Viaductul MillauViaductul Millau este plasat pe teritoriul comunelorMillauiCreissels, n departamentul Aveyron, Frana. nainte de construirea podului, traficul de pe autostrad cobora pe fundul viirului Tarn, urmnd drumul naional 9, n apropiere de Millau. Acest lucru producea aglomeraie la nceputul i sfritul vacanei de var.Podul traverseaz valea Tarn desupra celui mai jos punct al acesteia, unind dou dealuri decalcar, Causse duLarzaci Causse Rouge, dealuri plasate n parcul natural regional Grands Causses.IstorieAutostrada A75 este unul din cele mai importante ci de comunicaie care unesc sudul i nordul Franei. Construcia sa a nceput n1975i s-a terminat n2004, odat cu terminarea viaductului.Studii preliminarePrimele studii pentru construirea podului au nceput n1988. Viaductul este declarat lucrare de utilitae public pe10 ianuarie1995. Alegerea soluiei hobanate propuse de consoriul Europe tudes Socit d'tudes R.Foucault et Associs Sogelerg Norman Fostereste fcut pe9 iulie1996. A fost deci nevoie de nu mai puin de opt ani pentru a defini traseul i a alege soluia. nc cinci ani au fost necesari pentru alegerea constructorului.ConcesiuneViaductul de la Millau a fost unul din primele obiective concesionate potrivit legii finanrii autostrzilor din Frana din2001. Potrivit acestei legi, lucrarea de art este proprietatea statului francez i este concesionat unei companii care suport i costurile de construcie. n cazul acestui pod, concesionarul, grupul EIFFAGE, a obinut concesiunea pe o perioad neobinuit de lung, de 78 ani[2]. Perioada este necesar pentru amortizarea investiiei. n contract sunt prevzute i cazurile n care statul i concesionarul pot ncheia anticipat contractul.Date tehniceViaductul este un pod hobanat cu o lungime de 2.460 m. Traverseaz rul Tarn la aproape 270 m altitudine. Tablierul, cu o ltime de 32 m, conine o autostrad cu 2 bezi i o band de urgen pe fiecare sens de mers.Podul este susinut de apte picioare prelungite prin piloni de 87 m nlime, de care sunt agate cele 11 perechi de hobane. Raza de curbur a podului este de 20km, ceea ce permite vehiculelor o traiectorie mai precis dect n linie dreapt.