vãlenii de muntevorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în...

4
ãlenii V de “Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga) Munte O NR. 45 O IANUARIE 2013 Sufletul românesc N u chiar cu multã vreme în urmã, un scriitor unic în li- teratura noastrã, pe care ºcoala îl neglijeazã injust, propunea ca Anul Nou al culturii române sã înceapã la 15 ianuarie, data naºterii lui Mihai Eminescu. Ei bine, înainte de rãsãri- tul soarelui, acel scriitor mergea la statuia lui Eminescu din faþa Ateneului Român, operã a sculptoru- lui Gheorghe D. Anghel, ºi înainte de apariþia cortegiilor ministeriale, sim- plu ºi cu infinitã iubire, în singurã- tate, aºeza poetului o ghirlandã de flori strãlucinde sub lumina lui Ori- on. Ce se poate spune despre Mihai Eminescu ºi despre sufletul româ- nesc în absolut mai frumos ºi mai mult decât acest basm scris de Geo Bogza, scriitorul despre care v-am vorbit ºi a cãrui poveste cu chip de icoanã mã grãbesc sã o transcriu? “Pe vremea când Dumnezeu um- bla cu Sf. Petru pe Pãmânt, într-o noapte ploioasã, au ajuns la margi- nea unui sat ºi abia au îndrãznit sã batã cu toiagul în prima poartã. Câini mari s-au repezit sã-i sfâºie, dar numaidecât s-a auzit un glas bãrbã- tesc întrebând: – Cine bate? – Oameni buni! Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casã, unde nevasta ºi copiii abia se treziserã din somn, ºi a început a da porunci, dar cu blân- deþe. – Mario, ia mai pune câteva vreascuri pe foc. Tudore, dã fuga la fântânã dupã o ciuturã de apã proaspãtã. Ilenuþa, ia vezi de o oliþã cu lapte proaspãt. ªi le-a dat sã se spele ºi sã se ºteargã cu ºtergare albe ºi i-au ospã- tat, ºi i-au dus sã doarmã într-o odaie în care mirosea a gutuie ºi busuioc..... A doua zi dimineaþa iar le-a dat sã se spele, i-a ospãtat ºi le-a pus în traistã niºte mere cum nu mai vãzuserã ºi le-a urat drum bun. ºi cum au ieºit din sat, Sf. Petru a început sã se roage de Dumnezeu: – Doamne, fã ceva pentru oamenii ãºtia, cã tare ne-au primit frumos! – Ce-ai vrea sã fac Sf. Petre, c-ai vãzut cã nu erau nevoiaºi. – Doamne, fã ceva ca sã-ºi vadã mãcar o datã sufletul! – Sã-ºi vadã sufletul spui, Sf. Petre? – Dã, Doamne, sã-ºi poatã vedea sufletul, aºa cum vedem noi plopul cel de-acolo! – Bine, Sf. Petre, a rãspuns Dum- nezeu, privind gânditor la satul din vale. – Iar dupã o vreme, în neamul acela de oameni s-a nãscut Mihai Eminescu”. C a simbol al sufletului româ- nesc, Mihai Eminescu întru- peazã patriotismul, miturile, istoria, temele ºi motivele fundamentale, setea de cunoaºtere ºi de absolut, puterea de sintezã a izvoarelor filo- sofice ale lumii, capacitatea de sin- cronizare cu spiritul veacului. Nu în- tâmplãtor, Tudor Arghezi afirma cã „fiind foarte român, Eminescu e uni- versal”. Comemorându-l, sãvârºim o comuniune euharisticã împreunã cu întreaga culturã românã, iar oficierea acestei sãrbãtori o facem recitindu-l ºi simþindu-l aproape de sufletul nos- tru, împãrþindu-l copiilor noºtri, regã- sind în operã speranþa, demnitatea, adevãrul, frumuseþea, durerea, cos- micul, veacurile, nemãrginirea, iz- vorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în constelaþia neamurilor lumii, eternã ca ºi Lumina dintâi. Când Marin Sorescu a afirmat în genialitatea sa cã „Eminescu n-a exi- stat”, s-a reafirmat un mare adevãr poetic: Eminescu este un simbol care adunã în matca-i spiritul întreg al cul- turii române în universalitate, ca un stindard fãrã de care generaþii de cãrturari s-ar pierde în uitare pe câmpul de luptã al ideilor ºi al fru- museþii. La 15 ianuarie, neamul românesc îºi sãrbãtoreºte sufletul încã viu. Numele lui este Mihai Eminescu, întrupat din þãrâna culturii române cu aripile îngereºti ale Duhului Sfânt. Proiectele primarului Florin Constantin pentru anul 2013 Valentin Emil Muºat Bonificaþii la taxe ºi impozite pentru anul 2013 Conform Hotãrârii nr. 2 din 08.01.2013, Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte aprobã acordarea unor bonificaþii pentru plata cu anticipaþie a unor impozite ºi taxe. Vã prezentãm, în aceastã ediþie a ziarului local, principalele investiþii pe care primarul oraºului Vãlenii de Munte, Florin Constantin ºi-a propus sã le realizeze în cursul acestui an. TELEFOANE UTILE: citiþi în pagina 2 citiþi în pagina 2 Pentru apã ºi canalizare: 0722 537 165 – ing. CRISTIAN MIHÃILà (orele 08.00- 16.00); Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00) Pentru iluminatul public: 0752 132 453 ANGHELINA CORNELIU; Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 – CRISTEA GABRIELA; Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE; Pentru gaze: 928 – DISPECERATUL DISTRIGAZ SUD PLOIEªTI;

Upload: others

Post on 19-Jan-2020

29 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Vãlenii de Muntevorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în constelaþia neamurilor lumii, eternã ca ºi Lumina dintâi. Când Marin Sorescu a afirmat

ãleniiVde“Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga)

MunteNR. 45 IANUARIE 2013

Sufletul românesc

N u chiar cu multã vreme înurmã, un scriitor unic în li-

teratura noastrã, pe care ºcoala îlneglijeazã injust, propunea ca AnulNou al culturii române sã înceapã la15 ianuarie, data naºterii lui MihaiEminescu. Ei bine, înainte de rãsãri-tul soarelui, acel scriitor mergea lastatuia lui Eminescu din faþaAteneului Român, operã a sculptoru-lui Gheorghe D. Anghel, ºi înainte deapariþia cortegiilor ministeriale, sim-plu ºi cu infinitã iubire, în singurã-tate, aºeza poetului o ghirlandã deflori strãlucinde sub lumina lui Ori-on. Ce se poate spune despre MihaiEminescu ºi despre sufletul româ-nesc în absolut mai frumos ºi maimult decât acest basm scris de GeoBogza, scriitorul despre care v-amvorbit ºi a cãrui poveste cu chip deicoanã mã grãbesc sã o transcriu?

“Pe vremea când Dumnezeu um-bla cu Sf. Petru pe Pãmânt, într-onoapte ploioasã, au ajuns la margi-nea unui sat ºi abia au îndrãznit sã

batã cu toiagul în prima poartã. Câinimari s-au repezit sã-i sfâºie, darnumaidecât s-a auzit un glas bãrbã-tesc întrebând:

– Cine bate?– Oameni buni!

Atunci omul, potolind câinii, i-apoftit în casã, unde nevasta ºi copiiiabia se treziserã din somn, ºi aînceput a da porunci, dar cu blân-deþe.

– Mario, ia mai pune câtevavreascuri pe foc. Tudore, dã fuga lafântânã dupã o ciuturã de apãproaspãtã. Ilenuþa, ia vezi de o oliþãcu lapte proaspãt.

ªi le-a dat sã se spele ºi sã seºteargã cu ºtergare albe ºi i-au ospã-tat, ºi i-au dus sã doarmã într-o odaie în care mirosea a gutuieºi busuioc.....

A doua zi dimineaþa iar le-a datsã se spele, i-a ospãtat ºi le-a pus întraistã niºte mere cum nu maivãzuserã ºi le-a urat drum bun.ºi cum au ieºit din sat, Sf. Petru aînceput sã se roage de Dumnezeu:

– Doamne, fã ceva pentruoamenii ãºtia, cã tare ne-au primitfrumos!

– Ce-ai vrea sã fac Sf. Petre, c-aivãzut cã nu erau nevoiaºi.

– Doamne, fã ceva ca sã-ºi vadã

mãcar o datã sufletul!– Sã-ºi vadã sufletul spui, Sf.

Petre?– Dã, Doamne, sã-ºi poatã vedea

sufletul, aºa cum vedem noi plopulcel de-acolo!

– Bine, Sf. Petre, a rãspuns Dum-nezeu, privind gânditor la satul dinvale.

– Iar dupã o vreme, în neamulacela de oameni s-a nãscut MihaiEminescu”.

C a simbol al sufletului româ-nesc, Mihai Eminescu întru-

peazã patriotismul, miturile, istoria,temele ºi motivele fundamentale,setea de cunoaºtere ºi de absolut,puterea de sintezã a izvoarelor filo-sofice ale lumii, capacitatea de sin-cronizare cu spiritul veacului. Nu în-tâmplãtor, Tudor Arghezi afirma cã„fiind foarte român, Eminescu e uni-versal”. Comemorându-l, sãvârºim ocomuniune euharisticã împreunã cuîntreaga culturã românã, iar oficiereaacestei sãrbãtori o facem recitindu-lºi simþindu-l aproape de sufletul nos-tru, împãrþindu-l copiilor noºtri, regã-sind în operã speranþa, demnitatea,adevãrul, frumuseþea, durerea, cos-micul, veacurile, nemãrginirea, iz-vorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªimai presus de toate, a fi român în

constelaþia neamurilor lumii, eternãca ºi Lumina dintâi.

Când Marin Sorescu a afirmat îngenialitatea sa cã „Eminescu n-a exi-stat”, s-a reafirmat un mare adevãrpoetic: Eminescu este un simbol careadunã în matca-i spiritul întreg al cul-turii române în universalitate, ca unstindard fãrã de care generaþii decãrturari s-ar pierde în uitare pecâmpul de luptã al ideilor ºi al fru-museþii.

La 15 ianuarie, neamul românescîºi sãrbãtoreºte sufletul încã viu.Numele lui este Mihai Eminescu,întrupat din þãrâna culturii românecu aripile îngereºti ale Duhului Sfânt.

Proiecteleprimarului

FlorinConstantin

pentruanul 2013

Valentin Emil Muºat

Bonificaþii lataxe ºiimpozite pentru anul 2013

Conform Hotãrârii nr. 2 din 08.01.2013, Consiliul Local al oraºului Vãlenii deMunte aprobã acordarea unor bonificaþii pentru plata cu anticipaþie a unorimpozite ºi taxe.

Vã prezentãm, în aceastã ediþie a ziarului local, principaleleinvestiþii pe care primarul oraºului Vãlenii de Munte,

Florin Constantin ºi-a propus sã le realizeze în cursul acestui an.

TELEFOANE UTILE:

citiþi în pagina 2

citiþi în pagina 2

Pentru apã ºi canalizare: 0722 537 165 – ing. CRISTIANMIHÃILÃ (orele 08.00- 16.00);

Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00)Pentru iluminatul public: 0752 132 453 – ANGHELINA

CORNELIU;Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 – CRISTEA

GABRIELA;Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE;Pentru gaze: 928 – DISPECERATUL DISTRIGAZ SUD

PLOIEªTI;

Page 2: Vãlenii de Muntevorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în constelaþia neamurilor lumii, eternã ca ºi Lumina dintâi. Când Marin Sorescu a afirmat

2Vãlenii de Munte

Conform Hotãrârii nr.2 din08.01.2013, Consiliul Local aloraºului Vãlenii de Munteaprobã acordarea unorbonificaþii pentru plata cuanticipaþie a unor impoziteºi taxe dupã cum urmeazã:

acordarea unei bonificaþiiîn cuantum de 10%, pentru platacu anticipaþie a impozitului peclãdiri pânã la data de 31 martie2013 datorat de cãtre contribua-bili persoane fizice ºi juridice;

acordarea unei bonificaþiiin cuantum de 10%, pentru platacu anticipaþie a impozitului peteren pânã la data de 31 martie2013 datorat de cãtre contribua-bili persoane fizice ºi juridice;

acordarea unei bonificaþiiin cuantum de 10%, pentru platacu anticipaþie a impozitului pemijloacele de transport pânã ladata de 31 martie 2013 datorat decãtre contribuabili persoane fi-zice ºi juridice;

acordarea unor bonificaþiiin cuantum de 20% din chiriadatoratã pentru terenurile ocu-pate de chioºcuri, în cazul con-tribuabililor care achitã integralpânã la data de 31.01.2013, chiriadatoratã pe intreg anul 2013;

scutirea de la plata chirieipe 3 luni pentru modernizareachioºcurilor aflate in piaþaoraºului Vãlenii de Munte con-form proiectului tip aprobat;

acordarea unor bonificaþiiin cuantum de 20% din taxele de

piaþã datorate de anumite cate-gorii de comercianþi care achitãintegral taxele datorate pe întreganul fiscal 2013.

Se acordã facilitãþi fiscale pentru

urmãtoarele categorii de persoane fizice:

scutire de la plata impozi-tului pe clãdiri ºi teren pe anul2013 pentru persoanele menþio-nate la art.284 din Codul Fiscalcu modificãrile ºi completãrileulterioare, dupã cum urmeazã:veterani de rãzboi, vãduve deveterani de rãzboi, persoanelecu handicap grav sau accentuat,persoanele încadrate în gradul Ide invaliditate etc;

scutire de la plata impozi-ului pe clãdiri ºi teren pe anul2013 pentru persoanele fizicebeneficiare ale Legii nr.416/2001privind venitul minim garantatprecum ºi a celor fãrã venituri;

reducerea cu 50% a impo-zitului pentru clãdirea de domi-ciliu ºi a terenului aferent peanul 2013 ºi scutirea de la plataaccesoriilor aferente anilorprecedenþi, pentru familiile alecãror venituri cumulate neterealizate de membrii majori dinfamilie, sunt mai mici sau egalecu 530 lei la data depunerii do-cumentaþiei complete, dupãachitarea tuturor debitelorrestante la data de 31.12.2012datorate bugetului local.

Domnul Florin Constantin, primarul oraºului Vãlenii de Munte, vapropune Consiliului Local ºi va susþine pentru anul 2013 urmãtoarele proiecte:

1. Construcþia ºi darea în folosinþã a Creºei cuprogram prelungit cu 80 locuri, pe terenul fosteisere a oraºului;

2. Construcþia a 12 locuinþe de serviciu pentrumedici, profesori ºi alþi specialiºti încadraþi îninstituþiile oraºului Vãlenii de Munte;

3. Terminarea lucrãrilor la noua clãdire aSpitalului oraºului Vãlenii de Munte;

4. Începerea lucrãrilor de canalizare în parteade Nord a oraºului;

5. Finalizarea lucrãrilor ºi punerea în funcþi-une a canalizãrii în cartierul Valea Gardului;

6. Curãþarea ºi amenajarea ºanþurilor incartierul Valea Gardului;

7. Amenajarea unei sãli pentru clasa pregãti-

toare a unei Sãli de Gimnasticã ºi a unei BazeSportive la ªcoala din Valea Gardului;

8. Înlocuirea conductelor de apã pe strãzileBerceni ºi Ecaterina Varga;

9. Înlocuirea conductelor de apã în zona deNord a oraºului, inclusiv cartierul Tabaci;

10. Contorizarea tuturor locuinþelor cu apome-tre;

11. Înfiinþarea ºi repararea a 4 Km de trotuare;

12. Lãrgirea ºi asfaltarea unei suprafeþe de20.000 mp de strãzi;

13. Reabilitarea Parcului Eroilor;14. Amenajarea ºi modernizarea unui Parc in

zona Sãlii de Sport a oraºului;15. Amenajarea unei Baze Sportive la Liceul

Tehnologic Agromontan ,,R. Constantinescu";16. Concesionarea a 60 loturi de teren pentru

locuinþe celor care fac dovada cã pot construilocuinþa în 24 luni;

17. Rezilierea contractelor de concesiune per-soanelor fizice sau juridice ce nu au construit con-form prevederilor din contract ºi legilor invigoare;

18. Prevederea de ajutoare financiare cultelorreligioase recunoscute;

19. Amenajarea unei hale de peºte în Piaþaoraºului, extinderea ºi modernizarea pieþei;

20. Reorganizarea Casei de Culturã prin înfi-

inþarea unui Centru Cultural, urmãrind ca toate

activitãþile sã aibã gratuitate.

Bonificaþii la taxe ºiimpozite pentru anul 2013

Proiectele primarului Florin Constantin pentru anul 2013

Pe drumul deschis de Re-voluþia de la 1948, în acord cuprincipiile care cãlãuzeau ma-rele “secol al naþionalitãþilor”,Principatele Române evo-lueazã spre realizarea acestuideziderat. Emigraþia românãreuºise sã facã din chestiunearomâneascã o problemã eu-ropeanã. Franþa, Rusia, An-glia, Sardinia ºi Prussia, dinmotive diferite sprijineau do-leanþele muntenilor ºi mol-dovenilor exprimate prin di-vanurile ad-hoc.

Ce a urmat se ºtie: dublaalegere a lui Alexandru IoanCuza ca domn la Iaºi (5 Ia-nuarie 1859) ºi apoi la Bucu-reºti (24 Ianuarie). Cele ºapteputeri au fost puse ulterior înfaþa unui fapt împlinit.

Om cult si încã tânãr, cumaniere distinse, principecavaleresc, impunãtor în uni-forma cu brandenburguri, omde salon ºi un convorbitorincisiv, caustic, glumeþ, arãtoscu figura ademenitoare. Incei ºapte ani de domnie (1859– 1866) s-a dovedit ager, ener-gic. Nu era pompos, formalist,nu cunoscuse ceremonialulapusean. Ca om „cu pãcate”,istoricii, în special A.D.Xenopol, i-au surprins patimajocului de grup, era deseorizeflemist, adept al unui regimautoritar, înconjurat de ca-marila condusã de Librecht.

Fãptuitorii reformelor au fost,însã, alãturi de el, marii ºefide guvern Nicolae Kretzu-lescu ºi Mihail Kogãlniceanu.În politica internã s-a postatpe linia moderatã a liberalis-mului incipient, pentru caremotiv a intrat în conflict cuconservatorii ºi liberalii radi-cali, care la rândul lor au iniþi-at „monstruoasa coaliþie”,consecinþa fiind lovitura destat din februarie 1866.

Ecoul Unirii ºi al re-formelor a fost resimþit ºi delocuitorii comunei urbaneVãlenii de Munte. O delegaþies-a deplasat în februarie 1859la serbãrile organizate de plo-ieºteni în cinstea Domnului,ducând cu ea brazi ºi mulþipãstrãvi. Legea ruralã din 14august 1864 prin care 193 deþãrani din Vãleni au fostîmproprietãriþi pe fostuldomeniu al Mânãstirii, frun-taºii, mijlocaºii si pãlmaºii (înfuncþie de vitele avute) deve-neau liberi ºi proprietari. La30 august 1863, de ziuaDomnului, o scrisoare demulþumire era adresatã subsemnãturile a peste 100 per-soane, mulþumindu-i pentrufapta demult aºteptatã. Semnaprimarul Jippescu, învãþã-torul Opriº Tãnãsescu, local-nici cu nume ºi azi întâlnite:Ogluz, Dragomir, Anghelache,Negulescu, Onoiu etc.

Dupã ºapte ani de dom-nie plinã de fapte hotãrâtoareîn modernizarea ulterioarã aRomâniei, Domnul Cuza,poate cel mai adulat dinîntreaga istorie a romanilor,cu implicaþii în timp, a fostîndepãrtat de adversarii coali-zaþi, ajutaþi într-un fel de elînsuºi, Domnitorul care duse-se în ultimul timp o politicaºovãielnicã. A lãsat tronul ºipetrecerile ºi a pornit în lun-gul drum al lumii, fãrã sã pro-testeze, fãrã plângere. Scri-sorile cãtre prinþul Carol eraupline de nobleþe. A respinsajutorul strãin în încercareade readucere la tron, la fel ºifuncþiile de deputat ºi senatoracordate în lipsã. Pacea þãriilui era mai scumpã decâtorice altceva pe lume. Amurit departe de þarã, în 1873(iatã s-au scurs 140 ani), iarcorpul sãu a fost depus laRuginoasa ºi deplâns deîntregul popor. În judecataposteritãþii, timpul, acestjudecãtor inexorabil ºi drept,opera lui Cuza ºi a cola-boratorilor rãmâne de mariproporþii, una dintre cele maimari din întreaga istorieromâneascã. Chipul lui Cuzaa crescut odatã cu trecereatimpului.

„Nu greºelile lui l-au rãstur-nat… ci faptele lui cele mari.”

M. Kogãlniceanu

Ion Bocioacã

UNIREA FACE PUTEREA

Page 3: Vãlenii de Muntevorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în constelaþia neamurilor lumii, eternã ca ºi Lumina dintâi. Când Marin Sorescu a afirmat

3 Vãlenii de Munte

Un învãþãmânt modern la Vãlenii de Munte cu sprijinulPrimãriei ºi al Consiliului Local

Continuând acþiunilede dotare ºi moder-nizare a unitãþilorºcolare de pe razaoraºului, Primãria Vãleniide Munte, prin grijanemijlocitã a domnuluiprimar Florin Constantin,a realizat la LiceulTehnologic Agromontan”Romeo Constanti-nescu” un laborator deinformaticã nou. Acestlaborator realizat în lunadecembrie 2012, prezin-tã urmãtoarea compo-nenþã:

27 unitãþi centrale DELUX- sistem de operare MicrosoftWindows 7 Professional,Procesor: Intel(R) Celeron(R)

CPU G350 @ 2,40 GHz, memo-rie instalatã (RAM) - 4,00 GO ,Placa video Intel® HDGraphics, legate în reþea;

27 monitoare LCDPHILIPS;

2 switch-uri Allied TelesisAT-FS750/16-port 10/100 Mbps+ 2SFP / 1000T;

2 buc. videoproiectoareNEC V260 DLB 3D SVGEA(repartizate pentru cele douãclase pregãtitoare).

Pe staþiile de lucru ruleazãMicrosoft Office 2010, AntivirusKaspersky Workspace Securitycu licenþã pe durata unui an dezile. Valoarea totalã a investiþieis-a ridicat la suma de 41785,52RON, achitatã integral de cãtrePrimãria oraºului din fondurilebugetului local.

Director,prof. ing. Nicolae Ghencea

"Primãria Vãlenii deMunte, prin conducereasa, a asigurat baza ma-terialã, utilaje ºi materialantiderapant, necesarãmenþinerii viabilitãþiistrãzilor oraºului Vãlenii deMunte, în caz de ninsoare",a declarat viceprimarulVVaassiillee GGhheeoorrgghhee ((ffoottoo))..

Încã din luna octombrie,au fost achiziþionate peste 80de tone de sare ºi 200 detone de nisip, care înamestec formeazã materia-lul antiderapant.

Tot în acest sens, a fostîncheiat un contract cu ofirmã specializatã pentruintervenþia în cazul cãderi-lor de zãpadã. În baza aces-

tui contract, firma a alocat 4utilaje care pot intreveni pestrãzile din Vãlenii de Muntela orice eveniment nefavora-bil, cu avertizare ISU. Con-tractul este unul extrem defavorabil pentru comuni-tatea localã, cuprinzândclauza de platã doar a orelorcât funcþioneazã utilajelepentru deszãpezire.

La acþiunea de deszãpe-zire participã ºi operatorulde salubritate SALUB, cuun utilaj de capacitate mareºi cu unul mic, destinat tro-tuarelor ºi spaþiilor înguste.

De asemenea, serviciulADPP din cadrul ConsiliuluiLocal este pregãtit sã asi-gure intervenþia rapidã cu

un buldoexcavator ºi cu unautovehicul MAN, ambeledotate cu lamã, mai avândîn dotare ºi douã tractoarepentru împrãºtiat materialantiderapant.

Conform planului de acþi-

une pus la punct de auto-ritãþi, în speþã de primarulFlorin Constantin, acesteutilaje pot funcþiona pe 3schimburi, non-stop.

De asemenea, Primãria aachiziþionat recent un utilaj

modern, plãcut la vedere,destinat deszãpezirii ºi acarosabilului, dar ºi a tro-tuarelor sau arterelor maiînguste.

Poliþia localã are atribuþi-ile sale pe perioada cãde-rilor de zãpadã. Reamintimºi de obligaþiile firmelor, darºi ale cetãþenilor, de acurãþa zãpada de pe trotua-re, în dreptul propriilor pro-prietãþi.

"Îi asigurãm pe cetãþenicã administraþia este pre-gãtitã sã asigure o des-zãpezire corectã a ora-ºului fãrã a creea vreoproblemã locuitorilor", amai precizat primarul ora-ºului Vãlenii de Munte.

Autoritãþile suntpregãtite sã asigure

deszãpezirea oraºului

Page 4: Vãlenii de Muntevorul de iubire ºi de cunoaºtere. ªi mai presus de toate, a fi român în constelaþia neamurilor lumii, eternã ca ºi Lumina dintâi. Când Marin Sorescu a afirmat

Vãlenii de Munte 4S P O R T S P O R T S P O R T S P O R T S P O R T

Tot în sala de sport a oraºului îºi desfãºoarã activitatea

tinerii ºi copiii pregãtiþi de antrenorulde karate Nicolae Pãtraºcu

Echipa de Karate a oraºului

La iniþiativa conducerii Sãlii desport în perioada04 -11 ianuarie 2013 s-au concretizat douãcantonamente.

Primul a fost al fetelor de laechipa de handbal „CSªPLOIEªTI”, iar al doilea al juniorilor de fotbal de la „CSª 1 BUCUREªTI”.

Sportivii au beneficiat de toate condiþiilede pregãtire ºi recuperare existente în sala desport a oraºului.