Vinul, cunoscut ca bautura alcoolica de foarte multa vreme este unul dintre produsele alimentare cularga circulatie. Prin vin se intelege bautura alcoolica rezultata din fermentarea completa sau partiala astrugurilorproaspeti sau a mustului destruguriproaspeti.In afara faptului ca vinul este o bautura placuta, care impresioneaza prin aspectul, culoarea, aroma si gustul sau, el are totodata si o incontestabila valoare alimentara si fiziologica.Unul din elementele de calitate pentru care vinul este apreciat il constituie naturaletea si autenticitatea sa. Aceste atribute sunt aparate de legi, care precizeaza conditiile pe care vinul trebuie sa le indeplineasca sub aspectul provenientei, al compozitiei sale chimice precum si sub acela al tratamentelor care i s-au aplicat.Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii, vinul satisface cerintele generale ale unui aliment. Un litru de vin, cu o tarie alcoolica de 9-10, aduce in bilantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce reprezintacirca 25% din necesarul ziinic de calorii ai organismului omenesc. Se apreciaza ca un litru de vin echivaleaza din punct de vedere al valorii sale calorigene cu 0,9 litri de lapte, cu 300-350 g paine, cu 585 g carne, cu 5 oua sau cu un kilogram cartofi.Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproapein totalitate alcoolului etilic (1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii). Spre deosebire de alte alimente (zaharuri, grasimi, proteine etc.), alcoolul nu constituie o sursa directa de energie muschiulara, si reprezinta in organismun aportenergetic care se bazeaza pe fenomene respiratorii la nivelul celular. Alcoolul din vin are o actiune pozitiva asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care il contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos. Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice, accelereaza circulatia singelui si produce o senzatie de excitare nervoasa care stimuleaza activitatea creierului. Consumat in doze mari si repetate, vinul are efecte negative asupra organismului: provoaca congestionarea mucoasei gastrice, produce stari de hipertensiune si de crestere a temperaturii periferice, paralizeaza actiunea centrilor nervosi provocand stari de "betie". Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ciroza hepatica.Actiunea fiziologica a vinului nu trebuie confundata cu cea a alcoolului, asa cum gresit se face de multe ori. Vinul este mai mult decit o simpla "solutie hidroalcoolica". Datorita compozitiei sale complexe, el este util metabolismului si functionarii diferitelor organe ale corpului omenesc. Influenta binefacatoare a vinului asupra organismului omenesc se constata numai in cazul unui consum moderat. Toate aceste recunoscute calitati ale vinului l-au facut pe Pasteur sa afirme pe buna dreptate ca vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi .Clasificarea vinurilorDiversitatea conditiilor naturale, a sortimentelor, a tehnologiei de preparare si a gustului determina in prezent existenta unei game foarte variate de vinuri, care se deosebesc sub aspectul compozitiei lor chimice si sub acela al insusirilor lor organoleptice. Elementele care pot sta la baza acestor clasificari sunt: taria alcoolica, continutul in zahar, tehnologia folosita la prepararea vinurilor etc. Vinul naturalestebautura provenita exclusiv din fermentare (completa sau partiala) astrugurilorproaspeti, sau a mustului destruguriproaspeti, fara ca in prepararea sa sa se foloseasca adausuri. Vinul special se prepara dupa tehnologii speciale, prin folosirea anumitor adaosuri (alcool, must concentrat, zahar, esente aromate etc.). Acest vin se caracterizeaza printr-o compozitie chimica si prin insusiri organoleptice specifice. Vinul de consum curenteste sec, cu o tarie alcoolica de 9-11 grade. Acest vin se comercializeaza fara denumire de podgorie sau soi. El se obtine din soiuri de mare productie (soiuri pure sau amestecuri). Vinul de calitate superioarase obtine din soiuri superioare sau din amestecuri tehnologice, are o tarie alcoolica de 11-13,5 grade, poate fi sec sau cu un anumit continut in zahar si corespunde unor conditii de calitate bine precizate. Se comercializeaza cu denumire de podgorie sau cu denumire de podgorie si soi. Vinul sec, nu mai contine zahar fermentabil. Gradul alcoolic minim al acestui vin, este fixat la 8, iar continutul in zahar trebuie sa fie de maximum 3 grame/litru. Vinul demisecprezinta un continut in zahar de pana 11- 40 grame/litru. Vinul dulcese caracterizeaza printr-un continu in zahar mai mare de 40 grame/litru, precum si printr-o tarie alcoolica superioara in general celei de 12 grade. Vinul aromatizateste produsul rezultat din vin (minimum 75%) cu sau fara adaos de must concentrat sau zahar si alcool si aromatizat cu diferite extracte, de preferina vegetale. Din aceasta categorie fac parte vermuturile, vinul pelin, vinurile medicinale si diversele vinuri aperitive. Vinul spumoscontine dizolvata in masa lui o anumita cantitate de bioxid de carbon. Din categoria vinurilor spumoase fac parte vinurile spumoase naturale si vinurile gazeificate. La vinurile spumoase naturale bioxidul de carbon rezulta in urma refermentarii vinului in recipiente inchise. In aceasta categorie este cuprinsa sampania, care este vinul spumos obtinut din anumite, soiuri si prin aplicarea unei tehnologii speciale. Vinul gazeificat este un vin saturat cu bioxid de carbon prin impregnare.Compozitia chimica a vinurilorVinul are o compozitie chimica cu mult mai complexa decat celelalte bauturi alcoolice (acestea contin alcool, apa, esteri, aldehide si acizi), ceea ce face el sa aiba o incontestabila valoare alimentara si fizicologica.O buna parte din substantele care intra in compozitia sa provin din din struguri, o alta parte se formeaza in timpul fermentatiei alcoolice, iar alta in cursul invechirii sale.Uneledin aceste substante sunt componente normale ale vinurilor, altele apar in mod accidental datorita vinificarii sau conservarii defectuoase, a adaosurilor frauduloase etc. Inprezent s-a identificat in vin existenta a cca.200 componenti, existand inca un numar mare de substante necunoscute.In afara de alcool etilic, vinul mai contine importante cantitati de acizi, zaharuri, substante minerale, vitamine, enzime, substante radio active , care indeplinesc inorganism un rol important din punct de vedere alimentar si fiziologic.In afara acestor substante, in vin se mai gasesc : esteri, substante volatile formandbuchetul" vinului, care apar timpul invechirii, enzime, vitamine, materii tanoide, colorante, aromate etc.

STRUGURI ROSII MASAAlphonse-lavalleeNecesita terenuri fertile cu expozitii sudice.Productia este buna si constanta. Greutatea unui ciorchine este de aproximativ 500 -600 g, greutatea unui bob 7-9 gr, continut de zahar la 13-14%, aciditatea este de 5 , iar pH-ul este 3,35. Soiul se remarca prin frumusetea si marimea strugurilor si durata indelungata de pastrare peste iarna. Ajunge la maturitate intre 10 si 20 septembrie, iar productiile obtinute sunt foarte mari.CardinalEste foarteraspanditntarileEuropeide SudsiEst. Are struguriide o lungimede 19-28. cm Masastrugurelui: 340-510 g. Bobitesuntfoartemari(lungimea: 21-29 mm; latimea: 18-23 mm), rotund ovalesauovale, de culoarerosie-violeta, acoperitecu pruinafumurie. Termende coaceretimpuriuMichele palieriProdus de calitatesuperioara si productivitate ridicata si constanta. Se coace in primele zile din septembrie.Moscatod'amburgoEste un soifoarteviguros, caracterizatprinproductivitatebunasiconstanta. Greutateaunuiciorchineestede aproximativ350-400 g, continutde zahar16-18%. Perioadade coacereintrejumatatealuniiaugust sijumatatealuniiseptembrie.Este un soicu vigoarebuna?iproductivitate, estebineadaptatla formelede pergola. Ciorchinede forma piramidala. Struguriisuntdestulde rezistentiin plantatie, darneindicatipentrutransport pedistantemari. Perioadade coacereultimelezecezileale luniiseptembrie.Pinot noirPinot Noir este unul dintre cele mai vechi varieti de struguri din lume i a fost denumit dup forma de con de pin pe care o are nainte de a fi cules. aroma vinului produs din Pinot Noir este schimbtoare. Cnd este tnar, ofer simple caracteristici de ciree, prune i cpuni (fructe roii, coapte). Pe msur ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluznd stafide, fn, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un rou-maroniu plcut i transparent.Este soiul cu cea mai larg rspndire. n Romnia se cultiv ndeosebi n podgoriile Dealu Mare, Odobeti, Mini-Mderat, Murfatlar, iar n Republica Moldova la Purcari.Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o pelicul groas i foarte dur. Aceast duritate face ca strugurii s fie relativ rezisteni la boli i stricciuni, trecnd de ploile de toamn fr prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre trzie. Aceste caracteristici, mpreun cu aroma sa atrgtoare au fcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varieti de vin rou din lume.Feteasca Neagr este un vechi soi autohton de struguri din Romnia, din care se obine tipul de vin cu acelai nume. Este cultivat n diverse podgorii din Moldova i din Muntenia.Vinul obinut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un coninut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin rou, cu tente rubinii i o arom de stafide negre, mai bogat i mai fin odat cu nvechirea.Merlot este un soi de struguri folosit la producerea vinurilor roii. Soiul Merlot este rezistent la temperaturi joase i secet; n anii cu temperatur sczut se coace mai bine dect Cabernet Sauvignon, iar n anii cu temperaturi ridicate acumuleaz mai mult zahr. La fel ca i Cabernet Sauvignon, este unul din cele mai rspndite i populare soiuri de struguri i se cultiv n majoritatea regiunilor viticole din lume.Bbeasca Neagr este un vechi soi de struguri autohton, romnesc, rspndit n podgoriile din Moldova, n special n podgoria de la Nicoreti. Strugurii sunt rmuroi, cu boabe de mrime mijlocie, rotunde, puin turtite, de culoare neagr-albstruie. Ajunge la maturitate deplin n a doua jumtate a lunii septembrie. Vinurile obinute sunt de obicei vinui de mas, cu o trie alcoolic de 10-13%. Au o culoare roie-vie, cu nuane strlucitoare, sunt lejere i fructoase, cu o aciditate echilibrat. De origine controlat sunt vinurile de bbeasc neagr produse la Nicoreti dar se bucur de o bun reputaie i cele din podgoriile Odobeti, Coteti i Panciu.

Shiraz sau Syrah este o varietate de strugure negru.Syrah/Shiraz este un vin rou de mas, sec, cu un minunat buchet floral, ce amintete de fructele negre de pdure, condimente, ciuperci, fum, tutun. Densitatea sa este peste medie, de obicei cu un nalt nivel de acid tanic, ceea ce l face un perfect partener al mncarurilor condimentate.SyrahSoiul exista in Romania de peste un secol, dar el s-a extins considerabil in cultura dupa 1975. Vinul nu are o personalitate anume, dar este ecbilibrat, cu extracivitate si intensitate coloranta medic, atingand o tarie alcoolica de 11-12 vol %, vinul este agreabil si odihnitor.BurgundmareDin soiul negru de dragasani se obtine un Vin sec aproximativ 13 % alcool'. Descendent al soiurilor de Negru Vartos si Babeasca Neagra, se reflecta in acest soi toata diversitatea regiunii Dragasani climatul cald si insorit, varietatile de fructe si condimente si sarmul locuitorilor.Dupa maturarea de minim un an in butoaie de stejar, acest vin se prezinta cu arome dense in nas si elegant catifelat in gura seducator, invitand la mai multe, niciodata obositor. Structura de taninuri intensifica, dar niciodata nu acopera acest caracter deosebit al soiului de Negru de Dragasani.Cadarca sau Cadarca de Mini este un vin tradiional romnesc originar din podgoriile Mini-Mderat, judeul Arad unde a fost preparat pentru prima dat n 1744. Este produs n vestul rii, att n Criana-Maramure ct i n podgoriile Reca din Banat. Vinul este produs cu un adaos de boabe stafidite i are un coninut de zaharuri ntre 150 i 220 g/litru. Cadarca are o culoare care variaz de la rou-aprins la rou-nchis, o arom particular de fruct proaspt, consistent, plin, catifelat, uneori acid. n mod obinuit, se obin vinuri mai slab colorate cu arom placut de fruct proaspt, echilibrate.STRUGURI ALBI MASA

Se coace in a doua jumatate a lunii august. Strugurii, in greutate de 100250 g, au boabe de marime mijlocie, rotunde. La coacerea deplina pielita capata o culoare galbena aurie, uneori cu pete ruginii. Se poate folosi si pentru obtinerea vinului curent de masa. Exista si un soi cu boabe colorate in roz (Chasselas roze). Se poate cultiva in gradina de langa casa in toate regiunile tarii.ChasselasdoreeSe coace dupa 25 septembrie. Strugurii, in greutate de 350800 g, au boabe mari, ovale, colorate verde galbui si acoperite cu un strat fin de pruina. Miezul este carnos, cu gust discret de muscat. Se preteaza pentru cultura inalta in special in zonele din sudul tarii. PerladicsabaSoiul Regina Viilor face parte din categoria strugurilor de masa.maturare : mijlocul lunii august.Boabele au form ovoidal, sunt mari, pietroase, crnoase, cu gust plcut. Are productivitate mare dar este puin sensibil la ger.ReginaEste caracterizat prin productivitate bun, prezente n podgorii potrivite pentru producia de struguri de mas.Buchet este mediu mare, cilindric, conic, destul de compact sau semine n vrac, naripat, cu o greutate medie de 350-450 gr ..SultaninabiancaStrugurii sunt mari, cilindro-conici, aripai. Bobiele foarte mari, albe sau verzi-glbui cu bronz chihlimbariu, oval-alungite. Pulpa dens, crnoas, cu gust armonios plcut. Conine 2-3 semine.Acest soi posed o transportabilitate nalt i un aspect exterior foarte atractiv.Rezisten la ngheuri: pn la -18 C.STRUGURI ALBI VINChardonnay este un soi de struguri i un vin obinut din struguri albi. Vinul este catifelat, suav, tandru, cu arom ce o amintete pe cea a fnului de curnd cosit. Chardonnay sec este un vin elegant, cu o arom floral distinct.Feteasca albaSoi romanesc a carui existenta in cultura se pierde adanc in istorie. Este soiul cu cea mai larga raspandire in podgoriile romanesti. Asigura productii mijlocii, in conditiile in care continutul in zahar depaseste cu usurinta 200 g/l zahar, chiar 220 gIl zahar. Vinul de Feteasca alba nu este de mare personalitate, este un vin fara o anume aroma de soi, dar este in schimb un vin de aleasa finete, rotund, catifelat, amplu, corpolent.FeteascaalbaRiesling este un soi de struguri de culoare alb, care are originea n regiunea Rin din Germania. Riesling este un soi aromat cu flori de struguri afiarea, aproape parfumate, arome precum i aciditate ridicat.Traminer roz este numit un soi de struguri din vi de vie nobil, cu ciorchine de mrime medie, circa 60-80 g, boabele roz sidefii, micue i rotunde i gust de dulcea de trandafiri. Ciorchinele se desprinde greu de pe coard i de aceea trebuie folosit o unealt de tiere, pentru a nu pierde sucul preios al acestui strugure. Acumuleaz peste 230 g / l zaharuri atunci cnd are condiii excelente de coacere i d un vin alb fructuos, particular i fin. Aroma deosebit l face de neconfundat cu alte vinuri.Pinot Gris este un soi vi de vie pentru vinuri albe de calitate superioar, de origine francez, considerat a fi o variaie mugural a soiului Pinot Noir.n Romnia a fost introdus n perioada postfiloxeric.

Iordana este un soi autohton cu perioad lung de vegetaie, de 180 i chiar 210 zile, i de aceea este indicat a se cultiva n locurile unde lunile septembrie i octombrie sunt clduroase i secetoase, n general, pe pante nsorite, cu expoziii sudice. Este un soi cu coacere trzie, strugurii ajungnd la maturitate deplin la sfritul lunii septembrie i nceputul lunii octombrie. Cu un parfum de flor spontan, vinul se impune printr-o savoare delicat, placut asemntoare cu cea a fructelor de pdure.Grasa de Cotnari este un soi de vi de vie tipic romnesc, cultivat n Romnia nc din secolul XV. Strugurii sunt de mrime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificai, cu boabe dese i nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expus la soare.Se cultiv n mod tradiional n vechile podgorii de la Cotnari. Vinul obinut este un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros, cu un coninut mare de zahr, de circa 240 grame pe litru i o trie care depete uneori 15 grade.Aligot este o varietate de vi de vie utilizat pentru a produce sortimentul de vin cu acelai nume. Este un vin alb, cu un gust specific uor de pelin i de cicoare, alii identificnd mireasme de fructe. Maturare:Semitrzie. Direcia de utilizare:pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante i a sucurilor de struguri. Recolta: 11-13t/haGalbena de Odobeti este un soi romnesc foarte valoros i productiv.Strugurii sunt aripai, cilindro-conici cu boabe dese, rotunde care au mrime mijlocie. Galbena de Odobeti d recolte mari de struguri la hectar, putnd ajunge chiar pn la 20.000 kg. Din soiul Galben de Odobeti se obin vinuri albe cu o trie alcoolic cuprins ntre 9 si 11.Frncua este un vin romnesc, originar din podgoriile Cotnari. Este un vin alb, sec, lipsit de zaharuri, cu o identitate uor de recunoscut prin nota vioaie susinut de o bun aciditate. Culoarea variaz ntre galben-pal i galben-verzui. Are o aroma vegetal de strugure prguit i un gust echilibrat i consistent.Fetesca Regal este o varietate de struguri originar n Transilvania i cultivat n majoritatea podgoriilor din Romnia.Vinurile obinute din aceast varietate au o calitate care variaz de la vinuri de mas pn la vinuri de nalt calitate. Vinurile au un coninut alcoolic ntre 10,5-11,5%.STRUGURI AROMATICIMuscat Ottonel este un soi de struguri de origine francez care s-a extins n diverse podgorii din Romnia, pe o suprafa total de circa 8.000 hectare. Vinurile obinute din aceast varietate sunt albe, seci,dulci sau demidulci. Au o trie alcoolic de circa 11,5-12%. Vinul Muscat Ottonel se caracterizeaz printr-o culoare galben-pai, cu o arom tipic de muscat care evolueaza prin nvechire de scurt durat ntr-un buchet foarte complex, prin gust fin i delicat.Tmioasa romneasc este o varietate de struguri romneasc folosit pentru producerea de vinuri albe aromate de calitate. Vinurile tmioase sunt dulci sau demidulci, cu un coninut de alcool de 12%-12,5%, de o culoare galben-aurie i cu o arom bogat de flori i miere, cu gust puternic i o armonie perfect ntre zahr, alcool i aciditate.