· web viewsna a avut la bază o analiză independentă a eficienţei precedentelor documente...

RAPORTUL FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2012 - 2015

1. INTRODUCERE

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, RomâniaTel. +4 037 204 1999www.just.ro

Pagina 1 din 59

1.1 Cadru general. Aderarea instituțiilor publice la valorile și principiile promovate de SNA

Guvernul României a aprobat Strategia naţională anticorupţie (SNA) pentru perioada 2012 – 2015 prin Hotărârea nr. 215/2012, documentul incluzând Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi al indicatorilor de evaluare, precum şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie. Pe durata de aplicare, SNA nu a suferit modificări, fiind preluată în programele de guvernare a cinci cabinete succesive.

Documentul a fost asumat de către Parlamentul României şi sistemul judiciar. Parlamentul a adoptat Declaraţia nr. 2/2012 privind sprijinirea implementării noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012 – 2015, iar CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ au semnat Declaraţia comună de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale Anticorupţie.

SNA a avut la bază o analiză independentă a eficienţei precedentelor documente strategice (2005 – 2010), fiind rezultatul unui amplu proces de consultare publică. Documentul, cu un caracter holistic şi multidisciplinar, s-a adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă, fiind o reală agendă anticorupţie asumată la nivelul tuturor instituţiilor publice din România.

SNA s-a bazat pe următoarele elemente definitorii:

Schimbarea de abordare preconizată – prevenirea corupţieiOrice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei publice de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Astfel, toate instituţiile publice au avut obligaţia adoptării propriului plan pentru atingerea obiectivelor SNA, prin măsuri pe cele trei paliere de intervenţie: prevenire, educaţie şi combatere. Aceasta a vizat inclusiv consolidarea mecanismelor de audit intern, control şi sancţionare administrativă.

Corelaţia dintre SNA şi Comunicarea anticorupţie a CESNA a preluat domeniile identificate ca priorităţi la nivelul Uniunii Europene în Comunicarea anticorupţie a CE: recuperarea bunurilor şi resurselor financiare provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice şi din sectorul privat, protecţia intereselor financiare ale UE.

Corelaţia dintre SNA şi Mecanismul de Cooperare şi VerificarePentru asigurarea sustenabilităţii, coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, strategia a încorporat condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV. Mecanismul de monitorizare a preluat practica de evaluare de tip MCV sau GRECO la nivel naţional (misiuni de evaluare tematică, chestionare, surse multiple de informare, recomandări, evaluare feedback instituţional). Au fost preluate și recomandările din rapoartele anuale MCV (de exemplu, procedura de ridicare a imunităţii, prevenirea conflictelor de interese în achiziţii publice etc.).

Accent pe implementareSNA a prevăzut asigurarea stabilităţii instituţionale şi legislative în domeniul anticorupţie, fără a fi necesare noi acte normative anticorupţie. Accentul trebuia pus pe respectarea standardelor de integritate şi pe implementarea efectivă a măsurilor aflate în vigoare (spre


Pagina 2 din 59

exemplu, declaraţii de avere, gestionarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, protecţia avertizorilor de integritate, consilierul de etică, declararea cadourilor, transparenţa decizională şi accesul la informaţii de interes public).

Consolidarea integrităţii şi transparenţei în domenii sau sectoare importante Sistemul judiciar (spre exemplu, consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare); Finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (spre exemplu, asigurarea

publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate; stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal; aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor);

Parlament (spre exemplu, simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii în termen de 72 de ore, adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului);

Achiziţii publice (spre exemplu, prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANAP);

Mediul de afaceri (spre exemplu, prevenirea corupţiei în sectorul privat, promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale);

Administraţia publică locală (spre exemplu, simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor, instituirea de standarde de cost şi bune practici).

Confiscarea averilor iliciteComponenta de combatere a pus accent pe confiscarea produsului infracţiunii şi a averilor dobândite ilicit, în special prin reglementarea confiscării extinse şi printr-o mai bună cooperare interinstituţională în materia valorificării bunurilor confiscate.

Promovarea Bunei GuvernăriStrategia a reflectat angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, care a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.

Finanţarea strategieiBugetele principalelor instituţii anticorupţie au fost majorate, iar SNA a fost construită pe proiecte cu finanţare externă în domenii precum sănătatea, educaţia, administraţia publică locală.

Instrumente noiSNA a introdus pentru prima dată la nivel naţional un mecanism de autoevaluare a implementării legislaţiei anticorupţie. Prin inventarul de măsuri preventive au fost identificate şi evaluate periodic standarde obligatorii. De asemenea, metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată cu succes de către DGA în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008 – 2010, a fost diseminată la nivelul instituţiilor publice. Totodată, pornind de la experienţa acumulată de DGA, strategia a prevăzut transferul acestui instrument şi spre alte instituţii publice.

Noutăţi aduse de sistemul de monitorizareA fost instituit un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice; acest mecanism a implicat şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare


Pagina 3 din 59

(inclusiv societatea civilă). SNA a inclus şi evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA. În cadrul acestui mecanism în termen de trei luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, hotărâre definitivă de condamnare sau raport al ANI rămas definitiv), s-a solicitat instituţiei vizate să prezinte măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

1.2 Procesul de implementare al SNA 2012 – 2015

Implementarea SNA a fost realizată sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei.

Aproximativ 2500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu Ministerul Justiției pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

SNA 2012-2015 a adus ca element de noutate mecanismul misiunilor tematice de evaluare (peer review) la nivelul instituţiilor publice. În cadrul reuniunilor platformelor de cooperare, voluntar sau prin tragere la sorți, instituțiile au fost incluse în calendarul acestui mecanism (a se vedea anexa nr. 1 pentru calendarul detaliat al misiunilor derulate la nivel central și local). Anterior desfășurării vizitei de evaluare a fost elaborat un chestionar tematic care a fost transmis instituției. Ulterior, au fost constituite echipe formate din experți, tot din cadrul instituțiilor implicate în platformele de cooperare care, împreună cu reprezentanți ai Secretariatului tehnic al SNA au efectuat vizita de evaluare.

Echipele, astfel formate, s-au deplasat la sediul instituțiilor publice și la unitățile subordonate/aflate în coordonarea acestora. La întâlniri au participat manageri, dar și angajați din cadrul diferitelor structuri. Reprezentanții Secretariatului Tehnic (ST) al SNA au avut rolul de moderatori, explicând participanților faptul că o astfel de misiune de evaluare nu reprezintă nici un control, nici a activitate de audit, ci rolul acestui mecanism este: să evalueze modul în care instituția a înțeles să implementeze Strategia Națională Anticorupție; să identifice și să promoveze bune practici și modele de urmat și să propună o serie de recomandări pentru îmbunătățirea diferitelor aspecte evaluate. Ca urmare a acestui demers, fiecare expert care a evaluat o secțiune din tematica propusă a transmis Secretariatului Tehnic al SNA un raport de evaluare. La nivelul ST a fost elaborată forma finală a raportului care a fost transmisă instituției evaluate spre consultare, raportul consolidat fiind apoi aprobat în cadrul reuniunii platformelor de cooperare și ulterior publicat pe portalul SNA. În situația în care instituția a formulat comentarii cu privire la raportul de evaluare întocmit de experți, prin grija ST SNA s-au organizat sesiuni de conciliere între reprezentanții instituției evaluate și echipa de experți pentru a clarifica anumite aspecte.

Pe parcursul implementării SNA au fost desfășurate două runde de evaluare care au avut ca teme: accesul la informații de interes public, declararea averilor, conflictele de interese (runda I) și codul de etică/deontologic/de conduită; regimul incompatibilităților și transparența decizională (runda a II-a). La nivel central au fost organizate 17 de misiuni ”peer review” în cadrul instituțiilor publice, iar la nivel local, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, au avut loc 66 de misiuni de evaluare la primării și consilii județene.

Pe lângă faptul că vizitele tematice au fost urmate de o serie de recomandări adresate instituției evaluate cu privire la modul de implementare a SNA, acest mecanism a adus plus valoare prin contactul direct dintre membrii echipei de evaluare și reprezentanții instituției evaluate, prin dialogul deschis și colaborarea dintre părți care a avut invariabil efect constructiv în ceea ce privește clarificarea aspectelor puse în discuție. Rolul de ”observator


Pagina 4 din 59

extern” al echipei de evaluatori a permis o analiză obiectivă și echidistantă, membrii echipei semnând o declarație de independență la fiecare vizită de evaluare. Mai mult decât atât, bunele practici identificate au fost diseminate cu prilejul altor misiuni în mod nemijlocit. Mai multe informații privind recomandările formulate se regăsesc în anexa nr. 2.

Disponibilitatea instituțiilor publice de a primi astfel de vizite de evaluare sugerează dorința de îmbunătățire a activităților în ceea ce privește implementarea, dar și implicarea și sprijinul acordat de experții cooptați în derularea acestor misiuni care au oferit voluntar ”know how” reprezentanților instituțiilor incluse în cadrul mecanismului de ”peer review”.

Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, a fost introdusă, cu caracter permanent, evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, IGPR-DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de trei luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, instituţiile vizate au prezentat măsurile adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

Principala măsură adoptată ca urmare a producerii unui incident de integritate a constat în încetarea raporturilor de serviciu. În vederea remedierii aspectelor ce au favorizat producerea incidentelor de integritate, au fost luate o serie de măsuri, cum ar fi:

Aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție sau de încheiere a acordurilor-cadru numai prin mijloace electronice,

Întocmirea unei proceduri operaționale privind desfășurarea procedurilor de achiziție publică, în care sunt prevăzute riscurile apariției incidentelor de integritate și măsurile de diminuare a acestora,

Modificarea procedurilor operaționale de eliberare a cartelelor tahograf și a certificatelor de pregătire profesională, precum și desemnarea examinatorilor de la proba practică a examenului susținut în vederea obținerii certificatelor de pregătire inițială a conducătorilor auto,

Organizarea unor ședințe de lucru care au avut ca scop informarea și conștientizarea personalului cu privire la obligativitatea respectării prevederilor legale, codului de conduită și a procedurilor de lucru,

Introducerea cazuisticii în programul de prevenire a faptelor de corupție și stabilirea cauzelor care au determinat producerea evenimentelor,

Instruirea personalului din subordine cu privire la identificarea, evaluarea și evidențierea riscurilor, vulnerabilităților și condițiilor care favorizează comiterea faptelor de corupție,

Introducerea în planul de pregătire continuă a unor teme pe linie de anticorupție și testarea lucrătorilor pe această linie la evaluările anuale.

Mai multe informații privind incidentele de integritate se regăsesc în anexa nr. 3.

Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ a fost constituit un secretariat tehnic interinstituţional cu activitate permanentă. Structura a fost gândită ca un centru de expertiză anticorupţie pus la dispoziţia instituţiilor publice. În cadrul acestei structuri au fost cooptaţi experţi din cadrul MJ care asigură şi reprezentarea României în cadrul mecanismelor de cooperare internaţională anticorupţie (GRECO, mecanismul de examinare a implementării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei, Iniţiativa Regională Anticorupţie - RAI, Grupul de Lucru anti-mită al OCDE), dar şi reprezentanţi ai DGA și MDRAP.


Pagina 5 din 59

Secretariatul a jucat un rol pivotal în implementarea strategiei, principalele sale activități derulându-se în vederea monitorizării implementării documentului strategic. Experții ST au organizat reuniunile periodice ale platformelor de cooperare, conferinţele anuale și alte evenimente conexe SNA, au elaborat rapoarte de monitorizare semestriale şi anuale, au centralizat şi actualizat periodic stadiul implementării măsurilor preventive anticorupţie și a indicatorilor de evaluare, au realizat documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate, au realizat o serie de documente suport pentru procesul de monitorizare și au acordat consultanță instituțiilor publice de la nivel central și local.

Secretariatul tehnic a organizat sesiuni de practică pentru studenții facultăților de drept din București și din țară și a fost implicat în programul de internship al Guvernului, [email protected]. Peste 20 de studenți și proaspăt absolvenți au lucrat în cadrul Secretariatului tehnic, oferind sprijin în activitățile curente de monitorizare și implementare a SNA. Fiecare stagiar a participat la elaborarea de studii și analize comparative în domeniul prevenirii și combaterii corupției și criminalității.

Mai multe informații privind activitatea și produsele realizate de Secretariatul tehnic al SNA se regăsesc în anexa nr. 4.1.3 SNA din perspectiva evaluărilor independente

Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 a fost reflectată în mod pozitiv în evaluările organizațiilor internaționale, începând de la adoptarea sa și continuând pe toată perioada implementării.

Rapoartele Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au subliniat în mod constant importanța documentului strategic și necesitatea implicării tuturor actorilor de la nivel central și local.

“Noua strategie națională anticorupție acordă o atenție importantă adoptării celor mai bune practici în activitatea de combatere a corupției. […] Aceștia sunt pași semnificativi spre atingerea obiectivelor MCV”. „Noua strategie națională anticorupție oferă posibilitatea unei schimbări semnificative în ceea ce privește angajamentul tuturor agențiilor guvernamentale de a pune în aplicare politici proactive pentru îngreunarea corupției și de a identifica problemele în momentul apariției lor.” (Raport MCV, iulie 2012),

„Există ministere care au adoptat unele măsuri importante, iar participarea autorităților locale pare să înregistreze progrese. Ministerul Justiției a instituit structuri menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor și care par să fi impulsionat procesul în pofida numărului lor redus. Misiunile pe teren și identificarea celor mai bune practici dovedesc existența unui grad binevenit de atitudine proactivă. Este important să se asigure furnizarea resurselor corespunzătoare pentru buna punere în aplicare a strategiei. În plus, o serie de proiecte anticorupție sunt finanțate din fonduri ale UE, inclusiv în cadrul Ministerelor Educației, Sănătății și Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Punerea în aplicare progresează și în prezent sunt așteptate rezultatele acestor proiecte.” (Raport MCV, ianuarie 2013),

„Strategia Națională Anticorupție (SNA) este o inițiativă importantă prin care s-a reușit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituții române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici și a încurajării organismelor publice de a dedica resurse și atenție luptei împotriva corupției este în mod cert o activitate valoroasă.” (Raport MCV, ianuarie 2014),

„Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 a devenit un cadru de lucru important pentru administrația publică. A doua rundă de evaluare, bazată pe o evaluare inter pares, a avut loc în 2014 la nivelul administrațiilor publice locale. Conceptul se bazează pe practicile GRECO și OCDE. Instituțiile incluse în strategia anticorupție se


Pagina 6 din 59

angajează să respecte un set de treisprezece măsuri preventive obligatorii din punct de vedere juridic și acceptă să facă obiectul unei evaluări inter pares.” (Raport MCV, ianuarie 2015)

„Strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor, unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației.” (Raport MCV, ianuarie 2016).

În plus, raportul de conformitate GRECO, adoptat în decembrie 2012, menționează adoptarea de către România a unei “noi strategii anticorupţie şi un plan de acţiune pentru implementarea acesteia pentru perioada 2012-2015. Aceste documente, ca punct de început, se bazează pe prezumţia că România deja are o legislaţie şi o structură instituţională anticorupţie bine dezvoltate şi că astfel accentul trebuie să se pună pe implementarea şi stabilitatea acestora”. De asemenea, raportul GRECO reține “Parlamentul şi-a exprimat sprijinul pentru adoptarea legislaţiei revizuite privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu scopul de a creşte transparenţa şi a consolida integritatea în aceste domenii, luând în considerare prezentele recomandări date de GRECO. Acest lucru s-a materializat în Declaraţia nr. 2/2012 pentru implementarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012-2015, care a fost adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului”.

Raportul de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Corupției, adoptat în noiembrie 2013, notează de asemenea faptul că România implementează Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, care include platforme de cooperare cu sectorul privat și societatea civilă pentru monitorizarea implementării.

Raportul privind prevenirea corupției în sectorul privat al Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OECD, publicat în anul 2015, menționează de asemenea strategia și mecanismul de evaluare în care au fost implicați și reprezentanți ai societății civile „O abordare inovatoare se găsește în România, unde este instituit un mecanism de misiuni de evaluare sau de evaluare reciprocă tematică privind integritatea în instituții publice. Echipe de experți sunt formate, inclusiv societatea civilă și partenerii de afaceri. Echipele efectuează vizite de evaluare în anumite instituții și evaluează integritatea.”

1.4 Fenomenul corupției și indicatori de percepţie

În perioada de implementare a SNA, au existat o serie de inițiative legislative care au vizat modificarea principalelor acte normative acoperite de strategie (Legea nr. 78/2000, OUG nr. 43/2002, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 544/2001, Legea nr. 52/2003, Legea nr. 176/2010, codul penal și codul de procedură penală).

Inițiativa cu cel mai mare potențial de a destabiliza eforturile anticorupție depuse de autorități, de a încălca angajamentele asumate de România la nivel internațional, dar și de a periclita dosarele penale care îi aveau ca subiect pe membrii Parlamentului, a fost cunoscută sub numele de „marțea neagră”. Aceasta a constat în adoptarea, de către Camera Deputaților, a două legi de modificare a Codului penal, prin care s-a schimbat definiția conflictului de interese (au fost eliminate actele administrative din sfera conflictului de interese) și au micșorat pedeapsa maximă de la 5 la 3 ani; au eliminat parlamentarii, președintele țării și profesiile liberale din rândul funcționarilor publici; au micșorat termenul prescripției speciale și au mărit la maxim perioada în care un inculpat care își acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei.


Pagina 7 din 59

Aceste modificări au atras critici din partea mai multor instituţii precum Preşedinţia, ANI, CSM, dar şi a unor parteneri externi ca Statele Unite, Olanda, Germania sau Marea Britanie.

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională în decembrie 2014, pe motiv că schimbările duc la încălcarea statului de drept. Secţiile reunite ale instanţei supreme, la care au participa 92 de judecători dintr-un total de 111, au decis că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, inclusiv în faţa legii penale, iar modificările Codului Penal prin care aleşii nu puteau fi anchetaţi pentru corupţie (conflict de interese, acte administrative emise nelegale etc.) nu sunt constituţionale.

Curtea Constituţională a decis în ianuarie 2015 că imunitatea aleşilor este neconstituţională. Cei 9 judecători ai CCR au admis în unanimitate sesizările de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Codului Penal de către parlamentari.

Indicatori de percepţie la nivelul anului 2015

În 2015, România se plasează pe locul 58 în clasamentul Indicelui de Percepție a Corupției (IPC)1 realizat de Transparency International, având un indice de 46 de puncte, sub media europeană de 65,36 de puncte, ceea ce înseamnă că eforturile trebuie să fie intensificate și bine susținute pentru etapele care urmează.

Se remarcă tendinţa liniară de scădere a indicelui mediu european, respectiv tendinţa liniară de creştere a IPC pentru România. Pentru IPC mediu european, a fost selectată numai varianta ponderată de QMV (qualified majority vote = puterea de decizie din Consiliu). Din punct de vedere metodologic, doar progresul relativ poate fi comparat longitudinal nu şi valorile individuale, de la an la an, ale IPC2.

De asemenea, se pare că în Romania este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia, relevă un studiu referitor la libertatea economică, emis de un important think-tank conservator din SUA. Astfel, Indexul Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation3, plasează Romania pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de țări evaluate. Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile).1 http://www.transparency.org/cpi20152 https://www.piatadespaga.ro/articole/info-i17.html3 http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-romania.pdf


Pagina 8 din 59

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-romania.pdf

http://www.transparency.org/cpi2015

Scorul libertății economice în Romania

Rămânând în zona de afaceri, ultimul Eurobarometru4 din 2015 cu privire la atitudinea privind corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector. Cu alte cuvinte, corupția are impact asupra mediului de afaceri și a evoluției acestuia.

Relațiile prea apropiate între afaceri și politică, în țara noastră, conduc la corupție

În țara noastră, favoritismul și corupția împiedică competiția în afaceri

Mita și relațiile reprezintă adesea cea mai ușoară cale de a obține servicii publice

În țara noastră, singurul mod de a reuși în afaceri este să ai relații politice

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

79

68

64

44

89

79

76

48

ROEU

Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul public de servicii. Per ansamblu, percepția generală redă ca admisibilă oferirea unui beneficiu pentru a obține ceea ce de fapt se cuvine în mod legal.

Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se feresc să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Cei mai puțin cetățeni care ar recurge la un astfel de gest sunt din Finlanda (8%), iar cei mai mulți (68%) – mai mult de două treimi – sunt din Croația.

4 http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2084


Pagina 9 din 59

Slova

cia

Ungaria

Lituan

ia

Rep. C

eha

Letonia

Grecia

Austria

Bulgaria

Estonia

Polonia EU

Traile

de josIta

liaFra

ntaCipru

Span

iaBelg

ia

Luxemburg

Regatu

l Unit

German

ia

Romania

Irlanda

Slove

nia

Portugal

iaSu

ediaMalt

a

Danem

arca

Finlan

da

Croati

a0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

68 60 54 53 4838 32 29 28 28 26 26 25 25 25 23 23 23 22 21 20 19 17 16 15 15 14 8

36

30 3840 44

44 59 6561 70 69 72 73 71 74 70 75 76 76 76 78

69 77 82 83 84 81 85 90

61

2 2 6 3 8 3 3 10 2 3 2 1 4 1 5 2 1 1 2 111 4 1 1 1 4 1 2 3

aprob dezaprob nu stiu

În ce măsură sunteți de acord să faceți o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice?

Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează un număr de 8% non-răspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%).

Letonia

Ungaria

Lituan

ia

Slova

cia

Rep. C

ehaGrec

ia

Bulgaria

Romania

Austria

Estonia

PoloniaCipru EU

Regatu

l Unit

Italia

Slove

nia

Irlanda

Tarile

de josBelg

iaMalt

aSp

ania

German

iaSu

ediaFra

nta

Luxemburg

Portugal

ia

Danem

arca

Finlan

da

Croati

a0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

67 61 6050 47 42 37 35 33 32 31 27 23 23 20 20 19 18 17 17 16 16 15 14 14 9 8 6

43

30 38 38 49 51 55 58 57 65 67 67 69 76 76 78 79 78 81 83 81 82 83 85 85 86 90 91 93

56

3 1 2 1 2 3 5 8 2 1 2 4 1 1 2 1 3 1 0 2 2 1 0 1 0 1 1 1 1


În ce măsură sunteți de acord ca, pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice să oferiți un cadou?

Trendul non-răspunsurilor rămâne ascendent și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această chestiune, față de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu are recurge la un astfel de gest. De


Pagina 10 din 59

remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) ar fi dispuși să ofere bani.

Lituan

ia

Ungaria

Letonia

Slova

cia

Danem

arcaGrec

ia

Regatu

l Unit

German

ia

Romania

Tarile

de Jos

Rep. C

eha

Estonia

Luxemburg EU

BelgiaFra

nta

Bulgaria

AustriaSu

edia

Irlanda

Italia

PoloniaMalt

a

Slove

niaCipru

Finlan

daSp

ania

Portugal

ia

Croati

a0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

42 39 3829 25 24 22 21 20 20 19 18 17 16 15 14 14 14 14 13 11 11 9 9 8 7 7 6 9

55 60 58 69 75 73 77 7871 79 79 80 83 82 84 85 80 85 85 84 87 88 90 91 88 92 92 93 90

3 1 4 2 0 3 1 1 9 1 2 2 0 2 1 1 6 1 1 3 2 1 1 0 4 1 1 1 1


În ce măsură sunteți de acord ca pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice să oferiți bani?

Deși România este percepută ca fiind o țară în care corupția se manifestă pe scară largă, numărul mare de persoane care evită aceste întrebări indică faptul că tema atinge un punct sensibil, asupra căruia respondenții, din diferite motive, preferă să nu se pronunțe. Contradicția dintre percepția per ansamblu a societății românești ca fiind coruptă și pe de o parte dezaprobarea vehementă a unor comportamente corupte, iar pe de cealaltă parte evitarea în a formula un răspuns, se traduce, de fapt, în aceea că fenomenul mai degrabă este tolerat la nivel atitudinal, chiar dacă este dezaprobat la nivel verbal.

Indexul de Integritate Publică5 elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State- Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidențiază faptul că în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0.63 puncte), datorată în totalitate unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice, devansând ţări precum Croaţia, Bulgaria, Grecia, Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE6.

Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni7

Indexul IIP

Simplitate

adminis-trativă

Comerț deschis

Indepen-

dența Justiției

Audit Servicii de e-gu-

vernare

Utiliza-tori e-

gu-vernare

Schimbare IIP

2015- 2014

5 http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/6 http://dev.integrity-index.org/ 7 http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/


Pagina 11 din 59

Media UE 5.68 6.06 5.86 5.89 5.01 5.74 5.50 -0.03Central & Est

4.25 5.26 3.86 3.86 3.76 4.36 4.37 -0.02

Bulgaria 2.18 2.10 3.20 1.15 3.83 1.00 1.82 -0.20Croația 2.52 2.57 1.00 2.88 1.24 3.61 3.81 -0.12Cehia 3.13 1.54 2.88 4.36 3.99 2.54 3.45 -0.09Estonia 8.38 10.00 9.24 8.12 6.45 7.28 9.18 0.55Ungaria 4.54 6.67 1.13 4.72 5.28 4.79 4.62 -0.30Letonia 5.78 7.51 5.30 4.65 4.96 6.45 5.79 -0.15Lituania 5.84 8.90 6.37 3.90 3.83 7.16 4.86 0.06Polonia 3.54 1.00 4.13 4.86 3.83 4.55 2.87 -0.17România 3.23 6.55 3.68 3.51 1.28 3.37 1.00 0.63Slovacia 3.64 2.68 3.25 1.00 5.28 3.96 5.68 -0.20Slovenia 3.92 8.35 2.25 3.28 1.40 3.25 4.97 -0.27

Nord 8.39 8.83 8.45 9.36 8.04 6.57 9.10 -0.21Danemar-ca

8.36 8.77 9.24 9.87 6.33 5.97 10.00 -0.13

Finlanda 8.71 8.99 6.92 10.00 10.00 7.28 9.06 -0.17Suedia 8.10 8.73 9.18 8.20 7.78 6.45 8.25 -0.34

Sud 4.71 5.05 5.11 4.62 3.44 5.68 4.35 -0.04Cipru 4.27 2.89 5.60 5.59 4.15 3.72 3.69 -0.50Grecia 4.33 6.62 3.44 3.92 1.52 5.38 5.09 -0.01Italia 4.15 5.60 5.08 3.67 1.00 7.04 2.52 0.03Malta 4.46 1.47 4.11 5.91 7.78 2.89 4.62 0.07Portugalia 5.64 8.32 5.38 5.66 4.03 5.74 4.74 -0.07Spania 5.38 5.42 7.06 2.96 2.13 9.29 5.44 0.29

Vest 7.36 6.87 8.19 8.35 6.77 7.38 6.57 0.01Austria 6.36 2.97 7.75 7.08 6.93 7.04 6.38 -0.14Belgia 7.11 8.97 7.43 8.12 6.13 6.21 5.79 -0.05Franța 8.03 8.66 9.44 6.66 6.33 10.00 7.08 0.14Germania 6.37 3.48 7.61 8.56 6.57 6.09 5.91 -0.23Irlanda 7.40 9.57 10.00 9.37 3.66 6.21 5.56 0.01Luxem-burg

7.03 3.80 7.11 8.81 9.07 5.50 7.90 0.16

Olanda 8.69 9.30 8.17 9.00 8.02 9.17 8.48 0.03Marea Britanie

7.85 8.20 7.99 9.23 7.46 8.82 5.44 0.11

Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E-Government Survey 2014 şi calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, cu 10 cel mai bun control al corupţiei.

Acest indicator se bazează în mare parte pe componente obiective şi maleabile, oferă o viziune clară asupra politicilor de corecţie, poate fi utilizat pentru comparaţii între ţări şi pe perioade determinate de timp, metodologia fiind una relativ simplă şi transparenţă. Factorii care determină punerea în aplicare a integrităţii publice sunt: red tape/birocraţia; bariere comerciale; transparenţă şi e-guvernare; capacitatea de audit; un sistem judiciar necorupt şi independent; cetăţenie activă.


Pagina 12 din 59

În luna martie a.c., în cadrul conferinţei „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice” organizată de către Societatea Academică din România (SAR), împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Achiziții Publice a fost prezentată metodologia din spatele așa numitului Indice de Risc de Corupţie (IRC) care este aplicat asupra contractelor publicate în Tenders Electronic Daily TED. IRC este un sistem de evaluare bazat pe indicatori obiectivi, agregați și gândiți în funcție de specificul fiecărei țări analizate. Astfel, IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare Stat Membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia) care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numai 0.2%. România se află în mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% dintre cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar și media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca Statele Membre).România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor


Pagina 13 din 59

indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene.8

În ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia Națională Anticorupție și datele cele mai recente, situația se prezintă astfel:

Indicator Strategia 2012-2015 Stadiu 2015

Indicele de percepție a Corupției

RO UE RO UEAproximativ trei sferturi dintre țările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scara de 0-nivel ridicat de corupție, la 10- nivel ridicat de integritate)

România are un scor de 3.6.

6.37 media UE

România are un scor de 46 (0 nivel ridicat de corupție și 100 nivel de integritate)

Media este 65.36

Barometrul Global a Corupției

87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani

73% media UE

64% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 2 ani

51.86% media UE

Partidele politice şi parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4.5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3.9) şi funcţionari publici (3.8).

Media UE4.4 (partide politice)3.5 (parlament)3.4 (justiţie)3.1 (poliţie)3.5 (funcţionari publici)

Partidele politice şi parlamentul rămân instituțiile considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 76, respectiv 68), urmate de justiţie (58), poliţie (54) şi funcţionari publici (50).

Media UE69.6 (partide politice)57.7 (parlament)45.5 (justiţie)41 (poliţie)50.6(funcţionari publici)

Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei

26%media UE

13% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei

14.9% media UE

Raportul Națiuni în Tranziție

4.00 3.27 - Media UE pentru anul 2010.

3.46 2.63 - Media UE pentru anul 2015

8 http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-masurarea-riscurilor-de-coruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/


Pagina 14 din 59

2. INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPŢIE ŞI INDICATORII DE EVALUARE

2.1. Analiza implementării măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare9

1. În ceea ce priveşte prima măsură preventivă, Codul de etică/ deontologic/ de conduită la nivelul autorităților independente care au transmis rapoarte de evaluare s-au înregistrat 332 de sesizări privind încălcări ale normelor (238 soluționate și 118 în curs de soluționare), dintre care 220 la nivelul CSM. La nivelul administrației publice centrale s-au înregistrat 33.980 sesizări privind încălcări ale normelor (29.969 soluționate și 3.961 în curs de soluționare), dintre acestea 28.128 la nivelul MAI.

În instituțiile din cadrul administrației publice centrale și la nivelul autorităților independente pentru care au existat evaluări, normele sunt bine și foarte bine cunoscute de către angajați.

Pentru cunoaşterea normelor de conduită au fost desfăşurate 95 activităţi de formare de către autoritățile independente, la care au participat 971 de persoane, iar la nivelul administrației publice centrale au avut loc 17.037 activități de instruire la care au fost prezente 435.278 de persoane - cei mai mulți participanți fiind de la MAI (263.682 persoane), MApN (59.083 persoane), MFP (54.178 persoane), MJ (26.287 persoane).

În cazul autorităților independente, 53 de angajați au săvârșit abateri disciplinare, iar în ceea ce privește administrația publică centrală, 16.835 de persoane au săvârșit abateri disciplinare, dintre care 8.546 din cadrul MAI și 3.771 din cadrul MApN.

În perioada de implementare a SNA 2012-2015 unele instituţii au elaborat sau au adus modificări codului de etică, astfel: MT a emis şi aprobat Codul de conduită și etică profesională a personalului; Organismul Intermediar POSDRU din cadrul MENCS și-a elaborat propriul Cod de conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile. De asemenea, cele 92 de universități au elaborat propriul Cod de etică și deontologie profesională universitară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, având obligația de a-l posta pe site-ul propriu.

La nivelul MCSI, Codul de etică și de integritate a fost adoptat în anul 2014, iar în cadrul MAE au fost aprobate și diseminate procedurile de aplicare a codului de etică.

În ceea ce privește Curtea de Conturi a României, în anul 2009 a fost adoptat de plen, într-o formă mai cuprinzătoare și mai apropiată de cerințele standardelor etice INTOSAI, Codul de conduită etică. Documentul a fost revizuit în anii 2013 și 2014, astfel că la 1 iulie 2014 a intrat în vigoare noul Cod de conduită etică și profesională al personalului Curții de Conturi și noul Statut al auditorului public extern.

9 Analiza cantitativă s-a realizat numai în baza datelor valide (cuantificabile) transmise de instituții, în funcție de indicatorii solicitați. Datele transmise de ANAP (fosta ANRMAP) au fost analizate la secțiunea autorităților independente, chiar daca în prezent se află în cadrul MFP. Camera Deputaților și Ministerul Economiei nu au transmis nici o autoevaluare cu privire la măsurile preventive pe toată perioada de implementare a SNA 2012-2015.


Pagina 15 din 59

Există atât cod de etică la nivelul fiecărei instituții evaluate10(în cadrul MApN există chiar 8 tipologii de coduri care acoperă diferitele problematici ale ministerului), cât și persoane desemnate consilieri de etică, de obicei fără a se preciza criteriile unor astfel de numiri (spre exemplu în unul dintre cazuri, consilierul de etică este un lucrător de la departamentul de resurse umane, care mai are și alte atribuții).

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 7707 măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, iar la nivelul autorităților independente 14 măsuri.

2. Măsura preventivă a declarării averilor listează o serie de indicatori: numărul de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere, numărul de persoane care nu au depus în termen declaraţia de avere şi numărul de persoane care nu au depus declaraţia de avere, numărul de sesizări ale ANI, urmat de numărul de decizii ale ANI puse în aplicare şi numărul de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI. Instituţiile care şi-au completat indicatorii aferenţi acestei măsuri preventive au cuantificat şi numărul de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor, numărul de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declararea averilor şi declararea intereselor şi au estimat gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor. De asemenea, fiecare instituţie a avut posibilitatea să alcătuiască, o evidenţă a activităţilor de formare şi a persoanelor care au fost instruite prin intermediul activităţilor de formare profesională.

Astfel, din datele primite de la instituţiile administrației publice centrale, reiese că din 701.445 declarații de avere depuse, aproape 14.452 nu au fost depuse în termen. Peste 5.000 de persoane nu au depus declaraţia de avere, iar către ANI fiind trimise peste 515 de sesizări. Pentru aplicarea acestei măsuri preventive au fost oferite 127.792 consultații de către persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și interese. Totodată, au fost organizate 6.968 activități de formare privind declarațiile de avere la care au participat 155.905 de persoane. Autoritățile independente au transmis că au fost depuse 53.530 declarații de avere, dintre care 364 nu au fost depuse în termen. Peste 190 de persoane nu au depus aceste documente, către ANI fiind trimise peste 120 sesizări. Pentru aplicarea acestei măsuri preventive au fost oferite 2.271 consultații de către persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și interese, fiind organizate 23 activități de formare privind declarațiile de avere la care au participat 320 de persoane.

În instituțiile în care s-a evaluat gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor s-a constatat că angajații sunt familiarizați cu aceste aspecte.

Toate instituțiile evaluate11au desemnat persoane responsabile cu implementarea prevederilor legale în domeniu, de obicei din cadrul structurilor de resurse umane, care, în general, realizează o informare timpurie cu privire la termenul și obligativitatea depunerii acestui document. Declarațiile de avere sunt verificate mai degrabă în ceea ce privește forma decât conținutul. O parte din instituțiile evaluate apreciază ca fiind utilă transmiterea 10În ce-a de-a doua rundă de evaluare care s-a desfășurat pe parcursul anului 2014 tematica vizată a fost: codul etic/ deontologic/ de conduită; regimul incompatibilităților; transparența decizională. Instituțiile evaluate ale căror rapoarte au fost deja făcute publice, ca urmare a aprobării acestora în cadrul reuniunilor de platformă prevăzute în cadrul SNA, sunt Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Culturii, Autoritatea Electorală Permanentă și Consiliul Concurenței. 11În prima rundă de evaluare, misiunile ”peer-review” care s-au desfășurat la DLAF, CNSC, ONPCSB, ANRMAP, MFP, MFE, MAI și MJ au vizat: accesul la informațiile de interes public, declarațiile de avere și conflictele de interese.


Pagina 16 din 59

acestora direct către ANI, alte instituții apreciază că este util să existe o persoană care ofere consultanță și să verifice declarațiile de avere și interese. Deși, s-a menționat că sunt acordate consultații de către persoana responsabilă cu depunerea declarațiilor de avere, în cele mai multe cazuri această persoana nu beneficiază de un spațiu care sa asigure confidențialitatea. O bună practică identificată a fost aceea de a cumula atribuțiile legate de implementarea Legii nr. 176/2010 cu cele privind implementarea standardelor de control intern managerial, potrivit prevederilor OMFP nr. 946/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (ONPCSB), dar și elaborarea unor proceduri referitoare la depunerea declarațiilor de avere și interese (MAI, MFP). De asemenea, s-a constatat faptul că o instituție a externalizat serviciile referitoare la anonimizarea, scanarea și publicarea pe pagina de internet a declarațiilor de avere, iar într-o altă instituție depun declarații de avere toți angajații, deși conform legii nu sunt obligația să depună aceste documente.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 188 de măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor, iar la nivelul autorităților independente 302 măsuri.

3. Implementarea măsuri preventive privind declararea cadourilor implică înfiinţarea unui registru de cadouri primite, care să sprijine cuantificarea indicatorilor corespunzători, şi anume: numărul de cadouri primite şi înregistrate în registru, publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei, numărul de situaţii în care s-a achiziţionat cadoul, valoarea cadourilor achiziţionate, valoarea cadourilor primite şi valoarea bunurilor valorificate.

La nivelul administrației publice centrale MAE, MADR, MAI, MFP, MJ și MMFPSPV au instituit registre pentru evidența cadourilor primite, iar în ceea ce privește autoritățile independente la nivelul Curții de Conturi a României, Consiliului Concurenței, DLAF, DNA și ONPCSB există registre pentru declararea cadourilor.

4. Indicatorii relevanţi grupaţi sub măsura preventivă care se adresează conflictului de interese concentrează numărul declaraţiilor de abţinere, numărul situaţiilor în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese, numărul de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese. În continuare se situează numărul de decizii ANI prin care s-a constatat starea conflictului de interese, numărul de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, numărul de rechizitorii/ condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. Urmând logica indicatorilor anteriori, şi pentru acest indicator instituţiile implicate au estimat gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese şi au cuantificat numărul activităţilor de formare precum şi al persoanelor care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională.

Analiza orizontală a autoevaluărilor trimise de autoritățile independente relevă faptul că au existat 31.232 de abțineri (din care 31.186 la Curtea de Conturi a României), în 126 de situații superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese, iar 11 sesizări au fost primite de la terți. Au fost organizate 61 activități de formare la care au fost prezente 872 persoane. La nivelul instituţiilor administrației publice centrale din datele primite, au existat 2.231 abțineri, urmate de 2.022 de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese și 129 de sesizări au fost primite de la terți. Au fost organizate 6.253 activități de formare la care au luat parte 144.215 de persoane (dintre care 60.825 din cadrul MAI, 36.760 din cadrul MFP, 16.130 din cadrul MApN). La instituțiile care au evaluat acest aspect, gradul de cunoaștere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese este bun și foarte bun.


Pagina 17 din 59

Pentru prevenirea conflictelor de interese, câteva din instituțiile evaluate au instituit diverse mecanisme preventive: procedură de abținere; procedură de cercetare prealabilă a conflictelor de interese; procedură de depunere declarații de avere și de interese; depunerea anuală a unei declarații pe proprie răspundere de către tot personalul, cu excepția celor care au această obligație potrivit Legii nr. 176/2010; regulament intern care prevede norme de bună conduită și de evitare a conflictului de interese. O bună practică identificată a fost alocarea dosarelor de contestație către complete cu ajutorul unui program informatic, pentru evitarea conflictelor de interese, dar și pentru asigurarea unei transparenței(CNSC).O altă bună practică identificată a fost existența unei situații documentate de abținere din partea unui funcționar public, din departamentul de Control, cu privire la exercitarea unei verificări la o companie căreia îi aprobase mai multe cereri într-o altă calitate pe care a deţinut-o la o altă instituţie publică, funcționarul respectiv fiind înlocuit (DLAF).

5. Indicatorii relevanţi sintetizaţi pentru consilierul de etică cuantifică şedinţele de consultare, angajaţii care au beneficiat de consiliere, numărul speţelor, al activităţilor de formare pe acest segment şi al persoanelor instruite. De asemenea, este inclusă estimarea atât a gradului de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul de etică, dar şi a gradului de popularizare a rolului consilierului de etică. Astfel, la nivelul instituţiilor administrației publice centrale au avut loc 7.645 ședințe de consultare oferite de consilierul de etică/integritate, unui număr de 147.136 de angajați dintre care aproximativ 70% angajați MAI (105.718 persoane), aproximativ 16% angajați MApN (24.839 persoane), restul fiind din cadrul altor structuri. Pentru formarea profesională a consilierilor de etică/integritate au fost organizate 8.497 activități, la care au fost prezente 211.505 persoane. În ceea ce privește autoritățile independente au avut loc un număr de 54 şedinţele de consultare pentru 451 de angajați. Un număr de 800 de consilieri de etică au participat la 32 de activități de formare profesională. La instituțiile care au evaluat gradul de cunoaştere a normelor privind consilierul de etică/consilierul pentru integritate și gradul de popularizare a acestor persoane, angajații dețin astfel de cunoștințe în mare și foarte mare măsură.

6. Cuantificarea măsurii preventive referitoare la incompatibilităţi s-a făcut prin intermediul indicatorilor referitori la numărul persoanelor aflate în stare de incompatibilitate, numărul de sesizări ale ANI formulate de către instituţie, numărul de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi, numărul de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi şi numărul de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilitatea. În continuare, indicatorii reflectă gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese, numărul activităţilor de formare precum şi numărul persoanelor care au fost instruite prin intermediul activităţilor de formare.

În cadrul instituţiilor administrației publice centrale au fost identificate 102 persoane aflate în stare de incompatibilitate (dintre care cele mai multe de la MAI – 24 persoane și de la MADR – 29 persoane), numărul de sesizări transmise de instituții către ANI fiind 122. La rândul său, ANI a formulat 61 de decizii cu privire la constatarea unor incompatibilități. Pentru implementarea acestei măsuri preventive, au fost organizate 4.530 activități de formare profesională la care au luat parte 130.153 de persoane (cele mai multe persoane de la MAI – 50.033, MFP – 30.969, MApN – 16.957, MDRAP – 5.529). La nivelul autorităților independente, 21 persoane s-au aflat în stare de incompatibilitate (dintre care 16 din Senatul României), fiind transmise 5 sesizări de către terți. ANI a formulat 22 decizii cu privire la constatarea incompatibilităților (dintre care 15 cu privire la membrii Senatului României). Au fost organizate 35 de activități de formare profesională referitoare la această tematică la care au luat parte 902 de persoane. La instituțiile care au evaluat dacă angajații


Pagina 18 din 59

cunosc normele privind incompatibilitățile se constată că acestea sunt cunoscute în mare și foarte mare măsură.

În ceea ce privește existența unei proceduri privind incompatibilitățile, doar una din instituțiile evaluate dispune de un astfel de document.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 100 de măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile, iar la nivelul autorităților independente 5 măsuri.

7. Analiza orizontală a indicatorilor aferenţi măsurii preventive de asigurare a transparenţei în procesul decizional a pus în evidenţă, din nou, utilitatea autoevaluării, prin creionarea unui tablou sintetic al numărului de anunţuri publice privind proiectele de acte normative, numărul de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice, numărul de şedinţe publice şi numărul de participanţi la şedinţele publice. Aceşti indicatori au fost completaţi cu numărul de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie, numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale, numărul de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică şi numărul de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională.

Astfel, la nivelul autorităților independente au existat 895 anunțuri publice privind proiectele de acte normative (cele mai multe,795, fiind înregistrate la Senatul României), iar societatea civilă a transmis 1.817 de recomandări privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative. De asemenea, au avut loc 318 de ședințe publice (dintre care 256 în cadrul Senatului României) la care au luat parte 3374 de persoane. Au fost organizate 6 activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică la care au participat 16 persoane. În ceea ce privește administrația publică centrală au fost înregistrate 5.463 anunțuri publice privind proiectele de acte normative. Societatea civilă a transmis 18.316 de recomandări privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative (dintre care cele mai multe la MT – 11.495, MFP – 1.925 și MDRAP – 783). Au avut loc 3.762 de ședințe publice la care au participat 73.937 de persoane. Pentru formarea profesională au avut loc 4.155 de activități la care au participat 43.413 de persoane (dintre care 14.955 din cadrul MAI și 15.187 din cadrul MFP).

Transparența decizională este asigurată la instituțiile evaluate,în principal, prin publicarea pe site-urile proprii a proiectelor de acte normative, dar există și o instituție evaluată la care prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională sunt aplicate deficitar. O bună practică este aceea prin care celor care au mai transmis propuneri, le sunt transmise și prin email informări cu privire la noile proiecte de acte normative (MApN).

La nivelul administrației publice centrale au fost dispuse 1271 de sancţiuni pentru încălcarea obligaţiilor legale.

8. Indicatorii relevanţi sintetizaţi pentru accesul la informaţii de interes public cuantifică numărul solicitărilor de informații de interes public formulate și a răspunsurilor comunicate, răspunsurile comunicate cu întârziere față de termenul legal și a informațiilor de interes public la care nu s-a răspuns, numărul de reclamații administrative depuse și a răspunsurilor pozitive sau negative, a plângerilor în instanță și a numărului și tipurilor de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale, precum și a activităților de pregătire și a persoanelor din administrația publică instruite.


Pagina 19 din 59

Cuantificarea indicatorilor specifici acestui domeniu a condus la înregistrarea a peste 885.120 de solicitări de informaţii de interes public în cadrul administrației publice centrale (peste 273.000 la MMFPSPV, peste 174.000 la MAI și peste 258.000 la MADR), fiind comunicate 839.878 răspunsuri. Totodată s-au înregistrat și 1.129 de plângeri în instanță. Pentru implementarea acestei măsuri preventive au fost organizate 4.756 activități de instruire la acre au luat parte 69.369 persoane (de la MAI – peste 27.000 persoane, peste 13.000 de persoane de la MApN și tot peste 13.000 de persoane de la MFP).La nivelul autorităților independente au fost înregistrate 19.231 de solicitări de informaţii de interes public (peste 5.000 la ANI, peste 2.800 la DNA, peste 1000 la AEP, peste 2.200 la CSM, peste 2200 la Senat), fiind formulate 19.149 de răspunsuri. În instanță au ajuns 4.341 de plângeri. Au fost organizate 5 activități de pregătire profesională a personalului din administrația publică referitoare la accesul la informații de interes public la care au participat 8 persoane.

În toate instituțiile evaluate cu privire la acest indicator există una sau chiar mai multe persoane responsabile cu aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, care de obicei mai au și alte responsabilități în aceeași sferă de activitate. Au fost identificate bune practici în ceea ce privește accesul la informațiile de interes public cum ar fi publicarea pe site a numelor persoanelor responsabile de aplicarea legii menționate (MFE), publicarea raportului de activitate în limba engleză (CNSC) sau întocmirea unor note telefonice referitoare la informațiile solicitate prin telefon, ce sunt prezentate conducerii, de regulă solicitanţii fiind rugaţi să transmită cererea de informaţii şi în format electronic (ONPCSB). Pe site-urile instituțiilor evaluate se regăsesc majoritatea informațiilor de interes public, dar în cazul unor structuri subordonate, uneori, datele sunt mai puțin generoase. Per ansamblu, există o evidență a solicitărilor privind accesul la datele de interes public. Totodată, se constată că sunt utilizate inclusiv rețele de socializare pentru comunicarea unor astfel de informații, iar în anumite instituții există procedură privind actualizarea datelor de interes public pe site-ul instituției. În majoritatea instituțiilor evaluate există persoane desemnate pentru publicarea datelor în format deschis, ceea ce evidențiază atenția pe care acest domeniu tinde sa o primească și, implicit, înțelegerea utilității acestui demers de publicare a datelor în format reutilizabil.

La nivelul administrației publice centrale au fost dispuse 166 sancţiuni pentru încălcarea obligaţiilor legale.

9. Indicatorii relevanţi care concură la autoevaluarea măsurii referitoare la protecţia avertizorului de integritate se referă la numărul de sesizări, numărul şi tipul normelor încălcate, numărul de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative, numărul de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate, numărul de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate. În continuare se situează numărul de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, numărul de situaţii de represalii la locul de muncă, numărul de plângeri depuse în instanţă şi numărul de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate. Indicatorii privind numărul de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică şi numărul de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională completează tabloul măsurii.

Astfel, 8 dintre cele 19 instituții de la nivelul administrației publice centrale au transmis că nu au înregistrat sesizări în ceea ce privește această măsură preventivă. Din totalul de 1.598 de sesizări, majoritatea (1.466) au fost înregistrate în cadrul MAI. În 1.244 de instituții există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate, (dintre care peste 900 la MAI). A existat o singură situație de represalii la locul de muncă (în


Pagina 20 din 59

cadrul MAI), iar în 23 de situații au fost acordate compensații avertizorilor de integritate. Totodată au existat și 18 plângeri în instanță. Pentru implementarea acestei măsuri preventive au fost organizate 5.094 activități de pregătire profesională la care au luat parte 43.755 de persoane. În ceea ce privește autoritățile independente, nu au fost înregistrate sesizări privind încălcări ale legilor, în 18 instituții existând persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate. Au fost organizate 6 de pregătire profesională la care au luat parte 250 de persoane.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 219 măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor.

10. Măsura preventivă referitoare la distribuirea aleatorie a sarcinilor de serviciu cuprinde trei indicatori: numărul de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a sarcinilor de serviciu, numărul de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie şi numărul de măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate. La nivelul administrației publice centrale au existat 7017 de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu, au fost înregistrate 21 nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie și 110 măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate. În ceea ce privește autoritățile independente au existat 202 de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu, fără a exista nereguli în sistemul de distribuire aleatorie a sarcinilor de serviciu.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 110 măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate.

11. Lista indicatorilor care definesc măsura de prevenire referitoare la interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice (pantouflage) cuprinde numărul de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage, numărul de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens, numărul persoanelor care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici, numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici. În continuare se situează numărul de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, numărul de încălcări ale prevederilor, numărul solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare, numărul sancţiunilor aplicate de către instanţe şi numărul de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control.

În ceea ce privește administrația publică centrală există 56 de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage, existând 192 persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici și 13 persoane care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii). Nu au existat măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage. S-a înregistrat un număr de 22 de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art.13 alin.(1), diferenţiat pe domenii majore de activitate. La nivelul autorităților independente există 9 regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage. În 7 instituţii există


Pagina 21 din 59

implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens. Un număr de 6 persoane au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici.

12. Pentru măsurile referitoare la Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi personalului contractul cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE la nivelul autorităților independente nu s-au înregistrat încălcări ale normelor, însă în ceea ce privește administrația publică centrală au existat 79 de situații de încălcare a normelor și 24 de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 24 măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor.

13. Referitor la Codul de conduită al personalului cu atribuţii de control în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, la nivelul autorităților independente nu s-au înregistrat încălcări ale normelor, fiind organizate 2 acțiuni de formare profesională. În schimb, la nivelul administrației publice centrale pentru implementarea acestei măsuri preventive au fost organizate 109 de activități de informare/prezentare la care au luat parte 1.406 de persoane (din cadrul MAI – 1083 participanți și MADR-323 participanți). Totodată, s-au înregistrat 44 de situații de încălcări ale normelor (toate în cadrul MAI).

Centralizatorul indicatorilor de evaluare, defalcat pe ministere, instituții independente și administrație publică locală se regăsește în anexa nr. 5.

2.2. Portalul sna.just.ro În vederea facilitării accesului la informații de interes public, MJ a creat portalul SNA, ca instrument de sprijin în procesul de implementare al SNA 2012–2015. Însă, acest instrument este unul depășit din punct de vedere tehnic, neexistând în prezent fonduri pentru dezvoltarea sa. Pentru a servi scopului pentru care a fost creat, în cadrul portalului a fost dezvoltată o secțiune ce dă posibilitatea utilizatorului să completeze on-line, chestionarul măsurilor preventive. Această secțiune este accesibilă doar angajatului desemnat la nivel instituțional, responsabil cu implementarea SNA și conține lista măsurilor preventive, cu indicatorii de evaluare aferenți, organizată sub forma unui chestionar. În acest sens, Secretariatul tehnic al SNA a transmis fiecărei persoane responsabile utilizator și parolă pentru a putea accesa secțiunea on-line.

Din cauza modului în care a fost dezvoltată secțiunea, precum și lipsa unor cunoștințe minime în domeniul IT ale utilizatorilor, este îngreunată completarea chestionarului on-line, datele introduse putând fi puse, cu ușurință, sub semnul îndoielii. Acest lucru face ca rezultatele generate, în urma completării chestionarului, să nu aibă aportul scontat iar concluziile trase din analiza datelor să nu fie conformă cu realitatea.

Prin îmbunătățirea portalului SNA va fi stimulată și creșterea transparenței instituționale, prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data), fiind creat un sistem mai facil de accesare neîngrădită a informațiilor de interes public, privind activitatea instituțiilor publice în domeniul integrității. Noul portal va putea oferi angajaților din instituțiile și autoritățile publice centrale o serie de proceduri operaționale model pentru aplicarea măsurilor preventive la nivelul instituțiilor, cât și mecanisme care să faciliteze punerea în aplicare a cadrului legal în domeniu (de exemplu, șabloane, instrucțiuni, formulare, mecanisme de control) ce vor putea fi descărcate și utilizate de orice instituție sau persoană interesată, contribuind la transparentizarea activităților anticorupție. Portalul


Pagina 22 din 59

va putea genera, astfel, date deschise de valoare ridicată (high value data) relevante inclusiv din perspectiva Open Government Partnership.

În 2013, a fost elaborat un raport12 cu privire la utilizarea portalului, constatările și concluziile acestuia fiind prezentate mai jos:

Este nevoie de îmbunătățirea calității acestor date pe viitor. Altfel, colectarea lor nu ar fi decât un exercițiu fără sens, o irosire de timp și eforturi a celor implicați. Odată cu îmbunătățirea datelor se îmbunătățesc și informațiile. O analiza poate arăta ce funcționează, unde există îmbunătățiri și unde există zone de oportunitate (pentru intervenție). Aceste informații au potențialul de a informa/fundamenta deciziile strategice și politice referitoare la o mai bună implementare a măsurilor de prevenire a corupției. După aproximativ trei ani de centralizare a acestor date, nu este suficient să se analizeze doar progresul implementării. Cu toate că unele instituții publice au răspuns foarte laborios de-a lungul timpului, unele chiar într-o manieră foarte detaliată, aceste date rezultate puse laolaltă nu sunt suficiente.

Pentru o mai bună înțelegere a chestiunilor ridicate de acest instrument de evaluare, este important de reflectat mai întâi asupra problemelor care se tot repetă. Există itemi amănunțiți, cu consistență (itemi calitativi) și unități de măsură (itemi cantitativi). Asta presupune modalități diferite de agregare a datelor. Răspunsurile nu vor implica aceeași metodă de analiză; nu sunt standardizate, ceea ce înseamnă că nu se poate face comparație în timp și nici între instituțiile publice, iar în unele situații, nu se pot face comparații nici în cadrul aceleași instituții. Există o deficiență în ceea ce privește măsurarea datelor. Pentru un număr de întrebări, unii respondenți aleg să măsoare răspunsul lor în zile, alții în luni, alții în ani.

Exemplul 1: Ministere care au răspuns cu “zile” i “luni”ș

Alte întrebări sunt cele care cer procente: unii au răspuns în procente (50%), alții pe o scală de la 1 la 10, în timp ce alții au răspuns cu adjective (”foarte ridicat”). În anumite cazuri (ca în exemplul 2) același minister răspunde la întrebare folosind standarde diferite, ca să nu mai vorbim de alte ministere sau instituții. Răspunsurile nu pot fi comparabile și au fost eliminate.

12 Raport elaborat de Anca Mateoc, candidat la absolvirea Școlii de Afaceri Internaționale și Publice din cadrul Universității Columbia


Pagina 23 din 59

Exemplul 2: Minister care utilizează “1”, “100%”, “.75” i intervalul “0-100%”ș

O altă chestiune privind comparabilitatea este întrebarea la care respondenții au răspuns cu intervaluri numerice în loc de numere exacte. Acest fapt denotă în mod clar că numărul exact nu a fost la îndemână, ceea ce în anumite cazuri nu este o problemă, pentru că se va putea face estimare. Oricum, este nevoie de o cifră pentru a fi posibilă o comparație cu alte răspunsuri. De exemplu, unul dintre răspunsurile la întrebarea referitoare la gradul de cunoaștere de către angajați a măsurilor anticorupție (întrebarea 1.8) a fost ”36%-98%”, ca în exemplul 3. Acest interval nu furnizează informații utile, deși, tehnic există răspuns.

Exemplul 3: Minister care a furnizat intervale de procente

Mai mult decât atât, există un aspect referitor la cronologie. Unii răspund la întrebare referindu-se la anul trecut, în timp ce alții se referă la semestrul trecut. O altă chestiune legată de colectarea datelor mai implică o problemă de timp. Instituțiilor publice li se cere să răspundă la acest chestionar o dată la șase luni, ceea ce înseamnă că datele pe două semestre ar trebui adunate la un an. Asta nu se întâmplă mereu, aspect problematic, care face ca datele să nu fie demne de încredere.


Pagina 24 din 59

Exemplul: Data furnizate de un minister, semestrele (S1 i S2) în mod clar nu sunt adunateș

În cele din urmă, din numărul și așa redus de instituții care au răspuns, există multe ale căror răspunsuri sunt suspecte. Cum reiese din exemplul 5 și 6, multe ministere și agenții independente au furnizat răspunsuri de zero ”pe linie” sau ”fără date”.

Exemplul 5: Date de la un minister cu “0” ca răspuns implicit

Exemplul 6: Date de la un minister cu “fără date” ca răspuns implicit

O ipoteză ar fi că acest lucru se întâmplă din motive diverse, ce rezidă din probleme profunde. Oamenii care primesc responsabilitatea de a completa chestionarul nu înțeleg: (a) întrebarea, (b) cum să completeze chestionarul; (c) nu au acces la informații; (d) nu dețin informațiile, deoarece instituția nu le colectează sau (e) nu au suficientă capacitate sau resurse. Cel mai probabil că este o combinație a acestor motive și chiar mai mult. Pentru a înțelege motivele reale, ar trebui intervievat un eșantion reprezentativ dintre acești oameni. Cu comentariile celui care îl aplică, acest instrument de evaluare se poate îmbunătăți.

Recomandări pentru îmbunătățirea datelor:Cel mai bun pas pe care Secretariatul Tehnic din MJ îl poate face pentru a îmbunătăți calitatea datelor este să reconstruiască acest instrument de colectare a datelor. Asta nu


Pagina 25 din 59

înseamnă reconstruirea întrebărilor, deoarece este de importanță primordială ca acestea să rămână aceleași pentru a permite analiza în timp, dar și analiza între instituții. Deoarece reflectă SNA, întrebările adresate instituțiilor au fost menite să măsoare implementarea strategiei. Conținutul, în acest moment, nu este o problemă. Problema este instrumentul folosit pentru colectarea datelor.

Aceste probleme discutate mai sus trebuie plasate în context. Din nou, pentru ca datele să fie utile este nevoie să fie standardizate, altfel nu pot fi folosite pentru analiză. Standardizarea datelor poate fi rezolvată cu un instrument de evaluare îmbunătățit care să faciliteze răspunsurile și să ghideze instituțiile. Câteva corecții la procesul de colectare a datelor va face o diferență uriașă în ceea ce privește calitatea răspunsurilor.

În primul rând, secretariatul tehnic va trebui să determine setul comun de standarde care va fi folosit pentru a măsura datele. Standardele alese (unitățile de măsură) trebuie reflectate în instrumentul de evaluare pentru a îmbunătăți detaliile. Acesta trebuie să restrângă răspunsurile care nu corespund standardelor. Cel mai important, instrumentul trebuie să faciliteze și să ușureze răspunsurile și munca respondenților. Trebuie să fi capabil să-i ghideze mai bine și să le răspundă la întrebări.

Adesea, problema cu chestionarele ca acesta este că instrumentul de cercetare mai degrabă produce confuzie pentru respondent, decât să-i arate direcția și să-i ofere claritate. Aș recomanda să se continue investigarea cu privire la dificultățile acestui instrument, în primul rând discutând cu cei responsabili să îl aplice și să furnizeze date. După ce aceste aspecte sunt clarificate, următorul pas ar fost să se stabilească ce standarde sunt cel mai potrivite pentru a fi folosite pentru fiecare întrebare: de ex. răspuns calitativ sau cantitativ, răspunsuri închise sau deschise, număr sau interval de numere, zile sau luni și tot așa. În cele din urmă, grupul ar trebui să evalueze instrumentul curent care este utilizat și să vadă dacă pot fi furnizate caracteristicile necesare pentru a îmbunătăți calitatea datelor. Dacă nu, așa cum cred că este cazul, echipa are trebui să caute un nou instrument care ar putea să ghideze mai bine respondenții. Într-un raport viitor, aș discuta mai detaliat standardele recomandate, de asemenea, propunând un nou instrument de evaluare care va ușura povara celor care furnizează datele, celor care le curăță și le analizează.

Pentru a înțelege cât de eficient implementează instituțiile măsurile preventive din SNA este necesar să existe date consistente, de calitate și de încredere. Ca să le obținem, tehnologia aleasă trebuie să susțină acest scop final. În prezent acest lucru nu se întâmplă, dar cu câteva îmbunătățiri și clarificări, se poate. Mai mult decât atât, ca soluția tehnică să funcționeze trebuie contextualizată mai întâi în procesul de construire, ținând seama cine sunt respondenții și cu ce provocări se confruntă. Apoi, cu date mai bune, va exista o mai bună înțelegere a sincopelor și a modalităților de a le depăși.

3. REALIZĂRI

Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală 2008-2010, aproximativ 2500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu Ministerul Justiției (MJ) pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (Direcția Națională Anticorupție - DNA, Agenția Națională de Integritate - ANI, Direcția Generală Anticorupție -


Pagina 26 din 59

DGA), contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție.

Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.

Mecanismul deja instituționalizat prin SNA de evaluare reciprocă între instituțiile publice a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției.

Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese), investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a Ministerului Public cu 400 de investigatori din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcţiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenţei.

A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România şi Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliţiei Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române.

La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA13: elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv achiziții publice; implementarea unor proceduri on-Iine de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei în situaţii de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate.

O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de training au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul „Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice”, implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații ale societăţii civile și parteneri internaţionali.

3.1. PREVENIREA CORUPȚIEI

OBIECTIVE SPECIFICE SNA:

1. Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice

3. Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale

4. Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale 5. Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului 6. Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia

achiziţiilor publice13 Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.


Pagina 27 din 59

7. Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru 8. Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei

publice locale

3.1.1 La nivelul administrației publice centrale

În vederea remedierii vulnerabilităţilor specifice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive, au fost realizat următoarele demersuri:

A continuat implementarea Ordinul ministrului finanţelor publice (OMFP) nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare la nivelul ordonatorilor principali de credite și al entităţilor publice din subordinea acestora.

Activitatea în domeniul sistemelor de control intern/managerial a fost preluată de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de către Secretariatul General al Guvernului (SGG), potrivit prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 86/17.12.2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative și Ordinului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.

Această preluare a avut loc în mod opac, netransparent, fără o dezbatere publică. OSGG a eliminat 2 din cele 4 standarde de integritate, respectiv funcțiile sensibile și gestionarea abaterilor.

Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată de către DGA în cadrul SNA 2008 – 2010, a fost extinsă în 4 instituții pilot: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), ANAF și Administrația Națională a Penitenciarelor.

În ceea ce privește consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică, deși MDRAP a elaborat, în 2013, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, acesta nu a fost promovat. Proiectul avea, printre altele, drept scop completarea dispoziţiilor destinate reglementării instituţiei „consilierului de etică” prin detalierea regulilor referitoare la rolul instituţional al acestuia, la statutul şi condiţiile generale privind exercitarea atribuţiilor, la condiţiile generale în legătură cu procedura de desemnare şi obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a le detalia prin act administrativ intern, la condiţiile de numire şi incompatibilităţile specifice, la atribuţii şi răspunderea asociată exercitării acestora, precum şi la încetarea calităţii de consilier de etică; diversificarea atribuţiilor consilierului de etică prin introducerea unor activităţi distincte în legătură cu monitorizarea respectării normelor de conduită şi acordarea de consiliere în vederea înţelegerii şi aplicării corespunzătoare a acestora; clarificarea noţiunii de „activitate de consiliere etică”, respectiv stabilirea condiţiilor generale de organizare şi desfăşurare a acesteia.

O serie de instituții au operaţionalizat sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţiei.

În ceea ce privește domeniul datelor deschise, Guvernul României s-a alăturat inițiativei internaționale Open Government Partnership încă din anul 2011, afirmându-și angajamentul de a deveni un guvern mai deschis, mai responsabil și mai eficient prin promovarea transparenţei şi combaterea corupţiei, încurajarea participării civice la viaţa publică și folosirea noilor tehnologii în administrație. Aceste obiective s-au reflectat atât în primul Plan


Pagina 28 din 59

național de acțiune 2012-2014, cât și în Planul de acțiune 2014-2016, ambele fiind rezultate ale consultării și comunicării administrației centrale cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit prevederilor Deciziei Primului-Ministru nr. 105/2013, Cancelaria Primului-Ministru, asigură monitorizarea și coordonarea procesului de implementare a Planului naţional de acţiune.

Guvernul României a depus eforturi în îndeplinirea obiectivelor Open Government Partnership (OGP) și, în mod specific, a angajamentelor din planurile de acțiune. Au fost înregistrate progrese semnificative în domeniul datelor deschise, dovedite de: îmbunătățirea portalului național, creșterea numărului de instituții publice care încarcă sau și-au manifestat interesul în a publica seturi pe portalul unic – inclusiv de la nivel local, demersurile de standardizare a procedurilor, aplicații pentru demonstrarea utilității seturilor de date, informare și training la nivel central și local etc.

România se numără printre primele state care și-au manifestat interesul pentru implementarea Open Contracting Data Standard14, ca un instrument de transparentizare a achiziţiilor publice și, în același timp, de transpunere cât mai corectă a directivelor europene. Mai sunt pași de făcut în acest domeniu, însă, în prezent, Agenţia pentru Agenda Digitală a României lucrează la soluţiile tehnice, astfel încât standardul să fie funcțional în anul 2016. Mai multe informații privind inițiativele în domeniul datelor deschise se regăsesc în anexa nr. 6.

În perioada 2012-2015, Consiliul Superior al Magistraturii a monitorizat implementarea Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011-2016 și a planului de acțiune aferent acesteia. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2012, Inspecţia Judiciară a devenit un organism autonom în cadrul CSM, având personalitate juridică, şi care funcţionează potrivit principiului independenţei operaţionale. Au fost luate o serie de măsuri şi efectuate demersurile necesare pentru punerea în aplicare a noilor dispoziţii legale. Astfel, au fost ocupate, prin concurs organizat de CSM, posturile de inspector-şef şi inspector-şef adjunct; a fost suplimentat numărul de posturi de la 70 la 90; a fost aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, ce conține și criteriile şi procedura de evaluare a inspectorilor judiciari.

Prin Legea nr. 113/2015 a fost modificată și completată Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale în vederea implementării în legislația națională a recomandărilor GRECO. Conform raportului de evaluare al GRECO, legea, inițiată de Parlament, a preluat câteva dintre propunerile conținute în proiectul pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) l-a elaborat în anul 2012. Astfel, au fost luate măsuri adecvate pentru a asigura accesul AEP la informațiile financiare, în calitatea acesteia de organ responsabil pentru supravegherea finanțării partidelor politice; AEP poate să și controleze cheltuielile partidelor și candidaților, fiind dotată cu resurse materiale, umane și legale pentru a își îndeplini sarcinile într-un mod mai eficient decât până acum. AEP a primit totodată o responsabilitate centrală clară pentru a supraveghea în ansamblu finanțarea partidelor politice în România și poate să sesizeze organele de urmărire penală în cazul oricărei suspiciuni de săvârșire a unei fapte penale în legătură cu mandatul său. Termenul de prescripție (administrativ) al contravențiilor a fost extins de la 6 luni la 3 ani, ceea ce oferă AEP o posibilitate mult mai bună să urmărească posibilele încălcări ale legii.

Ca urmare a recomandărilor CE, a fost creată Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) prin fuzionarea Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice cu ANRMAP, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, ca principală instituție responsabilă pentru gestionarea investițiilor publice și pentru asigurarea calității cheltuielilor publice. Au 14 http://www.open-contracting.org/data-standard/


Pagina 29 din 59

fost continuate demersurile pentru transpunerea noilor directive în materia achizițiilor publice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 a fost aprobată Strategia națională în domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2015-2020, al cărei scop este crearea unui cadru stabil în acest domeniu, pentru a obține eficiență și economii, în condiții de integritate și responsabilitate. Strategia aduce o nouă abordare în domeniul achizițiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” și la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la supra-reglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de ANAP. Strategia are în vedere o reașezare a sistemului, pornind de la funcțiile esențiale pentru o mai bună funcționare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare și supervizare, sprijin operațional și help-desk, control și remedii și căile de atac. De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achizițiilor publice, fapt care, pe termen mediu și lung, va contribui la cheltuirea eficientă a banului public prin creșterea calității procesului de achiziții și, implicit, prin creșterea capacității administrative.

În cadrul evenimentului organizat de Societatea Academică Română referitor la achizițiile publice din martie 201615 s-a menționat faptul ANAP este activ implicată într-un screening detaliat al tuturor comportamentelor de pe piața românească din perspectiva rolului său preventiv. Numărul autorităților contractante înregistrate în SEAP a crescut constant, dar numai 3000 sunt active. În funcția sa de monitorizare anuală, ANAP a identificat 4 tipuri de nereguli a anunțurilor de atribuire: contracte atribuite cu mai puțin de 10% din valoarea estimată; contracte atribuite la valori mai mici de 85% din valoarea estimată (2015 fiind un an vedetă în acest sens); contracte atribuite în aria 95% – 100% din valoarea estimată cu un singur ofertant; contracte care au depășire de termen la publicarea anunțului de atribuire.

Cea mai importantă provocare în ceea ce privește prevenirea sistematică a conflictelor de interese, rămâne operaționalizarea deplină a sistemului „PREVENT”. În procesul de implementare al SNA, au fost efectuați pași importanți în realizarea sistemului informatic cu finanțare nerambursabilă, fiind elaborat și actul normativ care susține acest proiect, ca rezultat al cooperării dintre ANI și instituțiile partenere (ANRMAP, UCVAP, ICCJ, DNA, MJ, MFE, MDRAP, DLAF, ANSPDCP, AADR și Expert Forum). În prezent, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, acesta aflându-se în procedura de adoptare de către Senatul României.

3.1.2 La nivelul administrației publice locale

În 2012, la momentul inițierii implementării SNA 2012-2015, a fost publicat “Studiul diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală”, rezultat al proiectului cu același nume, derulat de fosta Unitate Centrală pentru Reforma Administrației Publice din cadrul Ministerului Administrației și Internelor16. Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013, și a avut ca obiectiv general îmbunătățirea structurilor și proceselor proprii administrației publice locale, pentru a contribui la creșterea eficienței și eficacității organizaționale, precum și la creșterea gradului de responsabilizare al administrației, prin oferirea unui fundament solid în vederea elaborării de strategii pe termen lung destinate luptei împotriva fenomenului de corupție.

15 http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-masurarea-riscurilor-de-coruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/16 http://www.mai-dga.ro/index.php?i=1534&l=ro&t=69


Pagina 30 din 59

http://www.mai-dga.ro/index.php?i=1534&l=ro&t=69%20

Una din activitățile derulate din cadrul proiectului a fost realizarea unui studiu sociologic cu privire la fenomenul de corupție în administrația publică locală. Studiul sociologic cuprinde o cercetare cantitativă la nivel național în rândul populației generale pe un eșantion reprezentativ de 4522 de subiecți adulți cu vârsta peste 18 ani și o cercetarea cantitativă în rândul reprezentanților administrației publice locale de la nivelul județelor, municipiilor, orașelor și comunelor (primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici, înalți funcționari publici, manageri publici, administratori publici, consilieri contractuali, manageri cu contract de management, manageri cu contract de muncă, angajați contractuali, consilieri județeni, președinți consilii județene, șefi de deconcentrate etc.) pe un eșantion reprezentativ de 6023 de persoane.

Concluziile studiului au relevat, printre altele: Cetăţenii sunt nemulţumiţi de procesul de consultare publică în timp ce reprezentanţii

APL nu percep existenţa unei probleme în acest domeniu. Astfel, în timp ce mai mult de jumătate din cetăţeni (55,8%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de modalităţile de consultare a cetăţenilor pe diverse probleme ale administraţiei publice locale, trei sferturi dintre reprezentanţii APL se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi (75,9%) de modalităţile de consultare existente.

Cetăţenii nu sunt deplin informaţi cu privire la dreptul lor de a se plânge de calitatea serviciilor publice. Aproape toţi reprezentanţii APL (94,4%) şi patru din cinci cetăţeni (79,8%) consideră că este foarte important ca cetăţenii să formuleze reclamaţii atunci când lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor publice de către autorităţile publice locale. Cu toate acestea trei din zece reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (29,1%) şi doi din cinci cetăţeni (41,1%) nu ştiu dacă există prevederi legale privind semnalarea deficienţelor în furnizarea serviciilor publice.

Frecvenţa cererilor de mită în cadrul autorităţilor publice locale continuă să fie percepută ca mare, în ciuda eforturilor legislative, instituţionale şi de prevenire realizate în România în ultimii 10 ani. Astfel, trei din cinci reprezentanţi APL (61,3%) şi mai mult de jumătate dintre cetăţeni (58,5%) consideră că funcţionarii solicită des sau foarte des bani sau cadouri pentru a da curs anumitor solicitări.

Frecvenţa dării de mită este percepută şi ea ca des întâlnită la nivelul administraţiei publice locale, confirmând că piaţa corupţiei se dezvoltă pe principiile cererii şi ofertei de corupţie. Astfel, aproape două treimi din cetăţeni (63,5%) şi mai mult de jumătate din reprezentanţii APL (54,8%) percep că cetăţenii oferă bani sau fac presiuni asupra funcţionarilor pentru ca aceştia să primească anumite foloase în schimbul rezolvării anumitor probleme.

Domeniile cele mai vulnerabile la corupţiei identificate atât de reprezentanţii APL cât şi de cetăţeni este cel al achiziţiilor publice şi al obţinerii de bunuri şi servicii publice. Astfel, mai mult de jumătate din reprezentanţii APL (54) consideră că principalul domeniu vulnerabil la corupţie în administraţia publică locală este cel al achiziţiilor publice iar mai mult de jumătate din cetăţeni (57,8%) consideră că obţinerea de avantaje ca agent economic în relaţia cu instituţiile statului este o faptă de corupţie care apare des sau foarte des.

Instituţia consilierului de etică este insuficient cunoscută la nivelul administraţiei publice locale la trei ani de la înfiinţare. Reprezentanţii APL fie nu ştiu dacă în instituţia la care lucrează este desemnat un consilier de etică, fie declară că acest consilier nu este desemnat.

Implementarea la nivel local a înregistrat o evoluție relevantă în special prin parteneriatul încheiat între MJ și MDRAP. Astfel, prin intermediul activităților desfășurate de către MDRAP s-a asigurat, începând cu anul 2013, cooptarea unui număr cât mai mare de autorități ale administrației publice locale care să întreprindă un minim demers în procesul de


Pagina 31 din 59

implementare a SNA 2012 – 2015 prin numirea de coordonatori ai procesului de implementare la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT).

Astfel, putem considera că numărul de 2273 de UAT-uri care au desemnat coordonatori din totalul de 3228 de UAT-uri (70%), reprezintă un rezultat pozitiv. Ulterior, eforturile MDRAP s-au concentrat pe asigurarea de asistență tehnică în vederea implementării măsurilor preventive anticorupție, instruirea resursei umane de la nivel local pe diferite teme de integritate, elaborarea de documente suport care vin în sprijinul administraţiei publice locale în implementarea prevederilor SNA (ghiduri, metodologii de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție), identificarea de bune practici prin intermediul acțiunilor întreprinse la nivel local și diseminarea acestora prin intermediul platformelor de cooperare, participarea la misiuni de evaluare împreună cu reprezentanți ai MJ și ai societății civile.

În vederea prevenirii corupției și promovării integrității la nivelul administrației publice locale, din 2013 și până în prezent, MDRAP a desfășurat următoarele activități:1) activități de consultanță directă și indirectă: 79 de unități administrativ-teritoriale au beneficiat de consultanță directă pentru

implementarea SNA 2012-2015. În acest sens au avut loc peste 120 de reuniuni la sediul instituțiilor, la care au participat reprezentanții autorităților administrației publice locale și specialiști din cadrul Serviciului anticorupție și experți externi;

peste 1/3 din numărul de UAT-uri au beneficiat de consultanță indirectă (prin e-mail și telefon) în vederea întocmirii raportărilor SNA .

2) activități de promovare și informare organizate la nivel local cu privire la documentele strategice din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, precum și cu privire la monitorizarea stadiului implementării prevederilor SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale:- în perioada 2013 – 2015 au fost organizate 82 reuniuni ale Grupurilor de Acțiune

Anticorupție operaționalizate la nivelul județelor, cu participarea reprezentanților autorităților administrației publice locale și ai structurilor deconcentrate. În cadrul reuniunilor s-a făcut o evaluare a modului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivel local și s-a făcut schimb de bune practici în acest domeniu;

- organizarea la nivel regional, în anul 2014, a 20 de seminarii la care au participat 734 reprezentanți din instituţiile raportoare, aceştia fiind informaţi cu privire la obiectivele generale și specifice ale SNA 2012-2015 și măsurile aferente acestora, precum și cu privire la responsabilitățile pe care autoritățile administrației publice centrale și locale le au atât pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului strategic cât și cu privire la elaborarea propriilor planuri de prevenire a corupției;

- organizarea, în anul 2014, a 41 de sesiuni județene de instruire şi informare în vederea informării autorităților publice cu privire la mecanismul de monitorizare a implementării SNA 2012-2015, la care au participat 2075 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai Instituţiilor Prefectului.

3) elaborarea de documente suport care vin în sprijinul administrației publice locale:- Metodologia de identificare și evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție,

adaptată specificului activității din administrația publică locală și implementată la nivelul unităților administrativ-teritoriale care au beneficiat de consultanță;

- Ghidul pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de acțiune pentru implementarea SNA la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a bunelor practici identificate la nivel local precum şi a dificultăţilor cu care instituţiile se confruntă în implementarea legislaţiei specifice SNA. Proiectul documentului a fost dezbătut în anul 2013 în cadrul a 8 mese rotunde organizate la nivel regional. Ghidul are rol de îndrumare a autorităţilor administraţiei publice locale în demersul lor de a analiza situaţia existentă şi de a


Pagina 32 din 59

elabora/adopta un plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în conformitate cu prevederilor SNA 2012-2015;

- Metodologia de monitorizare a implementării acţiunilor anticorupţie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale, cu rol important în accelerarea implementării SNA şi în măsurarea progresului în prevenirea şi combaterea corupţiei de la nivelul APL.

Documentele au fost tipărite și diseminate la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.

4) activități de sprijinire a mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale:- organizarea și participarea în calitate de experți ai reprezentanților MDRAP, ai MJ și ai

societății civile la un număr de 66 de misiuni de evaluare (peer review) derulate la nivelul administrației publice locale care au avut ca scop evaluarea gradului de implementare a măsurilor preventive la nivel local, precum și asigurarea schimbului de bune practici între instituții;

- organizarea Platformelor de Cooperare a Administraţiei Publice Locale (februarie 2014, februarie 2015, septembrie 2015) la care au participat câte 50 reprezentanți ai administrației publice locale raportoare, aceştia fiind informaţi cu privire la obiectivele generale și specifice ale SNA 2012-2015 și măsurile aferente acestora, precum și cu privire la responsabilitățile pe care autoritățile administrației publice centrale și locale le au atât pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului strategic cât și cu privire la elaborarea propriilor planuri de prevenire a corupției. Totodată, în cadrul platformelor au fost aprobate rapoartele misiunilor de evaluare desfășurate în perioada 2013 – 2015;

- elaborarea a 3 Rapoarte de monitorizare privind implementarea SNA la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale raportoare pentru perioada aprilie 2012 - decembrie 2014 și transmiterea acestora către Secretariatul Tehnic al SNA în vederea integrării informațiilor relevante în Rapoartele anuale privind implementarea SNA. În prezent, la nivelul MDRAP se centralizează raportările aferente anului 2015, urmând ca în proxima perioadă să fie elaborat Raportul anual de monitorizare.

5) în ceea ce privește educația anticorupție, la nivelul administrației publice locale au fost întreprinse următoarele acțiuni: 1 sesiune de instruire organizată la nivelul personalului autorităților administrației publice

locale având ca temă: tehnici de măsurare a performanței și raportare în domeniul politicilor anticorupție, la care au participat 25 de persoane.

8 sesiuni de instruire organizate la nivelul personalului autorităților administrației publice locale având ca temă: implementarea sistemului de control intern/managerial, achiziții publice și management financiar, la care au participat peste 200 de persoane.

Analizând, din punct de vedere cantitativ, rapoartele transmise de către instituțiile autorităților administrației publice locale se constată că din 2012 până în prezent (la data de 07 martie, centralizarea fiind în curs de desfășurare), din totalul de 2273 de unități administrativ-teritoriale care au desemnat coordonatori în vederea implementării măsurilor preventive, 1648 de UAT-uri (51% din totalul de UAT-uri) au transmis cel puțin o data, cel puțin un document solicitat la raportare.

Reprezentarea statistică pe județe a acestei situații este redată în următoarea diagramă:


Pagina 33 din 59

Județ Nr UAT UAT rap 2012-2015

Procent UAT raportoare

Alba 79 49 62,03%Arad 79 48 60,76%Argeș 103 45 43,69%Bacău 94 52 55,32%Bihor 102 60 58,82%Bistrița Năsăud 63 35 55,56%Botoșani 79 38 48,10%Brașov 59 21 35,59%Brăila 45 24 53,33%București 7 5 71,43%Buzău 88 28 31,82%Caraș-Severin 78 27 34,62%Călărași 56 23 41,07%Cluj 82 50 60,98%Constanța 71 35 49,30%Covasna 46 34 73,91%Dâmbovița 90 42 46,67%Dolj 112 40 35,71%Galați 66 37 56,06%Giurgiu 55 13 23,64%Gorj 71 30 42,25%Harghita 68 37 54,41%


Pagina 34 din 59

Hunedoara 70 46 65,71%Ialomița 67 40 59,70%Iași 99 44 44,44%Ilfov 41 20 48,78%Maramureș 77 43 55,84%Mehedinți 67 21 31,34%Mureș 103 71 68,93%Neamț 84 43 51,19%Olt 113 34 30,09%Prahova 105 56 53,33%Satu Mare 66 29 43,94%Sălaj 62 50 80,65%Sibiu 65 43 66,15%Suceava 115 71 61,74%Teleorman 98 40 40,82%Timiș 100 53 53,00%Tulcea 52 36 69,23%Vaslui 87 31 35,63%Vâlcea 90 60 66,67%Vrancea 74 44 59,46%Total 3228 1648 51,05%

La nivelul anului 2015, 676 de UAT-uri din totalul de 3228 (21%) au elaborat și transmis planuri sectoriale privind implementarea SNA, iar 522 de UAT-uri din totalul de 3228 (16,17%) au aderat la valorile SNA.

De asemenea, raportarea aferentă anului 2015 prezintă următoarea situație (la 7 martie 2016, centralizarea era în curs de desfășurare): 979 UAT-uri (30,32%, în comparație cu doar 9% în anul 2014) au transmis raportul de autoevaluare a măsurilor preventive (un maximum al raportărilor din întreaga perioadă 2012-2015), 779 de UAT-uri (24,13%) au elaborat rapoarte narative anuale, 242 – rapoarte de progres și 199 rapoarte finale.

În perioada 2012–2015, 522 de unități administrativ-teritoriale au aderat la valorile SNA și au transmis acest document fie Secretariatului tehnic al SNA din cadrul MJ, fie structurii de specialitate din cadrul MDRAP. Aceasta reprezintă o rată de aderare de 16,17% din totalul de 3228 de UAT-uri, în creștere cu aproximativ 6 procente față de situația prezentată în R3, aferentă anului 2014 (10,19%).


Pagina 35 din 59

Analiza datelor colectate raportat la tipul de UAT, conform tabelului de mai jos, prezintă următoarea situație:

- 29 consilii județene au aderat la valorile SNA, respectiv 70,73% din totalul de 41;

- 62 municipii: 56,88% din totalul de 109;- 70 orașe: 32,25% din totalul de 217;- 361 comune: 12,61% din totalul de 2861 comune.

CJ M O C Total2012 0 4 1 5 102013 10 38 35 199 2822014 4 6 4 23 372015 15 14 30 134 193Total 29 62 70 361 522Procent din total tip UAT

70,73%

56,88%

32,25%

12,61%

16,17% (din total UAT-uri)

Comparativ cu situația înregistrată în Raportul aferent anului 2014, cea mai evidentă creștere se constată la nivelul consiliilor județene, în sensul dublării numărului declarațiilor de aderare ale acestora față de anul 2014 (de la 34% la 71%). Creșteri semnificative, de 12 și 14 procente, se remarcă și la nivelul municipiilor, respectiv al orașelor. În ceea ce privește situația aferentă comunelor, s-a înregistrat o creștere de numai 6% comparativ cu rata de aderare consemnată în anul 2014.

Considerăm că aceste rezultate reflectă interesul crescut la nivelul administrației publice locale în implementarea de măsuri preventive anticorupție, dar, în același timp, impun intensificarea activităților MDRAP de sprijinire a autorităților administrației publice locale în vederea implementării măsurilor preventive anticorupție, precum și continuarea colaborării la nivel central între MJ și MDRAP în vederea creșterii gradului de implementare a SNA, raportându-ne la nivel național.

Ca principale aspecte pozitive rezultate din activitatea de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul autorităților administrației publice locale, putem enumera: Implicarea unui număr mare de unități administrative-teritoriale în procesul de

implementare a SNA 2012-2015, comparativ cu perioada anterioară de implementare a măsurilor strategice anticorupție;

Uniformizarea/standardizarea formatului documentelor utilizate pentru raportarea progreselor înregistrate în procesul de implementare, facilitând astfel centralizarea informațiilor;

Activitatea de sprijinire/orientare/acordare de asistență tehnică de către MDRAP autorităților publice locale în procesul de implementare a măsurilor preventive;

Activitățile de tipul sesiuni de instruire, ateliere de lucru, vizite de studiu, la care au participat reprezentanți ai mai multor unități administrativ teritoriale, pe lângă facilitarea schimbului de bune practici, au contribuit la crearea unei rețele a responsabililor, de la nivel local, cu implementarea SNA;

Misiunile de evaluare care au rolul de a identifica stadiul real de implementare a SNA la nivelul administrației publice locale, precum și problemele cu care se confruntă instituțiile în implementarea SNA.

Deși în ultimii 3 ani se remarcă o creștere a interesului în implementarea de măsuri preventive anticorupție la nivelul unităților administrativ-teritoriale, încă mai sunt aspecte ce necesită îmbunătățire:


Pagina 36 din 59

Trecerea de la etapa „formală” la una reală/profundă/conștientă de implementare a măsurilor preventive;

Simplificarea procedurilor/ numărului de documente necesar a fi elaborate în vederea transmiterii raportărilor semestriale;

Continuarea și intensificarea oferirii de feed-back cu privire la calitatea raportărilor transmise de către unitățile administrative-teritoriale;

Extinderea implementării metodologiilor de identificare și evaluare a riscurilor la corupție; Încurajarea asocierii mai multor unități administrativ-teritoriale în vederea punerii în

aplicare a măsurilor preventive anticorupție, inclusiv derularea de campanii de conștientizare;

Intensificarea activităților de informare și formare a personalului din administrația publică locală cu privire la măsurile preventive anticorupție și promovarea integrității în funcția/ serviciul public;

Aspecte pozitive vs. aspecte negative identificate din analiza rapoartelor de autoevaluare transmise de către instituțiile administrației publice locale: La nivelul unui număr redus de APL-uri există elaborate coduri de etică, iar cele existente

reprezintă transpunerea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici şi/sau a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. De regulă codurile de etică sunt elaborate de consilierul de etică fără consultarea prealabilă a întregului personal al instituţiei.

În majoritatea instituțiilor au fost desemnate persoane responsabile cu consilierea etică, însă atribuțiile acestora sunt mai mult formale. Majoritatea consilierilor de etică reclamă supraîncărcarea cu sarcini, considerând că această activitate ar trebui să fie una principală, nu auxiliară unui alt număr de responsabilităţi și atribuții cuprinse în fișa postului.

Prevederile legale privind depunerea declarațiilor de avere și de interese sunt respectate la nivelul majorității instituțiilor administrației publice locale.

Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există registre de înregistrare a cadourilor, nu există comisii de evaluare şi inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice și nu se publică inventarul pe site-ul instituţiei.

Există un interes crescut declarat din partea reprezentanților instituțiilor publice pentru reglementările privind conflictul de interese și incompatibilitățile, însă nu există proceduri de prevenire a apariției acestor nereguli.

Măsurile privind accesul la informațiile publice și transparența decizională sunt în mare parte cunoscute de către autoritățile administrației publice locale. Mai puțin cunoscute sunt însă informațiile privind publicarea datelor în format deschis – open data.

Prevederile privind pantouflage-ul și instituția avertizorului de integritate sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

Conform hărții primarilor clientelari realizată de Expert Forum17, aceasta include apartenența politică a primarilor din România în mandatul 2012-2016 și problemele pe care le-au avut aceștia cu ANI sau DNA. Secțiunea ANI cuprinde aleșii locali în incompatibilitate, conflict de interese sau cazuri penale legate de conflict de interese și fals în declarații, iar secțiunea DNA include cazuri de corupție, abuz în serviciu și infracțiuni asimilate.

În cazul DNA, există 111 primari cu probleme cu legea, iar 9 dintre primari au mai multe dosare. Cea mai mare parte provin din comune (peste 80), doar 5 din orașe și 24 din București și ale municipii.

17 http://expertforum.ro/primari-clientelari/


Pagina 37 din 59

În cazul președinților de consilii județene, președintele CJ Constanța are cel mai mare număr de dosare, urmat de președintele CJ Brăila, președintele CJ Buzău și președintele CJ Argeș, cu câte 2 dosare.

Din datele ANI reiese că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre primari au 2 sau mai multe probleme de integritate. Unii dintre primari au fost chiar de două ori în incompatibilitate sau conflict de interese. Un număr de 24 de edili provin din municipii, aproape 40 din orașe, iar restul din comune. Peste 15% dintre primarii de lista ANI și peste 6% din lista DNA sunt migratori.

3.1.3 La nivelul membrilor Parlamentului


Pagina 38 din 59

Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora rămân în continuare restante.

Art. 30 alin. (2) din Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC) prevede că fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menţine, conform sistemului său juridic şi principiilor sale constituţionale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicţie acordat agenţilor săi publici în exerciţiul funcţiilor lor şi posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări şi judeca efectiv infracţiunile prevăzute de convenţie.

Ghidul tehnic privind aplicarea UNCAC aduce o serie de explicații conceptului de „imunitate”. Imunitatea se încadrează în două categorii principale: lipsa de răspundere și inviolabilitate. Primul tip de imunitate se aplică, de obicei, membrilor organismele legislative (de exemplu, parlamentarii) cu privire la opiniile exprimate sau voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor. Scopul său este de a garanta independența și libertatea de exprimare, permițând exceptarea de a apărea în fața unei instanțe de judecată, dar poate fi, de asemenea, limitată, de exemplu, la răspunderea penală. Al doilea tip de imunitate se referă la protecția diferitelor categorii de funcționari publici, atunci când exercitarea funcției este scutită de la anumite proceduri legale, cum ar fi arestul, detenție și urmărirea penală, precum și, în unele țări, chiar și de la investigarea de către poliție și utilizarea unor tehnici speciale de investigație.

În timp ce unele stat privesc imunitățile și privilegiile jurisdicționale pentru funcționarii publici de rang înalt, precum membrii Parlamentului, ca o modalitate necesară pentru a garanta funcționarea instituțiilor statului, imunitățile pot crea dificultăți întrucât pot părea să facă funcționarii publici de mai sus și dincolo de lege.

Articolul 30 impune luarea în considerare a modalității de a păstra un echilibru corespunzător între orice imunități sau privilegii de jurisdicție, pe de o parte, si posibilitatea de aplicare efectivă a legii, pe de altă parte. Toate formele de imunități sau privilegii de jurisdicție împărtășesc un nucleu comun, deoarece acestea fac excepții de la dispozițiile de drept penal sau procedurile de drept penal pentru anumite persoane sau grupuri de persoane. Statele părți pot considera astfel de legi ca excepții de la egalitatea în fața legii, care trebuie să fie justificată.

Statele părți pot dori să aibă în vedere faptul că articolul prevede o noțiune "funcțională" a imunității sau a privilegiilor de jurisdicție. Cu alte cuvinte, imunitatea sau orice privilegiu de jurisdicție este atașată funcției, nu titularul funcției. În consecință, statele părți pot considera ca echilibrate și, prin urmare, legitime, sunt acele imunitățile și alte privilegii care sunt mijloacele necesare pentru garantarea funcționării instituțiilor statului.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei. Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi. Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.


Pagina 39 din 59

Ca atare, termenul propus prin SNA 2012 – 2015, de soluţionare a cererilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor în termen de cel mult 72 de ore nu a fost implementat, având în vedere prevederile legale în vigoare, acesta putând chiar depăşi 10 zile: La Camera Deputaţilor procedura este clar reglementată prin Regulament: 3 zile pentru

Comisia juridică în vederea întocmirii unui raport (poate fi suplimentat cu alte 2 zile), în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cererea ministrului justiţiei se dezbate şi se votează în plen;

La Senat, termenele prevăzute de Regulament pot fi mai mari, fără a fi expres reglementate, Regulamentul nefiind pus în acord cu Legea nr. 96/2006: Comisia juridică nu are termen de elaborare a raportului, Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, „în termen de 15 zile de la data depunerii lui”, iar cererile de reţinere, de arestare şi de percheziţie se înscriu „cu prioritate” pe ordinea de zi.

În perioada 2012-2015, DNA a solicitat Parlamentului 22 cereri de arestare (din care 17 au fost admise, 1 a rămas fără obiect prin demisie și 4 au fost respinse) și 26 cereri de încuviințare a urmăririi penale (din care 14 au fost admise, 2 a rămas fără obiect prin demisie și 10 au fost respinse).

Este importantă menținerea măsurii care să vizeze, până la o eventuală reformă constituțională care ar elimina avizele, scurtarea termenelor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului.

În plus, pe agenda comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților se află în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor și care prevede elaborarea Codului de conduită al deputaţilor şi al senatorilor. Proiectul codului conține articole referitoare, printre altele, la obligația de a respecta reputația parlamentarului, disciplina parlamentară, respectarea prevederilor legale referitoare la declararea averilor, conflicte de interese și incompatibilități, precum și cele privind primirea de cadouri sau alte avantaje.

3.1.4 La nivelul mediului de afaceri

Aderarea României la OCDE reprezintă unul din obiectivele de politică externă, pentru acest deziderat urmărindu-se o abordare strategică şi unitară, la nivel naţional, a colaborării cu organizaţia pe toate domeniile de interes. Aderarea României la Convenţia OCDE pentru Lupta împotriva Corupţiei a Funcţionarilor Publici Străini în Tranzacţiile Comerciale Internaţionale şi, ca o condiţie, participarea la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale au reprezentat obiective strategice naţionale, incluse în prima strategie naţională anticorupţie.

Ministerul Justiției a derulat o serie de demersuri în vederea aderării la Convenția anticorupție a OCDE, în perioada 2009-2015: scrisoarea ministrului justiţiei adresată Secretarului General al OCDE de a analiza cererea României de a deveni observator, invitația adresată MJ de a participa ca observator ad-hoc la sesiunea Grupului de lucru din decembrie 2010, la Paris, scrisoarea MJ din 2014 prin care a reiterat cererea de a participa la Grupul de Lucru, reuniunea din 2014 la nivel de secretar de stat cu secretarul general adjunct al OCDE, participarea MJ la consultările organizate de MAE cu echipa de experți a OCDE, în cadrul căreia au fost furnizate de către experții OCDE puncte preliminare de vedere privind compatibilitatea legislației naționale cu convenția.


Pagina 40 din 59

Cooperarea cu mediul de afaceri în implementarea SNA s-a realizat în cadrul unei platforme de cooperare dedicate, acest model fiind apreciat inclusiv în raportul de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Corupției.

În cadrul acestei platforme, au fost derulare o serie de proiecte care au avut ca scop consolidarea integrităţii în mediul de afaceri. Pe parcursul anului 2012 au fost iniţiate consultări aplicate pe tema promovării programelor anti-mită în companii, utilizarea clauzelor anticorupţie în relaţia cu furnizorii şi distribuitorii, precum şi bunele practici în implementarea codurilor de conduită.

În cadrul reuniunilor platformei au fost invitați reprezentanți ai ANRMAP si ANI pentru a prezenta inițiativa lor comună privind mecanismul de verificare ex-ante a conflictului de interese în procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice (sistemul PREVENT). Au fost de asemenea discutate aspecte referitoare la transpunerea directivelor privind achizițiile publice și au fost făcute prezentări cu privire la programele anti-mită sau mecanismele de prevenire și combatere a fraudei sau corupției în companiile de stat, la care au participat și reprezentanți ai acestora.

Reprezentanții platformei, în special ofițerii de conformitate de la marile companii românești, au fost implicați și au participat la misiunile de peer review; astfel, au evaluat mecanismele anticorupție în diferite instituții din cadrul administrații centrale și locale, ministere și alte agenții anticorupție sau instituții independente.

Reprezentanții platformei au contribuit la studiul realizat de către Rețeaua Anticorupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind integritatea în afaceri în Europa de Est și Asia Centrală, implicare reflectată ca atare în raport. Concluziile preliminare ale acestui raport au fost prezentate în cadrul conferinței "Integritate în mediul de afaceri din România: provocări, bunele practici și calea de urmat", ce a avut loc în aprilie 2015, la București.

O altă temă care a generat o serie de dezbateri publice în perioada 2012-2015 a fost lobby-ul. Secretariatul tehnic al SNA a elaborat un material documentar privind reglementarea activităţii de lobby în legislaţiile altor state (martie 2015). Realizarea studiului a fost asumată prin Memorandumul privind aprobarea planului de acţiune pentru implementarea unor măsuri de bună guvernare în economie, aprobat de Guvern în anul 2014.

Tema a fost abordată și în cadrul celei de-a doua conferințe anuale anticorupție ce a avut loc în perioada 6-7 octombrie 2014. În cadrul sesiunii „Oportunitatea versus necesitatea introducerii de reglementări privind activităţile de lobby”, tematica a fost discutată de reprezentanți ai Camerei Deputaților, Facultății de Drept ai Universității București, Cancelariei Primului-Ministru, Camerei Comerţ Americană în România, Institutului pentru Politici Publice și Asociației Registrul Român de Lobby.

Centrul de Resurse Juridice a lansat la 27 februarie 2013 proiectul "Etica şi conformitatea în mediul de afaceri românesc", implementat în colaborare cu Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România şi Camera de Comerţ şi Industrie din România. Proiectul are ca obiectiv consolidarea mediului de afaceri din România, prin promovarea conformităţii şi a eticii în afaceri. Scopul său a fost de a informa şi de a sensibiliza comunitatea de afaceri cu privire la standardele de etică în afaceri şi conformitatea legală.

În 2013, în cadrul proiectului CRJ, a fost realizat un studiu pe teme de etică și conformitate, care a vizat companii private și publice. O mie de companii dintre cele mai mari după numărul de angajați și cifra de afaceri anuală au fost rugați să completeze un sondaj online,


Pagina 41 din 59

dar numai 22 de companii au răspuns. Dintre respondenți, 66% erau societăți cu capital străin. Dintre companiile intervievate:

68% aveau un cod/ghid intern de etică în afaceri (sau aplicau un cod/ghid intern de etică în afaceri stabilit la nivelul grupului de firme din care face parte), diferit de regulamentul de ordine interioară,

38% aveau un departament de etică şi conformitate sau există o persoană desemnată să asigure funcţia de ofiţer de etică şi conformitate,

77% aveau proceduri prin care să fie prevenită mita, 75% aveau proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese, în 36% au avut loc în 2012 cel puţin un curs de etică pentru angajaţi sau manageri, 68% aveau mecanisme interne prin care angajaţii pot sesiza anonim incidentele de

natură etică, corupţie sau conflicte de interese.

Fiecare din elemente a fost considerabil mai frecvent în rândul companiilor cu capital străin, comparativ cu companii cu capital românesc.

O altă parte a studiului a cuantificat atitudinea companiilor față de propunerile de politici publice care ar avea ca scop consolidarea integrității companiilor care participă la proceduri de achiziții publice, precum obligația de a dezvolta programe interne de conformitate pentru toate societăţile comerciale care participă la proceduri de achiziţii publice, introducerea unor clauze obligatorii anticorupție în contractele între organizațiile publice și companiile private.

Sprijinul pentru obligațiile de a dezvolta programe de conformare interne pentru companiile implicate în achizițiile publice a fost aproape egal între companii cu capital străin și românesc (49 și 50%, respectiv).

Cele mai importante companii din România s-au declarat de acord cu introducerea de clauze anticorupţie în contractele dintre instituţiile publice şi firmele private. Această propunere de politică publică a fost solicitată de peste 62% din companiile care au participant la cercetarea CRJ. Introducerea de clauze anticorupţie în contracte a fost solicitată de 72% din companiile cu capital românesc şi 57% din companiile cu capital străin.

La data de 27 februarie 2013 a fost organizată conferinţei „2013 Business ethics and compliance”; urmată de organizarea seminarului de follow-up al conferinţei din data „2013 Business ethics and compliance” de 6 martie 2013.

În noiembrie 2012, Camera de Comerț Americană în România a lansat ghidul „Principiile anticorupţie ale AmCham Romania”. Acesta şi-a propus să pună bazele unei conduite preventive la nivelul companiilor în legătură cu mita şi corupţia, încurajându-le totodată să îşi dezvolte propriile politici formale, să le aplice şi să le monitorizeze cu regularitate. De asemenea, Coaliția Mediului de Afaceri Curat (Romanian Clean Business Coalition) a avut în vedere crearea unui parteneriat institut ̦ionalizat între oamenii de afaceri care doresc să îs ̦i asume angajamentul public de a găsi cele mai bune soluţii şi practici pentru a elimina corupt ̦ia în afaceri s ̦i a ridica standardele de integritate.

Alte activități derulate de Camera de Comerț Americană în România și membrii acesteia: Organizarea în 2013, a seminarului cu titlul „Curb Corruption”, Participare activă la diverse conferințe și evenimente anticorupție, la nivel național și

internațional, Crearea și lansarea în 2015 a Ghidului de Investiții în Comunitate, Asistarea BVB și BERD în proiectul privind implementarea noului Cod de guvernanță

corporativă al BVB, ca parte dintr-un consorțiu internațional (lansat în septembrie 2015 ș aplicabil din 4 ianuarie 2016),


Pagina 42 din 59

Asistență acordată anumitor societăți listate pe piața reglementată a BVB în legătură cu implementarea noului Cod de guvernanță corporativă al BVB (spre ex. alcătuirea anumitor proceduri/ghiduri interne), dar și în legătură cu orice alte aspecte care țin de buna guvernanță corporativă,

Asistența acordată diverselor societăți privind impactul regulilor privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului (AML) și referitor la implementarea unor bune practici in legătură cu respectarea reglementarilor anticorupție (spre ex. analize, memorandum-uri, redactare/revizuire clauze în contracte, ghiduri interne de bună practică),

Este realizată instruirea continua care acoperă atât noii cât și vechii angajați. Subiectele de instruire sunt axate pe anticorupție, antitrust, prevenirea spălării banilor și protecția datelor cu caracter personal. În plus, este menținut un sistem de conformitate axat pe prevenire, pe control periodic și pe răspuns la sesizări primite, detectate. De asemenea, este realizată evaluarea, din perspectiva integrității, a tuturor partenerilor care au mandate de reprezentare sau de asociere.

MJ a adoptat o serie de măsuri legislative cu impact direct asupra mediului de afaceri. Astfel, la iniţiativa MJ, Guvernul a promovat în decembrie 2012, proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante - Directiva 2011/7/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale. Proiectul a fost adoptat de Parlament în martie 2013.

Prin noul Cod de procedură civilă, au fost identificate soluții destinate a spori celeritatea soluționării cauzelor, cu impact direct și asupra executării hotărârilor, printre măsurile adoptate în acest sens fiind eficientizarea procedurii de citare și comunicare a actelor de procedură și adaptarea acesteia la noile realități socio-economice, dar și la cele din domeniul tehnologiei informației, în scopul asigurării soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor; reconfigurarea competenței materiale a instanțelor judecătorești, în scopul asigurării unei împărțiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea și accelerarea procedurilor judiciare; instituirea unor mecanisme și instrumente procedurale menite să contribuie la soluționarea cauzelor civile într-un termen rezonabil.

3.1.5 La nivelul societății civile

Societatea civilă a fost un sprijin constant în implementarea SNA 2012-2015, inclusiv prin proiectele derulate, prin activitățile desfășurate și participarea la misiunile de peer review.

Finanțând 390 proiecte derulate în perioada 2014-2016 cu sume contractate în valoare de peste 31.5 milioane de EUR, Fondul ONG din România are obiectivul de a consolida dezvoltarea societății civile și a îi crește contribuția la justiția socială, democrație și dezvoltare sustenabilă. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile este Operatorul Fondului ONG în România, împreună cu partenerii săi Fundația pentru Parteneriat și Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, iar programul este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin granturile Spațiului Economic European 2009-2014.

Au fost luate în considerare 21 de proiecte relevante tematicii anticorupție care beneficiază de sprijin financiar total de peste 1.85 milioane EUR18. Fondul ONG a integrat cu ușurință inițiative anticorupție precum cele prezentate mai jos, în special în două dintre subcomponentele programului de finanțare:

18 Această valoare reprezintă sprijinul acordat prin Fondul ONG pentru implementarea proiectelor în întregimea lor și nu vizează exclusiv măsurile anticorupție.


Pagina 43 din 59

Componenta Implicare, Subcomponenta 1.1 Participare la luarea deciziilor și implicare comunitară, având obiectivul de a susține inițiativele organizațiilor neguvernamentale care își propun creșterea implicării cetățenilor în comunitate și în procesul de luare a deciziilor și care îmbunătățesc dezvoltarea comunităților și a politicilor publice prin cetățenie activă;

Componenta Dezvoltarea capacității ONG-urilor. Rețele și coaliții, Subcomponenta 5.1 Sprijin pentru coaliţii şi reţele la nivel regional şi naţional şi pentru think tankuri, cu obiectivul de a consolida capacitatea internă a coaliţiilor, reţelelor şi think tank-urilor pentru ca acestea să își servească mai bine beneficiarii, membrii și publicul larg și pentru implementarea de iniţiative relevante de monitorizare a autorităților publice, formularea de propuneri de politici publice şi dezvoltarea de campanii de advocacy la nivel regional şi național.

Printre proiectele derulate pentru promovarea integrității și a bunei guvernări, se numără: inițiativa APADOR-CH, care a făcut demersuri de eficientizare a activității Avocatului

Poporului, monitorizând dificultăți la nivel național și formulând propuneri specifice de întărire a rolului acestei instituții,

proiectele Expert Forum - Rețea transnațională pentru combaterea fraudelor din achizițiile publice 2013-2014, Harta clientelismului românesc: alocările de bani către judeţe şi primării, 2004-2011, Implicarea societății civile în formularea, implementarea și evaluarea politicilor publice anticorupție (2012-2014), Școala pentru Democrație ediția 2 si 3,

proiectele CRJ - Formare şi dezvoltare pentru asigurarea eticii şi integrităţii în administraţia publică, Societatea civilă, partener activ în procesul de elaborare şi evaluare a politicilor publice, Transparenţă şi integritate în gestionarea bugetelor locale, ONG-urile – actori cheie în monitorizarea şi implementarea strategiei anticorupţie, Reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate,

proiectele AID - Sistem integrat de management al activităților de investiții, control și integritate în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Politici anticorupţie pentru cetățean, într-o administrație responsabilă (PACAR), Campania Tinerii împotriva corupției, Plătește Zero pentru ce ți se cuvine, Administrație transparentă – cetățenie responsabilă, Educație anticorupție prin film. Anti-corruption film festival 2015,

proiectele CRPE - Performanță și independență în justiție prin cetățeni activi și informați susținut din Fondul ONG/EEA Grants. CRPE și Romanian Business Leaders, alături de Raiffeisen Bank, au adoptat Directiva UE privind raportarea non-financiară într-un parteneriat premieră pentru transparență dintre societatea civilă și mediul de business autohton, în proiectul Parteneriat pentru Integritate.

Alte activități care au sprijinit implementarea SNA au constat în: dezvoltarea de către Coaliția pentru o Justiție Curată a platformei

www.justitiecurata.ro, realizarea de către CRPE și Asociația LiderJust a manualului de predare a Educației

pentru justiție și democrație, realizarea, de către CRPE și Hotnews, pe siteul hotnews.ro, a sistemului online de

preluare a sesizărilor cetățenilor, http://monitorizari.hotnews.ro/atacuri_justitie și [email protected],

promovarea, de către CRJ, a temei recuperării prejudiciilor din infracţiuni pe agenda de politici publice prin intermediul policy brief-ului Corruption, Confiscation and Asset Recovery policy in Romania - the assessment of an ongoing process, a planului de măsuri de cooperare în domeniul recuperării produselor infracţiunilor între instituţiile publice cu atribuţii în acest domeniu şi organizaţiile societăţii civile şi a dezbaterilor publice iniţiate,


Pagina 44 din 59

mailto:[email protected]

http://monitorizari.hotnews.ro/atacuri_justitie

http://www.justitiecurata.ro/

realizarea, de către Freedom House, a unui raport de diagnoză privind stadiul recuperării prejudiciilor și confiscării bunurilor dobândite prin infracțiuni care urmează a fi lansat în primăvara anului 2016,

realizarea, de către ActiveWatch, a cercetării “Percepția calității actului de justiție în România anului 2013, a studiilor “Percepția calității actului de justiție în România anului 2013” și “Raportul pe Justiție 2012”.

Mai multe informații privind activitățile derulate de instituțiile publice și sectorul privat în implementarea SNA se regăsesc în anexa nr. 7 și anexa nr. 8.

3.2. Educație anticorupție


1.Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice

2.Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

Cunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală şi dublate de acces facil la informaţiile de interes public.

La nivelul administrației publice au fost realizate demersuri pentru introducerea în tematica de formare profesională a angajaților a modulelor pe tema integrităţii. Instituțiile publice au organizat cursuri pe teme de etică și deontologie sau au asigurat participarea angajaților la instruiri periodice pe aceste teme.

În octombrie 2013, a fost încheiat protocolul de colaborare privind educația juridică în unitățile de învățământ preuniversitar, între MJ, MECS, CSM și MP. Scopul acestui protocol a fost promovarea educației juridice în școli și licee, de la vârsta de debut a învățământului obligatoriu, prin facilitatea accesului elevilor la cunoștințe elementare de drept.

În vederea informării cetăţenilor cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune, DGA a continuat derularea campaniilor naţionale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei.

Cu toate acestea, evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat educația anticorupție ca o prioritate majoră pentru anii viitori. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului de integritate, consilierea etică, pantouflage, gestiunea funcțiilor sensibile). Mai multe informații privind demersurile autorităților publice de la nivel central și local se regăsesc în anexa nr. 9.


Pagina 45 din 59

http://www.activewatch.ro/Assets/Upload/files/Raport%20pe%20Justitie%202012%20-%20AMJ(3).pdf

http://www.activewatch.ro/Assets/Upload/files/Studiu%20AMP(1).pdf

http://www.activewatch.ro/Assets/Upload/files/Studiu%20AMP(1).pdf

3.3. COMBATEREA CORUPȚIEI


1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)

2. Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)

3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)

4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ 5. Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai

bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

3.3.1. Combaterea corupției prin măsuri administrative

Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA a pus accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Au fost avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.

Astfel, DLAF a organizat o serie de evenimente ce au avut drept scop schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii din domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. Alături de INM, a organizat două sesiuni de formare profesională a reprezentanţilor DLAF şi a magistraţilor care instrumentează cazuri de fraude ce afectează interesele financiare ale UE. În plus, în vederea creşterii transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România, DLAF publică pe site-ul propriu un link către portalul de transparenţă al CE, cu un mesaj de conştientizare pentru public şi de a demarat măsuri de conştientizare autorităţilor de management asupra obligaţiilor de publicare a beneficiarilor de fonduri europene, conform tiparului internet propus de COM.

La nivelul CSM, secțiile pentru judecători și procurori au analizat solicitările de încuviințare a măsurilor preventive și au încuviinţat, în perioada 2014-2015, 25 solicitări privind măsura reţinerii preventive; a încuviinţat 33 solicitări privind măsura arestării preventive; a încuviinţat 9 solicitări privind măsura arestului la domiciliu; a încuviinţat 35 solicitări privind efectuarea percheziţiei (corporală, domiciliară, la birou şi informatică).

În perioada 2012 – 2015, Curtea de Conturi a formulat 341 sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total rezultat din acestea a fost de 1.340,91 mil euro; dintre acestea, 88 de sesizări au o valoare a prejudiciului de peste 500 mii euro, rezultând o valoare cumulată de 1.321,25 mil. euro, iar pentru 253 de sesizări transmise organelor de urmărire penală, prejudiciu constatat a fost sub 500 mii euro, rezultând o valoare cumulată de 19,55 mil. euro.

Cu toate acestea, evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat o serie de deficiențe, care pot jalona provocările și pentru următorii ani. Printre acestea se numără


Pagina 46 din 59

și necesitatea consolidării structurilor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale.

Mai multe informații referitoare la combaterea corupției prin măsuri administrative se regăsesc în anexa nr. 10.

3.3.2 Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA

Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare, afirmaţie susţinută de creşterea numărului de condamnări. Principalele concluzii care se pot desprinde din analiza activităţii DNA sunt următoarele:

Numărul dosarelor aflate în instrumentare de DNA a crescut cu aproape 50%, de la 7406 în 2012 la 10974 în 2015. De asemenea, a crescut și numărul dosarelor soluționate, de la 3578 în 2012 la 3872 în 2015.

A crescut anual numărul de rechizitorii, de la 234 în 2012, la 337 în 2015, dar și numărul persoanelor trimise în judecată, de la 828 în 2012 (din care 25 persoane juridice), la 1258 în 2015 (din care 83 persoane juridice), ce reprezintă o creștere de aproape 50%. Se poate remarca menținerea trendului crescător al numărului de persoane juridice trimise în judecată, cu peste 200% față de 2012.

În anul 2015, instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 973 inculpați, față de 743 în 2012. Deși se înregistrează o creștere în intervalul analizat, față de 2013 (1051) și 2014 (1138) a scăzut numărul persoanelor condamnate definitiv de instanțe. A crescut semnificativ numărul de persoane juridice condamnate definitiv, de la 1 în 2012 la 21 în 2015.

Raportat la calitatea persoanelor, numărul persoanelor față de care s-a dispus trimiterea în judecată și care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante a crescut cu 49,7%, de la 332 în anul 2012 la 497 în 2015.

În intervalul 2012-2015, au fost condamnați definitiv 24 demnitari, 100 de reprezentanți ai autorităților locale, 54 magistrați, 382 ofițeri și agenți de poliție (numărul acestora triplându-se, de la 71 persoane în 2012 la 231 persoane în 2015), 275 persoane din instituții financiare și alte instituții de control și 69 avocați.

S-a înregistrat o creștere a numărului persoanelor condamnate definitiv care activau în mediul privat, de la 494 în 2012 la 511 în 2015 și aproape o dublare a numărului persoanelor condamnate definitiv care activau în sectorul privat, de la 249 în 2012 la 462 în 2015. Menţinerea importanţei şi complexităţii cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă şi prin prisma valorii prejudiciului total reţinut în actele de trimitere în judecată, care este în cuantum de 753 milioane euro în 2015, față de 320,4 milioane euro în 2012.

În continuare s-a acordat atenţie recuperării prejudiciului cauzat prin infracţiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind în 2015 de aproape jumătate de miliard de euro (493,46 milioane euro), cea mai mare valoare de la înființarea DNA și aproape dublă față de 2012, când valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 264 milioane euro.


Pagina 47 din 59

Cuantumul prejudiciilor recuperate în cursul procesului penal a crescut de mai mult de 100 de ori în intervalul 2012-2015 (3,97 milioane euro în 2012 la 407,47 milioane euro în 2015).

Mai multe informații privind activitatea DNA în intervalul 2012-2015 se regăsesc în anexa nr. 11.

3.3.3 Progresul înregistrat procesul de soluţionare a dosarelor de mare corupţie

La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la sfârșitul anului 2011 pe site-ul ICCJ erau publicate 3.570 hotărâri în rezumat și 64.101 hotărâri cu textul integral, iar la finalul anului 2015 erau publicate 4.612 decizii relevante în rezumat și 117.176 decizii cu textul integral (anonimizate), inclusiv deciziile privind sesizările prealabile.

Alte activități de menționat sunt ședinţe de unificare a practicii desfăşurate periodic la nivelul tuturor celor patru secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum și utilizarea celor două mecanisme procedurale de unificare a practicii, respectiv Recursul în interesul legii (fiind soluţionate: în anul 2012 = 19 recursuri, în anul 2013 = 22 de recursuri; în anul 2014 = 9 recursuri; în anul 2015: 28 de recursuri) şi Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (fiind soluţionate, în anul 2013: o sesizare (în materie civilă); în anul 2014: = 41 de sesizări (13 în materie civilă + 28 în materie penală); în anul 2015: = 80 de sesizări (47 în materie civilă şi 33 în materie penală).

În ceea ce priveşte evoluţia soluţionării dosarelor de mare corupţie în perioada de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie situația este următoarea:

Perioada

Nr. cauze de corupție la nivel înalt soluționate în prima instanță de secția penală

2011 152012 202013 102014 122015 11

Cu toate demersurile întreprinse, problema spaţiului adecvat desfăşurării activităţii ÎCCJ rămâne în continuare nerezolvată. Soluţiile oferite până în prezent de autorităţile competente s-au dovedit ineficiente, astfel încât dobândirea de către ÎCCJ a unui sediu adecvat desfăşurării activităţii sale rămâne, în continuare, o necesitate imperioasă.


Pagina 48 din 59

Perioada Complet format din

Nr. cauze de corupție la nivel înalt soluționate

2011 9 judecători 45 judecători 5

2012 5 judecători 122013 5 judecători 152014 5 judecători 132015 5 judecători 11

3.3.4 Implementarea strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ

În ceea ce privește activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), în anul 2015, parchetele nespecializate au soluţionat 231819 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 381 acte de sesizare a instanţei – în creştere faţă de anul trecut (329 rechizitorii şi 52 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 924 inculpaţi20, printre care: 63 profesori21, 2 directori de liceu, 2 inspectori şcolari, 36 medici, 1 manager spital, 1 manager casa de asigurări de sănătate, 80 lucrători de poliţie, 6 agenţi poliţie de frontieră, 13 primari, 1 viceprimar, 38 alţi funcţionari în administraţia publică locală, 2 comisari ai Gărzii Naționale de Mediu, 1 funcţionar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 1 consilier juridic în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, 2 inspectori Inspectoratul Teritorial de Muncă, 2 inspectori fiscali ANAF, 14 controlori legitimaţii transport feroviar public, 2 funcționari ai Registrului Auto Român, 2 agenţi de penitenciar, 6 instructori auto.

A crescut numărul rechizitoriilor întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de luare de mită, de la 105 în 2014, la 119 rechizitorii în 2015, numărul inculpaţilor arestaţi pentru luare de mită (de la 32 în 2014 la 49 in 2015) şi s-a dublat numărul inculpaţilor arestaţi pentru abuz în serviciu, infracţiune asimilată faptelor de corupţie (de la 11 în 2014 la 22 in 2015).

Tipologii de comitere a faptelor de corupţie identificate în cauzele cu finalitate judiciară în 2015, trasate drept proprietăţi pentru activitatea viitoare – zone de risc major, consecinţele acestora fiind dintre cele mai grave: Învăţământ – fapte de corupţie pentru facilitarea absolvirii unor cursuri

universitare/liceale şi alte forme de pregătire fără ca acestea să fie efectiv frecventate de studenţi/elevi/cursanţi şi fără ca examenele să fie susţinute sau promovate, fraudarea examenelor de bacalaureat, evaluare naţională, universitare, public/privat. Urmare celor sesizate de Ministerul Public şi DGA, au fost luate o serie de măsuri de prevenire a faptelor de fraudare a examenului naţional de bacalaureat, prin instalarea camerelor de supraveghere audio-video în toate sălile de examen şi corectarea lucrărilor în alt judeţ.

Sănătate - păgubirea sistemului de asigurări sociale de sănătate prin decontări ilegale a analizelor, medicamentelor, tratamentelor medicale (implicarea farmaciilor, a furnizorilor de medicamente, a medicilor de familie şi a medicilor specialişti - public şi privat în emiterea de documente medicale falsificate: reţete false, diagnostice false, in schimbul obţinerii de către manageri sau terţi a unor foloase sau comisioane); fraudarea sistemului de asigurări sociale, prin eliberarea frauduloasă a unor certificate, avize, acte medicale care dau vocaţia la obţinerea ilegală a unor pensii sau compensaţii băneşti; condiţionarea îndeplinirii actului medical de remiterea unor foloase necuvenite; abuz în procedurile de achiziţii publice;

Primării şi consilii locale - combaterea infracţiunilor de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie comise în procedurile de achiziţii publice; combaterea corupţiei legată de retrocedarea terenurilor/pădurilor şi defrişările ilegale de pădure; eliberarea anumitor avize;

Ordine şi siguranţă publică – fapte de corupţie pentru eliberarea de documente de identitate false ori pentru a nu se aplica sancţiuni rutiere (într-un singur dosar al PICCJ -

19 Datele statistice privind cauzele de corupţie din prezentul material sunt cele cuprinse în statistica generală a Ministerului Public, disponibilă după publicarea raportului MCV; 20 Comparativ, în anul 2014 au fost soluţionate 2416 cauze, dintre care 337 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care a fost sesizată instanţa cu privire la 956 inculpaţi (dintre care într-o singură cauză au fost trimişi in judecată 317 inculpaţi).21 În aceeași perioadă a anului 2014 un număr de numai 24 de profesori au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție.


Pagina 49 din 59

SUPC au fost trimişi în judecată 22 agenți de poliție din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila – Biroul Rutier), corupţie în procesul de obţinere a permisului de conducere auto.

În ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu comise în procedura achiziţiilor publice, efect al recomandărilor din ultimul raport MCV, transpuse în priorităţi ale activităţii Ministerului Public, în 2015 parchetele nespecializate au întocmit 15 rechizitorii şi au încheiat 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Distinct de acestea, dintre rechizitoriile întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, un număr de 20 vizează fapte în legătură cu procedurile de achiziţie publică, în total fiind sesizate instanţele în 35 cauze având ca obiect infracţiuni în legătură cu procedurile de achiziţie publică, un progres semnificativ faţă de anii precedenţi.

Din datele disponibile Ministerului Public, în 2015 au rămas definitive 242 hotărâri judecătoreşti în materia infracţiunilor de corupţie mică – în creştere cu 54% faţă de anul 2014, prin care s-a dispus condamnarea a 313 inculpaţi şi achitarea totală a 7 inculpaţi, reprezentând 2,18 % din numărul total al persoanelor judecate definitiv pentru corupţie mica 22.

Printre inculpaţii condamnaţi definitiv se află 3 primari, 4 profesori, 1 director liceu, 5 medici, 47 controlori de trafic feroviar, 25 agenţi de poliţie, 1 director administraţia pieţelor Bucureşti, 2 funcţionari în cadrul primăriei - Administraţia domeniului public, 1 funcţionar Direcţia Impozite şi Taxe Locale, 1 consilier direcţia pentru agricultură consiliu judeţean, 1 consilier juridic Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, 1 referent APIA, 1 funcţionar public psiholog, 2 comisari garda de mediu, 3 funcţionari Registrul Auto Român, 1 operator serviciu de ambulanţă, 1 inspector tehnic ITP, 1 pădurar, 3 funcţionari de penitenciar, 2 instructori auto.

Pedeapsa închisorii cu executare în detenţie a fost aplicată faţă de 44 inculpaţi (pondere de 13,75 % din totalul persoanelor condamnate în perioada de referinţă), dintre care 24 pentru luare de mită, în rest fiind cu suspendare sub supraveghere. Recomandările procurorului general către procurori au fost de a se examina cu atenţie temeinicia sentinţelor prin care sunt aplicate pedepse prea blânde, cu o atenţie specială la modalitatea de executare, în vederea declarării căilor de atac, în special în ceea ce priveşte fapte de corupţie sistemică reţinute în zone de risc înalt.

Evoluţiile față de perioada similară a anului anul 2014 sunt reliefate de procentajul mic al soluţiilor de achitare (2,18 %), creşterea numărului de hotărâri definitive (de la 157 la 242), creşterea numărului de inculpaţi condamnaţi (de la 225 la 313), dublarea numărului inculpaţilor condamnaţi pentru infracţiunea de luare de mită (de la 75 la 146), creşterea numărului pedepselor pentru abuz în serviciu, infracţiune asimilată celor de corupţie (de la 17 la 38).

În ceea ce priveşte activitatea de recuperare a prejudiciilor cauzate statului, se pot exemplifica măsurile asigurătorii dispuse de procurori (fără DNA) în dosarele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală23, valoarea acestora fiind de aprox. 402 milioane euro, în creştere cu 295% faţă de anul trecut. A fost recuperată efectiv suma totală de aprox. 30 milioane euro, prin plata efectuată de suspecţi sau inculpaţi în cursul urmăririi penale.

22 Comparativ, în anul 2014 au rămas definitive 157 hotărâri judecătoreşti, prin care s-a dispus condamnarea a 225 inculpaţi şi achitarea a 14 inculpaţi .23 In 2015 au fost soluţionate 24.780 cauze de evaziune fiscală, fiind întocmite 1089 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 1893 inculpaţi (1799 persoane fizice şi 94 persoane juridice)


Pagina 50 din 59

Serviciul de îndrumare şi control a întocmit şi diseminat procurorilor o analiză a cauzelor soluţionate de procurori în această materie, în care sunt surprinse aspecte de bune-practici şi practica neunitară.

A crescut numărul rechizitoriilor întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de spălare a banilor, de la 74 în 2014 la 89 în 2015 (parchete nespecializate şi DIICOT), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 414 inculpaţi (dintre care 35 persoane juridice).Obţinerea unor astfel de rezultate a fost posibilă şi datorită continuării demersurilor pentru delegarea în cadrul parchetelor a unor poliţişti, pentru a spori eficienţa în cauzele de mare complexitate.

Un rol important l-au avut inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală, detaşaţi la parchete, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni economico-financiare. Numărul iniţial de 280 de posturi de specialist antifraudă a fost suplimentat în 2015 cu 60 de posturi, prin H.G. nr. 326/2015 din 13 mai 2015 - la data suplimentării numărului de posturi de specialiști antifraudă, în Ministerul Public erau ocupate prin detașarea inspectorilor antifraudă un număr de 257 de astfel de posturi.

Confiscarea averii pe cale civilăLa nivelul instanței supreme au rămas definitive 9 hotărâri judecătorești prin care s-a dispus confiscarea parțială a averii nejustificate, în baza Legii nr. 115/1996, ca urmare sesizărilor Agenției Naționale de Integritate, toate aceste cauze fiind supuse unor analize periodice efectuate de PÎCCJ.

Conflict de intereseÎn anul 2015 au fost soluţionate 236 cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, fiind întocmite 44 acte de sesizare a instanţei (38 rechizitorii şi 6 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), privind 54 inculpaţi24, dintre care: 18 primari; 2 consilieri locali; 4 funcţionari direcţie silvică; 2 directori societate comercială la care unitatea administrativ teritorială, prin consiliul local, este unic asociat; 1 director medical spital; 2 directori executivi Agenția de plăți în agricultură, 1 consilier superior primărie, 1 director societate naţională de transport feroviar, 1 preşedinte casă de asigurări de sănătate, 1 deputat.

Din datele disponibile rezultă că în 23 cauze dintre cele soluţionate sesizarea aparţine Agenţiei Naţionale de Integritate – în 6 cauze au fost întocmite rechizitorii iar în 17 au fost dispuse soluţii de clasare. În aproximativ 60% dintre rechizitorii sesizarea este din oficiu. În această materie au rămas definitive 12 hotărâri judecătoreşti, prin care s-a dispus condamnarea a 8 inculpaţi (1 cu executare), faţă de 2 inculpaţi s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei iar 2 inculpaţi au fost achitaţi.

Pentru unificarea practicii, procurorul general a întocmit două note de îndrumare cu privire la infracţiunea de conflict de interese, privind înţelesul sintagmei “raport de muncă” din art.301 C.p. şi natura juridică de act administrativ individual a hotărârii prin care consiliul local aprobă bugetul UAT.

Cooperarea Ministerului Public cu Agenţia Naţională de Integritate a continuat, în anul 2015 reprezentanţii ANI au participat alături de procurori la reuniunile profesionale periodice ce au avut loc în anul 2015, care au inclus şi problematica infracţiunilor de conflict de interese; Serviciul de îndrumare şi control a continuat să examineze, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, soluţiile de clasare cu privire la care ANI a apreciat că se impune infirmarea din oficiu.24 În anul 2014 au fost întocmite 45 rechizitorii privind 48 inculpaţi.


Pagina 51 din 59

Activitatea proprie a PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică În anul 2015, procurori din cadrul SUPC au întocmit:

6 rechizitorii în cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 67 inculpaţi, printre care 10 profesori universitari şi 34 agenţi de poliţie.

5 rechizitorii şi un acord de recunoaştere a vinovăţiei în cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, vizând fapte comise de 1 director unitate publică de învăţământ, 1 primar, 1 manager spital, 1 deputat, 1 preşedinte casă de asigurări de sănătate (pentru încheierea unor contracte de furnizare servicii medicale cu diverse unităţi medicale publice);

9 rechizitorii în cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, privind 43 inculpaţi, dintre care 3 persoane juridice

În anul 2015 SUPC a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de aprox. 65 milioane euro în cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală.

În luna martie 2015 a rămas definitivă sentinţa penală nr.797/6.11.2014 a Tribunalului Arad prin care s-a dispus, pe lângă condamnarea inculpatului T.S. la 3 ani închisoare cu executare pentru infracţiunea de luare de mită (291 acte materiale), confiscarea extinsă cu privire la următoarele bunuri: 108.115 euro, 4.120 dolari, 500 GBP, 51.244 lei, un cabinet stomatologic, un apartament şi 3 autoturisme.

Inculpatul a fost cercetat şi trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr.12/P/2014 al Parchetului de pa lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția de urmărire penala si criminalistica.

Măsuri administrative pentru asigurarea integrității corpului profesional:În anul 2015 au fost eliberaţi din funcţie 5 procurori, ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni, dintre care 3 pentru corupție. Un nr. de 2 procurori au fost eliberați din funcție prin excluderea din magistratură ca urmare a aplicării unor sancţiuni disciplinare; 4 procurori au fost suspendaţi ca urmare a arestării preventive, 10 procurori au fost suspendați ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni iar 6 procurori au fost sancţionaţi disciplinar (4 – avertisment, 1 - diminuarea indemnizației, 1 – suspendare din funcție) . În calitate de titular al acțiunii disciplinare, în anul 2015 procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la abateri disciplinare comise de 2 procurori.

În anul 2013, o echipă de experți însoțită de reprezentanții Secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA 2012-2015) au desfășurat misiunea de evaluare a implementării SNA în cadrul PÎCCJ având ca tematică de evaluare: accesul de informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul urmând a fi supus aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție.

3.3.5. Creşterea gradului de recuperare a produselor provenite din infracţiuni

În practica parchetelor şi a instanţelor de judecată se constată o creştere semnificativă a indicatorilor privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni.

Etapă 2011 2012 2013 2014 2015Valoarea prejudiciului reţinut în

3.227.646.119

3.426.362.917 8.670.225.067

8.025.878.188 10.838.696.218


Pagina 52 din 59

rechizitoriuValoarea bunurilor sechestrate

1.024.979.707 1.869.681.989 1.920.392.2

86 2.473.736.148 12.850.523.417

Valoarea bunurilor confiscate conform notificărilor trimise ANAF

21.582.411 34.821.415 33.674.708 117.179.534 760.536.668(până în

septembrie)

De asemenea, practica unităţilor de parchet, dar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin hotărâri definitive, a consacrat autonomia infracţiunii de spălare a banilor, respectiv posibilitatea de a condamna un inculpat pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, fără a exista o condamnare pentru infracţiunea predicat, anterioară sau simultană.

În perioada 2012-2015, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a primit peste 14818 rapoarte de tranzacţii suspecte şi sesizări. Pe baza acestor rapoarte, Oficiul a diseminat 1826 de produse de intelligence către agenţiile de aplicare a legii (PICCJ), dintre care 11 sesizări au cuprins indicii temeinice de spălare a banilor cu suspiciuni conexe de finanţare a terorismului. Plenul ONPCSB a decis suspendarea a 69 operaţiuni suspecte de spălare a banilor pentru suma de peste 45 mil. euro.

În vederea implementării Deciziei 2007/845/JAI, MJ, prin Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, asigură realizarea schimbului de date şi informaţii cu structurile similare din Uniunea Europeană şi reţelele internaţionale specializate în identificarea şi recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni.

În anul 2013 Au fost soluţionate cu 28,3% mai multe lucrări, respectiv 172 lucrări, faţă de 134 în anul 2012. Din acestea, 116 cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din Statele UE şi non-UE (faţă de 55 în anul 2012) şi 56 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 79 în anul 2012). S-a înregistrat astfel o dublare a numărului de lucrări soluţionate de structura din cadrul MJ la cererea autorităților corespondente străine. De asemenea, au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007.

Au continuat reuniunile Grupului de lucru privind facilitarea implementării procedurilor legale în materia valorificării bunurilor sechestrate şi confiscate în cadrul procesului penal, accentul fiind pus pe aplicarea dispozițiile procedural-penale în materia valorificării anticipate a bunurilor mobile sechestrate.

Primul-ministru a aprobat prin Memorandum direcțiile de acțiune în vederea eficientizării procesului de recuperare și valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni: completarea atribuțiilor Oficiului în sensul gestionării sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, urmată de promovarea unui act normativ care să reglementeze unitar activitatea de administrare și valorificare a acestor creanțe.

Evaluările internaţionale (în special în cadrul Platformei ARO, realizate de către Comisia Europeană și Europol, ca subiect în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum


Pagina 53 din 59

şi prin raportul de audit realizat de către Institutul Basel pentru Guvernare) care au vizat activitatea Oficiului au relevat deplina conformitate a acestuia cu prevederile Deciziei Consiliului 2007/845/JAI, fiind calificat ca o unitate foarte activă şi cu o înaltă specializare.

În anul 2014 au fost soluţionate cu 13% mai multe lucrări, respectiv 203 lucrări, faţă de 179 în anul 2013. Din acestea, 128 de cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din Statele UE şi non-UE (faţă de 117 în anul 2013) şi 75 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 62 în anul 2013). A existat, astfel, o creştere cu 20% a numărului de lucrări soluţionate de structura din cadrul MJ la cererea DNA, DIICOT şi a Inspectoratelor teritoriale ale Poliţiei Române. De asemenea, au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007 (din cele 128 de cereri primite din străinătate, 9 au avut termen de opt ore).

Cele mai dese schimburi de date şi informaţii se derulează în continuare cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Cauzele în care aceste cereri au fost transmise sunt în general cele privind fapte săvârşite de cetăţeni români – de cele mai multe ori în asociere cu cetăţeni străini. Cele mai frecvente infracţiuni: skimming, participare la un grup criminal organizat, furt, trafic de fiinţe, spălarea banilor, falsificarea de mijloace de plată.

Activitatea MJ în domeniul schimbului de date şi informaţii cu structurile similare din Uniunea Europeană şi reţelele internaţionale specializate în identificarea şi recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni a fost reflectată pozitiv în Raportul MCV din ianuarie 2014.

Au fost soluţionate ori sunt în curs de soluţionare 216 lucrări primite pe parcursul anului 2015, faţă de 205 în anul 2014. Din acestea, 140 de cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din 19 state (dintre care 3 state non-UE), comparativ cu 128 în anul 2014, respectiv 77 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 75 în anul 2014). În general au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007 (din cele 140 de cereri primite din străinătate, 9 au avut termen de opt ore).

Cele mai dese schimburi de date şi informaţii se derulează în continuare cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Cauzele în care aceste cereri au fost transmise sunt în general cele privind fapte săvârşite de cetăţeni români. Cele mai frecvente infracţiuni sunt: participare la un grup criminal organizat, trafic de persoane, spălarea banilor, fraude, inclusiv împotriva intereselor financiare ale UE.

A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate. Astfel, în baza Tratatului bilateral de asistenţă juridică reciprocă încheiat între România şi Statele Unite ale Americii partea americană a notificat Oficiul din cadrul MJ cu privire la intenţia de a transfera autorităţilor române competente suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române. Suma a fost partajată între Ministerul Justiţiei (100000 USD) şi Structura Antidrog a Poliţiei Române (300.000 USD). Acest acord constituie un exemplu concret de implementare a parteneriatului strategic România - SUA şi totodată un semn de recunoaştere a contribuţiei autorităţilor române la activitatea de confiscare a bunurilor rezultate din infracţiuni.

În 2015, MJ a promovat proiectul de lege privind înființarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, instituţie publică de interes național cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției. În procesul de elaborare au fost utilizate aproximativ 120 de propuneri și comentarii transmise de instituții publice și organizații non-guvernamentale. Pe lângă dezbaterea publică din mai 2015, în perioada martie – mai 2015


Pagina 54 din 59

au avut loc și alte dezbateri la care au participat peste 150 de reprezentanți ai instituțiilor publice și ai unor asociații non-guvernamentale, precum și experți din alte structuri corespondente (SUA, Franța, Olanda).

Operaţionalizarea Agenţiei reprezintă un proces complex, care presupune, printre altele, următoarele activităţi: Realizarea, la nivel naţional, a unui inventar al capacităţilor disponibile la nivelul

autorităţilor şi instituţiilor publice în vederea stocării şi depozitării bunurilor supuse măsurilor asigurătorii (art. 52 alin. 1 din Lege) – în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii;

Realizarea, la nivel naţional, a unui inventar al bunurilor mobile şi imobile supuse măsurilor asigurătorii şi a stadiului în care se găsesc (art. 52 alin. 2 şi 3 din Lege) - în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii;

Elaborarea şi adoptarea legislaţiei secundare (regulament de organizare şi funcţionare, organigramă, număr posturi, parc auto etc.);

Încheierea de protocoale de cooperare cu instituţiile prevăzute la art. 4 din Lege; Angajarea personalului Agenţiei, numirea conducerii acesteia și alcătuirea Consiliului de

coordonare; Aprobarea metodologiei de valorificare a bunurilor conform art. 29 alin. (6) din Lege.

Una din primele etape în operaţionalizarea Agenţiei constă în aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare. Astfel, în data de 16.02.2016, MJ a publicat pe pagina proprie de Internet, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, a organigramei, a parcului auto şi a modului de utilizare a acestuia şi pentru modificarea hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Principalele atribuţii ale Agenției, care vor deveni efective din a doua jumătate a anului 2016 sau începând cu anul 2017, după caz:1. Administrează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului potrivit art. 252 alin. (2) din CPP, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile în condițiile art. 252 alin. (3) din Codul de Procedură Penală, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, prevăzute de art. 2521 din CPP, precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi potrivit art. 254 alin. (1) din CPP;2. La solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, Agenția depozitează temporar și administrează bunurile mobile sechestrate a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei a sumei de 15.000 de euro; în acest scop, Agenția este numită custode, în sensul art. 252 alin. 9. CPP;3. Din dispoziția procurorului, a judecătorului de drepturi și libertăți sau a instanței de judecată, Agenția procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate, în cazurile prevăzute de art. 2521 CPP;4. Ţine evidenţa imobilelor asupra cărora a fost solicitată intabularea ipotecii legale, în condiţiile Codului de procedură penală, precum şi a imobilelor asupra cărora a fost solicitată notarea măsurii asigurătorii, în baza ordonanţei procurorului sau a încheierii judecătorului;5. Ţine evidența hotărârilor prin care s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanțele române, precum și a celor comunicate autorităților române de către instanțe străine;6. Dezvoltă și gestionează sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, ca sistem unic de monitorizare a bunurilor sechestrate, confiscate și valorificate în cadrul procesului penal;


Pagina 55 din 59

7. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală, a instanțelor de judecată ori a organelor în drept a prelua sau a valorifica bunurile confiscate, asistență privind utilizarea celor mai bune practici în materia identificării, administrării și valorificării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare și confiscare și poate participa la elaborarea procedurilor de lucru privind aceste activități;8. Acordă, la solicitarea organului care procedează la aplicarea sechestrului, potrivit art. 252 alin. (1) din CPP, asistență pentru evaluarea bunurilor sechestrate. În acest sens, Agenția comunică, la cerere, tabele, ghiduri și orice alte instrumente suport, în vederea evaluării bunurilor de către organele care procedează la aplicarea sechestrului. Aceste tabele, ghiduri și instrumente suport pot fi publicate pe pagina de Internet a Agenției;9. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, asistență în ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de sechestru și confiscare primite de la/transmise către organe judiciare din alte state membre ale Uniunii Europene; 10. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, asistență în ceea ce privește identificarea de spații optime pentru depozitarea bunurilor sechestrate. În acest scop, Agenția poate încheia protocoale de cooperare cu autoritățile administrației publice centrale și locale.

Cu sprijinul tehnic al Serviciului Programe Europene din cadrul MJ, Oficiul a reuşit, în perioada 2011-2015 să atragă finanţare externă de peste 1 milion de euro pentru proiecte destinate formării profesionale a peste 150 de judecători, procurori şi poliţişti, în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, spălării de bani şi investigaţiilor financiare. Mai multe informații despre aceste proiecte se regăsesc în anexa nr. 12. 3.3.6 Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (Obiectiv specific 3.2)

Agenția Naționale de Integritate este instituția ce are competență exclusivă în combaterea corupției prin măsuri administrative. Potrivit unor serii de standarde internaționale, constatarea și sancționarea unor conflicte de interese sau incompatibilități, reprezintă deja un instrument de prevenire a unor fapte de corupție care se înscriu în sfera legislației penale.

Așa cum o arată și rapoartele MCV ale Comisiei Europene, ANI a realizat un istoric semnificativ de cazuri în perioada supusă evaluării, aproximativ 8.115 dosare. Astfel, s-au constatat 1005 cazuri de incompatibilitate, 343 cazuri de conflicte de interese administrative, 89 cazuri privind constatarea unor diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate, dar și 222 cazuri de conflicte de interese penale și 117 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea infracțiunilor asimilate faptelor de corupție, fals în declarații, etc.

De asemenea, în ceea ce privește urmărirea finalității cazurilor instrumentate de inspectorii de integritate, menționăm că în perioada supusă evaluării, rata de confirmare prin care au fost menținute incidentele de integritate25 se situează la un nivel înalt, respectiv 80%.

Până la nivelul anului 2015, cazurile în care incidentele de integritate au rămas definitive și au ajuns pe rolul entităților cu rol în luarea măsurilor disciplinare, sunt în număr de 561. Astfel, menționăm că în 129 de cazuri Comisia de Disciplină a eliberat din funcție persoana evaluată, în 67 de cazuri au fost aplicate alte sancțiuni disciplinare (reduceri salariale, suspendarea dreptului de a avansa în gradul de salarizare sau în funcție pentru o perioadă determinată de timp, aplicarea de avertismente scrise sau verbale, transferarea persoanei evaluate la altă instituție, retrogradarea în funcția publică pe o perioadă determinată de 25 Prin necontestarea raportului de evaluare sau prin decizia definitivă și irevocabilă a instanței de judecată.


Pagina 56 din 59

timp, etc.), iar în 365 de cazuri nu au fost aplicate sancțiunile disciplinare (persoana evaluată a demisionat sau și-a încheiat mandatul înainte de transmiterea raportului de evaluare la Comisia de Disciplină, persoana evaluată a demisionat sau și-a încheiat mandatul înainte de luarea unei decizii de către Comisia de Disciplină, Comisia de Disciplină a refuzat să ia vreo măsură sau să dezbată cazurile persoanelor,etc.).

În ceea ce privește averile nejustificate, în pofida unor limitări de ordin legislativ (e.g. termen de prescripție de 3 ani), numărul acestora a crescut constant, Agenția constatând diferențe între averea dobândită și veniturile realizate în valoare de aprox. 25 milioane Euro, dintre aceștia aprox. 3 milioane Euro fiind deja confiscați și virați la bugetul de stat.

Consecința directă a activității desfășurate de ANI pe partea de combatere a corupției, a fost creșterea gradul de conștientizare cu privire la obligațiile persoanelor prevăzute de Legea nr. 176/2010. Concret, numărul de sancțiuni administrative pentru nedepunerea declarațiilor de avere și de interese, pentru neaplicarea sancțiunilor disciplinare ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare etc., a scăzut de la 969 în anul 2014, la 596 în anul 2015. De asemenea, o altă consecință se reflectă în numărul mare de solicitări de puncte de vedere primite de la persoane fizice sau juridice. Agenția a emis 1176 de puncte de referitoare la posibilitatea producerii unei stări de incompatibilitate la posibilitatea producerii unui conflict de interese, precum și la modalitatea de completare / depunere a declarațiilor de avere și de interese.

4. PUNCTE SLABE

4.1. Deficiențe în implementarea SNA

Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot jalona provocările și pentru următorii ani:

Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale.

Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului de integritate, consilierea etică, pantouflage, gestiunea funcțiilor sensibile).

Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate.

Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora.

Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în companiile de stat, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecția avertizorilor de integritate, aplicarea de măsuri preventive pentru funcțiile sensibile și de mecanisme de tratare a incidentelor de integritate.

Din analiza rapoartelor de autoevaluare transmise de către instituțiile administrației publice locale, MDRAP a identificat următoarele aspecte negative:


Pagina 57 din 59

La nivelul unui număr redus de APL-uri există elaborate coduri de etică, iar cele existente reprezintă transpunerea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici şi/sau a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. De regulă codurile de etică sunt elaborate de consilierul de etică fără consultarea prealabilă a întregului personal al instituţiei.

În majoritatea instituțiilor au fost desemnate persoane responsabile cu consilierea etică, însă atribuțiile acestora sunt mai mult formale. Majoritatea consilierilor de etică reclamă supraîncărcarea cu sarcini, considerând că această activitate ar trebui să fie una principală, nu auxiliară unui alt număr de responsabilităţi și atribuții cuprinse în fișa postului.

Prevederile legale privind depunerea declarațiilor de avere și de interese sunt respectate la nivelul majorității instituțiilor administrației publice locale.

Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există registre de înregistrare a cadourilor, nu există comisii de evaluare şi inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice și nu se publică inventarul pe site-ul instituţiei.

Există un interes crescut declarat din partea reprezentanților instituțiilor publice pentru reglementările privind conflictul de interese și incompatibilitățile, însă nu există proceduri de prevenire a apariției acestor nereguli.

Măsurile privind accesul la informațiile publice și transparența decizională sunt în mare parte cunoscute de către autoritățile administrației publice locale. Mai puțin cunoscute sunt însă informațiile privind publicarea datelor în format deschis – open data.

Prevederile privind pantouflage-ul și instituția avertizorului de integritate sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015, referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.

Problematica subsumată SNA se completează cu aspectele semnalate în Raportul anticorupție al UE și în cel mai recent raport elaborat în cadrul MCV. Totodată, anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO (Grupul statelor împotriva corupției – Consiliul Europei) în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. Anul acesta va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor – circuite financiare și beneficiarul real.

4.2. Măsuri neimplementate

O serie de măsuri prevăzute în strategie și în planul național de acțiune au rămas neimplementate. Acestea vizează toate cele trei paliere ale strategiei și se referă la:

Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate – proiect act normativ aprobare a metodologiei ca instrument obligatoriu (măsura 1.1.3);


Pagina 58 din 59

Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare (măsura 1.1.4);

Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică – act normativ adoptat (măsura 1.1.5);

Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie (măsura 1.1.6);

Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsura 1.5.1);

Reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico/financiare cu capital majoritar de stat (măsură 1.5.2);

Adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului (măsură 1.5.4); Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice (măsura 1.6.1); Extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP (măsura 1.6.2); Identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora în colaborare cu

MCSI în scopul: optimizării activității de monitorizare a datelor despre achizițiile publice efectuate, în vederea verificării respectării regulilor de publicitate în domeniu și a reducerii substanțiale a numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării acestor reguli; optimizarea activității de evaluare ex-ante și de control post-control a ANRMAP asupra procedurilor de achiziții publice, datorită unei monitorizări mai eficiente a SEAP realizată prin dezvoltarea acestui sistem (măsura 1.6.4);

Sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor (măsura 1.6.5);

Constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice (măsura 1.6.6);

Diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsura 1.7.5.);

Simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (măsura 1.8.1);

Instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale (măsura 1.8.2.);

Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită (măsura 1.8.3.);

Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită (măsura 2.1.1);

Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală – comunitate – familie (măsura 2.2.3);

Creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România (măsura 3.3.1);

Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative și a implementării lor (măsura 3.4.1); Analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în

administraţia publică centrală şi locală (măsura 3.4.2); Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi

conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial (măsura 3.4.3);


Pagina 59 din 59

Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice (măsura 3.4.5);

Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare (măsuri 3.4.7); Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un

mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon (măsura 3.4.8);

Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (măsura 3.5.5);

Modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public (măsura 3.5.6);

Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii (măsura 3.5.7).

5. Dificultăți întâmpinate în procesul de implementare al SNA 2012 – 2015

Principalele dificultăți raportate de instituțiile publice în procesul de implementare al SNA 2012 – 2015 au constat în insuficiența resurselor umane şi materiale care să permită realizarea tuturor obligațiilor asumate în cadrul strategiei; numărul mare de unități coordonate sau subordonate structurii centrale ceea ce a îngreunat procesul de gestionare unitară a activităților de prevenire; necunoașterea sau neînțelegerea unor măsuri preventive ceea ce a condus și la o rată scăzută a implementării acestora; cadrul legal insuficient, ceea ce nu a permis raportarea tuturor indicatorilor de evaluare; neclaritatea obligativității regiilor, companiilor sau societăților naționale de a implementa SNA și de a transmite rapoarte de progrese.

Astfel, la nivelul MApN se constată insuficienţa resurselor umane şi materiale necesare organizării şi desfăşurării de misiuni preventive, iar în cadrul MAI nealocarea de fonduri financiare a condus la imposibilitatea Operaţionalizării sistemului telefonic de tip call center care să faciliteze sesizarea neregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie”, a realizării unui studiu criminologic privind evoluţia fenomenului corupţiei în MAI și a acordării sprijinului de către MAI în vederea elaborării cadrului normativ necesar introducerii cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate.

Compartimentul de integritate din cadrul MSI a realizat un model de platformă informatică care se subsumează modelului prevăzut de Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă - Open Contracting. Modelul nu a fost aplicat datorită dificultăților de natură legislativă și de realizare tehnică.

La nivelul MECTS se constată faptul că numărul mare de unități și instituții de nivel preuniversitar, respectiv de instituții de învățământ superior, face dificilă gestionarea unitară, de către MENCȘ a tuturor activităților de prevenire a corupției. Totodată se remarcă unele reticențe ale cadrelor didactice în ceea ce privește implicarea în acțiuni de prevenire a corupției prin activități școlare sau extrașcolare.

La nivelul MECTS inexistența unei baze de date la nivel național cuprinzând cursurile/modulele de formare pentru cadre didactice, personal auxiliar, elevi/studenți, respectiv parteneriatele /protocoalele de colaborare cu instituții cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii corupției, constituie un impediment în analiza nevoilor de instruire în domeniu.


Pagina 60 din 59

Implementarea SNA la nivelul MCSI a avut un ritm mai scăzut, fiind întâmpinate dificultăți în ceea ce privește: controlul intern managerial; actualizarea registrului riscurilor specifice MCSI; elaborarea procedurii privind avertizorul de integritate. Deşi personalul angajat a luat la cunoștință și are obligația de a respecta, prin Codul de etică și de integritate adoptat in anul 2014, interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor și avantajelor la nivelul instituției și măsurile referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit, există întârzieri în elaborarea procedurilor necesare privind registrul cadourilor.

La nivelul unui număr redus de autorități publice locale există elaborate coduri de etică, iar cele existente reprezintă transpunerea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici şi/sau a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. De regulă codurile de etică sunt elaborate de consilierul de etică fără consultarea prealabilă a întregului personal al instituţiei. În majoritatea instituțiilor au fost desemnate persoane responsabile cu consilierea etică, însă atribuțiile acestora sunt mai mult formale. Majoritatea consilierilor de etică reclamă supraîncărcarea cu sarcini, considerând că această activitate ar trebui să fie una principală, nu auxiliară unui alt număr de responsabilităţi și atribuții cuprinse în fișa postului. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul unităților administrativ teritoriale şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există registre de înregistrare a cadourilor, nu există comisii de evaluare şi inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice și nu se publică inventarul pe site-ul instituţiei. Există un interes crescut declarat din partea reprezentanților instituțiilor publice pentru reglementările privind conflictul de interese și incompatibilitățile, însă nu există proceduri de prevenire a apariției acestor nereguli. Măsurile privind accesul la informațiile publice și transparența decizională sunt în mare parte cunoscute de către autoritățile administrației publice locale. Mai puțin cunoscute sunt însă informațiile privind publicarea datelor în format deschis – open data. Prevederile privind pantouflage-ul și instituția avertizorului de integritate sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

MFP a identificat două puncte slabe specifice tuturor entităților publice, respectiv cadrul legal existent, care nu permite raportarea indicatorilor referitori la pantouflage și introducerea, cu titlu experimental în instituțiile publice, a testelor de integritate, ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice. Totodată, este semnalată efectuarea unor modificări legislative cu impact negativ asupra prevenirii faptelor de corupție, respectiv eliminarea standardului referitor la funcții sensibile din cadrul Sistemului de control intern/managerial. De asemenea, se constată evitarea sesizării de către funcționarii publici a consilierului de etică, datorită atribuțiilor limitate ale acestuia, care nu permit o rezolvare pe fond a problemei sesizate, cât și protecției insuficiente a celui care sesizează. Aceleași probleme de natură legislativă se constată și în cazul instituției avertizorului de integritate.

Și la nivelul MS au fost identificate o serie de dificultăți în implementarea SNA: Implicarea politică în deciziile administrative fără justificări derivate din realitățile

sistemului Lipsa oricărei baze legislative care să justifice de ce a fost creat Compartimentul de

Integritate sau care să definească intervenția acestuia în prevenirea sau combaterea fraudelor sau corupției din sistemul de sănătate

Lipsa unui număr de persoane adecvat activităților impuse de aplicarea strategiei și de derularea unui proiect cu finanțare nerambursabilă

Diferențele de pregătire profesională a membrilor rețelei de integritate, implicarea acestora fiind făcută suplimentar atribuțiilor funcției de bază și prin numire din cadrul


Pagina 61 din 59

a diferite compartimente ale direcțiilor de sănătate publică Lipsa de motivație a membrilor rețelei de integritate ca urmare a lipsei unei definiri

legislative a funcției, a acordării de sarcini suplimentare în fișa de post fără o stimulare financiară suplimentară;

Lipsa de suport decizional în Ministerul Sănătății pentru implementarea proiectului cu finanțare nerambursabilă care a condus la prelungirea realizării acestuia de la 24 de luni inițial la 49 de luni la final

Lipsa de implicare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate într-un demers comun anticorupție pentru sistemul de sănătate.

Dificultățile administrative nefirești pentru derularea unui proiect cu finanțare nerambursabilă (lipsa unui suport decizional determinant pentru finalizarea cu succes a activităților propuse, frecvente blocaje pe care echipa de implementare a fost nevoită să le depășească prin efort propriu, etc.)

Lipsa de motivație a persoanelor eligibile de a participa la instruiri, ceea ce a condus la dificultăți de constituire a grupului-țintă

Selectarea ofertanților cu prețul cel mai mic în procedura de achiziție a condus la dificultăți de organizare prin lipsa de personal adecvat sau prin dorința firmelor de maximizare a profitului,

Lipsa de interes a factorilor de decizie politică pentru informațiile furnizate de mecanismele de monitorizare dezvoltate de Compartimentul de Integritate

Dificultăți de obținere a informațiilor prin teama de represalii (legea avertizorului de integritate nu este dublată de măsuri care să asigure protecția avertizorului)

Dificultăți de investigare a informațiilor, de cele mai multe ori acestea sunt transmise altor instituții pentru instrumentare penală

Lipsa de utilizare a informațiilor la potențialul maxim al acestora prin lipsa de interes sau de motivație a instituțiilor care au primit informații din partea Compartimentului de Integritate

Marea corupție în sănătate este foarte puțin probată deoarece instrumentele administrative (verificarea documentelor) nu pot evidenția dimensiunea reală a traficului de influență făcut, a înțelegerilor confidențiale dintre partenerii unei fapte de corupție

Dimensiunea retrospectivă a faptelor de mare corupție care nu pot fi probate decât prin efectele pe care le generează dar fără posibilitatea identificării în timp real (necesită investigarea informații în timp real), a sancționării persoanelor sau a recuperării prejudiciilor generate

Lipsa de interes pentru acordarea unui nivel strategic pentru sistemul de sănătate ceea ce permite dezvoltarea unor fraude la nivel național dar cu impact individual la nivelul fiecărui actor din serviciile de sănătate.

La nivelul Ministerului Transporturilor (MT) un aspect care este menționat se referă la neclaritatea cu privire la obligativitatea unităților care funcționează sub autoritatea unor instituții ale administrației publice centrale de a implementa strategia națională anticorupție, multe dintre aceste structuri fiind regii, companii sau societăți naționale.

În cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, operaționalizarea sistemelor telefonice de tip call - center care să faciliteze sesizarea neregularităților și a posibilelor fapte de corupție că nu realizat din cauza constrângerilor bugetare. Soluția implementată a fost instalarea unui post telefonic căruia i s-a atribut un număr direct şi afișarea acestuia, atât la nivelul ONRC, cât şi a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale și care poate fi apelat de orice persoană interesată.

La nivelul Autorității Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției un punct slab este reprezentat de faptul că nu există o funcție distinctă în statul de organizare pentru


Pagina 62 din 59

consilierul de integritate, iar activitatea se realizează prin suplimentarea atribuțiilor din fișa postului. Astfel, având în vedere multitudinea de sarcini și deficitul de personal din sistemul penitenciar, există tendința minimalizării importanței acestei activități (consilierii de integritate din sistemul penitenciar provin din diverse sectoare de activitate: resurse umane, juridic, siguranța deținerii și regim penitenciar, reintegrare socială, secretariat, informații clasificate). De asemenea, ar fi apreciată stabilirea unor criterii mai clare pentru desemnarea consilierului de integritate la nivelul unităților penitenciare, inclusiv a funcțiilor sau atribuțiilor care nu îi pot fi repartizate și, totodată, reglementarea activității de consiliere.


Pagina 63 din 59

· web viewsna a avut la bază o analiză independentă a eficienţei precedentelor documente...

Documents