situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie · distribuţia pe criteriul de sex a...
TRANSCRIPT
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE
DIRECŢIA OCUPARE ŞI EGALITATE DE ŞANSE
Compartimentul Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie
în administraţia publică centrală
- 2013-
Egalitatea de șanse între femei și bărbați reprezintă una dintre cele cinci valori care stau la
baza Uniunii Europene (UE).
Potrivit art. 2 din Tratatul UE, aceasta „se întemeiază pe valorile respectării demnităţii
umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune
statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie,
solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi”.
Uniunea are obligaţia de a promova egalitatea între femei şi bărbaţi în toate activităţile sale
(art. 3 din Tratatul privind UE, art. 8 din Tratatul privind funcţionarea UE). De asemenea, Carta
drepturilor fundamentale a UE prevede acest principiu şi interzice discriminarea pe criteriul de sex.
Inegalităţile între femei şi bărbaţi încalcă drepturi fundamentale, exercită o presiune asupra
economiei şi au ca rezultat subutilizarea talentelor. Consolidarea egalităţii între femei şi bărbaţi
antrenează beneficii economice şi comerciale iar utilizarea eficientă și în mai mare măsură a
potențialului și talentului femeilor condiționează îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de
creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Strategia pentru egalitatea între femei şi bărbaţi 2010-2015 reprezintă programul de lucru al
Comisiei Europene (COM) cu privire la egalitatea între femei şi bărbaţi, scopul acesteia fiind acela
de a stimula evoluţiile la nivel naţional şi de a oferi o bază pentru cooperarea cu celelalte instituţii
europene şi alte părţi interesate.
Rolurile masculine şi feminine influenţează în continuare decizii individuale esenţiale cu
privire la educaţie, carieră, condiţii de lucru, familie şi fertilitate. Aceste decizii au la rândul lor un
impact asupra economiei şi societăţii: prin urmare, se precizează în Strategia COM, „...este în
interesul tuturor să li se ofere în mod egal atât femeilor cât şi bărbaţilor posibilitatea reală de a
alege în diversele etape din viaţa lor”.
Strategia COM identifică acţiuni în cinci domenii prioritare definite în carta femeilor şi un
sector care abordează aspecte transversale.
Domeniile prioritare sunt: independenţă economică egală, remuneraţie egală pentru aceeaşi
muncă şi prestarea unei munci echivalente, egalitate în luarea de decizii, demnitate, integritate şi
încetarea violenţei bazate pe gen, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul acţiunilor
externe şi aspecte orizontale (roluri atribuite în funcţie de gen, legislaţia, gestionarea şi
instrumentele egalităţii între femei şi bărbaţi). Acţiunile propuse în Strategie se înscriu într-o
abordare duală, care îmbină integrarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi cu
măsurile specifice.
Documentul scoate în evidenţă faptul că, în ciuda progreselor realizate, în majoritatea
statelor membre femeile sunt în continuare subreprezentate în procesele şi poziţiile decizionale,
2
îndeosebi la nivelurile cele mai înalte, deşi acestea reprezintă aproximativ jumătate din forţa de
muncă şi mai mult de jumătate din noii absolvenţi universitari din statele UE.
1. Egalitate de gen în poziţii de decizie: baza de date on-line a Uniunii Europene
Studiul de faţă are drept punct de plecare solicitarea COM de actualizare anuală a bazei sale de
date on-line cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, domeniul
administraţie publică.
Dezvoltată începând cu anul 2003, baza de date on-line a COM reprezintă un instrument
important pentru diseminarea de informaţii comparabile referitoare la femeile şi bărbaţii aflaţi în
posturi de conducere, pentru următoarele domenii: a) politic; b) administraţie publică; c)
judiciar; d) afaceri şi finanţe; e) parteneri sociali şi ONG-uri.
Metodologia de culegere şi centralizare a datelor în baza de date Europeană este aceeaşi pentru
toate statele membre, iar tabelul centralizator de comunicare a acestora are un format standard. Este
important de precizat că baza de date a COM, pentru domeniul administraţie publică, are în vedere
distribuţia poziţiilor de decizie pe criteriu de gen numai la nivelul administraţiei publice
centrale: ministerele sau departamentele guvernamentale la nivel naţional conduse de un ministru.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), prin
Direcţia Ocupare şi Egalitate de Şanse, este responsabil de comunicarea către COM a datelor
referitoare la domeniul administraţie publică.
Din punct de vedere metodologic, baza de date europeană înţelege prin poziţia de decizie
“poziţia din care este posibilă luarea unei decizii sau influenţarea unei decizii”, iar prin
administraţia publică la nivel naţional, “ministerele sau departamentele guvernului la nivel naţional
conduse de un ministru”. Poziţiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel
administrativ (după ministru) - denumit grad decizional 1 şi al doilea nivel administrativ - denumit
grad decizional 2 - aşa cum sunt ele definite în fiecare stat membru.
2. Definirea termenilor utilizaţi
Pentru România, conceptul de administraţie publică are acelaşi înţeles cu cel dat de COM
conceptului de administraţie publică la nivel naţional: “ministerele sau departamentele
guvernamentale la nivel naţional conduse de un ministru”. În această accepţiune, din categoria mai
sus menţionată fac parte ministerele şi Secretariatul General al Guvernului, acesta din urmă fiind
condus de un demnitar cu rang de ministru.
În cadrul acestei analize s-au avut în vedere două grade decizionale şi două nivele de
reprezentare, A respectiv B. Gradele decizionale şi nivelele de reprezentare sunt următoarele:
1. Gradul decizional 1 ce include următoarele funcţii cu caracter decizional: secretar general,
secretar general adjunct, director general şi director general adjunct (funcţii ce urmează celei a
demnitarului)
2. Gradul decizional 2 ce include următoarele funcţii: director, director adjunct, şef serviciu şi
şef birou (după gradul decizional 1).
3. Nivel de reprezentarea A: instituţia guvernamentală de la nivel central, respectiv ministerul şi
Secretariatul General al Guvernului.
4. Nivel de reprezentare B: unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţii,
agenţii, alte organe de specialitate aflate în subordinea/sub autoritatea acestora finanţate
exclusiv de la bugetul de stat.
Pornind de la solicitarea COM şi dat fiind faptul că baza de date a acesteia se referă la poziţiile
de decizie pe criteriu de gen numai de la nivelul administraţiei publice centrale - respectiv
ministerele sau departamentele guvernamentale la nivel naţional - analiza a fost extinsă şi la
3
unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţii, agenţii, alte organe de specialitate
aflate în subordinea/sub autoritatea acestora, finanţate exclusiv de la bugetul de stat.
Prin urmare, având ca punct de plecare solicitarea COM, au fost elaborate 2 baze de date:
Prima, care a fost comunicată COM potrivit solicitării acesteia, conţine date numai la nivelul
administraţiei publice centrale, respectv ministerele şi departamentul guvernamental condus de
un ministru (Secretariatul General al Guvernului) – nivelul de reprezentare A.
Potrivit metodologiei bazei de date COM, funcţiile de decizie sunt structurate pe 2 grade
decizionale. La solicitarea COM şi în urma celor stabilite de comun acord, gradul decizional 1
include funcţiile de secretar general, secretar general adjunct, director general şi director
general adjunct, iar gradul decizional 2 include funcţiile de director şi director adjunct.
Baza de date 2013 comunicată COM este prezentată în Tabelul general 2013, Anexa 1.
A doua – care face obiectul studiului de faţă – care cuprinde date nu numai de la nivelul
administraţiei publice de la nivel central - nivelul de reprezentare A - dar şi de la unităţile
deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţii, agenţii, alte organe de specialitate
aflate în subordinea/sub autoritatea acestora, finanţate exclusiv de la bugetul de stat – nivelul
de reprezentare B.
S-a considerat că o bază de date la nivel naţional, relevantă şi pertinentă, trebuie să includă
atât funcţiile publice de conducere din ministere (nivelul de reprezentare A), dar şi cele din
unităţile deconcentrate ale acestora de la nivel local, instituţiile, agenţiile, alte organe de
specialitate aflate în subordinea/sub autoritatea ministerelor, finanţate exclusiv de la
bugetul de stat (nivelul de reprezentare B).
În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 12 și art.13 din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcționarilor publici, republicată, în care sunt precizate funcţiile publice de conducere
în ministere şi unităţile deconcentrate ale acestora (înalți funcționari publici - secretar general și
secretar general adjunct; funcții publice de conducere: director general, director general adjunct,
director, director adjunct, şef serviciu şi şef birou).
Astfel, baza de date la nivel naţional include în gradul decizional 1 funcţiile de secretar general,
secretar general adj., director general şi director general adj., iar în gradul decizional 2 cele de
director, director adjunct (existente în baza de date a COM) la care se adaugă cele de şef
serviciu şi şef birou.
De precizat că totalul poziţiilor de decizie - în special la nivelul de reprezentare B, gradul
decizional 2 - include şi „funcţii asimilate”, funcţii publice de conducere specifice unităţilor
aflate în subordinea/sub autoritatea unor ministere la nivel local. Aceste funcţii au fost asimilate
funcţiilor publice de conducere mai sus menţionate de către experţii acestor ministere, conform
legislaţiei naţionale în vigoare.
3. Procedura utilizată pentru colectarea datelor şi informaţiilor
Secţiunea administraţie publică a bazei de date a COM se referă la „echilibrul de gen între
funcţionarii publici de conducere (senior civil servants) la nivel European şi naţional” şi are în
vedere exclusiv nivelul de reprezentare A - ministerele.
S-a arătat mai sus faptul că baza de date a COM cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în
poziţii de decizie are şi o altă componentă, respectiv „domeniul politic”.
Precizăm că această componentă nu face obiectul responsabilităţii de analiză şi raportare al
MMFPSPV, al cărui domeniu este „administraţia publică” [... funcţionarii publici de conducere
(senior civil servants) la nivel naţional]. Prin urmare, colectarea datelor nu a avut în vedere
distribuţia pe criteriul de sex a posturilor de demnitar politic, respectiv ministru, secretar de
stat, preşedinţi cu rang de secretar de stat, precum şi consilierii personali ai acestora.
4
Direcţia Ocupare şi Egalitate de Şanse a solicitat următoarelor instituții publice (17 ministere şi
Secretariatul General al Guvernului condus de demnitar cu rang de ministru) comunicarea datelor
referitoare la distribuţia femeilor şi a bărbaţilor pe posturi de conducere corespunzător celor două
grade decizionale pentru nivelul central (nivelul de reprezentare A) şi pentru unităţile aflate în
subordinea/sub autoritatea acestora, respectiv unităţi deconcentrate la nivel local, instituţii, agenţii,
alte organe de specialitate, finanţate exclusiv de la bugetul de stat (nivelul de reprezentare B):
1. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
2. Ministerul Finanţelor Publice
3. Ministerul Transporturilor
4. Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice
5. Ministerul Sănătăţii
6. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
7. Ministerul Apărării Naţionale
8. Ministerul Afacerilor Interne
9. Ministerul Afacerilor Externe
10. Ministerul pentru Societatea Informaţională
11. Ministerul Justiţiei
12. Ministerul Educaţiei Naţionale
13. Ministerul Economiei
14. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
15. Ministerul Culturii
16. Ministerul Fondurilor Europene
17. Ministerul Tineretului şi Sportului
18. Secretariatul General al Guvernului
Tabelul de centralizare a datelor este standardizat la nivelul COM pentru toate statele membre
ale Uniunii Europene care urmează că comunice date.
Pentru România, tabelul cuprinzând unităţile deconcentrate, instituţiile, agenţiile, alte organe de
specialitate aflate în subordinea/sub autoritatea ministerelor finanţate exclusiv de la bugetul de stat,
este prezentat în Tabelul general 2013, Anexa 2.
Data de referinţă pentru raportare (timpul 0) este 1 august 2013.
4. Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene în 2011 şi 2012
Tabelul centralizator COM - Administrații Naționale, pentru anii 2011 și 2012, este prezentată în
Anexa 3.
În 2011, pentru România, baza de date europeană a consemnat următoarea situaţie:
Anul 2011
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Raportate Cu date Femei
(%)
Bărbati
(%)
Femei
(%)
Bărbati
(%)
UE - 27 426 380 30 70 39 61
România 16 16 51 49 61 39
Toate
cele 34
state
551 494 30 70 39 61
5
Observaţii:
În raport cu media clasamentului general (toate statele care au raportat date), procentul de
reprezentare feminină la gradul decizional 1 a fost mai mare cu 21 puncte procentuale, iar la
gradul decizional 2, cu 22 puncte procentuale.
România s-a plasat pe o poziţie superioară în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în poziţii
de decizie în administraţia publică, atât la gradul decizional 1 – poziţia a 3-a cât şi la gradul
decizional 2 – poziţia a 2-a.
În statele nordice, modele de promovare a egalităţii de gen, situaţia femeilor aflate în posturi de
decizie s-a prezentat astfel:
- Suedia: 30% femei la gradul 1 şi 45% la gradul 2
- Norvegia: 33% femei la gradul 1 şi 35% la gradul 2
- Danemarca: 16% femei la gradul 1 şi 24% la gradul 2
În ţări ,,cu influenţă” în UE, situaţia este net defavorabilă femeilor:
- Germania: 11% femei la gradul 1 şi 17% la gradul 2
- Franţa: 20% femei la gradul 1 şi 33% la gradul 2
- Marea Britanie: 21% femei la gradul 1 şi 29% la gradul 2
În 2012, pentru România, baza de date europeană consemnează următoarea situaţie:
Anul 2012
Număr ministere Grad decizional 1 Grad decizional 2
Raportate Cu date Femei
(%)
Bărbati
(%)
Femei
(%)
Bărbati
(%)
UE - 27 401 372 29 71 37 63
România 17 17 46 54 56 44
Toate
cele 34
state
520 480 29 71 37 63
Observaţii privind poziţionarea României în 2012 faţă de 2011
La nivel tuturor statelor europene care au raportat date, nivelul de reprezentare al femeilor în
funcţii de decizie a scăzut la ambele grade decizionale.
În România, tendinţa generală de scădere a ponderii feminine s-a înregistrat atât la gradul
decizional 1, cât şi la gradul decizional 2, în ambele cazuri cu câte 5 puncte procentuale. Cu
toate acestea, România se situează pe o poziție foarte bună atât în clasamentul UE-27, cât şi în
clasamentul general (toate statele care au raportat date).
La gradul decizional 1, procentul de reprezentare feminină a fost cu 17 puncte procentuale mai
mare decât media clasamentului general (46% România faţă de 29% toate statele care au
raportat date). România ocupă poziţia a 2-a după Slovenia (52%) la nivelul UE, iar comparativ
cu toate celelalte state care au raportat date, poziţia a 3-a după Slovenia (UE-27) și Islanda
(50%, stat candidat la UE).
6
La gradul decizional 2, procentul de repezentare feminină este cu 19 puncte procentuale peste
media clasamentului general (toate statele care au raportat date). România ocupă poziţia a 3-a
atât la nivelul UE-27 cât şi în clasamentul general (după Slovacia cu 86% şi Letonia cu 61%).
În procesul de prelucrare a datelor, COM utilizează tipologia BEIS ce clasifică ministerele în 4
categorii:
B - Funcţii de bază: afacerile interne şi externe, apărarea, justiţia ...
E - Economice: finanţe, comerţ, industrie, agricultură ...
I - Infrastructură: transport, comunicaţii, mediu ...
S - Socio-culturale: muncă şi afaceri sociale, sănătate, copii, familie, tineret, vârstnici, educaţie,
ştiinţă, cultură.
Încadrarea ministerelor din România în tipologia BEIS este realizată de COM.
Poziţionarea României potrivit tipologiei BEIS a fost următoarea:
Tipologia
BEIS
2011 2012
Grad decizional 1 Grad decizional
2
Grad decizional 1 Grad decizional 2
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
Femei
(%)
Bărbaţi
(%)
B - Funcţii de
bază
23 77 54 46 22 78 50 50
E -
Economice
55 45 67 33 51 49 62 48
I -
Infrastructură
51 49 65 35 53 47 55 45
S - Socio-
culturale
60 40 59 41 70 30 60 40
În anul 2012, faţă de anul 2011, se constată următoarele:
- La nivelul decizional 1, ponderea femeilor a crescut numai în ministerele Socio-culturale şi
cele Infrastructură. La nivelul decizional 2, creşterea ponderii femeilor se înregistrează
numai în ministerele Socio-culturale.
- În ministerele Socio-culturale, dacă în anul 2012 creşterea înregistrată la nivelul decizional
1 este semnificativă (10 puncte procentuale), la nivelul decizional 2 această creştere este
foarte scăzută (1 punct procentual).
- În ministerele Infrastructură, dacă ponderea femeilor în gradele decizionale 1 creşte,
ponderea acestora în gradele decizionale 2, scade.
- Scăderea ponderii femeilor în ocuparea poziţiilor decizionale, atât la gradul 1 cât şi la gradul
2, se înregistrează în ministerele Funcţii de bază şi Economice.
7
5. Distribuţia poziţiilor de decizie la nivel naţional, pe criteriul de sex – 2013
Tabelul general 2013 conţinând datele cu privire la ocuparea de către femei şi de către bărbaţi a
posturilor decizionale de grad 1 şi grad 2, nivele de reprezentare A şi B, este anexat – Tabel general
2013 - Anexa 4.
5.1 Posturi de decizie la nivel naţional, nivele de reprezentare A şi B, gradele decizionale 1
şi 2
La nivel naţional, totalul posturilor de grad decizional 1 şi grad decizional 2, nivele de
reprezentare A şi B, este de 11.546 posturi, din care 1.393 vacante, gradul de ocupare a posturilor
fiind de 87,94%.
Din totalul de 10.153 posturi de decizie ocupate, 5.987 (58,97%) revin bărbaţilor şi 4.166
(41,03%) femeilor.
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Bărbaţi
11.546 1.393 10.153 4.166 5.987
5.2 Posturi de decizie nivel de reprezentare A, gradele decizionale 1 şi 2
Totalul posturilor decizionale în ministere este de 1.115, din care 947 sunt ocupate (grad de
ocupare 84,93%). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt ocupate de femei: 546 (57,66%),
respectiv 401 (42,34%) de bărbaţi.
0
200
400
600
800
1.000
1.200
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Bărbaţi
1.115 168 947 546 401
La gradul decizional 1, ce reprezintă nivelul decizional cel mai înalt după demnitari,
respectiv secretari generali, secretari generali adj., directori generali şi directori generali adj.,
8
majoritatea posturilor ocupate revin bărbaților. Astfel, din 266 posturi din care 233 ocupate, 119
(53,36%) sunt ocupate de bărbaţi și 104 (46,64%) de femei.
0
50
100
150
200
250
300
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Bărbaţi
266 43 223 104 119
Raportul femei-bărbați în posturi de decizie se inversează la gradul decizional 2. Aici,
ponderea femeilor în poziții de decizie este semnificativ mai mare în raport cu cea a bărbaţilor: din
totalul posturilor în număr de 849 dintre care 724 ocupate, 442 sunt ocupate de femei (61,05%) şi
282 (38,95%) de bărbaţi.
0
200
400
600
800
1000
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Bărbaţi
849 125 724 442 282
5.3 Posturi de decizie nivel de reprezentare B, gradele decizionale 1 şi 2
În unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţiile aflate în
subordinea/autoritatea acestora şi alte organe de specialitate organizate în subordinea ministerelor,
finanțate exclusiv de la bugetul de stat, totalul posturilor de decizie este de 10.431, din care 9.206
sunt ocupate (grad de ocupare 88,26%).
La acest nivel de reprezentare, raportul între numărul femeilor şi cel al bărbaţilor ce ocupă un
post decizional este de aproape 2/3 în favoarea bărbaților: 5.586 (60,68%) bărbaţi și 3.620 (39,32%)
femei.
9
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Bărbaţi
10.431 1.225 9.206 3.620 5.586
Analizând distribuţia pe criteriu de gen a posturilor aferente nivelului de reprezentare B, se
constată următoarele:
Gradul decizional 1 este ocupat în primul rând de bărbaţi: 143 (57,20%) faţă de 107
(42,80%) femei (dintr-un total de 291 posturi, din care 250 ocupate);
0
50
100
150
200
250
300
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Bărbaţi
291 41 250 107 143
Gradul decizional 2 este ocupat în şi mai mare masură de bărbaţi: 5.443 (60,77%) bărbaţi
faţă de 3.513 (39,23%) femei (dintr-un total de 10.140 posturi, din care 8.956 ocupate).
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Bărbaţi
10.140 1.184 8.956 3.513 5.443
10
5.4 Distribuţia femei/bărbaţi pe categorii/tipuri de posturi corespunzătoare nivelelor de
reprezentare A şi B, grade decizionale 1 şi 2
5.4.1. Nivelul de reprezentare A
Deşi la nivel naţional, în ministere, femeile ocupă cele mai multe posturi decizionale 1 şi 2,
la gradul decizional 1 predomină bărbaţii, iar la gradul decizional 2, femeile. Deşi, pe ansamblu,
femeile au o pondere superioară în ocuparea posturilor de decizie, analiza pe fiecare categorie/tip de
post situația se prezintă astfel:
La gradul decizional 1:
a) Posturile de secretar general și secretar general adj. sunt ocupate în primul rând de bărbaţi.
Din totalul celor 20 posturi de secretar general ocupate, 19 sunt ocupate de bărbați. Din
totalul celor 23 posturi de secretar general adj. ocupate, 14 sunt ocupate de bărbaţi şi 9 de
femei.
b) Femeile ocupă aproape jumătate din posturile de director general şi majoritatea celor de
director general adj. Dacă în totalul posturilor de decizie de director general (de 120, din
care 101 ocupate) ponderea femeilor se apropie sensibil de cea a bărbaţilor, 46 (45,54%)
femei şi 55 (54,46%) bărbaţi, aproape 2/3 din posturile de director general adj. (de 101, din
care 79 ocupate) revin femeilor: 48 posturi (60,76%).
La gradului decizional 2:
Pe categorii/tipuri de posturi, situația se prezintă astfel:
c) Majoritatea funcţiilor de director sunt ocupate de femei. Din totalul de 255 posturi din care
213 ocupate, 117 (54,93%) revin femeilor şi 96 (45,07%) bărbaţilor.
d) Bărbaţii dețin o pondere superioară femeilor în ocuparea funțiilor de director adj. Din totalul
posturilor ocupate (de 60), bărbaţii dețin 32 (53,33%), iar femeile 28 (46,67%).
e) Posturile de şef serviciu şi şef birou sunt în majoritate ocupate de femei. Din totalul de 456
posturi şef serviciu (din care 393 ocupate), 2/3 revin femeilor: 260 (66,16%) femei şi 133
(33,84%) bărbaţi. Situaţia se prezintă asemănător şi în ceea ce priveşte posturile de şef
birou: din totalul de 66 posturi (din care 58 ocupate), 37 sunt ocupate de femei (63,79%) şi
21 de bărbaţi (36,21%).
5.4.2. Nivelul de reprezentare B
Atât la gradul decizional 1 cât şi la gradul decizional 2, majoritatea posturilor decizionale
revin bărbaţilor. Pe categorii/tipuri de posturi, situaţia se prezintă astfel:
La gradul decizional 1:
a. Din cele 13 posturi ocupate de secretar general, 8 sunt ocupate de bărbați și 5 de femei. La
acest nivel de reprezentare, nu exista posturi de secretar general adj.
b. Bărbaţii deţin, de asemenea, cele mai multe posturi de director general. Din totalul de 113
posturi ocupate, marea majoritate revin bărbaţilor 71 (62,83%) iar 42 (37,17%), femeilor.
c. Pentru funcţia de director general adj., decalajul între femei şi bărbaţi se diminuează. Din
totalul de 124 posturi ocupate, 64 (51,61%) revin bărbaţilor şi 60 (48,39%), femeilor.
La gradul decizional 2:
d. Funcţiile de directori sunt ocupate în majoritate de bărbaţi. Din totalul posturilor în număr
de 1.313, din care 1.169 ocupate, 719 (61,51%) revin bărbaţilor și 450 (38,49%), femeilor.
e. Deși diminuată, tendinţa de ocupare cu preponderență de către bărbaţi a posturilor de
directori este prezentă şi în ceea ce priveşte ocuparea posturilor de directori adj. Astfel, din
totalul de 889 posturi din care 724 ocupate, bărbaţii ocupă 381 posturi (52,62%), iar femeile
343 (47,38%).
11
f. Cele mai multe posturi sunt cele de şef serviciu: 4.730, din care 4.170 sunt ocupate.
Majoritatea acestora sunt ocupate de bărbaţi: 2.397 (57,48%), respectiv 1.773 (42,52 %)
femei.
g. Posturile de şef birou sunt ocupate în proporţie de 2/3 de bărbaţi. Din totalul acestora de
3.208, din care 2.893 ocupate, 1.946 (67,27%) revin bărbaţilor şi 947 (32,73%), femeilor.
6. Participarea la nivelul ministerelor la procesul decizional, pe criteriul de sex
Tabelele reprezentând participarea femeilor şi bărbaţilor la gradele de decizie 1 şi 2, nivelele de
reprezentare A şi B, pentru fiecare minister, sunt anexate (Anexele 5 - 22).
6.1 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (Anexa 5)
Totalul posturilor de decizie 1 şi 2, nivelele de reprezentare A şi nivel B, este de 1.157, din
care 976 ocupate. Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deţinute de femei: 549 (56,25%),
restul bărbaţi: 427 (43,75%).
0
200
400
600
800
1.000
1.200
1.157 181 976 549 427
Total posturiPosturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Bărbaţi
În Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice - nivelul de
reprezentare A - totalul posturilor de decizie 1 şi 2 este de 58, din care 5 vacante. Marea majoritate
a acestor posturi sunt ocupate de femei: 35 (66,04%) respectiv 18 (33,96%) de bărbaţi.
Preponderenţa femeilor în posturi decizionale se menţine şi în instituţiile aflate în
subordinea/sub autoritatea ministerului (nivel B). Din totalul posturilor decizionale de grad 1 şi 2,
de 1.099 din care 923 ocupate, femeile ocupă 514 (55,69%) iar bărbaţii 409 (44,31%).
Totalul posturilor de grad decizional 1, nivel de reprezentare A şi B, este de 18, din care 3
vacante. Din cele 15 posturi ocupate, 7 sunt ocupate de femei şi 8 de bărbaţi.
La gradul decizional 2 (nivel de reprezentare A şi B), poziţia majoritară în posturile de
decizie este deținută de femei. Din cele 1.139 posturi, din care 961 ocupate, 542 (56,40%) sunt
ocupate de femei şi 419 (43,60%) de bărbaţi.
6.2 Ministerul Finanţelor Publice (Anexa 6)
Totalul posturilor decizionale 1 şi 2, nivelele A şi B este de 3.039, din care 2.451 ocupate.
Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deţinute de femei: 1.433 (58,47%), respectiv 1.018
(41,53%) de bărbaţi.
12
0
1.000
2.000
3.000
4.000
3.039 588 2.451 1.433 1.018
Total posturi
decizionale 1+2, Posturi vacante Posturi ocupate Femei Barbati
La nivelul de reprezentare A, ambele grade decizionale, din totalul de posturi ocupate (165
posturi), femeile dețin 71,52% (118 femei) și bărbați 28,48% (47 bărbați).
La gradul decizional 1, din totalul de 44 posturi ocupate, 27 (61,36%) sunt ocupate de femei
şi 17 (38,64%) de bărbaţi. Ponderea femeilor este şi mai mare în ocuparea posturilor de grad
decizional 2: 91 femei (75,20%) faţă de 30 bărbaţi (24,80%).
În total, la nivelul de reprezentare B, ambele grade decizionale, situația se prezintă astfel:
din totalul de posturi ocupate (2.286 posturi) femeile reprezintă 57,52% (1.315) și bărbați 42,48%
(971).
La acest nivel, posturile de decizie de grad 1 sunt ocupate în mod egal de femei și bărbați
(fiecare câte 14 posturi). La nivelul decizional 2, femeile deţin o pondere mai mare a ocupării
acestor posturi: din totalul posturilor ocupate de 2.258, femeile ocupă 1.301 (57,62%) iar bărbații
957 (42,38%).
6.3 Ministerul Transporturilor (Anexa 7)
La ambele nivele decizionale (A şi B), posturile de grad decizional 1 şi 2 sunt deţinute în
majoritate de bărbați: din totalul de 94 posturi (din care 81 ocupate), bărbaţii ocupă 43 (53,09%), iar
femeile 38 (46,91%).
0
20
40
60
80
100
94 13 81 38 43
Total
posturi
Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
Ponderea superioară a bărbaților în poziţii decizionale este dată de nivelul de reprezentare B.
La nivelul ministerului (nivelul A), poziţiile decizionale de grad 1 şi 2, în totalul de 54
posturi din care 46 ocupate, procentul de reprezentare al femeilor este de 54,35% (25), iar cel al
bărbaților de 45,65% (21); ponderea superioară a femeilor este dată de gradul decizional 2.
La nivelul de reprezentare B, gradele decizionale 1 și 2, bărbaţii sunt cei care deţin o
pondere superioară: din totalul de 35 posturi ocupate, 22 revin bărbaților (62,85%) și 13 (37,15%)
femeilor.
13
6.4 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (Anexa 8)
În acest minister, nivelele A şi B, posturile decizionale gradele 1 şi 2 (de 262, din care 246
ocupate) sunt ocupate în majoritate de femei: 138 (56,10%) şi respectiv 108 (43,90%) bărbaţi.
0
50
100
150
200
250
300
262 16 246 138 108
Total posturiPosturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Bărbaţi
Ponderea superioară a femeilor în poziţii decizionale este dată, la ambele nivele de
reprezentare, de gradul decizional 2. Dacă la gradul decizional 1, posturile sunt ocupate
preponderent de bărbați (14 bărbați și 9 femei), la gradul decizional 2, din 223 posturi ocupate,
57,85% (129 posturi) sunt ocupate de femei și 42,15% (94 posturi), de bărbați.
6.5 Ministerul Sănătăţii (Anexa 9)
În acest minister femeile deţin o pondere semnificativă în ocuparea posturilor de decizie
grad 1 şi 2, nivelele de reprezentare A şi B: 255 (71,83%) femei şi 100 (28,17%) bărbaţi (din totalul
de 355 posturi ocupate).
0
100
200
300
400
500
416 61 355 255 100
Total posturi
decizionale Posturi vacante Posturi ocupate Femei Barbati
La nivelul de reprezentare A, din cele 18 posturi ocupate (din care 8 vacante), 11 sunt
ocupate de femei și 7 de bărbați. La gradul decizional 1 posturile sunt ocupate în mode gal : o
femeie și un bărbat. La gradul decizional 2, din cele 16 posturi ocupate, femeile ocupă 10 posturi
iar bărbații 6.
Ponderea semnificativă a femeilor la total postui decizionale ocupate, este dată de nivelul de
reprezentare B.
Aici, din 337 posturi ocupate (53 vacante), femeile ocupă 244 posturi (72,40%), iar bărbații
93 posturi (27,60%). Însă, dacă la gradul decizional 2 femeile ocupă 243 posturi (72,75%) iar
14
bărbații 91 (27,25%), la gradul decizional 1, din cele 3 posturi ocupate, 2 revin bărbaților și 1
femeilor.
6.6 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Anexa 10)
Totalul posturilor de decizie 1 şi 2, nivel A şi nivel B, este de 762, din care 650 ocupate. În
totalul posturilor ocupate, bărbații sunt majoritari: ei ocupă 369 posturi (56,77%) iar femeile 281
(43,23%).
0
200
400
600
800
762 112 650 281 369
Total posturi
decizionale
Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
La nivelul de reprezentare A, totalul posturilor de decizie 1 şi 2 este de 63, din care 15
vacante. La acest nivel de reprezentare, femeile deţin majoritatea, ocupând 26 de posturi (54,17%)
iar bărbaţii 22 (45,83%). Însă, dacă la gradul decizional 1 balanța înclină în favoarea bărbaților - din
totalul de 16 posturi (din care 13 ocupate), 10 sunt ocupate de bărbaţi şi 3 de femei, la gradul
decizional 2, situația se inversează: din totalul de 47 posturi (35 ocupate), femeile deţin 23
(65,71%), iar bărbaţii 12 (34,28%).
La nivelul de reprezentare B, din totalul posturilor decizionale de grad 1 şi 2 (de 699 din
care 602 ocupate), bărbaţii ocupă 347 (57,64%), iar femeile 255 (42,36%). O pondere superioară a
bărbaților se înregistrează la ambele grade decizionale. Din totalul posturilor de decizie grad 1 (de
10, din care 5 ocupate), bărbaţii ocupă 4 posturi iar femeile 1 post. Din totalul posturilor de decizie
grad 2 (de 689, din care 597 ocupate), 343 (57,45%) sunt ocupate de bărbaţi şi 254 (42,55%) de
femei.
6.7 Ministerul Apărării Naţionale1 (Anexa 11 )
Totalul posturilor de decizie 1 şi 2, nivel A şi nivel B, este de 83, din care 55 ocupate. Pare
surprinzător pentru un domeniu de activitate ”masculinizat”, dar în minister (nivelul de reprezentare
A), femeile dețin ponderea în ocuparea posturilor decizionale: din totalul posturilor ocupate,
femeilor le revin 30 posturi (54,55%) iar bărbaților 25 posturi (45,45%).
1 Documentul de raportare al acestui minister a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1) din
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, motiv pentru care nu au fost
comunicate care sunt instituțiile care reprezintă nivelul de reprezentare B.
15
0
20
40
60
80
100
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Bărbaţi
83 28 55 30 25
La nivelul de reprezentare A, dacă gradul decizional 1 revine în totalitate bărbaţilor (1 post),
gradul decizional 2 este ocupat preponderent de femei: din 18 posturi ocupate (din totalul de 21
posturi, din care 3 vacante), 14 (77,78%) revin femeilor şi 4 bărbaţilor.
La nivelul de reprezentare B, gradul decizional 2, din totalul de 59 posturi (23 vacante), 20
(55,56%) sunt ocupate de bărbați și 16 (44,44%) de femei. Pentru gradul decizional 1 nu au fost
raportate posturi ocupate sau vacante.
6.8 Ministerul Afacerilor Interne (Anexa 12)
Totalul posturilor de decizie 1 și 2, nivel A şi nivel B, este de 3.710, din care 3.544 posturi
ocupate (95,53%). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea revin bărbaţilor: 3.122 (88,09%),
respectiv 422 (11,91%) femeilor.
0
1.000
2.000
3.000
4.000
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Barbati
3.710 166 3.544 422 3.122
La nivelul ministerului (nivel de reprezentare A), totalul posturilor de decizie 1 şi 2 este de
117, din care 12 vacante. Marea majoritate a acestor posturi sunt ocupate de bărbaţi: 68 (64,76%),
respectiv 37 (35,24%) femei.
La acest nivel, totalul posturilor de grad decizional 1 este de 33, din care 28 ocupate. Dintre
acestea, 19 sunt ocupate de bărbaţi (67,86%) şi 9 de femei. Poziţia superioară a bărbaţilor în
posturile de decizie se menţine şi în cazul posturilor de grad 2. Din totalul de 84 posturi, din care 77
ocupate, bărbaţii deţin 49 (63,64%) iar femeile 28 (36,36%).
Ponderea superioară a bărbaţilor în posturi decizionale se menţine şi în institutiile aflate în
subordinea/sub autoritatea ministerului (nivel de reprezentare B). Din totalul posturilor decizionale
de grad 1 şi 2, de 3.593 din care 154 vacante, bărbaţii ocupă 3.054 (88,80%), iar femeile 385
(11,20%). La acest nivel, din totalul posturilor de decizie grad 1, de 33 posturi, 29 (87,88%) sunt
ocupate de bărbaţi şi 4 de femei. De asemenea, din totalul posturilor de decizie de grad 2 (de 3.560,
din care 3.406 ocupate), 3.025 (88,81%) sunt ocupate de bărbaţi şi 381 (11,19%) de femei.
16
6.9 Ministerul Afacerilor Externe (Anexa 13)
Ministerul Afacerilor Externe nu are reprezentare la nivelul B, respectiv instituții în
subordine/sub autoritate finanțate exclusiv de la bugetul de stat.
În acest minister, totalul posturilor de decizie 1 şi 2, nivel A, este de 106 (toate ocupate).
Din totalul acestor posturi, numărul femeilor în posturi de decizie (49,06%) este aproape egal cu cel
al bărbaţilor (50,94%).
0
20
40
60
80
100
120
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Barbati
106 0 106 52 54
Din totalul posturilor de decizie grad 1, de 24, majoritatea sunt ocupate de bărbaţi, 14
(58,33%), iar 10, de femei. La gradul decizional 2, situaţia se inversează. Din totalul de 82 posturi,
femeile ocupă 42 (51,22%), iar bărbaţii 40 (48,78%).
6.10 Ministerul pentru Societatea Informaţională (Anexa 14 )
Pe ambele nivele de reprezentare (A şi B) și ambele grade decizionale (1 și 2), raportul între
femei și bărbați aflați în poziții de decizie este foarte apropiat, respectiv 16 (53,33%) bărbați și 14
(46,67%) femei.
0
10
20
30
40
Total posturi Posturi vacante
Posturi ocupate
Femei Barbati
39 9 30 14 16
Există unele diferențe între nivelele de reprezentare precum și între gradele decizionale
ocupate, dar acestea sunt, numeric, puțin semnificative.
La nivelul de reprezentare A, din totalul de 15 posturi ocupate, 7 sunt ocupate de femei şi 8
de bărbaţi. Gradul decizional 1 (8 posturi) este ocupat de 5 bărbați și 3 femei iar gradul decizional 2
(7 posturi) este ocupat de 4 femei și 3 bărbați.
La nivelul de reprezentare B, dintr-un total de 15 posturi ocupate, 8 sunt ocupate de bărbați
și 7 de femei. Singurul post de grad decizional 1 este ocupat de un bărbat iar cele 14 posturi de grad
decizional 2 sunt ocupate în mod egal (câte 7 posturi).
17
6.11 Ministerul Justiţiei (Anexa 15)
Dintr-un total general de 254 posturi, din care 233 ocupate, femeile ocupă peste 2/3 din
posturile decizionale: 164 (70,39%) femei, respectiv 69 (29,61%) bărbaţi.
0
50
100
150
200
250
300
254 21 233 164 69
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Barbati
Se remarcă faptul că în minister (nivelul A), din 35 posturi decizionale de grad 1 şi 2
ocupate, 26 (74,29%) sunt ocupate de femei și 9 de bărbați; dacă la gradul decizional 1, din cele 2
posturi ocupate, unul este ocupat de o femeie iar celălalt de un bărbat, la gradul decizional 2 femeile
ocupă marea majoritate a posturilor: 75,75% (25, dintr-un total de 33).
Ponderea feminină a posturilor de decizie este dată şi de nivelul de reprezentare B. Din
totalul de 198 posturi ocupate, 138 (69,70%) sunt ocupate de femei și 60 (30,30%) de bărbați. La
gradul 1, din cele 3 posturi de decizie ocupate, 2 sunt ocupate de femei iar la gradul 2, din cele 195
posturi ocupate, peste 2/3 revin femeilor: 136 (69,74%) și 59 (30,26%) bărbaților.
6.12 Ministerul Educaţiei Naţionale (Anexa 16)
După cum era de așteptat, dacă ar fi să se aprecieze după obiectul de reglementare, raportul
de gen existent în ocuparea posturilor de decizie, la ambele nivele de reprezentare, este semnificativ
în favoarea femeilor: 211 (67,20%) femei şi 103 (32,80%) bărbaţi.
0
100
200
300
400
361 47 314 211 103
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Barbati
Dacă la nivel general peste 2/3 din posturile de conducere sunt ocupate de femei, în
minister, posturile decizionale 1 şi 2 sunt ocupate majoritar tot de femei, însă cu un procent mai
scăzut: din totalul de 38 posturi ocupate, 16 (42,11%) revin bărbaţilor şi 22 (57,89%) femeilor. La
gradul decizional 1, femeile ocupă 9 posturi din 14 ocupate, iar la gradul 2, 13 posturi din 24
ocupate.
La nivelul B, ponderea femeilor în ocuparea gradelor decizionale 1 şi 2 este, de asemenea,
mai mare decât cea a bărbaţilor: 189 (68,48%) femei faţă de 87 (31,52%) bărbaţi (din totalul de 276
poziţii ocupate). La gradul decizional 1, din 109 posturi ocupate, femeile ocupă 60 posturi (55,05%)
iar bărbaţii 49 (44,95). Ponderea ridicată a femeilor în poziții de decizie la nivel B este dată, în
18
special, de gradul decizional 2, în care procentul femeilor aflate în poziții de decizie este foarte
ridicat: din totalul de 167 posturi ocupate, 129 (77,25%) revin femeilor și 38 (22,75%), bărbaţilor.
6.13 Ministerul Economiei (Anexa 17)
La ambele nivele de reprezentare, raportul între femei şi bărbaţi în ocuparea posturilor
decizionale este favorabil bărbaților și în mai mare măsură la nivelul de reprezentare B. Din totalul
de 170 posturi ocupate, ambele nivele de reprezentare și ambele grade decizionale, bărbații dețin
104 (61,18%), iar femeile 66 (38,82%).
0
50
100
150
200
250
208 38 170 66 104
Total posturi Posturi vacante Posturi ocupate Femei Barbati
La nivelul A, din totalul posturilor decizionale gradele 1 şi 2 (de 101 din care 68 ocupate),
bărbaţii ocupă 38 (55,88%) iar femeile 30 (44,12%). La nivelul B, decalajul este mai mare. Din
totalul de 107 posturi decizionale, din care 102 ocupate, 66 revin bărbaților (64,71%) și 36
(35,29%) femeilor.
La ambele grade decizionale ponderea bărbaților este superioară celei a femeilor. La gradul
de decizie 1, din totalul de 31 posturi ocupate, bărbaţii ocupă 20 posturi, iar femeile 11. La gradul
de decizie 2, din totalul de 139 posturi ocupate, bărbații ocupă 84 posturi (60,43%).
6.14 Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (Anexa 18)
La nivel general, ponderea femeilor și a bărbaților în poziții decizionale este aproximativ
egală. Din totalul de 349 posturi ocupate, bărbații dețin 176 posturi de conducere (50,43%) iar
femeile, 173 (49,57%).
0
100
200
300
400
500
424 75 349 173 176
Total posturi
decizionale
Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
La nivelul de reprezentare A, ponderea femeilor în poziții de conducere este superioară celei
a bărbaților. Din totalul de 59 posturi ocupate, 36 sunt ocupate de femei (61,02%) și 23 de bărbați
(38,98%). La nivelul de reprezentare B, situația se inversează: din totalul posturilor ocupate de 290,
153 (52,76%) sunt ocupate de bărbați și 137 (47,24%) de femei.
19
La gradul decizional 1, ponderea femeilor în poziții de decizie este aproximativ egală cu cea
a bărbaților: din totalul celor 21 posturi decizionale ocupate, 11 aparțin femeilor și 10 bărbaților. La
gradul decizional 2, ponderea bărbaților este, însă, ușor superioară celei a femeilor: din totalul celor
328 posturi ocupate, 166 sunt ocupate de bărbați (50,62%) și 162 de femei (49,39%).
6.15 Ministerul Culturii (Anexa 19)
Poate contrar unor așteptări, la acest minister, nivelele A şi B, gradele decizionale 1 şi 2,
dintr-un total general de 62 posturi din care 61 ocupate, majoritatea posturilor decizionale revin
bărbaților: 38 (62,30%), respectiv femeilor 23 (37,70%).
0
20
40
60
80
62 1 61 23 38
Total Posturi Posturi Femei Bărbaţi
Femeile dețin majoritatea posturilor decizionale la nivelul de reprezentare A, bărbații la
nivelul de reprezentare B, iar ponderea superioară a bărbaților la total este dată de nivelul de
reprezentare B.
Dacă la nivelul A, din totalul de 9 posturi ocupate, 8 revin femeilor (2 corespund gradului
decizional 1 și 6 gradului decizional 2), la nivelul B, din totalul de 52 posturi ocupate, 37 sunt
ocupate de bărbaţi (71,15%) și 15 de femei (28,85%).
6.16 Ministerul Fondurilor Europene (Anexa 20)
Ministerul nu are instituţii care să fie incluse nivelului de reprezentare B.
Totalul posturilor de nivel A, gradele de decizie 1 şi 2, este de 33, din care 31 ocupate. Din
totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deţinute de femei: 23 (74,19%), iar 8 de bărbaţi.
0
5
10
15
20
25
30
35
33 2 31 23 8
Total posturi Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
La gradul decizional 1, din totalul posturilor ocupate (de 9), femeile dețin 6 iar bărbații 3.
Diferența de reprezentare devine și mai mare la gradul decizional 2, unde femeile dețin marea
majoritate a posturilor: 17, (77,27%), față de 5 bărbații.
20
6.17. Ministerul Tineretului şi Sportului (Anexa 21)
Acest minister nu are reprezentare de nivel B, respectiv instituții în subordine/sub autoritate
finanțate exclusiv de la bugetul de stat.
Totalul posturilor ocupate de nivel A, gradele 1 și 2, este de 20, iar dintre acestea 11 revin
bărbaților și 9 femeilor.
0
5
10
15
20
25
24 4 20 9 11
Total posturi Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
Dacă gradul decizional 1 (2 posturi) este ocupat în totalitate de bărbați, gradul decizional 2
este ocupat în mod egal de bărbați și femei.
6.18 Secretariatul General al Guvernului (Anexa 22)
Totalul posturilor de decizie 1 și 2, nivel A şi nivel B, este de 512, din care 481 ocupate. Din
totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deţinute de femei: 285 (59,25%), celelalte de bărbaţi:
196 (40,75%).
0
100
200
300
400
500
600
512 31 481 285 196
Total posturi Posturi
vacante
Posturi
ocupateFemei Barbati
La ambele nivele de reprezentare femeile dețin o pondere superioară bărbaților iar aceasta
este dată în special de nivelul B, gradul decizional 2.
La nivelul de reprezentare A, femeile ocupă 17 (51,52%) posturi iar bărbații 16 (48,48%).
Însă, dacă din cele 3 posturi de grad decizional 1, 2 revin bărbaților, din cele 30 posturi de grad
decizional 2, 16 revin femeilor (53,33%) și 14 bărbaţilor.
La nivelul de reprezentare B, din totalul de 478 posturi (448 ocupate), femeile ocupă 268
(59,82%), iar bărbaţii 180 (40,18%). Din totalul posturilor de decizie grad 1 (35 din care 32
ocupate), 20 sunt ocupate de bărbaţi (62,5%) şi 12 de femei. La gradul decizional 2, situaţia, însă, se
inversează: din totalul de 443 posturi (416 ocupate), 256 (61,54%) sunt ocupate de femei şi 160
(38,46%) de bărbaţi.
21
7. Ordonarea instituţiilor administraţiei publice după criteriul ocupării de către femei,
respectiv de către bărbați, a nivelelor de decizie (Anexa 23 – procentajul pe fiecare instituție
în parte)
Analizând raportul intern ce există între femei și bărbați în ocuparea de poziții de decizie în
fiecare instituție, interpretând instituţia ca o entitate de sine stătătoare, primele 5 ministere cu
pondere feminină, respectiv masculină, cu grad de reprezentare în posturi de decizie, se repartizează
astfel:
7.1 Instituţii cu pondere feminină (nivelele de reprezentare A şi B, gradele decizionale 1 şi 2):
1. Ministerul Fondurilor Europene, în care femeile deţin 74,19% poziţii de decizie.
2. Ministerul Sănătății, cu 71, 03% femei în posturi de decizie.
3. Ministerul Justiției, cu 70,39% femei la nivel decizional.
4. Ministerul Educaţiei Naționale, cu 67,20% femei în poziţii de decizie.
5. Secretariatul General al Guvernului, având 59,25% femei în poziţii de decizie.
7.2 Instituţii cu pondere masculină (nivelele de reprezentare A şi B, gradele decizionale 1 şi
2):
1. Ministerul Afacerilor Interne: 88,89%
2. Ministerul Culturii: 62,30%
3. Ministerul Economiei: 61,18%
4. Ministerul, Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 56,77%
5. Ministerul Tineretului și Sporturilor: 55,00%.
7.3 Ponderea femeilor în ministere (nivel A, grade decizionale 1 şi 2):
1. Ministerul Culturii: 88,89%
2. Ministerul Justiţiei: 74,29%
3. Ministerul Fondurilor Europene: 74,19%
4. Ministerul Apărării Naționale: 73,68%
5. Ministerul Finanțelor Publice: 71,52%
7.4 Ponderea bărbaţilor în ministere (nivel A, grade decizionale 1 şi 2):
1. Ministerul Afacerilor Interne: 64,76%
2. Ministerul Economiei: 55,88%
3. Ministerul Tineretului şi Sportului: 55,00%
4. Ministerul pentru Societatea Informațională: 53,33%
5. Ministerul Afacerilor Externe: 50,94%
7.5 Ponderea femeilor în instituţii (nivel B, grade decizionale 1 şi 2):
1. Ministerul Sănătăţii: 72,40%
2. Ministerul Justiţiei: 69,70%
3. Ministerul Educaţiei Naționale: 68,48%
4. Secretariatul General al Guvernului: 59,82%
5. Ministerul Finanțelor Publice: 57,52%
22
7.6 Ponderea bărbaţilor în instituţii (nivel B, grade decizionale 1 şi 2):
1. Ministerul Afacerilor Interne: 88,80%
2. Ministerul Culturii: 71,15%
3. Ministerul Economiei: 64,71%
4. Ministerul Transporturilor: 62,85%
5. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 57,64%
8. Unele concluzii în urma analizei datelor referitoare la ocuparea de către femei,
respectiv de către bărbaţi, a poziţiilor de decizie în administraţia publică centrală
1. La nivel național, ambele nivele de reprezentare A - ministerele și B - unităţile deconcentrate ale
ministerelor de la nivel local, instituţiile aflate în subordinea/autoritatea acestora şi alte organe
de specialitate organizate în subordinea ministerelor, există 11.546 posturi decizionale, ocupate
în procent de 87,94%. La nivelul A, gradul de ocupare este de 84,93%, iar la nivelul B, de
88,26%.
2. Posturile de decizie în administraţia publică centrală - nivelele de reprezentare A şi B, gradele
decizionale 1 și 2 - sunt ocupate în proporție de 58,97% de bărbaţi și 41,03% de femei.
3. Femeile sunt majoritare în ocuparea posturilor de decizie în ministere - nivelul de reprezentare
A – (57,66%) şi minoritare în ocuparea acestor posturi la nivelul de reprezentare B (39,32%).
4. În ministere, dacă posturile de decizie corespund unui grad decizional mai scăzut, atunci
probabilitatea ca femeile să ocupe aceste posturi este mai mare. La gradul decizional 1, dacă din
cele 4 categorii/tipuri de posturi incluse acestuia, numai posturile de directori generali adjunct
sunt ocupate majoritar de femei, la gradul decizional 2, din cele 4 categorii/tipuri de posturi
corespunzătoare, 3 sunt ocupate majoritar de femei (director, șef serviciu și șef birou).
5. Instituţiile de nivel B sunt cele care stabilesc la nivel naţional trendul general (ocuparea în mai
mare măsură de către bărbați a pozițiilor de decizie). La acest nivel, din cele 8 poziţii
decizionale, niciuna nu este ocupată majoritar de femei.
6. Bărbaţii deţin ponderea în ocuparea ambelor grade decizionale de la nivelul B. În raport cu
gradul decizional 1, gradul decizional 2 este în şi mai mare măsură ocupat de bărbaţi.
7. Ocuparea preponderent feminină a poziţiilor de conducere executivă în administraţia publică
centrală, la ambele niveluri şi grade decizionale, o întâlnim în Ministerul Fondurilor Europene,
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naționale, Secretariatul General
al Guvernului.
8. Poziţiile de conducere deţinute în majoritate de femei în Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naționale și Secretariatul General al Guvernului se datorează şi
gradului mai înalt de ocupare de către femei a funcţiilor de decizie la nivelul B.
9. Dacă în ministere (nivelul de reprezentare A) gradul de participare la decizie a femeilor este cel
mai mare în Ministerul Culturii urmat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Fondurilor Europene,
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor Publice, la nivel local şi în instituţii aflate
în subordinea/autoritatea acestora (nivel de reprezentare B), ponderea femeilor ce ocupă poziţii
de decizie este cea mai mare în Ministerul Sănătăţii, urmat de Ministerul Justiţiei, Ministerul
Educaţiei Naționale, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor Publice.
10. Ministerele cu pondere masculină în ocuparea poziţiilor decizionale la ambele nivele de
reprezentare şi ambele grade decizionale, sunt: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
23
Culturii, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul
Tineretului și Sportului.
11. Dacă la nivelul ministerelor (nivelul de reprezentare A) gradul de ocupare a poziţiilor de
decizie de către bărbaţi este cel mai mare în Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Economiei, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul pentru Societatea Informațională și
Ministerul Afacerilor Externe, la nivel local şi în instituţii aflate în subordinea/autoritatea
acestora (nivel de reprezentare B), ponderea bărbaţilor în ocuparea poziţiilor de decizie este cea
mai mare în Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Ministerul
Transporturilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.