1

Viaţa femeilor şi bărbaţilor în Europa

UN PORTRET STATISTIC ediţia 2017

2

Acasă, la locul de muncă, la şcoală…

… există diferenţe mari între vieţile femeilor şi bărbaţilor din Europa, dar există şi similitudini. Această publicaţie digitală Viaţa femeilor şi bărbaţi-lor în Europa – un portret statistic îşi propune să compare femeile şi bărbaţii în vieţile lor de zi cu zi. În acelaşi timp, arată cât de similară sau diferită este viaţa de zi cu zi a femeilor şi bărbaţilor în ţările europene.

Publicaţia include trei capitole:

Trăim, creştem, îmbătrânim... : Acest capitol se axează pe demografie şi sănătate, incluzând de exemplu date despre speranţa de viaţă, mamele şi taţii singuri şi cum ne percepem sănătatea. De asemenea, acest capitol arată că, în ciuda diferenţelor noastre, atât femeile cât şi bărbaţii din Eu-ropa sunt la fel de satisfăcuţi de vieţile lor.

Învăţăm, muncim, câştigăm... : Acest capitol include date privind nivelu-rile de educaţie, reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie, lucrul cu normă întreagă şi cu fracţiune de normă, diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi, femeile şi bărbaţii manageri etc. Evidenţiază nu doar diferenţele structurale ci şi inegalităţile între femei şi bărbaţi.

Mâncăm, facem cumpărături, navigăm pe Internet, socializăm... : Această parte se axează pe alimentaţie şi obiceiuri sociale, activităţi de recreere şi practici online, incluzând de exemplu date privind fumatul şi consumul de alcool, indicele masei corporale, mersul la cinematograf, uti-lizarea reţelelor sociale şi cumpărăturile online. O ultimă parte este dedi-cată îngrijirii copiilor, activităţilor gospodăreşti şi gătitului.

Această publicaţie digitală care conţine texte scurte, instrumente de vi-zualizare interactivă, infografice, fotografii etc. a fost elaborată de Euros-tat în colaborare cu Institutele Naţionale de Statistică din statele membre ale UE şi ţările AELS şi este disponibilă în majoritatea limbilor oficiale ale acestora.

Acasă, la locul de muncă, la şcoală…

3

Meni

1. TRĂIM, CREŞTEM, ÎMBĂTRÂNIM… 4 1. Momente importante din viaţă 4 2. Trăim împreună 5 3. Percepţia asupra sănătăţii 7 4. Satisfacţia cu privire la viaţă 9

2. ÎNVĂŢĂM, MUNCIM, CÂŞTIGĂM… 10 1. Educaţie 10 2. Tipare ale ocupării forţei de muncă 11 3. Cariere 12 4. Câştiguri salariale 16

3. MÂNCĂM, FACEM CUMPĂRĂTURI, NAVIGĂM PE INTERNET, SOCIALIZĂM… 19 1. Obiceiuri alimentare şi practicarea sportului 19 2. Obiceiuri culturale şi relaţii sociale 21 3. Obiceiuri pe Internet 22 4. Îngrijirea copiilor şi activităţi gospodăreşti 24

INFORMAŢII SUPLIMENTARE 26

Meni

4 1.1 Momente importante din viaţă

1. TRĂIM, CREŞTEM, ÎMBĂTRÂNIM…

În toate statele membre, femeile părăsesc casa părintească şi se căsătoresc mai devre-me decât bărbaţii…

Viaţa noastră este plină de diferite momente importante, cum ar fi începerea şcolii, intrarea în perioada adultă prin părăsirea casei părinteşti şi începerea lucrului, căsătoria, naşterea copii-lor, pensionarea… şi sunt diferenţe mari între femei şi bărbaţi.

Analizele privind aceste momente importante din viaţă arată, de exemplu, că în medie în UE în 2016 femeile au părăsit casa părinţilor cu doi ani mai devreme decât bărbaţii (la vârsta de 25 de ani pentru femei şi la vârsta de 27 de ani pentru bărbaţi). Femeile s-au şi căsătorit mai de-vreme în aproape toate statele membre, diferenţa de vârstă la prima căsătorie fiind mai mare de 3 ani în Bulgaria, Grecia şi România şi mai mică de 2 ani în Irlanda, Lituania, Portugalia şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte naşterea primului copil, femeile din UE au născut în medie la vârsta de 29 de ani în 2015 (de la 26 de ani în Bulgaria, Letonia şi România la aproape 31 de ani în Spania şi Italia).

… şi trăiesc mai mult decât bărbaţii

O altă diferenţă semnificativă între femei şi bărbaţi este speranţa de viaţă. În toate statele membre, femeile au trăit mai mult decât bărbaţii – media în UE a fost de 83,3 ani pentru femei şi 77,9 ani pentru bărbaţi în 2015, o diferenţă de 5 ½ ani. La nivelul statelor membre, diferenţa între femei şi bărbaţi s-a situat între 10-11 ani în Letonia şi Lituania şi puţin sub 4 ani în Dane-marca, Irlanda, Cipru, Olanda, Suedia şi Marea Britanie.

1. 1 Momente importante din viaţă

5 1.2 Trăim împreună

Sunt cu 5 % mai multe femei decât bărbaţi în UE

Ca urmare a unei speranţe de viaţă mai ridicate, există mai multe femei decât bărbaţi în UE, raportul fiind de 105 femei la 100 de bărbaţi (cu 5 % mai multe) în 2016. Existau mai multe fe-mei decât bărbaţi în aproape toate statele membre, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate în Letonia (cu 18 % mai multe), Lituania (cu 17 % mai multe) şi Estonia (cu 13 % mai multe), în timp ce în Luxemburg, Malta şi Suedia numărul bărbaţilor era uşor superior numărului femeilor.

Analizând persoanele tinere în vârstă de până la 18 ani, este valabil raportul invers, existând cu 5 % mai mulţi tineri decât tinere de această vârstă. Pe de altă parte, în rândul persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste, existau cu 33 % mai multe femei.

De şapte ori mai multe femei decât bărbaţi trăiesc singure cu copiii.

Analizând cum trăiesc femeile şi bărbaţii – în cuplu, singuri, cu sau fără copii – se pot observa destul de multe diferenţe. În UE în 2016, 7,7 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani trăiau singure cu copiii, în comparaţie cu 1,1 % dintre bărbaţii de aceeaşi vârstă. În cazul persoanelor singure fără copii din această grupă de vârstă, procentul era de 9,5 % pentru fe-mei şi 16,1 % pentru bărbaţi.

O altă grupă în cadrul căreia există diferenţe mari între femei şi bărbaţi este cea a persoanelor singure în vârstă de 65 de ani şi peste: procentul femeilor vârstnice care trăiau singure (40,1 %) era de două ori mai mare decât procentul bărbaţilor (19,7 %).

În cazul altor grupe, există diferenţe mai mici. În rândul persoanelor tinere cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, 8,2 % dintre femei şi 7,8 % dintre bărbaţi trăiau singuri. Această observaţie este valabilă şi în cazul celor care trăiesc în cuplu: 44,9 % dintre femeile în vârstă de 15 ani sau peste şi 48,2 % dintre bărbaţii de aceeaşi vârstă din UE trăiau în cuplu.

1.2 Trăim împreună

6 1.2 Trăim împreună

7 1.3 Percepţia asupra sănătăţii

Probabilitatea de a-şi percepe sănătatea ca fiind bună este mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor

Percepţia oamenilor asupra propriei sănătăţi este influenţată de un set complex de factori, între care condiţiile de mediu, culturale şi socioeconomice. Nu este surprinzător faptul că, pe măsură ce înaintezi în vârstă, percepţia că eşti sănătos scade — situaţia este aceeaşi pentru femei şi bărbaţi.

Analizând diferite grupe de vârstă, se poate observa că, în rândul persoanelor cu vârste cuprin-se între 16 şi 44 de ani, 86 % dintre femeile din UE în 2014 considerau că starea lor de sănătate este bună şi 87 % dintre bărbaţi aveau aceeaşi percepţie asupra propriei sănătăţi. Procentul era mai scăzut în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani (61 % dintre femei şi 65 % dintre bărbaţi) şi al persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste (35 % şi 41 %). În aproape toate statele membre, procentul bărbaţilor care considerau că starea lor de sănătate este bună era superior procentului femeilor care aveau aceeaşi percepţie asupra propriei sănătăţi şi dife-renţa creştea cu vârsta. Este de asemenea interesant de remarcat că şi diferenţele între statele membre creşteau odată cu vârsta.

Cauze de deces

Cancerul, bolile cardiace ischemice (de exemplu infarctul miocardic) şi bolile cerebrovasculare (de exemplu atacul cerebral) se numără printre cele mai comune trei cauze de deces atât la femei cât şi la bărbaţi în UE.

În cazul tuturor celor trei, decesele în rândul bărbaţilor sunt mai frecvente decât în rândul fe-meilor: în UE in 2014, 349 bărbaţi la 100 000 au decedat de cancer în comparaţie cu 201 femei, 171 bărbaţi la 100 000 au decedat de boli cardiace în comparaţie cu 94 femei şi 93 bărbaţi la 100 000 au decedat de boli cerebrovasculare în comparaţie cu 79 femei.

1.3 Percepţia asupra sănătăţii

8 1.3 Percepţia asupra sănătăţii

9

Femeile şi bărbaţii sunt la fel de mulţumiţi de vieţile lor

După cum s-a menţionat în acest capitol, există diferenţe mari între vieţile femeilor şi bărbaţilor. Totuşi, la măsurarea satisfacţiei cu privire la viaţă, percepţia lor este aproape identică. În medie în UE, femeile în vârstă de 16 ani şi peste au situat la 7,0 pe o scală de la 0 la 10 satisfacţia cu privire la propria viaţă în 2013 şi bărbaţii au situat-o la 7,1. În majorita-tea statelor membre, evaluările au fost iden-tice sau a existat o diferenţă de 0,1.

1.4 Satisfacţia cu privire la viaţă

1.4 Satisfacţia cu privire la viaţă

10 2.1 Educaţie

Proporţia femeilor cu un nivel superior de educaţie este mai mare decât proporţia băr-baţilor care au acest nivel de educaţie

Analizând nivelul de educaţie atins, există diferenţe foarte mici între femeile şi bărbaţii din UE la un nivel inferior de educaţie. Totuşi, la nivelurile superioare se observă tipare diferite.

Procente egale de femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani din UE (23 %) aveau cel mult un nivel inferior de educaţie (erau absolvenţi de ciclu gimnazial) în 2016.

Un procent mai mic de femei (45 %) decât de bărbaţi (48 %) din UE aveau cel mult un nivel me-diu de educaţie (absolviseră învăţământul liceal sau postliceal neuniversitar). Acest tipar s-a putut observa în aproape toate statele membre.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, 33 % dintre femeile din UE erau absolvente ale aces-tui ciclu de învăţământ, în comparaţie cu 29 % dintre bărbaţi. Exista o majoritate a femeilor cu acest nivel de educaţie în aproape toate statele membre, cele mai mari diferenţe între femei şi bărbaţi înregistrându-se în statele membre baltice precum şi în Finlanda, Suedia şi Slovenia.

2. ÎNVĂŢĂM, MUNCIM, CÂŞTIGĂM…

2.1 Educaţie

11 2.2 Tipare ale ocupării forţei de muncă

2.2 Tipare ale ocupării forţei de muncăCu cât au mai mulţi copii, cu atât cresc di-ferenţele între rata de ocupare a femeilor şi cea a bărbaţilor

În medie, rata de ocupare a bărbaţilor este su-perioară celei a femeilor (72 % în comparaţie cu 61 % în UE în 2016). Totuşi, este interesant de remarcat că diferenţa între ratele de ocu-pare ale femeilor şi bărbaţilor creşte odată cu numărul de copii. În UE în 2016, rata de ocu-pare pentru femeile cu copii a fost de 65 %, fiind de 73 % pentru bărbaţi. Ratele au fost mai mari atât pentru femeile cu un copil (71 %) cât şi pentru bărbaţi (85 %). Pentru femeile cu doi copii, rata a rămas aproape identică (70 %), în timp ce rata pentru bărbaţi a crescut la 89 %. Pentru persoanele cu trei sau mai mulţi copii, rata de ocupare a scăzut şi a fost de 55 % pentru femei, în comparaţie cu 84 % pentru bărbaţi. Acest tipar se observă în marea majo-ritate a statelor membre.

Aproape o treime dintre femeile care au un loc de muncă lucrează cu fracţiune de normă

Un aspect important al reconcilierii între viaţa profesională şi viaţa de familie este lucrul cu fracţiune de normă. Totuşi, acesta nu este distribuit egal între femei şi bărbaţi: în UE în 2016, 32 % dintre femeile care aveau un loc de muncă lucrau cu fracţiune de normă, în comparaţie cu 9 % dintre bărbaţi. Situaţia era diferită de la un stat membru la altul, cele mai mari procente pentru femeile care lucrau cu fracţiune de normă înregistrându-se în Olan-da (77 %), Austria (47 %) şi Germania (46 %), şi pentru bărbaţi în Olanda (26 %) şi Danemar-ca (17 %). Cel mai mic procent al persoanelor care lucrau cu fracţiune de normă (atât în ca-zul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor) s-a înre-gistrat în Bulgaria (2 % atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi).

Procentul femeilor care nu au un loc de muncă este mai mare decât procentul băr-baţilor

În UE în 2016, rata şomajului a fost de 8,7 % pentru femei şi 8,4 % pentru bărbaţi. În pais-prezece state membre, rata şomajului a fost mai mare la femei, în treisprezece a fost mai mare la bărbaţi şi în Ungaria a fost egală. Cele mai mari diferenţe în privinţa ratei şomajului în sensul unei rate superioare la femei s-au înregistrat în Grecia (28,1 % pentru femei şi 19,9 % pentru bărbaţi) şi Spania (21,4 % şi 18,1 %). Cele mai mari diferenţe pentru tiparul opus, rate inferioare ale femeilor în raport cu bărbaţii, s-au înregistrat în Irlanda (6,5 % la fe-mei şi 9,1 % la bărbaţi), Letonia (8,4 % la femei şi 10,9 % la bărbaţi) şi Lituania (6,7 % şi 9,1 %).

12 2.2 Tipare ale ocupării forţei de muncă

13 2.2 Tipare ale ocupării forţei de muncă

14 2.2 Tipare ale ocupării forţei de muncă

15 2.3 Cariere

O treime dintre managerii din UE sunt femei

Bărbaţii care lucrează ocupă în general funcţii mai înalte decât femeile. De exemplu, se poate observa că o treime (33 %) dintre managerii din UE în 2016 erau femei. Ponderea femeilor care aveau această funcţie nu depăşea 50 % în niciun stat membru: cele mai mari proporţii s-au înregistrat în Letonia (47 %), Polonia şi Slovenia (ambele cu 41 %), Lituania, Ungaria şi Suedia (toate cu 39 %). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Luxemburg (18 %), Republica Cehă, Olanda şi Grecia (toate cu 25 %).

2.3 Cariere

16 2.4 Câştiguri salariale

2.4 Câştiguri salarialeFemeile câştigă în medie cu 16 % mai puţin decât bărbaţii

În UE în 2015, femeile au câştigat cu 16,3 % mai puţin decât bărbaţii la o comparare a câş-tigurilor salariale brute medii pe oră. În medie, femeile au câştigat mai puţin decât bărbaţii în toate statele membre. Totuşi, această dife-renţă de remunerare între femei şi bărbaţi va-riază. Cele mai mari diferenţe s-au înregistrat în Estonia (26,9 %), Republica Cehă (22,5 %), Germania (22,0 %), Austria (21,7 %) şi Marea Britanie (20,8 %). Pe de altă parte, cele mai mici diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte câştigurile salariale s-au înregistrat în Luxemburg şi Italia (ambele cu 5,5 %), Româ-nia (5,8 %), Belgia (6,5 %) şi Polonia (7,7 %).

Ca indicator neajustat, diferenţa de remune-rare între femei şi bărbaţi oferă o imagine de ansamblu asupra inegalităţilor în ceea ce priveşte câştigul pe oră. O parte din diferenţa de remunerare poate fi explicată prin carac-teristicile individuale ale bărbaţilor şi femeilor care au un loc de muncă (de ex. experienţa şi educaţia) şi prin segregarea sectorială şi pro-fesională bazată pe gen (de ex., există mai mulţi bărbaţi decât femei în anumite sectoare/ocupaţii cu, în medie, câştiguri salariale mai mari în comparaţie cu alte sectoare/ocupaţii). În consecinţă, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este legată de o serie de fac-tori culturali, juridici, sociali şi economici care depăşesc cu mult problema remunerării egale pentru aceeaşi muncă.

Najveća razlika u satnici za rukovoditelje

La compararea câştigurilor salariale pe oră pentru diferite profesii, în toate cele nouă grupe de profesii enumerate femeile au câş-tigat, în medie, mai puţin decât bărbaţii în UE în 2014. Această situaţie s-a înregistrat în toate statele membre, cu foarte puţine ex-cepţii. Profesia cu diferenţele cele mai mari în privinţa câştigurilor salariale pe oră (câştiguri salariale cu 23 % mai mici pentru femei decât pentru bărbaţi) a fost reprezentată de mana-geri. Cele mai mici diferenţe s-au înregistrat pentru asistenţii administrativi (funcţionarii cu atribuţii de birou, secretarii etc.) şi pentru lucrătorii în servicii şi vânzări (cu 8 % mai puţin pentru ambele categorii), două dintre profe-siile cu salariile cele mai mici.

17 2.4 Câştiguri salariale

18 2.4 Câştiguri salariale

19 3.1 Obiceiuri alimentare şi practicarea sportului

3. MÂNCĂM, FACEM CUMPĂRĂTURI, NAVIGĂM PE INTERNET, SOCIALIZĂM…

În UE, un procent mai mare de bărbaţi decât de femei consumă alcool şi fumează…

Analizând consumul de alcool, ţigări şi fructe şi legume, există diferenţe mari între femei şi bărbaţi dar şi între statele membre.

Un procent mai mare de bărbaţi decât de femei din UE consumă alcool săptămânal (38 % dintre bărbaţii în vârstă de 18 ani şi peste, în comparaţie cu 23 % dintre femei în 2014). La nivelul statelor membre, procentele pentru bărbaţi s-au situat între 21 % în Letonia şi 52 % în Marea Britanie, şi pentru femei între 5 % în România şi Lituania şi 40 % în Marea Britanie.

Un procent mai mare de bărbaţi decât de femei din UE fumează (24 % dintre bărbaţii în vârstă de 18 ani şi peste fumează zilnic, în comparaţie cu 16 % dintre femei). Proporţiile au variat pentru bărbaţi între 10 % în Suedia şi 40 % în Cipru, iar pentru femei între 9 % în România şi 23 % în Austria.

Spre deosebire de fumat şi consumul de alcool, consumul regulat de fructe şi legume este considerat un element important al unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate. În UE în 2014, 49 % dintre bărbaţi au mâncat între una şi patru porţii de fructe şi legume zilnic, în comparaţie cu 54 % dintre femei. Procentele pentru bărbaţi au variat între 26 % în Olanda şi 70 % în Belgia, şi pentru femei între 32 % în Olanda şi 73 % în Belgia.

… şi chiar dacă practică sport mai frecvent…

O altă componentă a unei vieţi sănătoase este activitatea fizică regulată. În UE în 2014, 36 % dintre bărbaţi au dedicat 150 de minute sau mai mult pe săptămână sportului şi activităţilor fizice fără legătură cu munca, în comparaţie cu 26 % dintre femei. Proporţiile s-au situat pentru bărbaţi între 14 % în România şi 55 % în Finlanda şi pentru femei între 4 % în România şi 57 % în Danemarca.

… un procent mai mare sunt supraponderali

Toţi factorii menţionaţi mai sus au un impact asupra greutăţii. În UE în 2014, 57 % dintre băr-baţi erau consideraţi supraponderali (având un indice al masei corporale de 25 sau peste), în comparaţie cu 44 % dintre femei. Procentele la nivelul statelor membre variau pentru bărbaţi între 52 % în Olanda şi Franţa şi 66 % în Croaţia, iar pentru femei între 35 % în Italia şi 54 % în Malta.

3.1 Obiceiuri alimentare şi practicarea sportului

20 3.1 Obiceiuri alimentare şi practicarea sportului

21 3.2 Obiceiuri culturale şi relaţii sociale

Cititul cărţilor este mai frecvent în rândul femeilor

Şi activităţile sociale precum întâlnirile cu familia şi prietenii şi obiceiurile culturale, precum mersul la concerte, diferă de la bărbaţi şi femei.

Cititul cărţilor a fost mai frecvent în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor din UE (42 % dintre femei şi 31 % dintre bărbaţi în 2013), ca și frecventarea spectacolelor în direct, precum concertele (30 % dintre femei şi 27 % dintre bărbaţi în 2015). Obiceiurile culturale precum mer-sul la cinematograf (28 % dintre femei şi 27 % dintre bărbaţi) şi vizitarea locurilor de interes cultural (27 % atât dintre femei cât şi dintre bărbaţi) sau întâlnirile cu prietenii (23 % atât dintre femei cât şi dintre bărbaţi) au fost foarte similare pentru femei şi bărbaţi.

Totuşi, asistarea la manifestări sportive în direct a fost mai frecventă în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor (21 % dintre bărbaţi şi 13 % dintre femei) din UE.

3.2 Obiceiuri culturale şi relaţii sociale

22

Mai multe femei utilizează Internetul pentru reţelele sociale şi mai mulţi bărbaţi pentru citirea ştirilor

Femeile din UE utilizează Internetul ceva mai puţin decât bărbaţii (77 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au utilizat Internetul cel puţin o dată pe săptămână în 2016, în comparaţie cu 81 % dintre bărbaţi —) a se vedea tabelul pentru toate statele membre).

Analizând la ce este folosit Internetul, o proporţie mai mică de femei decât de bărbaţi din UE au citit ştiri online (68 % dintre femeile şi 72 % dintre bărbaţii care au utilizat Internetul în ulti-mele trei luni în 2016). Nu au existat diferenţe majore în ceea ce priveşte utilizarea Internetului pentru convorbiri telefonice (38 % dintre femei şi 40 % dintre bărbaţi), Internet banking (58 % dintre femei şi 60 % dintre bărbaţi) şi căutarea unui loc de muncă (22 % dintre femei şi 21 % dintre bărbaţi în 2015). În ceea ce priveşte trimiterea şi primirea de e-mail-uri, nu au existat diferenţe (86 % atât dintre femei cât şi dintre bărbaţi).

Pe de altă parte, un procent mai mare de femei au utilizat Internetul pentru a participa la reţe-lele sociale (65 % dintre femei şi 61 % dintre bărbaţi).

Un procent mai mare de femei au cumpărat îmbrăcăminte online şi un procent mai mare de bărbaţi au cumpărat produse electronice online

Utilizarea Internetului pentru cumpărături online este uşor mai puţin frecventă în rândul fe-meilor decât în rândul bărbaţilor (65 % dintre femeile care au utilizat Internetul au făcut cum-părături online în 2016, în comparaţie cu 67 % dintre bărbaţi —) a se vedea tabelul pentru toate statele membre). Totuşi, ceea ce se cumpără diferă între femei şi bărbaţi. Un procent mult mai mare de femei decât de bărbaţi au cumpărat îmbrăcăminte pe Internet (68 % dintre femeile care au făcut cumpărături online, în comparaţie cu 56 % dintre bărbaţi), în timp ce un procent mult mai mare de bărbaţi au cumpărat echipamente electronice (17 % dintre femeile care au făcut cumpărături online şi 31 % dintre bărbaţi).

Au existat diferenţe mai mici în ceea ce priveşte achiziţionarea online de filme (20 % dintre femeile care au făcut cumpărături online şi 26 % dintre bărbaţi), bunuri de uz casnic (43 % şi 45 %), rezervarea transportului şi a cazării (51 % şi 52 %) şi nicio diferenţă în ceea ce priveşte achiziţionarea online de bilete la evenimente (38 % pentru ambele categorii).

3.3 Obiceiuri pe Internet

3.3 Obiceiuri pe Internet

23 3.3 Obiceiuri pe Internet

24

Un procent mult mai mare de femei decât de bărbaţi se ocupă de îngrijirea copiilor, efec-tuează activităţi gospodăreşti şi gătesc

În cazul tuturor statelor membre, există un procent mult mai mare de femei decât de bărbaţi care se ocupă de îngrijirea copiilor, efectuează activităţi gospodăreşti şi gătesc. În UE în 2016, 92 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani (cu copii sub 18 ani) s-au ocupat zilnic de îngrijirea propriilor copii, în comparaţie cu 68 % dintre bărbaţi. La nivelul statelor membre, diferenţele cele mai mari între femei şi bărbaţi s-au înregistrat în Grecia (95 % dintre femei şi 53 % dintre bărbaţi) şi Malta (93 % şi 56 %), în timp ce diferenţele cele mai mici s-au înregistrat în Suedia (96 % dintre femei şi 90 % dintre bărbaţi) şi Slovenia (88 % şi 82 %).

În privinţa activităţilor gospodăreşti şi a gătitului, diferenţele sunt şi mai mari. În UE în 2016, 79 % dintre femei au gătit şi/sau au efectuat activităţi gospodăreşti zilnic, în comparaţie cu 34 % dintre bărbaţi. Cele mai mari diferenţe între femei şi bărbaţi s-au înregistrat în Grecia (85 % dintre femei şi 16 % dintre bărbaţi) şi Italia (81 % şi 20 %), iar cele mai mici diferenţe s-au înre-gistrat în Suedia (74 % dintre femei şi 56 % dintre bărbaţi) şi Letonia (82 % şi 57 %).

3.4 Îngrijirea copiilor şi activităţi gospodăreşti

3.4 Îngrijirea copiilor şi activităţi gospodăreşti

25 3.4 Îngrijirea copiilor şi activităţi gospodăreşti

26

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Viaţa femeilor şi bărbaţilor în Europa – un portret statistic este o publicaţie digitală lan-sată de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene în cooperare cu Institutele Naționale de Statistică ale Statelor membre UE si cu țările EFTA.

Informaţii privind datele

Data extragerii datelor: aprilie/mai 2017

Contact

Dacă ai întrebări privind datele, te rugăm să contactezi echipa de asistenţă pentru utilizatori a Eurostat.

Identificatorii publicaţiei digitale

Numărul de catalog: KS-02-17-602-EN-QISBN 978-92-79-69305-2DOI: 10.2785/50863

© Uniunea Europeană, 2017

Versiunea în limba română: traducerea publicației a fost asigurată de Institutul Național de Statistică din România.

Imaginea de pe copertă: © Shutterstock - copyright Rawpixel.com - Numărul imaginii: 174222101Imaginea pentru satisfacţia cu privire la viaţă: © Shutterstock - copyright realpeople - Nu-mărul imaginii: 184712996Pictogramele meniului: © Fontawesome

Informaţii Suplimentare