visky ferenc, portretul `mp[r[tesei sissi, expus la muzeul ... · atât faţă de propria lui...

S`n`tate Avantajele multiple ale Vitaminei C de la Hypericum

PAGINA 8

Principalele tendin\e de mod[toamn[-iarn[

PAGINA 10Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 802 Duminic[ 7 octombrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Prin conţinut, stil, elocvenţăşi putere de persuasiune, Pledoa-ria constituie un document demare valoare ştiinţifică şi istori-că, atât pentru specialişti în dreptcât şi pentru toţi românii. Av. dr.Iuliu Coroianu şi-a făcut datoriaatât faţă de propria lui conştiinţă,neavând alt ţel şi altă credinţădecât slujirea Neamului Româ-nesc, strâns în lanţurile robiei decătre o tiranie ungurească ce-idorea cu orice preţ asimilareasau moartea.

Eminentul avocat şi-a rostitpledoaria în limba română, cutoate că împotriva lui s-au folosittoate mijloacele persuasive for-mulate în mod diplomatic laameninţări grosolane, pentru a-l determina să vorbească în lim-ba ungurească, pe care de altfelo cunoştea la perfecţie deoareceîntreaga lui instrucţie de drepts-a desfăşurat în această limbă.

Avocatul dr. Iuliu Coroianua avut două motivaţii pentru carenu a cedat presiunilor ca să vor-bească ungureşte.

~ntr-un articol publicat `n ziarulSzamos din 19 octombrie 1899 afl[mc[ `n sala de ;edin\e a ora;ului SatuMare au fost amplasate portretele ma-jest[\ilor imperiale, ̀ mp[r[teasa Sissi;i `mp[ratul Franz Joseph.Men\ion[m c[ tablourile au fost rea-lizate de pictorul Moritz Goth n[scutla Negre;ti Oa;. Unul dintre portretese afl[ la Satu Mare. A fost scos dindepozit cu ocazia realiz[rii Expozi\ieipermanente Aurel Popp - curator Oa-na P[curar - ;i este expus la Muzeulde Art[. Este o lucrare de mari di-mensiuni. La fel era ;i portretul`mp[ratului Franz Joseph. Acesta adisp[rut f[r[ urm[. Poate c[ se vag[si la un moment dat. Dar acesteperechi de picturi imperiale nu au

fost singurele realizate la Satu Mare.Dup[ Unire, marele pictor NicolaeTonitza ̀ i scrie prietenului s[u AurelPopp c[ a auzit c[ la Satu Mare seexecut[ la comanda primarului Au-gustin Feren\iu portretul regelui Fer-dinand ;i al reginei Maria.

Cele dou[ portrete au fost reali-zate de Tonitza ;i dup[ o vreme, `ntimpul regimului comunist au ajuns`n podul liceului Mihai Eminescu.Ele au disp[rut dup[ Revolu\ie, cuocazia repara\iilor care s-au f[cut lacl[dire ;i odat[ cu schimbarea aco-peri;ului. Din ne;tiin\[ poate au fostaruncate ;i zac pe undeva. Poate con-tra unei recompense se vor g[si.

Continuare `n pagina 2

Sute de sate și cimitire îngrămăditeunul în altul, tezaure sau monede pier-dute, morminte princiare și fortifcațiide pămînt se înșiruie pe culoarul săt-mărean al Someșului, respectiv pe unalt culoar din zona de sud a județului,ce merge de la Supur la Tășnad, ca apoisă străbată Valea Ierului și să atingăfrontiera de stat între Berveni și Pișcolt.Expoziția Drumul Sării - Drumul Ță-rii vine să dezlege această enigmă isto-rică și să ofere ambianța matricei isto-rice în care au luat naștere un mare nu-măr din așezările sătmărene de azi.

Pornind de la comparația plasticăcu un șuvoi de apă, prin care FernandBraudel descrie dezvoltarea impetuoasăa schimbului în societatea europeanădin zorii epocii moderne, expoziția"Drumul Sării – Drumul Țării" care vafi deschisă la Muzeul Județean Satu Ma-re în perioada 16 octombrie – 15 no-iembrie are ca scop reliefarea schim-burilor economice într-un mediu cul-tural-istoric ce pare, la prima vedere,cu mult mai puțin favorabil decât acelamagistral redat de marele istoric fran-cez.

Procesul penal intentat p[rintelui dr. Vasile Lucaciu la Tribunalul regal din Satu Mare

în 8 iulie 1889

Drumul S[rii -Drumul |[rii,

o expozi\ie desprebog[\ia Ardealului

Portretul`mp[r[tesei Sissi,

expus la Muzeul de Art[din Satu Mare

Visky Ferenc s-a născut la 1 iulie1918, în comuna Agriş, judeţul SatuMare, în familia unui preot reformat.În martie 1939 a fugit în Ungaria şi aurmat teologia reformată în oraşul De-breţin. În perioada studiilor s-a atașatUniunii Bethania.

În 1946 a fost trimis în România„cu misiunea de a organiza mişcareabethanistă în Ardeal”. Iniţial, a lucratca preot-ajutor în satul natal, reuşindsă convertească mai mulţi credincioşişi să constituie prima grupare „Betha-nia” din ţara noastră.

Visky Ferenc, un preot care

a luptat din r[sputeri

pentru gruparea„Bethania”

PAGINA 5

Septembrie 2018 - Aur, argint ;ibronz la Concursul de P[linc[ Poesis

PAGINA 7

PAGINA 4PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/7 octombrie 2018

Urmare din pagina 1

Vorbind despre portrete ofi-ciale trebuie s[ amintim c[ ;i pic-torul Aurel Popp a realizat porte-tul regelui Carol al II-lea pentruprefectura din Timi;oara. :i acestportret este de neg[sit.

Ce au `n comun cele trei perechi depicturi realizate la distan\[ ̀ n timp unelede altele? Toate au fost pictate de arti;timari. Moritz Goth, n[scut ̀ n Oa;, a f[cutcarier[ ̀ n str[in[tate. Nicolae Tonitza es-te unul dintre cei mai mari pictori rom]ni;i lucr[rile sale se v]nd cu sute de mii deeuro. Aurel Popp a fost, de asemenea,unul dintre cei mai mari pictori, cel maicunoscut `n Satu Mare.

Iat[ ce `i scria Tonitza lui Aurel Popp<

Frate Aurel,

Nu \i-am mai scris de mult[ vreme.N-am avut nici timp s[-\i scriu mai pelarg lucruri de pe aici, iar pe de alt[ parten[cazurile nu mi-au dat tihna cuvenit[pentru o asemenea treab[. Dar acuma`\i scriu. :i `\i scriu pentru c[ am nevoiede tine (Nu-i a;a c[ m[rturisesc drept,deci m[ ier\i pe jum[tate?). M-am`nt]lnit cu Mo;u Pavlu care m-a anun\atc[ ̀ n Satu Mare sunt ceva lucr[ri de f[cut,pentru Prim[rie ;i ;coli. Mi se pare, ni;teportrete ale Regelui ;i Reginei ;i alte por-trete oficiale.

Mo;u Pavlu a fost informat despreaceasta chiar de ajutorul de primar dinSatu Mare, d. Gruiescu, care i-a spus c[Prim[ria are deja toate fondurile str]nse`n vederea acestor p]nze.

Cum ;tiu c[ tu ai mare autoritate caartist prin acele locuri, iar pe de alt[ parteoferindu-\i-se acele lucr[ri tu le-ai refu-zat, te rog s[ fii a;a dr[gu\ ;i s[ interviica s[ ne fie cedate nou[, adic[ mie ;i luiPavlu, pentru care servicii ̀ \i voi r[m]nemult timp plin de recuno;tin\[.

Dac[ po\i vorbi din timp cu oficiali-

tatea din Satu Mare `n vederea acestuiconcurs ;i de vei izbuti s[ ne prepari bineterenul, mare `ndatorire ne vei face cuaceasta ̀ n special mie, care m[ aflu - mo-mentan - ̀ n mare str]mtoare financiar[.

E cu putin\[ s[ m[ abat p]n[ la voicu prilejul acestei comenzi ;i atunci `\ivoi mai da am[nunte asupra mi;c[rei ar-

tistice bucure;tene. P]n[ atunci, te rog s[ prime;ti din

parte-mi, cele mai prietene;ti salut[ri ;is[ fii sigur, oric]nd pe devotamentul meuneclintit ;i camaraderesc.

N. Tonitza,V[lenii de Munte, Str. Be-revoe;ti (Jud. Prahova), 26 Iunie 1921

(Sursa< Arhivele Na\ionale Satu Mare,Fond Popp S. Aurel, Nr. Inv. 31, Nr. Dosar209, filele 5-6 )

Unde au disp[rut aceste picturi care ar putea`mbog[\i zestrea artistic[ a ora;ului Satu Mare?

Red[m mai jos textul din Szamos,1899 octombrie 19.

“Mulțumirile regelui

Răspunzând la telegrama de omagiutrimis[ Maiestății Sale cu ocazia dezve-lirii portretelor regelui ;i reginei în salafestivă a primăriei, ministrul însărcinatcu chestiunile legate de persoana regeluia transmis prin ;panul comitatului celemai înalte mulțumiri către autoritățilelocale, care sună astfel< „Excelența Voas-tră, domnule ;pan. Conform comunica-tului din 6 a lunii curente, înregistratesub nr. 4 Maiestatea Sa Imperială ;i Re-gală a binevoit să-;i exprime cele mai în-alte mulțumiri pentru telegrama trans-misă de Dumneavoastră cu ocazia dez-velirii portretului regretatei regine ;i alMaiestății Sale în sala festivă a adunăriioră;ene;ti. Lucru despre care am onoareasă vă în;tiințez cu rugămintea să luațimăsurile necesare. Primiți expresia con-siderației mele. Viena, 13 octombrie,1899. Contele Széchenyi Manó, m. p.”(Szamos, 19 octombrie 1899)

Lucrările de construcții avanseazărapid. Nava în lungime a bisericii a fostmărită cu 7 metri pe locul turnuluivechi demolat. Noul turn va fi amplasatîn fața navei transversale. Prin ampla-sarea turnului, biserica va avea o fațadăimpozantă către piața István (Eroii Re-voluției), iar după ce va fi gata, bisericava fi un adevărat ornament în centrulMintiului.

A;a cum am aflat, conducerea bi-sericii dore;te să taie arbu;tii fără ca-racter din fața bisericii ;i dore;te înfi-ințarea unui parc frumos în locul res-pectiv. Mica comunitate merită toatefelicitările noastre pentru renovareauneia din cele mai vechi biserici, con-form dezvoltării ora;ului, pentru carea făcut mari sacrificii. Planurile deamenajare interioară sunt ;i ele în lu-cru.

Credem că publicul ora;ului nu-;iva schimba nici după terminarea ame-najării interioare spiritul de solidari-tate. Lucrările sunt deja într-un stadiuîn care săptămâna viitoare se va trecela montarea acoperi;ului.

Se lucreaz[ la Biserica greco-catolic[

din Mintiu

ISTORIE 1899

Portretul `mp[r[tesei Sissi se afl[ la Muzeul de Art[ din Satu Mare, dar portre-tul-pereche al `mp[ratului Franz Joseph a disp[rut

Unde au disp[rut portretele `mp[ratului Franz Joseph,Regelui Ferdinand ;i Reginei Maria din Satu Mare?

Pictorul Moritz Goth din Oa; a realizat portretele `mp[r[tesei Sissi ;i a `mp[ratului Franz Joseph,Nicolae Tonitza a realizat portretele Regelui Ferdinand ;i al Reginei Maria pentru primarul Feren\iu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Este adevărat că acest sfâr;it de secol este caracterizat de înflorirea natura-lismului, care a umplut ;i scenele, ;i critica teatrală accentuează atât de multadevărurile acestuia încât am fi înclinați ;i noi să credem acestea dacă nuam ;ti că publicul s-a delectat în trecut ;i cu o poezie ;i mai fără de gust.

~n anul 1899 la Satu Mare s-a jucatpiesa „Neguțătorul

din Veneția” deShakespeare

Teatru. Sâmbătă am văzut piesa „Ne-guțătorul din Veneția” de Shakespearecu Rakodczay în rolul lui Shylock. Pu-blicul, care a umplut sala aproape de tot,a avut parte de o distracție într-adevăr laun înalt nivel artistic, lucru ce este în pri-mul rând meritul directorului. El a pre-zentat cu o naturalețe captivantă carac-terul hapsân ;i dorința de răzbunare, ;iîn sfâr;it, pățania cămătarului evreu an-ticre;tin, fără să se fi amețit niciun mo-ment în vâltoarea caraghiosului. Cea ceel a făcut ;i a spus pe scenă, a făcut ;i aspus în a;a fel cum numai după un studiutemeinic ;i după o preocupare amănun-țită se poate. A meritat pe deplin aplau-zele repetate. S-a văzut că spectacolul afost bine pregătit ;i toți actorii ;i-au făcutcu pasiune datoria. În mod special ne-aplăcut decorul din actul III. În concluzie<„Neguțătorul din Veneția” a avut parte;i pe mica noastră scenă de un decor ;ide o interpretare demnă de valoarea ei.(Szamos, 19. oct. 1899)

Despre arta noastrăteatrală

De la deschiderea noului tea-tru, în ultimul deceniu al secolu-lui, parcă arta noastră teatrală arfi cuprinsă de o ceață, totul s-a în-tunecat ce ar fi – național. De par-că ea ar fi cuprinsă de cosmopo-litism, nici glasul, nici conținutulei nu mai este a noastră, iar lipsadirecției morale ne aduce amintecu durere acel caracter ;i acel nivelcare au fost ni;te caracteristici ex-celente ale teatrului până când ac-torii no;trii s-au considerat a fi„salahorii națiunii”.

Acest declin ar fi ;i mai elocvent, dacăam analiza acele idealuri pentru care s-au înflăcărat actorii ;i actrițele din trecut;i dacă le-am confrunta cu acelea caresunt izvoarele inspirației celor de azi. Însăsă lăsăm asta. Nu am putea scrie despreele fără să lezăm personalitatea unora.Să rămânem deci la repertoriu. Acestaeste plin cu produsele discutabile ale in-dustriei teatrale franceze. :i publicul s-acomplăcut cu aceste ciuperci literareotrăvitoare, cu dezbatarea unor problemesociale false, cu tendințele enervatoare,aşa încât el a pierdut interesul față de

produsele teatrale de un nivel moral ;iestetic mai ridicat, iar cu ocazia prezen-tării acestora, sala rămâne cam goală.

Adevărat că acest sfâr;it de secol estecaracterizat de înflorirea naturalismului,care a umplut ;i scenele, ;i critica teatralăaccentuează atât de mult adevărurileacestuia încât am fi înclinați ;i noi să cre-dem acestea dacă nu am ;ti că publiculs-a delectat în trecut ;i cu o poezie ;i maifără de gust. Este la fel de adevărat că omare parte a publicului, ;i tocmai aceaparte care este cucerită cel mai mult deformele conviețuirii sociale ;i este în ma-re măsură prizionerul tiraniei regulilorde etichetă, este gata să moară pentrunaturalitețe, pentru naturalism, maimult, doamnele distinse adoră caracteruldeschis al celor auzite ;i văzute la teatru,prezentarea lumii cârciumelor, a mizeriei;i a păcatelor, fiind vorba tocmai de aceledoamne în saloanele cărora niciodată nuse roste;te un cuvânt sincer.

Nu putem tăgădui că ni;te piese vechiscrise de anumiți autori ca Shakespeare,Moliere, Katona, Csiky etc. nu pot figuraazi în repertoriu, cel mult ca ceva paradă,pentru că publicul, acest gourmand răs-fățat ;i-a stricat gustul atât de mult, încâtpoate savura cel mult ceva ca; pi;cător.Dar, la urma urmei, faptul că judecatasănătoasă a dispărut din partea publicu-lui, nu este de mirare. Teatrul însu;i astricat această judecată prin piesele „decasă”, deci tot teatrul va trebui să repare

acest lucru printr-un repertoriu la un altnivel moral ;i estetic.

Ora;ul a construit acest teatrudin banii contribuabililor ca elsă fie căminul culturii ;i nu răs-adnița otravei morale.

La începutul fiecărei stagiuni am cititcu dezinteres promisiunile directorilor,care în fiecare an au în;irat câte piese vorjuca, de câte ori vor prezenta noutățileParisului, însă despre ținuta morală ;iartistică nu au vorbit nici ei ;i nici criticiiteatrali.

:i stagiunea actuală s-a deschis, ;ianume sub direcțiunea lui Rakodczay,iar noi credem că speranțele noastre fațăde el, față de acest om al literaturii ;i fațăde acest actor cu o concepție ideală, fațăde acest interpret excelent al lui Shakes-peare, se vor îndeplini. Credem că se vainstala un spirit mai nobil pe scena noas-tră, care va îmbunătăți nu numai gustul,dar va aduce înapoi ;i susținerea publi-cului față de teatru. Repertoriul, jocul ;iregia, aceste trei au fost care au făcut cateatrul nostru să meargă în jos, iar di-rectorul nou trebuie să-l ridice tot prinaceste trei lucruri.Cato(Szamos 22. oct. 1899)Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de Adriana Zaharia

InvențieAbia s-a răspândit în lume invenția

maghiară care face posibilă înmulțireacu o sută a telegramelor, iată vesteaunei alte invenții, ;i anume din parteaconcitadinului nostru, tehnicianul Fo-dor Antal.

Lucrul încă nu este definitiv, atât;tim doar că invenția prezentată mi-nisterului de resort a stârnit interes ;iau avut loc discuții serioase. Este vorbade un dulap automat la po;tă, care scu-te;te publicul de cumpărarea ;i lipireade timbre.

Cei cu corespondență trebuie să în-troducă o monedă din nichel de 5 crăi-țari ;i primesc o chitanță ;tampilatădupă scrisoarea ̀ ntrodusă printr-o ni;ăîn acest dulap, cu număr ;i cu data res-pectivă.

Cei care vor întroduce o scrisoaremai grea, sau nu întroduc o monedăcorespunzătoare, vor primi înapoi atâtscrisoarea cât ;i moneda.

Dacă această invenție va fi accep-tată, statul va economisi multă forță demuncă, ;i publicul va putea rezolva co-respondența într-un mod mai comod.

(Szamos, 19. oct. 1899)

Un s[tm[rean a inventat un automat

cu monede pentru po;t[

Critici dure la adresa Teatrului

7 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEA reconstrui tabloul epocii în care a trăit şi a luptat părintele dr. Vasile Lucaciu, şi a-l surprinde

pe erou în prim-planul acestuia, este infinit mai greu şi mai delicat decât a vorbi despre o lecţie deistorie generală, unde eroii anonimi sau individualizaţi se suprapun şi se contopesc.

Viaţa şi opera părintelui dr. Va-sile Lucaciu, supranumit “Leul dela Siseşti”, sunt subiecte foarte in-citante pentru orice Român dinŢară şi din Străinătate, care se în-vaţă odată cu rugăciunea “TatălNostru” şi “Doina lui Lucaciu”.

Contemporanii noştri cunosc foartepuţine lucruri despre "Procesul intentatde către autorităţile ungureşti, părinteluidr. Vasile Lucaciu, desfăşurat în anul1889, în faţa Tribunalului Regal Ungu-resc din Satu Mare". (...)

Putem afirma, fără teamă de a greşi,că Bisericile şi Mănăstirile Româneşti,au fost, sunt şi vor rămâne cele mai im-portante lăcaşuri ale istoriei. În Ardeal,ca de altfel în toate provinciile româ-neşti, prin Biserici şi Mănăstiri şi prinslujitorii lor, s-au răspândit şi se răspân-desc ideile şi cunoştinţele istorice careau devenit adevărate forţe istorice careau devenit adevărate forţe în realizareanăzuinţelor de UNITATE NAŢIONA-LĂ ŞI STATALĂ. "Istoria în cazul ro-mânilor - spunea I. Lupaş - este o pâr-ghie de înălţare a Neamului, pe care m-a înviorat şi l-a ajutat să devină vrednicînviorat şi l-a ajutat să devină vrednicsă-şi ocupe locul ce i se cuvine în IstoriaUniversală".

Animat de aceste gânduri ne-amaplecat cu respect şi evlavie asupra aces-tui episod dramatic din ISTORIASFÂNTULUI ARDEAL, respectiv asu-pra Procesului de la Satu Mare intentatde autorităţile ungureşti, părintelui dr.Vasile Lucaciu, care a durat mai mulţiani şi s-a finalizat în anul 1889.

Rugăm pe cititorii noștri să înţeleagăcă în abordarea acestui proces, am por-nit de la un principiu fundamental căistoria bisericii românilor greco-orto-docşi şi istoria românilor greco-catolici,nu pot fi tratate decât împreună. (...)

Viaţa şi activitatea părintelui dr. Va-sile Lucaciu a fost mai mult decât clo-cotitoare. Indiferent că folosea cuvântulce străbătea văzduhul ca un dangăt declopot uriaş, ori binecuvânta cu sfântacruce în mână, sau scria cu pana, el n-a avut alt ţel decât acela de a-şi apăraNeamul şi credincioşii în faţa abuzurilorungureşti, şi de a lupta pentru făurireaROMÂNIEI MARI. "Cu faţa lui de ro-mană frumuseţe - spunea Nicolae Iorga- cu trupul de atlet, cu glasul tunător, cumişcarea poruncitoare a braţului, VasileLucaciu era un om ca oricare şi avea omare dovadă de înţelepciune, nu şi-adat osteneala să pară a fi mai mult decâtera".

A reconstrui tabloul epocii în care atrăit şi a luptat părintele dr. Vasile Lu-caciu, şi a-l surprinde pe erou în prim-planul acestuia, este infinit mai greu şimai delicat decât a vorbi despre o lecţiede istorie generală, unde eroii anonimisau individualizaţi se suprapun şi se con-topesc. Greutatea vine şi de la faptul căvalori umane precum părintele dr. VasileLucaciu, nu-şi pierd din măreţie odatăcu timpul. Dimpotrivă, vremea, pe mă-sură ce curge inexorabil, selectează totmai riguros şi ridică la dimensiuni hi-perbolice OMUL LUCACIU, cu tot ceeace a lăsat el moştenire Poporului Ro-mân.

Această logică a istoriei este supra-dimensionată când este vorba de OA-MENI DRAPEL. "Frământarea politicăa românilor - spunea Octavian Goga -încătuşat de Imperiul Austro-Ungar şipână acum după Unire, se confundă cuzbuciumul său personal. În această vre-me, oriunde a fost Ardealul Luptător,

oriunde s-au afirmat drepturile lui laexistenţă, fie că s-au răscolit valorile sen-timentului popular, dincolo sau dincoa-ce de Carpaţi, fie că s-au agitat adevă-rurile în faţa duşmanului sau în obrazulumanităţii, oriunde a fost risipire deenergie, oriunde au fost suferinţe pentruNeam, pretutindeni părintele dr. VasileLucaciu a fost în primele rânduri". (...)

Pledoaria av. Dr. Iuliu Coroia-nu, ţinută în faţa TribunaluluiRegal Unguresc din Satu Mare,a avut un mare ecou în toateprovinciile româneşti precumşi în străinătate.

Acest document a fost tipărit şi re-tipărit deoarece el a reprezentat O MA-RE VICTORIE a BINELUI împotrivaNEDREPTĂŢII, a ROMÂNILOR îm-potriva ADMINISTRAŢIEI UNGU-REŞTI, a FRUNZEI DE STEJAR împo-triva PENEI DE COCOŞ.

Prin conţinut, stil, elocvenţă şi pu-tere de persuasiune, Pledoaria constituieun document de mare valoare ştiinţificăşi istorică, atât pentru specialişti în dreptcât şi pentru toţi românii. Av. dr. IuliuCoroianu şi-a făcut datoria atât faţă depropria lui conştiinţă, neavând alt ţel şialtă credinţă decât slujirea NeamuluiRomânesc, strâns în lanţurile robiei decătre o tiranie ungurească ce-i dorea cuorice preţ asimilarea sau moartea.

Eminentul avocat şi-a rostit pledoa-ria în limba română, cu toate că împo-triva lui s-au folosit toate mijloacele per-suasive formulate în mod diplomatic laameninţări grosolane, pentru a-l deter-mina să vorbească în limba ungurească,

pe care de altfel o cunoştea la perfecţiedeoarece întreaga lui instrucţie de drepts-a desfăşurat în această limbă.

Avocatul dr. Iuliu Coroianu a avutdouă motivaţii pentru care nu a cedatpresiunilor ca să vorbească ungureşte.În primul rând, în sală, pe locuri, pescări, în curte, erau prezenţi sute de ro-mâni, care nu cunoşteau limba ungu-rească. În al doilea rând, şi-a păstratmândria şi demnitatea româneascăavând sentimentul că se găseşte acasă,în Ardealul Românesc. Totuşi, pentrucompletul de judecată a pus la dispoziţietextul în limba ungurească.

În continuare vom reda, în mod exhaus-tiv, acest document, logic, vertical şi fier-binte patriotism<

ONORAT TRIBUNAL REGAL! "Acest proces este unul din acele ca-

zuri speciale, care reflectă caracterul stă-rii Statului Ungar, el scoate în luminărelaţiile interne ale acestuia.

Asemenea cazuri pot apărea în tim-pul unui Guvern Absolutist şi neconsti-tuţional. În statele unde drepturile omu-lui s-au stabilit şi s-au asigurat prin legilecuprinse în Constituţie, legi dintre carecea mai importantă este asigurarea şigarantarea libertăţii cuvântului, nu poa-te exista un astfel de proces. Dar, ase-menea cazuri la noi sunt numai curio-zităţi.

Dumneavoastră domnilor, onoraţijudecători, sunteţi chemaţi cu aceastăocazie, să dovediţi pentru binele Patrieişi al cetăţenilor, că drepturile cetăţeneşti,garantate de legi, nu sunt doar fraze goa-le, ci sunt viabile.

Discutarea liberă a problemelornaţionale şi sociale, ale vieţii politice in-

terne, trebuie să fie respectate şi garan-tate, pentru că aceste două aspecte suntstrâns legate de acuzaţia ce se aduce pă-rintelui dr. Vasile Lucaciu.

Domnul Acuzator Public a semnalatcă Statul Ungar nu poate permite ca une-le state sau comunităţi religioase, subnici un motiv, să fie instigate la ură, curăbufniri violente, să fie atacate insti-tuţiile sociale, dar represaliile legii nuinterzic comunicarea liberă a ideilor şia părerilor, nu interzic discursul şi criticaliberă a instituţiilor, ele sancţionează cu-vântul instigator care influenţează ma-sele.

Iată pentru ce este necesar să expli-căm în faţa dumneavoastră ce înseamnăcuvintele "instigator" sau "a instiga".

Articolul de lege se referă la instigareîn sensul de a trezi ura în rândul mase-lor, care duce la acţiuni violente.

Cred cu plăcere, precum a semnalatşi domnul Acuzator Public - că omeni-rea poate datora cele mai frumoase cu-ceriri comunicării libere a ideilor şi nuexistă legislaţie din lumea burgheză, carenu s-ar fi străduit să nu sprijine liberta-tea cuvântului.

Statul nostru s-a străduit să rezolveaceastă problemă la acelaşi nivel cu sta-tele civilizaţiei din Europa.

Totuşi, încape multă critică în pri-vinţa Alineatului doi din Articolul 172,unde putem vedea că< "Intenţia vinova-tului este că în rândul unui mare numărde persoane, să trezească ura împotrivainstituţiilor legale, a proprietăţii şi că-sătoriei, perturbează înţelegerea bunăşi încrederea dintre clasele comunităţiireligioase şi naţionalităţii conlocuitoareşi prin aceasta zdruncină existenţa sta-tală".

Să vedem dacă conţinutul discursu-lui încriminal prezintă asemenea fapte,care ar intra în contradicţie cu legea, şidacă această tendenţiozitate a părinteluidr. Vasile Lucaciu, se poate înţelege pecale judiciară.

În această privinţă mă refer la acu-zaţia înregistrată sub nr. 3043/1888, carese mulţumeşte doar cu generalităţi înloc de fapte adevărate.

Părintele dr. Vasile Lucaciu nu s-aţinut de programul stabilit, a ţinut o cu-vântare plină de amărăciune, a ţinut undiscurs instigator împotriva naţiunii un-gare, ceea ce reprezintă o ură adâncă cuputernică influenţă în rândurile Popo-rului Român.

Eu cred că părintele dr. Vasile Luca-ciu s-a abătut de la programul stabilit,cuvântarea lui a fost plină de amărăciu-ne, dar aceasta nu constituie o vină, iarprin aceasta a trezit în Poporul Românun sentiment de ură împotriva naţiuniiungare, este prezentată ca o naţiune lar-gă, fără să fie adeverit prin fapte con-crete.

Dacă am cântări Articolul 172, ali-neatul cuprins în lege, pe baza unor teo-rii atât de generale, atunci în viaţa noas-tră constituţională n-ar mai putea existanici o opoziţie.

Orice cuvântare din partea unuiopozant include şi indignare şi pe aceas-tă bază toţi oratorii opozanţi ar trebuibăgaţi în temniţă sau cel puţin să fie ju-decaţi. Onorat Tribunal Regal!

Noi cerem fapte şi nu vorbe, pentrucă este în joc libertatea şi cinstea unuicetăţean onorabil.

Fapte însă nu sunt, şi nu este doveditnici că discursul ţinut de părintele dr.Vasile Lucaciu ar fi depăşit limitele în-găduite de lege.

Ca să dovedim că părintele dr. Vasile

Lucaciu ar fi vinovat de cele cuprinse înArticolul 172, aliniatul doi, am avea ne-voie de textul integral al discursului ţin-ut în cârciuma de la TĂUŢII DE SUS.Dar Tribunalul Regal din Satu Mare nuposedă acest document.

Care este acuzaţia ce se aduce pă-rintelui dr. Vasile Lucaciu? Să analizămla rece acele învinuiri< a) Procesul-verbal de la desfăşurareaşedinţei este semnat de un preşedinte şitrei secretari> b) O reclamaţie foarte dubioasă> c) Mărturiile martorilor.

Acum să le discutăm pe fiecare înparte, în mod obiectiv, aşa cum pretindedomnul Acuzator Public şi cum pretin-dem şi noi, cei care asigurăm apărarea. În legătură cu procesul-verbal în carepreşedintele şi secretarii, precum şi cei-lalţi martori, susţin pe bază de jurământ,că acesta conţine doar desfăşurareaşedinţei, conţine şi discursul părinteluidr. Vasile Lucaciu, dar nu cu fidelitate şinu conţine acele pasaje pe care acuzatulle-a folosit în limba română literară.

Deci acest material nu slujeşte cadovadă nici măcar parţial, la vinovăţiapărintelui dr. Vasile Lucaciu, deoareceprocesul-verbal conţine expresiile folo-site de el.

Ar putea fi folosit ca bază de dove-dire a acuzatului, a vinovăţiei sale, nu-mai dacă ar fi textul românesc în origi-nal. Traducerea textului în limba ungu-rească este plină de greşeli şi inexactităţi.În cazul de faţă traducerea nu este bună,expresiile româneşti sunt prezentate de-format şi cu multă răutate.

În legătură cu reclamaţia, se poateşi aici să facem o serie de obiecţiuni. Re-clamaţia este semnată de PAPP ZSIG-MOND, THORMA IANOS, MOSZTISIOZSEF, BOTH MATIAS, înregistratăsub nr. 422/1887.

Ce putea sau ce ar fi putut determinape aceştia să devină acuzatori dubioşiai părintelui dr. Vasile Lucaciu? Dar nutrebuie să fie apărat Statul Ungar de cătreaceşti acuzatori dubioşi.

Aş răspunde că aceste persoane aufăcut această reclamaţie dintr-un zel ne-obişnuit prin care au dorit să tragă unelefoloase şi mai ales să se răzbune pe ro-mâni. În acelaşi timp, reclamaţia conţinepe primul loc că "noi românii suntemîn aşa măsură de subjugaţi de unguri şide legile lor, încât cu orice plângere cucare ne adresăm autorităţilor, nu se re-zolvă nimic. Când ne prezentăm plân-gerile ne trimit de la un birou la altulîntrebându-se< ce vrea acest valah? Şi deobicei ne refuză cu expresia< să piară toţivalahii împuţiţi."

Din cele prezentate până acum nureiese nici o acuzaţie concretă şi chiardacă părintele dr. Vasile Lucaciu ar fizis cele citate, acestea n-ar fi în totalitatealor neadevărate, deoarece stăm faţă înfaţă în fiecare zi cu acei funcţionari un-guri care folosesc asemenea cuvinte.

Se ştie şi este cunoscut că Statul Un-gar, apoi administraţia sa, este formatdin persoane care deservesc partidulconducător, ele sunt incitate de utopiaideologiei ungureşti despre statul unitarungar. Asemenea funcţionari care nucunosc limba poporului, îi trimit pebieţii români ba către un funcţionar ro-mân care le poate înţelege necazurile şidoleanţele, chiar să-i sprijine în soluţio-narea lor. Dar oare, câţi funcţionari ro-mâni sunt? Foarte puţini.

(Continuare în numărul următor)Prof. Dr. Ioan Corneanu,

ing. Mircea Pîrlea

Avocatul Iuliu Coroianu (1847 – 1927) a susținut pledoaria în faţa TribunaluluiRegal Unguresc din Satu Mare

Procesul penal intentat de autorit[\ile ungure;tip[rintelui dr. Vasile Lucaciu

la Tribunalul regal din Satu Mare în 8 iulie 1889


ARHEOLOGIE

Pe suprafața județului SatuMare se evidențiază două zone deconcentrări ale vechilor locuiri.Aceste concentrări ajung la o in-tensitate uimitoare, ce arareoripoate fi întâlnită pe suprafața Ro-mâniei.

Sute de sate și cimitire îngrămăditeunul în altul, tezaure sau monede pier-dute, morminte princiare și fortifcațiide pămînt se înșiruie pe culoarul săt-mărean al Someșului, respectiv pe unalt culoar din zona de sud a județului,ce merge de la Supur la Tășnad, ca apoisă străbată Valea Ierului și să atingăfrontiera de stat între Berveni și Pișcolt.Expoziția Drumul Sării - Drumul Ță-rii vine să dezlege această enigmă isto-rică și să ofere ambianța matricei isto-rice în care au luat naștere un mare nu-măr din așezările sătmărene de azi.

“La o primă vedere, economia re-prezintă două zone uriaşe< producţiaşi consumul. Dar între aceste două uni-versuri se strecoară un al treilea, îngust,dar vioi ca un fir de apă, lesne de recu-noscut şi el de la întîia privire< schim-bul…” (Fernand Braudel, Jocurileschimbului).

Expoziția Drumul Sării – Dru-mul Țării, deschisă în perioada16 octombrie – 15 noiembrie

Pornind de la comparația plasticăcu un șuvoi de apă, prin care FernandBraudel descrie dezvoltarea impetuoasăa schimbului în societatea europeanădin zorii epocii moderne, expoziția"Drumul Sării – Drumul Țării" care vafi deschisă la Muzeul Județean Satu Ma-re în perioada 16 octombrie – 15 no-iembrie are ca scop reliefarea schim-burilor economice într-un mediu cul-tural-istoric ce pare, la prima vedere,cu mult mai puțin favorabil decât acelamagistral redat de marele istoric fran-cez.

Contextul schimburilor economiceprecapitaliste abordate de expozițiaDrumul Sării – Drumul Țării este unulmai dificil decât acela prezent în Europadin zorii Epocii Moderne, dintr-o dublăperspectivă< include o perioadă mai ve-che, devenind astfel mai dificil de re-constituit, și, totodată, se referă la unspațiu mai opac din perspectiva naturiisărăcăcioase a surselor istorice. Situatăîntr-o regiune a Europei Central Orien-tale, problematica expoziției este aso-ciată paradigmei ce o include într-unmediu mai puțin dinamic din perspec-tivă economică, mediu în care capita-lismul nu a atins formele clasice dinzona sa de origine, apusul continentuluieuropean. Descoperirile arheologicerecente etalate în cadrul expoziției, aso-ciate informațiilor istorice reinterpre-tate vin să ateste o perspectivă mult maicomplexă.

Cadrul geografic și cronologic

Zona pe care se focalizează expozi-ția are ca epicentru bazinul celor treiSomeșuri. În bazinele Someșului Micși a Someșului Mare există zone extremde bogate în resurse de sare, ce adeseapot fi exploatate facil, de la suprafață.În schimb, în partea din aval de con-fluența celor două râuri, la Dej, bazinulsomeșan se prezintă ca o zonă extremde bogată în resurse alimentare, însă

lipsită complet de mineralul principalnecesar preparării și conservării hraneiși nutrețului. Expoziția vizează practicjumătatea de nord a Transilvaniei șiCâmpia Sătmăreană respectiv, terito-riile județelor Bistrița-Năsăud, Sălaj șiSatu Mare, în întregime, precum și ju-mătatea de nord a județului Cluj și par-tea de sud-est a județului Maramureș.Acest teritoriu este drenat de râurileSomeșul Mic, Someșul Mare și Someș,precum și de aproximativ 400 afluențiai acestora.

Exponatele expoziției ilustrează uninterval de timp ce cuprinde peste patrumii de ani – între secolele XXIV î. Hr.și XVIII d. Hr. Începutul acestui inter-val corespunde vârstei celor mai tim-purii vestigii arheologice concludenteprivind exploatarea sării din Transil-vania, descoperite pe teritoriul orașuluiBeclean – la Băile Figa (jud. Bistrița-Năsăud). Din perioada imediat urmă-toare, cca. 2.200 – 1.800 î. Hr., dateazăindicii deosebit de sugestive privindcirculația controlată a bunurilor de-alungul Someșurilor și Tisei. Printreaceste indicii menționăm cele mai tim-purii depozite de obiecte de bronz, detipul celor de la Apa și Hajdúsámson,precum și cele mai timpurii fortificații,descoperite în punctele-cheie ale So-meșului și în preajma vărsării acestuiaîn Tisa. Limita cronologică superioarăa intervalului la care se referă expoziția– aproximativ jumătatea secolului alXVIII-lea – marchează începutul eco-nomiei capitaliste în Bazinul Carpatic.

Exponatele expoziției provindin 6 muzee

Exponatele expoziției provin dincolecțiile a șase muzee< Muzeul Jude-țean Satu Mare, Muzeul Județean de Is-torie și Artă Zalău, Muzeul Naționalde Istorie a Transilvaniei, ComplexulMuzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Na-țional al Carpaților Răsăriteni și Mu-zeul Municipal Dej.

Muzeul Național al Carpaților Ră-săriteni a contribuit la organizarea ex-poziției, atât prin exponatele valoroaseprovenind din siturile arheologice de

exploatare a sării din Transilvania dinepoca bronzului și a fierului înainte deperioada Daciei romane. Din colecțiileMuzeului Județean Satu Mare și a Mu-zeului Județean de Istorie și Art[ Zalăusunt expuse obiecte descoperite pe tra-seul drumului sării, ce provin din așe-zări fortificate și din ofrande. Din co-lecția muzeului sătmărean sunt expuseîn premieră obiecte de import preisto-rice descoperite recent cu detectorulde metale în zona fortificațiilor preis-torice de la Căuaș și Andrid. Pentru areflecta activitatea Cămării de Sare dinSatu Mare sunt expuse copii de docu-mente recent descoperite în arhivelebudapestane. Muzeul Județean de Is-torie și Artă din Zalău aduce o bogatăcolecție constând în descoperiri apă-rute pe traseul vechiului drum al săriicare traversa zona Sălajului de la est lavest.

Oferim publicului oportunitatea dea vedea, în premieră, două depuneri depiese de bronz recent apărute în zonafortificațiilor de la Jibou, respectiv Șim-leu Silvaniei. Tot de la Șimleu Silvanieiprovine un tezaur monetar din perioa-da dacică, una dintre numeroasele des-coperiri de acest gen care atestă impor-tanța și bogăția puternicului centru deputere al dacilor din această zonă. Unfragment dintr-o inscripție romanădescoperită la Porolissum ce se referăla un personaj implicat în comerțul cusare din această parte a Imperiului Ro-man este și el expus publicului vizitator,iar pentru a ilustra transportul sării peSomeș prezentăm o luntre monoxilăcu fundul plat și bordul înalt. MuzeulMunicipal Dej expune în cadrul expo-ziției artefacte și unelte care au aparți-nut celor care au extras, transportat șicomercializat sarea pe artera navigabilăa Someșului. Aceste obiecte provin dinzona Dejului, municipiu a cărui înfiin-țare și funcționare se datorează resur-selor bogate de sare de la confluențaSomeșurilor. Din colecția muzeului bis-trițean sunt etalate obiecte legate de ex-tracția sării, obiecte ce au fost desco-perite în zona exploatării preistorice desare de la Băile Figa, precum și inscrip-ția romană de la Domnești. Din colecțiamuzeului clujean sunt expuse obiecte

ce au fost descoperite la Uioara de Susși Uriu, vestigii ce au fost apărute înapropierea salinelor de la Ocna Mureșși Băile Figa. Necesită a fi evidențiat cădepozitul de bronzuri de la Uioara estecea mai mare ofrandă metalică de peteritoriul continetului european, biju-teriile, armele și uneltele atrase de pespații largi ale continentului, au fost în-gropate lângă unul dintre cele mai im-portate zăcăminte saline din Transil-vania.

Importanța comerțului cu sare pentru istoria zonei de nord- vest a României

Descoperirile arheologice recenteetalate în cadrul expoziției, asociate in-formațiilor istorice reinterpretate vinsă ateste că în regiunea ce include nor-dul Transilvaniei și nord-estul CâmpieiTisei (nord–estul Alföldului) exista unflux al schimburilor comerciale căruianoile descoperiri arheologice îi conferăo intensitate surprinzătoare și o duratăimpresionantă, de trei milenii. Dina-mica acestui flux economic este atât deputernică încât componenta sa majoră,comerțul cu sare, a ajuns să ofere la gra-nița de nord a Transilvaniei etimologiaunor localități (Satu Mare, Zalnoc, Să-lacea etc) și chiar a unor entități admi-nistrative (comitatele Solnocul de Mij-loc și Sătmar).

Situația nu este deloc întâmplătoaredeoarece izvoarele medievale atestă cuclaritate rolul major jucat de transpor-tul și comerțul sării. Expoziția vine săateste noile descoperiri din zona ora-șului Beclean care conturează în modspectaculos existența unei intense ac-tivități de extracție a sării cu tehnologiiingenioase, ce urmăreau obținereaunor cantități de sare care depășea cumult nevoile locale, fiind destinate pen-tru piață. Aceste descoperiri aduc unsuport solid pentru vechile cercetăricare conturau o serie de indicii referi-toare la legarea ofrandelor de bronzuriși a unor fortificații de exploatarea șivehicularea sării preistorice. Cercetărileinițiate de reputatul arheolog clujeanMircea Rusu au pus problema legăturii

depozitelor de bronzuri cu salinelepreistorice, evidențiindu-se cu claritatecă salinele transilvănene au reprezentatcapătul traseelor pe care au circulatobiectele de bronz venite adesea de lamare distanță. Noile descoperiri arheo-logice din nordul Transilvaniei au reușitsă asigure certitudinea existenței ex-ploatării sării în preistorie, oferind, ast-fel, o perspectivă nouă, neașteptată,asupra realităților arheologice și istoricedin zonă.

Resursele de sare și intensa lor co-mercializare au ajuns să determine unmod de viață aparte, care a influențatîn profunzime viața oamenilor din Ba-zinul Someșan, de la obiceiuri alimen-tare ce au rămas specifice până azi, lamulte alte domenii ale economiei. Din-colo de o economie animalieră intensă,în care un rol primordial îl aveau por-cinele, comerțul și tranzitarea sării audeterminat însăși profilul demografical regiunii. Sarea era traficată împreunăcu alte materiale (lemnul de plute, viteleetc), iar fluxurile comerciale de pe aces-te drumuri au avut un rol esențial înformarea și nașterea orașelor din vestulRomâniei și estul Ungariei, fiecare din-tre ele situate în puncte comerciale no-dale. Ilustrativă este situația orașelorSatu Mare și Szolnok, punctele princi-pale în care se plătea en-gros sarea șicare, deși situate în câmpie, au ajuns săîși dezvolte o bogată industrie de pre-lucrare a lemnului, respectiv o industriede utilaje pentru industria minieră.

Din perspectiva Istoriei duratelorlungi, a istoriei ce se manifestă la nivelulmentalităților, și a rolului pieței comuneîn construcția identitară, expoziția pre-zentă face legătură trainică cu Cente-narul Marii Uniri de la 1918. În expo-ziție este surprinsă dimensiunea princare fluxurile economice din nord-ves-tul României au avut un rol coagulator.Prin crearea unei piețe inter-regionaleDrumul Sării a dus la conștientizareainterdependenței dintre comunități,element esențial al creionării conștiințeiidentitare, fapt pentru care Drumul Să-rii poate fi apreciat a fi Drumul Țării.

Dr. Liviu Marta,Muzeul Județean Satu Mare

Unelte preistorice utilizate la exploatarea sării de la Băile Figa (Beclean, BistrițaNăsăud)

“La o primă vedere, economia reprezintă două zone uriaşe< producţia şi consumul.Dar între aceste două universuri se strecoară un al treilea, îngust, dar vioi ca un fir deapă, lesne de recunoscut şi el de la întîia privire< schimbul…” (Fernand Braudel, Jocurile schimbului).

Drumul S[rii - Drumul |[rii, o expozi\ie despre bog[\ia ;i istoria Ardealului

Celturi compacte din bronz decorate cu nervuri orizontale și unghiulare, importate din zona nord-balcanică, descoperite la Pir(Începutul mileniului I î. Hrs)


IN MEMORIAMVisky Ferenc s-a născut la 1 iulie 1918, în comuna Agriş, judeţul Satu Mare, în familia unui preotreformat. În martie 1939 a fugit în Ungaria şi a urmat teologia reformată în oraşul Debreţin. Înperioada studiilor s-a ataşat Uniunii Bethania. În 1946 a fost trimis în România „cu misiunea dea organiza mişcarea bethanistă în Ardeal”

În prima jumătate a lunii septem-brie, pe malul însorit al Dunării, s-auîntâlnit primarul din localitatea Ulmdin Germania - Günter Czisch, repre-zentantul Asociației Svabilor Dun[reni- Hans Supritz, al Asociației ȘvabilorBănățeni - Christine Neu, al AsociațieiGermanilor din Ungaria - JoschiAment, al Forumului Democrat Ger-man Satu Mare, din România - Dr. Ot-to Schmidt, șeful Departamentului deresurse umane din Budapesta - RichardTircsi, reprezentantul Muzeului Cen-tral Ulm - Swantje Volkmann, repre-zentantul districtului Biberach - JürgenKniep și Josef Szepessy din Heiden-heim, Peter Noll de la Consiliul localNeu-Ulm și alți invitați de onoare, con-aționali germani (de origine șvabă) so-siți de pretutindeni, pentru a participala dezvelirea unei plăci comemorativededicată svabilor sătmăreni.

Primul loc în rândul de sus al plă-cilor comemorative este dedicat ;va-bilor dunăreni emigrați în anul 1712.Primii coloniști din Oberschwaben s-au așezat în regiunile de est ale Dunăriiîn următoarele sute de ani.

După salutul oaspeților rostit deOtto Buchmüller, președintele Asocia-ției Svabilor Sătmăreni a urmat discur-

sul primarului gazdă, Günter Czisch,care a vorbit despre importanța Aso-ciației :vabilor Sătmăreni ca și media-

tor cultural și garant al statului de dreptși al democrației. Apoi a urmat o re-prezentație a ansamblului de dans al

;vabilor sătmăreni din München.Referentul cultural Richard Hol-

zberger a prezentat o scurtă istorie dinultimii 300 de ani a ;vabilor sătmăreni,iar după recitarea unei poezii cu o pro-fundă semnificație despre soarta ;va-bilor sătmăreni din timpul deportăriila muncă forțată în Uniunea Sovietică(1945-1950), s-au depus coroane deflori la placa memorială.

În discursul său de încheiere a fes-tivității, Otto Buchmüller și-a exprimatdouă dorințe. Prima, adresată prima-rului Czisch< integrarea conceptuluiplăcii comemorative a ;vabilor dună-reni în Sistemul electronic de informa-re a Monumentelor din Ulm (cod-QR)>iar cea de a doua< un atestat documen-tar cu numele "Șvabii sătmăreni".

La festivitate s-au servit "Pogats-cherln" și bere la butoi (gratuit) donatede Asociația :vabilor Sătmăreni dinUlm, unde s-a vorbit despre viitoareleîntâlniri ale comunităților șvăbești, ;is-a deschis o expoziție a artistului șvabsătmărean - Georg Haller.

Eva L.

Cu un program foarte bogat șifoarte variat, împletit cu diversealte manifestări care au o tradițiepe meleagurile noastre, Protopo-piatul Reformat de Satu Mare acomemorat 100 de ani de la naș-terea preotului reformat Visky Fe-renc, un personaj remarcabil nudoar al cultului religios, ci și alvieții culturale, sociale, precumși în mod indirect și al vieții po-litice sătmărene.

Visky Ferenc s-a născut la 1 iulie1918, în comuna Agriş, judeţul Satu Ma-re, în familia unui preot reformat. În mar-tie 1939 a fugit în Ungaria şi a urmat teo-logia reformată în oraşul Debreţin. Înperioada studiilor s-a atașat Uniunii Bet-hania. În 1946 a fost trimis în România„cu misiunea de a organiza mişcarea bet-hanistă în Ardeal”. Iniţial, a lucrat ca pre-ot-ajutor în satul natal, reuşind să con-vertească mai mulţi credincioşi şi să con-stituie prima grupare „Bethania” din ţaranoastră. Conducerea acestei grupări i-arevenit ulterior cumnatului său, PappAntal. În 1947, după moartea tatălui său,Ferenc Visky a fost mutat la Salonta capreot capelan. Printre altele, la Salonta apredat religia la gimnaziu, iar din varaanului 1948, când acest lucru nu a maifost posibil, a continuat educaţia reli-gioasă a copiilor în cadrul bisericii. Deasemenea, a demarat seria unor întâlnirispirituale lunare cu preoţii care împăr-tăşeau aceleaşi idei.

Condamnat la 22 de ani de muncă silnică

În 1949 a intensificat legăturile cubethaniştii din Regiunea Autonomă Ma-ghiară şi i-a îndemnat să se organizeze.În anul 1950, preoţii bethanişti sunt aver-

tizaţi de episcopul Eparhiei Reformatede Oradea asupra pericolului la care seexpuneau din pricina activităţii lor. Înacelaşi an, Visky Ferenc a fost trimis încomuna Niuved pentru a fi izolat. În 1956a fost mutat în comuna Cheţ, unde şi-aintensificat activitatea. În perioada 27mai - 5 august 1958, Visky Ferenc şi alte8 persoane din Eparhia Reformată deOradea au fost arestate pentru activitatealor bethanistă. Prin Hotărârea Penală nr.343 a Tribunalului Militar Timişoara din6 septembrie 1958, Visky a fost condam-

nat la 22 ani muncă silnică pentru "crimade uneltire contra ordinei sociale". Sen-tinţa a rămas definitivă în urma Decizieinr. 1551 din 23 octombrie 1958 a Tribu-nalului Militar a Regiunii a III-a MilitarăCluj, prin care i s-a respins recursul. Vis-ky Ferenc şi-a executat pedeapsa la Ora-dea și la Gherla, iar în 1964, pe baza am-nistiei generale a fost eliberat pe bazaDecretului 411. În acest timp și familiasa a fost dusă în Oltenia, cu domiciliuforțat.

După eliberare a lucrat ca preot re-

format în satul Paleu, comuna Cetariu,judeţul Bihor. La 11 noiembrie 1971 In-spectoratul Judeţean Bihor al Ministe-rului de Interne i-a deschis dosarul deurmărire informativă „Adam”, urmărin-du-i îndeaproape activitatea. În 1975, ladomiciliul său, a fost realizată o per-cheziţie şi i-au fost confiscate materialelereligioase pe care le deţinea. În acelaşian a fost avertizat la sediul Protopopia-tului Reformat din Oradea de ofiţerulcare se ocupa de problema culte-secte înjudeţul Bihor, în prezenţa inspectorului

teritorial al cultelor şi a protopopului re-format. La 30 aprilie 1976 dosarul de ur-mărire informativă „Adam” a fost închispe motiv că Visky Ferenc „a renunţat dea desfăşura activitate duşmănoasă”.

Nou dosar de urmărire și pensionare forțată

Evident, urmărirea sa nu a încetattotal, ci a continuat în cadrul dosaruluide problemă lucrat de Securitatea din Bi-hor. La 25 iulie 1980 lui Visky Ferenc i s-a deschis un nou dosar de urmărire in-formativă, cu numele conspirativ„Vişanu”, pentru faptul că îşi intensificaseactivitatea bethanistă. La 12 mai 1983 ladomiciliul său a fost realizată o nouă per-cheziţie şi i s-au confiscat mari cantităţide cărţi şi publicaţii religioase de prove-nienţă străină.

A fost avertizat pentru a doua oară,împreună cu patru dintre apropiaţii săi.De asemenea, s-a intervenit la conduce-rea Episcopiei Reformate de Oradea pen-tru a fi pensionat, scopul acestei măsurifiind acela de a-l împiedica să mai orga-nizeze „întâlniri sub acoperirea cultu-lui”.

În 1983 a fost pensionat, în mod obli-gatoriu și incontestabil, după care, pânăla moarte, adică până în 5 octombrie2005 a trăit la Oradea.

A lăsat în urma sa o serie de lucrăribisericești, precum și descrieri ale viețiidin închisoare, unele dintre ele fiind tra-duse și în limba română.

Ar fi fost de așteptat ca după revoluțiesă-și poată redobândi rolul în viața bise-ricii, dar se pare că sinceritatea sa și ni-velul foarte înalt de cunoștințe pe care l-a deținut i-a incomodat pe capii cultului,astfel, chiar și cinstirea amintirii sale afost posibilă doar în ultimul deceniu.

În localitatea Ulm din Germania a fost dezvelit[ o plac[ în memoria primilor ;vabi s[tm[reni

Familia Visky Ferenc în anii ‘50

Primul loc în rândul de sus al plăcilor comemorative este dedicat svabilor dunăreni emigrați în anul 1712

Visky Ferenc, un preot care a luptat din r[sputeri pentru gruparea „Bethania”


RE}ETE

Pr[jitur[ cu gutuie

Friptur[ de curcan în sos de vin

Mod de preparare<

Gutuile curățate se răzuiesc mă-runt, se amestecă cu 2 linguri de zahăr,se lasă așa 10-15 minute, apoi se storc,se amestecă cu scorțișoare (după gust)și se călesc, după care se adaugă zahărulrămas și zahărul vanilat. Făina se freacăbine-bine cu untura, apoi se adaugăzahărul, zahărul vanilat, praful de copt,sarea și gălbenușul de ou și se amestecă.

Încet, se adaugă smântâna, până cândaluatul capătă o consistență potrivităpentru întins. Se mai frământă puținși se împarte în două. Se întinde la mă-rimea tăvii și se pune în tava unsă cuunt sau untură. Blatul se unge foartesubțire cu gem. Gutuiele fierte se ames-tecă cu grisul, se pune peste blat în strategal, se așează din nou un strat foartesubțire de gem, apoi și blatul următor.Se coace în cuptor preîncălzit, la focpotrivit, circa 30 minute. Se poate ornacu gem, zahăr praf, sau cu o spumă bă-tută la aburi din cele 4 albușuri de ouărămase și 2 linguri de zahăr pudră.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 1/2 kg făinăfină, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă,1-2 plicuri zahăr vanilat, un plicde praf de copt, un vârf de cuțitde sare, și 2-300 g de smântână(în funcție de grosimea sa). Pen-tru umplutură< 6-8 bucăți de gu-tuie (dar se poate și mai mult,după gust), 7-8 linguri de zahăr,1-2 plicuri zahăr vanilat, 4 lin-guri gris de grâu (dacă se folosescmai multe gutui se adaugă maimult gris), 1-2 lingurițe de scor-țișoare pudră, 3-4 linguri de gem

de gutuie sau măcieșe.

Mod de preparare<

Pentru a prepara această friptură,se spală carnea de curcan, şi se împă-nează cu câţiva căţei de usturoi şi oaşezăm într-un vas yena uns cu puţinulei. Zdrobim 4-5 căţei de usturoi şi îifrecăm cu sare, piper şi uleiul de mă-sline. Adăugăm restul de condimente,vinul şi sucul de la o portocală. Turnămsosul de vin şi condimente peste carne,

acoperim vasul şi îl dăm la cuptor 1,5ore.

Între timp mai scoatem tava cu car-nea şi o mai stropim cu sos din tavă casă nu se usuce prea tare.

Cu 15 minute înainte de a fi gatafriptura, portocala rămasă o tăiem feliişi o aşezăm peste friptură. Mai lăsămla cuptor tava acoperită încă puţin şiapoi îndepărtăm capacul şi lăsăm frip-tura să se rumenească încă maxim 10minute. Se servește cu garnitură de le-gume asortate sau cu piure de cartofi,dar o combinație deosebit de reușităeste cu orez alb și gem de mure.

Ingrediente<

O pulpă superioară de cur-can mai mare, eventual aripi saupiept (pulpele inferioare suntprea ațoase), 2 portocale, 250 mlde vin alb demisec, 4-5 căţei deusturoi plus încă atâta pentru îm-pănat, sare, piper, salvie, cimbru,rozmarin proaspăt tocat, 4-5 foide dafin, 1-2 lg ulei de măsline,

puţină boia de ardei.

Must pentru s[rb[toriă

Mod de preparare<

Mustul proaspăt stors se lasă să selimpezească, dar nu prea mult, să nupoată începe procesul de fermentație.Se strecoară și se pune la fiert într-unvas cu cel puțin un litru mai mare decâtcantitatea de must, deoarece la fierberepoate să facă spumă. În acest caz se dă

focul mai mic, dar spuma nu se curăță,pentru că se va stinge singură, fără ur-me. Se fierbe circa 2-3 minute de laprimul clocot, se ia de pe foc și se pune,încă fierbinte în sticle. În fiecare sticlăse pune deasupra mustului câte un vârfde cuțit de salicilat, apoi se închide er-metic. Se lasă să se răcească încet, întrepături. Se păstrează în loc răcoros șiaerisit, ferit de prea multă lumină. Sepoate păstra așa chiar și un an de zile.

Ingrediente<

5 litri de must proaspăt stors,înainte de a începe să fermente-ze, salicilat, sticle sterilizate, care

se închid ermetic.

Ciorb[ de varz[ cu afum[turi

Mod de preparare<

Varză se curăță, apoi se taie fideluță.Morcovii și țelina se taie cubulețe, iaruna dintre cepe se toacă mărunt. Afu-măturile se mărunțesc cubulețe și sepun la fiert în 3 litri de apă. Se fierbe30 de minute, să înceapă carnea să seînmoaie. Se adaugă varza, țelina și mor-covii, ceapa rămasă întreagă, curățatădoar de coajă, ardeiul gras, tăiat în două

sau mărunțit, precum și foile de dafinși cimbrul. Separat, se încinge uleiulîntr-o tigaie și se călește la foc mediuceapa tocată, adăugând de la începutși un praf de sare. Când ceapa devinesticloasă, se adaugă făina și boiaua, seamestecă se adaugă roșiile în bulionmărunțite, și se amestecă din nou, apoise pune în ciorbă. Se fierbe încă 10 mi-nute, apoi se trage de pe foc și se adaugăsmântână, amestecată cu un polonicde zeamă fierbinte. Se potrivește gustulde sare și piper și se adaugă verdeațatocată. La servire se pune pe masă șioțetul, din care toată lumea va folosidupă gust. Tot la servire se mai poateoferi și smântână sau ardei iute.

Ingrediente<

O căpățână de varză (circa1,5 kg), 3 morcovi, rădăcină dețelină (cam cât 1 ou), 2 cepe, 250grame de roșii în bulion, 2 lin-guri de făină, o lingură de boiade ardei, 2-3 fire de cimbruproaspăt o legătură de pătrunjel,1-2 foi de dafin, 200 g de smân-tână, 2-3 linguri de ulei, 200 gde bacon sau șunculiță afumată,sare, piper, mărar, tarhon, oțet,

ardei gras.

Varza se numără printre legumeledes consumate de către oameni, sub di-verse forme - în alimente sau chiar caacritură. Probabil puţini sunt cei careștiu că această legumă are o multitudinede valenţe curative. Desigur, folosirea eipresupune și o serie de precauţii. În an-tichitate, varza era considerată un ade-vărat panaceu.

Varza conţine cantităţi mari de apă,dar și substanţe tonice precum< proteine,glucide, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C,E, K,) și săruri minerale (fosfor, potasiu,calciu, sodiu, fier, iod și cobalt). Pentruacest conţinut bogat de minerale, esterecomandată în peste 100 de afecţiuniale organismului uman.

Afecţiuni în care varzaare efecte benefice

Dacă anticipam faptul că varza areefecte benefice în peste 100 de afecţiuniale organismului uman, iată câteva dintreele< cancer gastric, cancer la gât, consti-paţie, diabet, diaree, gastrită, gripa, tuseconvulsivă, viermi intestinali, răgușeală,arsuri, răni, ulceraţii, cancer la piele, der-matoze, entorse, luxaţii, gută, hemoroizi,negi, nevralgie sciatică, varice, arterite,tromboflebită, migrenă, febra, Zona Zos-ter ș.a.

Câteva recomandări ale specialiștilor

Cancer gastric< se ia de 6 ori pe zi, pestomacul gol, câte un pahar mai mic cusuc de varză. Tratamentul durează 2 luni,iar rezultatele sunt uimitoare.

Cancer la gât< într-un pahar cu sucde varză se pun câteva picături de oţetde mere, apoi faceţi două gargare pre-lungi, după care se înghite, iar foile devarză se pun pe gât.

Constipaţie< se bea în fiecare zi zea-ma de la varză murată, câte 3 căni pe zi,înainte de mesele principale.

Diabet< se fac cure de o lună, consu-mându-se în fiecare zi 400 g salat[ devarză proaspătă cu suc de lămâie. Aceastaare rolul de a regla glicemia.

Diaree< se toacă varză și se fierbemult, după care se consumă goală, fărăpâine și cu foarte puţin ulei.

Gastrită< se bea suc de varză proas-pătă cu 15 minute înaintea fiecărei mese,câte un pahar, cu înghiţituri mici.

Gripă< se bea zilnic câte 1-2 paharecu suc de varză proaspătă.

Tuse convulsivă, răgușeală< se faceun decoct concentrat din 5 foi de varzăși un litru de apă. Se fierbe timp de 40de minute după care îndulciţi cu miereși beţi câte puteţi.

Viermi intestinali< beţi timp de 3 zilela rând, pe stomacul gol, câte 30 ml desuc de varză, extras din frunze, după ceacestea au fost fierte. Acest tratament serepetă timp de 3 luni.

Răgușeală, dureri de gât< într-un pa-har cu suc de varză proaspătă, se adaugăo lingură cu miere și se face gargară.Acest tratament durează o săptămână;

Arsuri, răni, ulceraţii< foile de varzăsunt foarte bune cicatrizante. Acesteapot fi aplicate direct pe arsuri ușoare,răni și ulceraţii.Se taie nervurile, se spală bine și se lasăcâteva ore la macerat într-un amestec de1/2 litri de apă și sucul de la 2 lămâi. Seaplică pe rând, câte 1-2 ore pe zi. Pentruarsurile solare, foile de varză se zdrobesccu un tocător de lemn și apoi se aplicăpe locul afectat, schimbându-se la unsfert de oră.

Dermatoze< se face un amestec dinterci de varză proaspătă cu albuș de ouși se aplică de 2 ori pe zi.

Entorse, luxaţii< se zdrobesc bine câ-teva frunze de varză și se pun pe zonaafectată după care se leagă cu o fașă. Maiputeţi să fierbeţi varza împreună cu câ-teva bucăţi de praz (tocate), la care adău-gaţi 1 pahar de oţet pentru a le lega.

A consemnat Ioan A.

Varza, un remediu înpeste 100 de boli

Varza conţine cantităţi mari de apă, dar şi substanţe tonice precum< proteine, glucide, vitamine(A, B1, B2, B6, B9, C, E, K,) şi săruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod şi cobalt).Pentru acest conţinut bogat de minerale, este recomandată în peste 100 de afecţiuni ale organismuluiuman.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


EVENIMENTReuniunea de închidere a evenimentelor cultural-literare desfăşurate la Satu Mare vreme de

aproape două săptămâni, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, a fost precedată de premiereasătmărenilor membri ai asociaţiilor producătorilor de pălincă "Codreanca" şi "Ţara Oaşului",care au prezentat probe de pălincă în cadrul Concursului Judeţean de Pălincă Poesis, organizat cuprilejul Zilelor Culturale Poesis de la Satu Mare.

Sâmbătă, 29 septembrie, într-o atmosferă incendiară, în Sala defestivităţi a Centrului Multicul-tural Poesis s-a tras “cortina” celeide a XXVII-a ediţii a “Zilelor Cul-turale Poesis”.

Reuniunea de închidere a eveni-mentelor cultural-literare desfăşuratela Satu Mare vreme de aproape douăsăptămâni, cu sprijinul Consiliului Ju-deţean Satu Mare, a fost precedată depremierea sătmărenilor membri ai aso-ciaţiilor producătorilor de pălincă "Co-dreanca" şi "Ţara Oaşului", care au pre-zentat probe de pălincă în cadrul Con-cursului Judeţean de Pălincă Poesis,organizat cu prilejul Zilelor CulturalePoesis de la Satu Mare.

În fapt este vorba despre cea de adoua ediţie a concursului de pălincăorganizat cu prilejul acestor evenimen-te culturale sătmărene.

33 de medalii de aur

Festivitatea de premiere a pălinca-rilor sătmăreni a fost deschisă de poe-tul Dumitru Păcuraru, organizator almanifestărilor menţionate mai sus, darşi gazda reuniunii de închidere a Zile-lor Culturale Poesis, ediţia a XXVII-a.

A fost apoi rândul prof. univ. dr.Dorin Popa, preşedintele juriului de-gustătorilor de pălincă, să facă o scurtăintroducere în atmosfera festivităţii depremiere. Vorbitorul a expus un scurtistoric al pălincii, criteriile internaţio-nale de jurizare a rachiurilor naturaledin fructe, după care a felicitat parti-cipanţii la concurs pentru probele debună calitate înscrise în competiţie. S-a menţionat faptul că juriul a a avut omisiune dificilă de a "alege" cele maibune rachiuri naturale din fructe, dincele 103 probe înscrise în competiţie.Ca urmare a clasificării acestor probe,juriul a acordat 33 de diplome de aur,

35 de diplome de argint, 20 de diplomede bronz şi 15 diplome de onoare. Nus-a nominalizat "marele aur", dar peseama punctajului obţinut - 97,33, nepermitem să spunem că această dis-tincţie a revenit lui Ioan Andor, dinSăuca, preşedintele Asociaţiei "Co-dreanca", coorganizator al competiţiei,pentru o pălincă de gutui.

Iată şi ceilalţi câştigători ai medalieide aur< Vasile Mariţa (Bubuliuc) - Turţ,Gheorghe V. Pop - Ruşeni, Toma Betea

- Racşa, Constantin Chivari - Cehăluţ,Achim Cornel - Domăneşti, Ildiko Far-cău - Silvaş, Dumitru Balog - Cehăluţ,Dorel Băban - Pomi, Gheorghe Bura -Prilog, Sergiu Silaghi - Chereuşa, Ghe-orghe Chirilă - Amaţi, Cornel Mureşan- Vama, Aurel Pop - Turţ, Sorin Hodo-rog - Săuca, Ciprian Pop - Iegherişte,Marius Bălaj - Săuca, Hornyak Tibor -Livada, Tibi Silaghi - Căpleni, GrigoreBaba - Turţ, Eugen Sava - Carei, FlorianDaniel Luca - Cean.

Medalii de argint ;i bronz

Diplome reprezentând medalia deargint au fost atribuite pălincarilor<Ioan Andor - Săuca, Traian Simon -Chegea, Bogdan Poptelecan - Satu Ma-re, Gheorghe Marian - Săuca, VasileCiocan - Racşa, Maria Papp - Porum-beşti, Ioan Tătar - Bixad, Hornyak Ti-bor - Livada, Gyarfas Emeric - Săuca,Farcău Ildiko - Silvaş, Sorin Man - Va-ma, Ioan Sima - Valea Seacă, Nicolae

Dan - Turţ, Vasile Şichet - Tătăreşti,Vasile Cicioc - Racşa, Ana Pop - GherţaMare, Huszti Iuliu - Viile Satu Mare,Ciprian Pop - Iegherişte, Cornel Achim- Domăneşti, Gheorghe Bura - Prilogşi Marius Bălaj - Săuca.

De medalii de bronz au avut partepălincile înscrise în competiţie de cătrepălincarii< Ildiko Farcău - Silvaş, Ghe-orghe Marian - Săuca, Cornel Achim- Domăneşti, Petre Cionca - Valea Sea-că, Hornyak Tibor - Livada, GheorgheBura - Prilog, Huszti Iuliu - Viile SatuMare, Flaviu Faur -Tăşnad, Papp Maria- Porumbeşti, Vasile Ignat - Turţ, NistorFărcaş - Săuca şi Ioan Călin Oşan -Săuca.

Diplome de participare au primit<Petre Palejnic - Valea Seacă, Flaviu Faur- Tăşnad, Kalman Ferencz - Cehăluţ,Papp Maria - Porumbeşti, Petru Doroş- Valea Seacă, Tibi Silaghi - Căpleni,Toma Betea - Racşa, Marius Bălaj -Săuca, Vasile Dănuţ - Cucu şi AurelPop - Turţ.

Aşa cum puteţi constata, număruldiplomelor acordate este mai mare, încomparaţie cu cel al pălincarilormenţionaţi, ceea ce denotă faptul căunii dintre premianţi au înscris maimulte probe în competiţie, obţinândmai multe diplome de aur, argint.bronz şi de participare. Diplomele s-au acordat pentru pălincă din< gutui,prune, caise, rachiu din vin, pere Wil-liams, vişine, cireşe, mere, pere pădu-reţe, pere Klap, lichior de nuci verzi,tescovină şi cupaj - mere cu prune.

Festivitatea de premiere a pălinca-rilor a fost închisă de poetul clujeanIon Mureşan, un prieten al sătmăreni-lor, cel care a recitat din creaţia sa, "Poe-mul alcoolicilor", aplaudat de asistenţacare s-a dovedit surprinsă plăcut depoem, dar şi de autor.

Ioan A.

Aur, argint, bronz la Concursul de P[linc[ Poesis


S~N~TATEVitamina C (acidul ascorbic) este un micro-nutrient esen\ial vie\ii. Aceasta este necesar[ pentru

sinteza colagenului din piele, oase, din\i, gingii sau cartilagii. De asemenea, ea stimuleaz[ absorb\iafierului ;i, `mpreun[ cu vitaminele A ;i E, are o ac\iune puternic antioxidant[ lupt]nd `mpotrivaradicalilor liberi ;i a stresului oxidativ.

Vitamina C (acidul ascorbic)este un micro-nutrient esen\ialvie\ii. Aceasta este necesar[ pen-tru sinteza colagenului din piele,oase, din\i, gingii sau cartilagii.De asemenea, ea stimuleaz[ ab-sorb\ia fierului ;i, `mpreun[ cuvitaminele A ;i E, are o ac\iuneputernic antioxidant[ lupt]nd`mpotriva radicalilor liberi ;i astresului oxidativ.

~n ceea ce prive;te vitamina E, aci-dul ascorbic ajut[ la refacerea formelorreduse ale acesteia. Mai mult, acidulascorbic protejeaz[ elasticitatea capi-larelor sangvine ;i ajut[ la men\inereapresiunii arteriale la valori normale,`mbun[t[\ind totodat[ ;i circula\ia pe-riferic[.

Un alt rol important al acestei vi-tamine este acela de fortifiere a siste-mului imunitar ;i de biosintez[ a hor-monilor de adaptare la stres. Un aportcorespunz[tor de vitamina C `n orga-nism ajut[ la diminuarea perioadelorde convalescen\[ echilibr]nd sistemulimunitar. Similar altor vitamine, aceas-ta este implicat[ ̀ n metabolismul ener-getic celular, conferind organismuluiun plus de energie ̀ n st[rile de surme-naj. Pe l]ng[ beneficiile deja men\io-nate, suplimentele naturale ce con\inacest micro-nutrient mai pot contribui;i la men\inerea s[n[t[\ii ochilor, pot

spori rezisten\a la diver;i factori aler-geni (prin inhibarea ac\iunii histami-nelor), detoxific[ ficatul, cur[\[ orga-

nismul de metale grele ;i pot avea ofunc\ie de reducere a acidului uric se-ric. Din nefericire, aceast[ vitamin[ es-te eliminat[ foarte u;or din organismuluman, iar acesta nu este capabil s[ `;isintetizeze cantit[\ile necesare de vita-mina C. Expunerea la diver;i factoride stres cum ar fi fumatul sau stilul devia\[ dezechilibrat precum ;i tratamen-tul cu diferite medicamente (ex< aspi-rin[, anticoncep\ionale) m[resc vitezade eliminare a acestui nutrient. ~n plus,vitamina C se distruge u;or prin oxi-dare ;i tratare termic[ fapt ce duce lasc[derea aportului s[u din alimentelece nu sunt consumate proaspete, ̀ n sta-re crud[.

Astfel, cel mai adesea `n dieta mo-dern[ bazat[ pe alimente super-pro-cesate, organismul nostru poate s[ nubeneficieze de un aport corespunz[torde acid ascorbic. Formula special[ aprodusului Sirop coac[z negru cu vi-tamina C ofer[ organismului o surs[u;or asimilabil[ de vitamina C, calitatece este garantat[ de prezen\a acestuicompus `ntr-o form[ natural[ undeacidul ascorbic este `nso\it de flavo-noide din fructele de coac[z negru. Ex-tractul din fructe de coac[z negru,plant[ cu un nivel foarte ridicat de vi-tamina C, garanteaz[ bio-disponibili-tatea mare a acestei vitamine, acidulascorbic reg[sindu-se `n acest supli-ment `n matricea sa alimentar[ natu-ral[.

Ce-ar fi dac[ \i-a; spune c[ cel maimare risc de a face diabet, cancer, alteboli autoimune, nu este c]t[ hran[m[n]nci ;i c]t de gras([) e;ti, ci c]techimicale se afl[ `n organismul t[u?

:i dac[ \i-a; spune ;i c[ aceste chi-micale ar putea fi ;i motivul pentru ca-re e;ti tot timpul at]t de obosit? D[-mivoie s[-\i explic. Poluan\ii organici per-sisten\i sunt compu;i organici rezis-ten\i la mediu ;i se pot acumula ̀ n \esu-turile umane ;i animale. Exemple aleacestora se pot g[si `n pesticide, sol-ven\i, chimicale industriale, plastifian\i;i parfumuri.

Expunerea poate avea loc pe multec[i, de exemplu, prin piele ;i prin in-halarea lor, `ns[ un studiu a ar[tat c[alimenta\ia este calea principal[,cauz]nd peste 90% din expunere la co-pii ;i 80% din expunere la adul\i. ~nmod `ngrijor[tor, la cei care aveau ni-veluri ridicate de poluan\i chimici `norganism exist[ o cre;tere a ratei deboli cardiovasculare, de hipertensiunearterial[, de diabet ;i obezitate. Po-luan\ii organici persisten\i au structurichimice diferite, dar, `n general, per-turb[ sistemul endocrin care producehormoni precum tiroxina ;i hormoniisexuali. Ei interfereaz[ cu insulina ;iafecteaz[ modul `n care organismulpoate regla glicemia. La nivel celular,

deterioreaz[ mitocondriile, care suntnecesare pentru a transporta energiaprin organism, ;i citokinele inflama-torii, de care este nevoie pentru a com-bate infec\iile ;i inflama\ia.

Tratament detoxifiere<

Diminea\a `nainte de mas[ 50 mlsev[ mesteac[n sirop `n 150 ml ap[plat[ (sau 3 capsule extract uscat sev[de mesteac[n).

La pr]nz dup[ mas[, 2 capsuleAcid alfa lipoic cu acetil L carnitina.

Seara `nainte de culcare se repet[tratamentul luat diminea\a.

O cur[ complet[ de 30 zile< 1 cutieAcid alfa lipoic, 3 cutii extract uscatseva mesteac[n sau 6 flacoane cu sevamesteac[n sirop.

~n cazul unei suspiciuni de infectarecu virusul hepatitic C, primul pas pe carear trebui s[ `l face\i este o testare. Pute\ivorbi cu medicul dumneavoastr[, s[-iexpune\i situa\ia ;i s[ solicita\i un test.~ns[ ceea ce trebuie ;tiut ̀ n acest caz estec[ dup[ infectarea cu virusul hepatiticC, dureaz[ ceva timp p]n[ c]nd orga-nismul produce suficien\i anticorpi pen-tru a fi depistat[ boala, noteaz[ scoala-pacientilor.ro Aceast[ perioad[ este, deobicei, de 6 p]n[ la 9 s[pt[m]ni de lamomentul infect[rii. Efectuarea testului`n perioada necorespunz[toare ar puteada rezultate eronate. Cei infecta\i suntcontagio;i, chiar dac[ simptomele nu auap[rut `nc[. Dac[ crede\i c[ a\i fi pututcontracta virusul, ar trebui s[ discuta\icu medicul despre momentul cel mai bun`n care v[ pute\i testa.

Virusul hepatitic C poate fi transmisprin contact cu s]nge infectat. Se poater[sp]ndi prin< folosirea la comun a acelorsau seringilor> act sexual neprotejat, dac[exist[ un risc de a intra `n contact cus]ngele persoanei infectate> sarcin[ – dela mama infectat[ la f[t> refolosirea echi-pamentelor medicale nesterilizate> folo-sirea la comun a obiectelor de igien[ per-sonal[ (lama de ras, periu\a de din\i),dac[ au intrat `n contact cu s]ngele per-soanei infectate> transfuzii de s]nge con-taminat, din surse neverificate> r[nire cuobiecte ascu\ite care au intrat `n contactcu s]nge infectat> efectuarea de tatuajesau piercinguri cu instrumente nesteri-lizate.

Este important s[ re\ine\i c[ virusulnu se poate transmite prin laptele demam[, alimente, ap[, `mbr[\i;are, s[rutsau m]ncatul din aceea;i farfurie/ b[utuldin acela\i pahar cu o persoan[ infec-tat[.

De;i multe dintre persoanele infec-tate cu virusul hepatitic C nu prezint[simptome, la unele pot ap[rea c]tevasemne imediat dup[ infec\ia ini\ial[<febr[, oboseal[, lipsa apetitului, grea\[,vom[ sau durere abdominal[, urin[`nchis[ la culoare, scaun cleios sau ̀ nchisla culoare, dureri ale articula\iilor,`ng[lbenirea pielii sau a albului ochilor.

Cum se r[spânde;tevirusul hepatitic C?

Un studiu recent efectuat `n SUA peun grup de voluntari concluzioneaz[ fap-tul c[ atunci c]nd persist[ insomniilepentru mai mult de o noapte consecutiv,organismul nostru este supus unui stresputernic ce duce la modific[ri importan-te de metabolism, perturb[ri ale expresieigenetice, cu consecin\e dintre cele mainefaste, cum ar fi cre;tere ̀ n greutate, re-ducerea \esutului muscular ;i diabetulzaharat, semnaleaz[ medicul psihiatruC[t[lin Cisma;.

Acest studiu precizeaz[ c[ se producalter[ri ale activit[\ii genelor, modific[ri`n compozi\ia celular[, cu modificareacantit[\ii de acizi gra;i ;i aminoacizi cureducerea masei de \esut muscular ;icre;terea masei de \esut adipos.

O posibil[ explica\ie pe carecercet[torii o ofer[ este c[ prin prelun-girea st[rii de vigilen\[ peste noapte, seproduce un dezechilibru al genelor „ceas˝care se g[sesc `n componen\a `ntreguluigenom uman, ce controleaz[ ritmul cir-cadian normal al fiec[rui \esut din orga-nism. Func\ionarea acestor gene este in-fluen\at[ de diver;i factori cum ar fi ac-tivitatea fizic[ ;i factorii de mediu. Cer-cet[torii precizeaz[ c[ modific[rile deADN din \esuturile muscular ;i adipossunt diferite atunci c]nd exist[ o pierderecronic[ de somn. Aceste modific[ri fiindsimilare cu cele g[site ̀ n obezitate ;i dia-betul zaharat de tip 2. “V[ sf[tuiesc ca,pentru a contracara efectele nedorite aleinsomniilor cronice s[ ave\i un regim devia\[ echilibrat, o diet[ diversificat[,adecvat[, f[r[ excese, s[ face\i activitatefizic[ constant.

Totodat[ nu uita\i c[ medicina a evo-luat ;i vine `n sprijinul dumneavoastr[pentru a v[ ajuta s[ trata\i cauzele in-somniilor. S[n[tate mult[!" a ad[ugat dr.C[t[lin Cisma;, medic psihiatru la Spi-talul Jude\ean de Urgen\[ Satu Mare.

Seva de mesteac[n, ideal[ `n tratamentul de detoxifiere

Aproximativ 130.000 de bolnavi suntcuprin;i `n programul na\ional de tra-tament al afec\iunilor oncologice, pro-gram finan\at cu aproape 1,5 miliardede lei, arat[ datele Casei Na\ionale deAsigur[ri de S[n[tate.

De asemenea, pentru femeile careau fost supuse unei opera\ii de extirparetotal[ sau par\ial[ a s]nului , `n cadrulprogramului na\ional oncologic alCNAS func\ioneaz[ ;i un subprogramde endoprotezare ;i reconstruc\ie ma-mar[.

Ceea ce trebuie re\inut despre can-cerul mamar este c[ afec\iunea poate fivindecat[ dac[ este descoperit[ `ntr-unstadiu incipient.

Speciali;tii recomand[ c]tevam[suri de prevenire pornind de la con-trolul regulat al s]nilor. ~n cazul `n carese observ[ noduli sau schimb[rineobi;nuite ̀ n aspectul lor recomanda-rea este s[ v[ prezenta\i la medic. La felde indicate sunt ;i controalele medicaleperiodice. Este bine de ;tiut c[ risculcancerului de s]n cre;te odat[ cu v]rsta;i dac[ exist[ antecedente oncologice ̀ nfamilie, dac[ o sarcin[ nu a fost dus[ latermen p]n[ la v]rsta de 30 de ani saudac[ nu a\i al[ptat. Al\i factori de riscce pot fi evita\i sunt< supraponderabili-tatea, sedentarismul, fumatul, hrananes[n[toas[.

Riscul canceruluide s]n cre;te odat[

cu v]rsta

S[n[tatea adolescen\ilor este negli-jat[ mult prea des ;i slab luat[ ̀ n consi-derare de autorit[\ile medicale, astfel`nc]t ace;ti tineri sunt deosebit de vul-nerabili ;i au acces la servicii de s[n[tatelimitate, semnaleaz[ Organiza\ia Mon-dial[ a S[n[t[\ii (OMS).

Adolescen\ii de multe ori nu aubani, sunt reticen\i `n a merge la spitalsau la medic, nu mai vor s[ fie trata\i cani;te copii, a subliniat specialistul. Apro-ximativ 35% din cauzele ̀ mboln[virilorla nivel mondial `ncep `n adolescen\[,relateaz[ France Presse.

Dac[ bolile mintale ar fi tratate dinadolescen\[, acest lucru ar avea un im-pact semnificativ asupra tratamentuluiaplicat la maturitate, relev[ ̀ n continua-re OMS. Tulbur[rile psihice, anorexia,bulimia, anxietatea, obezitatea, dietas[rac[ sunt frecvente `n aceast[ pe-rioad[ a vie\ii. Adolescen\ii sunt, de ase-menea, expu;i la fumat, alcoolism ;idroguri. Nu mai exist[ diferen\e regio-nale `n starea de s[n[tate aadolescen\ilor din lume, men\ioneaz[organiza\ia cu sediul la Geneva.

Aproximativ 30 de noi cazuri noi deinfectare cu virusul SIDA se `nregis-treaz[ `n fiecare or[ `n r]ndul adoles-cen\ilor.

~n ceea ce prive;te cauzele de deces`n r]ndul adolescen\ilor `n `ntreaga lu-me, pe primul loc sunt accidentele decircula\ie, ̀ naintea SIDA, suicidului, in-fec\iilor respiratorii ;i violen\ei, potrivitOMS.

:tefania C.

35% din cauzele `mboln[virilor `ncep

din adolescen\[

Avantajele multiple ale Vitaminei C

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Impactul insomniilor cronice asupra organismului


N[scut anul trecut pe urmelevechiului Festival “F[r[ Bariere”,Tranzit Feszt `ncepe, la a douaedi\ie, s[-;i creeze o identitateproprie - asta chiar `n contextul`n care tema principal[ anun\at[de organizatorii de la Teatrul deNord era tocmai conceptul deidentitate, `ntors pe toate p[r\ile`n mai multe dintre spectacoleleprogramate.

Jude\ul nostru fiind un fel de plac[turnant[ ̀ ntre trei \[ri, a;adar un loc detranzit prin excelen\[, noul nume al ma-nifest[rii teatrale s[tm[rene cap[t[ sens,incluz]nd ;i ideea de tranzi\ie, la noive;nic neterminat[, sau de transla\ie aplanurilor narative, vizuale ;.a., de saltde nivel ̀ n interiorul unui spectacol saual unei cariere. Am avut ;i a;a ceva, dinbel;ug, de vinerea trecut[ p]n[ azi.

Identitatea etnic[;i dedesubturile ei

Mai multe spectacole programateau abordat tema identit[\ii etnice ;i araporturilor dintre na\iunile conlocui-toare. Cel mai bun spectacol de acestfel ni s-a p[rut “Poveste din Transilvania/ Erdelyi mese”, produc\ia Studio ActOradea, scris[, vorbit[ ;i, am zice noi,g]ndit[ bilingv. Regizorul Andi Gher-ghe a grefat pe textul “|ara z]nelor” ex-perien\a sa personal[ legat[ de c[s[to-riile mixte ;i conflictele politice ;i inte-retnice din T]rgu Mure; ;i a ie;it o ca-podoper[ de spectacol, pe care l-amdori difuzat la TV la ore de maxim[ au-dien\[. Mai ales c[, spre final, se atinge;i tema sensibil[ a acestor zile< rela\iilehomosexuale. Un spectacol-happening`n care actorii exceleaz[ prin naturale\e;i acurate\ea sentimentelor, ̀ n dragoste;i `n `nfrunt[ri deopotriv[. ~n aceea;inot[ a stat ;i “MaRo”, cu acela;i regizor.

Tema identit[\ii etnice a revenit `n“Occidental Express”, pe un text de Ma-tei Vi;niec asumat exemplar de trupaTrap Door Theatre din Chicago, undeactorii americani joac[ ;apte in;i de ;ap-te na\ii care trebuie s[ intre `n rol dearti;ti \igani. ~n aceast[ babilonie, undemai e defini\ia identit[\ii? Surs[ deumor ;i reflec\ie profund[ ̀ ntr-un spec-tacol frumos ;i din punct de vedere vi-zual.

Oarecum `n aceea;i tematic[ a fost;i “Bun[, nazistule”, jucat cu nerv ;iverv[ de trei actori ai Teatrului din Ka-posvar.. De;i personajele sunt, la dreptvorbind, schematice, dialogul dintre unneonazist ;i un imigrant pune multeprobleme de mare actualitate. Iar c[ndactorii `;i schimb[ vestimenta\ia ;i ro-lurile `ntre ei, mesajul e transparent<identitatea etnic[ ;i politic[ se supra-pune, adesea nefericit, peste fundamen-tala identitate uman[.

Fecunda amintirea comunismului

C]nd moare cineva, spunem “~nveci pomenirea lui!”. Se pare c[ e valabil;i pentru or]nduirile politice. “Povestedin Transilvania” ̀ ncepe cu confrunta-rea dintre securist ;i dizident (de neuitatcalmul glacial al lui Richard Balint `nacea scen[),, iar asta are b[taie lung[,c[ci fiul unuia ;i fiica celuilalt se vorc[s[tori ;i vor dezgropa fantome men-tale ̀ n ambele p[r\i. Monodramele “Al-

bastru. Galben. Ro;u” (cu Inna An-driuc[) ;i “V[ plac bananele, tovar[;i?”(cu Alin Stanciu) ne-au purtat prin se-chelele sindromului postcomunist ne-vindecat, ca ;i spectacolul “~n umbramarelui plan”, jucat de actorii Reacto-rului clujean, sau o alt[ monodram[,“Julia” de Visky Andras, plasat[ `n vre-mea terorii staliniste. Vorbim prea multdespre comunism? E un subiect al tre-cutului... sau oare nu? La cum mergeistoria, nimic nu e imposibil.

“Alice”, o minun[\ie

Tranzit Feszt 2018 ne-a prilejuit ;i`nt]lnirea cu un spectacol de antologie<“Alice”, realizat de Bocsardi Laszlo ;itrupa sa de la Teatrul “Tamasi Aron”din Sf. Gheorghe, al[turi de forma\iaSzemPol Offchestra, live, cu sonorizarede concert. O realizare demn[ de ab-surdul cu t]lc al c[r\ilor lui Lewis Car-roll, e un “performance” care nu se poa-te povesti. Combin[ o muzic[ uneoripsihedelic[, alteori plin[ de umor, cuinspirate proiec\ii video, costume dintrecele mai bizare ;i ̀ ntotdeauna potrivitegaleriei de personaje, unul mai z[rghitca altul, o dic\ie mai mult dec]t rafinat[din partea actorilor (ajuta\i, `nsubtilit[\i, tocmai de sonorizarea multmai puternic[ dec]t ̀ n mod normal), ;iun final care ofer[ cheia `n\elegeriiaventurilor lui Alice< ne afl[m `n fa\aunei c[l[torii prin minte c[tre ceea ce`n mod curent se cheam[ suflet - sau,ca s[ folosim tema festivalului, identi-tatea real[ a fiin\ei. Iar sufletul nu \i-lpo\i `mbr[\i;a p]n[ nu ai sc[pat de eulfals compus din obsesii, fantezii, imagi-na\ii maladive ;i complexe. Acest spec-tacol fistichiu ;i extrovertit devine p]n[la urm[ o puternic[ metafor[ spiritual[,care merge drept la \int[. Ar fi fraierirealizatorii dac[ nu ar produce o va-riant[ pentru DVD. At]t e de bun.

For\area limitelor teatrului

Am avut `n Tranzit Feszt ;i multespectacole non-verbale, dansate sau, s[zicem, acrobatice, dar ;i formule caretind s[ extind[ aria de definire a feno-menului teatral< texte localizate(“Ora;ul nostru”), teatru documentarpe baza unor m[rturii personale (“Pro-tejat / neprotejat”), realitate virtual[(“Ilegitim”), teatru fizic (“Re\etaperfec\iunii...” despre care a\i citits[pt[m]na trecut[), improviza\ie ;i ̀ nc[alte formule inedite. Unele din ele nuprea conving[toare< “Trix Show” de laTurda a fost exasperant prin amesteculde idei ;i repeti\iile obsedante ale sce-nelor, iar “Idiotul” de la Debrecen, de;ia transmis c]t de c]t mesajul minuna-tului roman al lui Dostoievski, ap[c[tuit prin lungimi necontrolate ;i apus la grea `ncercare r[bdarea ;i rezis-ten\a publicului. Patru ore de spectacolcare prive;te din diferite unghiuri ace-lea;i 2-3 momente-cheie ale c[r\ii e greus[ fie pasionante, de;i ̀ ncercarea lui Sar-dar Tagirovski are punctele ei forte ;iar merita o analiz[ mai larg[.

~n aceste condi\ii, un spectacol cualur[ clasic[, a;a cum a fost “C[ldur[`n noiembrie” al Teatrului “Eugen Io-nescu” din Chi;in[u, a fost ca o bine-venit[ ;i ̀ nc]nt[toare relaxare, de;i ma-nierismele stanislavskiene ale AlleiMen;icov ;i esen\a tragic[ a subiectuluinu tindeau spre a;a ceva. Dar fiecaresear[ la teatru preg[te;te surpriza ei.

Vasile A.

“Trap Door Theatre” din Chicago a prezentat “Occidental Express” de Matei Vi;niec

“Poveste din Transilvania / Erdelyi mese”, un spectacol pe care ar trebui s[-l vad[ toat[ \ara

“Alice” a lui Bocsardi, o `nc]ntare multimedia “C[ldur[ `n noiembrie”, `n dulcele stil clasic

Tranzit Feszt, un festin teatralcu spectacole nonconformiste

FESTIVALJude\ul nostru fiind un fel de plac[ turnant[ `ntre trei \[ri, a;adar un loc de tranzit prin

excelen\[, noul nume al manifest[rii teatrale s[tm[rene cap[t[ sens, incluz]nd ;i ideea de tranzi\ie,la noi ve;nic neterminat[, sau de transla\ie a planurilor narative, vizuale ;.a., de salt de nivel `ninteriorul unui spectacol sau al unei cariere. Am avut ;i a;a ceva, din bel;ug, de vinerea trecut[p]n[ azi.


MOD~ Modelele de haine devin tot mai largi şi mai comode. Un oversize total vom vedea la rochii uşorbufante, maxi şi salopete pe care designerii le combină cu pantofi şi sandale clasice stiletto

Noul sezon stabilește ritmul<vânătoarea de tendințe începeacum! Această toamn[ ne de-monstrează o atenție față de ac-cesorii, iar o pereche de cerceimari, ochelari înguști, cum ar ficei ai lui Trinity din celebrul film„The Matrix“ și o eșarfă de măta-se, evident, nu trebuie să v[ lip-sească.

Modelele de haine devin tot mailargi și mai comode. Un oversize totalvom vedea la rochii ușor bufante, maxiși salopete pe care designerii le com-bină cu pantofi și sandale clasice sti-letto. Și nu uitați de textur[! Catifeanobilă, satin lucios, metalic și piele –iată ceea ce va umple garderoba dvs.în sezonul toamn[-iarnă 2018-2019.Așadar, să tragem cu ochiul la princi-palele tendințe ale modei și fuga lacumpărături!

Textura catifelată

Designerii au lăudat catifeaua înnenumărate rânduri. De fapt, acest ma-terial nu are nevoie de mult timp deintroducere și opinii măgulitoare, maiales dacă este o rochie de seară sau coc-ktail. Acum o folosim peste tot, în spe-cial în accesorii și încălțăminte. Dacăpurtăm pantofii stiletto clasici de cati-fea nu doar un sezon, atunci ora stelarăa cizmelor textile va veni în aceastătoamn[. Pregătiți-v[ bine, înarmați-v[cu un model laconic în cele mai neaș-teptate culori< de la cer albastru la rozcandy. Singurul lucru care trebuie ana-lizat cu mare grijă este prognoza me-teo.

Carouri

Trecând de la un sezon la altul, im-primeul în carouri nu pierde credibi-litatea, ci își consolidează poziția în to-pul tendințelor modei. Gândindu-v[la achiziționarea unui nou obiect ves-timentar în carouri, fiți pregătiți pentrufaptul că această tendinț[ este literal-mente în top, deci va trebui să depunețiceva efort pentru a crea o combinațieideală. Ei bine, să ne punem imaginațiaîn mișcare!

Nu ne este teamă de pete luminoa-se< combinăm liber carourile gri cu ac-cesorii atractive (până la nuanțe neon<verde, roz, portocaliu).

Alegem țesături dense – acestea nunumai că ajută la ascunderea imper-fecțiunilor corpului, ci reprezintă im-primeul în carouri într-o perspectiv[profitabilă.

Combinăm diferite stiluri. Reve-nim la costumul clasic cu pantalonidrepți și o jachetă supradimensionată,adăugăm ugly sneakers- cei mai masivipantofi “urâți” care au sufocat literal-mente podiumurile în acest an.

Pielea

Pielea este favoritul permanent alcaselor de modă. Și nu în zadar, deoa-rece pe baza unui obiect vestimentardin piele, fie că este vorba de pantaloniscurți, fusta sau haina de piele la modă,avem posibilitatea să creăm o mulțimede lookuri elegante.

În schema de culori a sezonului ve-dem o dominație totală a negrului, deși

alte culori întunecate nu vor să renunțe.Concentrați-v[ pe combinații de tex-turi< piele densă cu sifon translucid,mătase, plasa sau guipure. Amintiți-v[că orice lucru de pe piele este autosu-ficient, iar concurenții evident nu aunevoie de ea. Prin urmare, optăm pen-tru un stil laconic cu un minim de de-talii. Fusta din piele va fi combinatăarmonios cu un top monocromatic, iarla pantalonii subțiri putem ad[uga în-totdeauna o bluz[ ușoară din sifon deculoare albă.

Salopetă

Acum, o ținută elegantă este un totîntreg, și în sens literal. Ceea ce amconsiderat odată ca fiind o uniformăde lucru acum este una dintre princi-palele tendințe ale sezonului. Și aceastăeste o salopetă. Alegeți una care v[ pla-ce mai mult< cu mâneci tridimensio-nale sau cu multe buzunare, cu sau fărăcurea – modelele reale seamănă într-un fel cu uniformă unor pasionați decurse. Doar că în loc de cască vom pur-ta o pălărie elegantă și vom înlocuipantofii cu sandale pe tocuri cui.

Imprimeu leopard

Din jungla sălbatică direct în gar-deroba dvs.< imprimeul leopard ocupătot spațiul liber. Trebuie doar să deci-deți unde să puneți accentul. Designe-rii sugerează să creăm un look mono-cromatic leopard, însă pentru viață dezi cu zi acest pas este prea îndrăzneț șifoarte extravagant. Pe când câteva ac-cesorii nu vor afecta nici măcar imagi-nea de afaceri cu pantaloni clasici și obluza albă.

Rochii largi

În acest sezon, lungimea rochieitinde spre marca “maximă”, la fel ca șilățimea acesteia. Ne inspirăm de la că-măși de dormit din mătase și materiale

naturale, facem o alegere în favoareacroielii largi și a unui număr minimde detalii – acest model nu are nevoiede completări. Purtăm cei mai confor-tabili pantofi balerini, o geantă în mi-niatură și nu uităm că cuvântul ce ca-racterizează sezonul este confortul.

Genți la piept

În fiecare an mărimea genții devinetot mai mică, iar acum nu poate fi pur-tată deloc în mâna sau pe umăr. Gențilede brâu nu au plecat din componentăținutelor vedetelor street style, deși, onouă tendinț[ toamna-iarnă 2018-2019 prezintă un concurent forte șianume gențile de piept, care probabilnu sunt foarte practice, însă perfectepentru strictul necesar. Aceste modelerepetă gențile obișnuite, cu toate aces-tea, pe o scară care este de câteva orimai mică. Deci, în loc de mărgelele șicolierele obișnuite, linia gâtului esteaccentuată de un lanț al unei copii micia genții-sac de sport sau a unei gențiclutch-plic.

Eșarfă sau capuson

În această iarnă la sigur va trebuisă îndrăgim accesoriile de cap. Ei bine,acesta este un obicei foarte util, maiales în timpul sezonului rece, iar înnoul sezon suntem în mod evident no-rocoși< accesoriile pe care nu le-amagreat încă din copilărie devin eleganteși calde în același timp. Mergem în celmai apropiat magazin specializat șiachiziționăm un capuson, care este ce-va între fes și fular. Ideal ar fi să achi-ziționați mai multe variante de culoriși în funcție de soluția de culoare a im-aginii. Capusonul poate fi combinat cuorice îmbrăcăminte exterioară, atât cuo geacă bomber în stil sport, cât și cuun palton mai sever.

O altă opțiune este batista de mă-tase, completată de un imprimeu floralsau geometric. Este purtată atât că un

element independent, cât și sub o be-retă (legând eșarfă în jurul gâtului).

Trenci transparent

Trenciul transparent este soluțiaperfectă pentru toamn[. În fiecare an,designerii ne îndeamnă să avem câtmai puține mistere posibil< genți trans-parente, pantofi cu inserții siliconiceși chiar ochelari.

Un astfel de trenci rezolv[ mai mul-te probleme deodată, dedesubt putețipurta o rochie elegantă sau un costumcu pantaloni. În plus, acesta este o pro-tecție excelență împotriva ploii. Selec-tăm modele cu cusături contrastantesau tiv textil, un număr mare de buzu-nare și o glugă.

Argint

Motivele futuriste în haine, încăl-țăminte și accesorii sunt esențiale. Prinurmare, o rochie argintie cu suprafațălucioasă trebuie să fie neapărat pre-zent[ în garderoba dvs. pentru o pe-trecere zgomotoasă sau un cocktail deseară. Nici în viața de zi cu zi nu renunțămla strălucire, ci doar reducem cantitateași lansăm un metalic argintiu în acce-sorii< stiletto clasici, clutch-uri, rucsa-curi, botine (să nu mai vorbim de bi-juterii!).

Ochelari înguști

Tendința pentru ochelari înguști s-a afirmat puternic în sezonul trecut,așa că dacă ați găsit un trofeu la modăîncă pe atunci – atunci nu-i dați dru-mul să plece! Purtăm ochelarii înguști sub eșarfe șicapisoane în stilul anilor șaizeci și pă-lării trilby. În această toamna, popula-ritatea câștigă formă ascuțită ochi depisic[ (“cât eye”), cu toate acestea, ghi-dul principal ar trebui să fie forma fe\ei.

Blană eco

Blana naturală rămâne ușor în tre-cut, iar modă devine umană. În acelașitimp, designerii folosesc din ce în cemai mult blană ecologică – un materialmodern, care, atât din punct de vedereal proprietăților externe, cât și al celorfuncționale, nu se deosebește deloc decea naturală. Must have-ul sezonuluieste blană artificială într-o combinațiede mai multe culori contrastante. Opurtăm împreună cu blugi întunecați,pantaloni evazați și rochii-maxi.

Cercei imenși

Strugurii, ramurile de copaci, în-registrările fonografice se mută acumpe lobii urechilor și aproape în dimen-siune completă. Moda cerceilor imenșia ajuns și în sezonul toamna-iarnă2018-2019. Astfel de bijuterii puținprobabil vor încăpea în caseta de biju-terii. Verdictul – purtați-i fără nicioconstrângere! Anii șaizeci și-au spuscuvântul și luăm din această era tot ceputem. Deci, vom strânge părul cât maimult în partea de sus (posesoarele tun-sorilor scurte sunt avantajate), deaceea, un coc sau o coamă de cal estecoafura ideală pentru acest sezon. Im-aginea poate fi completată cu o bentițălată în stilul lui Brigitte Bardot.

Imprimeu de șarpe

În acest sezon, reptilele ne inva-dează garderoba cu forțe noi. Optămpentru piele texturat[, atât mat[, cât șilăcuită. Alegem lookuri monocroma-tice (de exemplu, un costum clasic cupantaloni de culoare închisă), îl diluămcu un accent sub forma unei genți crossbody (“peste umăr”) cu un imprimeude șarpe. Nu se acordă preferință cu-lorilor naturale ci pentru roșu purpu-riu, verde de iarbă proaspătă, nuanțealbastre azure vor găsi cu siguranță unlimbaj comun cu locuitorii junglei debeton.

Principalele tendin\e de mod[toamn[-iarn[ă


MAGAZIN

În prezent există vești nemaipomeniteîn domeniul știinţific! Vaccinul pentru dia-bet a fost prezentat în mod oficial, ceea cese prevede ca soluţie în progresul bolii șichiar în ceea ce îi privește efectele adverse.Conform cercetătorilor, tratamentul alter-nativ poate fi folosit atât la copii, cât și laadulţi, fără a avea efecte adverse. Aceștiaau evidenţiat că deși imunizarea nu esteun remediu, există îmbunătăţiri notabilela pacienţii care au fost trataţi.

S-a observat, de asemenea, că deși fie-care pacient este unic și că progresia boliidepinde de factori diferiţi, există foartemulte ameliorări în cazul pacienţilor cărorali s-a administrat tratamentul. Iniţiatorulacestei autohemoterapii, Dr. Jorge Gonza-lez Ramirez, a explicat procedura, indicândcă după ce 5 cm cubi de sânge sunt luaţide la pacient, aceștia sunt amestecaţi cu 55de ml de soluţie salin[, iar apoi răciţi latemperatura de 5 grade Celsius. După ceeste extras din corp, temperatura sângeluiatinge 37 grade, iar atunci când este răcitla 5 grade, are loc un șoc termic care re-glează erorile metabolice și genetice. Acestamestec este injectat pacientului, corectândgradat problema. Vaccinul durează 60 dezile, iar tratamentul se desfășoară timp deun an. “Acest vaccin reprezintă mai multdecât un medicament, este o practică me-dicală. Noi îl privim drept o alternativă, osoluţie de stopare a unor complicaţii de-generative cronice< atacul de inim[, pier-derea părului, amputarea, cedarea rinichi-lor sau orbirea, pe lângă multe altele “, aafirmat Jorge Gonzalez. Pentru a evitacomplicaţiile, pacienţii trebuie să colabo-reze cu medicii, întrucât aceasta este oopţiune de tratament, nu un leac de vin-decare 100% .

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O scrisoare considerată pier-dută, scrisă de Galileo Galilei,prezintă eforturile astronomuluidin secolul XVII de punere la în-doială a unei doctrine a BisericiiCatolice într-un mod cât mainuanţat. Scrisoarea descoperităîn cadrul Societăţii Regale dinLondra pare să rezolve un mistervechi de patru secole privind lim-bajul lui Galileo atunci când vor-bea despre această problemă “di-vină”.

În scrisoarea din 1613, faimosul sa-vant punea la îndoială pentru primadată conceptul orbitei Soarelui în jurulPământului. Conform History, atuncicând o copie a scrisorii sale a ajuns laInchiziţia din Roma, Galileo a susţinutcă exprimarea a fost modificată pentrua fi mai eretică. Astfel, el a produs oaltă scrisoare mult mai nuanţată.

Documentul descoperit recent ara-tă faptul că Galileo a fost cel care afăcut modificările în textul originalpentru a se proteja de furia Inchiziţiei.Astronomul polonez Nicolaus Coper-nicus afirma în 1543 că Soarele se aflăîn centrul universului, iar Pământuleste o planetă ce orbitează în jurul lui.Deşi Copernicus nu a trăit pentru avedea efectele scrierilor sale, în 1600matematicianul Giordano Bruno a fostcondamnat pentru erezie deoarecesusţinea teoria lui Copernicus. În celedin urmă, Bruno a fost ars pe rug.

Teoria lui Copernicus nu eraincompatibilă cu Biblia

În cadrul experimentelor sale cutelescopul, Galileo a descoperit dovezi

care susţineau modelul lui Copernicus.Pe 21 decembrie 1613, îi trimitea oscrisoare prietenului său BenedettoCastelli, matematician din cadrul Uni-versităţii Pisa din Italia, ce conţineadescoperirile sale. El afirma că pasajedin Biblie ce menţionau evenimenteastronomice nu pot fi luate în consi-derare literalmente, iar teoria lui Co-pernicus nu era incompatibilă cu Bi-blia.

Din cauza textului controversat, co-pii ale scrisorii au circulat, iar una din-tre ele a ajuns în 1615 la Roma. La scurttimp, Galileo a scris unui prieten clericfaptul că scrisoarea trimisă Inchiziţieia fost modificată pentru a sugera ere-zia.

Cele două versiuni ale scrisorii luiGalileo i-au derutat pe viitorii savanţi.Însă în august 2018, Salvatore Ricciar-do, specialist în istorie din cadrul Uni-

versităţii din Bergamo, a vizitat biblio-teca Societăţii Regale şi a analizat uncatalog online, moment în care a des-coperit scrisoarea trimisă de Galileocătre Castelli. Deşi data din catalog eraoctombrie 1613, Ricciardo a examinatdocumentul şi a realizat la scurt timpcât de important este. Semnătura„G.G.” şi analizele grafologilor au de-monstrat că este vorba despre scrisullui Galileo.

În scrisoarea din 1613, faimosul savant punea la îndoială pentru prima dată conceptul orbitei Soarelui în jurul Pămân-tului

Un document de 400 de ani dezv[luie cumGalileo a încercat s[ p[c[leasc[ Inchizi\iaDin cauza textului controversat, copii ale scrisorii au circulat în toată lumea, iar una dintre ele a ajuns în 1615 la Roma

Vaccinul împotrivadiabetului a fostlansat ;i întreagalume s[rb[tore;te

aceast[ veste

De ce medicamentele sunt atât descumpe? Iată un posibil răspuns. Acumcâțiva ani, Harbin Pharmaceutical GroupCo., Ltd., o companie chineză de stat și celde-al doilea cel mai mare producător demedicamente din țară, după valoarea depiață, a publicat pe site-ul lor un set de fo-tografii care dezvăluiau interiorul sediuluilor din Harbin, o așezare din nord-estulprovinciei Heilongjiang. Imaginile prezintăun interior extravagant, decorat în stilulPalatului de la Versailles, cu coridoare dinlemn sculptate complet, lambriuri cu foliede aur, candelabre de cristal și coloane demarmură. Construcția clădirii și decorareasa au costat compania mai mult de 15 mi-lioane de dolari. În mod surprinzător, fo-tografiile au provocat o mare dezbatereprintre chinezii de rând care și-au exprimatindignarea< “Este un palat care este con-struit pe durerea a milioane de pacienți”.Ce este și mai grav, cu doar câteva luni în-ainte de a-și inaugura clădirea, companiaa fost acuzată de deversarea ilegală de apeuzate, gaze reziduale și deșeuri industriale.În acel moment, compania a emis un co-municat prin care își cerea scuze cetățeni-lor care locuiesc în apropierea fabricii, dincauza problemelor pe care le cauzează, șică încă nu au fondurile necesare pentru a-și remedia problemele survenite la insta-lații. Văzând reacția oamenilor, companiaa înlăturat fotografiile de pe site-ul său.

Opulen\a unei com-panii farmaceutice<;i-a construit sediul

copiind interiorulPalatului Versailles

Neurologii au conectat cu suc-ces creierele a trei persoane pentruca aceștia să-și împărtășească gân-durile. Echipa de cercetători credecă prin acest tip de experimente ne-obișnuite, la prima vedere, dar curezultate pozitive, în viitor o să fimcapabili să interconectăm întreagarețea de creiere umane de pe pla-netă.

Cercetătorii din spatele noului sistemde interconectare l-au numit BrainNet șispun că l-am putea folosi în cele din urmăpentru a conecta multe minți la internet.Dar, în afară de deschiderea unor noi me-tode ciudate de comunicare, BrainNet arputea să ne învețe mai multe despre modulîn care funcționează creierul uman la unnivel mai profund.

“Prezentăm BrainNet care, după cu-noștințele noastre, este prima interfață di-rectă non-invazivă creier-la-creier pentrutransmiterea de informații. Rezultatelenoastre preliminare indică posibilitateaunor viitoare interfețe creier-la-creier caresă ne permită rezolvarea problemelor îm-preună, folosind o rețea socială de creiere

conectate”, au notat cercetătorii în lucrareadată publicității.

Interfața le-a permis celor trei subiecți

umani să colaboreze și să rezolve o sarcinăutilizând comunicarea directă creier-la-creier. În experimentul creat de oamenii

de știință, doi “expeditori” au fost conectațila electrozi EEG și au început să joace îm-preună același joc de calculator,Tetris, careimplică poziționarea unor blocuri de că-rămidă astfel încât acestea să realizeze olinie perfectă. Voluntarii expeditori tre-buiau să decidă împreună dacă fiecare bloctrebuie să se rotească sau nu, iar un recep-tor, o a treia persoană, trebuia să executecomanda. În cinci grupuri diferite de treipersoane, cercetătorii au ajuns la o preciziemedie a experimentului de 81,25%, ceeace este decent pentru o primă încercare.

Deși sistemul actual poate transmitedoar câte un bit (sau flash) de date pentrumoment, echipa de la Universitatea dinWashington și Universitatea CarnegieMellon consideră că configurarea poate fiextinsă în viitor. Același grup de cercetătoria reușit anterior să asocieze cu succes douăcreiere, punându-i pe participanți să răs-pundă împreună la un set de 20 de între-bări de cultură generală. Deocamdată, teh-nologia de interconectare este foarte lentăși nu este pe deplin fiabilă, iar această lu-crare nu a fost încă evaluată de comunita-tea neuroștiințifică, dar este un prim passpre un viitor futurist, în care vom puteafolosi la comun cel mai de preț lucru alnostru, mintea, spun cercetătorii.

Oamenii de ;tiin\[ au reu;it s[ conecteze creierele a 3persoane, permi\ându-le acestora s[-;i împart[ gândurile

Documentul descoperit recent arată faptul că Galileo a fost cel care a făcut modificările în textuloriginal pentru a se proteja de furia Inchiziţiei. Astronomul polonez Nicolaus Copernicus afirmaîn 1543 că Soarele se află în centrul universului, iar Pământul este o planetă ce orbitează în jurullui. Deşi Copernicus nu a trăit pentru a vedea efectele scrierilor sale, în 1600 matematicianul Gior-dano Bruno a fost condamnat pentru erezie deoarece susţinea teoria lui Copernicus. În cele dinurmă, Bruno a fost ars pe rug.

Cercetătorii din spatele noului sistem de interconectare l-au numit BrainNet șispun că l-am putea folosi pentru a conecta multe minți la internet


Blake Lively și Ryan Reynoldsau sărbătorit șase ani de căsnicie,iar cei doi și-au făcut comentariiamuzante pe Instagram chiar șiacum. În emisiunea Good Mor-ning America, Blake Lively a de-clarat că ea și Ryan Reynolds ausărbătorit alegând să nu fac[ ab-solut nimic.

„Cea mai bună vacanță pe care oputem avea este să putem sta degeabaalături de familia noastră. Așa că astaam făcut.”

Blake a vorbit și despre întrebareape care fiica ei cea mare, James, i-aadresat-o. „A trebuit să îi explic fiiceimele ce este o aniversare. Ea mă întreba‘Ce este? Înseamnă că mai aveți un co-pil astăzi?’, iar eu m-am gândit ‘Odoamne, nu. Nu înseamnă asta. În-seamnă că este ziua de naștere a nunțiinoastre.'”

Blake Lively și Ryan Reynolds s-aucăsătorit în secret pe 9 septembrie 2012la Boone Hall Plantation în MountPleasant, Carolina de Sud.

Reynolds a vorbit pentru o publi-caţie străină despre căsătoria cu Lively,dezvăluind principala regulă pe careei o respectă.

„Nu permitem să se suprapună fil-mările noastre”, a dezvăluit el, preci-zând că este mult mai ușor ca atuncicând el filmează, Blake să nu fie ocu-pată și ea cu filmări, dar și reciprocafiind valabilă.

În plus, cei doi încearcă să petreacămult timp cu cele două fete ale lor, Ja-mes, în vârstă de 3 ani și Ines, de 2 ani.„Suntem foarte dedicați și prezenți cași părinți. Eu provin dintr-o familienumeroasă, la fel și Blake și amândoivrem să creăm un mediu călduros șifericit pentru copiii noștri”, a mai dez-văluit actorul în vârstă de 41 de ani.

Întrebat cum i s-a schimbat viața

de când a devenit tată. Reynolds a măr-turisit<„Este mult mai bine.

A avea o familie înseamnă că nutrebuie să îți mai faci griji pentru omulțime de lucruri stupide și că trebuiesă începi să te concentrezi pe prezent.

Îmi aduc aminte cum obișnuiamsă mă plictisesc atunci când oameniiîmi arătau poze cu copiii lor și îmi ve-nea să sar pe fereastră după ce vedeampoze cu copii pe ecranele de la telefoa-nele părinților. Însă, de când am deve-nit tată, nu pot să nu le fac poze copiilormei și să le arăt prietenilor”.

Una dintre cele mai mari provocăridin viața lui de tată este un lucru cucare aproape toți părinții vor fi deacord. „Eu și soția mea suntem con-vinși că fetele noastre sunt alergice lasomn. Încerc să le cânt ca să adoarmăînsă, de obicei, eu sunt cel care adoar-me și nu ele”.

Blake Lively

Blake Lively, născută Blake Ellen-der Brown a venit pe lume în cartierulTarzana de Los Angeles, California. Es-te fiica actorului Ernie Lively și a soțieisale, Elaine, care este căutătoare de ta-lente. Blake a fost numită după fratelebunicii sale. Ea are un frate mai mare,Eric, două surori vitrege, Lori și Robyn,și un frate vitreg, Jason. Ambii părințiși toți frații ei sunt, sau au fost, în in-dustria de divertisment.

În timpul copilăriei ei, părinții auluat-o cu ei, unde a participat la claselede actorie unde ei predau pentru că nuau vrut să o lase cu baby-sitter. Livelya spus că orele în care părinții ei aupredat au ajutat-o să învețe „exerciții”de acțiune și să-și câștige încredereaîn ea. Inițial Blake nu a fost deosebitde interesată de actorie și a vrut să ur-meze Universitatea Stanford. În timpulverii dintre gimnaziu și liceu, fratele ei

și-a rugat agentul s-o trimită la audițiitimp de câteva luni. Din aceste audiții,ea a primit rolul Bridget în filmul “TheSisterhood of the Traveling Pants”. Per-formanța ei în film i-a adus o nomina-lizare pentru pentru “Choice MovieBreakou”.

Ryan Reynolds

Ryan Rodney Reynolds s-a născutla Vancouver, Columbia Britanică. Ta-tăl său, James Chester „Jim” Reynolds(1941–2015), a fost un angrosist, iarmama sa, Tammy, vânzătoare. Are ori-gini irlandeze și a fost botezat în religiaromano-catolică. Are trei frați maimari, și a absovit Kitsilano SecondarzSchool din Vancouver în 1994. A ur-mat cursurile Kwantlen PolytechnicUniversity, tot din Vancouver, pe carenu le-a finalizat. Doi dintre frați lu-crează ca polițiști în Columbia Brita-nică.

Cum au s[rb[torit Blake Lively ;i RyanReynolds aniversarea nun\ii

visky ferenc, portretul `mp[r[tesei sissi, expus la muzeul ... · atât faţă de propria lui...

Documents