7/29/2019 VICTOR BABES

1/3

Victor Babes

Fondatorul scolii romanesti de Microbiologie, Victor Babes, s-a nascut la 4 (28) iulie 1854, la Viena, din tata cu originiin Banat si mama austriaca.

Renunta la o cariera muzicala, de care se simtea atras, studiind medicina la Budapesta si Viena. Si-a inceput carierastiintifica ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica de la Budapesta (1874-1881). Intre anii 1881-1887 devinedoctor-docent ( profesor asociat) si profesor de histopatologie la Facultatea de Medicina din Budapesta. A efectuatstagii de specializare la Munchen, Heidelberg, Strassbourg, Paris si Berlin.

Un an de zile (1885-1886) a lucrat la Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow si Robert Koch.

A fost distins de trei ori cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si1924, si cu premiul Breant in 1913. Cu primul dintre premii a fost distins pentru lucrarea Les bactries et leur rledans lanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses, primul tratat din lume, complet si sistematic,de bacteriologie, publicat in 1885 impreuna cu Andr-Victor Cornil.

In 1887 Victor Babes este chemat in tara ca profesor la catedra de Anatomie Patologica si Bacteriologie a Facultatiide Medicina din Bucuresti. In acelasi an, pe 28 aprilie, fondeaza Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti,cel mai vechi institut stiintific medical din Romania, care astazi ii poarta numele.

Tot Victor Babes punele bazele publicatiilor Analele Institutului de Patologie si Bacteriologie (1889), Romaniamedicala (1893) si Archives des sciences mdicales (1895).

Fiind considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, Victor Babes a adus contributii deosebit de importante,de renume mondial, la studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei.

De asemenea el este primul care a demonstrat prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave si adescoperit peste 50 de microorganisme patogene noi (pseudobacilul rapciungii, germenii din grupul paratific). De odeosebita importanta este descoperirea unei clase de paraziti- sporozoari intracelulari nepigmentati- care cauzeazafebra de Texas la pisici si alte imbolnaviri la animalele vertebrate. La Congresul International de Zoologie din Londra(1900) acesti paraziti sunt clasificati in genul Babesia (bolile provocate sunt denumite babesioze- piroplasmoze-babesia bovis si babesia ovis) in memoria descoperitorului lor.

Victor Babes a pus in evidenta si corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate- corpusculii Babes-Negri.Alte eponime asociate numelui sau sunt reprezentate de Corpusculii Babes-Ernst: incluzii metacromatice in

protoplasma unor bacterii gram pozitive (de exemplu bacilul difteric).

Responsabil de introducerea vaccinarii antirabice in tara noastra, marele savant a descoperit si valoarea seruluiimun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala deimunizare antirabica (tratament asociat: vacin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca Metoda romana de tratamentantirabic (1888).

Victor Babes a fost promotorul conceptiei morfopatologice despre procesul infectios, orientare medicala bazata pesinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica, Savantului roman i s-a atribuit si meritul de a fi inventat primulmodel rationalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor si a ciupercilor din preparate histologice sidin culturi.

El a studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, concurenta vitala dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru primaoara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Garse care a folosit-o in cercetari similare deantagonism bacterian, si in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri, cu care savantul roman a realizat

placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie.

Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe bazasecretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot oprichiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei.

In 1892 savantul roman a publicat impreuna cu Gheorghe Marinescu un Atlas de Histologie patologica a SistemuluiNervos. Din 1893 Babes a fost ales membru titular al Academiei Romane, el fiind deja membru al Academiei deMedicina din Paris si al Comitetului International pentru combaterea leprei.

7/29/2019 VICTOR BABES

2/3

S-a preocupat indeaproape de problemele medicinei profilactice ( alimentarea cu apa a oraselor si satelor,organizarea stiintifica a luptei antiepidemice, etc.). Ca director al Institutului care ii poarta numele, Babes a abordatunele din problemele medico-sociale ale acelor vremuri, cum ar fi problema pelagrei, si a formulat solutii realisteprivind organizarea medicala a tarii, preconizand oraganizarea unui Minister al Sanatatii.

In 1900 a infiintat la Bucuresti Societatea Anatomica care a dat un puternic impuls studiilor anatomo-clinice din taranoastra. In 1913 a contribuit la combaterea epidemiei de holera din Bulgaria, preparand un vaccin antiholeric. In 1919

a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, nou infiintata.

Strans legat de popor, Victor Babes a luptat pentru aplicarea cuceririlor stiintei in scopul imbunatatirii vietii oamenilor.A studiat cauzele bolilor cu extindere in masa (pelagra, tuberculoza), atragand atentia asupra radacinilor sociale aleacestora. In intreaga activitate stiintifica si sociala, un rol important l-a avut conceptia sa filozofica materialista,expusa in special in lucrarile: Consideratiuni asupra raportului stiintelor naturale catre filozofie (1879) si Credinta si stiinta (1924).

Vorbind despre importanta epocii asupra careia si-a pus incontestabil amprenta, Victor Babes spunea intr-ocomunicare facuta la Academia Romana (14 februarie 1903) :

Descoperirle epocale asupra microbilor au modificat in mod radical anatomia patologica, care se ocupa pana atunciaproape exclusiv cu descrierea si morfologia leziunilor pricinuite de boala [] Anatomia Patologica a contribuit maimult ca oricare alta doctrina la crearea erei bacteriologice .

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Victor Babes. Descoperirile saleau oferit insa noi perspective si au deschis noi porti urmasilor sai.

Anghel Saligny

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergator mondial al stiintei constructiilor metalice si de

beton armat, realizator de multiple inventii si solutii unice in proiectarea si construirea podurilor si a constructiilor

industriale, pentru fundatia cheiurilor portuare si a docurilor, precum si a silozurilor de grau prin folosirea

prefabricatelor de beton, toate in premiera mondiala.

A proiectat liniile ferate Adjud-Targu Ocna, realizand primele poduri combinate-sosea si cale ferata din tara noastra

(1881-1882). A proiectat si construit numeroase poduri metalice, inlocuindu-le pe cele necorespunzatoare, executate

de firme straine, asa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmesti, de 430 m lungime (1888).

Sprijinindu-se pe inventii proprii, construieste, pentru prima oara in lume, silozuri din beton armat la Braila si Galati.

Intre 1884-1889 a lucrat la constructia docurilor si antrepozitelor de la Galati si Braila, dand solutii total originale,

printre care: constructia fundatiilor pe straturi de fascine si piloti pentru cheiuri, a bazinelor de legatura cu Dunarea

pentru silozuri si folosirea, pentru prima oara in lume, a betonului armat in constructia silozurilor. Pe baza unor

inventii proprii, Anghel Saligny a construit, in premiera mondiala, silozurile din beton armat, de la Braila (1888) si

Galati (1889), la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier (1823-1906) obtinuse, in 1867, primul brevet

pentru elemente de constructii (grinzi, placi, stalpi) din beton armat, acest material putin studiat in acele timpuri.

Silozurile proiectate si executate, sub directa indrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone

cereale (aveau 30 m x 120 m la baza si peste 18 m inaltime). Peretii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost

realizati, tot in premiera mondiala, din piese fabricate la sol, sub forma de placi. Prefabricarea placilor la sol, colturile

de rigidizare si de jonctiune, sudura barelor metalice si mecanizarea la montaj constituie alte prioritati pe plan

mondial. In perioada 1884-1901, ca sef al Serviciului docuri, si din 1877, ca Sef al Serviciului lucrarilor noi din Directia

Generala a Cailor Ferate Romane, solutioneaza problema inlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console

fara culee, pe linia ferata Filiasi-Targu Jiu (1886).

Lucrarea sa cea mai importanta este proiectarea in 1888 si constructia intre 1890-1895 a podului peste Dunare de la

Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa si printre cele mai importante poduri metalice cu

deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea doua mari inovatii in constructia de poduri: sistemul

nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului si folosirea otelului moale in locul fierului pudlat ca material de

constructie pentru tabliere de poduri. Intre anii 1889 si 1909 a condus lucrarile de amenajare ale portului Constanta,

introducand pentru prima oara in Romania pilotii si radierele din beton armat in constructiile portuare si proiectand

silozurile de cereale si statia de petrol. Printre celelalte lucrari ale sale se numara linia de cale ferata Targu Jiu-Filiasi,

7/29/2019 VICTOR BABES

3/3

tunelul de cale ferata din Valea Mostistei, portul Ramadan (Giurgiu), etc.

Complexul de poduri de la Cernavoda

In anul 1885, ca de obicei cand era vorba de mari lucrari ingineresti publice, guvernul roman a organizat un concurs

international pentru proiectul unui pod de cale ferata peste Dunare, la Cernavoda. Nemultumita de ofertele

prezentate de firme straine, atat Comisia de adjudecare a ofertelor, alcatuita din specialisti romani si straini, cat si

Directia generala a Cailor Ferate Romane iau decizia de a incredinta dificila lucrare inginerului roman Anghel Saligny

si colaboratorilor sai.Astfel, la 21 octombrie 1890, in prezenta regeluiCarol I, era marcata inceperea lucrarilor pentru noul pod. La numai

cinci ani de la inceperea lucrarilor, in ziua de 14 septembrie 1895, in prezenta regelui si a unei numeroase si

entuziaste asistente, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferata ce traverseaza Dunarea intre Fetesti si

Cernavoda, proiectat si construit sub coordonarea lui Anghel Saligny si purtand numele regeluiCarol I.

Asa cum o dovedeste insasi implinirea unui secol (1895-1995) de functionare neintrerupta, sistemul de poduri de la

Cernavoda este o adevarata opera de arta inginererasca, cea mai grandioasa de acest fel din Europa continentala la

ora construirii sale si inca multa vreme dupa aceea.

Sistemul cuprinde doua poduri principale, cu deschideri intre 140 si 190 metri si cu o inaltime libera de 30 de metri,

precum si o serie de alte lucrari. Dintre numeroasele solutii absolut originale care au fost aplicate cu succes la

realizarea podului de la Cernavoda, vom aminti aici numai una: folosirea, in premiera mondiala la astfel de lucrari, a

otelului moaleafapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrari, dovedita timp de 100 de ani.

Complexul originar de poduri de la Cernavoda se compunea dintr-un pod peste bratul Borcea (unul dintre bratele

Dunarii), unul peste Dunare si un viaduct peste balta Iezerului, desfiintat in 1969, in urma desecarii acestei balti, siinlocuit cu un terasament de rambleu. Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa si

unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume avand o deschidere de 4.088 m intre malul

stang si cel drept al vaii Dunarii.

Podul de la Cernavoda, dublat astazi de un sistem de poduri combinate, construit, evident, tot de ingineri romani,

ramane cel mai important simbol al ingineriei romanesti din perioada de inceput, examenul sau de maturitate, trecut

cu stralucirea data de implinirea secolului de existenta si functionare non-stop.

http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172http://www.studentie.ro/campus/carol_i_de_hohenzollern_sigmaringen__1839_1914_/c-133-a-12172