Anulu Hl — Nr. 128. Viena, joi 19/31 decemvre 1868. E s e de t r e i ori in septemana: M e r e u r i - a, V i n e rr i -a si D o m i n e c'a, candu o cóla in­tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurarüoru.

Pretiula d e prenumeratiune: pentru Austria:

pe anu intregu 8 fl. v. a. „ diumetatu de anu • • • • 4 n „ « n patrariu 2 » » »

pentru Romani'a si strainetate: pe anu intregu 16 fl. v. a.

„ diumetate de anu • • • 8 „ n » » patrariu „ „ . . . 4 » n „

Prenumeratiunile se facula toti dd. corespun-dinti a-i nostri, si d'adreptulu la Redactiune J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e N r . 4 3 , unde suntu a s e adresa si corespondintiele, ce pri-vescuRedactiunea, administratiunea seu spe­ditur'a; eate vor fi nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pefifiru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresu privatu — se respunde cate 1 er. de [inie repetirile se facu cu pretiu seadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr. penW una data,

se antecipa.

Invitare de prenumeratiune

9? A L B I N A .

Cu 1 ianuariu 1 8 6 9 a. v. „ A l b i n a " va intra in alu IV anu alu vietiei sale, pentru carele se deschide prenumeratiuni nóue. N u vom di­ce nemica despre activitatea de pana acum a foii nóstre, caci este la oo. nostri cetitori a judeca despre acést'a. N e marginimu numai a promite câ — cu ajutoriulu lui Ddieu — dens'a si-va continua lucrarea si in a-nulu ce vine, dandu-si tóta truda ca se devină pre di ce merge totu mai folositdria intereseloru romane, si ca se se estinda din ce in ce totu mai multu intru a cuprinde tóte ramurile vietiei nóstre natiunali.

„ALBIN'A" va apare casi pană acum'a, adeca de trei ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune pent. Austri'a pentru Romani'a si strainetate pre unu anu intregu 8 fl. v. a. pre unu anu intregu 16 fl. v. a.

„ de anu 4 fl. v. a. „ l/t de anu 8 fl. v. a. „ V. „ „ 2 fl- v. a. „ % „ „ 4 fl. v. a.

Banii de prenumeratiune rogâmu a se trimite la adres'a: Redac-tiunei „Albina", in Viena, Josefstadt, Lange Gasse Nr. 4 3 .

Redactiunea.

V i e n a 18/30 dec. 1868. Guvernulu turcescu a primitu pro­

punerea de a partecipá la o conferintia européna, dar sub conditiunea ca acésta conferintia odată întrunită, se se margi-nésca numai la cért'a intre Turci'a si Greci'a, adeca se desbata numai puntele cuprinse in somatiunea turcésca, pestre-cendu ori-ce alta causa laterala séu stră­ina d. e. caus'a autonomiei provinciale a Candiei, ce turculu o considera de o ce­stiune a sa curatu interna.

Acum poterile europene negotiéza despre acésta conditiune formulata de guvernulu turcescu. Pre semne, tóte po­terile vor adopta numit'a conditiune, si astfelu conferinti'a se va poté intruní catu mai curundu.

Dupa esperiintiele ce le-au facutu poporale in anii din urma in privinti'a

unoru asemene conferintie, nu-si mai potu promite resultate mari pentru pa­cea Europei.

Mai fie-carui resbelu vediuramu câ premerse cate o conferintia seu o pro­punere de conferintia européna. Asié premerse bătăliei italiane, bătăliei din Schleswig-Holstein etc. Daca tocm'a suc-cedea a intruní conferinti'a, ea nu erá de catu o dovéda catu de necapace este areopagulu europénu (alu guverneloru, se intielege) in fati'a multimei raneloru ce necagescu pre bietele popóra.

Astfelu dara si-dice opiniunea pu­blica si despre acésta conferintia: Se dee Ddieu se póta face pace, dar io me a-sceptu la bătălia!

Amendóue părţile sunt despuse a bătălia, adeca si grecii si turcii. Afirma unii cumca Greci'a contéza pe câteva poteri străine, câci altmintre dens'a mi-

FOISIORA. Dora d'Istria despre romanii din Grecia.*)

Pre langa elementulu grecescu si alba-nicu, se mai gasesce inca si elementulu roma­nescu. Romanii BXá%oi cei ce pre acolo pdrta mai vertosu viétia nomadica, sunt pastori (cu­ventulu nou grecescu /JAá^oc insémna atat'a catu: pastoriu), si se afla de comunu numai in părţile nordice ale istmului de Corintu, adeca in Beoti'a Etoli'a si Acarnani'a, éra afara din regatulu Greciei in Tesali'a, Epiru si Mace-doni'a, mai alesu in muntele Pindu. Se tienu de acea rasa do poporu, carea si-are patri'a sa in Romani'a, de unde au venitu aceştia la unu timpu, pana acum necunoscutu, (unii credu câ in seclulu X.) emigrandu ori in mas-sa mai mare, in urmarea veri unui cvine-mentu straordinariu, ori mereu mereu in tim­puri diferite, tragendu-se cu turmele loru spre regiunile resaritului, si se asiediara acolo. Numerulu loru se urca la 50,000.

*) Acestu articlu este unu estrasu din „Internaţionala Revue" nr. 5 in novembre, unde d. T. Kind face critica opului „Excuisions en Roumélie et en Moréé, par Madame Dora d'Istria". Acestu opu alu dómnei Dora d'Istria (principés'a Ghica) a aparutu in 1863 la Zürich (Meyer et Zeller), la Paris ( I . Cherbuliez.) Se intielege câ. de opulu intregu nu ne ocupámu aci, ci numai de partea referitóna la Romani.

cuti'a n'ar avé unu curagiu atatu de ma­re. Fie ori-cum, destulu câ curagiulu e-siste, devotamentulu asisdere, precum dovedescu contribuirile patriotice, ce le trimitu grecii de pretotindenea, pre unde numai i-a imprasciatu comerciulu loru. De alta parte turculu recunósce câ de caudu í'au numitu omu morbosu si l'au pusu sub tutel'a rivalitatei poteriloru europene, de atunci duce o viétia tica-lósa, incetandu d'a mai fi stepanu in.ca­s'a sa, dreptaceea batali'a eventuala ori i-ar luá viéti'a cu onóre ori ar dovedi Europei câ nu e atatu de morbosu pre­cum lu presupune, in ambele caşuri — dise de unadi unu diplomatu turcescu — ar scapá de tutel'a de acum'a carea tiene Turci'a in suspenso nelasand'o neci a mori neci a trai. Intr'adeveru Turciei nu i se pote imputa câ ar fi intratu de buna voia in starea de acum'a, de órace sunt inca in memoria nisuintiele viziru­lui Aali contra influintiei esterne.

Totodata se vede de aci cumca Turci'a tinde la o rehabilitare pre basele céle mai largi, si cumca conceptulu ei de rehabilitare este forte estensivu. Ast­felu fiindu, periclulu unei bătălii gene­rali urméza de sine. Turci'a se ascépta la acést'a, dovéda favorirea besericei bul­gare in procesulu contra celei grecesci, dorindu a mediloci ca bulgarii se nu se alieze greciloru contra turcului. Bulgarii primiră cu bucuria pe archiereii loru natiunali, sunt multiamiti de ocamdata. Ce vor face inse in venitoriu? vom vedé!

Poporale vecine se ingrigescu de acţiunea turcésca. Asié vedemu câ prin­cipele de Muntenegru a plecatu la Petru­pole, unde are datina a se informa. Ser-bi'a se agita, chiar si poporulu serbu din Austria, buna óra vedemu câ gine-rariulu Stratimirovici publica in „Na-predak" din Neoplant'a unu apelu catra poporulu serbescu d'a ajuta pe greci.

Numai in Romani'a singura, aceste nominte supreme se consuma in urició-sele certe ale partiteloru si fractiuni-loru. „Satulu arde, bab'a se péptena."

Legile si esinti'a leru.

(ab) Legea, dupa conceptulu ei ge-nuinu, are menitiunea d'a regula, d'a e-sprime si a garanta drepturile firesci ale omului cu privintia la referintiele lui positive in statu, spre scopulu desvolta-tiuneisiu ;esive, (si) neimpedecateaace.lo-r'a-si dré*! iuri firesci, prin care desvol-tatiune singura se pote ajunge prosperi­tatea comuna, perfeptiunea, destinatiu-nea finale a genului omenescu pre ace­sta lume.

Nime cu minte si sinceru nu va cu­teza se nege acésta menitiune a legii, ni­me — cumca legea are a regula, a espri­me si garanta drepturile naturali, inna-scute omului — pentru scopulu desvol-tatiunei si perfeptiunei comune.

Cele lalte privintie impregiurulu legei, sunt numai privintie de forma. Depinde de la natur'a, de la caracterulu si calificatiunea, de la desvoltatiunea i-storica a popóraloru, daca legile li se facu numai prin regimu, adeca in modu absolutisticu, despoticu, decretatoriu (o-ctroi); séu numai prin cati-va pucini a-junsi la putere, adeca in modu Oligar­chien; séu prin regimu si prin represen­tantii unoru familie alese, adeca in modu aristocraticul séu prin regimu si prin clase­le cele mai de josu ale poporului, adeca in modu ochlocraticu; séu prin regimu si prin representantii tuturoru claseloru poporu­lui, adeca in modu mai adeveratu repre­sentativu, disu si democraticu; séu in fine prin ceva combinatiune, mestecatu-ra din aceste moduri, buna-óra ca in Ungaria, unde o parte, unu faptore alu legelatiunei, adeca cas'a de sus: este ari­stocratica si oligarchica; alu doile fap­tore, cas'a de diosu, disa cas'a represen­tativa: este democratica si aristocratica; alu treilea faptore: regimulu, este aristo-craticu, — astfelu asié-dara, in catu a-ristocratfa prevaUza,

Inse in ori-ce modu séu forma sc fie adusa legea, ea este sânta, indata ce corespunde menitiunei dupa conceptulu ei genuinu, si — nesanta, profana, inda ta ce ea — in locu d'a regula, a esprime

Pe timpulu candu caletoriá Dora d'I- j stria prin Beoti'a si cercetase Cheronea ve­chia, odihnindu odată acolo pe campulu li­beru, i se apropiara trei pastori betrani. Lim­b'a ce-o vorbiau aceştia o suprinsese férte, si ea cunoscu delocu câ acést'a e limb'a pa­triei sale, limb'a României. Aceşti pastori e-rau Vlachi, erau Romani. I disera câ densii se tienu de grup'a compacta a rasei latine ce locuesce pe ambele parti ale Dunărei, in Bul­gari'a, Dobrusi'a, in Macedoni'a imprasciati in­tre poporatiuni grecesci si slave. Cu bucuria intielesera câ dens'a e născuta in România, întrebară cu curiositate despre fraţii loru din Romani'a, si espresera dresi-care doru de a se reuni cu densii. Inse îndepărtarea mare ii retienea. Totuşi voiau se scie ce feliu de legi domnescu acolo, si câ potu-li sierbi estea de garanţie indestulitdrie. Adausera cumca densii in Greci'a sunt consideraţi totu ca stră­ini, desi nu-si aducu a minte de timpulu in care au venitu strămoşii loru in tiér'a acést'a. Ei trăiau cu totulu isolati intre munţi, unde se ocupau cu turmele loru, si fdrte putienu se amesteca cu poporulu in alu căruia mediiocu sunt îndatinaţi a poitá viétia nomadica.

De interesu specialu a supr'a Romani­loru din Acarnania (acestei mai apusene parti a contingentului grecescu in regatulu Gre­ciei) e aceea, ce ni impartesiesce franculu Gruzey in opulu séu ce apăruse la Parisu in anulu 1860 sub titlulu: „Le monte Olympe et lAcarnanie." Acestu autoru, la anulu

1856 plecandu din Aten'a cerceta Acarnani'a, si astfelu studiele sale geografice si istorice făcute a supr'a acestei tieri putienu cunoscute, le-a completatu prin essaminarile basate pe scrutatiuni topografice. Tdta tiér'a dintre gol-fulu de Arca, marea ionica si Aspropotamu (in vechime: Ahelous) e locuita mai cu séma de Greci, cari tocma in părţile acestea înde­părtate s'au sustienutu in cea mai mare cură­ţia, totodată inse sub infiuinti'a naturei tierii pline de munţi si păduri si, in urmarea situa-tiunii ei isolate de cele lalte provincie din pregiuru, si-au conservatu unu felu de sel-batacia si brutalitate barbara. Acést'a se aréta si la datinele loru, in originalitatea naturala a fiintiei loru intregi, precum si in limb'a loru, carea representa pe de o parte idiomulu nou-grecescu in tdta duritatea sa mestecatu cu cuvinte italienesci ce se splica din apropiarea insuleloru ionice), pe d'alta parte contiene si spresiuni vechi grecesci.

De populatiunea acést'a grecésca acar-nanica se destingu fdrte romanii nomadi, cari mai neci candu nu se amesteca cu ceia lalti locuitori ai tierii, si cari forméza mai multu o familia separata. Se tienu de ras'a mare romanésca si insisi se numescu romani, si tienu de vatematdrie numirile ce li dau alţii (precum: Caraguni, de la cuventulu tur­cescu xapa, adeca negru, si youva, unu felu dc mantéua, cum o pdrta tieranii in Grecia, asié si numirea de: 'ApßaviTOßAa/ot, pentru c a şi-aveau locuintiele la otarale Albaniei; si KOUT-

Zbßlayoi, adeca romani şchiopi, ce se splica din amestacarea limbei loru cu cuvinte gre­cesci.) De comunu trebuescu si ei conside­raţi de următorii si fraţii romaniloru din Prin-cipatele-dunarene, cari se deriva séu de la coloniştii romani, pe cari ii transplantase o-data Traianu in Daci'a, séu trebuescu priviţi ca indigenii Daciei, Mesiei si Traciei, cari in-vetiasera limb'a latina sub dominatiunea ro­maniloru in modu asemene ca si Galii vechi. (?) Dialectulu romaniloru acestor'a, care e duru si necultu, se apropia de limb'a latina in u-nele parti cu multu mai tare, de catu dia­lectulu tuturoru celoru lalti romani.

Romanii Acarnaniei sunt pastori si pdrta ca atari viétia adeveratu nomadica. Urmandu trebuintieloru naturii loru si unui feliu de in-stinctu in folosulu turmeloru loru, se tragu cu acestea vér'a intre munţii de catra média-ndjite din Agrafa, si reintorcu pe timpulu iernii scurte érasi in siesurile Acarnaniei si se asiediâ aici cu turmele loru la pdlele păduri -loru. In acea tiéra domnesce superstitiunea cumca de se va asiediâ dresi care pastoriu undeva pentru totdeuna, si va voi se-si are-dice casa, elu se va betegi fdrte usioru; cor­pulu lui va slabi si vermii lu va incepe a manca. Pe langa acést'a e de insemnatu cum­ca greculu despretiuesce pe romanu, lu trac-téza ca pe unu vagabundu si lu considera ca pre unu omu fora patria. Se manifesta aici ur'a vechia ce populatiunea asiediata la unu locu o nutresce contra raseloru nomadice, si

si a garanta drepturile firesci, le néga si j tinde a le ignora si neinici. Sânte au fostu legile lui Moise si a lui Solonu, măcar că octroate, éra poporulu nu s'a plânsu si n'a avutu cuventu a se plânge in contra-le, nesante au fostu multe din legile conventului din Parisu măcar că erau aduse in modu representativu de-mocraticu, si cu dreptu cuventu au fostu condemnate de tóta lumea; sânte au fostu legile octroate ale imperatului Iosifu alu II. ce scutiau poporulu de tiraniele do­mniloru, si — spurcate au fostu legile constitutiunali ale dietei Transilvane, cari degradau pre poporulu romanu la trépt'a de vita.

Incatu pentru legile făcute prin corpuri representative, adecă prin lege-latiuni compuse de representanti aleşi, este o regula generale, o conditiune ne­dispensabile, ca aceste legi se nu fia fă­cute — de noi, fora de noi, adecă se nu dispună, si anume se nu dispună one-rosu, insarcinatoriu asupra acelor'a, cari nu sunt representati in legelatiune, se nu incarce sarcine, se nu li restringa drepturile loru naturali. Temeiulu ace­stei regule este, pentru că cei nechiamati si nerepresentati in atare legelatiune, n'au fostu in stare nici a se invoi, nici a se aperá; éra corpurile representative se baséza pe principiulu desbaterii si invo-irii comune, fora de cari legile corpuri-loru representative devinu cu totulu in­tr'o categoria cu cele absolutistice.

Va se dica: esinti'a legiloru, ori pre ce cale ar fi ele făcute, este — raţiunea, dreptatea. Intr' atat'a se cuprinde si "santía* loru. Legile fora raţiune si dreptate, fia aduse pre cale constitutiu-nale séu neconstitutiunale, sunt si re­manu decretatiuni volnice, despotice. Preferinti'a constitutiunalismului si pre­ste totu a legelatiunei prin corpuri re­presentative — jace tocmai in presupu­nerea, că acésta legelatiune dupa com­punerea ei este mai capace de raţiune si de dreptate, este mai multu interesata de drepturile naturali a le omului: ié le­gelatiunei representative, parliamentului, — cum i dicemu per excellentiam — ié-i acea base, constata-i lips'a de raţiune, de dreptate si de interesare pentru drep­turile inascute omului, si vei avé inain-te-ti in locu de unu despotu, in locu de unu sierpe alu căruia capu ai vrutu se-lu spargi, alu căruia veninu ai vrutu se-lu paralisezi prin parliamentu, in locu-i vei avé o turma de despoti,o idra cu sute de capete veninőse !

Dar fia legile emanate pre ori-ce cale, fia ele ratiunabile si drepte séu ba, poterea statului, potestatea esecutiva e-ste in dreptu si are detorinti'a a le pune

in lucrare si a le sustiene in lucrare — pana candu nu se vor şterge séu modi­fica; éra supuşii séu cetatienii statului tótu pre atat'a timpu au a li se supune. Diferinti'a esenţiale aci este numai că o lege ratiunabile si justa se va esecutá si sustiene in potere fora superarea si ne­eazulu, fora ur'a si resistinti'a poporului, inse cea neratiunabile si nedrépta ade­sea cu mari necazuri, une ori chiar cu fortia, si pururea cu neplăceri.

Inse precum supuşii séu cetatienii statului au a se conforma legei pre catu timpu dens'a este lege, fia dupa esinti'a ei drépta si sânta, séu nedrépta si pro­fana, totu asemenea au ei dreptulu si de­torinti'a a discute, a constata si a com­bate nedreptatea si neratiunabilitatea unei legi, si a stărui din tote poterile, cu tóté medilócele legali si ratiunabili la nemicirea séu modificarea acelei legi. Jace acestu dreptu si acésta detorintia in natur'a lucrului, si nici unu omu cu minte si nici unu barbatu sinceru de statu nu va cuteza se nege acést'a.

Se ni insemnămu acést'a bine, se ni cunóscemu catu de bine acestu dreptu si acésta detorintia, căci preceperea drep­tului si detorintiei in statu, este isvorulu adeveratului patriotismu si totu odată cea mai eficace arma morale contra a-busuriloru si nedreptatiloru legelative si esecutive.

Diet'a Ungariei si acum in perio-dulu seu de curendu incheiatu, casi mai de multu, ni decretă o mulţime de legi cari ni atingu cele mai vitali interese, dar pre cari noi la rondulu nostru a tre­buitu se le dechiarămu de nedrepte si neratiunabili. Celecedesfasiuraramu deci intr' acestu articlu, sunt puntele de ve­dere, din cari am pornitu, si vom porni pururea facia cu legile ce ne atingu, ori din care parte ar veni densele.

Afaceri natinnale-besericesci.

Cu privire la articlulu aparatu sub a-cestu titlu in nr. 124 alu „Albinei," primimu ddu<; respunsuri, si a nume din dieces'a Ca iransebesiului:

Caransebesiu 9/21 dec. 1868.

Desi ar fi de lipsa mai nainte de tóté se incercu a deslegá întrebarea: ca dre recrinii narile, insinuările, învinuirile si imputările, ce se rădica necurmatu de la intemeiarea Mitro poiiei ndstre dreptmaritdrie romane, in con tra candu a uneia, candu a alteia din Episco-

piele ei sufragane aci in unulu, aci in altulu din diuariele ndstre nationale, — câ dre co-respundu ele intieleptiunei, ce cere, ca omulu in tdte dorintiele, vointiele si faptele sale se tiena socotéla de timpulu, loculu si impregiu-

rarile, in cari se afla? ca dre armoniéza ele cu sant'a detorintia a fia-carui fiiu alu biseri­cei ndstre, de a sustiene ondrea, védi'a, auto­ritatea si influinti'a Mitropoliei si Episcopie-loru ndstre atatu fatia cu clerulu si poporulu propriu, catu si fatia cu cei de alta religiune si naţiune? dre contribuescu ele spre sustie­nerea discipünei, fara de care nu pdte esistá nici unu feliu de societate? cu unu cuventu, dre alarmarea prin incriminări, insinuatiuni si invinuiri rădicate necontenitu asupra autorita-tei bisericesci naintéza binele celu adeveratu alu bisericei si natiunei ndstre; desi ar fi, dieu, a se deslegá acésta întrebare nainte de tdte, totuşi eu o lasu in sém'a istoriei bisericesci, care va sei a o deslegá fara părtinire dupa a-deveru si dreptate. (Astfelu fiindu, istori'a be­sericésca mai ca n'ar avé neci unu, lucru, de drace tdte acele invinuiri ale metropoliei si ale altoru episcopii, la cari provdca Santi'a Sa, — nu esistu defelu. Santfa Sa nu va po­té aretá cam fi facutu pana estimpu veri o a-tacare cutareia din aceste ierarchii, afara de ierarebiei Caransebesiului. Si cumca acést'a a meritatu atacarea inca sî in mesura mai mare — avemu mărturia pre toti deputaţii congr. mireni din dieces'a Caransebesiului cari spu­neau lucruri de miratu. A fostu dara pana a-cum numai Caransebesiulu. Éra ce se atinge de autoritatea besericei, acést'a atunci se pa-stréza si se promovéza mai tare, candu nu Iasi ca servitorii ei se abuseze de dens'a. Red.)

Premitiendu acestea, eu me marginescu a respunde la învinuirile îndreptate in contra Episcopului meu diecesanu alu Caransebesiu­lui in unu articulu anoniinu alu stimatului diuariu Albin'a cu nr. 124 din 1863 sub tit­lulu: „Afaceri bisericesci natiunale," lasandu altoru bărbaţi mai competenţi aperarea Ven. Consistoriu aradanu, care inca este atacatu totu in predisulu articulu.

Catra capetulu acestui articulu se dice: câ Episcopulu Caransebesiului dupa venirea de la Congresulu din Sabiiu ar fi emisu unu cerculariu catra toti preoţii cu insarcinarea ca cei ce nu au singelii, se caute a si le procura, punendu de o singelia pretiulu de 40, 50 si 100 fl., si câ de atunci inedee se impartu sin-geliele cu gramad'a din cancelari'a episcopé-sca. — Mai departe se dice câ si brene roşii inca s'ar împărţi si nu sunt tocm'a eftine.

Aceste invinuiri le declaru de desierte de totu adeverulu si luate din aeru, si pro­vocu pe autorulu anonimu alu citatului articlu din Albin'a, câ déca elu iubesce adeverulu si dreptatea se-si spriginésca cu dovedi scirile ce le dâ in cunoscinti'a publicului, se producă cerculariulu episcopescu, c'e se pretinde a se fi emisu, éra déca nu va face acest'a, lasu pe onoratulu publicu cetitoriu se dee acestoru sciri predicatulu ce-lu merita.

Unu fiiu credintiosu alu diecesei Caransebesiului."

S. Sa fiiulu credintiosu ni mai trimisese

unu respunsu, la caro am fi avutu multe de reflectatu, dar venindu acest'a alu doile, am crediutu câ posterior derogat priori, deci pro-ducemu numai acest'a, care prin tiesetur'a sa nu se mai adreséza si nda ci numai corespun-dintiloru. Dâmu cu socotéla câ densii vor veni.

Din eparchi'a Aradului, 26/14 dec. 1868.

fUnele observări la articululu „A-faceri bisericesci-natiunale" publicatu in „Albina" nrulu 124.) Articululu numitu fa­ce imputări nemeritate consistoriului de la Aradu, dicendu intre altele, câ a voitu se se ierotonésca de preotu unu copilu, pentru ca­rele a cerutu de la guvernu dispensarea de etate *), guvernulu inse a denegatu pentru cu­ventulu câ lipsesce protocolulu sinodului pa-rochialu despre alegerea preotului intru intie­lesulu statutului organicu alu bisericei orien­tale.

De aci deduce corespundintele Albinei de la Pesta, cumca guvernulu ar respecta sta-tutulu biserecii ndstre, pre care consistoriulu de la Aradu nici câ l'a invrednicitu d'a-lu luá in consîderatiune.

Cei cari nu cunoscu mai de aprdpe sta­rea lucrului,potu se vina in érdre de a crede, câ intr' adeveru străinii ne respectéza mai multu, precum dice Albin'a — de cum ne scimu noi respecta.

Dar daca privimu lucrulu din puntu de vedere iuridicu, si-lu analiskmu dopa starea in carea ne afiâmu, va se dica dupa starea actua­le, in care se afla si acuma caus'a bisericii nd­stre, nu potemu fi de acordu cu opiniunea falsa (?) a corespundintelui Albinei.

Adeveratu câ sinodulua adusu decisiune despre modalitatea alegerii preotului; ast'a o scimu cu toţii, o scie si corespundintele Albi­nei, inse nu ne indoimu nici de ace'a, cumca laudatulu corespundinte de la Pesta, care tdte le scie chiar si arcanele ce se intempla in si-nulu guvernului, (arcanele sunt de panur'a ab­solutismului, nu a constitutiunah'smului. Red.) va fi sciindu si ace'a, cumca statutele sinodului nici pana in diu'a de astadi nu s'au intaritu; de aci urméza, câ pana atunci pana candu a-cele statute nu se vor intari,Consistdriele sunt

indetorate a se acomoda procedurei sustatatd-rie. (Sic? Red.) Mai departe avemu a obser­va, cumca poterea si jurisdîctîunea episcopésca de a ierotoni, e o potere divina, care nu se pdte detiermuri, nu se pdte ştirbi prin statu­tele unui sinodu particulare, precum a fostu si celu de la Sibiiu.

Noi cari candseemu ex asse asiediamin-tele bisericii ndstre, n'am poté acorda la vali­ditatea astorfeliu de, decisiuni sinodali, cari ar atinge si ar viola dogmele biserecii orientali. Noi cari urinâmu in tdte inoetiatureloru fun-datoriului crestinetatei, si scimu pré bine, cum-

*) Dispensarea s'a data. Co r3.5p i n d i u t e l e . — A.sie e o i s'a data, dar cu obierv.itiunea oa in venitória sa a-rete protocolu de alegere- R e d .

nu fora neplăcere privescu grecii pe romanii \ aceştia ce reintorcu in totu anulu. Pe candu pieptulu tieranului grecoscu sentiesce idei'a vetrii casnice si amdrea catra casa si tiéra, pe atunci Vlachulu cu părerea sa contraria traiesce multu mai libera, mergendu acolo unde-i pla­ce, si unde lu mena nu numai plăcerea ci si foiosulu. Pentru aceea Romanii-desípdrta vié­tia osterióra asié de ueconstanta si nepaciuita, totuşi nu sunt fora minte si prosti, dar n'au agerimea spirituala si vivacitatea grecului.

De comunu mergu Romanii aceştia in grupe de 50 pana ia 100 de familii. In can­tdnele loru si-facu colibe din ramurile arbori-loru si din totu ce numai potu scote din pă­dure. Grupele acestea sunt intre sine cu to­tulu nedependinte, si fie-care dintre ele for-méza cu turmele sale unu intregu de sine sta-tatoriu. Unu atare intregu pdrta numele gre-cescu o~rávy; turma, stana. Stane de acestea pomenitulu autoru francu numera 12 in Acar-nania, si din acestea socdte unu numeru de 800 familii romane. Fie-care stana sta sub po­runcile unui vetavu, dupa numele căruia se si numesce. Potestatea acést'a se moscenesce; santita prin traditiune si vechime, este respep-tata de toti. Vetavulu e totdeuna celu mai a-vutu intre pastorii peste cari domnesce, cate odată posiede insusi diumetatea tuturoru tur-moloru. E de caracteru impaciuitoriu, desi a-firma a fi. moscenitu drepturile sale de la stra buni butaiosi. In limb'a loru propria se nu mescu aceşti vetavi celingas, in limb'a gre

césca axoDTspti;. înaintea vetavului acestuia si-aducu Vlachii tdte trebile loru de cérta, si-i concredu tdte cele lalte afaceri. La forurile tierii elu e representantele loru; negotiéza cu proprietarii la eäarendarea locuriloru de pa­siune pentru turmele loru; elu determina tim­pulu retragerii intre munţi, precum si retor-narea in vai. Colib'a lui e loculu de adunare si centrulu staneloru. Pentru straduintiele lui in favorulu universităţii capeta remuneratiune anuala de vr'o cate-va sute drachme, si candu a spesatu ceva pentru societate, conchiama pe cei mai betrani si li presenta socdt'a. Contri­butiunile singuraticitoru pentru scopurile a-cestea si in genere pentru spesarile necesarie ale stanei se impartu proportiunalminte intre tdte familiele; vetavulu inca partecipa la dari amesuratu numerului animaleloru ce le posie­de. Pe langa oi si capre mai au romanii si muli si unu soiu de cai mici pentru portarea unelteloru. Cu zelu pasionatu eserciéza profe­siunea loru dura. Peste totu anulu, pastorii loru dormu afara sub ceriu, tdmn'a si in tim­pulu ploiosu de iérn'a in néua, si n'au altu scutu de catu capiti'a de lâna (bitusia) numita %hatva) ce o pdrta pastorii si la Omeru. Intre astfeliu de împrejurări, ustanelele si încorda rea poteriloru, precum si lipsele multe au fa­cutu din omenii aceştia, cu fetiele bătute de ventu si de pldua, o ginta de feru, de afli in­tre densii multe făpturi de a potere si con structiune admirabila, cu spate late si pieptu

tuele lui Ercule. Ei sunt mai cu séma nalţi si cam uriciosi. Muierile sunt tari si lucratdrie j ca si bărbaţii, lucra totdeuna ca se-si intre- \ buintieze timpulu bine. Femeile Romaniloru sunt renumite de comunu pentru desteritatea loru iu pregătirea materieloru de bumbacJ. Imbracamintele anbeloru sesse sunt putienu plăcute; se invelue in vestminte gătite de ei insisi, si viéti'a loru de pe câmpii si munţi i constringe se aiba vestminte largi si grdse. Femeile inse ornéza si vestmintele loru urite cu broderii dure, si fdrte li place a porta di­ferite ornaminte. îmbrăcămintea tiesuta de ín-sasi fét'a romana, e unic'a zestre ce o duce bărbatului la cununia, si Romanii despretiu-escu ori ce alta zestre ca o datina desonesta-tdria. Neci candu nu-si mărita fetele dupa b.ir-bati de altu nému, si desi ieu ei cate odată femei grecesci, totuşi neci candu nu s'a intem­platu ca se fie castigatu greculu man'a cuta­rei féte romane ori catu de avutu se fie fostu densulu.

Datinele Romaniloru la cununii difereau cu totulu de ale Greciloru; aréta. originea străina si fdrte chiar se pdte observa elemen­tulu romanu (romanu vechiu). Cand.i adecă unu june romanu voiesce se se casatorésca, cercetéza pe parintele fetei si-i face propune­rea. De se invoiesce parintele, atunci junele solvesce delocu cati-va galbeni fiitoriului seu socru, si trebue se repetiesca acést'a la diu'a

canctii si-aduce mircs'a. La romani cununiei latu; cura i-a formatu sculptur'a vechia la sta- dara, barbatulu — in locu d'a cere zestre cu

femeia —- si-cumpera insusi femei'a sa. Ace­st'a e datin'a vechia romana numita: coemptio, basata pe contractulu de cumperare, si la care se dedea capara spre a-si asecurá dreptulu pe­titoriului primu. Apoi otarindu-se diu'a ospe-tiului si publicandu-se in stane, fetele tinere se aduna cu optu dile nainte de festivitate si se ducu in pădure de adunu lemne ca se pro-véda pe mirii tineri. Totodata taia in pădure unu ramu lungu, pe care lasa numai cinci crengi mici, si intiépa pe cea din medilocu unu méru, pe cele lalte spendiura partîcele mice de bumbacu carmasinu. (Lan'a avea si la in itrimoniulu romaniloru vechi insemnetate si aretá simbolulu economiei, mérulu inse erá, ca si la grecii vechi semnulu afecţiunii si iu-birei). Dupa aceea cu flamura acést'a, ce o numescu fiambora (in limb'a bulgaro-grecé-sca însemna flápnoupo, stégulu,) pléca sal-tandu catra casa, unde o rădica pe acopere-mentulu colibei mirelui. Dupa datin'a beseri­cei orientale, de care se tienu romanii, ospe-tiulu se intempla totdeun'a dominec'a. In diori de di de demanétia érasi se aduna fetele tine­re in vestminte serbatoresci, spre a fi de fétia la inornarea mirelui unde jdea si cânta. In fine se urca mirele pc calu si pléca la locuin-ti'a miresei. Romanii staneloru lu petrecu pe calusieii loru. Unu calaretiu li merge nainte si primesce la usi'a colibei miresei o pogacia in fdrma dc corona, ce si-o pune in capu. A-cum cure aci tdta grup'a calaretiloru si toti venéza pogacia, ca măcar ceva se capete din

ca acestu Rescumperatoriu ddieescu prîn a-ceste cuvinte: „Mergeţi in tóta lumea, ca-n>r a veti iertă pecatele, se vor'ierta loru" a imputernicitu pre fie-care preotu cu o po­tere estensiva si nu mărginită in afacerile sale spirituali — nu potemu concede ameste­carea mireniloru in cele ce atingu stricte dog­mele biserecii ndstre. Fie-care Episcopu ca ur­matoriulu apostoliloru are dreptu a ierotoni pre acel'a, pre care-lu judeca de vrednicu, sî celu ierotonitu are dreptu, ca preotu a pro­paga cuventulu evangeliei in tdta lumea.

Suntemu convinşi, câ sinodulu de la Si-biiu precum de o parte n'a avutu chiamare, n'a potutu avé a se amesteca in cele dogma­tice, asié de alta parte, si-a implinitu misiu­nea cu o scumpetate essemplara, candua adusu decisiune regulatdre despre modalitatea inlo-cuirii preotului in cutare parochia.

Din tdte acestea lamuritu se vede, cum­ca episcopulu are dreptu divinu si nenegabile de ierotonire, si sinodulu parocbialu ar avé dreptu de a recomenda (?) se dicemu, si a-lu a-lege pre unulu si altulu de parocbu, ca pre unulu ce acum e preotu santitu.

E mare deosebire intre preotu si parocu. Preotfa e institutiune divina. Parochi'a e in-stitutiune mai multu secularia. Dovéda la a-cést'a a urmatdria demandatiune a rescumpe-ratoriului: „Éra in cetatea unde nu ve vor primi pre voi, scuturaţi si prafnlu de pe picior ele vóstre". Deci sinodulu a a-vutu dreptu a dispune a supr'a afaceriloru se-cularie referitdrie la înlocuirea unui séu altui parocu, dar n'aré nici câ va avé cândva dre­ptu, fara a aduce biseric'a in erese evidinte, a dispune a supr'a iurisdictiunei divine a cutarui episcopu.

Deci candu sinodulu de la Sibiiu a dis-pusu pentru înlocuirea si alegerea preotului, n'a potutu avé intentiune a ataca dreptulu di­vinu ce li compete episcopiloru in sensulu candneloru sinddeloru ecumenice.

Procedemu mai departe, si constatâmu, cumca guvernulu n'a potutu emite ordinatiune in caus'a mentiunata in sensulu „Albinei". Nu, pentru cuventu câ regulamentulu sinodu­lui nu e inca sanctiunatu; nu, nici din punctulu de vedere canonicu, unde guvernulu nu se pdte amesteca; si in urma dupa tdte acestea credemu, cumca nu ministrulu culteloru, care tdte acestea pré bine le cundsee, a ordinatu încovenientulu de sub întrebare, ci alţii de la acestu ministeriu, cari se vedu a cundsee pré putienu trebile bisericii ndstre. (?) Pdte câ a-cestia cu o asemene apucătura au voitu a-si câştiga dre-si care popularitate; pdte câ chiar dintre aceştia a fostu cutarele revelatoriulu arcaneloru guvernamentali, de cari s'a folositu corespundintele Albinei; pdte câ aceia tdte a-cestea nu le-au preceputu, pdte câ au avutu si alte motive secrete, cari noi nu le potemu pipai; dar atat'a totuşi precepemu cu mintea si noi câ precum s'a intemplatu unu fiasco e-

clatantu in sinodulu de la Sibiiu, candu la in­terpelarea făcuta in privinti'a limbei de core­spundintia din partea ordinariateloru fatia cu guvernulu tierii, s'a respunsu câ guvernulu primesce neconditiunatu in ori-ce limba rela­tiuni de la episcopi, si de la consistdrie,ce nu e totalminte adeveratu asiá si acum'a prin re-scriptulu de sub întrebare s'a doveditu o alu­necare (?) de pre terenulu actuale pre care ne aflâmu.

Daca coldnele anguste ale acestui díariu j ar concede a ne ocupa si mai pre largu cu discuterea obieptului cestiunatu, multe, fdrte multe am poté insirá; ne marginimu inse cam-deodata a intona corespundintelui Albinei: Sutor non ultra crepidam, insemnandu, câ in catu se atînge de inculparea aredicata totu de acelu corespundinte a supr'a Pré S. sale epis­copului eparchiei Caransebesiului, casi candu acel'a prin cercularie ar fi provocatu pe preo­ţime la cumperarea de singelii,nesentiendu-ne competinti a tracta aci despre acestu obiectu in detaiuri, ni esprimemu numai convingerea, câ si acestui asertu i lipsesce totu adeverulu.

Unu membru alu clerului gr. or."

De drace redactiunea Albinei inca avü parte in articlulu cestiunatu, publicatu in nr. 124, in eatu dens'a a asiediatu langa olalta diferitele corespundintie si li-a cercatu lega-tur'a logica interna, de aceea credemu cumca acum'a ni se vine detorinti'a a face observa-tiunile ndstre.

Santi'a Sa „unu membru", nu vre se vorbésca despre Caransebesiu, câcî nu e com-petinte. Pré bine, dar vorbindu despre con­sistoriulu Aradului, a fostu dre competinte, a fostu impoteritu? Nu H Í spune. Asta tăcere a dsale ni aduce a minte o mica istoridra de pre timpulu resbeleloru mari intre Persi'a si Grcci'a. Spart'a se vediuse silita a trimite ab­legati in taber'a persiloru in caus'a unoru ne-gotiatiuni cu satrapulu persicu ce comanda. Ajunşi in tabera, satrapulu intréba de spar­tani: „In ce calitate voiţi se incepeti nego-tiatiunile?" Spartanii respundu: „Daca ne vom blama, atunci in calitate de simpli ceta-tieni; éra daca vom face o buna isprava, a-tunci in calitate de ablegati ai Spartei."

Astfelu este si Santi'a Sa „unu membru", cu consistoriulu Aradului. Pare câ si-a disu ori si-au disu: Daca voiu poté se aperu bine pre Santiele Loru consistorialii, atunci este isprav'a gat'a si am vorbitu in numele con­sistoriului; éra daca s'ar intemplá veri o bla­mare, atunci sum eu numai singuru, adeca o San-tia privata si inca anonima.

Nesmintitu câ unu asemene devotamentu este pré laudabilu, este sublimu pana la culositate, inse nu e de ajunsu spre mântuire. Consistorialii vor avé fdrte multe motive pen­tru a nu recundsee astfelu de aperare, a nume

pentru câ neci n'a potutu si prin urma-

ea. Acést'a se repetiesce la pdrt'a mirelui, candu mirés'a îmbrăcata in carmasiu se petre­ce pe calu pana la nou'a ei locuintia. Aici se observéza unu usu ce ni aduce a minte o da­tina vechia romana. Candu adeca s'a coboritu mirés'a de pre calu si voesce se tréca pragulu, i se oferesce untu séu miere, cu care unge usi'a, voindu se dica câ blandeti'a si iubirea se insotiésca intrarea ei. In Rom'â vechia un­gea mirés'a, intrandu in cas'a mirelui, tietie-nile uşii cu oleu. Santirea besericésca a unui atare matrimoniu se intempla de catra preotu o di dupa acést'a si apoi sc incepe serbarea nuntei creştine cu festivităţile ei, dantiu etc., ce tiene ddue dile. Matrimoniulu, numai ince-pendu de mercuri, se considera de consumatu.

Ce se atinge de relatiunile publice ale acestoru Romani si de referintiele loru catra regimulu grecescu, apoi ei sunt inscrisi la a-cele diferite comune ale ambeloru eparchfi din Acarnania, Valtos si Xeromeros, in cari au datina a remané peste ierna. Sunt tractaţi in modu asemene ca si cetatienii Greci, inse li se pune conditiunea ca in caletoriele loru de véra se nu tréca peste otarale turcesci. (Daca nu-i lasa se tréca in Turci'a, e semnu cumca grecii nu-i despretiuescu cum dise au-torulu mai sus. Tr a d.) Ca unica dare solve-scu ei tributulu pentru vite si pentru acest'a li se dâ loru pasiunea din păduri si din pro-vinciele nelucrate, cari sunt bunuri erariali. Romanii aceştia formézaasié-dicendu o potere de sine statatdria in statulu grecescu, posiedu

o potere, carea in mani'a dispretiului gene­ralu, alu căruia obieptu sunt, se sustiene, si acést'a si-afla motîvulu principalu in natura loru isolata, in concordi'a lor a, in araarmi'a consultatiuniloru, si intru increderea catra ve-tavii loru. Fie-care conducatoriu de stăm, ce dispune de voi'a mai multoru sute, e conside-ratu, in comunitatea in carea si-a clâditu co lib'a ca o persdna de insemnetate si infiuintia si precepe a efeptui influinti'a acést'a fatia de judetiele si autorităţile grecesci. Acést'a i suc­cede cu atat'a mai vertosu, câci numai putiena scrupulositate are in alegerea raedildceloru. Romanii, si fatia cu grecii, sciu mai bine se es-secute planuri viclene, éra tactic1 a loru are o tenacitate straordinaria. Viclenia si furtulu ii facu tieranului grecescu atatu de periculoşi pre catu sunt de neplăcuţi.

Afara de Grecia, in Turcia inca se afl a

Romani, cari s'au asiediatu 4 in orasie si sate mai mari si ori se ocupa de comerciu, agri­cultura si prăsirea viteloru ori de industria. Asié d. e. in muntele Olimpu, despre ce po-menitulu francu Gruzey, ce caletorise pe 0 -limpu la anulu 1855, incajni aduce insciintiari interesante. Aici face amintire de unu orasielu cu numele Vlacholivadi (adeca livéd'a ro­manésca), unde coloniştii romani locuescu de sute de ani. Atunci loculu acest'a mai avea 400 de case, inse nainte cu 50 de ani erau in numeru indoitu. Gruzey descrie locuitorii ca pe nisce dmeni amicabili si ospitali, si mai a-lesu ca prevenitori catra străini. Aveau acolo

re neci n'a incercatu se denege veri o fapta din cate {s'a fostu pomenitu in „Albina";

pentru câ dorintiele Albinei, o parte a consistorialiloru precum si Parintele episcopu le-au aflatu de juste, le-au incuviintiatu prin fapte, ne mai facendu de atunci ierotoniri de natur'a celoru pomenite, lauda Pré S. Sale Părintelui episcopu;

pentru câ S. Sa „unu membru" propaga teori'a de rebeliune contra legiloru besericei; — câci acele legi sunt făcute de representan-ti'a canonica a besericei, si sunt recunoscute in fapta si de guvernu precum dovedesce casulu cu dispensarea de etate, deci odată acele legi recunoscute de ambele parti, cum dre consistorialii singuri ar poté se li se ppuna fora frica d'a cadé in crim'a de rebeliune ori de reactiune?;

pentru câ S. S. „unu membru" basandu-se pe cercustanti'a câ acele legi n'au inca santiunea formala, vatema pre archierei, ui-tandu câ archiereii prin dechiaratiune solena s'au ingajatu a le respecta si pana la sanctiu-nare, si câ congresulu a crediutu dechiara­tiune! archiereiloru;

pentru câ S. S. „unu membru" com­promite cunoscintiele dogmatice si canonice ale consistorialiloru, tragendu cestiunea pe terenulu dogmeloru, de unde dens'a apartiene numai dreptului canonicu, éra la fine face unu mixtum compositum. Noi nu credemu câ ar fi consistoriali cari n'ar sei face desclinire in­tre sacramentulu preoţiei si intre beneficiulu besericescu („parochia" cum dice d. „unu membru"). Éra daca consistorialii credu cum­ca mirenii nu cunoscu acesta desclinire, apoi se insiéla Santiele Loru. Congresulu nu s'a atinsu de dogme, catu e negrulu sub unghia. Recundscemu împreuna cu d. „unu membru" câ eppulu, dupa dogme, are dreptu a iero­toni cati i place si pre cine i place, daca li va dice cu salvatorulu: „Mergeţi in tdta lumea caror'a veti iertá pecatele, se vor ierta loru",

— inse dre pdte eppulu esserciá acestu dreptu atunci, candu pre cei ierotoniti n'are de cu getu se-i trimită „in tdta lumea" ci numai in dieces'a sa pre la beneficiele besericesci?

Aci c cestiunea, beneficiulu, este o ce stiune — se ne folosimu chiar de terminulu S. Sale „unu membru" — „seculara"; de3pre aeést'a a tratatu congresulu, la care preotimea a trimisu pe bărbaţii sei cei mai vrednici, mai luminaţi si mai dc incredere, prin urmare s'a facutu otarirea astfelu precum corespunde mai bine interesului preotimei.

Ni-am facutu atunci detorinti'a, dandu resunetu tanguiriloru ce ni veniau, si dorindu a incunjurá imputatiunea ce ni se fece anu, câ n'am luá notitia de anomaliele ce se petrecu in beserica, si prin urmare am fi si noidevina daca se periclita atatu beseric'a catu si starea preotimei. Suntemu in credinti'a câ părinţii eppi, precum d'o parte nu vor lasá se sufere beseric'a din lips'a numerului necesariu de

si scdla grecésca, ce o cercetau 150 de copii, si cinci bescrici mari cu picture frumdse dupa gustu grecescu si cu campane. Multu pretiu atribuiau acestor'a. In unele sate din vecine-tate inca locuiau Romani, dar acolo au per­dutu cu totulu caracterulu nomadicu, au clâ­ditu case, sate ma chiar si unu orasiu. Ei sunt mai alesu pastori ce traiescu din venitulu tur-meloru loru, inse unii se ocupa si de econo­mia, de cultivarea vinului séu de tiesatur'abum­bacului, la care aréta femeile unu gradu de desteritate. Cei mai intreprladietori si mai â-vuti dintre densii facu negotiatorii cu marfele acestea de bumbacu si le espdrta. Dar neci a-colo nu s'au asiediatu si n'au remasu aceşti ro­mani pretotindenea, câci timpulu nefavoritoriu i-au indemnatu de multe ori a-si paresf locu-intiele, si mai alesu seracii mergu dintr'unu locu intr'altulu si remanu unde li place si catu timpu li place. Despre timpulu in care for­mară acesta colonia romanésca in Olimpu, nu sciu se ni spună nemica, si neci o traditiune nu s'a sustienutu intre ei. Dicu numai, candu ii întrebi câ au venitu de la munte <â.Livadi (amintit'a Vlacholivadi) li-a fostu prim'a colo­nia si cumca satele cele lalte s'au formatu multu dupa aceea. Se pdte câ coloni'a acea mica e numai remasiti'a unei imigratiuni mai însemnate, earea pe la finea evului de medi­locu ocupase toti munţii Tesaliei. Inca pe la anulu 969 vorbesce unu cronistu vechiu la Georgiu Cedrenus despre „Romani caletori" (Bláfot adhat), cari se aréta in tienutulu din-

preoti, asié de alta parte nu vor spori nume­rulu preotiloru de prisosu, in catu se preju-dece regularii parochieloru spre dauna imbu-nirii stării materiale a preotimii.

Repetimn câ imbunirea stării preotiesci trebue se fie nisuinti'a principala, cinosur'a tuturoru acteloru. Atati preoţi ni trebue cati sunt de lipsa si pe cati poporulu pdte se-i sustienea in buna cuviintia, éra nu in seracia casi astadi.

EramU se uitâmu ceva, ce ddra va inte­resa pre S. Sa „unu membru," si de aceea o spunemu numai S. Sale: Santi'a Ta pretindi cumca statutulu organicu inca nu e de apli­catu, si totuşi nimene nu pdte se scie mai bi­ne de catu S. Ta cumca acestu statutu a tre­cutu dejá in sângele poporului. Adu-ti a min­te S. Ta de cele ce se intemplara in septema-nele trecute tocm'a naintea locuintiei S. Tale la beseric'a locala. Scii câ preotulu celu nou ierotonitu cu influinti'a S. Tale, voindu se mérga la beserica, credincioşii l'oprira, steteau omu langa omu casi o baricada la pdrt'a be-sericii, strigandu câ nu li trebue preotu san­titu fora de lege, câci acum'a avemu lege, s'a facutu la Sibiiu etc. etc. nu sunt de publicatu tdte strigările ce le dedea poporulu necagitu câ nu i se permite a-si esserciá si elu drep­tulu seu. Daca acelu poporu cunoscea unu picu de arte retorica, elu ar fi espresu si cu cuvinte ceea ce esprimea in fapta, adeca: Este o lege ce ni-am facut'o noi, prin urmare a-vemu detorintia morala s'o respectâmu; deci daca am permite călcarea ei, ar fi o dovéda câ moral'a ndstra nu mai esiste, ci a devenitu unu cadavru. — Se intielege cumca prot'a nu concede câ credincioşii si-ar fi precependu drepturile si detorintiele loru, ci imputa jude­lui si juratului cercualu câ densii ar fi inve-tiatu dmeniL Invetiatu séu nu, la tdta intem-plarea ar fi frumosu de la densii daca ar luá si rol'a de invetiatori ai poporului. Ajunge a sei cumca preotulu celu tineru n'a potutu in­tra in beserica, trista neînţelegere intre pre­otu si poporu nu s'a potutu delaturá, va se dica: statutulu organicu e de aplicatu.

Spesele si Tenitele Albinei. (v) Candu nainte cu trei ani se intemeiâ

acésta fdia, iluştrii fundatori i dedera unu pro­gramú, celu mai liberalu si mai democraticu, i puseră unu pretiu ne mai pomenitu de micu, i deschiseră pung'a loru pré generdsa, si asié o recomendara atentiunei, controlei, imbrati-siarii publicului romanu.

Organu alu natiunei, pentru naţiune, „Alb." neci n'a avutu, neci n'a urmatu alte interese, de catu ale natiunei. In asta privintia nupdrta neci o frica câ ar poté fi condemnata de veri o judecata romana onesta si drépta. Dar ar dori, ca naţiunea prin ea insasi se se studieze si se se cundsea din tdte puntele de vedere

A fostu in nrulu 72 din 2/14 juliu 1867.

tre Pindu si Olimpu. In seclulu XII Tesali'a porta numai numele de MSTÍXIJ BXayía (Ro­mânia mare, la Niceta Acominatos) a buna séma pentru multele colonii romane ce s'au asiediatu acolo, si acestu nume si-lu pastrâ pana la venirea turciloru, si Cantacuzenu o numesce in iştori'a sa (III. 53.) „Principatulu România."

In muntele Pindu inca au formatu Ro­manii multe colonie si s'au asiediatu acolo. A-sié d. e. in Gardichi, unde sunt dmeni avuţi cu turme mari, apoi in Siracusu si Calaritea, cestia in tempii trecuţi se ocupau mai alesu de prelucrarea aurului si lemnului; mai departe in Tricala unde locuiau ca cetatieni si pro­prietari de case, si in Metiovu unde portau comerciu rentabilu si erau dmeni hi stare bu­na, la carea ajunseră prin relatiunile loru cu piatiele cele mai renumite din Europ'a.

Ce se atinge de înstrăinarea ce domne­sce intre Romani si Greci si despre carea po-menesce franculu Gruzey, — acésta înstrăina­re mi se pare a fi mai multu de o natura lo­cala, si este* a buna séma urmarea unoru cer-custantie straordinarie. Celu putienu informa-tiunile care vinu de adreptulu din isvdra gre­cesci, facu cu totulu alta mărturisire in asta privintia, vorbindu de unu felu de amicétia si consangenitate intre aceste ddue popdra. (Autorulu continua a aretá pre largu şcolile si alte despusetiuni ce le facu grecii pentru a grecisá pre poporulu romanescu).

candu chiar numai pentru a multiumi curio-sitatea celor'a pre cari ii intereséza, publica-ramu resultatulu bilantiei nóstre pe primele 12 lune ale esistintiei acestei foi. In dilele tre­cute o fdia natiunale din Pesta provoca la datele acelei publicatiuni: acést'a ne face a continua punendu in vederea onoratului pu­blicu romanu bilanti'a nóstra pana la finitulu anului ce espira, fiindu câ, cum am disu si a-tunci, n'avemu neci catu de mica causa d'a face din speriintiele si datele ndstre vr'unu secretu, d'alta parte avemu mare trebuintia se ne cundscemu noi insine pre nói si pote­rile ndstre, ca se scimu, cu ce poteri dispu-nemu in lupt'a cea mare pentru esistinti'a na­tiunale.

Ne vom servi si asta data de cifre ge­nerali si rotunde, dar catu se pdte de esapte.

Recapitulâmu aci, câ spesele Albinei pre cele d'anteie dduesprediece luni, adeca de la 1 aprile 1866 pana la 31 Martiu 1867, au fostu in totalu 9950 fl. v. a. éra venitele din abonaminte si inserate 6750 fl. v. a. prin urmare câ dnii fundatori au adausu o subven-tiune de 4200 fl. v. a.

Incependu acii de la 1 aprile 1867 pana la 31 dec. 1868, adeca pre unu timpu de unu anu si trei patrarie, séu pe 21 de lune, da­tele ndstre sunt urmatdriele:

I. Spesele: 1. T i p o g r a f i ' a , sub care rubrica vine: tipa-

riulu, papirulu, timbrulu, adresele si anun-ciurile 9500 fl. v. a.*)

2. R e d a c t i u n e a , sub care rubrica vine: Redactor ulu, colaboratorii si corespun-dintii, localitatea redactiunei cu cance-lari'a si tdte recuisitele sipost'a,4650fl. v. a.

3. S p e d i t i u n e a , adeca speditoriulu si marcele poştali, 3200 fl. v. a.

VARIETĂŢI. = Faime electorale. Dupa socdt'a o-

pusetiunei unguresci, deákistii vor perde cam 80—9fj de cercuri electorale, in care casu o-puseţiunea va avé majoritate in dieta.

=-. îndreptare, "in nr. trecutu la artic­lulu „Sassonii de Transilvania", am uitatu se facemu observatiunea ndstra in privinti'a da­telor u statistice, si a nume: sasi in Trnia nu sunt 281,000 cum se dice acolo, ci numai cam 170,000; éra romanii din comitatele Ungariei si Banatului nu numera numai 1,180.000 ci preste 1,680.000 de suflete.

= Ungurii cu prusii. „Pester LI." respunde prusului de care pomeniramu in nr. penultimu. Respunsulu intereséza si pre na­tiunalitati. Ne vom ocupa de elu in nr. ce vi­ne, câci acum'a n'avemu spaţiu.

= Drumulu de feru de la Aradu la Alba Julia in Transilvani'a s'a deschisu in 22 dec. s. n. Comunicatiunea este fdrte im-

Corsorile din 29 diecemv. L868 n. sér'a (dupa aretare oficiale.)

Va se dica spesele in totalu 17,350 fl. v. a. 77. Acoperirea loru:

a) Din A b o n a m i n t e intre 700 si 820, (dandu-se catra acestea gratis si in schimbu pana la 100 esemplarie), b) din I n s e r a t e , impreuna 10350 fl. v. a. c) Din partea domniloru fundatori in tipu de subventiune 7000 fl. v. a.

Adeca ca mai sus sum'a de 17350 fl- v. a. Va se dica, de doi ani si trei patrarie,

de candu esiste „Albina", a contribuitu la sustienerea ei publiculu romanu 16,100 fl, éra iluştrii fundatori — 11,200 fl. v. a.

Adeca costulu intregu alu Albinei de 33 de lune, de candu esiste ea, este sum'a de 27,300 fl. v. a.

Dâmu voia, ba provocâmu pre totu a-deveratulu natiunalistu, care se precepe la combinatiuni dupa astfelu de date si esperiin tie, a-si face reflessiunile sale libere si a ni le comunica si nda — fia pentru publicare, séu măcar numai pentru cunoscintia privata.

*) In decursulu timpului pretiulu tipariului si alu pa-pirului ni s'a urcatu cu aprópe 1 5 ° / 0 .

I m p r u m u t e l e d e s t a t u : Cele ou 6 % * n val . austr.

n n contributiunali n II nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 franci) Cele natiunali ou 5 % (jan.)

n metalice ou 5 % n n n maiu—nov. • • • •

• 4 % % » •-• » » 4 %

n » 3 % n E f e p t e d e l o t e r i a :

Sortile de stat din 1864 n » n 1 8 6 0 l / 5 i n oele intrege n » n » Vs separata • II n 40/0 din 1854 • 11 « d i n 1839 , n bancei de eredet 11 societ. vapor, dunărene ou 4 % » imprum.priucip. Eszterijázy ä40fl, n u n Sa lm ä 11 n oont. Palffy a 11 n prino. Clary a „ n oont. St . Genols á n „ prino.Windlaehgrätz ä 20 „ „ cont. Waldste in ä n ji ii Keglevioh a 10:

O b l e g a t i u n i d e s u a r c i n a t ó r e d e p a m e n t u 1

Cele din Ungaria n Banatul tom. 11 Buoovina 11 Transilvania

bani marf.

55 -60 -96-74-64-5 8 ' 59 • 52 46 34

111-9 1 . 97 . 86>

183' 159

93 160

42 32-50] 3 8 -3 4 -2 0 -2 1 - 5 0 1 4 - 5 0

A c ţ i u n i : A bancei natiunali

„ de eredet „ n scont „ anglo-austriaoe

A societatei vapor, dunar. n II Lloydului

A drumului ferat de nord. „ u n stat 11 u n apus (Elisabeth) • • n n n sud - - • n n n langa Tisza n » nLemberg-Czernowitz 1

B a n i : Galbenii imperatesol- • • • ............ Napoleond'ori Friedrichsd'ori • Suverenii engl. imperialii rusesci A r g l a t u l u . . . - . » . . .

6 5 - 7 5 6 0 - 7 0 9 6 - 5 0 7 4 - 5 0 64 50 5 8 - 9 0 5 9 - 9 0 5 2 - 5 0 47 — 35 —

1 1 2 - 1 0 9 1 - 5 0 9 7 - 5 0 ' 8 7 - 2 5

184-1 6 9 - 7 5

9 4 -1 7 0 -

4 3 -3 3 -3 9 -3 5 -21 2 2 - 6 0 1 5 - 5 0

77 — 77 75 76 50 77 — 67 50 68 — 72 25 72 75

663 664 242 60 242 80 655 — 657 — 197 25 197 75 536 — 538 — 253 — 255 — 196 70 197 20 304 80 305 — 173 76 174 25 201 60 201 80 177 25 177 75 173 50 174 —

6 58 6 70 9 54 9 55

* 9 90 10 — 11 95 12 05

118 25

bucuratdria pentru o linia ndua. Din Aradu pléca demanéti'a la 6 dre, in Alb'a ajunge la médiadi.

= Tunuri de ale Romaniei. „Presse" de mercuri 29 dec, are unu telegramu din Cracovi'a ce dice: Dupa repdrte autentice so-'

site aici, administratiunea câiloru ferate a prinsu la Szczakowa optu-dieci de tunuri ghintuite de ale României, ce veniau din Prusi'a, si erau dechiarate de machine agricole. Dupa instruc­ţiune de la Viena, administratiunea a lasatu tunurile se plece mai departe.

Presente pentru Craciuwm si anutu nou* Orarie eminente si bune.

DEPOSITULU DE ORARIE

avutu, renumitu de mulţi ani,

alui

orologiariu orasianescu

Viena, Stephansplatz nr. 6 in dosulu curtei lui Zwettl "TQfelf ofere alu seu depositu mare do totu feliulu de orarie, bine regulate cu garanţia pe unu anu, cu pretiulu curentu. Pentru fie-care orariu regulatu se da garanţia in sorisu.

O r a r i e p o r t a t i v e de Genf cualitatea cea mai eminenta esaminata de o. r. imprimaria de bani.

Orarie pentrn bărbaţi, de argintu:

unu Cylinder ou 4 rub. ou rub. d'auru d-sar.

Cylinder cu 8 rubini „ cu dóue fedele „ cu sticle cristale

Anker cu 15 rub. mai fine ou fed. de arg. cu dóue fedele mai fine engl, cu sticla cristalina

Orariu Anker de armia, f. dup, Anker Remontoir, fine se ră­

dica la urechia „ cu 2 fed.

Remontoirs sticle cristal. Anker Remontoirs de armia

( c u marca propria inprotocolata la oficiolatu)

celu mai nou, mai bunu si cu totulu nestricatoriu P r e p a r atu ele coloraţii pérulu

in negru, brunetu séu brunetu deschisu; cu carele fie-care si pote colora perulu capului séu barbei durabilu s i fora de totu periclulu; preparatulu-acest'a e de aceea cu totulu nes tr i ca t io su , pentru câ e compuşii curatu numai din substantie vegetabi le . S u c c e s u l u e securu s i suprindietoriu; colori le sunt forte naturali; osoperarea forte simpla s i calităţile e-mininte ale articlului acestuia întrecu tóte ce le e s i s t ente de pan'acum'a. ,

. P r e t i u r i l e : 1 Cartonu H a y r I ) y e cu îndrumare la intrebuîntiare 2 fl. 50 cr.

Per ie l e tase le s i peptenele necesar ie la intrebuîntiare s e vindu a cartonu cu 50 cr.

Pasta de coloritu perulu, mai a l e s u o rec.omendâmu dameloru spre colorirea perului si gen el or u in scatula cu peptenu si peria 1 fl. v . a.

P r e p a r a ţ i i d e u n s u p e r u l u . . . ce lu mai bunu medi iocu pentru crescerea si conservarea perului.

P r e t i u r i l e ţ n d e t a l i u : 1 Flacon (sticlutia) de oleu filtratu de unsu perulu 1 fl-, in forma de pomada intr'o ladutia decorata

in modu elegantu 60 cr.; ca cosmet ica (mediiocu de frilmsetiaj 50 cr. , pomada de ast'a pentru a colora pe-: rulu in negru s é u brunetu costa o ladutia din sticla do alabastru 1 fl., ca cosmet ica 50 cr. , pomada de bar­ba, négra, blondina, ori bruneta 25 cr. , unu cartonu (o ladutia de hârtia g r ó s a ) pregatitu in modu e legantu provediutu cu 5 bucati c. r. privi legiate preparate de unsu perulu, menitu spre decorarea unei m e s e de toaleta; pentru dame 3 fl., pentru bărbaţi 2 fl. 80 cr.

Reseda-Pomada p e n t r u conservarea perului, o ladutia 1 fl., c u c o s m e t i c a 30 cr. Laptele frumsetii pentru infrumsetirea fetii cu 40. cr . unu flaconu. Pasta aromatica de dinţi pentru servarea dintiloru si a gingei loru cu 40 cr. Eau Athenienne (apa ateniana) esintia adeveratu francesa pentru perderea uiatretii unu flaconu I i i . Pulcherinu; aces tu mediiocu supl inesce cu totulu albelele a 1 fl. 50 cr. •

Tóte sort ie le de Clicerina ca produpte de profumeria s e capeta cu ce le mai convenabile pretiuri. jjn^T* Tóte sortile de lucrări din peru, parocé pentru domni si dame de totu felulii, ckice, buele, chigrions in form'a mai moderna si impleturi de peru se prepara eftinu si frumosu, si procurările ia strainetate se efeptuescu •

cu promptitudine. . Totu de-odata s e afla in depositulu m e d cele mai fine es trase francesci de profumurile cele mai plăcute , s i procuru cu piacere tóte articlele iiicredintiate mie s i anume tóte marfele de parfumaria si alte article de

toaleta cari s e aducu in comerciulu internu si esternu. jjjr^Sr3 Procurările în strainetate se faca pe langa tramiterea pretittlai si 1 0 cr. îreriu de învelita.

V i l i o l i X L i a . -A-Tot 39 1—10 frisariu, parfumariu si proprietariu de mni mnlte privilegie.

I n V i e n a , ( K ä r n t n e r s t r a s s e N r . Ş l e t N e u b a u , N e u b a u g a s s e N r . 7 0 .

fl. 10—12 1 3 — 1 4 15—17 15—17 15—17 1 6 — 1 9 2 0 — 2 3 18—22 2 4 — 2 8 19—25 2 4 — 2 6

de auru:

Cylinder, auru nr. 3, 8 rub. 3 0 — 3 6 „ cu fedeiu de auru 3 7 — 4 0

Anker cu 15 rub. 4 0 — 4 4 „ mai fine, fed. d'aur 4 6 — 6 0 „ cu 2 fedele 6 5 — 6 8 „ cu fedeiu auritu 65, 70,

80, 90, 100 120 1 sticla crist. fed. d'aur. 6 0 — 7 5

Remontoirs fed. d'auru 1 0 0 — 1 3 0 „ cu 2 fedele 1 3 0 — 1 8 0

Orarie pentrn dane, de argintu: fl.

Cylinder, auritu, ser. d. 1 3 - 18 28- - 3 0 de auru-35 - 4 0 cu 4 si 8 rub. 2 7 - 30 30 - 3 6 emailate 3 1 - -36 38 - 4 5 cu fedeiu de auru 3 6 - -40

email, cu diamante 4 2 - -48

Depositulu celu mai mare de

cu sticle cristaline 4 2 — 4 5 eu 2 fedele, 8 rubini 4 5 — 4 8 email, ou diamante 5 8 — 6 5 Anker 4 6 — 4 8

„ cu sticle crist. 6 6 — 6 0 „ cn 2 fedele 5 4 — 5 6 „ email, cu dlam. 7 0 — 8 0

Remontoir, 70, 80, 100 » cu 2 fed. 100, 110, 130

Afara d'aoestea se afla oii ce feliu de soiu de orarie. — Orarie de argintu se auresou pentru fl. 1—1.50

Monograme si insemne se facu fórto eftinu. — Se afla orarie de auru si d'argintu cu insemne unguresci.

Alarmatoriu ou orariu, 7 a. AlarmatOriU cu orariu, cari a-

prindu si Iuminarecandu alarméza, 9 fl. AlarmatOriU pentru siguritate, pre­gatitu ca se pusce candu alarméza, 14 fl

Orarie ea pendula (Pendeluhren; fabricate proprie cu garantlape doi ani.

a se trago in fie-care di 9, 10, 11 fl. a se trage se repeteze la patrariu si la óra 48, 60, 6 3 fl. „ „ totu la a 8. di, 16, 17, 18, 19, 20, 22 fl. Regulatori la luna 28, 30, 32 fl. „ „ se bata la óra si la 1 / i 30 , 33 , 35 fl. Inpachetarea pentru unu orariu d'acestea 1 fl. 60 or.

J ^ ^ " Reperaturile se facu catu mai bine; însărcinări din strainetate se efeptuéza cu cea mai mare pun­tu aii ta te trimitiendu-se eompetinti'a anteoipative, ori postcipendu-se de la posta; ce nu convine se primesce in sohimbn. Orarie, auru si argintu se primescu in schimbu cu pretiurile oele mai inalte.

Trimitiendu-mi-se pretiulu ori oa se primescu la urma de la posta, trimitu si in strainetate orarie, pentru a ge, si pentru cele ce nu se tienu trimitu banii indata pe posta. 31 5 — 2 4

D e p o s i t u l u o e l u m a i m a r e a l u o r a r i e l o r u p a r i s i e n e ă e b r o n a u , o u p r e t i u r i f o r t e e f t i n i d e l a fi. 2 8 , 3 0 , 3 5 , 4 0 , 4 5 , 6 0 p a n a l a fl. 1 0 0 .

Odontine (pasta de dinţi) in ti­gaia de porcelanu cate cu 84 cr. La 1 ducina 2 0 % scădere . A c é s t a pasta e s t e mediloculu celu mai eminentu pen­tru curăţirea dintiloru, pentru a păstra dinţii senatos i si forte albi, pentru a delaturá petr'a de dinţi in modu nestri­cat iosu s i fara dureri, pentru a intari gingii s i a scuti de sangerare si de clătinare.

Elixir Balsamique (balsamu de dinţi si de gura) aprobatu prin mii

los i fu W e i s s , apotecariu „iura Mohren"

Stadt, Tuchlauben nr. 4 4 4 ve -I chiu, 27 nou recomanda ono­

ratului publicu următorii articuli .

Trimiteri le pe posta s e voru ' , face numai daca s e va trimite ,

15 cr. v. a. ca spese l e împa­chetări i .

Wurm-Tabletten de dr. Callond Aces tea sunt unu mediiocu s e c u r u contra vermiloru, au unu g u s t u tare bunu, si pentru ace'a baial i loru s e potu dá in jocu . In scatule aretarea cum s e s e fo losésca , 40 cr. la 1 due. 2 0 % scad.

Pastilles digestives de Billin (turtitie pentru mistuire, de Bil­lin.) Past i l e le de Billinu produse din renumit'a fontana alui Billinu c o n -tienu tóte părticelele consumatórie din

de medilóce ca mediloculu celu mai emi- &tS*s03aaá?tSafc££t aad> <!J*£p$a*3& acesta apa minerala. Sunt de r e c o nentu pentru curăţirea gure i , improspetarea respirării , s i pentru a tiené dinţii si gingii sanetos i s i curaţi , e s t e a s e folosi mai vertosu dupa gustare . Unu flaconu 70 cr. la 1 duc. 2 0 % .

Algontine (apa de dinţi care înceta momen­tanii dorerea.) Uniculu mediiocu recunoscutu pana acu contra chinuriloru durerii de dinţi, are suceau mo-mentanu si nu contiene substantie spir i tuóse , tari s i acre , o potu folosi s i copiii . In st ic le cu 35 cr. s i cu 70 cr. La 1 duc. 2 0 % .

Bruchpflaster. S e recomanda la surupaturi la harbati, pregatitu s i recomandaţii de dr. K r i i s i , medicu practicu pentru cei surupati , in Basel . In scatula den plumbu, cu descr iere 4 fl. v. a.

Cachou aromatisé pentru a perde mirosulu r eu din gura dupa fumare, dupa mâncare, dupa beutura, preeum: vinu, bere , s . a. neincungiuratu de lipsa candu se facu v i s i te mai a lese , Ia teatru, baluri s . a. Cachou s e compune din plante curate ce corespundu deplinu sanetati i , e s t e preservat iva contra ruinării dintiloru, contra durerii de dinţi. D e cate ori s e fo lose sce s e sparge in dinţi o pilula, prin ce s e perde mirosulu reu. Ia scatule cate 70 cr .

Oleu de peru, de Chinarinden pentru indesirea perului s i pentru intarirea rad a cinei lui. O sticla 70 cr . 2 0 % l a d u ( î -

Dorsch-Leberthran adeveratu, oleiu, medilo­culu ce lu mai eminentu la tóte bólele de peptu s i de pla-muni. recunoscutu de cu aii a te eminenta s i de g u s t u bunu. O butelia cu 1 ori cu 2 fl. v. a. La o ducina de butelie 2 5 % s e scadu.

Eau antéphélique. Acés ta apa pregătita din plan­te e s t e unu mediiocu reprobatu de ani pentru întinerirea,

' infrumsetiarea si tocmirea pelii si pentru perderea to-. tala a tuturoru soiuriloru de eflorescintie , precum ra-' puri, linte, besicutie s . a, Unu flaconu 1 fl. 1 duc. 9 fl.

Franzbranntwein o sticla cu 1 fl. so s i cu 80 cr. Balsamu pentru degeraturi in tigäi cu cate &o

cr. v. a. alina catu s e pote mai iute dorerea si vindeca chiar s i degeraturi vechi , prin recomendatiune de mai mulţi ani s i a agonis i tu multiumire generala ca unu me­diiocu recomendabihi

Tinctura de dinţi de Max Florian Schmidt, med. dr. si profeseru, aüna dorerea, intaresce s i e s t e antiscorbuta. Acés ta tinctura facuta dupa reeeptulu ori-ginalu s e fo losesce tare multu, de </2 de • secu lu , c u re­sultatu eminentu, precum pentru a alina cu graba do re rea de dinţi as iá ca apa intaritória de gura; tinctur'a

I are 2 preferintie mari, ea e s t e tare folositória s i pentru eftinitatea ei face ca tóte cele lalte fluidităţi pentru dinţi se s e delature. S e capeta originala in sticlutie cu 40 cr la' 1 duc. 2 5 % scad.

Anodyne Neklace Childrens Theeth mărgică anglesa de dinii pentru a le pune la copii, ele conserva dii. int Pret iulu 2 11.la duc. 2 5 % .

mandatu candu s e oparesec , la garciu in s tomacu, candu s e umfla pântecele , si candu «toni. nu pote mistui , candu s e manca ori s e bé pes te mesura, candu s e rigai j * la catarii cronicu in s t o m a c u , candu s e fo losescu ape minerale la atoni'a stomacului si a canalului matiului, la ipocondria s i isteria. P r e t i u l u : scat . 70 cr.

Sapunu aromaticu, medicinalu, de plante din munţi. O bucata 40 cr. la 1 duc. 20 % .

C. r. priv. Tannochinin-Pomade. Medi loculu celu mei bunu s i s iguru pentru crescerea perului, dupa folosire de 8 — 1 0 dile s'a delaturatu de s iguru si dura­bilu căderea perului , s'a ajutoratu c r e s c e r e a perului , sus t iene perulu mole si c u luciu in colórea- i naturala s i impedeca a s e face metrét ia . E s t e recomandata de multe autorităţi In medicina s i fie-c-ine pote cet i epistole de. recunoscintia. O dosa ajunge pentru 3 luni, pretiulu 211.

Pate pectorale de apolecariulu G e o r g e in Fran­ci'a. — Tablete pentru peptu contra catarului , tu se i , regusie l i l . O scatula 70 cr. La 1 duc. 2 6 % .

Untura pentru guSia (pe sém'a celoru gusiat i ) in sticlutie â 40 cr.

Pastilles de chocoiat ferruginen. Ciocolata pentru imbunirea sângelui s i contra galbinarii . O sca­tula 90 cr .

Balsam pentru rani si stomacu ung. de See­hofer in st ic la 40 cr.

Pulbere universale de mâncare de dr. G ö l i s , pana acü neajunsu in efectulu s e u in privinti'a mistuiri i , a curatirei sângelui , a nutrirei s i intarirei corpului. D e v i n e , folosindu-lu in fie-care di (de 2 ori) , ca medi­cina pentru multe patlme dintre ce le mai asupric ióse , precum nemistuirea, arderea cu fertura, inchuiatura matieloru, inlenirea mat ie loru, s lăbirea membreloru, hemoroide de totu feliulu, scrofulc , gus ia , galbinarca, totu feliulu de pete cronice , cangrena, dorere periodica de capu, dentru bol'a de vermi s i de petra, f legma; e uniculu medi iocu radicalu pentru artrit is cronicu inra-decinatu s i pentru tuberculosa. La cura de apa mine­rala face servic ie eminente nainte catu sî pana catu ilu-réza cur'a si dupa cura O scatula mare 1 fl. 26 cr. , un'a mica 81 cr.

Mediiocu francesu, fluidu pentru a vapsi perulu, pentru a vaps i cu elu peru de totu feliulu in negru, brunetu, bloudinu, in 10 minute s i durabilu, efep-tulu lui e s t e cunoscutu pretutindene, in catu nu face trebuintia a-lu mai laudá. Unu aparatu, ad. 2 perii sj dóue scafe , 50 cr. Unu flaconu 2 fl. v . a.

Barthaar-Stangenpomade care posiede cele mai eminente însuşir i de la pomad'a de s u s u , s e r v e s c e pen­tru a asecurá pe timpu îndelungaţii c rescerea perului, pana candu acel'a prin infiuinti'a pomadei va fi de ajunsu coloratu. Acés ta pomada s e pote folosi s i ca pomada e-minenta si neîntrecuta de barba. Costa 60 cr.

39 7—12

Editoru: Vasilie Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).