VIDEO Imagini din drona cu santierul podului peste Dunare de la Tulcea. In ce stadiu sunt lucrarile incepute in 2018

Sinziana Ionescu,

Noi filmari arata stadiul lucrarilor la podul peste Dunare ce va uni Tulcea de Braila si Galati. Imaginile captate de la inaltime, cu ajutorul unei drone, dezvaluie santierul de pe malul tulcean.

Leopold Balaes, un cunoscut operator de imagine din Tulcea, a realizat noi filmari cu drona in zona podului de la Dunare, ce va lega Dobrogea de Moldova si Muntenia pe la Jijila-Smardan.

Lucrarile demarate la sfarsitul anului 2018 au inceput cu defrisarea locului unde vor fi amplasate picioarele podului de pe malul dobrogean, apoi a venit randul arheologilor sa intre pe teren. 

Acestia au scos la iveala morminte si obiecte apartinand unor culturi stravechi, iar vestigiile vor fi pastrate la Muzeul de Istorie si Arheologie de la Tulcea. 

GALERIE FOTO CU DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DE LA JIJILA-GARVAN 

Noul pod proiectat peste Dunare va uni judetele Braila-Galati de Tulcea, in zona Jijila, si ar urma sa fie inaugurat in 2021. Proiectul presupune amenajarea, in total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judetului Tulcea. 

Deasupra Dunarii va fi o portiune de 2 kilometri de pod. In rest vor fi viaducte, drumuri de legatura, intersectii giratorii, plus 33 de poduri, podete si pasaje. Pe malul Tulcei va exista si o statie automata de taxare. 

Lucrarile de pregatire a terenului au inceput din decembrie 2018. Podul care va lega Moldova si Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Contractul de proiectare si executie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) si IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). Va fi cel mai scump pod din istoria Romaniei si al doilea proiect de infrastructura, ca valoare, de pe tot cursul Dunarii (dupa Portile de Fier). 

Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis recent in teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privata aflate pe coridorul lucrarii. Un numar de 400 persoane (fizice si juridice), proprietari de teren intravilan si extravilan, in special arabil, din localitatile Braila, Vadeni (judetul Braila), Smardan sau Jijila (judetul Tulcea), vor fi despagubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totala de 10.348.064 lei, pentru o suprafata totala de 642.293 mp teren.

Proiectul, detaliat Lungimea totala a traseului ,,Podului suspendat peste Dunare in zona Braila", cum este numita lucrarea de utilitate publica de interes national, este de 23,413 kilometri. Acesta este impartit in doua sectiuni: drumul principal Braila-Jijila si drumul de legatura cu DN22 Smardan-Macin. Pe ambele sectiuni de drum, viteza maxima permisa va fi de 80 km/h. 

Drumul principal Braila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii si 1 nod rutier. Pana la km 7+940 va avea 2 benzi de circulatie pe fiecare sens, iar de acolo - cate una pe sens. Drumul de legatura cu DN22 Smardan-Macin are o lungime de 4,328 kilometri si are o banda de circulatie pe fiecare sens, cu 2 intersectii.

Podul suspendat va fi pozitionat pe drumul principal Braila-Jijila, intre km 4+596,10 si km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunarea (masurat de la Sulina). Lungimea sa totala va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre acestia, 489,65 metri reprezinta deschiderea laterala pe malul dinspre Braila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea. De o parte si de alta vor fi construite doua viaducte de acces,

fiecare in lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o inaltime de cel putin 38 metri de la nivelul maxim de inundatie al Dunarii. Latimea totala a podului suspendat va fi de 31,70 metri. 

Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcatuita din 4 benzi de circulatie de 3,50 m latime fiecare, 4 benzi de incadrare de cate 0,5 m latime, doua acostamente de 1,50 m latime si o zona mediana cu latimea de 3,00 metri. Acestora li se adauga, de o parte si de alta, 2 benzi aditionale pentru trafic pietonal, biciclete si intretinere, trotuarele avand latimi de cate 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate in teren si sunt localizate in afara digurilor Dunarii.

Descoperirile arheologilor ,,Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropola plana de inhumatie datata probabil in perioada timpurie a epocii bronzului. Defunctii au fost depusi in pozitie chircita, deasupra lor fiind presarat din abundenta ocru", a descris anterior arheologul Sorin Ailincai, directorul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale ,,Gavrila Simion" (ICEM) Tulcea.

Tot din epoca bronzului dateaza cateva amenajari atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI i.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite dateaza insa din perioada romana timpurie (sec. I d.Hr.). ,,Acestei secvente cronologice ii sunt atribuite atat locuinte de tip bordei, cat si multe gropi - unele de dimensiuni impresionante (adancimi de peste 3 m) in care au fost descoperite si schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate in conexiune anatomica", explica specialistul tulcean. 

Arheologi

tulceni pe santierul de la Jijila, Tulcea Sursa Facebook Ailincai Sorin-Cristian

Vestigiile vor fi analizate in colaborare cu experti (antropologi si arheozoologi) ai institutelor Academiei Romane din Bucuresti. Pentru o incadrare cronologica mai precisa vor fi prelevate esantioane destinate obtinerii unor datari radiocarbon (14C) la Institutul National de Fizica Atomica ,,Horia Hulubei" din Bucuresti.

Directorul ICEM Tulcea a subliniat ca arheologii nu stau in calea progresului, chiar daca sapaturile au scos la iveala vestigii importante. ,,Deocamdata nu am gasit structuri de piatra, nici alte complexe foarte importante care sa opreasca investitia. Oricum, arheologii nu stau in calea progresului si nu vor opri lucrarile la podul peste Dunare. Acestea sunt, insa, doar informatii preliminare. Sapaturile vor continua, iar in primavara vom avea rezultatele finale", a precizat dr. Sorin Ailincai. 

Podul peste Dunare face legatura intre Tulcea si Braila-Galati, unind astfel Dobrogea de Moldova si Muntenia prin nordul regiunii.

Cercetarea pe malul tulcean a inceput la 15 octombrie 2018, pe terenul situat la 1,5 kilometri nord de Jijila, acolo unde infrastructura rutiera aferenta podului va fi conectata la drumurile nationale din Dobrogea. Zona este situata pe o terasa aflata in imediata apropiere a zonei inundabile a Dunarii, in locul numit ,,La gradini".

Obiectivele arheologice din zona Jijila-Garvan

Cel mai cunoscut obiectiv arheologic din zona este cetatea Dinogetia de la Garvan, sat aflat in componenta comunei Jijila. Dar toata aria este presarata de situri arheologice. Desi in studiul arheologic aferent PUG-Jijila au fost identificate si conturate peste 80 de situri arheologice, in Repertoriul Arheologic National (RAN) de la Institutul National al Patrimoniului, comuna Jijila (avand in componenta satele Jijila si Garvan) din judetul Tulcea, figureaza cu doar 10 situri arheologice. 

Satul Jijila are 3 astfel de situri, cea mai de seama fiind Asezarea Gumelnita numita La Gradini, ce este amplasata pe malul inalt al fostului lac Jijila (redat agriculturii in perioada comunista), la nord. Satul Garvan are 7 situri, cele mai vechi datand din perioade preistorice, inainte de Hristos; cel mai insemnat este cetatea Dinogetia de pe ostrovul Bisericuta, obiect de studiu pentru santierele arheologice organizate aici periodic.

Santierul

arheologic de la Jijila Sursa ICEM Tulcea / Autor Colectivul ICEM Tulcea

Jijila aspira la statutul de suburbie pentru Braila si Galati

Primarul din Jijila, comuna tulceana unde va ateriza podul suspendat peste Dunare, spera in dezvoltarea comunei sale odata cu terminarea podului. Comuna Jijila are doua sate in componenta - Jijila si Garvan, cu o populatie totala de 5.600 locuitori. Costica Deacu, inginer silvic de profesie, spune ca Jijila este foarte promitatoare pentru cei care vor sa se stabileasca aici.

,,Zona este pitoreasca si deosebit de frumoasa, cu vestigii arheologice si posibilitatea de a face turism, pescuit si agricultura. Langa noi este Parcul National Muntii Macinului, unde se gasesc cei mai vechi munti din Romania - Muntii Hercinici. Pe teritoriul nostru se afla cetatea Dinogetia si urme ale diferitor civilizatii antice. Pana la Braila si Galati vom face doar 10-20 minute pe pod, asa ca argumente sunt destule pentru ca orasenii satui de aglomeratie sa vrea sa se retraga in <suburbie>", arata primarul Costica Deacu. 

Actualmente, orice drum la Galati sau Braila implica trecerea Dunarii cu bacul, ceea ce ridica durata calatoriei

la o ora si jumatate pentru 20 kilometri, daca esti norocos. In Jijila si Garvan, proprietatile au inca un pret scazut. Loturi de teren de 1.000 metri patrati s-au vandut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casa batraneasca pe el costa cam 17.000 euro. Deocamdata, ,,suburbia" Jijila nu are decat gaze si apa, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare si asfalt in toata comuna.

Smardanul istoric Dunarea se ingusteaza la Smardan, vecinul Jijilei, unde functioneaza bacul. Acesta va ramane sa deserveasca locuitorii pentru care podul va fi prea indepartat. Smardan este cunoscut pentru semnificatia sa istorica: pe aici a intrat Armata Romana in Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, cand a preluat provincia fosta otomana in administrare romaneasca. Smardan se numea pe atunci Ghecet (,,vad", in turca), iar Carol I a urmarit traversarea privind de pe malul celalalt. Cand trupele au ajuns in siguranta in Dobrogea si au constatat ca populatia ii asteapta cu bratele deschise, suveranul Romaniei a trecut si el Dunarea, pasind la Ghecet. 

14

Noiembrie 1878. Trecerea Dunarii spre Ghecet (Smardanul de azi), in Dobrogea Sursa wikipedia.org

 

 

Pe aceeasi tema: 

VIDEO Santierul de la Jijila, redeschis de arheologi. Ce s-a gasit pe terenul viitorului pod peste Dunare

VIDEO Progresul facut pe santierul noului pod peste Dunare. Acesta va lega nordul Dobrogei de restul tarii