozitiei sale oficiale a prestigiului puteri pe care o reprezenta

calitate de diplomat, Philippe Harlay, conte de ambasadorul Frantei laConstantinopol, scria lui Matei Basarab spre a-i solicita acorde protectie misonarilorcatolici care urmau Tara cum de altfel proceda ianuarie1632, prilejul trimiterii franciscanilor Angelo Petricca da FrancescoAntonio da San Felice Moldova, expediind o lui Vasile Lupu5.acela§i scop, bailul Pietro Foscarini, registru retoric specificaparatului diplomatic al Serenissimei, scria la 16 aprilie 1633 domnului Munteniei:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Signor Osservandissimo,Essendo a tutti nota la di Vostra Eccellenza e la Sua inclinatione alle

religioni, io, conscio della Sua grande prudenza e buona dispositione verso la miaSerenissima Repubblica di Venetia, abbraccio volentieri l'occasione di pregarLa di favoremolto giusto per invitarLa a valersi della singolare che Le conservo e darmi mododi servirLa. Si trovano Maestro Francescano Antonio da S. Felice, CommissarioProvinciale, baccillier Gregorio da Bari, et altri di S. Francesco, minori conventuali,i quali ricorrono a Vostra Eccellenza per la manutenzione de' loro antichi possessi,convento in Tragovisti e d'altro convento che si continua a fabbricar in Bucorosti, affinchéquei buoni religiosi, liberi da molestie et esenti d'agravij, possino continuar le preghiere aDio per la conservatione e di Vostra Eccellenza, che puö confidar habbino adesser esauditi per la vita loro ritirata et esemplare, e di cosa molto grata alla miaSerenissima Repubblica di Venetia, la quale ricevendo a molto grado favore non si

mai scarsa nella corrispondenza, abbracciando l'occorrenze di Lei, alla quale io

Pentru o astfel de imprejurare, care Matei Basarab solicita ambasadorului francez laConstantinopol, Philippe Harlay, conte de Césy, sustinere pe a se vedea N.

Acte fragmente cu privire la istoria adunate din depozitele de manuscrise aleApusului, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 78; Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco da Cuneoen Valachie: nouvelles données pour une biographie, RRH, XXV, nr. 1-2, 1986, p. 87 nota32; Idem, Giovenale Falco da Cuneo "enigma" de la Galda, in Idem, Istoria românilor:cronicari, (sec. XV-XVI1), Bucuresti, 1997, p. 182 nota 34.

N. lorga, Acte fragmente, vol. I, p. 76; Bonaventura M. Morariu, Missione deiFrati Minori Conventuali in Moldavia e Valacchia nel suo primo periodo, 1623-50,Miscellanea Francescana", LXII, fasc. I-II, 1962, p. 33.

Localitate situatA Lazio, prezent, din de vedere administrativ,provinciei Latina.

N. lorga, Acte fragmente, vol. 1, p. 73.

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din le Române 259

qui puntualissimo i miei et opera a comodo e soddisfazione di VostraEccellenza, et affezionatamente Le bacio la mano"6.

cum din scrisoare, reprezentantul diplomatic al Venetieinu se limita doar la a solicita protectia domneasca pentru misionarii catolici, ci se

ar fost de o eventuala subventie pentru incheierea lucrarilor labiserica din Bucuresti, constructie de zid care se ridica prin staruintafranciscanului Gregorio da Bari ye amplasamentul edificiului de cult din lemn distrusprin incendiere cu un an inainte'. Probabil ca urmare a acestui lobby politic, MateiBasarab sustinea prin domneasca o campanie apostolica prin careGregorio da Bari reusea temporar formal sub autoritatea Bisericii Romanepe catolicii trecuti la protestantism Câmpulung (Muscel)8.

Utilitatea incontestabila a corespondentei domnului munteande catre Pietro Foscarini, sprijinul misionarilor Congregatiei, este confirmatä de oscrisoare pe care comisarul provincial Antonio da San Felice9 o expedia din TaraRomâneasca aceluiasi bail venetian. Epistola s-a conservat copie contemporananedatata, va fost redactata luna mai sau, mai arziu, prima a luniiiunie 1634:

Eccellentissimo Signore,Vostra Eccellenza si compiacera di scrivere una lettera al Principe di Valacchia,

con raccomandare nostro Monasterio Religione, et Padri che s'indirizzano pro tempore,e conservar buoni i loro antichi privilegij, indulti, e gratie, conforme hanno fattogantecessori di Vostra Eccellenza, favorevoli in quello che occorrera, che oltre l'obbligode' Padri a pregar per noi [il] Signore.

Et un'altra lettera al Signor Vornico Pira da Valacchia con pregarlo che vogliaabbracciare la cura della nostra Religione e Conventi, et Padri, sapendo che per il passatogl'ha sempre favorito, aiutati et protetti, pregandola a far il simile per l'avvenire, acciödetti possino proseguir nel servitio di Dio, et pregar per Sua Signoria molt'Illustreche noi .

6 Archivio di Stato di Venezia continuare se va cita ASV), Bailo a Costantinopoli.Lettere, b. [pachetul] 110, doc. nenumerotat, ad datum.

Andreescu, de Tara Moldova din anii1632-1633, in universala, coord. Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Buzatu VasileCristian, vol Izvoare pentru istoria romanilor, vol. de S. Gorovei,1988, p. 52; Eugen Appunti sulla missione minore conventuale Gregorio da Bari neiPrincipati Romeni prima del XVII secolo, L'Italia e Centro-Orientaleattraverso i secoli. Miscellanea di studi di storia politico-diplomatica, economica e dei rapporticulturali, vol. de Cristian Luca, Gianluca Masi Andrea Piccardi, Braila-Venetia, 2004,pp. 176-178.

Archivio della Sacra Congregazione "De Popaganda Fide"-Roma continuare se vacita APF), Scritture originali riferite nelle Congregazioni Generali (SOCG), vol. '76, ff.B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum Missionis Fr. Min. inMoldavia et Valachia durante saec. XVII et XVIII cui accedit series chronologica EpiscoporumBacoviensium, extras din Commentarium Ordinis Fratrum Minorum S. FrancisciConventualium", XXXVII, nr. 6-10, 1940, p. 5; E. op. cit., p. 180.

B. M. Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5.ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat.

www.digibuc.ro

260 Cristian Luca, Eugen

Mesajul concis al comisarului provincial al minoritilor conventuali avea unecou imediat, la 26 iunie 1634 Pietro Foscarini scriind lui Matei Basarab,amintitului vornic Pira", numele acestuia din urmä redat documentul venetian

formä eronatä care face dificilä identificarea destinatarului". Este improbabil capersoana vizatä sä fost marele Iva§cu Ceparul, fost vornic vremea domniilorlui Gavril Leon Tom§a; din perioada domniei acestuia din data, de fapt,cea mai recentä realizare -cu sprijinul institutional material al voievoduluiprobabil, unor demnitari munteni, carora se va regäsit vornicul amintit-a misiunii din Tara Romaneascä: initierea constructiei celei biserici catolice dinBucure§ti, edificiu din lemn apoi fläcarilor cursul confruntärilor militarecare au precedat lui Matei Basarab'2. Noul mesaj scris, adresat domnuluimuntean de diplomatul venetian, unele dintre formulele stereotipeutilizate corespondenta diplomatick esentä, acelea§i solicitäri desustinere de autoritatea centralä a misionarilor catolici ce urmau sä-§i indeplineascämisiunea pastoralä Tara

Mi tanto nota la dispositione di Vostra Eccellenza verso gl'interessi dellaSerenissima Repubblica e verso la mia persona anche, anchora la Sua verso inostri Religiosi Franciscani, che stimo poco necessario raccomandarglielo, nondimenol'occasione che hora mi porge il Padre Maestro [...], che se ne ritorna alla cura diquei conventi suo Ordine, mi muove a pregare come faccio con molto affetto VostraEccellenza che si compiaccia vederlo volentieri e proteggere con la Sua e col Suobenigno affetto Monasterio Religione, e padri che ivi si trattenirano, conservandoli i loroantichi privilegi e indulti come han' fatto i Pre[de]cessori e Vostra Eccellenza medesimacon gran certa di cosa molto grata alla Serenissima Repubblica, e d'obbligarme singolarmente, mentre Le affermo la corrispondenza per quando l'occasione miofferisce modo adoperarmi in servitio dell'Eccellenza Vostra, alla quale prego da NostroSignore lunga prosperità e Le bacio la mano"13.

Utilizand aceea§i terminologie diplomatick Foscarini expedia o scrisoaresimilarä vornicului Pira", apel la bunele sale oficii pe domn lainfluenta personalä pe care ar fost sä o exercite sprijinul misiuniicatolice din arealul sud-carpatic:

" Cel mai probabil, acest vornic Pira" ar putea identificat, ipotetic, cu Hrizea dinmare perioada iunie 1628-iulie 1632, care apare mentionat ca biv vel dvornec",

document datat 10 aprilie 1633, vezi DRH, B, vol. XXIV, (1633-1634), vol. deDamaschin Mioc, Caraca Constantin Balan, Bucure§ti, 1974, doc. 33, pp. 38-39; initialoponent al lui Matei Basarab, Hrizea s-a retras Moldova dupä bätälia de la Obile§ti, de unde arevenit, probabil urma medierii lui Baleanu, bucurandu-se de Increderea noului domncare i-a Incredintat importanta dregtorie de mare ban (6 ianuarie 1634-13 decembrie 1637);pentru aceste date biografice a se vedea N. Stoicescu, Dictionar al dregatori din Tara

Moldova (secolele XIV-XVII), Bucure§ti, 1971, pp. 195-196; DRH, B, vol. XXIV,doc. 183, 243-245, doc. 422. p. 562.

E. Zuick op. cit., p. 177.Omisiune documentul olograf.ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum.

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Târile 261

Le relazioni che tengo della e prudenza singolare di Vostra Signoria moltolustre e della buona inclinatione verso la Serenissima Repubblica, come anche della Sua

affezione ai Padri Franciscani, m'invitano a pregarLa come faccio con tutto l'animo dicontinuar la Sua amorevole disposizione verso medesimi Padri, fargli sentir sotto l'ombradella Sua autoritä i frutti della Sua protetione presso l'Eccellentissimo Signor Principe, laconservatione dei loro privilegi e gratie godute per innanzi che tuttavia godono, onde convita tranquilla possino trattenersi in cotesta Provintia alla loro vita esemplare nel servitiodel Signor Dio, affermando a Vostra Signoria molto lustre che le mie obligationi per ciôseranno non ordinarie, et che incontrera ogni occasione di dimostrarLe con la miaprontezza nelle Sue occorrenze la stima di questo favore, con il che a Vostra Signoriamolto lustre prego dal lo suprema

Sosirea misionarului franciscan Giuvenale Falco da Taraa milanez Benedetto Emanuele Remondi" Moldova

era, de asemenea, precedatä de scrisorile trimise de bailul Pietro Foscarini lui MateiBasarab Vasile Lupu, urma solicitärii primite acest sens de la Guglielmo

vicarul patriarhal al Orientului al Congregatiei. Astfel, la 7 martie 1635, bailulvenetian se adresa domnului muntean:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Signor Osservandissimo,Vengono mandati costi, e nella Moldavia, dal loro Superiore, doi

franciscani conventuali, uno per Provintia, et sono fra' Giuvenale18, e Benedetto°, di

26 iunie 1634.* Localitate situata Piemonte, prezent oras-resedinta al provinciei omonime.

B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5.16 Ibidem.17 ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, februarie 1635; E.

Zuica, op. cit., p. 181 nota 57; privinta vicarului patriarhal Guglielmo Vizani, a se vedeaPatritium Gauchat, Cony, Hierarchia Catholica Medii et Recentioris Aevi sive

S. R. E. Cardinalium, Ecclesiarum antistitum series e documentis tabularii praesertimVaticani collecta, digesta, edita, vol. IV, a Clementis PP. VIII (1592) usque adPontificatum Alexandri PP. (1667), Monasterii, 1935, p. 162; B. M. Morariu, SeriesChronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5.

Pentru activitatea pastorala a misionarului Giuvenale Falco da Cuneo a se vedea:Ibidem; Profesorului D. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, vol. I,Studii istorico-filologice, Freiburg im Breisgau, 1974, p. 122, pp. 152-154, pp. 157-158;

despre Prile Române, vol. VII, vol. de Maria Holban (redactor responsabil), MariaMatilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Bucuresti, 1980, p. 40, pp. 98-106;

Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco, pp. 81-87; Idem, inedite unorcatolici, Idem, pp. 168-171; Idem, Giovenale Falco da Cuneo, pp.

172-183.19 Elemente biografice relative la rnisionarul Benedetto Emanuele Remondi da Milano

au fost rezumate de editorii corpusului de izvoare vol. V, vol. de M.Holban (redactor responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, P. Cemovodeanu, Bucuresti,1973, pp. 94-96, unde este inclus, traducere romaneasca, un raport din prima etapa a misiunii

milanez In Moldova, izvor editat pentru oara de catre N. Actefragmente, vol. I, pp. 78-81; asupra activitatii lui Remondi a se vedea B. M. Morariu, SeriesChronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5; Idem, La Missione dei Frati Minori, pp. 38-43;

Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi o de la Trei lerarhi, Idem,

www.digibuc.ro

262 Cristian Luca, Eugen

conditioni molto degne e virtuose, per attendere al servitio di quei conventi nel culto diDio; et essendo io stato ricercato di accompagnarli con mie lettere a Vostra Eccellenza, hoabbracciato con gusto quest'occasione di riverirLa per confirmarLe anco la mia perfettadispositione in servirLa, confidando nell'humanità di Vostra Eccellenza, che a far diquesta mia raccomandazione si compiacerä di esser liberale della Sua gratia con essi Padridelle loro occorrenze; et sebbene in ciô conforme al Suo pio instituto, obbligherä

me d'obbligazione che onoraria; con il che a Vostra Eccellenza bacioaffettuosamente la mano"2 .

vreme ce scrisoarea de recomandare lui Matei Basarab viza pemisionarul Giuvenale Falco da Cuneo, fusese responsabilitatea decomisar21 al misionarilor apostolici trimi§i Tara anterior de

franciscanul Gregorio da Bari, epistola lui Vasile Lupu anunta apropiatainitiere a misiunii lui Benedetto Emanuele Remondi Moldova. Franciscanul originardin Milano, bailul venetian intentiona faciliteze drumul Ia§i,optima derulare a activitatii pastorale spatiul est-carpatic, era prezentat domnuluiMolciovei cu aceea§i diplomatica cazul scrisorii destinate domnuluimuntean. La 7 martie 1635, Pietro Foscarini scria domnului Moldovei:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore,La bontä infinita di Vostra Eccellenza m'incita ad seco la confidenza, come

desidero da Lei pure sij usata liberamente, meco col comandarmi per farmi piacere.Sono mandati in cotesta Provincia e nella Valacchia, dal loro Superiore qui, li PadriConventuali di S. Francesco Giuvenale e Benedetto, uno per Provincia, Religiosi di stimavita e di singolare bontA, per impiegarsi nelle funtioni spirituali ne' loro conventi, etessendo questa Religione in protetione della Serenissima Repubblica di Venezia, io che perlei risiedo qui Bailo prego ogni maggior affetto l'Eccellenza Vostra di vederlivolentieri, e di favorirli in che potesse loro occorrere, conforme solito della Suapieth, assicurandoLa di obbligarmi molto con tutti quegl'atti di benignitA cheverso essi che raccomando con molto affetto a Vostra Eccellenza, a cui bacioaffettuosamente la mano"22.

vederea sustinerii lui Remondi, Foscarini facea apel la unul dintrevenetienii ce rezidau Ia§i, un personaj asupra detinem putine informatii, careprovin din diferite surse contemporane. Signor Fedrici spizier" seMoldova din vara anului 1627, an care era mentionat ca debitor al negustoruluiIseppo Sansonio da Zogni din Val Brembana, supus al Serenissimei, documentnotarial autentificat la ambasada venetiana de la Constantinopol23. Stabilindu-se lafoarte probabil de la deceniului trei al veacului al XVII-lea, de unde cu

a transmis frecvent informatii confidentiale baililor venetieni care s-ausuccedat postul diplomatic de la Constantinopol, Fedrici a cu timpulbeneficieze de directe cu autoritatile politico-administrative locale, relatii

pp. 184-196; Valeriu Leu, lui Benedeuo Emanuele Remondi prin Moldovalui Vasile Lupu, XXXVI, 1999, pp. 83-99.

Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum.21 Andreescu, inedite, p. 168.22 ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum.23 ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti protocolli, b. 282, f.

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Täri le Române 263

suficient de importante ca determine pe Pietro Foscarini a i se adresa spre a-i solicitase de buna primire a misionarului franciscan ce urma sä

Moldova. Cele câteva rânduri pe care bailul Foscarini le scria lui Fedrici stintedificatoare pentru a ilustra reputatia de care se bucura farmacistur venetian:

Molto Magnifico Signore,Venendo spediti costi dal loro Superiore Padri Conventuali di S. Francesco,

Giuvenale e Benedetto, perché uno a fermarsi in cotesto loro convento a ministrar lefunzioni a salute dei Cattolici, et l'altro a passar in Valacchia a questo medesimoeffetto, ho voluto accompagnarli colle presenti a Vostra Signoria, acció in miagiustificatione, oltre merito delle loro ottime condizioni, voglia vederli con occhioamorevole, et essergli cortese in ogni loro occorrenza. Suo favore, e della Suaprotetione, certo di farmi gran piacere, et di trovar in me sempre prontezza verso ognisoddisfatione di Vostra Signoria, a cui prego da Nostro Signore ogni vero contento. Dallevigne di Pera, a 16 marzo

Asadar, corespondenta bailului venetian faptul misionarulBenedetto Emanuele Remondi a ajuns Moldova anul 1635, a doua alunii martie sau, cel mai târziu, luna mai. Perioada care minoritul conventualmilanez indeplinit teritoriul est-carpatic misiunea incredintatä de careCongregatie este, relativ bine cunoscutd, cele mai recente studii dedicateacestor aspecte reusesc sä un cadru complex care trecut a fost analizatdoar secvential25. La registrul documentar ce priveste activitatea acestui misionar catolic

acum unele elemente necunoscute istoriografiei românesti, publicândscrisori inedite expediate de care Benedetto Emanuele Remondi superiorilor din

"De Propaganda Fide". Cea dintâi olografd, consistentä, minutiosredactatd, continând explicatii argumentate, se prezintä, esentä, sub forma unuimemoriu menit a determina Congregatia sä acordarea de subsidii pentruintretinerea emitentului implicit pentru asigurarea misiunii pe careacesta o indeplinea. Scrisoarea, expediatä din Constantinopol la 13 iunie 1637, dovedestefaptul cä Benedetto Emanuele Remondi, de pe care a intreprins-oPolonia vara aceluiasi an, päräsise temporar Moldova revenind lasediul Vicariatului Patriarhal al Orientului din capitala toamna anului 163626

vara anului urmätor. Motivatia deplasdrii sale din 1637 capitala pare aalta decât cea prezentä corespondenta la Roma. E posibil ca sosirea

franciscanului milanez la Constantinopol sä fost determinatä de dorinta de a obtine dela vicarul patriarhal al Orientului, cu intârziere de mai bine de un an, titlul de magisterteologie, fusese din noiembrie 1635 printr-o dispozitie aCongregatiei27. Din conventul franciscan din Pera, Benedetto Emanuele Remondi scriasecretarului Congregatiei, monseniorul Francesco Ingoli:

24 ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum.Studiul lui Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, pp. 184-196 al lui V.

Leu, op. cit., pp. 83-99 dovedesc complementaritatea examinarea unor surse documentarecumulate, cuprind1ntreaga a misiunii acestui franciscan Moldova.

Leu, op. cit., p. 88.27 B. M. Morariu, La Missione dei Frati Minori, p. 43.

www.digibuc.ro

264 Cristian Luca, Eugen

Eminentissimo et Reverendissimo Signore,Con questa mia non resto, per quanto s'aspetta all'obbligo mio particolare et

devoto verso l'Eminenza Vostra Reverendissima et cotesta Sacra Congregatione, di darragguaglio come mese prossimo passato mi parti dalli confini della Provintia diMoldavia, missione a me particolarmente dal Molto Reverendissimo Padre Vizzani,Vicario Patriarcale Costantinopolitano et Prefetto di quella, assegnata, trasferendomi qui inGalata per fuggire incursioni et scorrerie de' Tartari, che in quelle parti adanni delli Stati del Gran Turco erano venuti, con la presenza Can Re disuddetta; ma hora havendo presentito che in sino al giorno d'hoggi le cose et differenze tradi loro senza motione di gente, né fationi d'arme, che dovevano per il sospetto succedere,et loro controversie sono quasi aggiustate, mi sono risoluto a gloria di Dio a beneficio diquelle anime nostre Cattoliche che in detta Provintia habitano, et anche per proseguire etperfectionare la et comandamenti di Vostra Eminenza Reverendissima et di cotestaSacra Congregatione, dimani ritornarmene di nuovo in quelle parti accompagnato da unacaravana polacca di gente Armena mercanti, con dieci reali di Spagna, qualimi ha promesso hoggi l'istesso Padre Vicario mio Prefetto di inprestito, et quindeci altri per le spese del viaggio, che in tutto venticinque reali, abuon conto delli danari per la mia provvisione mandati un mese fa per via diun mercante qui in Costantinopoli, quali mi dice il suddetto Prefetto che tiene letteredi non receverli dalle mani di detto mercante sino a nuovo avviso di cotesta SacraCongregatione; danaro ho inteso esser di cento scudi di Camera, che rendarebbe quicento et otto reali di Spagna, et anche di ho inteso, che s'ha da dividere inparti, essendo noi tre missionari in queste Provintie di Moldavia et di Valacchia, duoiparticolarmente in Valacchia et io per il terzo in Moldavia, sicché a ogn'uno toccarebbetrentasei reali, et questi rendarebbero frutto per vivere et vestire, et mantenere anche unservo che m'accompagni per li luoghi per amministrare, dove non sono sacerdoti,Sacramenti della Santa Madre Chiesa; de tre reali al mese, il che ha del impossibile ad unoparticolarmente che vuole fare il suo debito di missionario esecutore delli ordini, etmente di Vostra Eminenza Reverendissima et di cotesta Sacra Congregatione, quale ioindegnamente professo sempre in sino all'ultimo di vita mia osservare, ossequiare etobbedire. Per tanto prego l'Eminenza Vostra Reverendissima e cotesta SacraCongregatione, con ogni debita et riverenza, a volere havere qualche risguardo etcompassione alle mie che in quelle parti sostengo fra varie de' Turchi et Tartari, etoltraggi di quella perfida gente Valaccha, quali con doni et amorevolezze dicaptivarsi loro, non solo per poterli a suoi scismatici, etfarli conoscere et venire alla vera strada di salute, con obbedire particolarmente al SommoPontefice nostro Capo della vera Santa Madre Chiesa Cattholica Apostolicha Romana, conmandarmi almeno provvisione de' cinquanta di Camera l'anno, che sarebberoquattro reali e mezzo il mese, tra vivere, vestire et essendo solo in quelle parti,oltre che non ho altro di proprio benefitio in detta Provintia che le provvisioni che mi sonomandate da cotesta Sacra Congregatione. Tutto al contrario delli altri duoi missionarij chestanno in Valacchia, hanno in una di detta Provintia, chiamata Trogoisti, unMonastero con Chiesa dove habitano, annesso del qual Monastero vi un bellissimogiardino attorniato per di dentro di de' viti molto lungo, della qui [sic!] uva si faannualmente vino, et fruttuosi in mezzo, et in terra hortaglia molto abbondante, etdi godono frutto et vino d'un'altra vigna posseduta dal detto Convento per molti anniaddietro, et campi per seminare et raccogliere grano per uso suo lavorati gratis dá diversihuomini d'un Villaggio vicino, ab antiquo assegnati in servitio detto Monastero dalliIllustrissimi Prencipi di quella Provintia di Valacchia pro tempore, che hanno regnati, et daquesto presente confermati, dei quali frutti ne ho fatto instanza al Padre Prefetto mioaffinché volendomi trattare ugualmente con li missionarij, dividendo danaro de'

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Române 265

cento scudi in tre parti, restasse contento de quelli istessi frutti che godono loro li suddettimiei compagni in Valacchia, ordinare che mi sia data una terza parte per me missionarioda godere in Moldavia, al che mi ha risposto che non ha tal ordine da cotesta SacraCongregatione di farmi parte de' detti frutti, ma solo tiene ordine di dividere il denaro intre parti; il che supplichevolmente rimetto alla prudenza et integrità di Vostra EminenzaReverendissima et di cotesta Sacra Congregatione, humilmente ricorrendo a quellapregandoLa a voler ordinare una di queste due Padre suddetto, Padre VicarioPatriarchale mio Prefetto, o che mi dia la delli danari assegnati da cotesta SacraCongregatione, che di cento scudi di Camera Romana, che a me basterebbero cinquantaper ogni anno, ovvero dividendosi per ordine di cotesta Sacra Congregatione la suddettasomma de cento scudi in tre parti, li frutti anche annuali di detta Provintia di Valacchiasiano divisi in tre parti, una delle quali m'aspetterà a me in maggior agiuto etaccrescimento per vivere nella Provintia di Moldavia, che peró per non esser molestonel scrivere a Vostra Eminenza Reverendissima faccio fine baciandogli, con unprofondissimo inchino, le purpuree vesti, con raccomandarmeli devotamente alla Suainfinita bonta, gentilezza et protetione, con la quale spero vivere in queste parti conconcedermi quel tanto che l'animo mio desidera ottenere, per quanto ho esposto in questa

a quella e a cotesta Sacra Congregatione, tutto a gloria di Dio, a salute di quell' animecattoliche abbandonate dal Pastore, et mercenarij, et a beneficio anche dell'anima mia. Di

13 giugno 1637.Di Vostra Eminenza Reverendissima,Humile et Obbligatissimo servo, fra' Benedetto Emanuel Remondi da Milano,

minor conventuale di S. Francesco, missionario di Moldavia e Valacchia"28.

Päräsind Constantinopolul ziva urmätoare, misionarul franciscan reveneaMoldova aläturi de o caravanä a negustorilor armeni ce aveau ca destinatie

mai probabil orasul Liov, la lunii iunie se afla la Iasi, de undeexpedia la 2 o scrisoare ambasadorului de la Constantinopol, PhilippeHarlay, conte de Césy. Diplomatul francez era asigurat epistola sa29, trimisä domnuluiMoldovei spre a-1 recomanda chiar pe Remondi, fusese bine primitä de destinatar:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore,Questa mia per significare a Vostra Signoria Illustrissima et Eccellentissima

come la vigilia di S. Pietro* io gionsi qui in Iassi, sano et libero per gratia di Dio d'ognipericolo, et questa mattina ho presentato a questo Eccellentissimo Prencipe la lettera diVostra Eccellenza, la quale stata da esso Prencipe cortesemente ricevuta, et ha promessodi rispondere et di effettuare nella persona quanto m'occorrerk haver di bisognosuo agiuto et patrocinio, per mezzo delle singole raccomandazioni nella suddettalettera di Vostra Eccellenza; che molto La ringrazio, et La riverisco, a.ssicurandoLa divivere in perpetuo senso obbligatissimo di Vostra Eccellenza, racordevole di tanti benefitijricevuti et fatemi da Lei. Intanto per hora non occorrendomi altro brevemente faccio finecon darLi solamente nova come il di 8 settembre futuro le nozze tra il Re di

con l'infante di Germania, sorella del Re dei Romani eletto, et per 2 agostoprossimo futuro s'aspetta in Cracovia; et questo Prencipe di Moldavia stato da essoRe di invitato a tali nozze, al quale ha promesso di altro in suo luogho,avendo detto Prencipe fatto stretta amicitia con detto Re, dal quale il Prencipe ha ricevuto

28 APF, SOCG, vol. 79, ff.29 B. M. Morariu, La Missione dei Frati Minori, p. 43.* Preziva Sfintilor Apostoli Petru Pavel.

www.digibuc.ro

266 Cristian Luca, Eugen

et tiene di presente una compagnia de 200 Polacchi pedestri per sua principale guardia, etcustodiati 6.000 Polacchi sono poi in armi confini Nistro, spesati con il danarotributario dei Giudei, quali guardano et custodiscono le di Russia et didalle impeti et insulti dei Tartari, quali in breve (per quanto si dice) s'aspettano.Vostra Eccellenza mi per ultimo riverire da mia parte l'Eccellentissima MadamaSua consorte raccomandandomi anche all'Illustrissimo Suo figliolo et aCamperone, a' quali con profondo inchino riverente bacio le mani, et a Vostra Eccellenzale purpuree vesti. Da lassi, li 2 luglio 1637.

Di Vostra Signoria Illustrissima et Eccellentissima (Supplico Vostra Eccellenzaper il spaggio dell'annessa), obbligatissimo servo nel Signore, fra' Benedetto EmmanuelRemondi da Milano, minorita conventuale e Missionario Apostolico nelle Provincie diMoldavia e Valacchia"30.

La 3 iulie Vasile Lupu acorda lui Benedetto Emanuele Remondi unsalvconduct pentru a-i prin nordul spre prilej care nueste exclus ca misionarul sä o insärcinare diplomatica numele domnului

Revenind la mentionata scrisoare a franciscanului milanez, dinla Constantinopol contelui de Césy, ambasadorul Frantei la este de mentionataceasta continea o deosebit de interesantä: o

vicarului patriarhal, franciscanul bolognez Guglielmo Vizani, de cdtre misionarulGiuvenale Falco da Cuneo. Acesta din solicita sä retras de la misiuneaapostolica din Româneascd, poate ca urmare a debutului cusubordonat al franciscanul Silverino Pilotti32, originar din localitatea Penne dinAbruzzo, disensiuni care apoi aveau se manifeste deschis o serie dereclamatii virulente adresate Congregatiei de Pilotti33. Giuvenale Falco, comisar almisionarilor din Tara scria astfel vicarului patriarhal34 de laConstantinopol:

APF, SOCG, vol. 79, 440, cu grafie de aceea aexpeditorului scrisorii: Iassi, 2 luglio 1637, fra' Benedetto Emmanuel Remondi da Milano,minore conventuale missionario in Valacchia et Moldavia. Avvisa l'arrivo suo e come siastato cortesemente ricevuto da quel Principe in riguardo delle raccomandazioni fattegli".

31 Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, p. 185 nota 4.32 B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5.

APF, SOCG, vol. 137, ff. (Bucuresti, 2 decembrie 1637), ff.(Ruse, 28 decembrie 1637), ff. (Ruse, 1 martie 1638), f. 268 (Ruse, 4 aprilie 1638); a sevedea vol. V, pp. 98-106; Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco, p.82; Idem, Giovenale Falco da Cuneo, p. 173.

Scrisoarea expediata de Giuvenale Falco a ajuns, foarte probabil, in lui AngeloPetricca da Sonnino, cel care preluase responsabilitatile vicarului patriarhal Guglielmo Vizani,deoarece acesta din era gray bolnav; de fapt, moartea lui Vizani (17 octombrie 1637),Angelo Petricca a fost numit patriarhal de demnitate la care renuntase,

favoarea acestuia, chiar franciscanul Sebastiano da Sonnino; asupra tuturor aspectelorprivitoare la amintitii din ierarhia de la Constantinopol, a se vedea G. B.Cervellini, Relazioni da Costantinopoli vicario patriarcale Angelo Petricca (1636-1639),Bessarione", XVI, fasc. 1912, p. 15; Idem, Anticalvinismo in Oriente, Bessarione", XVI,fasc. 1912, p. 320; P. Gauchat, op. cit., p. 162; E. Dalleggio D'Alessio, Quelques relationsde Fra Angelo da Sonnino vicaire patriarcal de Constantinople (1637-1639), unmanuscrit du Gennadeion, Echos d'Orient. Revue trimestrielle d'histoire, de géographie et de

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Române 267

Reverendissimo Padre mio Signor Colendissimo,Ho ricevuto una gratissirna di Vostra Eccellenza Reverendissima, la m'ha

recato molto dispiacere per intender la Sua in breve partenza, e ch'io habbi da restar inqueste parti a purgar i miei peccati, circa quanto mi scrive di magistero per esser la cosatanto longa no[n] ci penso, atteso che si mutano stati, e persone, procurara starquanto per starvi sempre in continui pericoli; circa quanto mi dice di trasferirmi sinda Lei, non avendo comodia per la del tempo e per non haver cavallo al proposito,non penso poter l'effettuare; dove sempre sar alli Suoi comandi. Non scrivo aMonsignor Ingo li, né al Padre Reverendissimo Generale, attesa la partenza Sua, che tutto

a bocca, La prego e supplico a non smenticarsi di me. a cavarmi quanto prima diquesto Purgatorio, o con magistero o senza, poiché non so come la con successori.La prego ad avvisarmi onde et a [chi] devo rimettere le lettere mie, sijno sicure.Havevo pensiero scriver miei di casa, pur tralascio attesa la lunghezza viaggiotroppa. La supplico, giongendo in Italia, di farmi grata scriver al Guardiano di Torino o alProvinciale di Genoa, inviandoli una Sua diretta a mio fratello, che si domanda GiorgioFalco, con raccomandarlo al Guardiano di Cuneo. Ogni giorno della Nontiata dellaBeatissima Vergine, parte una carovana di mercanti di questo Paese per Venetia; mi facciafavore avvisarmi che se fusse spedito qualche mio negotio quest'altr'anno m'invierei conessi, essendo passaggio sicuro; se cosa posso per Lei in queste parti m'avvisi, e mi diaqualche nuova, giongendo in quelle parti d'Italia, come si vive e passa, che pertutto cuore mi raccomando alle Sue orationi, pregando di continuo Santo Dio mi si degnicondurLa con salvamento dove desidera. Di Buccoresti, 29 marzo 1637.

Di Vostra Signoria Reverendissima servitore, di tutto cuore affezionatissimo,fra' Giuvenale Falco, minore conventuale"35.

misonarii care se aflau Româneascd, anul 1637, se gäseaLucio Pilotti, un alt minorit conventual originar din localitatea Penne, careprezent face parte din provincia Pescara a regiunii italiene Abruzzo. Prezenta acestuimisionar catolic spatiul românesc nu este atestatä de nici o altä sursä contemporand,singura märturie a trecerii sale prin Muntenia o scrisoare pe care o expedia dinTârgovite secretarului Congregatiei, Francesco Ingo li, septembrie 1637. ceea ce

identitatea acestui franciscan, credem sosirea sa Româneasa este maiun indiciu, nu doar o simplä coincidentä, care ne sä considerdm

Lucio Pilotti era, neindoielnic, Silverino Pilotti, neobositul contestatar al luiGiuvenale Falco da Cuneo. Epistola misionarului Lucio Pilotti confirmä sustinerea pecare ambasada venetiand din Constantinopol, prin disponibilitatea manifestatä de noulbail Alvise Contarini, o misiunilor din subordinea vicarului patriarhal al

Orientului al Congregatiei:

Liturgie orientales", nr. 37, 1938, pp. 163-164; B. M. Morariu, Series Chronologica PraefectorumApostolicorum, p. 5.

APF, SOCG, vol. 79, 441, cu olografd, de aceeasi AlReverendissimo Padre mio Signore e Padron sempre Colendissimo, il Padre Guglielmo Vizzani,Vicario Patriarcale e Provinciale de' minori conventuali. S. Francesco. [de o altäBuccoresti, 29 marzo 1637. Padre Giuvenale Falco minore conventuale prega VicarioPatriarcale di Costantinopoli a liberarlo da quella missione di Valacchia, o con magistero o senza,perché vive in continui travagli. R[icevuta] Die 27 settembre 1637, Cong[regazion]e 236".

www.digibuc.ro

268 Cristian Luca, Eugen

Illustrissimo et Reverendissimo Padrone Colendissimo,Significo a Vostra Signoria Illustrissima et Reverendissima come coll'aiuto

divino sono arrivato qui a Tracqisti, ove mi trattennero ad issercitare l'ammissione insalute delle anime, et affaticandomene per tutte le parti circonvicine. Il PadreVizzani Vicario Patriarcale m'ha fatto carezze per molti giorni nel Convento di Pera, masussidio alcuno non ha voluto darme da potere venire e vivere. Della rimessa delli cento equaranta scudi, havuti per mano del Signor Tondi di commissione del Signor GiovanniStorani, non ha mancato al Padre scuse d'allegarmene. ho trovato credito 20 reali persin'hora, et me l'ha prestati un Veneziano per commissione dell'Eccellentissimo Contarini,che non gli addimandô niente, ma si prega Vostra Signoria Illustrissima etReverendissima che non mi faccia far adultero tra altri, mentre la Sacra Congregatione fal'elemosina e le gratie per tutti. Non Le scrivo cose di nuovo ancora non sentoripiegnanza alcuna delli successi a me occorsi, nemmeno perché stimo esser superflui. Lefaccio humilissima riverenza. 11 settembre 1637, di Tracoisti di Valacchia.

Devotissimo servo, fra' Lucio Pilotti dalla Penne, minore conventuale.Al Monsignor Ingoli"36.

perioada care a detinut responsabilitatea de comisar al misionarilor dinMoldova, Benedetto Emanuele Remondi s-a bucurat de Increderea lui Vasile Lupu,deseori prezent la curtea domneascd din Cu ocazia unei audiente la domnulMoldovei a avut prezenta mitropolitului cunoscuta discutie privitoare ladiverse probleme confesionale de actualitate epoca, Imprejurare care i-a permis luiBenedetto Emanuele Remondi uz de materiale iconografice care prezentau graficPurgatoriul37. Interesul generat de acest determinat pe Vasile Lupu säproiecteze o teologicd misionarii catolici dintre cei maireprezentativi alugäri ierarhi din Moldova. Asupra apropiateidispute dogmatice, franciscanul Bartolomeo Bassetti da Piancastagnaioi -care se afla camisionar Moldova din primele luni ale aceluia§i an, cu Simone

da Veglia""38, vreme ce un alt minorit conventual, fra' GerolamoGiordanich da Acquapendente"*", prezent est-carpatic din fusesetrimis Muntenia 16394°- scria la 4 aprilie 1640 secretarului Congregatiei, Ingoli,informandu-1 se acest scop studiind scrierile Sfintilor ai Bisericii"

f. 433, având o ce indicA destinatarul: All'Illustrissimo SignorePadrone Colendissimo Monsignore Francesco Ingoli, Secretario della Sacra Congregatione".

APF, SOCG, vol. 139, ff. Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, pp.187-188.

Localitate Toscana, apartinkid prezent, din punct de vedere administrativ,provinciei Siena.

Acest franciscan era, probabil, originar din Insula Veglia Krk), situatAMarea AdriaticA, largul coastelor Dalmatiei, teritoriu ce apartine prezent Croatiei.

38 APF, SOCG, vol. 139, f. 355.Localitate situatA Lazio, apartinând prezent, din punct de vedere administrativ,

provinciei Viterbo.APF, SOCG, vol. 139, f. 348.B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5;

Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco, p. 86; Idem, Giovenale Falco da Cuneo, pp. 181-182.

www.digibuc.ro

Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Täri le 269

sä elemente minime de limba românet. Nu existä, dinalte indicii care sä probeze faptul aceastä controversä privitoare la Purgatoriu,

dar la problematica indulgentelor, s-ar concretizat42. o altä scrisoareexpediata la Roma, la 7 1640, din de Benedetto Emanuele Remondi, spre

informa pe monseniorul Francesco Ingo li asupra intentiei domnului Moldovei de atrimite o la Sfäntul Scaun totodatä spre a solicita sä fie expediate per la via diCostantinopoli" subsidiile anuale alocate de Congregatie misionarilor din spatiulest-carpatic. noasträ aceastä scrisoare a lui Remondi nu este cunoscutdistoriografia utilitatea publicdrii sale este incontestabild, datoritänumeroaselor interesantelor informatii pe care le contine.

Illustrissimo et Reverendissimo Signore mio Padrone Colendissimo,Gia nel mese di gennaro scrissi una mia all'Eminentissimo et Reverendissimo

Signor Cardinale Don Antonio Barberini", con la quale davo ragguaglio a cotesta SacraCogregatione De Fide Propaganda della amorevolezza et prontezza con la quale furonoricevute le lettere di quella da questo Illustrissimo et Eccellentissimo Prencipe Basilio diMoldavia, da me a nome di cotesta Sacra Cogregatione presentategli; qualePrencipe si ha lasciato intendere primi tempi freschi di volere di nuovo mandare asalutare nostro Sommo Pontefice45 per mezzo d'un gran personaggio di questo Paese,con ringraziarlo Breve Apostolico, che per mezzo mio gli ha mandato, del che nonmancare di darne qualche maggior certezza tale partenza et venuta a suo tempo a cotestaSanta Sede Apostolica. Per un'altra mia poi scrissi al medesimo Eminentissimo etReverendissimo Signor Cardinal Don Antonio, acciô ordinasse che fussero inviatemi lemie provvisioni presente anno, come fu decretato mentre io dimoravo, che sonode cinquanta scudi per ciasched'uno missionario di Moldavia, quali danari, se pure insin adesso non sono stati rimessi, supplico Vostra Signoria Illustrissima et Reverendissimache si rimettano per la via di Costantinopoli, poiché manco si perde che rimetterli per lavia di Polonia, et qui hora non occorrendomi altro bacio per humilissimamente le maniet vesti alla Signoria Vostra Illustrissima et Reverendissima, alla quale desidero da SuaDivina ogni vero bene, et colmo de' Suoi santi desiderij. Da lassi, 7 luglio 1640.

Humilissimo et obbligatissimo servo nel Signore, fra' Benedetto EmanuelRemondi da Milano, minore conventuale Commissario Generale et missionario diMoldavia.[Adaugire de In sin adesso non comparso Baptist Zarnoyski,episcop de alla residenza, né tra poco per il spazio di sette mesi non si ritrova dequi in Diocesi suo Vicario Generale [Giacinto da Osimo]"46.

APF, SOCG, vol. 139, f. 370; scrisoare publicata fragmentar, mentionarea datei,la George Calinescu, Altre notizie sui missionari cattolici nei Paesi Romeni, DI, II, 1930, pp.310-311 nota 7, republicata analizata de care Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi,pp. 192 secs.

cum a Andreescu, Ibidem, p. 192, e foarte probabil ca anuntatadezbatere teologica fi doar la stadiul de proiect, altminteri, concretizat, ar figenerat cel putin vagi ecouri sursele contemporane interne sau externe.

Lipsesc referirile la acest izvor la Andreescu, Ibidem, pp. 184-196, laV. Leu, op. pp. 83-99.

Cardinalul Antonio Barberini, prefect al Congregatiei "De Propaganda Fide".Florentinul Maffeo Barberini (1568-1644), papa VIII (1623-1644).APF, SOCG, vol. 138, f. 358.

www.digibuc.ro

270 Cristian Luca, Eugen

Toate aceste noi izvoare privitoare la misionarii catolici prezenti prileRomâne prima a veacului al XVII-lea constituie pretioasecontemporane ale unor observatori occidentali care, rezidând pentru perioade variabileMoldova Muntenia, au surprins adeseori corespondenta adevârate fresce alesocietätii românesti a epocii. Importanta acestor surse de primä decurge, asadar,din varietatea informatiilor pe care le contin, precum din relativridicat de obiectivitate prin care prezintä locale.

NUOVE FONTI DOCUMENTARIE RIGUARDANTI I MISSIONARI

CATTOLICI NEI PRINCIPATI ROMENI ALL'EPOCA DI MATTEO

BASSARAB E BASILIO LUPU

Riassunto

L'articolo alle stampe alcune fonti seicentesche inedite raccoltedall'Archivio della Sacra Congregazione "De Propaganda Fide" di Roma, rilevandoimportanti notizie riguardanti i missionari cattolici che svolsero pastorale neiPrincipati Romeni tra il 1633 e il 1640. Dall'esame di questi documenti si riconferma ilsostegno diplomatico che veniva offerto al Vicariato Patriarcale dell'Orientedall'ambasciatore francese e dal bailo veneto a Costantinopoli, i quali, in veste ufficialedi protettori dei cattolici dell'Impero Ottomano, attivarono regolare corrispondenza con iprincipi romeni al fine di agevolare l'attivia dei missionari cattolici. I protagonisti dellemissioni cui accennano i nostri documenti sono innanzitutto i minori conventualiBenedetto Emanuele Remondi da Milano e Giuvenale Falco da Cuneo, inviati nelle terreromene nel 1635. Questi giunsero in Moldavia e in Valacchia e operarono in condizionimeno difficoltose rispetto ai missionari che gli precedettero, avvalendosi sostegnopolitico dei diplomatici occidentali e della tolleranza dimostrata nei loro confronti daiprincipi Matteo Bassarab e Basilio Lupu. I documenti pubblicati integralmente in questolavoro rivelano particolari interessanti sull'attivia missionaria dei minori conventuali esui rapporti all'interno delle missioni, nonché sul modo in cui il vicario patriarcalecoordinava da Costantinopoli il funzionamento delle missioni insediatesi nelle terreromene dopo breve tempo dalla fondazione della Congregazione "De Propaganda Fide".

www.digibuc.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

Partea a doua a articolului publicat de d-1 Alexandru XXI,2003, p.209-221, Consideratil pe marginea a valoroase Tetraevanghele slavone,este consacratA Tetraevanghelului cneaghinei Teodora, descoperit, cu câteva decenii

la Varsovia, de Constantin Rezachevici.Convins manuscrisul respectiv s-a bucurat de o atentie din partea

specialistilor", de el aratându-se interesat numai Petre NAsturel" (p.212), d-1face o serie de observatii pertinente privire la dintre miniaturile manuscrisului -Profetul Isac loan BotezAtorul. Din d-sa nu se opreste aici trece la

de ordin genealogic, referitoare la persoanele mentionate Insemnarea dedanie a Tetraevanghelului. Corectând traducerea mai veche a d-luiConstantin Rezachevici, d-1 reconstituie, pe temeiul ei, genealogica adonatorilor, cum (p.213):

Vlaicu

Duma

Dragna(Teodora)

Ion zisspätar

Isac Ana

Ilia

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 271-278

www.digibuc.ro

272 Addenda et Corrigenda

plus, autorul mai precizeazá Dram - pe care Constantin Rezachevicisocotise al Duma - era, de fapt, ginerele acestuia, adia Dragnei

(p.214).ciuda celor afirmate de d-1 Mare§, manuscrisul de la s-a aflat,atentia istoricilor. comunicare la Comisia de Heraldick

Genealogie Sigilografie (Filiala Ia§i), la 14 octombrie 1997, publicatä revistaArhiva V(X), 1998, 1-2, p.107-123, sub titlul lui $tefanMare, colaborare cu S. Gorovei (autor al celei de-a doua a studiuluirespectiv, p.111, nota *), am analizat am Indreptat, la rándu-mi, inscriptia de danie amanuscrisului, däruit de cneaghina Theodora, numitä Dragna, lui Dumapentru sufletul al al al lui al celorlalti [...],al copiilor säi, Ion zis spätar, fratelui lui [...], al lui Isac al surorii Anna,al fiului ei [...], lui este forma de genitiv, numele este nu [...])

al celorlalte rude dreptcredincioase ale ei" (p.108). urma acestor precizAri, amconchis Isac Anna nu erau ai Theodorei, ci ai lui Ion zis Vlaicu, deci erau

ai donatoarei" (p.108).privinta lui Drago, al lui Duma unele precizari au fost

cuprinse chiar studiul amintit (p.108-109). Demonstratia completd, pe tuturorizvoarelor care mi-au stat la Indemânä, am facut-o, cartea mea, Sfetnicii lui Petru

Studiu prosopografic, Editura Universitätii Alexandru loan Cuza", 2002,p.345-346 anexa 35. Unificând spita Dragnei cu aceea a lui Drago§, se poate luminaposteritatea urmätor :

Duma

Dragna(Theodora)

I

Ion

spätar

Isac

= Marina IonLimbädulce

=vistiernic

Ana= Tomavistiernic

Ilea= Turcusulger

www.digibuc.ro

Addenda et Corrigenda 273

Ana, fiica Dragnei Anusca, fiica lui nu sunt una aceeasi persoand,cum crede Mares. Faptul cele vere primare aveau acelasi prenume

dintre ele, a avut un numit identic nu este prin nimic surprinzdtor. Cercetdtoriigenealogiilor vechi cadrul aceleiasi familii, repetarea prenumelorera un fenomen obisnuit multe cazuri, aceastä repetare constituie dovadaInrudirii unor persoane.

aceste cu mâhnirea precizdrile genealogice de d-1Alexandru 2003 au prea ce chestiunile respectivedeja analizate, lämurite publicate de câtiva ani.

MARIA MAGDALENA

1. noi portrete de domni români la Muntele Athos. cercetAtorgrec Nikos Dionysopoulos sustinut luna iulie 2002, la Facultatea de Filosofie dinBelgrad, teza de master, cu titlul Ktitorski portreti XVI i XVII veka na freskatasvetogorskih manastira (Portrete de ctitori din secolele XVI XVII

de la Muntele Athos). Din aceastä lucrare, domnia sa a extras publicatcontributii care ne intereseazd Indeaproape'.

Mai s-a ocupat de portretele ctitoricesti de la mänästirea Cutlumus. Peperetii catholiconului de acolo trei portrete, zugrävite veacul al XVI-lea, dintrecare erau cunoscute mai demult ca apartinând unor voievozi ai Românesti,anume Neagoe Basarab Radu Mare. ce a analizat aceste portrete - aflateinterior rolul jucat de domnii amintiti viata mändstirii Cutlumus, autorul a trecut la

de-al treilea, exteriorul absidei de miazdnoapte, care are o inscriptiedrept alt ctitor pe impäratul Alexios I Comnenul. InscriMia cuprinde precizarea

- aproape -a anilor de domnie dar socotiti ... de la Nasterea luinu de la "Facerea Lumii". Tocmai acest element, precum alte observatii

legate de grafia inscriptiei pricina, facut pe Nikos Dionysopoulos considereavem de-a face cu o "suprascriere" realitate, este vorba de un al treilea portretde domn Mircea semnalat la Cutlumus de loan Comnenul 1698 saude Vasili Barski 1744. Un al portret, al lui de la Slatina,mentionat el aceste scrieri, nu mai

contributie a lui Nikos Dionysopoulos priveste o identificare deportret de domn dar de de la Marea Lava interiorul catholiconuluide aici, "in the nave, on the northern side of the southwestern pier beneath the dome",

chipul Mercurie, se gäseste portretul Nikephor Phokas (963-969),al mändstirii. exact de cealaltä parte - "on the southern side of the

northwestern pier beneath the dome" - se poate vedea, imaginea Cristofor, un

Nikos Dionysopoulos,Movfiç vol.:

f. a., p. 121-147; Idem, The Expression of the Imperial Idea of aRomanian Ruler in the Katholikon of the Great Lavra Monastery, 29, Belgrad, 2002-2003, p. 207-218.

www.digibuc.ro

274 Addenda et Corrigenda

alt portet de donator la Marea Lavrd. de curând s-a crezut acesta esteloan Tzimiskes, caci gläsuia inscriMia greceascd de chipul incoronat alpersonajului, care modelul catholiconului.

Recenta restaurare a frescelor a sub inscriptia sede fapt, o alta. Dar ce indica aceasta nu a putut deduce autorul decât recurgând la oscriere din 1757, vechiul proskinitarion al Lavre, de Makarios Trigonis,care este pomenit portretul pictat al voievodului al (1532-1535). plus, cursul frescei a fost barba care fusese pechipul domnului român mai cu a ie§it la el portretul unui copil,având cap o inscriptie greceascd, care este numele Estevorba de un cunoscut al lui reprezentat, de pebroderii de la Cutlumus.

Grija voievoclului al Române§ti fatä de Marea Lavrä estepusä de un hrisov al din 12 ianuarie 1533. Drept pentrusa, el a cerut de acolo, cum era de fapt obiceiul, pomenit numele luial membrilor familiei rândul ctitorilor.

Autorul contributiei semnalate s-a aplecat insistentd asupra chipului care afost de la Slatina interiorul catholiconului de la Marea LavaDar aici este mai bine reproduc consideratiile sale, care se contextulviziunii lui Dumitru Nästase asupra supravietuirii ideii imperiale bizantineortodoxe, cucerirea din 1453: "This is the only surviving representation portrayinga Romanian voevod with the clearly monarchical insignia of the Byzantineemperors and the medieval Balkan sovereigns, i. e. with the loros, maniakis,perivrachionia and epirnanikia. Relying on the models of the medieval royal tradition,

dons the imperial insignia with the intention of clearly demonstrating hissupreme position in the Orthodox Christian world. As the new Nikephoros Phokas - theidentification that is undoubtedly facilitated by the presence of Nikephoros' figurepositioned opposite Vintild's portrait - he appears not only as the legitimate upholder ofthe monarchical and patronal tradition of the founder of the Great Lavra, as the symbolof the Byzantine imperial idea, but also as the defender of Christianity in the struggleagainst the heathens. This latter idea is both emphasised with the loros, crossed over thepatron's breast, the symbol of the cruciferous nature of the Vasdevs' power and with thefigure of St Christopher who ... is depicted beside the portrait of (p. 215).

Oricum, din perspectiva acestor noi cercetäri legdturile luiMuntele Athos apar mult mai strânse decât se se credea acum2.

pärerea lui Nikos Dionysopoulos, portretele de la cealaltä mändstire, de la Cutlumus,au fost comandate de acela§i voievod, inclusiv al lui Mircea celidentificat.

Nu pot decât saluta cu bucurie pe acest reprezentant al noii generatii de istoricigreci, care, liberi de preconceptii nationaliste, investigatiile

autentic spirit european.

2 Pentru legdturile mitropolitului sau, Varlaam I, cu mAnastirea Vatoped, vezi SMIM,t. XVIII, 2000, p. 250-251.

www.digibuc.ro

Addenda et Corrigenda 275

2. Un procedeu anul 1991 am publicat seria a"Revistei Istorice" un studiu care se intitula "Sultanul Radu Mihnea: unepisod din istoria Negre veacul Cu acel prilej am pus

pe posibil cu alt material documentar, un izvor deosebit de pretios cuprivire la evenimentele din zona Negre cursul celei de-a treia decade a secoluluial XVII-lea: biografia pretendentului cunoscut sub numele de "Sultan sau"Alexandru conte de Muntenegru". Ea a fost de clericul catolic croat RafaelLevakovié pe temeiul chiar al relatdrilor amintirilor eroului de unaventurier, dar care a participat la marea expeditie a cazacilor pe Marea

din 1625. Am precizat atunci am folosit izvorul cu pricina din unicamonografle editie care ziva de la Trieste, anul 1889.Numai aceastä carte a fost se pare tiraje, unul indicatdrept autor pe Oskarre de Hassek, iar pe Vittorio Catualdi. De aceea, bineInteles,

notä a trebuit sä arät exemplarul pe care 1-am putut consulta,bibliotecii Universitätii Caroline din Praga, avea imprimat la nume.

Informatia de mare interes - niciodatä la mineistoriografia - care de fapt m-a determinat ocup pe larg de acest izvor,era aceea Radu a sprijinit miscarea care se nordulMärii Negre contra turcilor, lui Jahja "de trei ori"(tre volte), pe acesta segäsea "Zaporojia", sume de bani, cai turcesti alte daruri. Era vorba de o menitä

proiecteze o altä mai asupra politicii räsdritene a voievoduluicare 1625 conducea de fapt politica a ambelor extracarpatice.

De anul 2001, la un colocviu italo-roman, istoric CristianLuca a prezentat o comunicare, cu Appunti sui rapporti "sultano" Jahja (c.1585-1648) con i Paesi Romeni e Venezia4. Nu discut acum valoarea informatiei dindocumentele puse circulatie de autor, care toate, de altminteri, privesc o mai

din evolutia "sultanului Jahja". Mi-au retinut, schimb, atentia cele treipagini ale acestei comunicdri, care autorul reface prima parte apersonajului, pe temeiul aceluiasi text al lui Rafael Levakovid.

Aparent chip corect, nota 2 dl. C. Luca a citat studiul meu, dar apoifacut trimiterile direct la izvor, ceea ce poate induce, unui cititor mai putin avizat - cumeste, de fapt, unul italian, care nu are acces lesnicios la revistele - , ideeadomnia sa este primul care pune oferite de Rafael Levakovid.

Cristian Luca a tinut sä a consultat exemplarul din cartea luiOskarre de Hassek de la Biblioteca Civica din Trieste. Nu prin ce se

acest exemplar de folosit de mine la Praga. S-ar nu existä nici oAtunci de ce a mai aceastä mentiune ? Ca sä sugereze o justificare pentru

faptul nu m-a citat chip onest ?Cu asemenea procedee, la limita fraudei, istoric C. Luca poate sigur

la urmä se va autoizola cadrul obstei istoricilor

A fost retipärit volumul meu: Din istoria Márii Negre (Genovezi, inpontic in secolele XIV-XVII), Ed. Enciclopedick Bucuresti, 2001, p. 236-260. Studiul a fost

redactat din primavara anului 1989, cum am mentionat la pagina 259.Comunicarea a volumul: Dall'Adriatico al Mar Nero: tracciati di storie

comuni, a cura di Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003. p. 71-80.

www.digibuc.ro

276 Addenda et Corrigenda

3. Autenticitatea unui act al patriarhului Paisie al lerusalimului. La 13septembrie 1650, patriarhul Paisie al Ierusalimului, care pe atunci se Tara

a emis un act prin care inchinarea mänästirii Butoiul laSf. de la Meteore. textul acestui act este amintit drept ctitor al mändstiriiButoiul boierul Spahiul, mare lui din El avechea a "... de lemn, släbitä putrezitr, cu o alta, "din piatrr.Inchinarea ca metoh la Meteore data din secolul precedent, amintit chip specialnumele lui "Mina", desigur voievodul Mihnea Turcitul, dar - mai vag - , "ctitorii demai nainte de dansul"5. Spahiul din nu a facut asadar sä o confirme,

"gramata" patriarhald de Rolul de ctitor la Butoiul jucatde acest boier, cu precizarea chiar a anului a zidit noua (7157 "de laAdam", 1648-1649), este verificat de altminteri de alte indicii, trecute odinioard

revistä de Nicolae Iorga6.Existau deci suficiente premise pentru ca actul din 13 septembrie 1650, care,

ce-i drept, nu ni s-a original, ci doar transcriere condica mandstirii$tefan de la Meteore, sä inclus de apärutul tom XXXV al seriei B - Tara

din colectia Documenta Romaniae Historica. Totusi, lucrul acesta nu s-aCeea ce a nedumerit-o pe d-na Violata Barbu, unul dintre editorii volumului

autoarea studiului introductiv, a fost mai faptul aceastä "presupusä deafierosire" ar "singura sursr despre inchinarea mändstirii Butoiul. Falsificarea actuluipatriarhal ar de pus cu intentia a alcdtuitorului condicii de la Sf.Stefan de a "demonstra inchinarea mändstirii Meteore". Pe de parte, unalt document, inclus de astä data volum, din 10 februarie 1650 (doc. nr. 63), atestäse poate de limpede la acea vreme erau socotiti drept ctitori la Butoiul doi din

Leca vornicul Udrea vornic. Or, se Violeta Barbu: "De cedocumentul 63 din 1650 nu pomeneste pe acest boier din (Spahiul - A.),ci prezintä ca pe ctitori legitimi pe boierii din Bänesti, despre care actele din nune lasä sä credem ar manifestat un interes de aceastä mänästire ? Cu datele carele avem la dispozitie nu ne este posibil stabilim o de rudenie cei doi fratidin Bänesti familia puternicilor boieri din Valsänesti"7.

Este istoria mänästirii Potoc, cum s-a numit la sau Butoiul,cu hramul Schimbarea la este deosebit de Dar un de descalcire afaptelor din trecutul ei 1-am putut anul 1981, am publicat un act gäsit demine la Sf. de la Meteore8. Ulterior, acest act a fost retipAritcuprinsul volumului al VI-lea al seriei B din colectia Documenta Romaniae Historica,

anul In acest document, emis de mitropolitul Eftimie aldoar data de zi, 24 octombrie, se spune "Dragomir velicago vornic

Vezi N. Acte grecefti privitoare la române, "Neamulliterar", III, 1911, p. 394 (anexa VI).

6 N. BCMI, XXII, 1929,p. 23-25.

DRH, B, XXXV, volum de Violeta Barbu, Constanta Ghitulescu, Andreealancu, Gh. Oana Rizescu, Bucure§ti, 2003, XVI-XVII.

8 stefan Andreescu, Acte medievale din arhive RdI, t. 34, 1981, 9, p. 1738-

it de Olimpia Diaconescu.1746.

www.digibuc.ro

Addenda et Corrigenda 277

den fiul "Mänei cari de ruda Vadislav voevoda", a däruit mänästiriide la Meteore capul mucenic Haralambie, präznuit fiecare an la 10 februarie.Cartea de Inchinare a fost prezenta egumenului Ghenadie de la Butoiul,iaste mea - A.) la aceeasi mänästire Sf. de la Metore.

Am cu acel prilej avem de-a face marele vornic Dragomir, favorit alvoievodului Alexandru Mircea (1568-1577). Satul Bänesti din Dâmbovita a facutparte dintre posesiunile neamului boierilor Märginenit°. spus, boierul eraun membru al acestei familii boieresti muntene de primä care a ctitoritmänästirea Potoc sau Se poate constata, din document, mänästirea eradeja veacul al XVI-lea la Meteore.

Indiferent este chiar originalul, cum am sä cred, sau doar "...unevieille traduction roumaine" a unui original slavon", actul din 24 octombrie <1568-1573> , ar fost cunoscut de colega V. Barbu, ar obligat-o neindoielnic sä

volumul de documente amintit "gramata" din 13 septembrie 1650 apatriarhului Paisie al Ierusalimului.

4. "Prima veneziani e po cristiani". Aceastä expresie i-a slujit decolegului Ovidiu Cristea drept pentru a medita din nou asupra atitudinii

Serenissimei de chestiunea secolele al XIV-lea al XV-lea. Studiuldomniei sale, bine documentat articulat, concluzii valabile, asupra nici nuvoi Expresia amintitä pare, sä se refere la cu totul altceva.

Nicolae la rubrica de din a sa "Revistä Istoricd", s-a laun moment dat asupra unui din lucrarea lui Cesare Musatti, intitulatä Mottistorici popolo veneziano fascicol din anul 1931 al periodicului"Ateneo Veneto". El a fost interesat tocmai de comentariile pe marginea expresieidiscutate, care astfel: "Se ci fu epoca in cui questo girö per le bocche deveneziani, al pari dell'altro: La ciesa, in ciesa e basta, dev'esser stata certamente quelladell'interdetto: e vi si direbbe trasfuso lo spirito stesso del Sarpi, nel quale videsempre segnacolo della supremazia della Repubblica contro tutte le prepotenzestraniere, fossero armate di spada o di scomuniche"13. acum observatia lui Nicolae

"Acolo se mai aratä «Primo Veneziani e poi cristiani» n-are a face cu cruciatacontra turcilor, ci cu certele din secolul al cu Biserica (p.

Vezi George D. Florescu, Boierii Margineni din XVgenealogic, de Munte, 1930, p. 21-22, 31-32 80.

Este parerea lui Petre ("Byzantinische Zeitschrift", Bd. 78/1, 1985, p.162).

12 Vezi Ovidiu Cristea, "Siamo Veneziani, poi Christiani": Serenissima problemacruciadei, RI, serie nouä, XI, 2000, p. 17-29; o limba a aceluia§i studiu,

"Annuario dell'Istituto di Cultura e Ricerca Umanistica", an. 3, Venezia, 2001, p. 105-116.13 Cesare Musatti, storici popolo veneziano, "Ateneo Veneto", anno CXXII,

vol. 197, p. 112-113.RI, an. XVIII, 1932, 1-3, p. 84.

www.digibuc.ro

278 Addenda et Corrigenda

intr-adevär, se anul 1605 noul Paul al V-lea a oexcomunicare Impotriva Serenissimei, guvernatorul Milanului concentrat trupelela ei. Dar Venetia a reactionat expulzându-i pe iezuiti reafirmândulisuveranitatea materie de politica eclesiasticd. Cel ce a condus contraofensiva contracampaniei propagandistice antivenetiene de Roma de Spania a fostcAlugärul Paolo Sarpi (1552-1623). Acesta fAcea o distinctie netä Biserica luiDumnezeu i Biserica el prea Inclinatä spre puterea temporald i spremäsurile coercitive.

STEFAN ANDREESCU

www.digibuc.ro

RECENZII BIBLIOGRAFICE

Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara Româneasca, vol. XXXI (1646)XXXV (1650), volume Intocmite de Violeta Barbu, Constanta Andreea

lancu, Gheorghe Oana Rizescu, Edit. Academiei Române, Bucuresti, 2003, 520p. respectiv, 486 p.

Aparitia concomitentä a volume de documente interne aleRomânesti, colectia Documenta Romaniae Historica, nu poate decât un prilej debucurie satisfactie. Trebuie felicitat pentru aceastä grupul decercetkori, care au preluat 1989 misiunea grea de editori de documente, cadrulInstitutului de Istorie "Nicolae din Bucuresti. Datoritä trudei atât de putinrdsplätitä, s-a considerabil ultimii ani informatia noasträ cu privire la politica

din ultima parte a domniei lui Matei vodä Basarab. Indiferent câte märuntelipsuri sau erori ar putea sesizate, ansamblul nu poate apreciat decât chip pozitiv,cu speranta efortul acestei echipe va continuat va la potrivit, sprijinuleditorial absolut necesar.

Volumul anului 1646 reuneste un numär de 380 de documente,rezumate mentiuni ale unor documente celdlalt, pentru anul 1650, ne oferäspre alte 354 de documente, rezumate mentiuni. Este greu de puscâteva cuvinte, de informatii de tot felul, de la cele economice sociale, lacele geografice sau genealogice, care ne devin acum accesibile, datoritä aparitiei acestor

volume. De fapt, pe ce toate actele interne din vremea lui MateiBasarab vor editate, se va putea cu ce a aceastä domnieistoria Tärii Românesti.

Oricum, meritä a aici semnalatä gramata din septembrie 1646, princare patriarhul ecumenic Partenie cu membrii sinodului, acceptä cerereamitropolitului Teofil al Ungrovlahiei sä se ca, cazul retragerii din scaun,mitropolitul sä-si poatä desemna un urmas. Sau, cazul mortii mitropolitului, seconfirmä alegerea succesorului va avea interior, de care domn,episcopi (vezi observatiile pertinente din studiul introductiv semnat de V.Barbu, p. XIV-XVI).

Un alt act, databil imprecis, rästimpul 10 ianuarie 1646 - 10 decembrie 1647,contine extrem de pretioase asupra celui atac dezläntuit din Moldova luiVasile Lupu contra lui Matei Basarab, pe care 1-am plasat cronologic, cu alt

anul 1635 (AIIAX, XX, 1983, p. 428-431). Atunci au venit asupra domnului, laBucuresti, "Catargiestii... cu sabia cu oaste din Moldovei cu (doc. nr. 10,p. 16).

Cât despre actele anului 1650, mai eveniment pe care reveleazdeste prezenta Indelungatä Româneascd a patriarhului Paisie al Ierusalimului.mai sunt, o de alte documente interesante, precum din 29august 1650 pentru mändstirea Gruiul, care indicii despre biografia unuia dintre

si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 279-308

www.digibuc.ro

280 Recenzii notite bibliografice

boierii lui Mihai Viteazul, Borcea logofdtul, membru al delegatiei ce a tratatulde la Alba din 20 mai 1595 (doc. nr. 254, p. 279-281).

a mai stärui prea mult, atrag atentia actul din 25 aprilie 1650confirmä preluarea averilor dispdrutei familii de mari a Drägoiestilor deGoran din iuzbasa din (doc. nr. 121, p. 148). Ulterior,

cum atestä marele hrisov al din anul 1656, s-a ajuns la o altäpentru acelor averi (RI, serie V, 1994, 7-8, p. 789-794).

stefan Andreescu

Quellen zur Geschichte der Stadt Hermannstadt (Documente privind istoriaSibiu), Zweiter Band: Handel und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben Stühlen,1224-1579 (Volumul doi: Comer Sibiu cele Scaune, 1224-1579), ed. Ingrijitä de Monica Vlaicu colaborare cu Radu Constantinescu, AdrianaGhibu, Costin Fenesan, Cristina Halichias liana Popa, Edit. Hora, Sibiu, Societateade Studii Transilvane Heidelberg, 2003, 580 p.

Volumul reprezintä continuarea uneia dintre cele mai valoroase publicatii deizvoare, initiatä din 1880, care, de prestigioasa colectie de documenteUrkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, avea sä uninstrument de lucru indispensabil nu numai pentru istoria sasilor din Transilvania, cipentru teritoriu românesc. Initiativa relansdrii seriei fusese luatä cu trei decenii

urmä dar abia ultimii ani s-a reusit publicarea unor volume noi cu sprijinulSocientii Transilvane Heidelberg, societate care s-a implicat editarea documentelorde breaslä brasovene. Documentele provin numai din fondurile arhivelor sibiene,gruparea permitând cuprinderea a peste 160 de piese dintre care mai mult de

sunt inedite. Includerea unui numär de documente edite estede autori prin Inscrierea tematica diplomatariului, prin completarea

informatiilor privind cotele descrierea diplomaticd ca prin traducerea limba

la veacului al XV-lea, cea mai mare parte a documentelorpublicate volum îl privilegiile comerciale acordate negustorilor sibieni deregii Ungariei, poruncile voievozilor Transilvaniei sau ducilor Austriei pentrurespectarea acestora de vamesii din Wile Pozitia deosebit de avantajoasd pecare a dobandit-o Sibiul comertul cu Tara Româneascd, Europa Zaraangajat într-o competitie ale manifestäri sunt reflectate de piesele cuprinsevolum. Din a doua a secolului al XV-lea la explozia surselor careprivesc organizarea breslelor de mestesugari, statutele de bresle, reglementdri de o marevarietate privind orgaizarea productiei, aprovizionarea cu materii prime, aspectelesociale, conflictele dintre mestesugari negustori. Numeroase suntdeciziile Universitätii Säsesti cu privire la litigiile dintre bresle, rolul breslelorapärarea zidurilor oraselor, confirmarea statutelor de breaslä. Valoarea acestor izvoareeste sporitä de faptul spre deosebire de cele mai vechi, ele sunt mareamajoritate inedite.

www.digibuc.ro

Recenzii notite 281

Autorii au respectat normele de editare, transcrierea documentelororiginal sau copia care s-a pästrat. Traducerile au fost realizate atentie

fidelitate fatä de text. Utilizarea volumului este facilitatä de indicii de lucruri, onomasticgeografic de un glosar de termeni care cuprinde cuvinte germane maghiare

sensuri mai rar Trebuie subliniat faptul avem de-a face o editiecare permite accesul unui cerc mult mai larg de specialisti.

Lukács Antal

ION VITAN, din istoric Muscel. Documente, 1502- 1968, Edit. Corint,Bucuresti, 2002, 203 p. 46

implinirea a cinci sute de ani de atastare a satului Stänesti dinvechiul istoric Muscel a oferit un prilej autorului de a publica un volum dedocumente care sä reflecte evolutia de-a lungul timpului a acestei subcarpatice.Cum era firesc, primul document inclus volum - din totalul celor 143 - este emisde cancelaria lui Radu voievod, la 19 iunie 1502 care pentru primaexistenta satului Documentele din acest volum o lung detimp - ultimul document inclus este un fragment din legea nr. 2/ 1968 privind nouaorganizarea administrativä a statului -, o variatä problematia ; din aceastäperspectivd, documentele incluse volum ne informatii privind evolutia dreptuluide proprietate asupra mosiei satului, litigiile existente diversii proprietari,

locuitorilor fatä de acestia starea economicd cum rezultä dincatagraflile intocmite aplicarea Regulamentelor Organice, la unele problememai apropiate de zilele noastre, cum ar demersurile autoritätilor pentru fmalizareaelectrificdrii respectivei comune etc.

Cum nu avem competenta de a ne pronunta asupra tuturor acestor aspecte,cele ce ne vom rezuma a face comentarii asupra informatiilor oferite dedocumentele ce istoria acestei la aplicarea RegulamentelorOrganice. primul ca urmare a faptului la secolului al XVII-lea oparte din mosia satului se afla proprietatea boierilor Bäleanu, documentele aduc unplus de informatii privind genealogia acestei importante familiii. Afläm astfel una din

Mariei Bäleanu, Vilaia, a fost cdsätoritä marele Stroe din Drängesti(N. Stoicescu considera cdsätorit Neacsa Vilaia, a alte detalii), dincare vor rezulta doi copii, dintre care lui Matei postelni va reveni ca mostenire satulStänesti ce a fost de zestre al mamei lui; ceea de-a doua a Mariei a lui Vasilespätar, descendent el din neamul boierilor din Pietrosani, Neacsa, se vaGhidu este mama lui <Popescu>, mare vistier timpul domniei luiConstantin Brancoveanu (doc. nr. 42, p. ) despre a nu secunosteau foarte multe date (vezi, de exemplu, amintitul Dictionar). Necdsätorit ajunsla « vreme de i de », Matei postelnicul satul Stänesti mänästiriiCampulung pentru pomenirea lui a aceasta din urmä mai multe

Avem vedere, special, datele stabilite de Stoicescu binecunoscutuldictionar privind din Tara Româneasa Moldova.

www.digibuc.ro

282 Recenzii notite bibliografice

judecäti cu mare vistier care contestä in fata domnului a divanului valabilitateaactului de danie al varului säu.

Documentele nr. 52 54 (din anii 1786 1815) ele informatiipretioase despre obligatiile stabilite prin » egumenul mändstiriiCampulung, care va satul momentul secularizdrii averilor mändstiresti,si ungurenii » din Translivania - cea mai mare parte de origine - pemosia satului.

Volumul este de tm util de necesar indice onomastic (p. 153- 190)de niaterii (p. 191- 203), precum de o de de cuvinte slave

in documentele de (p. 152). Prezenta acestor instrumente indispensabilepentru o consultare rapida a profesionalismul cu care au fost alcatuite, aspectce caracterizeazd de altfel volum, pe deplin seriozitatea autorului.Cele erori sau neconcordano depistate de noi redactarea indicilor (cum ar fi, deexemplu : dubla indexare a Mariei <BAleanu>, s.v. Bäleanca Maria - nu

cum ar fi fost corect -, s.v. Maria, fiica lui Ivasco mare vornic, p. 155168; indexarea lui mare vistier s.v. <Popescu> nu s.v. <Popescu>

cum s-a procedat alte situatii, cum este cazul celor din familia<Alexeanu> sau etc.) nu sunt sä vreun fel importanta

valoarea acestui volum de documente. Nu ne rämâne deck sä ne sperantaacest exemplu va fi urmat de alte asemenea intreprinderi, de folositoare pentru

cercetarea istorica.Lucrarea se cu o bogata variatä care sunt prezentate 46

ilustratii, reproduse documente de epoca, imagini ale unor saufiguri importante pentru istoria satului Stänesti.

Gheorghe

LIGIA LIVADA-CADESCHI, LAURENTIU VLAD, Departamentul de cremenalion.Din activitatea unei penale muntene (1794-1795), Edit. Nemira, Bucuresti,2002, 191 p.

Cartea a fost construitä pärti: prima parte se prezintä ca un studiu asuprajustitiei Vechiul Regim, cea de-a doua parte se organizeazd jurul publicarii dedocumente. fapt, cele pärti se completeazd, oferind o imagine, mai putincunoscutd, a secolului al XVIII-lea.

Studiul Despre penale Vechiul Regim lege $analizeazd actul de justitie de la mijlocul secolului al XVII-lea (Îndreptarea

Legii, 1652) primele decenii ale secolului al XIX-lea (Legiuirea Caragea,1818). Dupa o scurtä asupra conceptelor lege, dreptate, se trece laprezentarea faptelor pedepselor penale legiuirile scrise. Hotia hotul, uciderileucigatorii fac obiectul mai multor capitole din vechile coduri de legi, iar pedepsele suntfoarte dure, dar ca o caracteristicd generala a acestor coduri se marea libertatede actiune acordatä judecatorilor (p. 17). Acestia au evitat constant aplicarea pedepselorsevere prevazute de legea bizantind, schimband pedeapsa conform unei dispozitii

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 283

cutumiare, preferând rdscumpärarea unor delicte grave de pretentiilejeluitorilor.

departamentului de cremenalion la Bucuresti Craiova a douaa secolului al XVIII-Iea de domnul Alexandru Ipsilanti fixarea

atributiilor judecItorilor prin hrisovul din 1775 ar trebuit sä o oarecare ordineadministrarea actului de justitie, dar la numai ani apar semne de

ea nu era de profesionalizare. Târziu, la practica constituiasingura formatie" a judecatorilor. Pricinile trimise spre judecare acestui departamentsunt foarte diverse: ucideri, curvii, stricare de feciorie etc. Autorii prezintäo serie de cazuri judecate la acest departament, unele spectaculoase, altele ordinare darcare modul de al acestor oameni modalitatea de organizare a lumiicare o societate care era un fapt de cotidiand. Cu ConstantinMavrocordat Alexandru Ipsilanti, represiunea va o anumepedepsele mutilante dispar, dar bätaia ca formä de corectie prinprincipala aplicatä imprejurare ciuda principiului iubirii deoameni" sustinut de domnii din ultimul sfert de veac.

Partea a doua cuprinde un numär de 63 de documente asezate tematic, functiede continut. De fapt, documentele provin din Condica lui Alexandru Constantin MoruziVv. sunt anaforale cu tacriruri, jelbi din anii 1794-1795.Autorii au ales sä le redea intregime, folosind metodele de transcriere promovate decolectia Documenta Romaniae Historica. Ele informatii despre ucidere,

de viol stricare de feciorie, falsificare de bani, furt dinbisericd, furt de bani, furt de animale, furt de furt de alimente etc. De fapt, acestedocumente aratä maniera care functiona justitia vechiul regim românesc mai alessensurile pe care le capätä modalitätile care jeluitori judecatori agentiexecutivi interpreteazd conceptul de lege. dincolo de aceste fapte care fac obiectulmajor al actului, detaliile, aparent neinsemnate, sunt la de importante. Inventarele culucrurile furate informatii cu privire la avutul acestor oameni, valoareape care o capätä cel mai märunt lucru, tenacitatea cu care se pentru aAltele vorbesc despre lumea modul de operare, complicitätile cu säteniiimpotriva autoritätilor cu dregdtorii impotriva sätenilor-victime, ascunzdtorile,modalitätile de valorificare a bunurilor furate etc. De asemenea, documentele contin oserie de aspecte de cotidiand care pun nu numai problemele carepreocupau pe oamenii secolului al XVIII-lea, ci maniera de a gândi de a-sireprezenta lumea inconjurätoare.

Volumul este de un glosar care va ajuta pe cititor sä mai binetextul. Iatä asadar, numai câteva din informatiile pe care acest volum le poatecercetätorul sau numai simplu cititor vor desigur altele. autoriivor continua sä trudeascd" arhive ne vor mai astfel de cu atât maiimportante, cu cât se munca de transcriere publicare de documente nu estedeloc

www.digibuc.ro

284 Recenzii notite bibliografice

MIHAI OPROIU, din vol. II, literele A-C,Edit. Transversal, Colectia Historica, 2003, 135 p.; vol. III, literele D-P, Edit.Transversal, Colectia Historica, 2004, 190 p.

Cititorul ar putea sä se sä mä de ce prezint, cazul de fatä,exclusiv volumele II III din Dâmbovita. Rdspunsuleste simplu. Procedez astfel, deoarece cele douä volume reprezintä, pe de o parte, ocontinuare a muncii anul 1976 cu Radu Gioglovan, pe de alta orepublicare a inscriptiilor, prezentate de autor editie extrem de restrânsä, anii1997-1999.

Volumele de fatä au meritul de a pune mâna specialistului a omului deculturä un valoros instrument de lucru. Pe plan national, Târgovi§te reprezintä al doilea

al tärii care corpus inscriptiile insemnärile medievale. Ele au pututreunite tot datoritä unei munci spirit benedictin a autorului. El a lucrat mai

mult de trei decenii pentru a aduna materialul, pentru prelucra, a-1 organiza a-1

publica.Autorul a sä publice inscriptiile functie de localitätile unde au fost

gäsite, adicä: vol. - cuprinde inscriptii din localitätile al nume cu litereleA-C; vol. III - cuprinde inscriMii din localitätile al nume cu literele D-P;vol. IV - cuprinde inscriptii din al nume cu literele vol. V

propune sä reprezinte o restituire la volumul I.Fiecare inscriptie insemnare este amänuntit, este tradusä, are un

rezumat al traducerii, iar este de o bibliografie.Sunt puse valoare inscriptii insemnäri din biserici mänästiri, de pe cruci

din piaträ lemn, de pe clopote, de pe icoane etc. Desigur, univ. Mihai Oproiu ao neobi§nuitä pentru (uneori refacerea) transcrierea celor

scrise cu multi aniToate scrierile au un caracter deosebit, deoarece se la monumente, la

istoria satelor, la invätämânt, la mentalitate, la situatia special lamocrodemografie - la aspectele juridice - acte de danie, de succesiune etc. Practic, serealizeaza astfel o radiografie a societätii dâmbovitene de-a lungul intregului Ev Mediuromânesc. Este o completare a cuvântului scris cuprins hrisoave cronici,epistolele relatiile cälätorilor, atâtea câte s-au pästrat.

Textul autorului este de un cuvânt introductiv, Indreptätit elogios, semnatde Prea prof. dr. Nifon Mihäitä, arhiepiscop de

Am ca scrierea prof. Mihai Oproiu sä de imagini. modcert, fotografiile, desenele, schitele ar gräit de la sine, intregind viziunea asupratrecutului.

Stiind cä s-a pornit alcatuirea corpusului de la o idee schitä a lui VirgilDräghiceanu, continuatä de Nicolae finalizatä acum de prof. Mihai Oproiu, nu potsä nu fac o sugestie. Poate, cândva viitor, se va scrie o a Dâmbovitei prininscriptii, fäcându-se pietrele sä vorbeasca. Ar o realizare a autorului aleurmätoare volume le a§teptäm cu legitimä neräbdare.

Radu

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 285

ELEK, BENKÓ, Erdély középkori harangjai bronz keresztelômedencéi (Clopotelecristelnitele medievale din Transilvania), Edit. Polis, Cluj-Budapesta, 2002, 541 p.

Este vorba de un catalog extrem de precedat de un documentat studiuintroductiv asupra clopotelor cristelnitelor din Transilvania din perioada 1501-1600.total sunt prezentate 391 de clopote 9 cristelnite.

Studiul introductiv se ocupa de materialul din care erau confectionate pieselerespective - bronz -, de tehnica de formele utilizate pentru turnat precumde greutatea bor. Tot 'aici sunt examinate date despre despre terminologiadespre practica clopotelor Biserica apuseana cea chipspecial este prezentata traditia din Ungaria medievala directie, cu precizareasepararii, la un moment dat, a folosirii clopotelor spatiul eclesiastic

un alt paragraf al aceluiasi studiu este dedicat clopotarilor inscriptilorde pe clopote.

In continuare sunt studiate separat cristelnitele din sec al XV-lea primadin 1404 (Altina, jud Sibiu). a abordat chestiunea din aceleasi perspective

ca mai sus. Cu precizarea de se asupra originii cristelnitelor,locului cadrul liturghiei, dar amplasarii spatiul interior al bisericilor.

Apoi sunt prezentate centrele de fabricatie ale cristelnitelor dinTransilvania din Partium. Sunt enumerate centre precum Sibiu, Sighisoara, Bistrila,Brasov, Oradea. in chip separat sunt discutate centre necunoscute sauneidentificabile, precum clopotele importante.

Cu toate subiectul piesele din secolul al XV-lea,extins investigatia asupra putinelor clopote din secolele anterioare.

catalog sunt reproduse de pe fiecare clopot sau cristelnita. Deasemenea sunt publicate fotografii alb-negru ale piese de indicareadimensiunilor bor. La bibliografia pieselor inventariate.

Un catalog special trece semnele specifice fiecarui centru, precumdecorariile tipice.

Volumul, de o remarcabila este prevazut, la sfârsit, cu un lungrezumat germana.

S. Kinga

DE VILLEHARDOUIN, Cucerirea Constantinopolului, Edit. Limes, Cluj,2002, 212 p.

Anticipând a opt veacuri de la cucerirea Constantinopolului de careparticipantii la cruciada a patra, editura Limes a publicat, pentru prima versiuneintegrala românä, traducerea cronicii lui de Villehardouin. Este vorbade o initiativa primul din cauza interesului destul de pentruistoria cruciadelor (exceptie face desigur lunga de titluri gen "românii cruciada

fapt atât mai surprinzator cu Nicolae Gheorghe I. mairecent, Papacostea, au adus contributii Insemnate acest domeniu. al doilearând transpunerea limba constitui o de Incercare chiar pentru

www.digibuc.ro

286 Recenzii i notite bibliografice

cunoscatorii limbii medievale; nu numai textul prezintä deseori dificultdti,dar de multe ori este greu de gäsit un echivalent acceptabil limba Din acestmotiv se cuvine apreciat efortul d-nei Tatiana Ana Fluieraru care a oferit cititorului

un text foarte apropiat de cel original nu numai litera lui, ci i spiritulacestuia.

Textul limba este precedat de o introducere semnatä ded-1 Ovidiu Pecican care cititorului mai putin familiarizat cu evenimentele care audus la Constantinopolului 1204 repere esentiale asupra autorului,cronicii cruciadei a IV-a.

Note le de la capitol vin, la lämureasca o serie dechestiuni de detaliu.

Ovidiu Cristea

Domnii i in 1711 - 1821. enciclopedie.de Prof. dr. Pashalis M. Kitromilides, Edit. Omnia, Bucurqti, 2004,

228 p.

cercetätor Mihai dovedind buna sa pregatire domeniulauxiliare ale istoriei, ca cuno§tintele necesare asupra relatiilor romano-elene,

special domeniul culturii, a o bine venitä enciclopedie adomnilor fanarioti pile 1711 - 1821. Prefatatä de profesorPashalis M. Kitromilides care scoate evidentä importanta ca "instrument devaloare pentru toti cei care istoria a secolului 18",autorul ei notä introductivä motivele ce indrituit aceastä

enciclopedie a domnitorilor domniilor fanariote ca "o Incercare de sintetizare ainformatiilor oferite de sursele istorice a rezultatelor istoriografiei

elene) cu privire la perioada Totodatd, domnul a consideratincluderea unei cronologii cUprinsul sale, unde sunt cele maiInsemnate evenimente ale intervalului 1700 - 1821 din Principate balcanic, cuprecddere insulele lonice. Cronologia se arata a fi pe este posibil cuprinzatoare,

consemnarea datelor privind consulatelor sträine Principate, estecea privind consulatul englez (1803).Este apoi revistä galerie a fanarioti,

ordine alfabetica, indicandu-se originea istoricul familiei respective, datele biografice,realizärile importanta domniei, raporturile culturale cu lumea religioasd.Trebuie admiratä acribia autorului care s-a reuneascd sub forma unormonografii toate datele cunoscute despre domn fanariot, pentru cei de mica

cu o domnie eforturile cu mai läudabile. Nu am remarcaterori de fond sau inexacte. Cel mult putea sugera autorului ca o completaresä analizeze relatärile ambasadorului britanic la Constantinopol, Sir Robert Ainslie,asupra mortii lui Grigore al Ghica (1777), condamnat la pieire de

Poartä prin descoperirea sale täinuite ru§ii, desconspirate dedragomanul rezidentei prusiene Imperiul Otoman (a se vedea RRH, tom 33, 1994, nr.3-4, p. 275-291).

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 287

Anexele cuprind listele cronologice ale patriarhilor de Constantinopol,mitropolitilor domnilor Românesti ai Moldovei, guvernatorilor Transilvaniei,conducatorilor Imperiului otoman viziri dragomani ai Portii),ai Rusiei, Austriei, Britanii Frantei. totusi publicarea primilorministri ai Angliei, care nu au nici o contingentä cu tratarea subiectului nici nusunt amintiti cronologie sau cuprinsul schimb ar fost publicarealistelor de ambasadori (austrieci, rusi, prusieni englezi) acreditati laPoartä 1711 - 1821; acest sens consultarea repertoriului de diplomati sträini de lapacea westfalica la Congresul din Viena 1815 de Ludwig Bittner LotharGross, apoi continuat de Friedrich Hausman de Otto Friedrich Winter treivolume Repertorium der diplomatischen Vertreter aller Länder la Berlin, 1936, Zürich,1950 Graz-Köln, 1965, ar fost de o Mai pot remarcalistele cuprinzând domnii, guvernatorii alti demnitari sträini din epocafanariotd - ca arborii genealogici ai familiilor domnitoare - au fost publicate anterioraparitiei prezentei ca anexe ale volumului VI din românilor, tipärit2002, la Edit. Enciclopedia sub egida Academiei Române.

concluzie, socotesc foarte general, bine micaenciclopedie a domnilor române, subliniind eforturile autorului de arealiza o lucrare cât mai completd; o editie, cu cuvenitele ajustäri completdri, va

cred, un plus de credibilitate eforturilor demne de ale tândrului cercetätorMihai Tipäu.

Paul Cernovodeanu

EUGEN DENIZE, $tefan Mare. Dimensiunea a Edit. Cetateade Scaun, Târgoviste, 2004, 180 p.

inzestratul medievist Eugen Denize figura marelui voievod al Moldovei,Stefan cel Mare, prilejuitä de comemorarea a 500 de ani de lastingerea sa din Autorul, preocupat special de indelungata ciocnire dintreImperiul Otoman Republica Venetiei, ce a caracterizat veacurile XIV XV sud-estul Europei Mediterana orientald, a scoatä relief indeosebi dimensiunea

a domniei lui un "atlet a lui Christ" al epocii sale.ce face unele consideratii necesare asupra situatiei Moldovei a doua asecolului al XV-lea evolutiei generale a continentului european, caracterizatdprin spargerea tiparelor medievale odatä cu deschiderea Lumea prininflorirea capitalismului comercial, domnul Denize aratä se

istovitorul de 100 de ani dintre Franta Anglia urma cea dintâiunitatea, cea de-a doua consolideazd monarhia,

dezastruosul civil al Roze. Totodatd, Spania se"Reconquista" de sub stäpânirea papalitatea afirme din nou puterea

timp ce catolice din centrul rdsäritul Europei, Ungarianesprijinite mod eficient de Sf. romano-germanic, ca cnezatele ruseortodoxe, fac fatä cu greu turco-tätare, pentru lumea estedivizatä pare neputincioasä In stävilirea ofensivei otomane;

www.digibuc.ro

288 Recenzii notite bibliografice

Constantinopolului, turcii expansiunea spre Apus consolideazasuccesele Asia. calea Semilunei se aflau micile principate dunarene, care domnul

Tara o§tile ale sultanului Mehmed alFatih, Moldova se ridica acum a voievodului Autorul

monografiei se putin asupra cadrului oferea Moldovastadiul dezvoltarii sale socio-economice, puterea ei personalitatea domnuluicare se scaun vremuri de tulburi.

urmatoarele consistentele capitole ale monografiei sale, domnul EugenDenize analizeaza succesiunea razboaielor purtate de cel Mare cu adversariicei mai periculo§i cuceritorii otomani; suficient de nocivis-au dovedit a la Inceputul domniei, ungurii lui Matia Corvin, iar la sfar§itul ei, poloniilui Ion Albert, cu totii animati de nestavilite dorinte nejustificate de expansiune. De§i se

domn a avut tratate de - perioadele care nu s-aumanifestat tensiuni - cu ungurii cu polonii, totu§i ace§tia nu i-au fostsprijinitori, nici constanti nici Autorul cel Mare a

mai trainice mai departe lumea catolica, spre a rezista turcilor,la Venetia, reputatul adversar al Portii Otomane, la suveranul pontif de la

Roma, Opetenia spirituala a cre§tinilor occidentali. Dar ecourile inregistrate -aparent favorabile -, nu s-au prea concretizat din punct de vedere material prin arme,luptatori bani. Domnul Moldovei a alternativ alte strategii, aliati,

randurile dingtilor bizantini din bazinul Pontic - mai rezistaseraOtoman - ca cei din Mangop de a luptatori

turcomani ai lui Uzun Hassan din vestul Iranului, sau chiar a tatarilor din Hoarda de Aur.Dar aceste tactice n-au adus rezultatele sperate. cum subliniaza autorul,fapt a trebuit mai mult singur puterea otomanilor in acest tip de

asimetric de slabele forte ale Moldovei n-au putut rezistapofida unor dar efemere victorii, ca de cea de la Vaslui (1475).Puternica campanie a sultanului al II-lea din 1476 a considerabilMoldovei, iar 1484, In urma atacului inopinant al turcilor, de la mare, ChiliaCetatea au cazut cuceritorilor. De aceea la sfar§itul secolului alXV-lea, ultimii ani ai domniei, mai multe cu turcii care

cu cre§tinii s-au prezentat dezamagitor, a nu se putea opune cusucces colosului otoman spre a elimina amenintarea ce plutea asupra de acotropita transformata a optat pentru o reglementare diplomatica in limiteleposibilului, care, recunoscand suzeranitatea Portii tribut, a salvat totu§istatalitatea Autorul monografiei subliniaza faptul acest lucru nu a mic§oratnimic meritele de luptätor antiotoman ale lui ci a doar un plus de realismpoliticii sale pragmatice de a Moldovei impotriva tendintelor cotropitoare aletuturor

cu aplomb con§tinciozitate pe o bibliografie, sintezadomnului Eugen Denize privitoare la domnia personalitatea lui cel Mare, sedovede§te pentru detectarea reperelor prestigioasei domnii a celui care a fost celmai vestit domn al Moldovei de la a trecere celor drepti se Implinesccinci veacuri.

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 289

Stefan Mare Sfânt. 1504-2004. Bibliografie, Santa Manästire Putna, 2004, 193 p.

Comemorarea stingerii din viatä a marelui voievod a prilejuit aparitia uneinecesare bibliografli epocii sale datoratä initiativei staretului ctitoriei luiStefan de la manästirea Putna. ldmuritorul de arhiepiscopulPimen al Sucevei lor, mentorul spiritual al lucrärii, urmat de un convingtor"Argument" al cunoscutului istoric iesean S. Gorovei, se trece la tratareabibliografiei temei enuntate. ordine succesivä sunt inserate rubiricile:diplomatice inscriptii", "Izvoare narative", despre despreculturr, de istorie economicd socialä", "Lucrdri de istorie politicA", "Lucräride literatura folclor", "Monografii, studii caracter general, comemorki",despre organizarea statului", despre personalitatea lui Mare desprefamilia sa" instrumentele generale de orientare lucrare, "Index deautori"

Lucrarea are meritul de a cuprinzAtoarea Bibliografie istoricä a epociilui $tefan cel Mare, publicata de Papacostea volumul Cultura moldoveneasa

timpul lui $tefan Mare, sub profesorului Mihai Berza Edit. Academiei,Bucuresti, 1964, precedata la ei de Repertoriul monumentelor obiectelor de

din timpul lui Mare, tot Edit. Academiei la Bucuresti 1958.Bibliografia de aduce la zi trimiterile la publicatii izvoare ce epocadomniei personalitatea marelui voievod din 1964 2003, extrase mai cu

dintr-o serie de publicatii ecleziastice mai putin cunoscute cu o circulatie mai

Apreciem publicarea acestei lucräri de la mänästirea Putna ca absolutfoarte folositoare pentru cercetätorii ce se sau aprofundeze istoria

Moldovei a lui Mare a doua jumätate a secolului al XV-lea.

Paul Cernovodeanu

Mare Sfânt. 1504-2004. Portret istorie, Edit. "Musatinii", SantaMänästire Putna, 2003, 617 p.

volumul celor patru veacuri de la trecerea a MareluiDomn al Moldovei, Mare, Nicolae scria: "amintirea sa a luminatmarea a constiintei neamului", amintire pe care "nici un näprasnic n-aputut-o stinge". Iatä la un secol opera marelui istoric aceeasi amintire,dovadä a recunostintei nemärginite neminimalizate de trecerea necruptoare atimpului, a fost imboldul sufletesc al celor care dat strddania pentru aparitia acestei

inchinate, cum cinstirii lui "svetiDe Mare nu este receptat doar ca domnitorul simbol al

Moldovei. Figura sa monumentalä acest cadru spatial istoric, oarecumlimitat, constiinta intregului nostru neam a devenit, dupä expresia marelui

tragic, puternicul senin al romanimii".Volumul prezentat nu este opera unui singur autor, ci reprezintä de fapt o

culegere de 34 de texte, mai bine zis de articole, medievistilor de

www.digibuc.ro

290 Recenzii bibliografice

care au fost deja publicate diferite reviste de specialitate precum "StudiiMateriale de Istorie Medie" sau "Anuarul Institutului de Istorie Arheologie A.D.Xenopol". Printre numele de autori prezente aceastä carte amintim doar pe cele maicunoscute: Gorovei, Papacostea, Leon Simanschi, Andreescu oriP.P. Panaitescu, care aduc certitudine privinta tetneiniciei cercetdrilor valoriivolumului. Scopul intrisec al - prin formula Portret istorie - esteacela de a prezenta personalitatea lui cel Mare, ipostazd: deSuveran, bineinteles, contextul epocii pe care a defmit-o.

cum se precizeazd dintr-un cartea prezentä nu se poate substituiunei monografii din chiar unele realizäri notabile semnate deNicolae lorga, I. Ursu, N. sau Papacostea, nu a fostrealizatd o monografie la dimensiunile semnificatiile reclamate de importanta domnieiMarelui a§a, valoarea articolelor (re)citite acest volum nu poatepusä cumva Faptul de sub tipar a ie§it o lucrare destul de voluminoasd, de§iau fost cuprinse doar o parte din cercetdrile ce au privit "orizonturile spirituale, culturale

politice ale marelui domn" nici vreuna care sä trateze problemele militare orisocio-economice, din motive lesne de ne la titlu, nu poate decâtincurajator. Necesitatea unei monografii despre Mare este semnalatäpaginile acestui volum de istoricul Gorovei, caracterizeazd pe domnulmoldovean drept "personalitatea cea mai complexa, dar cea mai unitar-armonioasä din

istorie medievald premodernä" (p. 556), apoi "a scrie, azi,despre cel Mare e o dar acela§i timp un privilegiu" (p. 556).

Lucrarea este structuratä patru pärti, functie de aspectul tematic abordat decercetätori evidentierea personalitätii lui cel Mare. prima parte "...ca unce era...", se studiile istoricilor Leon Simanschi, S. Gorovei MarieiMagdalena Székely, care probleme sugestiv raportate la titlu, precum momentulde al copildriei lui - Reuseni 1451, sau säimpact pe care avut "semnele minunile" - relatate de cronici, pentru fapteleinitiativele lui Mare. Pe T. Ghitan Cr. Mircioiu urmäresc elucidezeadevdratul diagnostic al bolii domnitorului - aceste opinii documentate autotu§i valoare supozitionald, lipsa unor märturii irefutabile - studiul lui I. Solcanu se

chiar de "portretul lui Mare pictura moldoveneascr.Din al doilea grup de studii, la fel de sugestiv numit pentru tratat -

zicu sveti - amintim contributia lui Ovidiu Cristea despresemnificatia legendei referitoare la intâlnirea dintre Mare Daniil Sihastrul,dar analiza pe care P.s. Nästurel o face celei mai vechi inscriptii din timpul domnuluimoldav (1463).

a treia parte, darul porunca lui sintagmä este aleasäde editori pentru a ilustra convingator personalitatea celui trecut "Lumea celor drepti"acum 500 de ani. I.C. Chitimia, Andreescu Leon ciudadiferentelor de nuantä ale studiilor, (re)pun convingkor rolul de "ctitor" pecare avut domeniul istoriografic.

Cea mai graitoare nimerit aleasä dintre formulele folosite pentru a daidentitate de a structura aceastä lucrare este "cel dintre principii lumii", astfel

intitulatä cea mai consistentä parte dar ultima a volumului MareluiDomn. Cei mai prestigio§i medievi§ti care au cercetat istoria domniei lui

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 291

regkesc studiile aici. Leon Simanschi, Constantin Rezachevici, S. Gorovei,Serban Papacostea, analizeazA toate momentele importante, toate realizArile domnuluimoldav. Astfel, dupä ce este prezentatä sunt abordate disecate relatiileMoldovei lui Mare cu Ungaria, Otoman, dar cele cu TaraRomâneasa, Transilvania, coloniile genoveze din Nordul Negre, Venetia, HanatulCrirneei, Hoarda de Aur sau cu hanul turcoman Uzun Hassan. Toate mornentele dereferintä din politica a Marelui Domn sunt analizate cauzalitateasemnificatiile neavând rost a insista asupra acestora.

se poate aprecia acest este un adevärat omagiu adus deistoricii nostri consacrati domeniu celui considerat "Soarele Moldovei"aceeasi adevärului istoric.

PETRONEL ZAHARIUC, Tara Moldovei vremea lui Gheorghe (1653- 1658),Edit. Universitkii "Alexandru Cuza", Iasi, 2003, 609 p. + 55

Prin lucrarea colegului iesean Petronel Zahariuc, sustinutä ca de doctoratcadrul Universitkii "Al. I. Cuza", evului mediu românesc au la o

atât de Inchinatä domnului moldovean Gheorghepe care cronicarul Miron Costin caracteriza, stilu-i specific, ca deplin,capu hire adâna".

UtilizAnd informatiile oferite de diversele izvoare aflate lacercentorului medivist - cronici, acte de cumpkare vânzare de mosii, surseiconografice sigilografice, etc. -, primul capitol al cärtii (p.18-48) autorulreconstituie cu acribie inceputurile stefan indelungata carierä a lui Gheorghestefan dinainte urarii pe tronul Moldovei. familie care "construieste" temeinicascensiunea socialä de la secolului al mod inteligentcontractarea unor aliante matrimoniale avantajoase cu cea a unor functii

functia de mare pare a fi preferatä cu predilectie, "mostenitä"pe parcursul a nu mai putin de patru generatii); importanta avere"adunatä" cu trudä de-a lungul timpului treburile politice la care a participatcel mai direct ne putem explica gândurile de rnärire ce au mintea lui Gheorghe$tefan momentele de ale domniei lui Vasile Lupu.

a dimensiune externä este preponderentä ale ckei principalemomente sunt reconstitite mod pe parcursul celui de-al doilea capitol allucrkii, intitulat Politica a lui Vasile Lupu in ultima parte a domniei (1648-1653) (p. 49- 103). Primele semne, opinia autorului, sä aparä din anul 1648

moldovean, contextul declanskii crizei dinastice polone, evenimentelortulburi de la Stambul proiectelor utopice ale principelui ardelean, este confruntat cuproblemele cauzate de initiativele militare politice ale cazacilor sub conducereahatmanului Bogdan Nici repetate totodatä disperate de a obtineajutorul nici fortatä a fiicei mult iubite cu hatmanului cazac nuau fost sä opreasa lui Vasile Lupu care, urma trädäriidregAtorului cu domnul muntean principele Rakoczy, drumul pribegiei

www.digibuc.ro

292 Recenzii notite bibliografice

spre oferindu-i acestuia din posibilitatea, ce-i drept pentru un scurt rägaz,de a ocupa tronul Moldovei (aspecte tratate cap. III, Rasturnarea lui VasileLupu, p. 104- 124 cap. IV, "Prima domnie" a lui Gheorghe tefan (4/14 aprilie 21aprilie/1 mai 1653), p. 125 - 140).

Recuperand tronul, gratie ajutorului obtinut din partea sälbaticului ginerecazac, Vasile Lupu, renuntand la de precautie, va da liber dorintei deräzbunare, pornind o campania impotriva mai vechiului dusman, MateiBasarab domnul muntean, tara gäsise refugiu rivalul Esecul militar dela Finta inregistrat fata trupelor muntene, ciuda de a-si apropia "tara"odatä cetatea de scaun a Moldovei, va greu domniei luiVasile Lupu, care va ceda definitiv tronul fata lui Gheorghe acesta dinurmä ajutat de trupe muntene, va un lung dureros exil (cap. V, "A douadomnie" a lui Vasile Lupu (21 aprilie/1 mai - 6/16 1653), p. 141- 161).

Alungarea din scaun a lui Vasile Lupu nu a rezolvarea problemelorpentru noul domn. Obtinerea recunoasterii din partea sultanului, alungarea trupelor

aflate la addpostul zidurilor cetätii Suceava, recuperarea mult ravnitului"tezaur" al dusmanului care s-a dovedit a mult mai mic decât se credea cu carenoul domn spera poatä multumi » pe cei care ajutat sä pe tron, sunt totatâtea vitrege" cu care Gheorghe se din primele zileale domniei (cap. VI, Inceputul domniei lui Gheorghe $tefan, p. 162 - 198). Tuturoracestor probleme Gheorghe va le rezolvarea printr-o

ale dimensiuni sunt expuse mod amänuntit documentatconsistent capitol (cap. VII, Politica p. 199- 383).

Politica a lui Gheorghe este analizatä prezentatd aspectelesale principale capitolul VIII (p. 385 - 513). metoda se

reconstituirea, sursele au permis, a ceea ce autorul numeste "aparatul destat" al noului domn; astfel sunt prezentate toate dregAtorii ale Sfatuluititularii cu marele logofät terminând cu micii functionari din tinuturi.aceeasi a demersului se prezentarea principalelor evolutiiinregistrate de noua domnie. Sunt prezentate donatiile pe care familiadomneascd le-a facut timp unor läcasuri de cult, desi Gheorghe "nu a fost unmare protector al Crestindtatii" ca relatiile pe care acesta le-a avut cu

ierarhi ce au pästorit scaunul mitropolitan, precum evolutia principalelormoldave, sub aspectul vietii interne, cel al domeniului Un

subcapitol separat este ctitoriei domnesti de la Casin, pe care domnul, urmândpilda o va cu "toatä intäritura" o va aseza sub patronajulPatriarhiilor de Constantinopol Ierusalim pentru a face mai bine vitregieivremurilor. ciuda acestor mäsuri, mänästirea nu va feritä de räutäti, la scurt timp

exilul domnescului ei ctitor de mai ales de vite" (p. 512)läsarea uitare va continua, la Inceputul sec. al va necesitarefacerea.

Lungul exil, precum lui Gheorghe este prezentatsuccinct ultimul capitol al (Pribegia lui Gheorghe tefan (1658-1668), p. 514 - 536), problematica ce va cum promite autorul,cercetare viitoare. Ne este prezentatd o altä a celui care timp de cinci ani s-a aflatpe tronul Moldovei; documentele de epock valorificate mod inteligent de autor, pun.

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 293

un domn zilnice, abandonat pe de slujitori,bolnav de dorul casei scrisoare catre regele Suedie spunea sesimte "ca o pasare colivie de fier", p. 531) obligat vândäbijuteriile familiei pentru asigura cele necesare traiului. realitate ce ne "untablou al unei cumplite deznadejdi" princiare (p. 531), cu mult diferitä de cea pe careacelasi Miron Costin ne-a läsat-o despre mesele petrecerile din timpul domniei luiGheorghe

Lucrarea este de exhaustivd (p. 542 - 567), unindice onomastic toponimic (p. 568 - 607), precum o fotografii, caresunt inserate diverse din timpul domniei lui Gheorghe

schimbul dorintei de afirmare cu pret, stilului atotstiutorsenzationalului chiar acolo nu este cazul, Petronel Zahariuc a alesconstiinciozitatea, cercetarea a documentelor din arhive, reusind sä oferespecialistilor o lucrare care, prin solida documentare, acribie profesionalism, vadeveni un reper atât ceea ce priveste domniei lui Gheorghe darun model de cazul altor asemenea monografii, atât de necesarepentru deslusirea istorie medievale românesti.

Gheorghe Lazär

TERÉZ, OBORNI, Erdély fejedelmei (Principii Transilvaniei), Edit. Pannonia, Budapest,2002 222 p.

acest volum sunt biograflile principilor transilvaneni cuvaduva lui Joan Zäpolya, regina Izabella urmatä de ei Joan Sigismund (1540-1571),

la ultimul principe ales al Transilvaniei, Ferencz Rakoczi al II-lea (1704).Autoarea - lucrând ani de zile arhive - a putut pune valoare o serie de

documente inedite sau doar partial cunoscute. Astfel, prezentarea cumpätata a autoareiprivind rolul social-politic al principilor transilväneni ne obliga la regândirea istorieiprincipatului transilvan autonom.

Lucrarea este completata cu un tabel cronologic al principilor Transilvaniei,care sunt cuprinse data alegerii cea a Inceperii efective a momentului

care domnia a Trebuie mentionat faptul aici autoarea a fAcut unelepe baza documentatiei de care a dispus.

Pe coperta volumului se aflä o fotografie a unui tablou, acum necunoscutal principelui care se Franta castelul Beauregard alcontesei Alain de Imaginea respectiva foarte mult cu portretulvoievodului Mihai Viteazul (vezi: Andrei Pippidi, Mihai Viteazul arta epociisale, Cluj-Napoca,'1987).

Tüdös S. Kinga

www.digibuc.ro

294 Recenzii notite bibliografice

CRISTIAN MOISESCU, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. 1, Edit. Meridiane,Bucuresti, 2002, 158 p.

Arhitectul Cristian Moisescu, preocupdri pentru cercetareamonumentelor medievale a istoriei romanilor, materializate pe de o parte

de restaurare, pe de alta studii, articole devenite clasice, a reusit prinlucrarea de fatä sä umple un gol cunostintele oamenilor de Facaceastä afirmatie deoarece despre arhitectura epocii lui Matei Basarab mai existalucrarea scrisä de N. Ghica-Budesti acum trei sferturi de veac, dar ea se referea exclusivla arhitectura bisericeascd. de acel moment, profesorul Cristian Moisescu a facut unprogres remarcabil. El a discutat arhitectura secolului al XVII-lea complexitateainterdependenta constructivd: edificii defensive laice eclesiastice, edificii civiledomnesti, boieresti oräsenesti, edificii eclesiastice.

discutarea tuturor acestor monumente au fost prezentate unele care erauinedite sau datate. Este un merit deosebit al autorului de a discutat problemele sineira nec studio, argumentat, convingtor, pentru a exprimandu-si punctul devedere. Un exemplu acest sens poate rediscutarea clädirii complexului monasticComana (p. 60, nota 1)'.

Binevenit este capitolul dedicat plasticii decorative. El poate releva, ca cazullapidarium-ului targovistean, inter-influenta curentelor artistice de civilizatie. Piatrademonstreazd modul mai convingator pätrunderea curentului renascentist central-european Tara epoca lui Matei Basarab.

Neindoielnic, efortul constructiv anii domniei lui Matei Basarab a fostimpresionant. Roadele lui permit sä pe drept numit cel mai mare ctitor alEvului Mediu Dar cred este o exagerare sä se afirme anii domniei lui s-aatins apogeul din punctul de vedere al arhitecturii medievale valahe. se subaspect cantitativ, profesorul Cristian Moisescu are dreptate. cazul care se privestecomplexitatea procesului arhitectonic, atunci, desigur, epoca de maximä implinirea este

anii domniilor lui Cantacuzino a nepotului Constantin Brancoveanu.Discutia deschisd. Argumente pro contra sunt pentru ambele puncte de vedere.

Totodatd, fi pentru o prezentare de este posibil,a arhitecturii sätesti a structurii resedintelor

Textul este de numeroase planuri bogate fotografii. Ele intregescscris, ca cele 225 de ilustratii-planse, la care se perspective

axonometrice, relevee, sectiuni etc. sä permitä celui curios sä mai bine trecutul.altä Intregire este adusä prin volumul al doilea al arhitecturii acestei epoci, care, practic,este un repertoriu monumentelor ridicate anii domniei lui Matei Basarab.

ansamblu, scrierea datoratä profesorului Cristian Moisescu trebuieiar felicitat, a adus o serie de noutäti cu domnul a trecereneflintä o comemordm anul acesta.

Radu

altele, mai pot fi amintite lucrare discutiile privind complexul monasticMänästirea Gura Motru, Arnota etc.

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 295

Pr. DANIEL BENGA, reformatori luterani safi Biserica Ortodox&la tipologia luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Edit. Sophia, Bucure§ti,2003,504 p.

La o primä cartea pr. Daniel Benga izbe§te prin acribie prinimpresionanta bibliografie parcursä de ei autor. Acesta asumat o greade care se achitä foarte convingator. De§i pentru un vocabularul stilulsunt pe alocuri emotionale didactice, iar profunde de teologie aleautorului ei stânjenitoare, ea este o lucrare de istorie teologica construitä toatecanoanele meseriei noastre, pe care asumä "Lucrarea de fatäeste o demersul microistoric macroistoric [...] De aceea a construi, adeconstrui, a reconstrui sunt gesturi familiare istoricului" (p. 14).

Relatiile luterano-ortodoxe sunt surprinse de care pr. Daniel Bengacomplexitatea de la relatiile accidentale dintre reformatorii luterani special grecirefugiati spatiul german, la fascinanta corespondentä dintre teologii luterani de laTübingen patriarhul al II-lea. Aceastä a raporturilor dintre lumea

reformatorii protestanti germani s-a produs treptat de-a lungul celei de-adoua a secolului XVI-lea.

Constructia reconstructia lui Daniel Benga sunt foarte amänuntite binedocumentate. Sursele istoricului constau mare parte din corespondenta diferitilorreformatorilor germani din tipäriturile acestora. Accesul pe care autorul le-a avut labogata traditie i-a permis multe contributiiimportante.Voi aminti aici mai aspectele privitoare la istoria românecontextul relatiilor dintre luterani ortodoc§i. Interesul de Martin Luther fatä deMoldova este documentat de scrisoarea lui Nicolai Pflugers din 1532 prin care acestarelata venirea la Wittenberg a din Moldova, interesat publicareaEvangheliilor a Epistolelor lui Pavel limba Pr. Daniel Bengaaceasta este de fapt "prima de relatii lumea

Wittenberg-ul luteran" (p. 89). Primul contact personal dintre unreformator protestant ortodoc§i, ne demonstreazd pr. Daniel Benga parcurgândatentie corespondenta marelui teolog german, este din Philip Melanchthonprofesorul grec Franciscus Magera din Patras din anii 1540-41, mai devreme fatä de cums-a crezut.

Pr. Benga este de pärere "relatia dintre Melanchthon diaconul Dimitrieconstituie mai important episod legAturilor ortodoxo-luterane lacorespondenta dintre Patriarhul II teologii luterani din Tübingen" (p. 173).Fiecare moment al acestor raporturi este analizat mare atentie de care autor, care

tot timpul sä reevalueze corecteze acolo unde este cazul erorile lipsuriledin istoriografte. Astfel, pr. Benga reu§e§te sä elucideze "cazul" diaconului Dimitrie,stabilind acesta a fost secretarul domnului Radu Paisie din Tara Româneasca nu alunuia dintre lui Petru sau Alexandru cum sugerasePapacostea (p. 164, nota 472).

Textul abundä de trimiteri la literatura nume sau ideeare putin o de subsol, ce desigur mäsura rigorii a lucrdrii, dareste unele cazuri obositoare pentru cititor. Cantitatea de informatii cople§e§te, iarmunca detectivistica a autorului este uimitoare. conditiile care aceste contacte

www.digibuc.ro

296 Recenzii notite bibliografice

luterano-ortodoxe au constat din nenumarate scrisori care au fost scrise, au fostintermediate transportate de care diferite personaje istorice mai mult sau maiputin importante, nu cred era o exhaustivd pentru fiecaredintre acestea.

Fidelitatea fatä de document, de sursa originald de secol XVI a dus lainconsecvente: astfel, diaconul Dimitrei vorbe§te "limba valahr (p. 171),

grupul de reformatori de la Urach a trimis Moldova la Despot "limbachirilica" (p. 234).

Personal am citit pe neräsuflate capitolul dedicat corespondentei dintrereformatorii din Tübingen patriarhul leremia al II-lea. Diferentele de mentalitate deviziune asupra lumii misiunii religioase dintre cele pärti sunt foarte bineevidentiate de autor. Analiza scrisorilor trimise din Germania la Constantinopol

sunt un exercitiu de nidiestrie profesionald ca istoric teolog deopotrivd.Concluziile structureazd principalele contributii ale autorului o

tipologie a relatiilor luterano-ortodoxe secolul al XVI-lea.

Mária Pakucs

RADU VERGATTI, Populatie. Timp. Privire asupra demografieiistorice universale, Edit. Istros, 2003,364 p.

Lucrarea prof. Radu Vergatti este o aparitie mediulstudiilor de demografie din Studiile de demografie istoria au deja otraditie, o lucrare menitä sintetizeze evolutii acumuldri era absolut

Lucrarea de fata se deschide cu defmirea aparatului conceptual, de delimitare ademografiei mod particular a demografiei istorice rândul §tiintelor sociale. Astfel,

viziunea autorului, demografia istoria este "§tiinta relativ cantitativä care secu dinamica societätii umane perioada prestatisticd". Capitolul al doilea

sectiunea teoreticd, definitivând o serie de termeni specifici disciplinei(populatia, rate de natalitate, mortalitate, familia etc.). sectiunea dedicatä teorieise capitolul al treilea prin prezentarea izvoarelor, a metodologiei specificeprin stabilirea legAturilor cu alte

Capitolele ar putea incluse sectiune, referitoare lademografia diferitelor perioade istorice. Astfel, sunt abordate succesiv problemeledemografiei istorice pentru preistorie (paleoistria), demografia antichitätii a perioadeimigratiilor, pentru a sfar§i Lumea Evului mediu clasic perioada premodernä,

la Inceputurile epocii statisticii: (sec. 19). aceste capitole, autorul abordeazdprobleme de larg interes, o viziune pluridisciplinard, tratândfenomenul directä cu mediul, evenimentele social-politicereligioase etc. Este analizatd evolutia populatiei rurale a celei urbane, atât la nivelulEuropei afara acestui continent.

Capitole distincte sunt acordate relatiei dintre om-naturd-divinitate, familieicdsätoriei, calamitätilor naturale. ultimele capitole sunt

primul capitol pare insolit; motiveazd abordare prinaceea prin intermediul institutiilor ecleziastice, cele care asigurau om

www.digibuc.ro

Recenzii i notite bibliografke 297

divinitate, se ating directii esentiale pentru evolutia omului pentru demografie:nutritie i procreare" (p. 157).

Lucrarea este completatä cu tabele date de menite sä ilustrezeafirmatiile din textul lucrarii. De asemenea, lista de la (numitä

poate Bibliografie orientativa, cuprinzänd peste 800 de titluri),amploarea seriozitatea documentärii. Lucrarea se cu util indice

general.cum spuneam i la lucrarea realizeazd o a problemelor de

demografie istoricd, un ghid ce cuprinde aspecte de pentru cei care doresc säabordeze disciplind. unele aspecte "tehnice", importante pentru"practicienii" disciplinei, nu sunt abordate, lucrarea o contributiepentru demografia româneascd.

Bogdan Popovici

LIVIU PILAT, Comunitäll tácute. din parohia (secoleleintroductiv Gorovei, Edit. Dumitru Märtinar, Back, 2002, 307 p.

Autorul propune spre o temä de istorie care are ca punctprincipal de interes comunitätile tkute", cu alte cuvinte lumea satului medievalromänesc. Cartea are la informatiile oferite, mai ales, de misionarii catolici cuprivire la sate catolice - AdjudeniRächiteni - din Moldova secolelor XVII XVIII, la care se lucrari caracteretnografic, studii antropologice i lingvistice", inclusiv informatii culese de Liviu Pilatla fata locului" (p. 12).

Cartea debuteazd o i asupra trecutului sateloranalizate; In fapt, pretext pentru istoric de a o serie de probleme controversate,neclare sau pur simplu putin abordate acum privire la boierimea moldoveand,la ei cu puterea domneascd, raporturile ei la ascensiunea ei

sau oferindu-ne de cotidiand, ca acele pagini desprelui loan (pp. 38-42).

Capitolul al II-lea se opre§te asupra climei, recoltelor, ciumei i rdzboaielor cafactori cu impact important desfd§urarea vietii cotidiene, pentru ca de-al treileacapitol sä ne introducd In structurile de organizare ale lumii rurale: gospodarie, familie,cask grup familial, neam, sate, hotare, comunitate parohiald. Astfel,constatä familia este preponderentä, constituind chiar majoritateazdrobitoare" (p. 119), dar se alte tipuri de menajuri", cum ar familiaconjugald lärgitä i familia multiplä. Interesante sunt paginile dedicateSistemului de numire unde observä numele preferate sunt Anton, Mihai, Petru,Martin pentru bärbati i Varvara, Maria, Catrina, Elena pentru femei, ele provenind dincalendarul catolic i marcând momente importante ale acestuia (p.131). Nevoia dedistinctie" duce la transformarea antroponimului element important alpatronimului simbolic" preluat de generatiile urmdtoare datoritä rezonantei. Apar astfelnume ca Gäläteanul, Hu§eanul, Secuiul, Ungurul, Bejan, (tobo§ar),Katona Puskas, Bako Bakocia Cantor, Clam, Bodone

www.digibuc.ro

298 Recenzii i notite bibliografice

(butnar), Karakai (rotar), Szocs (cojocar), Boros (pielar), Varga (cizmar), LöreBena (paralizat), Santa (§chiop), Farca (lup), Kakas Guze (§oarece), Ursu etc.;

nume care geografice, sociale economice ale epocii.Comunitatea este ierarhizatd, de la locul pe care

fiecare, timpul liturghiei i la hora satului", apoi familii vechi familiide nou-veniti, familii instärite familii oameni slujba de mo§iebdjenari, poslupici i vecini, i feciori de biseria" (p. 167). Dar Liviu Pilatcrede aceste ierarhii locale se structurile de putere se se

i se completeazd reciproc, in de moment" (p. 167). Parohul,vornicul, vätämanul, vätaful compun ierarhiile locale, primii doi reprezentand autoritateaecleziasticd, trei autoritatea domneascd sau boiereascd. Un alt ierarhieilocale se concentreazd din comunitate - sfatul oamenilor buni

- a autoritate se exprimä i colectiv probleme strictlegate de comunitate (p. 201). Unele grupuri familiale au anumite perioadejoace un rol important structurile de putere locale datoritä construirii unui patrimoniusimbolic social care le-a permis sä ocupe o pozitie de prestigiu.

Capitolul al V-lea, Structurile mentale, propune sä cerceteze riturile detrecere" impactul asupra vietii de zi cu zi. Credinta moldoveni dincercetate apare ca un amestec religia i cea ortodoxd, misionarii acuzandu-ideseori sunt cre§tini doar cu numele, iar obiceiuri asemändtori totulschismaticilor". Liviu lat aceastä situatie are mai multe explicatii, cea maiimportantä mo§tenirea a practicilor cre§tinismului popular" care a dus la

unor practici comune, a unei terminologii religioase comune sau lasärbätorilor calendar; plus, compromisul era necesar conditiile uneibune convietuiri (p. 206). al XVII-lea mai ales al XVIII-lea, sunt perioade deofensivä foarte puternicd, misionarii redacteazd catehisme predici inlimba impun obligativitatea spovedaniei i a putin o pe anetc. Dar succesul acestui proces de aculturatie n-a fost unul total, practicile magicecontinuind sä observate secolul XX.

Etapele principale ale vietii - copildria, cdsätoria moartea - alcatuiesc partea adoua a capitolului; iar ultima parte este o continuare problemasociabilitätii mediul rural. Sätenii se la liturghie, la la laiarmaroc, la hora satului sau prilejul unor procesiuni. Dar participarea la un asemeneapelerinaj" nu era accesibild oricui, deoarece candidatul trebuia sä de ooarecare bundstare materiald pentru a suporta cheltuielile de drum i Moldova,credincioii catolici mergeau pelerinaj la bisericuta de lemn hramul sfmtilor Cosmai Damian din din apropiera Se considera acel se

minuni i, din acest motiv, catolici ortodoci se adunau ajunul Rusaliilorpentru a urca muntele a se ruga. Dar procesiunea nu este numai o simplä reuniunereligioasä, ea credincioii care petrec cu läutari, rachiu, cozonacijocuri, petreceri care se adesea cu scandaluri (p. 261). Acest tip desociabilitate transgreseazd spatiul comunitar asigurd comunicarea oameni aflatila distante apreciabile din punct de vedere geografic"; timp ce sociabilitatea dininteriorul comunitätii este folositä de indivizi pentru marca identitatea i statutulsocial competitie ceilalti membri ai colectivitätii (p. 274).

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 299

Cartea lui Liviu Pilat ofera informatii importante despre lumeacomunitatea din Moldova, teme de istorie care partear putea deveni un de cercetare aparte. Cartea deschide unistoriografic" speram autorul va continua cercetarea aceeasi directie.

Constanta

Byzantium and East Central Europe, edited by Günter Prinzing and Maciej Salamonwith the assistance of Paul Stephenson, Cracovia, 2001, 248 p. (=Byzantina et SlavicaCracoviensia - III).

Volumul acesta comunicarile unui grup de bizantinologi care s-a reunitla Cracovia, 24-26 septembrie 2000, spre a discuta dintre EuropaCentro-Orientala. numai din subiectele care sunt discutate cuprinsulstudiilor ulterior, in volumul de Telemachos C. Lounghis, Byzantinepolitical encounter concerning Eastern Europe (V-XI centuries)(p. 17-25); Walter K.Hanak, Saint Procopius, the Sázava monastery, and the Byzantine-Slavonic legacy:Some reconsiderations (p.71-80); Ivo Goldstein, The dissapearance of Byzantine Rule inDalmatia in the century (p. 129-139); Georgi N. Nikolov, The Bulgarian aristocracyin the war against the Byzantine Empire (971-1019) (p. 141-158); Grzegorz Rostowski,Hungary between Byzantium, Central and Eastern Europe (ca. 118-1135) (p. 159-177);Malgorzata Smorag L'architecture sacrale orthodoxe de Galicie-Volhynie du

une synthèse formes traditionelles byzantines et romanes ? (p. 181-192);tlisabeth Malamut, Les discours de Démétrius comme támoignage de

byzantine vis-a-vis de.s peuples de l'Europe Orientale dans les années 1360-1372 (p. 203-219).

Voi chip special asupra unuia din studiile cu care se volumul,anume cel semnat de Maciej Salamon, intitulat Cyprian (Kyprianos, Kiprian) theMetropolitan of Kiev and Byzantine policy in East-Central Europe (p. 221-235). Autorula subliniat de la bun spatiul care desfasurat mai activitatea acestreprezentant al Bizantului din ultimul sfert al secolului al XIV-lea, Lituania,Halici principatele rusesti adiacente", a fost cel care el a fost cuprobleme tipice pentru Europa Centro-orientala", mai exact cu expansiunea Bisericiicatolice a culturii latine. De aceea, "pentru oricine citeste scrisorile patriarhalevremea lui Ciprian este evident scopul de capetenie al politicii bizantine deEuropa a fost Bisericii rusesti sub conducerea Moscovei sau,pentru a mai precisi, sub mitropolitul de Kiev cu resedinta la Moscova".ridicarea lui Ciprian la treapta de mitropolit al Kievului, responsabil pentru Lituaniatinuturile dependente de ea din Rusia, anul 1375, pare in chip plauzibil fostreactia Patriarhatului din Constantinopol la de ceva mai devreme

cursul aceluiasi an, a unei mitropolii latine Halici (p. 226).Este un punct de vedere se poate de judicios, cum la fel de

este presupunerea misiunea lui Ciprian din 1387, el a sosit la Liov s-acu regele Vladislav Jagiello, ce acesta a recucerit pentru Polonia

tinutul Haliciului, a fost aceea de a pozitia Bisericii regatul polono-

www.digibuc.ro

300 Recenzii notite bibliografice

lituanian, care cuprindea vaste teritorii cu ortodoxa. Aceea§i menire a avut debunä gestul de a primi la Liov de credintä al domnului Moldovei -un ortodox ! - fata de regele catolic polon. Autorul mai sustine, urmatorul lucru:"Since Galicia did not belong to his metropolitanate he acted here as an envoy of theByzantine emperor, as well as the most distinguished orthodox prelate of Jagiello'srealm. And by doing so, he manifested his loyalty to a monarch who had just acceptedcatholicism, but who at the same time acknowledged the dignity of the OrthodoxChurch hierarchy represented by the metropolitan" (p. 228-229). Am cu altprilej sä demonstrez dimpotriva, Haliciul era in moment tocmai deCiprian, caci fostul mitropolit numit de Bizant, Antonie, conditiinecunoscute, din 1375. nu 1391, cum se crede (Perspectivemedievale, Bucure§ti, 2002, p. 11-23). Este de remarcat studiuluiprezentat acum a Wit, de§i destul de timid, o anume cu privire la duratapastoriei lui Antonie al Haliciului. notä, vorbind despre Antonie "whosedeath is usually dated (correctly ?) to 1391" (p. 229, n. 40).

sfar§it, ultima Imprejurare discutiei este cea din 1396, Ciprian amai mult timp Lituania a faurit, cu regele polon, proiectul unui

conciliu ecumenic pentru unirea Bisericilor ortodoxd, care ar urmat sätinuturile ruse§ti de sub autoritatea lui Vladislav Jagiello. initiativa "pare

sä dovedeasca o strânsä cooperare o incredere monarh arhiepiscopcare, dupa märturia patriarhului <Antonie erau prieteni"(p.231).

Concluzia studiului este urmatoarea: "In ansamblu totu§i, cel putin pe duratavietii lui, Ciprian a fost aprobarea Bizantului pentru ideea lui de a

doua tendinte aparent opuse: pe de o parte cea a unitätii stabilizarii Bisericiiortodoxe Rusie (inclusiv cea de apus) pe de alta cea a realizarii unuicompromis cu statul polono-lituanian, de catolici dar populat de douaconfesiuni"(p. 235).

Andreescu

Moldova economia de schimb europeand. XIV-XVIII, volum editat de ViorelM. Butnariu, Edit. Panfilius, Fundatia AcademicA "A.D. Xenopol", 2003, 140 p.

Apärut cu sprijinul al Ministerului Educatiei Cercetarii, volumuleditat de Viorel M. Butnariu reune§te contributiile a patru cercetätori ai sectiei de IstorieMedievala din cadrul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" Ia§i se dore§te a ocontributie insemnatä ceea ce prive§te importanta Moldovei cadrul economiei deschimb europene. Analiza relatiilor economice din perspectiva deWallerstein - un autor important economia acestei - poate benefica, chiar dacamarxismul nu mai este la mai ales atunci ea permite evidentierea unuiparticularism regional. Intr-adevar, pozitia Moldovei, conform teoriei luiImmanuel Wallerstein, la periferia a doua sisteme economice diferite, face ca o de

sa extrem de interesanta, numai dimensiunile trezesc cititorilui ode scepticism. Acesta se accentueazA dupa lecturarea atorva pagini, pentru

debuteazA mod destul de nefericit. Dupa ce ne atrage atentia asupra

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 301

faptului "sursele documentare constituie baze informafionale care nu trebuie ignoratecercetarea autorul Introducerii ne avem de-a face cu o abordare

interdisciplinard, pentru "lucrarea izvoare numismatice" (p. 7). Eroareaeste se poate de evidentd, pentru numismatica este o auxiliard a istorieinu o disciplina, o asemenea nepermisd la acest nivel.

Primul capitol, a Moldovei la 1412. Strategiipolitico-militare sisteme monetare (p. are ca autor pe Viorel M. Butnariu, jartitlul se doar partial. Daca primele pagini sunt dedicate hegemonieipolitice economice a Hoardei de Aur (p. 15-16) un numär mai substantial de paginieste acordat relatiilor politice dintre regatele din Europa Centrald. Autorul otrecere revistä a evolutiei raportului de de la invazia lasecolului XV, stabilind o relatie se poate de strictä etapele politicecirculatia monetard. Dat caracterul sumar al expunerii, pozitia aMoldovei, contextul acestor are parte de un tratament destul de lapidar, cevamai atentie acordatä anului 1372. Referindu-se la aceastä autorulconsiderd afirmarea suveranitätii asupra Moldovei de Ludovic de Anjou, prinactul din 14 martie 1372, nu constituie doar o a unei pretentii destäpanire (p. 26), argumentul oferit, numärul mic de monede boemiene inregistrattezaurele din nordul Moldovei, nu este prea convingator. De asemenea, afirmatia,Intemeiatä pe observatiile asupra aceleeasi monetare, "prin controlulasupra Haliczului, Ludovic I a blocat argintului din Europa prinMoldova, spre Orient, erau create premisele coridorului spre Chilia Marea

aducerii Poloniei la statutul de provincie a trebuia spreBalcani interesul exclusiv al UngarieP (p. 27) pare a hazardatd.

acest prim capitol dedicat relatiilor internationale, ne-am asteptat caurmätorul sä dedicat problemelor de ordin economic ale Moldovei. Cititorul vasurprins sä constate urmdtorul capitol, semnat de acelasi Viorel M. Butnaru, seintituleazd Europa de la medieval la modern. Secolele XVI-XVII (p. 33-72). Nu numaifaptul acest capitol nu deloc prezenta structura atrage atentia, ciunele erori stilul lapidar, ce aspectul unei maxime Astfel,

vorbeste despre "criza constiintei medievale europene",*denumind prin aceastäilefericitä ceea ce istoricii occidentali numesc "marea a crestinätätii",

numai patru pagini Renasterea, Reforma, disputa dintre catolicismprotestantism, chiar pentru lumea ortodoxd. Sintezasintezelor se relevä din acordat sistemului politic european pentru perioada

XVI-XVII. Autorul face o incursiune prin Statul papal, Imperiul Romano-German, Franta, Spania, Anglia, Provinciile Unite, Suedia, Imperiul Otoman etc, cu osuperficialitate cu cea a tmui elev ce manualul de istorie prima zide Ceva mai serios se doreste a fi subcapitolul dedicat monetare",aspect ilustrat de nivelul ceva mai ridicat al documentärii, nici aici, nu

putut suprima tentatia de a amesteca aspectele monetare cu ratiuni de stat, conceptejuridice realitäti politice. De asemenea, Butnaru nu diferenta dintre

monetare" sistemele monetare, lucru care s-ar impus, pentru circulatiamonedei face nu chiar imposibild, raportarea la un anume spatiu regional.Trebuie sä remaram a dedicat Moldovei, cadrul acestui capitol, peste

www.digibuc.ro

302 Recenzii notite bibliografice

douazeci de fapt pe care, vedere titlul capitolului,putea considera o abordare exhaustiva.

Al treilea capitol, intitulat Comunicare, disjungii are ca autorpe Dumitru Agache. european din capitolul anterior, cititorul va uimitdescopere, la o introducere, pentru fond, contributia d-luiAgache nu reprezinta deck partea introductiva a uneia dintre lucrarile sale, ale"ultime vor dezvoltate cu un alt (p. 88 nota 52). Desi breaslaistoricilor opinia introducerea unei lucräri se scrie doarfmalizarea acesteia, autorul de exceptionalitatea nu doar prinabaterea de la regulä, ci prin publicarea a introductive.

preliminare, care este prezentata importanta drumurilor, "considerateca prime de oamenilor" (p. 76), o

retrospectiva referitoare la istoria drumurilor Moldovamedievala. Desi s-a mentioneze aproape toate lucrarile importantereferitoare la drumurile moldovenesti, i-au ckeva, pe care, pe cale, i leaducem la speranta vor folositoare la redactarea capitolelor restante:Gh. Nastase, Ungurii din Moldova 1646 Codex Bandinus; Ion Todergcu,Unitatea Costin Murgescu, Drumurile

mai departe, alocat Precizarilor metodologice,autorul atrage atentia asupra faptului vreme s-a jurul

(p. 85) se "impune o cercetare cu caracter pluri sau interdisciplinar"(p. 86), autorul se dovedeste a legat de vechile "clisee", cepriveste forma continutul. se face el preia vechiul "cliseu" al decaderii

cucerirea a Chiliei Albe (p. 96) desi Halil Inalcikrecent, Andreescu au nu a fost vorba de o diminuare acomerciale ci doar de o redistribuire a rolurilor. D-1 Agache nu are deaceste opinii, ideile sale prea lupta cu "vechile

viitoarele capitole, pe care domnia sa ni le-a promis, vom asista la o rasturnarede situatie.

Ultimul capitol al lucrkii, Aspecte de Moldova(secolele XVI-XVII), se doreste a un colaj ce cuprinde trei studii de caz totodata, o

incercare de a justifica titlul Primul studiu, despre politicafinanciara a lui Petru este semnat de Chelcu. de la se

tentatia de a nu cadrul politic international, autoarea primelepatru pagini acestor probleme. Numai intentia de a cuprinde mai mult din IstoriaImperiului Otoman a lui mai putine duce la constructiihaotice, cum ar suferite la Lepanto, 7 octombrie 1571, fala

crestine din Spania, Papal Pius al V-lea carepierduse insula Cipru, pentru recuperarea de sub fusesepurtat din 1570-1571 (ideea de era puternic decrestin), Imperiul sultanului intact" (p. 103). De altfel, autoarea nu pare a fi

de rolul fundamental pe care are predicatul limba cum sepoate observa din urmatorul "Glasul cronicii, despre Moldova de lupteledin martie-iunie 1574: n-au niciodata mai mare pustietate atuncea,pre i-au coprinsu pre la Prut Nistru au

pustietate, de nu s-au mai descalicat oameni»" (p. 105). Nu doar exprimarea

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 303

iese cu evidentd, ci modul defectuos care sunt fdcutetrimiteri. Astfel, autoarea sä ne asigure pe Zotu Tzigara "nuprintre ai sfatului domnesc, cum este pe ci

de Hotin pentru anii La nota 67 gäsim urmätorul text: "Despregrecii din timpul domniei lui Petru Schiopul, alt studiu, elementuluigrec in economia Moldovei vremea lui Petru $chiopul, vol. Studii greco-române,coord. Al. Zub Leonida Rados, mss" (p. Evident, citarea unui studiuunui anonim dintr-un volum manuscris este se poate de convingatoare.

principala carentä a acestui studiu este de lipsa de concordantäcontinut tema autoarea altceva sä prezinte "un tabloual domniilor lui Petru chiopur (p. 113). Desigur, autoarea ar fi citit studiul luiloan Capro5u, Creditul moldovenesc in timpul lui Petru $chiopu i Circulafia

in al XVI-lea a lui Bogdan Murgescu, ar trebuievorbeascd despre evolutia fiscalitätii, mijloace de platä de tezaurizare nus-ar limitat doar la o expunere incompletä nesistematizatä. Finalul scoate,

evidentä carentele exprimare totodatd, o undä de proletard: "Astanu, achitarea lui [a lui Petru - n.n],sociale care izbucnesc Moldova in timp, imediatá a regimului careeste populafia foarte pendulând satisfacerea mereu

a cererilor de ale gásirea a unor decontracarare a regimului politic impus Moldovei veacului 114).

Studiul Vasile Lupu - "prinful argintului" in Moldova este semnat de ViorelM. Butnaru. Autorul poate reprima tendinta de a mai da o "raitä" prin Europa,

probabil, a mai facut o asemenea incursiune capitol anterior. rest,formula bombastia din titlu nu este prin nimic Butnaru

sä gloseze pe marginea unui studiu mai vechi al domniei sale, Introducereatalerului-leu Moldova lui Vasile Lupu, publicat 1994. Cu aceastä ocazie,cum unele formuldri siropoase folosite atunci s-au transformat, peste ani, veritabileconcluzii: "Cu alt «domnia Lupului o istoria

a fundamentat transmis urma filor o economie bine(p. 118). Autorul nu prezintä elementele pe baza a

ajuns la aceastä concluzie nici nu avea cum, pentru nu o nici studiul pecare Ultima parte, care autorul reconstituie componenta unui tezaur,descoperit la sfar5itul secolului XIX, pe baza descrierii fäcute atunci, este ceva maiinteresantä, insuficient de grditoare pentru a justifica titlul propus.

Ultimul studiu, Gheorghe Duca: un negustor pe tronul Moldovei (p. 121-138),are ca autor pe Marius Chelcu. Spre deosebire de autorii anterior amintiti, Marius

Chelcu ne pune la dispozitie un studiu valoros, bine structurat documentare penu se pierde detalii inutile, atentia strict asupra

etapelor carierei lui Gheorghe Duca, recurgand la elemente ce de statutul juridic saucadrul politic international doar atunci este necesar. Astfel, urmärind Calea spretron, evidentiaza ascensiunea a personajului manifestatd prin

cu boierii legati de casa prin acumularea unei importanteaveri. continuare, Marius Chelcu cu deosebitä atentie jocul politic,concentrandu-se asupra sustindtorilor adversarilor lui Gheorghe Duca. Este

cu familia Buhu5e5tilor, cea cu Miron Costin, ca puternica rivalitate

www.digibuc.ro

304 Recenzii notite bibliografice

dintre Gheorghe Duca Gheorghe Ursache vistiernicul. Contrastele dintre cele treidomnii sunt de asemenea evidentiate de autor spatiul dedicat Practicilor fiscale,

evolutia spre fiscalä extrem de duri, ce va afecta toate categoriilesociale. Folosind un numär mare de documente, multe dintre ele inedite, dovadä dedisciplinä rigoare, Marius Chelcu reuseste sä adua o contributie valoroasä lacunoasterea unei perioade ce nu a beneficiat de cercetdri prea ample. Trebuiemaniera de structurare a lucrärii spiritul critic permit autorului exprime oconcluzie privitoare la problemele economice, Intemeiatä: "...asigurarea prin

mijloace a resurselor vistieriei ale venituri care garantausumele necesare reinoirii firmanului dar pe acelea de care ar nevoie

cazul unei maziliri. Asel, se ajunge ca ultima domnie nici o categorie nuse mai simtá Având vocafie de negustor o subordonare a

extern al in special pe acela indreptat Polonia anihilareaconcurenfe" (p. 137-138).

la fel cum cu o floare nu se face primävarä, nici studiul d-lui Chelcu nureuseste sä modifice imaginea de ansamblu a volumului, care este una dezastruoasä.Desigur, nu este nici prima nu va fi nici ultima carte de ce apare pepiata post-decembristä. Odatä cu eliminarea cenzurii a dispärut singurulaspect benefic al acesteia, de a nu permite aparitia proaste. In noul climat,fiecare este liber ce vrea cu banii ideile lui, mai ales o carteaplicatii diverse, de necesitätile de nivelul de culturä al utilizatorului. Insä,

conditiile care cultura necontenit lipsa de fonduri, aparitia uneiasemenea pe banii contribuabililor nu mai poate privitä cu aceeasi pasivitate.Regretabil este, de asemenea, faptul o astfel de lucrare girul unui prestigiosinstitut de cercetare cel al Academiei cum o aratä coperta unde cele douäinstitutii sunt cu litere de märimea grosimea celor din titlu, copertä cusigiliul celui mai Malt for Este inexplicabil de ce Academia care are o

abilitatä sä acest permite folosirea lui de edituri obscure, ceeace nu face sä compromitä imaginea forului academic. Volumul de fatä contine osumedenie de nu literele numele proprii scrise cu literäsocheazä, mai ales faptul s-a gresit anul aparitiei. Astfel, pe copertäputem citi Fundatia Academia "A"D.Xenopol","Editura Panfilius, Iasi, 2003, pe paginade gardä gäsim scris: Fundatia Academia "A"D.Xenopol, Iasi, 2002. Ar bine caacademic sä manifeste mai multä grijä de simbolul pentru a evita, acest fel,asocierea cu mediocritatea lipsa de profesionalism.

La sfarsitul acestei prezentäri, tema "Moldova economia deschimb europeanä" asteaptä cercetätorii. Volumul de fatä nu a tratat deloc

temä de aceea nu poate fi considerat nici mäcar un Devi studiul luiMarius demonstreazA se putea altfel, ceilalti autori au preferat pur simplu

umple niste pagini, au o räspundere o reputatie de apärat. Citind aceastäcarte, impresia cu care cititorul este foarte bine exprimatd de cuvintelecronicarului: a Moldovei...

Liviu Pilat

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 305

Byzance et ses périphéries (Monde grec, balkanique et musulman). Hommage AlainDucellier, études reunies par Bernard Doumerc et Cristophe Picard, Université deToulouse -Le Mirail, 2004, 478 p.

Volumul reputatului bizantinist cuprinde 30 de contributii careo problematica extrem de pe un segment cronologic foarte care are

ca punct de pomire secolul al se veacul al XX-lea. Contributiileautorilor au fost grupate trei sectiuni: Le monde byzantin, Des Balkans au Caucase,Perceptions méditerranéennes. dintre studiile prezente volum pot utilecercetatorilor români. refer primul la textele semnate de Joudiou, Lerôle des chroniques roumaines dans la transmission des traditions "nationales":propagande et "mémoire" de Dumitru Le (Montet la Méditerranée. Amorce d'une recherche.

Marie Hlene Blanchet cercetatorilor interesati de problema UniriiBisericilor secolul al XV-lea o detaliata a unei apartinând lui loanEugenikos care pune disputele provocate de conciliul de la Ferrara-Florenta

Bisericii ortodoxe; prezentei italiene Levant sunt consacrate analizele luiMario Gallina, lle origini della colonia veneziana a Tessalonica, Michel Balard,Clarence, escale génoise aux XIIIe-XIVe i Pierre Racine care discutia

lui Marco Polo Orient; razboiului anti-otoman sunt consacratestudii, unul substantial, semnat de Bernard Doumerc, referitor la otomano-

venetian (1463-1479) la posesiunilor Serenissimei Albania, al doileaapartinând lui Benjamin Weber prive§te "cruciada imposibila" a lui Matia Corvin.

Ovidiu Cristea

Caiete de antropologie istorica, an II, nr. 2 (4), iulie-decembrie 2003, 298 p.,tematic: antropologia corpului uman

Caietele de antropologie sunt editate de Seminarul de Antropologiedin cadrul Catedrei de Istorie a Facultatii de filozofie a Universitatii

Babe§-Bolyai » din Cluj-Napoca. Revista este organizata tematic, momentul deau trei numere, concentrandu-se asupra unui anumit subiect: Pentru o

antropologie istoriografic Istorie Familie imoralitate - studii de gen Europa

patru se de corpul uman din perspectiva istoriei aantropologiei se vrea panorama reprezentativa a cercetarilor contemporaneromâne§ti » acest domeniu dupa cum anunta Constantin Barbulescu cuvântulintroductiv (p. 5). Primul studiu apartine lui Alexandru Florin Platon i analizeazaMetafora corpului politic" cultura a Occidentului latin (secolele

de la un corpus de cinci texte, elaborate 1285 i 1324, autorulafle modul concret care este descris, ele, corpul ca a statului

a Bisericii, i posibilele semnificatii ale acestor ocurente, precum i valoareasimbolic-instrumentala" (p. 11).

www.digibuc.ro

306 Recenzii notite bibliografice

Simona se de Corpul, o in duratá Avatarurilecorpului teologie, istorie i antropologie. o lung incursiune

problematica corpului de-a lungul secolelor, prin Aristotel, Hesiod, Tomad'Aquino, Thomas Hobbes, Bossuet, Blaise Pascal etc., autoarea se opreste asupraviziunii asupra corpului spatiul romanesc. care de laviziunea teocentrica a mitrpolitului Vaarlam, surprinde adevarata revolutie

de iluminism prin conturarea profilului omului luminat" apoi promovareanaturalismului prin revista doctorului Iuliu Barasch, pentru ca curnodelarea conceptiei laice despre lume", ca o constanta a dinsecolul al XIX-lea (p. 44-50).

Marius Rotar propune o mai putin abordata, Cadavre, cimitire, crematoriisau despre corp ca rest Transilvania a doua a secolului al XIX-lea,

surprinda modalitatile concrete de perceptie fata cadavrului",de la discursul legislativ, medical-stiintific, religios literar asupra corpului.

astfel prima incipienta a morgii" este prin reglementarea din1854 care date foarte importante despre organizarea cimitirelor, amplasareagropilor mai ales atributiile unui profesionist" al mortii: de gropi".Reglementarile din anii 1857, 1876, dezbaterile din demonstreaza

tratamentul de care beneficiaza cadavrul" corpul uman ca rest" este rezultatulevolutiei discursului stiintifico-medical care va influenta celelalte discursuri.modelul traditional, influentat sustinut de discursul religios, va impune practiciconduite jurul preajma cadavrului" (p. 82).

Cu Andi Mihalache studiul despre Trupul discursulpatrimonial din a doua a secolului XIX in prima parte a secolului XX:ceremonii, excursii, poposim dinastiei de Hohenzollern pentru adescoperi prin intermediul cortegiilor regale, a turismului patriotico-funerar acu heraldica o geografie patetica" (p. 85).

Deosebit de interesant este studiul Trei ipostaze ale corpului feminin sau despresexualitate sacru semnat de Carmen Hulutä-Mihalache care propunedescopere nu cumva discriminarea marginalizarea de ordin socio-cultural afemeii, pozitia sa secundara societatea traditionalä se datoreazatrupului feminin modului cum acesta a fost valorizat (p. 109). Demonstratia are laanaliza celor trei ipostaze tipologice feminine: fecioara, femeia femeia iertata".Cercetarea riguroasa pe baza unui important material etnografic, literar istoricinformatii ipoteze de lucru foarte interesante privind organizarea functionareasocietatii traditionale structurata pe respectarea unui set deinterdictii pe practicarea unor ritualuri.

Studiul Cristinei-Alexandra Pop completeaza pe cel anterior o cercetaredespre Trup vindecare in ritualul descintatului. timp ce propus deConstantin Barbulescu vorbeste despre Reprezentdrile menstrualiei amenstrual. Studiu de caz. De fapt, paginile de fac parte dintr-un proiect mai ampluconsacrat imaginarului corporal uman in cultura curajultenacitatea istoric-etnolog care nu s-a intimidat de zambetele celor careconsidera un astfel de subiect ar fi minor stiintele sociale". De altfel, cercetarea sa

tematica nu este deloc de dimpotriva ea esteun plus de informatii cu privire la perceptia asupra corpului feminin, dar asupra

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 307

unui aspect de sociala mai putin cunoscut de cercetarea din

Numarul tematic este de un dialog cu Paul H. Stahl intitulat Corpulomului realizat de Constantin Barbulescu. De mentionat temelepropuse pentru numerele viitoare: Oamenii moartea societatea româneascd,Metamorfozele societatea româneascá, alimentare central-sud-esteuropene, Timp istorie etc. Asadar subiecte mai incitate care vor

de studii de calitate care vor aduce un plus de prospetime cercetarea

Vintild-Ghitulescu

ANGHEL POPA, de la Putna, Edit. Fundatiei Culturale "AlexandruBogza", ampulung Moldovenesc, 2004, 222 p.

Autorul a avut excelenta inspiratie de a cerceta istoria comemorarilor luiMare decurs de un secol. Materia este trei capitole dintre care

serbarile organizate timpul dominatiei habsburgice, de-al doileavremii Mari de-al treilea comemordrilor organizate de regimulcomunist. Un aspect al evolutiei societatii moderne seaceastä succesiune de manifestäri festive consacrate lui Mare. Tema esteoriginald iar tratarea la inältimea temei.

erban Papacostea

Studia Medievalia, I, Lucrarile Masteratului de Studii Medievale Central-Europene,Cluj-Napoca, (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de IstorieFilozofie, Departamentul de Istorie), Presa Universitara Clujeana, 2004.

Primul volum al noii colectii cuprinde, cum din titlu, lucräri dindomeniul istoriei medievale sustinute ca teze de masterat cadrul seriei de studiicentral-europene. Problema limes-ului de Jos secolele V - VII este discutata

lumina conceptului de geopolitica de Mihai Hassan; situatia Maramuresuluimileniul I - inceputul mileniului II al crestine este de Victor Vizauer;istoria este prin studiul lui Agnes Mihalyi consacrat Ighiusecolele XIII - XVIII prin al lui Alexandru Simon care trecutulFeleacului secolele XIV - XVI; istoria familiei Bethlen este sub raportulaverii familiei - problema zestrei - articolul lui Noemi Edit. Bechtold; problemele de

religioasd la uniti cu biserica Romei sunt discutate de CiprianGhisa; politica mercantilista a principilor tansilvani secolul XVII este cercetatastudiul lui Cristian Luca; Gabriel Virgil Rusu, lumina cronicilor a

de proiectele polone ale principilor Transilvaniei, cuprivire la campania lui Gheorghe II Rakoczi Polonia; politica habsburgicd EuropaCentral-Orientala intervalul 1526 - 1556 face obiectul studiului lui Florin Dumitru

www.digibuc.ro

308 Recenzii i notite bibliografice

Soporan. Meritä relevatä tematica bogatá abordarea innoitoare a materiei aceastäculegere deschizAtoare a unei noi colectii areia durabilitate succes.

erban Papacostea

Romanian and Polish Peoples in East-Central Europe Centuries), edited byVeniamin Ciobanu, Edit. Junimea, Iai, 2003, 248 p (Romanian Academy, "A. D.Xenopol Institute of History" Iai).

Pentru secolul XVII sunt de semnalat studiul consacrat intervalului de timpdintre Movile5ti i Dosoftei de Ilona Czamanska, al lui Veniamin Ciobanu dedicatpoliticii Prusiei raport cu i Principatele Române la secolului alXVIII-lea, al lui Eduard Baidaus, care analizeazA relatiile româno-polonecontextul crizei politice Europa Räsäriteand la mijlocul secolului al XVII-lea, notelelui Andrei Pippidi cu privire la presupusele portrete ale lui Miron Costin, datele noi cuprivire la corespondeno misionarilor italieni Congregatia De Propaganda Fide

secolele XVII-lea al XVIII-lea articolul semnat de Teresa Ferro.

erban Papacostea

www.digibuc.ro

IN MEMORIAM

ION GHETIE(1930.2004)

Adeseori, maestrii ai cdror discipoli avem norocul sä fim, chiar ei numai sunt aceastä lume, ne sunt spirituali. Din aceastä care nelämureste vocatia profesionald, se naste o relatie de filiatie, mai profundä, cumai subiectivä mai complicata, din care nu lipsesc bucuriile dezamagirile,

frusträrile. Pentru cine acceptä sä genereze sau sä acest chip, unlucru e sigur: e una din cele mai frumoase aventuri ale existent& noastre umane, asupra

memoria dusmanul ei, uitarea, nu mai au nici o putere.De aceea, aceste nu slujesc memoria nu vor sä impiedice uitarea. Ele

nu sum deck interpretarea subiectivä iremediabil neconventionald a unei aunei etici profesionale i-am fost martor modest, uimit mai cu seamd, fascinat.Despre acest sens implicit al operei vorbeste märturia de fatä, din sernnificatia lui senaste ceea ce a omul sunt inchinate aceste

nu sunt putine, iar omului i se potriveste, cred pe deplin,caracterizarea de unul din cei mai ilustrii filologi ai veacului trecut, Ulrich vonWillamowitz-Moellendorf: Treiben mag der Philologe sehr viel Verschiedenes, mag'sauch auf verschiedene Weise treiben, aber eins muss er sein, wenn er etwas Bleibendesleisten will: vir bonus, discendit Ion Ghetie a multe, a fdcut-omoduri originale, elaborand metode noi, a läsat durabile a fost,Intr-adevär un destoinic, un savant priceput.

Un savant priceput are o viziune originald asupra domeniului decercetare, obiectul de cercetare arme" noi, care sunt alesale pe care le altora, o Mai presus de toate care estedemnitatea profesiei sale fidel.

Venea din Ardeal, din Silvaniei, din lumea burgheziei asezate,oranduitä reguli stricte, de principii, exigentä cusine chibzuitá räbdatoare. Se familie veche, Innobilatä deCristophor Báthory la 19 noiembrie 1578, care avea sä dea, trei ani mai unvremelnic guvernator al Transilvaniei, pe Getzi, mai apoi,deceniul al al secolului Ardelene, un lung de protopopiasesori consistoriali greco-catolici, profesori de limbi clasice, medici. De la tatäldoctor drept, Ion Ghetie mostenise pasiunea pentru judecata de ogeometricd, prudenta argurnentatiei spiritul critic, de la mama sa, sensibilitateaneobisnuitä, pe care avea sä o converteascd zeci de nuvele romane, dintre careultimul, autobiografic.

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 309-312

www.digibuc.ro

310 Violeta Barbu

Studiase Ardeal, ca discipol al lui Emil Petrovici al lui Dimitrie PopoviciClujul care fllologiei române§ti pe Nicolae Draganu, Sextil Pu§cariu.

devine membru al Institutului de Lingvistica din Bucure§ti, singurul dela moarte. 1966, obtine premiul Timotei Cipariu al Academiei Române

pentru editia critica a Operei lingvistice a lui loan Budai Deleanu, iar 1968 pentrulimbii poetice a lui Eminescu. Din 1967 conduce departamentul de

filologie, pe care organizeaza cadrul caruia deschide un§antier de cercetare lingvistica a era teme deproportii semnificative pentru istoria culturii civilizatiei române§ti: originile scrisului

limba istoria limbii literare. Pentru redeschiderea problemei complicatecontroversate era nevoie de noi metode de o investigatie exhaustiva nuscape nici din textele manuscrise sau limba din secolul alXVI-lea. Ion Ghetie a aceste metode, a coordonat apoi cercetarile unei echipesudate competente, a elaborat tratate instrumente de lucru de neinlocuitVreme de aproape decenii, eforturile sale ale colectivului pe care conduceas-au concentrat directie. 1974, o a stadiului cercetarilor este

cartea inceputurile scrisului in limba Contribufii filologice lingvistice.acela§i an, scrie Alexandru o Introducere filologia

pe baza vor apoi elaborate toate aceste interval. Un setde probleme, metode interpretari au fost repuse discutie solutionate principiinoi: autenticitatea textelor, problema paternitatii, datarea localizarea criteriilingvistice, problemele de filiatie, tipul structura editiilor, stabilirea textului denorme de reproducere a textelor. Editii de studii filologice lingvisticeale unor texte au fost date la de el, cât de membrii sectorului: IonGhetie va edita sotia sa, Teodorescu) Manuscrisul de la leud (1977)

(lucrare curs de Vladimir Drimba,evangheliilor Molitvelnicul (1998), Al. va edita 1969,

Liturghierul lui Coresi va coordona colectivul de autori al singurei editii filologice atuturor documentelor române§ti de din secolul al XVI-lea(1979), Ion Rizescu, Pravila retorului Lucaci (1971). Mariana Costinescu va1981 editia a Codicelui Voronelean, Gheorghe Chivu, editia manuscrisului CodexSturdzanus (1993). paralel, probleme de filologie ridicate de cele maivechi texte române§ti vor abordate volumele de studii coordonate de Ion Ghetie,Studii de vol, I-III, 1969 1974, 1982alte volume colective, tot sub coordonarea lui: Texte din secolulXVI-lea Catehismul lui Coresi Pravila lui Coressi F'ragmentul Todorescu IV

Bogdan epiloguri Cele mai vechi texte Contributiifilologice i lingvistice. 1990, Ion Ghetie a initiat coordonatAlexandru colectia de populare române§ti, editate filologic cele maivechi pastrate, serie care a ajuns la volumul al zecelea.

Deja finalul Introducerii in filologia Ion formula un plande cercetare, menit alte instrumente de lucru indispensabile lamuririiproblemei originii scrisului, dar progresului real al Intregului domeniu. Dintreinstrumentele de lucru mentionate 1974, au fost realizate Repertoriul filigranelor

in Wile al XVI-lea, monumentala lucrare care anecesitat investigarea a mii de documente istorice, texte manuscrise din zeci de

www.digibuc.ro

In Memoriam Ion Ghetie 311

depozite arhivistice, (Mexandru Mares, Bibliografia a secolului al(Gheorghe Chivu Mariana Costinescu,Istoria limbii române literare a fost a doua directie majora a cercetärilor lui Ion

Ghetie. 1975, vede lumina tiparului tratatul de dialectologie Baza aromânei literare singura monografie istoria a dialectelor românei literare cea maiimportantä istorie a limbii române literare, realizatä pe temeiul exemplelor excerptate dinsute de documente, manuscrise tipärituri, printr-o metodä nouä, critic ca oruptura irevocabilä cu tentativele predecesorilor. Baza dialectalä a românei literare

cea mai importantä lucrare realizatä de Ion Ghetie, pe temeiul areia au putut fidatate localizate ulterior un numär important de texte ale culturii vechi românesti.Monografia dialectelor limbii literare a fost precedatä de o altä lucrare de sintezäexhaustivä, publicatä 1974, Graiurile dacoromâne secolul al XVI-lea, scrisä

cu Alexandru a fost urmatä de alte trei lucari de mai mici proportii:limbii literare. Privire (1978) Introducere studiului limbii

române literare (1982), menite sä defineasa conceptele, sä evalueze critic stadiulcercetärii sä defineascä noile metode iar 1994 de Introducere dialectologiaistoricá 1997 apare, sub coordonarea sa, monumentala lucrare colectiväIstoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780). Cele douä etape importante aleintervalului examinat (1532-1640 1640-1780) contin probleme specifice cum aroriginile scrisului limba românä, dar probleme comune, care traseazä structura

cum ar cultura scrisä, configuratia graiurilor, fonetica, morfologia, sintaxa,lexicul, formarea cuvintelor, variantele regionale variantele stilistice. 2000, unvolum de studii privitoare la limba In secolul al XVIII-lea, coordonat tot de IonGhetie, completeaza tratatul din 1997.

Am läsat la peste zecile de studii publicate revistele despecialitate, douä contributii la sfera mai largä a culturii carelegitimeazA evocarea acestei personalitäti paginile unei reviste de istorie medievald:monografiile Originile scrisului in limba (1985) Diaconul Coresiscrisului limba (1994), ambele scrise cu Alexandru Mares. Ele

minutioasele sistematicele cercetärile anterioare desNurate pe parcursul adecenii, menite sä lämureasca din punct de vedere filologic cultural, situatia

a primelor texte românesti care ni s-au In limba românä. Noile metode de datarelocalizare, analiza straturilor lingvistice, incadrarea contextele istorice, religioase

culturale au zguduit din temelii modelele interpretative anterioare, carecertitudinile mai multor generatii. Concluziile, exprimate cu prudenta scrupulozitateacaracteristice stilului celor doi autori, nu privilegiau nici un centru cultural ca

scrisului românesc, dar Indreptau regiunea Banat-Hunedoara cele maivechi versiuni ale Psaltirii, Apostolului ale Evangheliei. Dogme constituite locuricomune, erau pe autoritatea unor mari savanti ca Nicolae lorga ori PetreP. Panaitescu - vechimea textelor rotacizante, ca anterioare tipäriturilor diaconuluiCoresi, plasarea In a Inceputurilor scrisului românesc, privilegiarea factorilorculturali religiosi culturali - mod irevocabil remodelate. Pânäscrisoarea lui Neacsu din ca certificat de nastere al scrisului limba

avea sä se dovedeascl un mit, de vreme ce filigranele Psaltirii Hurmuzaki,cercetate cu acribie de care Alexandru arhivele italiene de curând, aratäacesta este cel mai vechi text românesc care ni s-a pästrat. Activitatea diaconului Coresi

www.digibuc.ro

312 Violeta Barbu

a fost restituitä dimensiunile ei reale, stabilindu-i-se raporturile cu diversele curenteculturale ale epocii, mai ales cu Reforma. cazul acestui mit" al culturiiau fost corectate afirmatii nefondate redimensionata contributia lui Coresi la faurirealimbii literare secolul al XVI-lea.

Din pacate, manualele de istorie cele de limba vehiculezeaceleasi teorii vechi privitoare la inceputurile scrisului romanesc, chiarmonograffile lui Ion Ghetie Alexandru s-au bucurat de recenzii elogioase dinpartea unor medievisti de ca Papacostea Demény Lajos. Cauza acesteiobtuzitäti este pe de simplä, pe de

campul intelectual" romanesc, pentru a folosi un concept al lui PierreBourdieu, Ion a ales nu joace roluri de putere nu scrierile saletezelor nationaliste. societate care vizibilitatea este urmäritäperseverentd, Ion Ghetie a decis sä nu participe la nici o de..putere, din cele carealcdtuiesc strategiile de impunere de recunoastere a stiintei. Aceasta i-a fostpozitia care a muncit a scris de 1990, tolerat de conducerile institutiilor,

cu o neclintitä compromisuri prin valurile de princenzurarea cu texte religioase, se manifeste public, parte la oviatä pe care o considera profund viciatä de imposturd, ideologiesuperficialitate. Nu a cdlätorit niciodatä pile a le iubea lecunostea ca nimeni altul. Scrisul era asceza lui pariul vietii lui cu posteritatea.

o cercetare sau sugera colaboratorilor o mäsuraimpunea standardele de calitate functie de deceniile care acestea urmau

reziste. Pentru unele dintre ele, obisnuia e de imaginat nu vor maifacute de nimeni altcineva viitor. Este cazul cele mai importante dintre pecare le-a sau le-a coordonat, putin pentru veacul al XVI-lea, pe care jalonat,

explorat epuizat planul scrisului limba de la detaliul unuifonetism rar la problemele sale esentiale.

1989, a consecvent cu sine. Singura schimbare delibertatea dobanditä decembrie au fost articole de care exprimaucrezurile politice religioase pe care nu le ascunsese niciodatä nici aniicomunismului care apropiau de ardelenii Iuliu Maniu Corneliu Coposu. Nua sä recupereze pozitiile pe care cei care respectau autoritatea

le doreau pentru el, mai mult deck el A refuzat sä preia conducereaInstitutului de lingvistica, desi fusese votat de majoritatea membrilor institutului,bine exigenta intransigenta lui vor provoca nemultumiri. A refuzat sä intreAcademia nu se vedea de persoane compromise vechiulregim. Pentru el, era singura de putere de autoritate, iar scrisul, formasupremä de demnitate.

Violeta Barbu

www.digibuc.ro

AARMSIAARMSLABAGAGR

AIINC

ALILAMAMMAMNAnBAnDAnMAO

ARARBSHASUIAUBIAUIBAIESEEBARBBRFBCIBCIRBCMIBFBMIBORBRVBSBStBSH. BSHARBSGRBSNRBZ

CL

ABREVIERI

= Academiei Române. Memoriile Sectiunii Istorice= Analele Academiei Române. Memoriile Secliunii= Arhivele Basarabiei= Arhiva Genealogica= Arhiva Genealogica= Anuarul Institutului de Istorie Arheologie, Cluj= Anuarul Institutului de Istorie Arheologie "A. D. Xcnopol",= Anuarul de Istorie Nationalä din Cluj= Anuarul Institutului de "A. D. Xenopol",= Anuarul de Lingvisticd Istorie Literarh, Iasi= Arheologia Moldovei= Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)= Acta Musei Napocensis= Analele Bräilei= Analele Dobrogei= Analele Moldovei= Arhivele Olteniei= Acta Poloniae Historica= Arhiva Româneascä= Roumain. Bulletin de la Section Historique= Analele ale Universitälii "Al. I. Cuza", Iasi= Analele Universitälii Bucuresti. Seria Istorie= Analele Universitätii Iasi. Seria= Bulletin de l'Association Internationale du Sud-Est EuropéLn= Biblioteca Academiei Române= Buletinul Bibliotecii din Freiburg= BCIR= Buletinul a= Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice= Byzantinische Forschungen= Buletinul Monumentelor Istorice= Biserica Românä= Bibliografia Veche= Byzantinoslovica= Balkan Studies (Thesaloniki)

ARBSH= Buletinul Geografice Române= Buletinul Numismatice Române= Byzantinische Zeitschrift= Cercetäri Istorice= Cercetäri Literare

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 313-315

www.digibuc.ro

314

Cv. L = Convorbiri LiterareCMRS = Cahiers du Monde Russe et SoviétiqueCN = NumismaticeCNA = Cronica Numismaticg ArheologicgDIR = Documente privind Istoria României (seria A: Moldova; seria B:

Tara Româneascg; seria C: Transilvania)DR = DacoromaniaDRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara

Româneascä; seria C: Transilvania; seria D: Relatii întreromâne)

EB = Etudes Balcaniques, ParisEDr = Ephemeris Daco-romanaEBPB = Etudes Byzantines et Post ByzantinesFHDR = Fontes Historiae DacoromanaeGB = Glasul BisericiiHurmuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de colaboratorii), Documente privind

colab.) istoriaLAR = Literatura ArtaLL = LiteraturgMA = Mitropolia ArdealuluiMB = Mitropolia BanatuluiMCA = Materiale Cercetäri ArheologiceMI = MagazinMMS = Mitropolia Moldovei SuceveiMO = Mitropolia OltenieiNEH = Nouvelles d'HistoireOCP = Orietalia Christiana PeriodicaRA = Revista ArhivelorRC = RevistaRCr. = RevistaREB = Revue des ByzantinesREG = Revue des GrecquesREI = Revue des IslamiquesRER = Revue des RoumainesRES = Revue des SlavesRESEE = Revue des Sud-Est EuropéennesRFR = Revista Fundatiilor Regale

= Revue HistoriqueRHSEE = Revue Historique du Sud-Est EuropéenRdI = Revista de IstorieRI = Revista (ambeleRIAF = Revista pentru Istorie, Arheologie FilologieRIB = Revista de Istorie BisericeascgRIM = Revista de IstorieRIR = RevistaRIS = Revista de Istorie

= Revista de Istorie Teorie

www.digibuc.ro

315

RM = Revista MuzeelorRMM = Revista Muzeelor MonumentelorRRH = Revue Roumaine d'HistoireRSL = RomanoslavicaRT = Revista TeologicaSAI = Studii Articole de IstorieSAO = Studia et Acta OrientaliaSB = Studia BalcanicaSCI = Studii Cercetki IstoriceSCIA = Studii si Cercetki de Istoria ArteiSCIM = Studii de Istorie MedieSCN = Studii Cercetki de NumismaticaSCSI = Studii IasiSEER = The Slavonic and East European ReviewSMIM = Studii Materiale de Istorie MedieSOF = Ost Forschungen, MünchenST = Studii TeologiceStudii = Studii. de IstorieSUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. HistoriaUKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen

Autorii sunt rugati foloseasa aceste materialele trimise pentrupublicare, semnaland titlurile necuprinse listA.

www.digibuc.ro

ALE MEMBRILOk INSTITUTULUI DEISTORIE "N. IORGA"

DREESCU, Perspective medievale, Edit. Nemira, Bucuresti, 2002.Violeta BARBU, De bono coniugali. istorie din Tara Româneascá

secolul XVII-lea, Edit. Meridianc, Bucuresti, 2003.Paul CERNOVODEANU, BRATESCU, Biciul holerei românése

Edit. Academiei, Bucuresti, 2002.Eugen DENIZE, cel Mare. Dimensiunea internationalä a domniei, Edit.

Cetatea de Scaun, 2004.Constanta GHITULESCU, In cu Bisericâ, sexualitate,

Tara Româneascâ a secolului al XVIII-lea, Humanitas,Bucuresti, 2004.

Serban PAPACOSTEA, Evul Mediu românesc. politice curentespirituale, Bucuresti, 2001.

Paul CERNOVODEANU, Arhondologiile Tárii de la1837, Edit. Istros, Muzeul 2002.

DOCUMENTA HISTORICA, seria B, Tara XXXIV(1649), volum de Violeta Barbu, Gheorghe Oana Rizescu;vol XXXI (1646), vol. XXXV (1650), intocmite de Violeta Barbu,

Ghitulescu, Andreea Gheorghe Oana Rizescu,Edit. Academiei, Bucuresti, 2002-2003.

Stephen the Great. Prince of Moldavia (1457-1504). Historical Bibliography,edited by: Andreescu, Tatiana Cojocaru, Ovidiu Cristea, MarianaMihailescu, Anca Popescu, Adrian Tertecel, The Romanian CulturalInstitute PUblishing House, Bucharest, 2004.

APARITII ED1TURA ISTROS AMUZEULUI

I. Origini yi la jumátatea secolului al XVI-lea,1995.

SPINEI, Reprezentanti de ai istoriografieimondiale, 1996.

I. CANDEA, Máxineni, 1996.I. CANDEA, Comunitatea de la din cele mai vechi timpuri in

secolul XIX-lea in limba englezd), 2004..D. Tiparul la sfârfitul secolului al XVII-lea utul

secolului XVIII-lea, 1998. .

L'Italia e Centro-Orientale attraverso i secoli, a cura di Cristian Luca,Gianluca Masi e Andrea Piccardi, Braila-Venezia,-2004.

Mihai Sorin RADULESCU, Genealogia româneascâ. Istoric bibliografie,2000.

cercetarea istoriei,Muzeul 2003.

ISSN 1222 4766www.digibuc.ro