1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt:a. Transformatoarele a. Redresoareleb. Temporizatoarele c. Pupitrul de comanda

2. Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen?a. Anodula. Filamentul catodicb. Piesa de concentrare a catoduluic. Peretii tubului RX

3. Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei:a. Materialul din care este contruita a. Viteza de rotatieb. Panta de inclinare a fetei activec. Diametrul anodei

4. Rolul cupolei unui tub radiogen este:a. Contentia uleiului de racireb. Protejarea mecanica a tubuluic. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant

2. Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt:a. Colisiuneab. Frinareac. Efectul Comptond. Efectul fotoelectric

3. Alegeti tehnica radiologica cea mai iradiantaa. Radiografia pulmonarab. Urografia intravenoasac. Irigoscopiad. Tomografia computerizata abdominala

4. Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice :a. Reducerea iradieriib. Focalizarea radiatiilorc. Reducerea radiatiei secundared. Cresterea contrastului imaginii

5. Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original:a. Dimeniunea obiectuluib. Distanta obiect filmc. Distanta sursa obiectd. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului

6. Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie:

a. Plumbulb. Iodulc. Cupruld. Bariul

7. Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata:

a. gust metalicb. Rush-ul cutanatc. Colicile intestinaled. Senzatia de caldura generalizata

8. Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene:

a. Calciulb. Tumorile cu contrastc. Sangele proaspatd. Edemul perilezional

9. Ce artere abdominale se pot identifica ecografica. Aortab. Trunchiul celiac

1

c. Artera mezenterica inferioarad. Arterele renale

10. Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie:a. Litiaza urinarab. Litiaza veziculara biliarac. Tromboza de vase porte intrahepaticed. Ureterohidronefroza

11. Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie:

a. Tumorile suprarenalieneb. Tumorile pituitarec. Tumorile cardiaced. Tumorile primitive de cai biliare

12. Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului:a. Radiografia toracica de fatab. Radiografia toracica de profilc. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg

13. Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei:a. Aorta ascendentab. Crosa aorticac. Vena azygosd. Trunchiul brachiocefalic arterial

14. Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting:a. 3b. 4c. 5

15. Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard:

a. Sectorul intramediastinalb. Sectorul hilarc. Sectorul centrald. Mantaua pulmonara

16. Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale:a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohna. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambertb. Ambele concomitentc. Incorecte toate cele de mai sus

17. Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului :a. Crosa aorticab. Trunchiul arterial pulmonarc. Artera subclavie stingad. Trunchiul brachiocefalic arteriale. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta

18. Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast:

a. Vasele sanguinea. Grasimeab. Ganglionii limfatici calcificatic. Fluidele clare din chiste

19. Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara:a. Marginea laterala a Aortei ascendentea. Marginea mediala a portiunii orizontale a croseia. Marginea mediala a aortei descendente toraciceb. Niciuna din cele de mai sus

20. Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept.

a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul dreptb. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul dreptc. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

2

21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aericea. Edemul pulmonar acuta. Pneumonia franca la debutb. Pneumonia franca la vindecarec. Tuberculoza cavitara.

22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”:a. 1 mma. 3 mmb. 5 mmc. peste 5 mm

23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt:a. Densitatea mareb. Conturul net si regulatc. Vizualizarea numai partiala a conturuluid. Racordul in panta lina

24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitateab. Sarcinac. Ascitad. Expirul

28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza:a. miscarilor respiratoriib. pozitiei bolnavuluic. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus

29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare:a. forma lenticulartaa. localizarea pe traiectul unei scizurib. lipsa modificarilor cu pozitiac. alte semne de afectare pleurala la distanta

30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative:a. chistul biliara. lipomulb. hemangiomulc. hiperplazia nodulara focalad. colangiocarcinomul

31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial :a. Cranial si dorsala. Caudal si medialb. Caudal si ventralc. Caudal si lateral

32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica :a. Stenoza valvulara mitralaa. Stenoza valvulara aorticab. Coarctatia de aortac. Stenoza infundibulara pulmonara

33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in:

a. Sindromul alveolara. Sindromul bronsicb. Sindromul vascular

34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este :

a. Compartimentul peribronhovasculara. Compartimentul interlobularb. Compartimentul parietoalveolar

35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm :

a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mata. Metastazele carcinomatoase

3

b. Pneumoconiozac. Hemosideroza primitiva

36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt:a. Ingrosarea peretelui bronsieib. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosatc. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacentad. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid

37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice.

a. Debitul circulator mareb. Presiunea intraarteriala pulmonara micac. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil

38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in:a. Hipervolemie b. Hiperchineziec. Shunt sistemico-pulmonard. Fistula arterio-venoasa

39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt:a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetricaa. Desen pulmonar gracilb. Hiluri pulmonare mici, simetricec. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare

40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza :a. Emfizemul pulmonar diffuza. Atelectaziile parcelareb. Fibrozele pulmonarec. Staza pulmonara cronica

41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin:a. Foarte numerosia. Localizati perihilarb. Cu diametrul de maxim 3mmc. Ireversibili in timp

42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda:a. Imbogatirea desenului vascular apicala. Amputarea perihilara a benzilor vasculareb. Marirea de volum a hilurilor pulmonare c. Dilatatia de Artera pulmonara

43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar :a. Sub 3 cmb. 5 cm si pestec. 7 cm si pested. Nu exista corespondenta volum/etiologie.

44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos:a. Intensitate micab. Localizare predominenta in lobul inferior dreptc. Cu adenopatii hilared. Cu benzi de limfangita

45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotundab. Localizarea bazala dreaptac. Semne de staza venoasa cronicad. Asociaza hemoptiziae. Reactie pleurala de la inceput

46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este:

a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuatb. Chist hidatic evacuat partialc. Caverna tuberculoasa deterjatad. Cancer pulmonar necrozat

4

47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri:a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasac. Polichistoza bronsica congenitalad. Niciuna dintre cele de mai sus

48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.:

a. Lipoamelea. Chistele b. Vasele sanguinec. Adenopatiile calcificate

49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferiora. gusa plonjantaa. timomulb. lipomulc. chistul pericardic

50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin:a. Marirea predominent in sens transversala. Unghiuri cardiofrenice obtuze b. Absenta pulsatiilor pe conturc. Modificari de aspect cu pozitia

51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent

a. Posteriorb. Lateral stgc. Caudald. Cranial

52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting:a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PAa. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al corduluib. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al corduluic. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara

53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm:

a. Atriul stga. Ventricolul stgb. Ventricolul drc. Atriul dreptd. Crosa aortica

54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior:a. Aorta ascendentaa. Trunchiul arterei pulmonareb. Ventricolul stingc. Atriul dreptd. Ventricolul drept

55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura:a. Aorta ascendenta b. Crosa aorticac. Aorta descendenta

56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ?a. Ventricolul stingb. Artera pulmonara trunchic. Urechiusa stingad. Aorta ascendenta

57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului stingc. Marirea de volum a ventricolului stingd. Dialatatia de aorta ascendenta

5

58. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar:a. Stenoza mitrala b. Insuficienta trcuspidianac. Insuficienta aorticad. Stenoza valvulara pulmonara

59. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociatb. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit.

60. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale :a. Pericardita constrictivaa. Tetralogia Fallotb. Stenoza valvulara aorticac. Emfizemul pulmonar

61. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracicaa. Coarctatia de aortaa. Disectia de aortab. Anevrismnul de aorta c. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta

62. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta :a. Absenta butonului de la locul sau normala. Traheea deplasata spre stingab. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheeic. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului

63. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Anevrism trombozant de aorta a. Disectie de aortab. Ulceratie ateromatoasac. Decolarea unei placi de aterom

64. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale:a. Viteza fotonului Roentgena. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatieb. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicatorc. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program.

65. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu.a. Cresterea absorbtiei radiatiilor a. De catre o substanta inerta chimic, nemiscibila cu apab. Cu viteza de sedimentare marec. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba

66. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului;a. Consistenta semisolida a SO4Bab. Incidentele oblicec. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis

67.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt:a. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoaseb. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Decelarea de colectii fluide intraperitonealee. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare

68. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor :a. Tractului digestivb. Organelor parenchimatoase abdominalec. Scheletului osos abdomino-pelvind. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. A fluxurilor sanguine pe vase

69. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este :a. C7/T12b. C6/T12

6

c. C6/T11a. C7/T11

70. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa :a. Diametru redus in regiunea cervicalaa. Diametru maxim in portiunea toracala b. Dilatatie ampulara suprafrenicac. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa

71. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism:a. Substanta baritata la polul distal al stomaculuib. Vizualizarea chineticii pe mica curburac. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Niciunul dintre cele de mai sus.

72. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului:a. Pancreasb. Glanda suprarenala stingac. Rinichiul stingd. Duodenul ascendent.

73. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de :a. Tonicitatea peretelui gastrica. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubitb. Starea de contractilitate a muscularis mucosaec. Gradul de repletie a stomacului

74. Peristaltica stomacului apare sub forma :a. Fornix/2-3 undea. Marea curbura /3-4 unde b. Mica Curbura/3-4 undec. Marea curbura- da/mica curbura- nu

75. Alegeti portiunile fixe ale duodenului:a. Bulbula. Genunchiul inferiorb. Unghiul Treitzc. Tot conturul extern al doudenului D2

76.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu :a. Pancreasula. Fata viscerala a splineib. Aortac. Vena cava inferioarad. Artera mezenterica superioara

77. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului :a. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontalea. Toate ansele orizontale indiferent de regiune b. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale

78. Precizati portiunile fixe ale colonului:a. Cecul si colonul ascendenta. Unghiul hepatic b. Colonul transversc. Colonul descendentd. Sigmoidul si rectul

79. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de :a. Localizarea ingustariia. Lungimea ingustariib. Caracter tranzitoriu sau definitivc. Reactia la tratamentul antispasticd. Aspectul reliefului mucos

80. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. Cresterea numarului de unde peristaltice a. Stergerea reliefului mucosb. Adincirea undelor peristalticec. Evacuarea accelerata a segmentului digestivd. Staza persistenta in segmentul afectat

7

81. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin :a. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaericc. Existenta unui esofag mai scurt decit normald. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat

82. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin:a. Alungirea segmentuluia. Pozitia sinuoasab. Stergerea mucoaseic. Contururi regulate

83. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt:a. Sunt scurtea. Pot fi multipleb. Sunt situate in axul segmentului afectatc. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie

84. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv:a. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupaa. Nu deplaseaza segmentul de tract digestivb. Apar de regula pinteni si semitonuric. Pliurile sunt deplasate , nu sunt intrerupted. Lumenul restant este ingustat

85. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv:a. Are o forma ascutita in unghia. Laturile unghiului sunt rectiliniib. Apare pe ambele contururi ale unui lumenc. Are caracter definitiv

86. Diverticulii digestivi de pulsiune :a. Sunt imagini aditionale de plus de umplerea. Au forma rotund ovalara b. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicolc. Continutul poate fi omogen sau neomogen

87. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta :a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestivb. Au contururi regulate rectiliniic. Se umplu si se evacueaza completd. Apar localizati pe orice segment digestiv, mai frecvent pe esofage. Continutul este omogen

88. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda :a. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezionalc. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziuniid. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen.

89. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt:a. Depaseste limita peretelui digestivb. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea niseic. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional)d. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisae. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei.

90. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica:a. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacentb. Are de obicei contur neta. Forma este rotund ovalarac. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasated. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata

91. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne:a. Hipertrofia pliurilor b. Atrofia pliurilorc. Intreruperea pliurilor d. Convergenta de pliurie. Dezorganizarea de pliuri

8

92.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic:a. 1b. 3c. 2

93.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice:a. Granuloamele postinflamatoriib. Abcesele parazitare vindecate c. Chistele esentialed. Hemangioamelee. Hidatidoza

94. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semnea. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic

inconjurator.b. Limitele imprecis conturatec. Cu priza de contrast precoced. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare

95. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic:a. Densitate fluida a. Aspectul de vezicule fiiceb. Aspectul de membrana proligera decolatac. Calcificarile parietale d. Absenta iodofiliei

96. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe :a. Transhepaticab. Transjugulara retrogradac. Trans-splenicad. Transparietala abdominala venoasa mezenterica

97. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ?a. Absorbtia contrastului in intestina. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficatb. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepaticec. Concentratia de iod in bila

98. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare:a. Colangiografia percutanaa. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP)b. Colangiografia preoperatoriec. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher.

99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice:a. Radiografia abdominala simplaa. Ecografiab. Computer tomografiac. Imagistica prin rezonanta magnetica

100. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei:a. Diagnosticul pozitiv si diferential de organa. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatoriib. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenicec. Diagnosticul splinei de stazad. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica .

101. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse:a. Substantele ioniceb. Substantele nonionice monomerice c. Substantele nonionice dimericed. Substantele iodate liposolubile

102. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i.v. de contrast iodat:

a. Greata a. Eruptiile cutanateb. Cefaleec. Gust metalic in gurad. Hipotensiune

9

103.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa:a. 1 minuta. 3 minuteb. 5 minutec. nu exista un timp standardizat

104. Precizati nonindicatiile de explorare urografica:a. Insuficienta renala acutaa. Insuficienta renala cronicab. Colica renalac. Intestin cu resturi alimentare si fecale

105. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe :a. Traumatisme renale cu hematurie b. Litiaza ureterala radioopacac. Tumorile uroteliale inalted. Leziuni inflamatorii incerte pe UIVe. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV

106. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara :a. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicalea. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie b. Abcesele renale c. Absenta vizualizarii unui rinichi in lombad. Litiaza urinara radiotransparenta

107. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de :a. Polichistoza renala a. Lobulatie fetalab. Tumora Wilmsc. Rinichi dublu unicapsular

108. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor:a. Jonctiunea pieloureteralab. Intersectia cu vasele iliacec. Portiunea intramurala vezicala

109. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe:a. Vasculare hilareb. Tumori malignec. Chiste hidaticed. Boala Cacchi – Riccie. Nefrocalcinoza

110. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti?a. Joasab. Inaltac. Directad. Incrucisatae. Cu fuziune

111. Rinichiul de dimensiuni reduse, unilateral cu contur neted apare in:a. Hipoplazia renala congenitalab. Rinichiul ischemic cronicc. Tuberculoza renala d. Nefrita radica

112.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic:a. 1 orab. 2 orec. 30 minuted. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral.

113. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceala. Reflux vezico-ureteralb. Ureterocelc. Necroza papilarad. Ureter retrocave. Anomalii arteriale in hilul renal

10

114. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare?a. Diverticolul calicealb. Caverna tuberculoasac. Chistele parapieliced. Necroza papilarae. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic

115. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral:a. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnavab. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasac. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilatarale. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor.

116. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz)a. Urografia intravenoasab. Scintigrama renalac. Ecografia d. Computer Tomogafiae. Angiografia selectiva renala

117. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoasea. Imagistica prin Rezonanta Magneticab. Computer Tomografiac. Radiografiile osoase simpled. Scintigrama cu Tc 99 difosfonate. Arteriografia periferica

118. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz:a. 2b. 3c. 4d. 5

119. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este:a. In primul an de viatab. In jurul virstei scolarec. In jurul virstei de 12 anid. Intre 16 si 22 de ani

120. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de formaa. Oedostozab. Scoliostozac. Hiperostozad. Exostoza

121. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii, reducerea grosimii traveelor, cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta :

a. Demineralizareb. Osteoporozac. Osteolizad. Combinatia dintre primele douae. Toate 3 combinate.

122. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza”a. Lacuna osoasa centralab. Periostozac. Caria osoasad. Eroziunea osoasae. Amprenta osoasa

123. Endostoza apare localizata la nivelul:a. Spongioasei epifizareb. Fetei externe a compacteic. Fetei interne a compacteid. Corticalei

124. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie:a. Rezorbtie osoasa circumscrisab. Striuri Looser

11

c. Fracturi in lemn verded. Deformare a nucleilor epifizarie. Deformari osoase

125. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi:

a. Fragmente fracturare osteoporotice, traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii

b. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial

c. Fragmente fracturare de forma, dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura

126. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasaa. Demineralizareb. Osteolizac. Osteoscleroza d. Reducerea progresiva a spatiului articular

127. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential:a. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungib. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Interior poliseptatd. Lizereu osteosclerotic la polul inferior

128.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic:a. infiltrarea si densificarea structurilor moib. incluzii osoase in modificarile de structuri moic. intreruperea corticalei

129. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt:a. Arcuri costale posterioare orizontalizateb. Mediastin ingustatc. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmond. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3e. Hemidiafragme decalate invers decit la adult, cel sting situat mai cranial

130. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica :a. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrastb. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasac. nu se vizualizeaza contractii pe conturd. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian

131. Craniul copilului este diferit de cel al adultului:a. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniub. In primul an de viata se vad fontanelelec. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. Sinusurile craniene apar esalonat, la sugari nu exista decit cele maxilare

132. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului:a. Suturi cerebrale supranumerareb. Anterolistezis vertebral C3-C4c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelord. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare

133. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor :a. Hiperchinezieb. Hipotonoiec. Reflux gastro-esofagiand. Niciuna dintre cele de mai sus

134. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic:a. Morfologia sistemului pielocaliceal normala , redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de

modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazicb. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul

hipoplazicc. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic.d. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic.

12

135. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold:a. Intreruperea arcului cervico – obturatorb. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabularc. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizard. Lateralizarea axului diafizar

136. Sifilisul osos la sugar prezinta:a. Localizare poliosticab. Predominent la oasele scurte si cele late c. Pe oasele lungi are localizare metafizarad. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. Este frecventa reactia periostala lineara

137. Selectati calcificarile intracerebrale normale:a. ale glandei pinealeb. ale plexurilor coroidec. ale coasei creieruluid. ale vaselor arterialee. ale nucleilor bazali

138. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale, se pot examina:a. condilii occipitalib. apofizele transverse ale atlasuluic. corpul axisului si apofiza odontoidad. apofiza spinoasa a axisuluie. arcurile anterior si posterior ale atlasului

139. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza:a. unei tromboze venoase profundeb. unei malformatii vascularec. unei hipervascularizatii tumoraled. alterarii barierei hematoencefalice e. nici uneia dintre cele de mai sus

140. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast:

a. sangele proaspatb. pierdere neuronala prin leziune ischemicac. demielinizared. edemule. necroza

141. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. Selectati pe cele corecte.a. Sub coasa creieruluib. Prin fantele sfenoidalec. Prin foramen ovaled. Prin foramen magnume. Prin voletul cranian post operator.

142. In ponderatie T1 la examenul IRM, zonele de hiposemnal/negru corespund :a. Lichidului cefalorahidianb. Aeruluic. Calcificarilord. Necrozei

143.Limitele examenului IRM sunt date de :a. timp de examinare lungb. rezolutie spatiala inferioara CTc. absenta de vizualizare a calcificarilord. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe

144. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale:a. diagnostic precoceb. evaluarea leziunilor plurietajatec. extensia in spatiul epidurald. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. extensia in partile moi paravertebrale

13

145. Cite tipuri de redresoare cunoasteti:a. Redresoare uscateb. Redresoare cu dublu circuitc. Supape cu vid

146.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este:a. Catodulb. Anodulc. Peretele tubuluid. Piesa de concentrare

147.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar:a. Diametrul cabluluib. Lungimea cabluluic. Materialul din care este construit cablul

148.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. Plumbb. Carbonc. Aluminiud. Cupru

149.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt:a. Coliziuneab. Franareac. Efectul Comptond. Efectul fotoelectrice. Efectul de materializare

150.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent:a. Pieleab. Maduva osoasac. Miocarduld. Osul

151.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica:a. Radiografia pulmonara cu raze dure b. Radiografia pulmonara cu regim standardc. Radiografia coloanei vertebrale lombared. Tomografia computerizatae. Tomografia plana

152.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic:a. Dimensiunea granulului de bromura de argintb. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmuluic. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde

153.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata:a. Prin inclinarea razei incidente centraleb. Prin inclinarea planului in care se afla obiectulc. Prin reducerea distantei focar-film

154.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial:a. apab. aerulc. derivatii iodatid. sulfatul de bariu

155.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i.v. :a. Greatab. Eruptiile cutanatec. Frisonuld. Senzatia de caldura generalizata

156.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti:a. Hidrosolubile cu eliminare urinarab. Hidrosolubile cu eliminare biliarac. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Uleiuri iodate cu injectare directa

14

157.Ce vene abdominale se identifica ecografic:a. Vena cava inferioarab. Vena portac. Vena mezenterica superioarad. Venele renale

158.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil:a. Litiaza coledocului distalb. Litiaza vezicala urinarac. Chistele intraparenchimatoase pulmonared. Nici una dintre cele de mai sus.

159.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM:a. Caile biliareb. Caile urinarec. Venele suprahepaticed. Pulmonul aerat

160.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele:a. Capul costalb. Colul costalc. Tuberculul costald. Nici una dintre cele de mai sus

161.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de :a. Art. intercostale in CoAob. Art. intercostale in obstructia de artera subclaviec. Tumoretele nervoase din boala Recklighausend. Adenopatii

162.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.:a. 3b. 4c. 5

163.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape:

a. Caudo-cranialb. Cranio-caudalc. Dinspre medial spre laterald. Dinspre lateral spre median

164.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere:a. Bronsiola respiratorieb. Bronsiola terminalac. Canalele alveolare

165.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului:a. Vena cava superioarab. Vena azygosc. Artera pulmonarad. Nici una dintre cele de mai sus

166.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty:a. Vena cava superioarab. Aorta ascendentac. Traheead. Esofagule. Nici una dintre cele de mai sus

167.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace:a. Atriul stgb. Ventricolul drc. Atriul drd. Ventricolul stg

168.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting:a. Artera pulmonara stingab. Vena cava superioarac. Esofaguld. Vena cava inferioara

15

169.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir:a. orizontalizarea coastelorb. ascensionarea si orizontalizarea corduluic. cresterea transparentei pulmonared. ascensionarea cupolelor diafragmatice

170.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare:

a. necrozeleb. abcedarilec. calcificariled. hemoragiile

171.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale:a. lungimea mai mica decit coasta 1b. formata numai din arc posterior si eventual lateralc. cu extremitatea anterioara flotantad. articulata cu apofiza transversa C7

172.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic:a. atelectazia plamanului sau a unui lobb. embolia pulmonara unilaterala c. emfizemul pulmonard. hepatomegalia

173.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava:a. Atelectaziab. Pleurezia libera c. Emfizemuld. Pahipleurita

174.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene:a. localizarea in sinusurile costodiafragmaticeb. modificarea cu pozitiac. largirea spatiilor intercostale

175.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de:

a. colangiografia transhepaticab. radiografia abdominala pe golc. ecografia abdominalad. computer tomografiae. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM

176.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza :

a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. Atelectazia completa a unui plamanc. Pneumotoraxul sufocant cu supapad. Emfizemul compensator pulmonar unilateral

177.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie :a. Stenoza mitralab. Stenoza aorticac. Tetralogia Fallotd. Pericardita exsudativa

178.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari:a. Dimensiuni sub 3 mmb. Forma rotund ovalarac. Contur stersd. Potential de confluenta in timp

179.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:a. Contur netb. Lipsa sistematizariic. Lipsa bronhografiei aericed. Evolutia lenta

16

180.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura:a. Liniile Kerley Ab. Liniile Kerley Bc. Liniile Kerley Dd. Nici una dintre cele de mai sus

181.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii:a. Atelectaziab. Emfizemul localizat cu aer captivc. Atelectazia lamelara Fleischnerd. Nici una dintre cele de mai sus

182.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica :a. starile febrileb. decubitul dorsalc. obezitatead. sarcina

183.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt:a. Reducerea transparentei pulmonare globaleb. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar)c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonared. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare

184.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Hipertransparenta difuza unilateralab. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonuluic. Hil mic sau absent de partea hipertransparenteid. Nici una dintre cele de mai sus

185.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este :a. Desen areolar perialveolarb. Prezenta de linii Kerley Bc. Epansament pleural mic cu pleura groasad. Noduli radioopaci de tip interstitial

186.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica:a. Diametre de pina la 1 cmb. Distributie aleatoriec. Numar redusd. Intensitate calcarae. Structura neomogena

187.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin:a. Transparentizarea pulmonului perifericb. Amputarea perihilara a benzilor vascularec. Reducerea de volum a hilului pulmonard. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. Dilatatia de ventricul drept.

188.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar:a. diametru mai mare de 5 cmb. conturul spicularc. neomogenitate de structurad. localizare ventrala

189.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat:a. dimensiuni marib. intensitate hidricac. contur netd. calcificari parietale e. forma variabila cu timpii respiratori

190.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt:a. Dimensiuni sub 1 cmb. Contur netc. Intensitate mared. Excavare frecventae. Prezenta calcificarilor

17

191.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi:a. Bula de emfizemb. Abcesul pulmonar cu germeni piogenic. Cistul hidatic evacuatd. Caverna pulmonara deterjata vechee. Tumora necrozata

192.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli:

a. Bronsiectaziileb. Pneumatocelul poststafilococicc. Caverna tuberculoasa veched. Bula de emfizem pericicatriceal

193. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil:a. Meningocelulb. Neuroblastomulc. Gusa plonjanta posterioarad. Abcesul rece toracic

194. Semnul diafragmului continuu apare in:a. Pneumomediastinb. Emfizem subcutanat toracicc. Pneumopericardd. Pneumoperitoneu

195. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice:a. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toraceluib. Unghiuri cardiofrenice obtuzec. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe conturd. Nici unul dintre cele de mai sus

196. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului:

a. Ventricolul stingb. Aorta ascendentac. Atriul stingd. Aorta descendenta

197. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”:

a. Marirea de ventricul drb. Dialatia de ventricul stgc. Hipertrofia de ventricul stgd. Hipertrofia de ventricul dr

198. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu:a. Marirea cavitatilor stangib. Dilatatia trunchiului de artera pulmonarac. Marirea de ventricul dreptd. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte

199. Deplasarea spre dr. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de:a. Marire a atriului stgb. Reactie lichidiana pericardicac. Dilatatia crosei aorticed. Dilatatia venei cave superioare

200. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei:a. Vena cava superioara b. Atriul stgc. Urechiusa dreaptad. Sinusul coronare. Crosa aortica

201. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg:a. Ecocardiografiab. Rezonanta magneticac. Angiocardiografiad. Radiografia toracica dura in incidenta PA

18

202. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit:

a. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterialb. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitralac. Sindromul Lutembacherd. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant

203. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac, dilatatie anevrismala de atriu drept, marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace:

a. Sindromul Lutembacherb. Sindromul Marfanc. Boala Ebsteind. Pericardita exudativa

204. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului:a. Stenoza mitralab. Insuficienta aortica c. Insuficienta mitralad. Insuficienta valvulara pulmonarae. Niciuna dintre cele de mai sus

205. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala :a. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetareb. Aparitia de imagini fluide c. Prezenta de bule de gazd. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice

206. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata:a. Bombare prin cresterea curburiib. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimiic. Aparitia unui arc suplimentard. Calcificari arcuite concentrice

207. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara :a. Cele prin crestere de presiuneb. Cele prin crestere de debitc. Dilatatia post-stenoticad. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza, tip sau localizaree. In nici una dintre situatiile de mai sus

208. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Ecografia trans-esofagianab. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OASc. Angiografiad. Computer tomografia

209. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri:

a. Voxelulb. Pixelulc. Nici unul dintre cele de mai sus.

210. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza :a. Prin potiunea gazogena, care in contact cu acidul clorhidric, gastric genereaza dioxid de carbonb. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interesc. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4

211. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului:a. Administrarea de contrast prin clismab. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritatec. Explorarea obligatorie in dublu contrastd. Nici una dintre cele de mai sus.

212. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in:a. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoased. Manevre terapeutice, embolizari sau dezobstructii

19

213. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM:a. Lumenele digestive b. Caile biliare intra si extrahepaticec. Trunchiurile arteriale mari emergente din aortad. Elementele constituente ale circulatiei portale

214. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt:a. Stramtoarea cricoidianab. Stramtoarea aorticac. Stramtoarea atriala stingad. Stramtoarea diafragmatica

215. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene:a. Sunt paraleleb. Dimensiuni egale intre elec. Situate in treimea inferioara a esofaguluid. Isi modifica aspectul in decubite. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic

216. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in:a. Antrul piloricb. Canalul piloricc. Pilorul propriu-zis

217. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice:a. Colonul, ligamentul gastrocolicb. Splina, fata externa prin ligamentul gastrosplenicc. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenicd. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund

218. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele:a. Fornixul gastricb. Corpul gastricc. Antrul gastricd. Canalul piloric

219. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului:a. Decubitul dorsalb. Ortostatismulc. Decubitul lateral dreptd. Decubitul ventral

220. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana :a. T12b. L2c. L4d. Promontoriul sacrat

221. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate:a. Longitudinalb. Transversalc. Se intretaied. Nu se vad

222. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale:a. Jejun pliuri transversale, contur dintat. Ileon pliuri transversale cu contur neted al anseib. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticiic. Variaza ca orientare cu peristaltica

223. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie:a. Ceculb. Colonul ascendentc. Colonul descendentd. Sigmoidule. Ampula rectala

224. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale:a. Hipersecretiab. Tranzit ingreunatc. Stergerea mucoaseid. Fixarea ansei

20

225. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin:a. Evacuarea accelerata a segmentului respectivb. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patatc. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aerd. Stergerea reliefului mucos

226. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin:a. Alungirea stomaculuib. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferiorc. Disparitia reliefului mucosd. Nici una dintre cele de mai sus

227. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin :a. Reducerea lungimii segmentului repectivb. Pastrarea normala a calibruluic. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezicd. Cu pastrarea reliefului mucos

228. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt:a. Are lungimea mica (sunt scurte)b. Sunt de obicei unicec. Sunt centrate pe axul segmentului afectatd. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilore. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni, semiton sau (si) rigiditate

229. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica:a. Forma rotunjitab. Numarul intotdeauna mic, chiar unicc. Simetria pe ambele curburid. Caracterul definitiv al imaginii

230. Intreruperea conturului unui lumen digestiv:a. Este expresia locului de implantare a unei lacuneb. Se asociaza cu rigiditatea c. Intrerupe pliurile.

231. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii:a. Apar cel mai frecvent la nivelul colonuluib. Continutul este de obicei neomogenc. Umplerea si golirea sunt incompleted. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosatae. Conturul este perfect net

232. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive :a. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Au forma triunghiularac. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mmd. Se pun in evidenta mai bine in semirepletiee. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon

233. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel:a. Opacitate de forma variabilab. Depasind conturul opacifiat cu bariu, peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacunec. Are continut de regula neomogend. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata

234. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacunab. Are baza mai larga decat adancimeac. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisad. Are de regula continut neomogene. Asociaza la locul de implantare rigiditate, semiton si pinteni

235. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica:a. Sunt unice, marginale sau intralumenaleb. Determina intreruperea conturului in zona de insertiec. Are contur regulat partial sters d. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonurie. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate

21

236. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii:a. Hipertrofia pliurilorb. Atrofia pliurilorc. Disparitia reliefului de mucoasad. Convergenta pliurilore. Dezorganizarea de pliuri

237. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic :a. 1b. 2c. 3d. 4

238. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in :a. Tumori necrozateb. Abcese piogenec. Angiocolitad. Anastomoze biliodigestivee. Infarct mezenteric

239. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic:a. Hepatocarcinomulb. Hemangiomulc. Colangiocarcinomuld. Adenomul

240. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic:a. Hemocromatozab. Cirozelec. Icterele obstructive vechid. Steatoza hepatica difuza

241. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in :a. Artera mezenterica superioara b. Artera splenicac. Vena iliaca comunad. Vena ombilicala

242. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Specificati afectiunea in care nu se elimina:

a. Cirozele hepaticeb. Hepatocarcinomulc. Icterele de orice naturad. Hemocromatoza

243. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului:a. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. hepatic cu emergenta din artera

mezenterica superioarab. Diagnosticul stenozelor arteriale mezentericec. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati

244. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas:a. Masa solida intrapancreaticab. Colectii fluide peripancreatice c. Adenopatii celiaco-mezentericed. Metastaze hepatice mici, multiple

245. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din:a. Granuloame tuberculoaseb. Chiste hidatice calcificatec. Hemangiomul splenicd. Granuloame bruceloasee. Resturi de substanta de contrast iodata

246. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple:

a. Aprecierea dimensiunilor rinichiuluib. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoicec. Prezenta calculilor calcificatid. Traiectul ureterelor

22

e. Prezenta de adenopatii calcificate247. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie:

a. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de riscb. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Testarea sensibilitatii inainte de injectare

248. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie:a. Colica renalab. Hidronefrozac. Traumatismele renaled. Anevrismele de aorta abdominala

249. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.v.:a. Sindromul obstructivb. Sindromul tumoralc. Malformatiile cailor urinared. Modificari unilaterale de volum ale rinichiuluie. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar

250. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in:a. Stenozele arterelor renaleb. Traumatismele arterialec. Anevrisme si fistule arteriovenoased. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplante. Manevre interventionale arteriale

251. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ:a. 6-10 cmb. 8-12 cmc. 10-14 cm

252. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului:a. Radiografie renovezicala simplab. Tomografia plana renalac. Urografia intravenoasa cu tomografie planad. Ecografiae. Computer tomografia cu contrast

253. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati:a. 3 portiuni a cite trei subdiviziunib. 2 parti cu cite doua subdivizunic. 3 parti, una cu doua subdiviziuni si una cu treid. nu este impartita

254. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla:a. Lineareb. Rotund ovalare c. De forma neregulatad. Mobile de forma variabilae. Nu se vad pe radiografia renala simpla

255. Cauzele de rinichi mare, unilateral cu contur regulat sunt:a. Hipertrofie compensatorieb. Pielonefrita acutac. Tromboza de vena renala d. Hidronefrozae. Ischemie renala cronica

256. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de:a. Tumora renala b. Persistenta lobulatiei fetalec. Rinichiul dublu unicapsulard. Pielonefrita cronicae. Infarct renal vechi

257. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde:a. Diverticuloza vezicalab. Papilomatoza vezicalac. Refluxul vezico-ureteral

23

d. Traumatisme pelvinee. Ptoza vezicala

258. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos:a. In toate cele patru gradeb. In nici unul dintre elec. Gradele III si IVd. Gradele I, II, si III

259. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare:a. Papila necrozatab. Cheagurile proaspetec. Papiloameled. Calculii radiotransparenti

260. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior:

a. Dilatatia de caliceb. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Dilatatia de ureterd. Prezenta de imagini lacunare intralumenalee. Ingustarea treptata, progresiva a ureterului

261. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte:a. Urografia intravenoasa cu compresieb. Urografia minutatac. Computer tomografiad. Pielografia retrograda directae. Ecografia Doppler

262. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde:

a. Ecografiab. Rezonanta magneticac. Radioscopiad. Computer tomografiae. Mielografia

263. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios:a. Apofizab. Metafizac. Diafizad. Epifiza

264. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase:a. Aplaziab. Hipoplaziac. Hiperplaziad. Displazia

265. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv:a. Flux sanguin crescutb. Ischemie localac. Imobilizare prelungitad. Procesul de imbatrinire

266. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei :a. Prezenta unui sechestru ososb. Zona de osteoliza in jurul sechestruluic. Reactie periostala adiacenta osteolizeid. Demineralizare circumscrisa necrozei

267. Care dintre modificarile periostale de mai jos, are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent:

a. Periostoza linearab. Periostoza lamelarac. Pinetenii periostaticid. Spiculii periostatici

24

268. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun:a. Largirea cartilajului de crestereb. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Demineralizarea difuza cu compacta subtiatad. Periostoza lamelara sau linearae. Incurbari de oase lungi

269. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana:a. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Spiculi periostaticic. Decolarea periostalad. Disparitia completa a periostului

270. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase:a. Deformare la copilb. Fracturi intratravelarec. Prabusiri ale corticalei epifizared. Microgeode in osul limitrofe. Largiri ale spatiului articular

271. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe:a. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungib. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de cresterec. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de

sapun”d. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala

272. Mielomul multiplu poliostic, politop se caracterizeaza radiologic prin:a. Leziuni de liza mici rotunde b. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal, fara osteosclerozac. Leziunile litice sufla corticala fara sa o spargad. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena

273. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt:a. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul micb. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugarc. Aparitia butonului aortic la virsta scolarad. Adancirea arcului mijlociu stang

274. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta :a. Timp de evacuare mai lung decit la adultb. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Are o forma globuloasa fara curburid. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa

275. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt :a. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjiteb. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului

vertebralc. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulated. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral

276. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace:

a. Absenta arterei pulmonareb. Hipoplazia pulmonarac. Agenezia pulmonarad. Boala polichistica pulmonara

277. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel:a. Colon dilatatb. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplinc. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatieid. Haustratie colonica pastrata

278. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin:a. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separateb. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic

25

279. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare:a. Hipertransparenta difuza la sugarb. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonicic. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaericed. Ulterior semne de hipertensiune pulmonarae. Ulterior atelecatazii masive

280. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt:a. Lacunele osoase de forma rotundab. Net delimitate de tesutul osos inconjuratorc. Unice sau multiple, mono sau poliosticed. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate

281. Selectati calcificarile intracerebrale patologice :a. Ale ligamentelor interclinoidieneb. Ale granulatiilor Pachionic. Ale toxoplasmozeid. Ale nucleilor bazalie. Ale craniofaringiomului

282.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale:a. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebralib. Tasari vertebralec. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebralid. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali

283. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic:a. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater)b. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida)c. Spatiul dintre arahnoida/piamaterd. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral

284. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast:a. Sangele proaspatb. Calcificarilec. Edemuld. Demielinizareae. Tumorile

285. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin :a. Cresterea de volum a sistemului ventricularb. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidianc. Relief cortical cu fisuri adancid. Adancirea vailor silvienee. Hipodensitatea cortexului cerebral

286. In ponderatie T2 la examenul IRM, zonele de hiposemnal corespund :a. Lichidului cefalorahidianb. Aeruluic. Calcificarilord. Hemosiderineie. Vaselor sanguine cu flux rapid

287. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body :a. Clipuri feromagneticeb. Pacemakeri cardiacic. Proteze valvulare cardiaced. Corpi straini metalicie. Claustrofobia

288. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este :a. Diagnosticul contuziei medulareb. Evaluarea hematomului epiduralc. Diagnosticul herniei discale traumaticed. Diagnosticul leziunilor sechelaree. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice

26

289. Accesoriile unui tub Roentgen sunt :a. Cupola b. Diafragmulc. Grila antidifuzoared. Filtrelee. Centrorul

290. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu:a. Generatoarele de inalta frecventab. Generatoarele cu supape vidatec. Generatoarele cu condensatoared. Generatoarele cu redresoare

291. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen:a. 92% caldura, 8% energie radiantab. 999‰ caldura, 1‰ energie radianta c. 900‰ caldura, 100‰ energie radianta

292. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:a. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mareb. Sa aiba un numar atomic cat mai marec. Sa aiba o masa cat mai mared. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare

293. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii:a. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafatab. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai marec. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat

294. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este:a. In spatele tubului roentgenb. La pupitrul de comandac. In proxima vecinatate a pacientuluid. In spatele stativului vertical

295. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin:a. Efect de fluorescentab. Efect fotochimicc. Efect de scintilatied. Nici una dintre cele de mai sus

296. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje:a. Activitate la lumina zileib. Doza de radiatie necesara mai micac. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginiid. Puncte de analiza multiplee. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii

297. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de:a. Natura chimica a emulsiei fotosensibileb. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibilac. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibilad. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare

298. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:a. Viteza de reactie a filmuluib. Contrastulc. Definitiad. Puterea de rezolutie

299. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza:a. Hidrosolubile cu eliminare biliarab. Hidrosolubile cu eliminare urinarac. Hidrosolubile fara eliminare, metabolizare completad. Liposolubile

300. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice:a. Radiografia pulmonarab. Radioscopia cu amplificatorc. Computer tomografia

27

d. Imagistica prin IRM301. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor:

a. Aerul sau gazeleb. Substanta de contrast iodata in aortac. Corpii straini metalicid. Niciuna dintre cele e mai sus

302. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii:a. 18%b. 50%c. 24%d. nu a fost estimat

303. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferiteb. Existenta fenomenului de reflexiec. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuatad. Reflectia sa se faca in directia transductorului

304. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de:

a. 3,5 – 5 MHzb. mai mici de 3,5 MHzc. 5 – 7 MHzd. Nu necesita o frecventa speciala

305. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice:a. Achizitia se poate practica in orice planb. Metoda este caracterizata prin inocuitatec. Este foarte operator dependentad. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor

306. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice:a. Structurile parenchimatoaseb. Structurile lichidienec. Structurile osoased. Corpii straini metalicie. Gazul

307. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal:a. 3 lobi / 10 segmenteb. 2 lobi / 10 segmentec. 3 lobi / 8 segmented. 2 lobi / 8 segmente

308. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic:a. Litiaza vezicularab. Aerobiliac. Dilatatia de cai biliare indiferent cauzad. Tumori solide intracanalare de cale biliara principalae. Boala polichistica hepato-renala

309. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul:a. Litiazei renale, ureterale sau vezicaleb. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructiec. Tumorilor parenchimatoase renaled. Hematoamele post-traumaticee. Leziunilor inflamatorii

310. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica:a. Grasimeab. Apac. Methemoglobinad. Melanina

311. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate:a. Afectiunile demielinizante ale substantei albeb. Leziunile hemoragice vechic. Microadenoamele hipofizared. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil

28

312. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale:a. Colangiopancreatografiab. Natura nodulilor hepaticic. Urografiad. Calcificarile aortice

313. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM:a. Sistemele ligamentare ale articulatiilor marib. Meniscurile intra-articularec. Lichidul intra-articulard. Hemoragiile intramuscularee. Osteonecroza aseptica

314. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA:

a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12b. Procesele transversec. Pedicolii vertebrali ortogradd. Procesele spinoase longitudinal

315. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil:a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebraleb. Gaurile de conjugarec. Procesele spinoase longitudinald. Procesele transverse longitudinale. Pedicolii vertebrali

316. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente:a. Numarul coastelorb. Dimensiunile (latimea)c. Orientaread. Morfologia articulatiei costovertebralee. Structura

317. Calcificarile mamelonare:a. Au o incidenta foarte mareb. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profild. Sunt simetrice pe radiografia de fata

318. Hilul pulmonar stang fata de cel drept:a. Este situat mai cranialb. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranialc. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial

319. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Mai bogata la bazeb. Mai bogata la varfuric. Egala pe toata suprafata plamanuluid. Niciuna dintre cele de mai sus

320. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar:a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Butonul aortic lipseste la sugard. Nici una dintre cele de mai sus

321. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie:a. Stomacul plin cu sulfat de bariub. Gazele din colonc. Corduld. Traheeae. Sistemul pielocaliceal cu contrast

322. Care este latimea normala a mantalei pulmonare:a. 1,5-2 cmb. 2-2,5 cmc. 2,5-3 cm

29

323. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii?a. Are forma de benzi opaceb. Sunt dispuse paralel cu diafragmulc. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Se divid dicotomice. Este mai bogat la baza decat la varfuri

324. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral:

a. La indivizii scunzib. La obezi c. In incidenta in decubitd. In expir

325. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta:a. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracicb. Prezenta epansamentului pleural adiacentc. Osteoliza unei piese scheletice limitrofed. Fracturi costale vicios consolidate

326. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este :a. In loja timicab. Circumscris cailor respiratoriic. Periesofagiand. Retrosternal

327. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in:a. In cazul conformatiei breviline a pacientuluib. In hiperinflatia prin emfizemc. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Cifozele accentuatee. Scoliozele pe partea convexa

328. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt:a. Inspirul incompletb. Marirea de volum a abdomenuluic. Obezitatead. Emfizemul pulmonar difuz

329. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in:a. Alterari ale tonicitatii diafragmuluib. Hipoplazii parcelarec. Pahipleurite retractiled. Mase tumorale subdiafragmatice

330. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie, libera in cavitatea pleurala:

a. Sistematizarea lobarab. Caracterul neomogen al opacitatiic. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatiid. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofee. Variabila cu pozitia bolnavului

331. Pleureziile masive se exprima prin:a. Opacitate a unui hemitorace in totalitateb. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Intensitate supracostalad. Impingerea structurilor mediastinalee. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie

332. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil:a. Forma fuziforma a opacitatii b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventralac. Fara conexiune cu hilul pulmonard. Cu alte semne de afectare pleurala la distantae. Forma variabila cu pozitia

333. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului

30

vascular in perimetrul afectat:a. Embolia unui ram de artera pulmonarab. Emfizemul pulmonar vicariantc. Pneumotoraxd. Bula de emfizem

334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor:a. Stergerea unghiurilor cardiofreniceb. Adancirea unghiurilor costodiafragmaticec. Existenta de „corturi pleurale” d. Dublul contur extern axilar

335. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar:

a. Contururi sterseb. Sistematizare segmentara sau lobarac. Prezenta bronhografiei aericed. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungatae. Intensitate hidrica a opacitatii

336. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include:a. Precizarea localizarii alveolare a leziuniib. Caracterul acut al afectiuniic. Excluderea unui sindrom tumoral d. Evolutie rapida

337. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Imagini nodulare si micronodulareb. Opacitati masive sistematizatec. Imagini hidroaericed. Imagini linearee. Imagini reticulare

338. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:a. Contur netb. Caracter confluentc. Absenta sistematizariid. Absenta bronhografiei aericee. Evolutie rapida

339. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin:a. Diametrul intre 1,5 si 5 mmb. Intensitate marec. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioared. Asociaza linii interstitiale hilifugee. Asociaza adenopatii frecvent calcificate

340. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare:a. Liniile septale Kerley Cb. Opacitatile lineare de pneumonie interstitialac. Desenul vascular pulmonar normald. Emfizemul subcutanat

341. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii:a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrulb. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsieic. Cand bronsia se umple cu continut fluidd. Sunt vizibile in mod normal

342. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma:a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aericab. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasac. Un inel cu contur clard. O opacitate circulara omogena

343. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor:a. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilorb. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonarc. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica

31

d. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computer-tomografie

344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin:a. Reducerea transparentei pulmonare globaleb. Ingrosarea benzilor desenului pulmonarc. Redistributia vasculara baze / varfurid. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitialae. Hiluri voluminoase pseudotumorale

345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin:

a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetricab. Desen vascular pulmonar cu benzi gracilec. Hil mic de partea afectatad. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata

346. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include:a. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie perifericab. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolarc. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemied. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte

347. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin :a. Accentuarea desenului areolar perialveolarb. Aparitia liniilor Kerleyc. Prezenta de micronoduli hemosideroticid. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axilae. Emfizem vicariant asociat

348. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin:a. Opacitate densab. Structura omogenac. Dimensiuni mai mari de 4 cmd. Localizare ventralae. Contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculate

349. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza:a. Forma rotund ovalarab. Intensitate marec. Diametrul intre 2 si 4 cmd. Contur nete. Frecvent calcificat

350. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin:a. Intensitate hidricab. Forma rotunda sau rotund ovalarac. Contururi nete variabile cu timpii respiratorid. Calcificari parietale masivee. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial

351. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt:a. Localizarea in cavitati vechib. Mobilitatea in cadrul cavitatiic. prezenta calcificarilord. Conturul infiltrativ

352. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt:a. Pneumatocelele stafilococice vindecateb. Displazia emfizematoasac. Polichistoza bronsicad. Bula de emfizeme. Bronsectaziile pline

353. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale:a. Intensitati supracostaleb. Structura neomogenac. Cu conturul intern nedefinibild. Racordata in panta lina cu mediastinule. Cu contur extern net, convex si continuu

32

354. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene?a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinaleb. Semnul convergentei hilarec. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibiled. Semnul atractiei esofaguluie. Semnul cervico-toracic

355. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt:a. Tumorile neurogeneb. Herniile transhiatalec. Tumorile esofagiened. Anevrismele de aorta descendentae. Adenopatiile

356. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in:a. Mediastinul antero-superiorb. Mediastinul antero-inferiorc. Mediastinul postero-superior si inferior d. Mediastinul mijlociu superior si inferior

357. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in :a. Microcardia congenitala b. Emfizemul pulmonar difuzc. Boala Addisond. Tetralogia Fallote. Pericardita constrictiva

358. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin:a. Alungirea arcului inferior stangb. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexuluic. Amprenta sau deplasarea esofaguluid. Inchiderea unghiului cardiofrenic stange. Modificari asociate de aorta

359. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. In continuare selectati pe cele corecte:a. Modificari ale pulsatiilor aorteib. Modificari ale scheletuluic. Calcificari mediastinale lineared. Modificari de circulatie pulmonarae. Niciuna dintre cele de mai sus

360. Pliurile mucoase ale esofagului:a. Sunt vizibile pe esofagul terminalb. Sunt in numar de 2-4c. Sunt orientate longitudinald. Sunt egale intre ele ca grosime

361. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal, paralele:a. Fornixul gastricb. Marea curbura gastricac. Sinusul gastricd. Cardiae. Antrul prepiloric

362. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal:a. Bulbul duodenalb. Duodenul IIc. Genunchiul inferiord. Duodenul IIIe. Unghiul Treitz

363. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin:a. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Stergerea reliefului mucosc. Kinetica slaba cu evacuare intarziatad. Este reversibilae. Asociaza nivel orizontal de staza

364. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii:

33

a. Esofag: 5-7 secundeb. Stomac: 15 minutec. Intestin subtire: 3-5 ored. Colon: 18-24 ore

365. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt:a. Dilatatia segmentului respectivb. Contururi regulatec. Umplere omogena d. Evacuare lentae. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine

366. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv:a. Lungime mareb. Localizari multiplec. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesatd. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei

367. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor:a. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestivb. Nu intrerupe conturulc. Sunt multipled. Nu deplaseaza organul

368. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme?a. Lacunele ulcerateb. Ulcere duodenale multiplec. Leziunile inflamatorii coloniced. Diverticulitele

369. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric:a. Hipertrofia de pliurib. Convergenta de pliuric. Intreruperea pliurilord. Atrofia pliurilor

370. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun:a. Genunchiul inferior duodenalb. Unghiul Treitzc. Unghiul Hissd. Unghiul hepatic al colonuluie. Unghiul splenic al colonului

371. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite:a. Hipersecretia gastricab. Hipertonia stomaculuic. Ingrosarea pliurilor mucoaseid. Pliuri suple cu autoplastica exagerata

372. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase:a. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cecb. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenozec. Contururi regulated. Pliuri mucoase stersee. Fistule tardive

373. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat:a. Duodenografia hipotonab. Colangiografia percutanac. Colangiografia endoscopica retrogradad. Portografia anterograda

374. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior :

a. Segmentul II si IIIb. Lobul caudatc. Segmentul IVd. Segmentele V si VIe. Segmentele VII si VIII

375. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice:

34

a. Histoplasmozab. Amoebiaza abcedatac. Litiaza colesterolica intrahepaticad. Metastaze hepaticee. Hemagioamele

376. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin:a. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acuteb. Benzile transparente intrahepatice mai subtiric. Distributie pana la periferie (subcapsular)d. Pot da aspect trabecular

377. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal :a. Au aspect lacunar serpiginosb. Apar in treimea distala a esofaguluic. Se accentueaza in decubit si Valsalvad. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala

378. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast:

a. Hemocromatoza hepatica b. Icterul obstructiv prelungitc. Steatoza hepaticad. In ficatul normale. In nici una dintre cele de mai sus

379. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice:a. Hemobiliab. Traumatisme hepatice inchisec. Tratamentul citostatic direct d. Leziuni focalizate tumoralee. Anomalii arterio-venoase

380. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase:a. Reactii adverse la substante de contrast iodateb. Icterul de orice naturac. Hipertensiune portalad. Anemii marcate

381. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic:a. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreaticb. Marirea de volum global a pancreasuluic. Prezenta metastazelor hepatice mici multipled. Prezenta de calcificari granulare

382. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic:a. Tuberculozab. Histoplasmozac. Brucelozad. Afectiuni renale explorate cu contrast

383. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin:a. Radiografie abdominala de profilb. Tomogafie planac. Angiografie selectiva renalad. Tomografie computerizata

384. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in:

a. Colica renalab. Hidronefrozac. Traumatismele renourinared. Anevrismul de aorta abdominala

385. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati:a. Insuficienta renala acuta sau cronicab. Colica renalac. Ischemia renala partialad. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse

386. Indicatiile pielografiei directe sunt :

35

a. Obstructiile ureterale b. Tumori uroteliale inaltec. Leziuni inflamatori intrarenaled. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice

387. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in :a. Stenoza arterei renale respectiveb. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplantd. Menevre interventionale (dilatatii, embolizari, etc)e. Diagnosticul anevrismului de aorta

388. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept :a. Rinichiul dreptb. Glanda suprarenala dreaptac. Aorta abdominalad. Vena cava inferioarae. Pancreasul

389. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa :a. Semilunarab. Triunghiularac. Rotund ovalarad. Tubulara

390. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat:a. Prostaticab. Membranoasac. Bulbarad. Peniana

391. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii :a. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspirb. Aspectul sinuos al ureteruluic. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureteraled. Dilatatia de calice

392. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor:a. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefriticeb. Ischemia renala acutac. Pielonefritele croniced. Obstructia ureterala cu hidronefroza

393. Selectati cauzele ancoselor conturului renal :a. Lobulatia fetalab. Rinichiul dubluc. Inflamatii croniced. Infarctul renal acut

394. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala, simetrica si pielograma intarziata unilaterala:

a. Colica renalab. Ischemia renala acutac. Pielonefrita acutad. Sindromul obstructiv

395. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Tumorilor renale maligneb. Obstructiei urinare distale vechic. Chistelor parapieliced. Boli polichistice forma adulta

396. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita:a. La o creatinemie de peste 2 mg/dlb. In colica renalac. In rinichiul mut unilaterald. In hidronefrozele voluminoase

397. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie:

36

a. Fosfaticib. Uraticic. Cistinicid. Nici unul dintre cei de mai sus

398. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata :a. Uretrografia retrogradab. Uretrografia mictionalac. Endoscopia uretralad. Cistografia post-mictionala

399. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale:

a. Amprentareab. Stenozareac. Amputarea d. Ecartarea

400. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare :a. Rinchi mic cu calcifcari granulareb. Imagine aditionala la nivel papilocalicealc. Stenoze ureterale etajate multipled. Vezica urinara mica cu calcificari parietale

401. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte:a. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capeteb. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelorc. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea

globala a osuluid. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor

402. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de :a. In ultimul trimestru de sarcinab. Intre 1 si 3 anic. La varsta scolarad. Intre 16 si 22 de anie. Nu se sudeaza la adult

403. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt :a. cartilajele hialineb. spongioasa epifizarac. capsula fibroasad. ligamentele de orice natura e. lichidul intraarticular

404. Modificarile de forma ale osului sunt :a. sinostoza b. hiperostozac. exostozad. oedostozae. scoliostoza

405. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» :a. scoliostozab. oedostozac. exostozad. hiperostoza

406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei :a. Sindroame vasculare hiperkineticeb. Imobilizarea prelungitac. Imbatranirea fibrelor de colagend. Hiperparatiroidism

407. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma:a. Reducerea intensitatii opacitatiib. Structura patata sau fasciculatac. Vizualizarea periostuluid. Subtierea compactei

408. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se

37

numeste :a. Lacunab. Eroziunec. Caried. Ancosae. Amprenta

409. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma :a. Ingrosarea compactei osoaseb. Reucerea diametrului canalului medularc. Ingroasarea traveelor osoase existented. Aparitia de noi traveee. Largirea areolelor intertraveale

410. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin:a. Caracterul linear al opacitati extraosoaseb. Aspectul bine conturat, regulat, de intensitate similara osuluic. Linii opace periostale multiple paralele intre eled. Existenta semnelor de edem osos

411. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului :a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondralab. displazile cartilaginoasec. displaziile periostaled. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie

412. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce :a. Largirea cu aspect de cuva a metafizeib. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifizac. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustatd. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi

413. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv :a. La doua saptamanib. La trei-patru lunic. La doi anid. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv

414. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute :a. Demineralizareab. Periostozac. Necrozad. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini

415. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa :a. Apar la interval de luni de la debutul realb. Intereseaza metafizele si epifizelec. Se extind de regula intraarticulard. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geodee. Asociaza de regula osteoporoza

416. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice:a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adultb. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundaric. Da sechestre voluminoased. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozeie. Spatiul articular este totdeauna pastrat

417. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice :a. Au localizare metafizara cu extindere diafizarab. Au contur net, bine precizatc. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltrezed. Sunt eminamente osteoliticee. Nu dau reactie periostala

418. Condromul este o tumora osoasa care :a. Este localizata periferic sau centralb. Pe diafiza oaselor lungic. Are un contur bine delimitatd. Leziunea dominanta este osteoliza

38

e. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari419. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt:

a. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. Sters conturatec. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fracturad. Insotite de reactie periostala spiculiformae. Infiltrative in tesuturile moi

420. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari:a. Plamanb. Cai urinare superioarec. Vezica urinarad. Tub digestive. Rinichi

421. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt :a. tendinta la egalizare a diametrelorb. orizontalizarea arcurilor costale posterioarec. mediastin superior largitd. hemidiafragm la acelasi nivele. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3

422. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt :a. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolarab. absenta butonului aorticc. bombarea arcului arterei pulmonared. largirea mediastinului superior

423. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune :a. existenta a doua sisteme pielo-calicealeb. ureter dublu pe toata lungimea lui c. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parted. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior

424. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza :a. osteogeneza imperfectab. osteopetroza c. disostoza cleidocranianad. scolioza

425. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza :a. hipertransparenta pulmonara difuzab. ingustarea prin retractie a grilajului costalc. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. prezenta de bronsiectaziie. dilatatie de artera pulmonara

426. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital:a. osteoporoza metafizarab. osteoliza metafizara c. lacune mici multiple metafizared. diafiza cu strucura modificatae. reactie periostala lineara

427. Modificarile craniene in rahitism sunt :a. dehiscenta suturilor b. lipsa de inchidere a fontanelelorc. bose frontaled. rahitismul nu da modificari osoase craniene

428. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi :a. lacune oasoase net delimitateb. unice sau multiplec. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. cu distrugerea fosei pituitaree. cu aspectul de « dinti flotanti »

429. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt :

39

a. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoaseib. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acutac. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali

430. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard:a. meningiomulb. craniofaringiomulc. oligodendrogliomuld. adenomul hipofizare. cordomul

431. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea :a. corpilor vertebralib. pediculilor vertebralic. apofizelor transversed. apofizele spinoasee. spatiilor intervertebrale

432. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima :

a. hipoxie difuza acuta sau cronica b. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemiced. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori)e. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze)

433. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin :a. Deplasarea structurilor adiacente maseib. Ingustarea spatiilor arahnoidienec. Modificari de contur a vaselor adiacente d. Dehiscenta suturilor la copile. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater

434. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala):a. Este un proces fiziologic la varsta de 3 anib. Se manifesta prin largirea fisurilor corticalec. Asociata cu larghirea cisternelord. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara lateralae. Dimensiuni globale scazute ale creierului

435. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului:a. Patologia orbiteib. Studiul fosei pituitarec. Patologia stancii temporaluluid. Patologia masivului faciale. Malformatii ale oaselor calotei

436. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt:a. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebralb. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacentec. Acumulare de gaz intra si perivertebrald. Aparitia abceselor paravertebralee. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase

437. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice:a. Corpi straini feromagnetici ocularib. Clipuri metalice intracerebrale c. Claustrofobiad. Lucrari metalice dentare

438. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2:a. Lichidul cefalorahidianb. Vasele cu flux rapid c. Artefactele metaliced. Necrozae. Calcificarile

439. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2:a. Sangele in stadiu subacut

40

b. Grasimeac. Edemuld. Lichidul cefalorahidiane. Tesutul tumoral

440. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala:a. Infarctele din sistemul bazilarb. Infarctele cerebrale in momentul produceriic. Malformatiile arterio-venoased. Trombofeblitele cerebrale

441. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale:a. Leuconevraxitab. Adenoleucodistrofiac. SIDAd. Sarcoidoza

442. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste:

a. absorbtieb. impedantac. difuzied. atenuaree. refractie

443. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ :a. 3600 cm/secundăb. 1540 m/secundăc. 185000 km/secundăd. 1540000 m/oră

444. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor:a. muschib. grasimec. osd. sange

445. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste:a. ecoub. reverberatiec. interfatad. coeficient alfa

446. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de:a. intensitatea curentului catodicb. patratul tensiuniic. numarul atomic al materialului anodei

447. Tesutul osos embrionar se intalneste in:a. faza initiala a calusuluib. osificari heterotopec. productii osoase maligne

448. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu :a. masa iradiatab. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat

449. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa :a. oaseleb. aerul c. suspensia de sulfat de bariu

450. Sindesmofitul reprezinta:a. osificarea sincondrozeib. productie osoasa marginalac. periostoza maligna

451. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de :a. diametrul focarului

41

b. radiatia difuzatac. numarul atomic al structurilor traversated. lungimea de unda a fascicolului

452. Osteoliza se produce prin:a. halisterezab. activitate crescutã osteoblasticac.osteoclazie

453. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde:a. modificãri de pozitieb. modificãri de formãc. modificãri de tonusd. modificãri de evacuare

454. Reconstructia spatiala a imaginii:a. se efectueaza pe scoarta lobului occipitalb. utilizeaza efectul de acoperirec. utilizeaza material vizual perceput biplane

455. Angiopneumografia este o metoda:a. de explorare a patului vascular functional pulmonarb. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonarac. care necesita cateterism arterial prealabil

456. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este:a. 2/3b. 1/2c. 1/3

457. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de :a. 40-70ºb. 70-90ºc. 90-110º

458. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie:a. cranialab. dorsalac. caudalad. ventrala

459. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice:a. scintigrama hepatica cu TC 99b. tomografia computerizata cu contrast iodatc. angiografia hepatica selectivad. ecografia Doppler

460. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin:a. intensitate subcostalab. structura omogenac. contururi stersed. sistematizarea segmentara sau lobarae. absenta bronhografiei aerice

461. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin:a. densitate mult supracostalab. structura relativ omogenac. contur extern net, continuu si convex spre pulmond. racord in panta lina cu marginea restului mediastinuluie. contur intern invizibil

462. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare:

a. largirea medistinului supracardiacb. redistributia vaselor pulmonare spre virfuric. ridicarea apexului cordului de pe diafragmd. ascensionarea diafragmelor

463. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe):a. tumorile mediastinale dense

42

b. anevrismele arterialec. chistele hidatice d. gusele plonjante intratoracice e. ateromatoza aortica

464. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice:

a. unghiurile cordio-freniceb. unghiurile costodiafragmatice anterioarec. unghiurile costo-diafragmatice posterioare.

465. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa:a. oaseleb. aerulc. suspensia de sulfat de bariud. corpii straini metalici

466. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare :

a. cu cat obiectul este mai departe de placab. cu cat obiectul este mai aproape de sursac. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare

467. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste :a. halucinatieb. iluziec. nici una dintre cele doua

468. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic:a. iradiere mai micab. explorare “real time”c. informatii mai multed. cost mai mic

469. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard:a. iradiere mareb. timp lung de expunerec. sumatia de planurid. cost mai mare

470. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care :a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopiceb. se pot asigura debite mari de bolnavi examinatic. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cmd. este de slaba calitate

471. Scizura orizontala dreapta separa:a. lobul superior de cel mijlociub. lobul inferior de cel mijlociuc. lobul superior de cel inferior

472. Scizura oblica dreapta separa:a. lingula de lobul inferiorb. lobul superior de lobul inferiorc. lobul superior de lobul mijlociu

473. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta:a. benzi opaceb. dispuse radial dinspre hiluri spre periferiec. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferied. ce se divid dicotomice. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare

474. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang:

a. ggl. precarinalib. ggl. paratraheali inferiori dreptic. ggl. aortico-pulmonari

475. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante:a. 200 – 300 ml

43

b. 300 – 400 mlc. 400 – 500 ml

476. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin:a. ingrosarea peretelui bronsic, care devine vizibil radiologicb. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara

c. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete477. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara:

a. 3b. 4c. 5

478. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica :

a. parenchimului hepatic normalb. chistelor hepaticec. hematoamelor hepatice vechid. tumorilor hepatice

479. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu:a. chistele hidaticeb. adenomulc. abcesul hepaticd. hematomul

480. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca.:a. 1,5 – 2 hb. 2 – 2,5 hc. 3 hd. 4 h

481. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar:

a. vizualizarea mai buna a contractiilor pe conturb. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtirec. dimensiunile proportional mai mici decat la adult

482. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi:a. Torsiuneab. Ptoza c. Bilocularead. Tractiuneae. Amprenta

483. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut:

a. demineralizareab. osteosclerozac. sechestrul ososd. apozitii periostale

484. Miscarea de rotatie a anodei este destinata :a. cresterii energiei fotonilor emisib. reducerii incalzirii anodeic. directionarii fascicolului fotonic

485. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala:a. 8,4%b. 11,5%c. 14,2%

486. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. epifizeleb. diafizelec. nucleii epifizarid. oase scurte

487. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca:a. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă

44

b. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenăc. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenăd. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă

488. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta:a. nucleu secundar de osificare epifizarb. cartilagiu de cresterec. metafiza mai lata cu marginea rotunjitad. fina reactie periostalae. absenta imaginii de compacta osoasa

489. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face:a. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariub. ingestie de substanţe iodate hidrosolubilec. administrare i.v. de substanţe iodated. pe sondă enteralăe. retrograd, cu insuflaţie

490. Litiaza radiotransparenta bazinetala este:a. evidentiabila pe UIVb. evidentiabila pe RRVSc. evidentiabila la CTd. evidentiabila ecografic

491. Injectarea i.v. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV, este contraindicata daca:a. exista antecedente de astm bronsic alergicb. exista valori crecute ale creatininei sericec. testul la substanta de contrast iodata este negativ

492. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de:a. joncţiunea faringoesofagianăb. amprenta aorticăc. amprenta venei azygosd. hiatusul diafragmatic

493. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de :a. diferenta de potential dintre anod si catodb. structura chimica a anoduluic. gradul de incalzire a filamentului catodicd. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen

494. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale:a. T3 – T4b. T4 – T5c. T5 – T6

495. “Bronhografia aerica “ este caracteristica :a. sindromului de obstructie bronsicab. sindromului interstitial difuzc. emfizemului centro hilard. sindromului de invazie alveolara

496. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de:a. traheeb. aorta ascendentac. aorta descendentad. artera pulmonara dreapta

497. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza:a. divergentab. absorbtiac. difuziunead. materializarea

498. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a :a. creste netitatea imaginiib. reduce iradierea bolnavuluic. mari imaginead. nici una din cele de mai sus

499. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face :a. In unghiul cardiofrenic lateral drept

45

b. In unghiul cardiofrenic lateral stingc. In unghiul cardiofrenic posteriord. In unghiul cardiofrenic anterior

500. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica:a. Radiatia incidenta b. Radiatia rezidualac. Radiatia secundarad. Nici una din cele de mai sus

501. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta:a. Arcul superior dreptb. Arcul superior stingc. Arcul mijlociu stingd. Niciunul dintre cele de mai sus

502. Spasmul cardial produce:a. oprirea tranzituluib. ingustarea lumenului esofaguluic. destinderea lumenului esofagian supraiacent

503. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla :

a. splinab. ficatulc. pancreasuld. rinichii

504. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare:

a. Intensitatea opacitatiib. Omogenitatea opacitatiic. Netitatea conturului opacitatii

505. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen:a. Unul singurb. Doua separatec. Doua seriated. Trei

506. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv:a. in caz de stenozeb. in caz de spasme prelungitec. in caz de atonii

507. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con:a. Radiografia standardb. Radioscopia conventionalac. Computer Tomografiad. Nici una din cele de mai sus

508. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric:a. Spatiul pararenal posteriorb. Spatiul perirenalc. Spatiul pararenal anterior

509. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult:

a. esofagulb. stomaculc. intestinul subtired. colonul

510. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la:a. 20 – 30 de anib. 30 – 40 de anic. 40 – 50 de anid. până la pubertate

511. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. dispoziţie orizontală

46

b. pliuri longitudinalec. pliuri circulared. sunt aglomerate în pelvis

512. Boselura renala poate fi generata de:a. nefrita de iradiereb. prezenta unui oncocitomc. prezenta unei tumori Grawitzd. infarcte renale

513. Nefrograma este:a. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrastb. expresia timpului tisular al substantei de contrastc. absenta in displazia multichistica

d. intirziata la pacientii cu antecedente alergice514. Calcificarile renale parenchimatoase sunt :

a. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrandb. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profilc. mobile la schimbarea pozitieid. de aspect muriform

515. Caverna renala are urmatoarele caracteristici :a. este proiectata inafara liniei interpapilareb. persista pe clisee tardive urograficec. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizatd. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim

516. Atrofia prin presiune a osului determina : a. modificări de lungime a osuluib. modificări de forma a osuluic. modificări de grosime a osuluid. periostoza

517. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. modificării de poziţie a corpurilor vertebraleb. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebralic. abcesului rece paravertebral

518. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. este o tumoră benignă osteoliticăb. este o tumoră benignă osteogenica c. prezintă nidusd. metastazează

519. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. este o tumora liticăb. are reacţie periostalăc. subţiază corticalad. prezintă calcificărie. sparge corticala

520. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza :a. Dimensiuni peste 3 cmb. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuitc. Distributie perihilara d. Structura neomogena.

521. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic:

a. coledoculb. vena splenicac. artera mezenterica superioarad. vena cava inferioara

522. HTA de cauza renala este investigata de regula prin:a. ecografie Dopplerb. urografie cu proba de incarcare cu apac. scintigrafie renalad. imagistica prin rezonanta magnetica

523. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim:

47

a. 10%b. 20%c. 30%d. 40%

524. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice:a. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureteruluib. tije efilatec. aspect ”in ciuperca” al cupelor calicealed. se asociaza frecvent cu pensa vasculara

525. Apofizele şi epifizele osoase se formează din:a. cartilaj de creştereb. ţesut embrionarc. nuclei secundarid. periost

526. Ureterohidronefroza de gr. II poate fi generata de:a. litiaza vezicalab. reflux vezico-ureteralc. tuberculoza reno-urinarad. fibroza retroperitoneala

527. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric:a. convergenta de pliurib. întreruperea pliurilorc. lacuna cu contur neregulatd. lacuna cu contur regulate. pinteni

528. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de:a. fasciile perirenale anterioare b. capsulele renalec. peritoneul posteriord. pilierii diafragmactici

529. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in :

a. pragul de reactie b. zona de proportionalitatec. zona debutului saturatieid. zona de saturatiee. zona de solarizare

530. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase:

a. Iodul b. Calciulc. Plumbuld. Bariul

531. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata:

a. In mediastinul anteriorb. In mediastinul posteriorc. Nu se poate preciza

532. Scizura oblica stinga separa:a. lingula de lobul inferiorb. lobul superior de lobul inferiorc. lingula de lobul superior

533. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. sunt axialeb. sunt excentricec. au lungime mared. sunt scurtee. sunt de obicei unice

534. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin:a. axul lung paralel cu coloana vertebrala

48

b. ambii rinichi la acelasi nivelc. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenaled. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4,5 corpi vertebrali)e. incizuri pe contur

535. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. periostuluib. nucleilor epifizaric. cartilajului de conjugare

536. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. au contur net, bine precizatb. sparg corticala sau compactac. nu au reacţie periostalăd. structurile moi sunt împinse si infiltratee. sufla corticala dar nu o intrerupe

537. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. ilustrează integritatea mucoaseib. reprezintă conturul lumenului digestivc. se evidenţiază în dublu contrastd. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni

538. Bulbul duodenal are în mod normal: a. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranialc. situaţie corespunzător vertebrei L4d. două curburi

539. Timpul nefrografic al urografiei dureaza:a. sub 1 minutb. intre 1 si 3 minutec. intre 1 si 5 minuted. nu este perceptibil radiologic in mod curent

540. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste:

a. demineralizareb. osteoporozac. osteoliza

541. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste:a. conturb. bandac. nici una din cele doua

542. “Lingula” este:a. segmentul apical al lobului superiorb. suma segmentelor caudale ale lobului inferior dreptc. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting, integrate in economia lobului superior dreptd. niciuna din cele de mai sus

543. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară:a. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală, formate dintr-o singură foiţă pleurală.b. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente;c. În stânga, lobul superior înglobează, sub denumirea de lingula, lobul mijlociud. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor.e. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil, pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă

544. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe:a. Existenţa unor antecedente specifice, iatrogene sau traumatice;b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale;c. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace;d. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical, abdominal etc.);e. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură

545. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior:a. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă, cât şi în cea de profil;

49

b. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare; c. De profil, se proiectează peste coloana vertebrală;d. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului;e. Nu sunt sistematizate

546. Ureterele normale : a. nu se vad ecograficb. pot fi examinate prin ureteropielografie retrogradac. au peristaltica evidentiabila la UIV

547. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?a. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acuteb. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. abdominală simplăc. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliared. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale

548. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz:

a. Hipertransparenţă periferică şi inferioară; b. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă;c. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior;d. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax;e. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie, cu redistribuţie vasculară

549. Încercuiţi afirmaţiile corecte:a. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mmb. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen.d. calculii apar sub forma unor imagini rotunde, hipoecogene cu întărire posterioară

550. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE:a. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul;b. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă, proiecţia lui este mai mărită;c. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară;d. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat;e. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate.

551. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal:a. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posteriorb. Este invadat de tumorile Grawitz T3ac. Este invadat de tumorile Grawitz T4d. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl

552. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. Invazia hilului renalb. Invazia spatiului perirenalc. Invazia spatiului pararenald. Invazia glandei suprarenale

553. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în:a. tumori benigneb. tumori malignec. fracturid. infecţii ale osului

554. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea:a. calcificărilorb. imaginilor de tip hidroaericc. varicelor localizate în fornixul gastricd. pneumoperitoneului

555. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice :a. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. Asociaza hidronefroza gradul IIIc. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectatd. Excretie intirziata

50

556. Metastazele hepatice sunt:a. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepaticeb. variaza ca aspect functie de punctul de plecarec. nu calcifica niciodatad. au o iodofilie variabila

557. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta :a. sindrom de malabsorbtieb. aspect normalc. enterocolita acutad. defect de tehnica radiologica

558. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic :a. ca noduli acinari sistematizati intr-un lobb. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateralc. ca sindrom alveolar nesistematizatd. ca multipli noduli omogeni, net conturati diseminati in ambii plaminie. nici una dintre cele mentionate mai sus

559. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de :a. neregularitatib. incizuric. ancosed. plusuri de umpleree. minusuri de umplere

560. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga :a. Segmentul azygosb. Segmentul Fowler c. Segmentul paracardiacd. Segmentul apico-dorsale. Nici unul dintre cele de mai sus

561. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase:

a. Faza vascularab. Faza de difuziune tisularac. Faza de eliminare urinarad. Niciuna dintre cele de mai sus

562. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta:a. Aerulb. Grasimeac. Singeled. Apae. Calciul

563. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt:a. Largirea spatiilor intercostaleb. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracicc. Stergerea conturului hemidiafragmuluid. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa

564. Care din următoarele afirmaţii sunt false:a. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare.b. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat.c. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic

565. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni:a. sunt imagini adiţionale pe conturul colonuluib. sunt lacune unice sau multiple c. au contur net, regulatd. sunt situaţi într-un segment rigid

566. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin :a. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstalticeb. Inghetarea lor, propagare enta dinpre cranial spere caudal c. Adincirea incizurilor date de unde

51

d. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. Nu este influentata de atropinizare

567. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral:a. hipoplazia congenitalab. ureterohidronefroza obstructiva veche c. stenoza de artera renala d. pielonefrita cronicae. glomerulonefrita cronica

568. Infarctul pulmonar rotund :a. Apare pe fond de staza pulmonara cronicab. Asociaza de la inceput hemoptizia c. Are totdeauna localizare apicalad. Asociaza pleurezia de la incepute. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite

569. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronicaa. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. Necroza papilarac. Stenoza ureterala d. Dezorganizarea SPC

570. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice:a. Imagine lacunara in SPC, inconjurata partial de substanta de constrast iodata , imobilab. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizatac. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioarad. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy- Moyrand pe RRVS

571. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre:a. Decubit ventralb. Compresie ureteralac. Injectarea a 40 mg furosemit i.v.d. Efectuarea unei urografii minutate.

572. Papila duodenala se află : a. pe conturul lateral al duodenului descendentb. pe conturul medial al duodenului descendentc. pe conturul medial al duodenului ascendent

573. Bolile inlamatorii colonice prezintă:a. dehaustrareb. lacune multiplec. modificări de pliurid. rigiditate

574. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior :a. Teratomulb. Neurinomulc. Anevrismele aortei descendented. Meningocelul

575. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie, de care depind particularitatile operatinale :

a. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timpb. intensitatea fascicoluluic. lungimea de undad. penetranta fascicoluluie. distanta focar obiect

576. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ?a. ruperea arhitecturii moleculareb. alterari morfologice ale genelor, cromozomilor si enzimelorc. efectul celular este direct proportional cu doza utilizatad. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus

577. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt :a. fluorescenta unei substante luminiscenteb. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotograficec. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatied. ionizarea unei minicelule de scintilatie

52

578. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara :

a. fotoniib. protoniic. electroniid. ionii negativi

579. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie, care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen :

a. intensitatea in mAb. tensiunea in KVc. incalzirea in unitate de caldura (HU)d. timpul in mse. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx

580. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt :a. grilele antidifuzoareb. foliile intaritoarec. caseteled. dozmetrele cu camera de ionizare

581. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”:

a. vechimea filmului(film expirat)b. expunere cu doza insuficientac. developare prelungita sau la temepratura prea mared. actiunea involuntara a luminiie. miscarea in timpul expunerii

582. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X, actioneaza asupra radioatiei ncidente prin:a. marimea numarului atomic b. masa fizica (grosimea)c. structura histologicad. densitatea fizica

53