j£nul al 23-lea Duminecă, 1/14 Noemvrie 1915. Nr. 50

PR E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I: j!

P e un a n .............................4 eor. 40 bani.

pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani.

România, America şi alte ţări străine 11 eor, anual.

Abonamente sa fao Ia „Tipografia Poporului“ Sibiiu. j

Zarea rămânîmpreună cu re’nceperea luptei

noastre împotriva Serbiei alţi nori negri

şi vijelioşi s’au arătat pe cerul politicei ;

din Europa. Focul care dase să aţi- j

peaaca pe unele părţi, s’a încins din j

nou de o schinteie, ce a ţisjnit din ini- .

ma Balcanilor. Sarobirea apropiată a ;

Sârbilor a pus pe gânduri pe toţi mi- ,

nistru din. împătrita înţelegere, trezin- '

du-i parcă din buimăceala în carea că- j

zuseră do-o vreme încoace. Cu cât se ;

apropie armatele unite ale Germaniei !

şi monarchiei noastre de Constantinopol, ‘

cu atât văd mai limpede şi vrăjmaşii :

puterilor din mijloc, ca nenorocul ii ;

paşto din toate părţile. Azi îi vedem, J

cum aleargă în ruptu capului să arunco

trupe pe uscat, în coastele Bulgariei,

cum zdrobesc cu bombardări oraşo ne- '

acoperite omorând copii şi femei, cum

cearcă să câştige po partea lor. cu fă­

găduinţe ni ameninţări po Greci şi po

Români şi cum recunoscându-şi slăbi­

ciunea răstoarnă guverne vechi, pentru

a-lo înlocui cu altele nouă.

Unindu-se armatele noastre cu Bul­

gării drumul spre Constantinopol s’a

apropiat ca să fio deschis. Bine înţeles,

că fără do a-i izgoni pe Francezi ni E n ­

glezi (lin Balcani şi fără de a sili ar­

mata Bărbiei să se predea, siguranţa

biruinţei nu este încă deplină. Înfăptuite?

fiind însă aceste şi câştigându-şi armata

noastră loc să se mişte in ori-care parte,

nimic nu mai pote sta împotrivă, ca şi

canolul Suez, acest gât de trecere spre

împărăţia bogată a Indiilor, de undo

îşi aduc Englezii tot ce le trebue, să

lie luat ca a doua ţintă a armatei ger­

mane. Prin aceasta s’ar da în adevăr

o lovitură de moarte imperiului britanic.

Ce fac însă Eglezii ? In faţa primejdiei,

ce-i aşteaptă se gândesc îngrijoraţi la

introducerea slujbei obligate a cătăniei,

pentru-ca astfel să-şi mântuiască colo­

niile. Urmarea cea mai apropiată a fier-

berei din ţara lor a fost, că ministrul

Garson, şi-a dat mulţumită numindu-i

orbi şi surzi pe cei 22 de miniştri, cari

duc ţara spre prăpastie.Fiind interesată de-aproape şi Franţa

în daravera din Balcani şi întârziind

guvernul cel vechiu prin nehotărârea

Fui, de-a trimite mai îngrăbă armată în

ajutorul Sârbilor, a fost nevoit a se

duce şi a lăsa locul altora mai destoinici.

Noul minister are de căpetenie pe unul

din cei mai de frunte bărbaţi politici ai

Franţei, pe Aristid Briand. Fi-va oare

F aa ie po lit ic ăApare în fiecare Duminecă*

Telefon Nr. 146.

Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

e întunecată.si el numai omul vorbelor frumoase, ca

şi soţii lui? Viitorul cel mai apropiat

va fi în stare s’o dovedească. Intr’o cu

vântare iscusită el făgădueşta biruinţa

dela sfârşit a Franţei, care va dicta pa­

cea, ce i-o veni ei mai bine, fără să-şi

amintească însă că Germanii sunt şi

astăzi tot la 80 chilometri de Paris şi

că încercarea din urmă a generalului

Joffre a rămas neisprăvită.

Două ţări, pe cure le priveşte de

aproape răsboiul, dar care s a ştiut ţi­

nea până acum departe de el, formează

ţinta dorinţei de câştig a celor două

înfrăţiri do puteri. Co va face Româ­

nia? Iată o întrebare po care no este

si nouă lehamite s'o mai punem. Atâta

zăpăceală e dincolo do Carpaţi, pare-că

nu ni s’a dat să pomenim tntr o ţară

do po faţa pământului. La conducerea

ţării îl gflsim astăzi po Ion Brătianu, caro

strigă mereu ..să fim uniţi", „să fun

uniţi". La ce ? Aceasta însă s a îngrijit

D-Sa s’o ascundă aşa du bine, încât

nici cei mai vicleni dintre politiciani nu

au putut-o afla cu toată siguranţa. Do

' altă parte întruniri pcsîo întruniri fă­

cute do opoziţii' sub conducerea lui Nicu

Filipescu şi Take Ionescu nelinişteşte

lumea cerând iu gura mare mobilizarea

armatei şi Intrarea In acţiune. De par­

tea cui?’ Chiar Nicu Filipescu a spus

în timpul din urmă rn acuma e cu ne­

putinţă să se alăture ţ^ra lângă antantă,

pentru a întră de vie în mormânt.

La Grecia un colţ de ţară a şi

fost a p u c ă t de flăcări. I ară să-i întrebe

mult. că vreau ori bn. trupele antantei

s’au încuibat în Salonichi. ca la ei acasă,

zicând că drumul, care duce cutră Sâr-

bia nefiind altul, decât aresta. Grecii

trebuie să le dea sălaş pe pământul lor.

Fostul ministru Venizelos, dându-şi în­

voiala la aceasta se ţine şi astăzi or­

beşte, ca Grecia să se alăture antantei

şi să păşească împotriva Bulgariei. _A-

ceste neînţelegeri au fost pricina schim­

bării de guvern, pe care au vestit-o

orazetele în zilele astea.O

Judecându-le acestea toate, ̂ nu pu­

tem zice altceva, decât că nori negri

şi grei plutesc încă pedeasupra Europei.

Cine poate şti în care ţară paşpică va

cădea fulgerul, ca să aprindă şi să lu­

mineze odată zarea încărcată de fum şi

înroşită de sânge?

IN SE R A TE :

să primesc la B IR O U L ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-dată 14 bani, a două-oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.________

Veşti din România.O consfătuire a primarilor

României.

La ministerul de interne din Bucu­

reşti au fost convocaţi toţi primarii co-

munelor rurale din ţară, în două şedinţe

pentru a se discuta po larg toate mă­

surile cari urmează să fie luate spre a

se opri specula întronată de unii comer­

cianţi cu alimentele.Au luat parte la consfătuire peste

70 de primari, sub preşedinţia d Iui mi­

nistru V . G . Morţun.

S ’a admis alcătuirea unei comisii

compusă din primarii Capitalei, laşului,

Craiovei, Galaţilor şi Focşanilor, [care

urmează să fio complectată cu alţi mem­

bri numiţi do ministerul do industrie şi

comerţ şi care comisie ţinând seamă do

constatările şi observaţiile făcute, să iee

măsurilo celo mni practico.

S ’»\ stăruit de asemenea asupra uşu-

rărei mijloacelor de constatare a contra-

venţiunilor şi asupra grăbirei judecă-

rei lor.După consfătuire, d. Morţun a ofe­

rit un banchet la restaurantul Enescu în

cinstea primarilor.

S ’au ţinut mai multe toasturi.

Exportul de cereale pe Dunăre.

Citim în ..Viitorul“ :

Numeroase vase sunt în acest mo­

ment încărcate în portdrile româneşti

cu cereale de către nustro-germani şi

gata oă plece în Germănia şi Austro-Un­

garia, îndată ?ce colea Dunărei va fiO 7 •*

c;;inplet liberă.

Pentru a încunjura ca aceste vase

să fraudeze vama, neplătind taxele de

export, ministerul do răaboiu a dispus

ca tax- le să fio plStito înainte în portul

do plecare, — fiind rambursate apoi în

caz când cerealele vor fi transportate tot

într’un port românesc.

Taxe noui pe exportul petroleului.

D ’ Emil Costinescu, ministrul finan­

ţelor, lucrează Ia un proiect pentru în­

fiinţarea unor taxe importante pe ex­

portul petroleului şi derivatelor.

Preţurile cerealelor.

D . Al. Constantinescu, ministru â-

griculturei şi preşedintele Comisiunei cen­

trale pentru vânzarea şi exportul cerea­

lelor, a avut o întrevedere cu Ion I. C.

Brătianu, şeful guvernului, căruia i- a su­

pus tariful preţurilor minimale pentru

cerealele destinate exportului.

D . Constantinescu va comunica în

adunarea de azi a comisiunei părerile ex-

Pag;. 2O ■EBEDH BESmOHSS Nr. 50

primate de d- Brătianu şi întâmpinările

făcute tarifului până acum de către par­

ticularii noştri.

Ziarul »Dimineaţa« publică o de­

claraţie a dlui I. Brătianu, prim-ministru

făcută deunăzi unui personal politic ro­

mân. După ziarul „Dimineaţa“ d. I.

Brătianu, ar fi făcut următoarea de­

claraţie :

— La vremea sa voiu arăta mo­

tivele pentru cari nu am întrat în ac­

ţiune fn lună lui Maiu, pe cănd eram

hotărîţi întrăm. Voiu dovedi, că dl.

Delcassd (ministrul de externe al Franţei)

m-a împiedecat. Pe aceea vreme ceru­

sem adecă d-lui Delcassd să se pronunţe

In chestia tratativelor ce se urmau în­

tre România cu Rusia ş; Franţa şi

totodată să se alăture la pretenţiunile

noastre.

D Delcassâ a răspuns:

— Nu am cunoştinţă despre amă­

nuntele tratativelor şi în urmare nu pot

să mă alătur la o înţelegere, al cărei

text nu-1 cunosc.

Răspunsul dlui Delcasse m ’a pus

în uimire, deoance eram în proprietatea

unor date pozitivo că d. Delcasgd avoa

cunoştinţă despre tot mersul tratative­

lor. In urmare am expediat dlui Delcasse

următoarea telegramă:

— Cred cA o ^uinii (plaisanterie)

răspunsul Ex. Voastre.

Ajungând acest caz la cunoştinţa

celor din Petrograd, d. Sassonow s’a gră­

bit a-mi râspundo, că e chestie de ne­

înţelegere la mijloc. (Cest un malen- tenduy.

Corespondentul din Bucureşti »1 lui

^Corriero della Scrau telegratiază ziaru­

lui său următoarea declaraţie pe caro

d-l Nicu Filipescu a făcut-o numitului

corespondent:

— D. Brătianu e stăpânul situa­

ţiei. Jn prezent aliaţii nu pot ccre alt- ;

ceva României, decât neutralitatea. O

intervenţie armată din partea României

ar putea să aibă loc numai in cazul

unei grăbite acţiuni a aliaţilor cari să

aducă o schimbare actualei situaţii mi­litare In Balcani.

S?lI i i

FOIŞOARÂ 5?I i iSilfi « * y IM • 1

Scrisoare.Unui scriitor,

->sî-

Dar tu vorbeşti inimii mele,

Un graiu de îndrăgita etele,Şi firele-s atât de dese,

Cici depărtarea ni le ţese,

■Cu alba lor singurătate,

Tu pari că-mi eşti un dulce frate...!Sub vălul alb al înserării,

Adorm grădinile visării,

Sunt spe dul-.i şerpuitoare,

Şi crini involţi in dulce floare,Mireasmă, care te vrăjeşte,

Viori, ce zic dumnezeeşte,

Sunt dansuri line de crăiese,

Şi străluciri de 'mpărătese,

Si pomi cu roada ruginie,

Şi toate ţi se ’nchină ţie... 1

Dar lumea ta-i de noi departe,

Atâtea stăvili ne desparte.

Şi piscuri cu zăpadă rece,

2îoi nici odată nu le-om trece ,.!Castele-ţi strălucitoare,

Sub titlul de »Libertatea ţărilor

mici«, »La Politique« scrie următoarele:

, Ziarele sunt pline de ştiri cu pri­

vire la Grecia. Din toate părţile şi sub

toate formele, îndemnuri sau ameninţări,

diplomaţia quadrupei înţelegeri fare asu­

pra lor o apăsare formidabilă Iată cum

în numele principiului de dreptate şi de

libertate, vor să constrângă o ţară ca

să facă răsboiu fără voia ei. E timpul

să ne deschidem ochii asupra goliciunei

proclamaţiunilor de principii cu cari sun­

tem asurziţi:

j Anglia şi Germania, cele mai prin-

j cipale duşmane, s’au angajat într’un duel

J formidabil pentru supremaţia economi­

că : fiecare pune în joc tot ce-i cer in­

teresele, pantru a grupa cât mai multe

puteri în mâna ga.

Cerem să fim lăsaţi în pace cu

toată declamaţia asupra civilizaţiei pri­

mejduite, asupra principiilor naţionali­

tăţilor, asupra intereselor de dreptate şi

de libertate.

Greciadovada cea mai strălucită

despre aceste minciuni.

Fiecare ţară să fie lăsată să-şi caute

de interesele ei, să Ie descopere acolo

unde le poate realiza şi să meargă mai

departe, în direcţia în caro le-a aflat".

Situaţia în Serbia şi peninsula balcanică.Presa engleză exprimă nmi lămurit decât

toate celelnlto car« este situaţia In peninsula bal­

canică In urma atacului auHtro-gorman asupra

Sorhiei.

In prop.i engleză ca şi în parlamentul englor,

a’a manifestat până acum îngrijorarea asupra

rezultatului atacului de care vorbim, iar presa

francczX precum esto nI,e Temps“, spune lămu­

rit că cheia siluaţiunci in Orientul Europei

std acum irt măriile Romanţei.

Pâră îndoială situaţia est« foarto îngriji­

toare ]>ontm înţelegere Doaceoa ou dropt cuvânt

spune „Daily Tilegrnph“, cumră izbânda răa-

lxiiului european atâmsi do împotrivirea mai

lungă ori mai scurţii po care o va faoo armata

eârbă.

Observaţia este dreapta.

Siuit num ti raze şi coloare,

Şi diamante, ce vibrează,

Mi-ai dăruit şi mio o rază;

Cum totdeauna nm râvnit-o,Atât de dulco-ni dfttuit o,

Cum nunmi darnicul so 'ndură, ,

Să-ţi deie întreaga lui strânsură;

De atuncia parcăm mai bogată,

Un f*oarc nou mi-se arată,

Ce mândru-i este răsăritul.

Şi nu-mi mai tot doresc sfârşitul..!Din strălucirea unei file,

Parfum de gingaşe zambile,

Cu mult ‘fermecătoarea apă

Toţi însetaţii se adppă...!

Elena din Ardeal

Lacrimile.Isus se oprise împreună cu câţiva ,

din ucenicii săi la marginea oraşului ■

Rama sub subţirea umbră a cător-va

smochini. EH se întorcea dintr un sat

apropiat, unde se dusese să cerceteze o

familie scăpătată : tatăl care-i hrănea cu

lucrul mânilor lui se îmbolnăvise greu !

şi de o lună zăcea ţintuit într’un un- j

gher. Isus se rugase pentru vindeca- i

rea lui. \

Unul dintre ucenici îl întrebă: j

învăţătorul«, spune-ne, care este !

j Armata sârbă, tare de 200 până la 250

i mii oameni, trebue să ţînă piept unei armate de

Ş cel puţin 600,000 soldaţi din cari 300,000 au*-

j tro.germanl şi 300 mii Bulgari. In asemenea

i condiţiuni luptând este limpede ca armata sâr­

bească trebue sa facă minuni de vitejie spre a! se putea menţine în apărare.

Dacă ne uităm pe hartă vedem eă arm*-

| tele austro-germane înaintează asupra centrului

: Serbiei din trei părţi şi anume: O armată aus-

\ tro-germană înaintează dela Dunăre şi de pe

j Sava cuprinzând frontul dintre Şabaţ şi Cla-

| dova. A doua armată austro-germană înain-

| teazâ de pe Drina pe frontul dela Cernebara

! până la Vişegrad. A treia armată cea bulgară,

j înaintează pe frontul dela Raduievaţ până la j Strumiţa.

Armatele austro germane, *u trecut Dună­

rea, Sava şi Drina şl înaintează în liuntrul Ser­

biei. Armatele bulgare au pătruns în Serbia prin

mai multe puncte: 1. prin Valea Timocului,

| unde au luat Raduievaţ, Negotinul, Zsicear, Knea-

jevaţ; 2. pr n valea Nişavei atacând puternica

poziţie a Pirotului; 3. prin valea Moravei ocu­

pând Vrania, Egri-Palanka şi Kumanovo; 4.

prin valea Bregalniţoi şi a Vardarului, ocupând Iştib, Oskiib şi Veles.

Toate aceste trei armate au Insărciaarsa de

a strivi împotrivirea Serbiei, gonind armata sârbă

cătrX poziţiile din mijloc şi îngustând astfel, trep­

tat frontul pe care vor avoa Bă opereze, iar pe

de altă parte armata bulgară mai are încă şi

ebemaren ca să ţină în loo ofensiva anglo-fran- cezii venită despro Salonic.

Dupii cum foarte bine spune „Daily Tele-

graph* lotul atârnă de durata împotrivirci sârbe.

Dacă armata sârbă, copleşită de forţe do trei ori

mai mari, nu bo va putea ţine proa mult şi va

fi ttdrobită sau va depune armele, orice intervpn-

ţiune mai târxio din partea înpătritel înţelegeri

va fi deşartă. Căci nu trebue să pierdem din

vedore ci, în asemonca caz armatele anglo-franco-

ruse vor avea să lupte ou 1,200,000 de aus-

tro-garmano-turco-bulgari. Şi este învederat ca

niciodată împătrita-inţelogero nu va putea aduna

în peninsula balcanică un atare număr de sol­

daţi. Pentru moment, Insa, armata bulgară nu

este întreagă liberă po mişcării« salo şi nu în­

treaga poate conlucra împotriva armatelor sâr­

beşti.

O parte din Bulgari sunt datori să for­

meze acoperirea tn faţa graniţei româno, căci

cel mai maro bun po caro Dumnezeu

1 a dat oamenilor?

La aceste cuvinte Isus îşi plecă

ochii spro pământ şi căzu pe gânduri

şi tăcu.

Atunci ucenicii începură să so sfă­

tuiască între ei. Unul zicea, mintea este

cel mai mare dar pe care Dumnezeu

l’a dat omului. Altul spunea, că cel mai

mare bun dintre toate cu care Dumne­

zeu a înzestrat pe om este sănătatea.

Cel de al treilea laudă credinţa, ca cel

mai de seamă dar pe care omul l a

primit dela Dumnezeu. Al patrulea, in

sfârşit, adăogă, că nici un dar nu-i mai

mare pentru un om decât nădejdea.

Fie-care la rândul său credea că

are dreptate şi pentru aceea îşi apără

cu aprindere părerea sa.

Neputându-se înţelege între dânşii,

fie-care se întorcea din clipă in clipă

spre Isus, crezând că va duce la bun

sfârşit sfada lor cu ajutorul scânteiei

dumnezeeşti — mintea.

Isus, însă, asculta şi tăcea dus me­

reu pe gânduri.

In vremea aceasta pe o uliţă a

Nr. 50 fOAIK KORDRUlini Pag 3.

«oricât de prietinoaaă ar fi acum ţinuta Româ­

niei, nimeni nu poate fi stăpân asupra întâmplări- "

lor viitorului. O altă parte trebue na apere ta­

inul Mârei-Negre în vederea unui probabil atac al

armatelor ruse. In sfârşit o parte foarte insăm-

nată, trebue să faeă faţă în Macedonia, atacului

eventual al forţelor anglo-frauseze ce ar veni

despte Salonie. Pentru moment Bu'gsrii nu au

a se teme, mai înainte de cel puţin 15 iile, de

un atac rusesc, dar în faţa armatelor anglo fran­

ceze, trebue să aibă cel puţin 100.000 oameni.

Până in momentul acesta nu cunoaştem

care este numărul ostaşilor puşi pe picior de rSs-

boiu de cătră Bulgaria; dar dacă socotim ca au

în linie cel puţin 300.000 §ombatanţi, trebue să.

socotim că asupra armatei sârbeşti propriu zis

n'au putut arunca mai mult decât 150.000 oa­

meni.

Dar să nu uităm armata turca care e un

element de o mare importanţă în acest crâncen

răsboiu. In Europa, Turcii trebue să aibă acum

oel puţiu 500.000 oameni, din cari 100.000 în

peninsula Galipoli. Restul de 400 mii este liber

să conlucreze cu Bulgarii, atât pentru a ţinea

piept Ruşilor când ar debarca, cât şl pentru a

veni în ajutorul Bulgarilor pe la Dedeagaci

atunci când atacul anglo-francez ar deveni pri­

mejdios. In acest moment sigur că o armată

tursă do cel puţin 50 de mii oameni este în

aproiere de Dedeagaci, iar Von der Goltzpaşa, în

frunte»» unei puternice oştiri, înaintează prin

Tracia pentru a da piept cu Ruşii când B’ar

arăta.

Prin urmare situaţia începe să arate în

linii procîse.

Dacă Sârbii cad repede şi Austro-Germanii

ajung la Oonstantinopol totul se va sfârşi.

Asquit despre situaţia

balcanică.

Londra, 3 Nocmvrio 1015.

Primul ministru englez Ae<|uit a rostit în

faţa unor deputaţi foarto numnroşi discursul anun-

şi aşteptat cu un maro interes. Primul mi­

nistru Aciuit a fost întâmpinat în camera ou

simpatii căldurosn.

— Voi expune în faţa naţiunei — şi-a

început Aeiquit discursul — actuala şi probabila

viitoare situaţie, întrucât îmi permit aceanta vro-

oraşului, care ducea nfară spro câmp so

ivi un cortej funebral. Patru oameni

purtau po umerii lor o mică năsălie. Se

vede, că dticeau spro groapă un copil.

In urma năsâliei păşiau, adânc întristaţi,

un bărbat şi o femeie. Femeia se tân-

guia cu ochii împânziţi în lacrimi şi

cu pieptul slăbit de oftaturi amare.

Ea îşi ţinea capul plecat spre pământ

şi era acoperit cu o mahramă neagră.

Paşii ei abia se târau după corte­

giu, răzemându-se de braţele bărbatului

său. După ei mergem câţi-va bătrâni

si bătrâne: erau de bunăseamă rude­

niile lor, cari însoţiau până la ultimul lo­

caş trupul neînsufleţit al iubitului lor.

,Isus şi ucenicii lui când zăriră cor­

tegiul, ae opririi, îşi înclinară capul în

jos şi stfitură locului până ajunse hăt

departe.După aceasta Isus se întoarse spre

ucenicii săi şi le zis® ■’

.,In adevăr e greu să se aleagă

cel dintâiu bun pe care Dumnezeu l’a

dat omului. Pentru om bunuri mari

sunt şi mintea şi sănătate şi credinţa

şi nădejdea. Dar de toate acestea bu­

nuri de cari se foloseşte omul cu în-

mile. Naţiunea britanică e azi aşa de tare in

hotărîrea ei de a purta răsboiul până la lupta-

rea biruinţei, ca oricând altădată, iar guvernul

a dat pentru atingerea scestui scop toate mijloa­

cele de lipsă fVii * probări.) Orizontul a fast

în parte încă înourat, dar acum s’a limpezit. E

necesară o răbdare şi bărbăţie nemărginită de

mare. Adevărat că există grupuri mai rnict da

tânguitori, dar poporul însuşi are virtuţile aceste.

Continuând, primul ministru englez a vor­

bit de izbânzi uriaşe obţinute de ţară şi a spu»

că Anglia s’a lăpădat de închipuirea de a fi o

mare putere militară. Flota a executat opera­

ţiunile uriaşe în preţul unor jertfe mici, deoarece

fără ca să piaraâ nici chiar 10 procente din ma­

terialul său de oameni totuşi i-a reuşit să cură-

ţească toate mările de vasele de răsboiu şi va­

poarele comerciale germane. Faptele săvârşite de

Germani pe mare nu sunt decât întreprinderile

mici şi tot mai rare a submarinelor perfide.

Guvernul a supus unei serioase cumpăniri

situaţia dela Dardanele pe care o priveşte nu ca

pe o luptă de sine stătătoare, ci ca o parte a

unei mari probleme strategice, care a fost ridi­

cată la suprafaţă de desfăşurările mai proaspete

din Balcani. Toate măsurile au fost discutate cu

aliaţii — a spus Asquit.

Deoarese noi — a continuat primul mi­

nistru englez — nu voiam să vindem la spate

ca Germanii, proprietatea aUaţilor noştri, am avut

motiv să spersm până in clipa din urmă, că Gre­

cia va -satiface obligamentele din contract, cari

le-a luat faţă de Serbia. Venizelos a cerut în

ai Septemvrie deta Franţa şi marea Brita­

nic ljo mii oameni şi in baza acestui sprijin

s’a căzut de acord că Grecia să mobilizeze. In

20 Octomvrie, Venizelos s'a învoit ca trupeit

engleze şi franceze să debarce pe teritoriul

grecesc şi a protestat numai de dragul for­

mei. In 4 octomvrie, Venizeloi a declarat ci

Grecia respectcază înţelegerea cu Serbia, dar

regele a desaprobat accasta declnraţio şi Venize-

los şi-a dat dimiRia. Noul guvom grecesc nu a

volt să părăsească neutralitatea deşi şi-a expri­

mat dorinţa, cu doreşte să rămână In raporturi

de prietenie cu aliaţii.

Intro nstfol de împrojurări a trebuit să i-se

încredinţeze Sflrbicl, cn Hă ho ap̂ ro împotriva

atacului frontal al putfrilo' centrata şi împotriva

atacului In flanc al Bulgarilor. Dar antanta nu

poate sufori ca Serbia fă cadă pradă unei astfel

găduirea Făcătorului, împârăţeşte du­

rerea. Pe ea, de când trăieşte omul pe

pământ, nu o poato ocoli nimic. Ea pră­

buşeşte totul. Ea poato zdrobi cea mai

veghetoare minte. Ea poate să roadă

cea mai tare sănătate. Ea eato în stare

să clătino şi să rătăcească până şi cea

mai statornică credinţă. Ea poate po­

gon zăbranicul nopţii peste cea mai lu­

minoasă nădejde. Când un fir de du­

rere se, strecoară în inima noastră,

atunci numai în lacrimi putem găsi

uşurare.»

Cum zise aceste cuvinte Isua iarăşi

tăcu.

După puţine clipe, el îşi ridică

blânzii şi adâncii săi ochi, îndreptându- i

în largul câmpurilor, ca şi cum privea

ceva în depărtare şi apoi după ce-şi

opri un suspin pe care nu-1 observa*»

seră ucenicii, adaogă cu un glas liniştt;

„Cel mai mare dar pe care D um ­

nezeu l-a dăruit omului sunt lacrimile.“

de Constantin VelieieoT din volumul

-Povesti, Râzcazi i Spomeni“ tradus

din bulgăreşte da

St. Berechet.

âe combinaţiuni necinstite şi scârboasa Vizit»

lui Joffre a avut ca rezultat o înţelegere desă­

vârşită privitor la acţiunea comună a trupelor

antantei pe teatrele de răsboi din Balcan. An­

tanta priveşte independenţi Serbiei ca unul din­

tre cele mai importante pJncte de vedete ale

sale în acest răîboiu.

Ia sfârjit, primul ministru Asquit a de-'

clarat că, câtă vreme va avea încrederea suve­

ranului şi a parlamentului, va rămânea la locul

său şi va purta sarcinile guvernării.

După discursul primului ministru, Sir Ed-

ward Grey, la o întrebare ce i-s’a adresat pri­

vitor la Mexico, a răspuns că guvernul britanic

în ce priveşte recunoaşterea lui Caranza de pre­

şedinte, va urma calea aleasă de Statele-Unite.

Primul ministru Asquit a comunicat ca-

merii că in urma demieiunei lui Garson, a fost

numit prim procuror al statului F. E. Smith

Noul guvern francez.Dimisia cabinetului

Yiviani.

Paris. — U n comunicat oficial a-

n u n ţă că Viviani şi-a dat dimisia cu în­

treg cabinetul. Preşedintela Poincarc pri­

mind dimisia cabinetului Viviani l-a în-

credinţat'pe Briand cu construirea noului

cabinet.

Noul cabinet.

Paris. — Agenţia Havas publică

următorul comunicat oficial: Noul ca­

binet s’a constituit în modiil următor;

Preşedintele şi ministru do externe:

Briand; miniştrii fără portofoliu: Frey-

cinet, Bourgeois, Combes, Guesde fi De-

nis Cochin; ministru do justiţie ai vice­

preşedinte: Viviani \ ministru do răs­

boiu: generalul Gâlllenf,\ ministru de

marină: contraamiralul Lazace] minis­

tru de interne Malvy; ministru do finun-

ţo: Ribot; ministru dc agricultură: Me-

line\ ministru pentru lucră'ilo publice:

Sembai; ministru do comerţ: Clementei;

ministru pentru afacerile coloniale: Dou-

rnergue; ministru de instrucţio şi pentru

invonţiuni, cari privesc apărarea ţării .-

Painlevr. Fostul ambasador francez la

Berlin d-l Cambon a fosl numii prim-

. secretar în ministerul de externe.

Deolapnţille noului pplm ministru fpanoez.

Rotterdam. — Lui „Times“ i 80

anunţă din Paris: îs oul prim-ministru

francez Briand a făcut următoarele de­

claraţii :

Atât pentru aliaţii noştri cât şi pen­

tru duşmanii noştri doresc să intonez

că schimbarea de guvern nu însemnează

in nici o privinţă şi schimbarea politicei.

Politica Franţei o putem cuprinde în-

tr’uj cuvânt; biruinţă. Pace după bi­

ruinţă — aceasta e deviza Franţei şi acea­

sta trebuie să fie deviza fiecărui guvern

francez. Pacea o înţeleg aşa, că fiecărui

stat să i-se re3titue dreptul pentru cul­

tura sa proprie, să poată lucră pentru

cultura sa proprie fără ca să vateme

drepturile vecinilor. Sub biruinţă înţeleg

nimicirea militarismului german.

Programul noului guvern

francez.Paris, 3 Noeravriej

Noul guvern francez s’a prezentat camerii.

In cimeră. a cetit programul noului guvern pri­

mul ministru Briand, Iar în senat noul ministru

Pag. 4 SS2ÄJA ROBORCm '.Nr. 5#

de justiţie Vwiam. Şedinţa camerii aşteptată

cu un mare interes a fost deschisa de preşedin­

tele Deschancl.

Pr( gramul noului guvern francez e ur­

mătorul :

Domnilor! Sa nu aşteptaţi declaraţii lungi

dela noi. E ora faptelor. Guvernul trebue si-şi

concentreze toate puterile la muncă. Vom folosi

ştiinţa şi energia noastră pentru ca sa luăm ho­

tărâri clare, pătrunzătoare şi în grabă şi ca a-

ceste să le duiem la îndeplinire repede, f4ră ză­

bavă, îndoeli şi formalităţi zădarnice. Datoria

principală a guvernului e ca si organizeze şi să

folosească toate forţele vii ale poporului in in­

teresul rfisboiului şi în scopul acesta să unească

toate străduinţele tuturor ramurilor ale serviciului

public. Prin colaborarea ueîncetată, umăr la umăr

vom repurta biruinţă. Fiecare ea-şi facă datoria

cum ştie mai bine, urmând îndemnurile guver­

nului. Pe toţi aceia cari vor călca disciplina im-

pmă de interesele statului ii vom pedepsi cu as­

prime imtdiat ce se constată vinovăţia lor. Faţă

de cea mai mică greşală şî faţă de fiecare slă­

biciune vom apb'ca legea. In baza asestui pro­

gram s’a alcătuit noul guvern, care vi se pre­

zintă azi. El s’a format ca o reprezentanţa a

insuş poporului, caro a realizat din îndemn pro­

priu o unitate mai desăvârşită a tuturor cetăţe­

nilor. Aderenţii tuturor partidelor uitând neînţe-

legerla cfirt*-i despărţea odinioară s’au apropiat

dojlnliă având un singur gând: Apfirarca patriei!

şi o singurii ţintă: Biruinţa!

Franţa ti'a avut nici când o armată

vtai glorioasă — trebuie să învingem. Gu­

vernul are datoria cu ajutorai camerilor sa lo

pun» aci nca-<ă toate mijlcmcelo la dispoziţio n-

ceator oroi, cărora lo adrewam salutul nostru adânc

mijeaţi 51 cu mândrie. Soldaţi si comandanţii

uniţi prin încredere împrumutaţii s’nu întrecut în

iubirea lor do patrio, în vitejie şi în jertfire do

sine, f/.când na so distingă atât în tranşee cât

şi po câmpul do luptă colo mai frumoase însu­

şiri ale rusei noastre,

Curajul lor adauge in fiecare zi o noua

rază strălucitoare la gloria Franţei. Câtă

Tronic nu-şi vor ajungă ţinta eroismului lor, ei

vor lupta având deplinii încrederi' în destoinicia

marelui lor comandant şi împărtăşind credinţa

lui neclintita in biruinţa din urina. O astfel de

armaţii, condusa do comandanţi aşa distinşi, şi

cu o »şa marină du riisboiu care sprijinoşîe ar-

mr.ta, ne îndreptăţeşte ga Rvem cele mai fru­

moaso speranţe.

Altfel ţara, sigură de sfârşitul cu izbândă

al răsboiului, urmăreşte cu linişte fazelo răsl>o-

iului şi în stoicismul ei o eat& de orice jertfă

fie aceste oricât, de crunte şi do dureroasa.

Accaştă sublima ţinută morală a poporului

pastrata in decurs da 15 luni, îndeamnă guver­

nul să supună cumpănirilor sale chcstia ccnmrei

Chestiunea acef.sta trebue să-şi »ăiească rezol-

virca, caro se doreşte de-o vreme. Rezolvirea o

cu putinţă dacă presa va lua in interesul apă­

rării ţarii asupr3 sa sarcina cie a te controla,

cum ei însaţ o doreşte. Guvernul de acord cu

presa va găsi concesiunilc, oari şi le datore«

împrumutat libertatea şi autoritatea şi sunt de

lipsă într o ţara democratica în interesul aplică­

rii legilor. Guvernul va câstigj putere din opinia

publică şi din încrederea parlamentului, care a

isvorul autorităţii noastre. Vă cerem colaborarea

care na va fi foarte preţioasă. Ştim că cca mai

de căpetenie preocupafhme a Dvosstre va fi să

sprijiniţi activitatea guvernului.

Guvernul din (partea sa e gata sl-şi îm­

plinească chemarea şi să ia toată răspunderea.

Dorinţa lui e să uşureze controlarea dc către

parlament a activităţii sale şi el va prinde fie­

care prilej ca să lămurească parlamentul, aândui-

toate lămuririle — pe cari parlamentul are drept

să le ceară — prin colaborarea sistematică fie

cu comisiile parlamentare; fie cu parlamentul

însuş.

Astfel se va consolida şi pe mai departe unita- .

tea dintre naţiune, parlament şi guvern. Această

unitate ne va da putere să purtăm răaboiu până

Ia sfârşit, adecă până la biruinţă, alungând pev

duşman din toate teritoriile ocupate atât din cel«

cari din cauza invaziuaeî suferă de mai multe,

luni, precum şi din cele, cari suferă de ani în­

delungaţi.

Franţa n'a tulburat pacea, deoarece s’a

împotrivit tuturor provocărilor. A făcui totul

pentru menţinerea păcii. Ea e jertfa unui atac

premeditat, pe care nici un sofism nu-1 va pu­

tea îndreptăţi vre-odată. Franţei i s'a impus rfis-

boiul şi ea l’a primit fără teamă şi va înceta,

când duşmanul va fi fă-mt neputincios. Frauţa

va semna pacea nuxai cund va fi restabilit drep­

tul prin biruinţe, când va primi toate garanţiile

unei biru nţi durabile.

Ţinta aceasta o vor ajunge popoarele prin

solidaritatea lor strânsă şi practică, care tnchiagâ

zilnic tot mai mult abanţa lor şi care n fost

întărită semnând Japonia convenţiunea încheiată

In 5 Septemvrie 1915, prin care puterile se o-

bligă, să nu încheie o paco separată. Dar noi

suntem de părere, că unirea străduiuţelor naţiu­

nilor ar putea fi şi trtbue să fie şi mai perfectă

şi mai curând realizată. Oricât do greu nr fi

ac*?rt lucru, având in vedere diferitele câmpuri

do lupt«, noi suntem totuş hotărâţi să o reali­

zăm prin o legătură din ce în «■ mai strânsă

şi mai intimii. Vizita generalului .loffre in Italia

ţi Anglia, precum şi întimpinnrca ce i n’a făcut

şi h'.itărîrile ce s’uu luat comun do statele majore

duu putinţă naţiunilor aliate să-şi acomodeze re­

ciproc celo d* acuin şi viitoarele lor n?ţiuni.

Franţa a ascultat cererea Serbiei ţi a

grăbtt in ajutorul ei. In ce priveşte conduce­

rea întreprinderilor militare in TiaLan suntem

deplin de acord cu guvernul englez. Franţa ţi

aliaţii nu va- părăsi eroica naţiune,, a cărei

împotrivire a stors adutiraţiune lumii întregi.

Actuala întreprindere n Germnniei dovedeşte ne-

izbânda străduinţelor ei pe principalrlo teatre do

răşboiu. Deoarece ofensiva ei o înfrântă j n fron­

turile francez şi rusesc. Germania n fncut acum

arest pas şi încearcă prin cl s;'. ţină în ngitaţie

părerea lumii tlrsprocn, dupi. ro nu trecut, atâtea

luni de zile, fnr't ca să .-o reulizexo succesele

nnunţ-ito de ne'tnfrânata propagandă germani?, şi

după ce puterea ei la aparenţa începe *ă trădeze

acum semno da slăbiciune.

Germania se va înşela in fperanţelo sale.

Puterile, centrale fol amâna, dar nu pot îm­

piedeca înfrângerea tor. Noi, dimpotrivă, sun­

tem IwtdrSţi sd stăruim până la sfârâit. Duş­

manii noştrii să nu gândească că vom obosi sau

vom slăbi. După ce ne-am cumpănit datoria, ori­

cât de grea ar fi ea, ne-o vom face până când

va fi do lipsă. Avem voinţa să învingem ţi

vem învinge!

Programul guvernului a fost întimpinat cu

vii aprobări.

In cursul discuţiei, ce a urmat, prinsul mi­

nistru Briand a cerut să i se voteze încredere

unanimă. Această încredere — a spus primai

; ministru — e de Upsa guvernului pentru ca gu­

vernarea lui să aibă succes. Înainte de a fnttea

fi vorba de pace, trebue să recâştigăm teri­

toriile sfăţiatc din corpul Franţei. Lumea va

obţine o pace durabilă, când Franţa şi aliaţii ei

vor fi recâştigat libertatea popoarelor,

Camera a votat noului guvern încre­

dere cu j j / voturi ţi i contra ţi a kotărât

să publice in întreagă ţara discursul-pro-

gram nl ncului prim-ministru.

Tratative de pace?

Din Amsterdam se anunţă: »Daily-

News* publică o ştire din Washington ̂ după

care unul dintre membrii guvernului american

s’a exprimat astfel:

Toate semnele arată, că răsboiul euro­

pean se poate privi ca terminal ţi că peste

puţin timp se va întâmpla măsurarea mare

a diplomaţilvr.

Ministrul american a adăugat, că rolul de

mijlocitor va cădea asupra Spaniei, pentru că Sta-

tele-Unite din cauza diferenţelor cu Germania şi

Anglia nu pot răspunde acestei chemări.

Din Madrid ee anunţă cu datul de 3

Noemvrie: Primul ministru spaniol desminte şti­

rile, după cari guvernul spaniol din încredinţa­

rea Germaniei şi Austro-Ungariel ar fi început

deja tratativele de pace.

Din München se anunţă: »Bayerischer

Statsanzeiger« primeşte din Berlin, usmătoarele -

Din ştirile despra începerea tratativelor de paee,

ştiri publicate de ziarele engleze şi neutrale, nici

un singur cuvânt nu e adevărat.

Ziarul »Dagens Nyheter« din Stockholm

scrie: După ştirile sosite din Haga mai mulţi

deputaţi olandezi, au făcut propunere guvernului

olandez, sii înceapă mijlocirea între grupurile be­

ligerante, în vederea încheierii pîcii. Guvernul

trebue să facă dela si no paşii, fără Bă se gin*

deascii că păşirea lui nr fi primită din partea

vre-unui grup cu neîncredere.

Mni înainto do toato nr trebui chemaţi la

o conferonţă reprezentanţii diferitelor state tari

sa răsboie.s:, ca sa ajungă în curat cu ce«AM

trebuo făcut pentru restabilirea păcii.

In Luzerna se prepară tratatativele de pace?

Koptnhaga. — Corespondentul din Roma

a lui »Le. Journal« scrie următoarele cu pri­

vire 1» misiunea lui Hiitow: Principr-le va po-

trere î> —4 siptflmâni la Luzorna, — und* îm­

preună cu reprezentantul papei nunţiul M*r-

chetti va lucra la un plan asupra tratatiie-

lor de pace. Cardinalul apoi în calitAto de mij­

locitor le va repnzenta puterilor ententei. Papa lu­

crează h un proiect compus în urma întrebări­

lor co i-s'ati udresat până acum, şi împreună ea

Wilson îl vor prezenta marilor puteri răsboiniea

Italia îşi rezervă mână liberă pentru încheierea păcii.

Ziarul »Neue Hamburger Zjitung* anuaţi

din Lngano: După şriri demno de încredere, c*a-

siliul ministerial italian a respins propunerea, pria

care guvernul englez Invitase Italia ca aă ee xlâ-

turo şi ea convenţiei din Londra, în sensul ei-

reia puterile antantei se obligaseră să nu închei«

separat pace.

Generalul Hamilton înaintea consiliului.

Din Berna se anunţă: Ziarele londonexa

primesc ştirea, că generalul Hamilton, fost •©-

mandant suprem al trupelor ce operează la Ior­

danele, a fo?t rechemat la Londra pentru a m

prezenta in faţa unui consiliu marţial şi a rîa-

punde acuzaţilor de negrijă şi incapacitate i*

preparaţille ofansivei forţelor debircate in'gol­

ful Suvla.

Pregătirile Englezilor pentru apărarea canalului Suez.

Din Lngano se anunţă: Zilele trecute &

sosit Ia Neapol vaporul „Montbello“ care a adu*

mai mulţi călători din Egipt. Aceşti pasageri

au spus unui colaborator al ziarului »Tribuna«,

din Roma că Anglia face întinse pregătiri pea-

tru apărarea canalului Suez, împotriva naui atae

Nr. 50f*OA

Pag. 5

:Äre0-german. Se pregătesc ca la o eventuală

jrrimejdie să poată inunda cu apa canalului ţi­

nuturi întinse pe ţărmi, rămânând pe acele re­

giuni jnumai unele insule artificiale fortificate.

Ateste insule forturi vor servi pentru adăpostul

g a r n i z o a n e l o r , cărora li se vor trimite cele tre­

buincioase cu ajutorul băriilor.

Englezii au luat în arândă oraşul Calais.

»Berliner Tageblatt« scrie, el Englezii

considerare la timpul încheierii păcii, au

teat în arândă dela Francezi oraşul Calaia pen-

ira trei ani.

Nouă ofensivă la Dardanele.

Din Berlin se anunţă: »Vossieche Zei­

tung« aduce informaţia din izvor de încredere

2>o}gar, că'generalul Monro, noul comandant eu­

erem al trupelor de pe peninsula Gallipoli face

icari jwgătiri pentru o nouă öfeneivä împotriva

Dardanelelor. Din Egipt au sosit trape pnter-

sîee la Gallipoli. Turciîi au leat loate măsur le

ie apârarn.

3X46 de fabrici engleze de muniţie.

Din Londra se anunţă: Lloyd George mi­

nistrul muniţiilor a declarat în catrara comune­

lor eă de prezent lucrează eub supravegherea

guvernului englez 3146 fabrici de muniţie.

Aîqaith a adus la cunoştinţă, că în săptă­

mâna viitoare va înainta camerei proiectul privi­

tor la noul credit de răsboiu.

Lupte pe Dunăpe.

Z;arele bucureştene primesc următoarea

ştire din Calafat:

Din Vidin a plecat spre Radujevae un va­

por ungar de pasageri, având pe bord un gene­

ral bulgar, iar în Vidin au sosit trei vase un­

gureşti cu trupe din Lompalanca.

Călători losîţi aici din Tarnu-Severin po­

vestesc, eă flota dunSreană austro-ungară, a tre­

cut de Severin, ceeace pare a avea ca urmare

o incăf.rare Intre vapoarele auatrô ungare şi v a ­

sele însrraate ruseet:, cari din aîcunzişul lor după

o insulă a Donării pândesc vapoarele austro-

ungare.

Bulgarii a« întrat în Nif.

Sofia. — Oficial. — O divizie de

cavalerie bulgară a întrat în Niş. ,

Sofia. — Oficial. — Armata bul­

gară a at&oat Nişul în parfea ostică a

oraşului. O divizie de cavalerie bulgară

a pătruns după lupte mari în oraş prin­

zând 400 de prinîonieri şi număroas»

tunuri.

Trupele engleze s’au împreunat cu trupele sârbeşţ».

Genf. — Trupele engleze, cari au

plecat din Salonic s’au împreunat cu

trupele sârbeşti. .

600.000 Ruşi vor pleca împotriva bulgariei.

Cristiana. — Se anunţa din Petro­

grad: Numărul trupelor ruseşti adundta

RuşiTeşînd din şanţurir . - $

>■« *

O * ■M'r

,'L/ î-r:-

i.' » > • ■ >. "'t; ■■ ;-rv X

, - * ' / ' \ / C l

-r* • •/ *

'W - •• '•

A ; ,

•■'f4

'.?> •.

- ̂ • < \ • ’ :-V ' 1 .V '\ V

■ î ':-- ■ / J : 1

• v

: :I ' 1 * - /

- : v. r,-

, v ■ V- vv-.' ■■ î;. -, . -v ■J ■=' ‘ ̂ ‘ < ' ■*. ' - i*: ■ •. w ■: •

s-v.:

j''f /-■ • >* '> ' 1 'j i.-.i ■■■■■' , * >;:■ ■T v,-: . - V i i - - ■ ‘î.■■■.•. sî-m -v-

J -v‘ r-v: r%'%:\[

.. : - , ;■/ i: '"'V'

â m -y*' J* ■**

, î

4

; !

. ; r '.i-r-*,' ;Vi; ■ 1: Y/X:.

> iî. -:V ■■■-*,* A: ̂ ^’ ■.■■if’ ?- ïv-;.

I-i■ i : ï 7- V. jrr; ■.

: P<r.7

. ' V r■

' X / : -nr

i ' •_.:v -, ;

' ' : j- »i ^V ; ‘ -

, * *■- .'l ’ >

*v.: '

: . ? • :

■ < ::7 i i V ' A t î t f - X

" * Z\.-v

* v : .■

- î - v t i

J . l . i v . ’ “ : ' -r ' 1*. - -

■■.V v • »V "

■ ; v : v ■ - : : X î - ' : s '': ~ -

• - ' • '• * .* .‘ v ' •_ v ' {: ;V > ; > 1

' v • - • ù '* ~

A '

y

m .- .

• «

M V .v, < ' * N, 3̂

.i

4 -

iXt- '■'■V Jl-

- *

...... . ..." '«':«■ ïv% 5 ^ «s*'* ' ^ ^ X

VvH ♦ •V1» ■ ■ ■■' - ■ •

V'. v

Î V +♦ >■

' r \. . . X

try sxXs '

f ' iC ' ̂ jst'

î

Vv. i

i

1

• • v ' . •* Ac.-."'. v • .■

f

, mo: multi ofiţeri, a m .» in prinsoare la noi. sau »ici ni se araţi doi ostaş, răa.ţ.. unul orb de uu ochm, .ar

» ■, f , r r af,rclre t n W îe is viaţa grea a s,ldatUor' ru5i, ; celalalt abia tărându-ţi piciorul dm pr.ooa multelor ram Câte

le ii- rtdţ L “ anturi.apre a l i drumul spitaluhd. Şi : alta mii de oameni Tor fi r t r t * morţ, p , câmpul de luptS.

Pag. 6 m a xm v m a s tu m iNr. 49

în Basarabia, la Odessa şi în Crimea

© preţuit la 600.000 oameni.

■ I^upte mapi la Strumiţa în Veles. ,

Paris. — Agenţia Havas anunţă

din Salonic: Valea Vardarului prefăcută

într’o mlaştină în uroia ploilor mari ce

ţin necontenit începând din 1 Noemvrie,

e teatrul celor mai grele lupte. uter-

nicila trupe franceze, cari au sosit dela

Salonic au început otensiva. întărite cu

trupe sârbeşti ele au înoit operaţiunile

deoparte la Strumiţa care schimbă pen­

tru a doua oară stăpânul, de altă parte

la Veles, pornindu-se lupte în mare

Sofia. — După informaţiuni, în

luptele cari s’a dat pentru luarea Stru-

miţei a fost nimicit un întreg corp de

armată íráncez. In valea Vardarului

luptă împreună cu Sârbii 80.000 de

Francezi. Numărul acesta arată cu ce

putere covârşitoare stă în apărare ar-

armata bulgară pe acest front. Bulgari

au două armato do atac în alte direcţii

şi afară de aceasta mai sunt constrânşi

să ţină forţe mari la graniţa României

şi pe ţărmurii săi la Dedogaci, Varna

şi Burgas aşteptând debarcarea trupelor

ruseşti, engleze şi franceze. Trupe tur­

ceşti nu se găsesc pe ţinut bulgar şi la

ajutor turccsc nici nu se gândesc ninie,

cătă vremo nu va fi trebuinţă sorionsâ

de el. Aceasta atârnă în tot căzu dela

felul in care so vor di-svolta sforţările

Englezilor, cari adună trupe la Salonic

şi Ghevgheli, dar încă n’au Intrat în

luptă.

Armata generaluli Köves într’o mare de nămol.

Berlin. — Corespondentului lui

rTtfglicho Rundschau u i s’a dat prilej să

vorbească cu generalul Köves, a cărui

armată compusă în măre parto din Ro­

mâni, luptă — după cum se ştie— sub

conduceroa generalului Mackensen în

Serbia. Numitul corespondent scrio de- epro aceasta:

Cu generalul Kövess am vorbit Ia

o cină într o încăpere care mai’nainto

b1 ujise do grajd Din ochii generalului

se împrăştio hotărire şi energie. El a

accentuat, că din cauza drumurilor de

munte reie, râsboiul cel mai greu, din

întreagă Europa, se dă în Serbia. Con-

diţiunile de luptă sunt a>ci mai grele

chiar şi decât în Galiţia.

Când am plecat dela armata lui

Kövess şi m ’am dus la corpul de ar

mată german condus tot de el m ’am

convins de fapt despre drumurile ne­

maipomenit de grele de umblat. In două

zile de abia am putut face un drum

pe care l’aş fi făcut în ori-care parte a

Europei într’o oară Drumurile sunt

acoperite cu un strat de nămol de o

jumătate metru adâncime. Mereu am

trebuit să cobor, deoarece automobilul

şe înglodează mereu, carele se restoarnă,

iar caii sunt curând doborîţi de obo­

seală. Soldaţii noştri săvârşesc o muncă

nemai pomenită. In ploaia, ce nu ma*

înceată, ei supoartâ oboselile şi lipsurile

ce trebue să ducă în această grozavă

regiune. Nici o campania n ’a cerut a°a

jertfe dela soldaţi. Ei împart între ei

şi cea din urmă bneătură de pâne

noaptea se învăluie în paltoanele lor

pătrunse de apă, fac marşuri în nămol

Ce mai spun fruntaşii opo­

ziţiei din România.

La Brăila.

Duminecă d. a. la orele 3 a avut loc în

ala „Carpaţi“ ÎDtrunirea convocată de ,Fede-

până în genunchi. Soldaţii cunosc nu­

mai o singură deviză: înainte!

Trupele noastre au ocupat Kral- jevo şi Kruşdvaţ.

Budapesta. — Armatele noaste îna­

intând în inima ţării sârbeşti a ocupat

oraşele întărite Kraljevo, unde a luat

130 tunuri nouă aduse de curând din

Franţa, precum şi oraşul Kruşevaţ, prin

ceea ce s’au înlesnit mult lupteh, cari

vor urma.

Luptele noastre cu Sârbii.

Kragujevaful a fost cucerit.înaintarea armatelor aliate în S&rbia s’a

făcut cu mult avânt în ultimele zii;. Forţele

augtro ungare înaintând dinspre Vişegrad, au ajuns până la graniţa sârbească la punctul Ka- raula-Balvan.. Aripa dreaptă a armatei von Kövess, care a înaintat prin Macva, a ocupat

Valjevo, oare a fostgolit de Sârbi. Grosul armatei

lui Kövess şl armata von Gallvitz a trecut

după un eir de lupte linia Radnik-Topola- Svilalnaf în valea Pak-Neresniţa, Elo au ocu­pat ţi capitala militari a ţării, Kragujevaţ.

Trupe germane fi austro-ungare, care au

trecut Dunărea la Orşova, au ocupat Tekia şi

Cladova şi au stabilit la Urza-Talatica legătura

cu forţolo bulgare înaintate dinspre Nrgolin. Cu

aceasta malul eârbeac al Dun&rei intre Orşova ţi graniţa bulgari, ee afla. în milnile aliaţilor şi

plutirtn pe Dunăre, care a fost oprită 15 luni,

va fi liberă, dupăco râul va fi curăţit de mino

şi de alto piedcci. Transporturile gi.-rnmne şi nus-

trc-ungarc, dvstinnto pentru Turcia, in viitor

nu nmi au novoo de n şi lua drumul prin Ro­

mânia şi vor putea fi transportate dela Orşova po Dunăre, In un port Bulgar oarecare şi de

acolo pe cnlea ferată bulgară înainto. Este ştiut

că liberarea căii Dunăroi »ste unul din argumen­

tele ct'lo nmi puternice pentru ofensiva puterilor centrale contra Serbiei.

Armata bulgară a Înaintat şi ca în săptă­

mâna ttecută. Armata înaintând dcalungul liniei

ÓoJia-Ntş, a cucerit fortăreaţa Pirat, după lupte

grele, Mai spro nord, valra Timocului esto tre­

cută; ornjelo fortific:11o y.ajtciar şi Knajcvaţ au fost cucerite.

Prinţul Cvril a înaintat aolenin, sunt câ­teva zile,la Ucsküb%i bű zice că chiar Prizrend ar fi cizut in mânila Bulgurilor. Cu aceasta,

armata sârbcască este tăiată do lima ei do re­

tragere spro sud şi orico comunicaţia cu trupele

de ajutor alo Englezilor şl Francezilor, debar- cato la Salonic, a devenit cu neputin^. Numai

grnn ţi spre Munlcuegru este in că dcscbisS.

Despre celo ce po petrece Ia Salonic,

Ştirile sunt felurite. So ctedti cft debarcările con­

tinuă sub protestul grecesc şi cft ar fi debarcat

până ncum c/itn 50.000, după alto informaţiuni

d»ja 80.000 de oameni. Nu se poato şti până

acum dacă aceste trupe au început deja Înain­

tarea sau daca elo se aflft Încă toate la Salo­nic. După ultimul comunicat bulgar a avut loc

o luptă ia graniţă, la sud de Strumiţa, între

trupele bulgare şi trupe franceze. In comunica­

tul lor Francezii susţin, că i-au respina pe Bul­

gari cari iarăşi spun, eă el au bătut pe Francezi.

Oricum, din aceste veşti, se vede cât de grea şi desnădăjduită e starea Sâibilor. înşişi

miniştri englezi sunt siiiţi a recunoaşte >că nu

mai e nici o mântuire penttu această ţară vi­

tează*, cum a spus lordul Landowne. Zilele, ce

urmează poate să ne aducă cea din urmă luptă, pe care o vor putea da. '

raţiunea unionista“. Au fost peste 4000 persoane A prezidat dl Nicu Filipescu.

Dl N. Filipescu, luând cuvântul, a spus în rezumat următoatele;

Rândul trecut când v’am vorbit dela acea­sta tribună, era timpul ca eă mergem peste Car- paţ>, sa cucerim ce avem de cucerit. Azi nu mai

putem merge peste Carpaţi, ci din potrivă tre_

bue sa ne apărăm în casa noastră, pentrucă în

in aceste şeasă luni vrăjmaşii noştri au avut

timp ca sa se pregătească contra noa-tră.

Continuând dl Filipescu spune că deşi Grec:« ne-a propus eă întrăm alături de ea în

războm, noi am sfătuit o să ţină neutralitatea alături de noi şi deşi Serbia are un tratat de

alianţă cu România, când mai zilele trecute acest

stat de viteji ne- a cerut sa respectăm tratatul de

alianţă, guvernul nostru a răspuns că nu poate

face a.easta, întrucât lucrurile s’au schimbat. Ne-

norojin m»ri pân lese ţara noastră pentrucă n’arn Ştiut să ne folosim de momente fericite. Dacă

ne întiebăm cine e de vinii, desiguv că. se va

răspunde: guvernul! . Dar eu vofu răspunde ca

de vină e şi opina publică românească, care a

stat cu mânile încrucişate şi a suferit ca ţeara

să se umple de trădători. Dior, răbdarea prea mare e frică ruşinoasă.

Dl N. Filipescu termină strigând: „De ­şteaptă-te popor, înplineşte-ţi ursita cât mai e vremea şi fă-ţi datoria 1“

D. P . Jecu, adv. (Brăila) spune: A trecui

nn an de când aşteptăm zadarnic să plecăm la. luptă sfântă.

Dl I. Urau, prof. univ. spune: D. Bră­

tianu a îmbrăcat bsina de oţăl a indiferenţei, în

timp ce focul arie cu furie in jurul nostru. D ,

Brătianu trebuie să se lase înduplecat de voinţa

naţiunei, sau dacă nu să plece cât mai curând.

Dupăce vorbesc dnii N. Niţescu, C. Luca- aievicl, Dr. Demetrescu, deputat, O. Tăslăuanu,

L. Moldovanu, deputst, Emil Slătineanu şi Au­rel Iliescu, in cuvântul d. B. Delavrancea.

D. Barbu Delavrancea. E vorba de a mân­

tui existenţa noastră. Mă adresez dlui I. Bră­

tianu: Până când ne mai înşeli? Doar de trei-

ori până cum ne-ai făcut să desarmăm. Mi-ai

s. us mie că atunci când va Intra Italia, vom

Intra şi noi. Iar într’o zi la minister mia-i spu*

aă-i comunic lui Take şi lui Nicu că dta poţi

faco răsboiu cu ei dar ei fără dta nu! Care e

răsboiul dlo Brătianu? Români, pregătiţi-vă su­

fletele. fiţi gata, pentrucă atunci când vă vom

chiema să veniţi la Bucureşti, să răsturnăm pe

acoi, cari so vor pune în calea realizării idealu­lui naţional.

După cuvântarea dlui Delavrancea, d. N . Filipescu a cetit următoarea moţiune:

— „Cetăţonii brăiloni, întruniţi Jn ttals

»Carpaţi« din iniativa „Federaţiei unionist«“ in

ziua do 15 Octomvrio v. denunţăm ţ&rel pri­

mejdia în care a ajuns România, lăsând Bă fie

Încercuită do vrijmnşii noştri, făra a arunca In balanţă spada sn.

Declarăm do trădători ai neamului po

accia cari în faţă sau pe sub ascuns, prin «i

sau prin alţii, susţin «au tind Ia politica pro-

tivnică intereselor şi idealului ţării, fie chi*r

prin neutralitatea definitivă şi cerem tuturor Ro­mânilor ca în ori-ce împrejurări acum şi mai

târziu să se poarto cu el ca cu nişto trădători.

Cerem guvernului so ordone mobilizarea ar­matei române, să întro în acţiune imediat pentu

a impedeca nu numai moartea aspiraţiunilor noastre legitime dar şi peirea ţărei. Rugăm pe

cetăţenii din toate localităţile să se uniască cu de­

claraţia noastră şi să facă eă se audă glasul lor.“

Dupăco dl Filipescu a citit această mo­ţiune, publicul a pornit în frunte cu muzica mi­

litară până in centrul oraşului unde dl N. Fili-

peacu a rugat din balconul hotelului francez po

manifestanţi să so împrăştie în linişte pentru a. nu so provoca dezordini.

Anglia face cea din urmă încer­care în Balcani.

Bucureşti. — Ziarul „Dreptatea“ făcând

o cercetare in cercurile diplomatice, a aflat nr- mfitoarele lucruri însămnate:

Ştirile deapre ocuparea ţărmului drept al

Dunării de cătră armatele bulgare şi austro-ger-

mane, despre deschiderea Dunărei şi daspre în­

ceperea ducerii; de muniţinni germane pentru

Bulgaria şi Turcia, au atins viu cercurile diplo­matice ale Ententei.

Ştirile din Grecia spun, că acolo Anglia s început o lucrare mare pentru câştigarea de par­

tea sa a oamenilor politică şi că guvernul en­

glez a trimis spre Salonic şi Dardanele flota de răsboiu.

In România, Anglia va începe zilele acestea

o asemenea lucrare cu cea din Grecia. Sir Bar-

klay, ministrul englez la Bucureşti a primit or-

Nr. 50 *=OA!ir Pag. 7

dinul să se pună îndată tn legătură cu parti­

zanii unei acţiuni repezi aRomâniei de partea în­

ţelegerii, pentru Inceptrea unei mişcări de na­

tură a sili guvernul ţârii ?i Coroana eă între in

acţiune. In vederea acestei acţiuni a Agi ei la

noi, Rusia a primit ordin ca toate trupele ru­

seşti ce erau hotârîte debarcării in Bulgaria Bă

-fie adunate la Prut, pentru ca prezenţa lor acolo

*a poatâ infiuinţa şi mai mult opinia publică

■românească.Toată această lucrarea nouă a Anglliei au

la baz* temerea că armatele turceai cari au fost

adunate din toate ţinuturile Asiei cari până

acum, cu tot nutnarui lor covârşitor, nu puteau

fi folosite din cauza lipsei de muniţiuni vor

fi Înarmate acum de Germani şi ele vor ame­

ninţa canalul Suez, Egiptul ţi chiar India.

p F l p t i i i i .Sibiiu, 28 Octomvrie n.

f Necrolog. — Subscrişii cu inima în­

frântă de durere aducem la cunoştinţă tuturor

rudeniilor şi cunoscuţilor, că iubita noastră so­

ţie si cumnată Ana Aron no»j. Bănceu dupa un morb scurt şi greu, ţi-a' dat nobilul său su­

flet în mânilf Creaiorului Marţi, in 2 Noemvne

n. 1915, la 5 ore dim. în etate de 56 ani. Ră­

măşiţele pământeşti ale scumoei no*ştre dfcîdaw,

se vor ridica din casa proprie (Stra.U nou* Nr.

12) şi se vor depune în cimiterul rmtral din

loc .Toi, în 4 Noemv ie n. a. c., la 2 ore p. n>.—

Fie-i somnul lin şi memoria bwie-uvânintS ! —-

Sibiiu. 2 Ncemvne n. 1915. — loan Aron «i

goţin Emilia. Iosif Aron şi soţia Adela. Purten.e

Arou şi soţ'a Mina, cn cumn*.ţi şi cumnnto

Zahsrie Aron, ca soţ, Vad. preoteasă Lwr* Aron, Ioan Dobrotă şi soţia M ina . c» cumnaţi

şl cumnato.

Prinţul du W>ed se întoarce în Alban a Ziarul italian „Tribuna“ spune că prietenii [.rin

ţului do W icd doafăţură o puternicii lucrare in

interesul fontului domnitor. CWspoiidcntul nu­

mitului ziar «’ informat, ca prinţul -Io te l va

pîişi curând în Albania in frunte» unor puu-r-

nico puteri armate.

Profesor sârb condamnat Ia 4 ş ju­

mătate ani temniţa. Tribunalului«! Tniiişn*rn

coiidumnaso pentru agitilie tmpf>tr'vn «lui naţ o-

nalitiiîi la un an jumatam temniţ** p>' profeso­

rul dela preparandia sârbească, Vasile Stoici, iar

pe elevii lui împotriva cărora procurorul ridicase

de asemenea acuză, i-a dat libertate. Dintre

elevi 3, cu toate că au fost achitaţi au fost ţi­

nuţi în arest începânl închisoarea din August

1914. Primul senat al curiei s’a ojupat ieri ou

acest proces. Procurorul anunţase adecă apel îni-’

potriva sentinţei pe motivul că tribunalul nu l’a

declarat pe Vâsle Stoici de vinovat de lesă

majestati», conform acuzei, iar pe ceilalţi acuzaţi

i-a achitat. Curia a nimijit sentinţa tribuna­

lului şi a ridicat pedeapsa lui Vasilie Stoici la

4 şi jumătate ani închisoare iar recursul de nu­

litate înaintat privitor la ceilalţi acuzaţi la res­

pins şi a ordonat pe cale telegrafică punerea în

libertate a celor trei elevi.

S’a început recvirarea unsoarei de porc. Azi a început pol ţia din Arad recvirsrea

unsoarei de por.:, care n’a avut nici un rezuliat

negăsind unsoare nicâiri. Poliţia a pornit cerce­

tare pentru descoperirea faptului, că ce s’a în- tâuplat oare cu proviziile de uasoare stabilite

la ultima cercetare.

Căi nouă ferate In Ardeal. In zilele de 18 — 20 Octomvrie 1915 s’a dat circulaţia

0 nouă linie ferată ardeleană, lungă de 192

chilomet J. Porneşte din trei staţ.uni: deta Praid.

1 la mare şi M.heş. Centrul sau este oraşul»Mu-

râş-Oşorhei. Vicinalele acestea se Întind asupra

teritoriilor fruct iere ale Sgcuimii şi ale Câmpiei

dela ineşti.

Calendarul Poporului

pe 1916apare în scurt timp.

Cu în toţi anii, «şa şi acum, „Ca­

lendarul Poporului“ pe hlng;\ partea ca­

lendaristicii mai cuprind« diferiţi articoli

' literari, poezii poporale şi din riWboiu,

sfaturi, nnerdote etc.

O deosebita atenţie* so dft asupra

rusboiului actual, despre care se face o

descriere asupra tuturor întâmplărilor

din acest an. Descrierea rfiaboiului e

ilustrata cu multe chipuri interesante,

cum şi mai multe mape, astfel c;\ ceti­

torul îşi va putea uşor faco o icoană u

marilor frămftntftri din zilele noastre, ca

şi cari nu s a mai pomenit.

Nimeneâ să nu întrelase a comanda

acest calendar atât de ieftin şi potrivit

în .casa românească, pe care o împodo­

beşte de peste 30 de ani. De aceea nu-ţi

comanda alt calendar, până când nu vei

vedea „Calendarul Poporului“ dela Si­

biiu. Preţui e tot cel vechiu: 40 bani

un exemplar, iar pentru poştă 5 bani

df-osebit. Ceice comandă dela 10 bucăţi

în sus, primesc rabatul cuvenit, ca şi

în anii trecuţi. — 'Amănunte mai de

aproape vom publica într’un număr vii­

tor, cât ce va fi mai mult loc în Foaie.*

O rugare cătră cetitorii Foii şl ai Calendarului. Dacăar fi vr’o comună, al cărei târg să nu

fie pus în Calendar, ne rugăm, ca sâ

ni se aducă de grabă la cunoştinţă.. Să

ni se spună ziua târgului după calen­

darul vechiu, şi ce fel de târg, ca

astfel să putetn complecta. Ne rugăm

însă de înştiinţare cât mai grabnică,

deoarece în aceste zile încheiem Ca­

lendarul. Cu toate acestea am dori să

nu rămână afară nici un târg de ţară

de aceea vom primi şi cvnsidera aceste

schimbări, după putinţă, până în mo­

mentul din urmă, ca astfel totul să fie

cât mai complect.

Abonaţi „Foaia Poporului“ . In aceste

zile, când atâtea frământări se petrec îd

lume, ar fi tu cale, ca fiecare Român să

cetească o foaie. De aceea îndemnăm pe

oamenii noştri, să intre cât mai mulţi în

şirul abonaţilor noştri. Foaia se poate luil

cu începutul la orice lună şi costă pe o ju­

mătate de an 2 coroane 2 0 bani, iar pe u d

an 4 cor. 40 bani.

I-âţiţi >Fnaia Poporului« peste tot locul

Redactor r«*|>oniabil: Dr. Ioan Broşn.

Pentru edituri» r«f|K»nwibil: Ioan Hcrcş.

Tiparul: .Tipografia Poporului''

Se poate_ păşi pretutindeni.

Rufele Schicht —rufe de răsboîuse spală mai ieftin, mai ou cruţare şi mai bine.

înmoaie rufele cu cxtnct pantru npiilaro „Frauenlob“ , câteva oro sau peste noapte,

spal« ano», ca do obicciu cu puţin slipuri, mai b no cu aipun ^Scllicllt“ marca Hirsoli. Vei

avea rufei« cele mai curat« ţi Vei cruţa lucru, timp, bani ţi săpun.

Omlnolu! este mijlocul cel mai bun pentru curăţirea mânilor ţi frecarea pntlinoi din

bjcâti'irie ţi cxliii.

triĂfrfi

, Nr. 2203/915

+Rafila Bărbat, ea f ici, In numele ei ?i al tuturor rudeniilor

cunoscuţilor, au durerea a V i face cunoscut, ci mult iubita lor mamă

şi bănici

A na M a rcu născ. C ătan ă ^după un morb scurt, in S0 OctomTrie n. 1915, la 11 o r e sear» fi-a da

nobilul siu suflet in mănile Creatorului ia al <61ea an de etate.Rîmăsiţele pământeşti ale scumpei defuncte s’au aşezat spre veci-

nica odihnă Yintri, in 22 Octomrie, la 2 ore d. m. in cimiterul gr.-or

din loc.Spring, in 20 OctomTne 191o.

« J a l n i c a f a m i l i e *

Valeria Mareo, primar

Carollaa Marca

Rafila Bărbat născ. Marcuca tia ţi fiice.

Teofil Bărbat, îuriţător cm rio«xe.

Maria Marca născ. Teuşanca n o ri.

Coriolan, stud. isp.

Vasile, stud.Ionită, Valeria, Sergla,

Eugen, Ionel, Nlcaca a tp e ţi.

Elena, Veta OHm pla, Flraca,Anaţa, Elvira, Letîţîa,

Margareta, Anuţa

ca nepoate.

Publicafiune.

Comuna Felek (Avrig) esarindează

păşiunatul din muntele Clabucet-Ra-

covicianul pe un period de un an

eventual patru anii pe calea licita-

ţiunei publice, care se va ţinea tn

27 Noemvrle a. c la 8 ore a. m. în cancelaria comunală. Pre(ul stri-

gărei 700 cor., vadiu 10*/#•Condiţlunlle mai de aproaps să pot

vedea la primăria comunală.

Felek. la 4 Novembrie 1915

Primăria comunala,

păjunat de iarnă pentru oi.40 jug. fânaţ necosit şi nepăşunat,

130 jug. ogor, nearat şi încă nepă-

şunat aflător în hotarul comunei

Hiria lângă Marosujvdr, să dă în

arândă pentru păşunat cu oi până

în primăvară. Doritorii să se adre­

seze subscrisului.

Muntean RomuluiGynlafehertăr. Maros u. 1 si.

T e o d o r V. B o rzaPreţul 80 bani. I

Se pot procură dela 1

/ V Adminlslrajia /j\ f l Foaia Poporului [JJ

jVîape âe Vânzare.Mapa Europei . . . . K 1.80

. Rusiei cu Galiţia . 1.20

n Franţei cu Belgia . „ 1.20

„ Ţărilor balcanice . ,1 .2 0

Se află de vânzare la

Administraţia „fo ii Poporul»!“Pentru porto recomandat este & *»

1 adăuga. 35 bani deosebit.

Pag. 8 20*1» fiOSGRULUI Nr. 5 0

C aut d© u ce n ican băiat din familie buDă care po­

sede si limba maghiară şi are baremi

2 clase gimnaziale ori reale. Trăia n

Baica, comerciant în Zalatna.

3 a cancelaria notaţia!!.Din comuna Sziblel p. u. Sze-

lîstje află aplicare' momentan un

scriitor iniţiat în pgentele notaria­

le. Salariu lunar 60 cor. Reflectanţi

să se adreseze subscrisului Aureliu

Haţiegan not. com.

Lemne de Focşi do

Lucru.Stejar tânăr bine uscat

2 4 0 C©r».Vagonul cu 10.000 Kgr. încărcat si predate din staţia

Vnrpod. '

210 Cor. Vagonul cu 10000 j Kgr. capete (darube). remase dela sli- I

puri şt ciela doage diferite m:irimi. |

28 Coroane stânjenul ‘ în pădure. i

Pădurea departe 2 kilometri de j

Btaţia Vurpod. Adresa: j

S . M . Marinescu

Vurpod 1 &ngt. Bibiiti. (Nngj’.orebrn). ;

TB

sroîior d® bărbaţi

S jSHU , strada Cisnâdiei Nr. 12

recomandă p. t. publicului © e îe rrmai n o n e s t o f s d e

ai i a r n ă î s zm sfc ........ asorîimesat. —

N o u i ă ţ l l efţsoftî chiar acum, y îeatî-ta ’iaÎMffi i *5e tsSrÎJaţi eiofe Jasâigene SSk caii se execută dapă măsură C$8 sssaî moderne vestminte pro­s tia : S a c & o , J a q n e i e ş! î in î- s » ţS* ut» 5 o » , cu creţuri foarteSM'&3,£s3.

Sssoee'biiii atesailtaneBJWliâ noutăţile de stofe oentra Z?scpâj&iari şi „ R e g i « * » * , cari î* totdeauna in dîposit bogat

&3€prs. r e r e r e u a ilo r con-

tK$aK»se tu atelierul rneu, îmi per- istl * atrage deosebita atenţiune a Oa. doiosi preoţi şi teologi ai>- tssîÎTtiaţî. — î n c a z u r i ele nr«

Sf*w ţ^e»afecţic .E jC ii u* ivind «***»«SiSe4 «le iiaitac iii îi-.np fî« fisă s-Mf«. — Uniformi- om ru tW.ÎE3tCii, Caifl «ii tot Ui i'tlclJ6» ttitknuă, Jupă era-ftaea « s r maf c o j i .

Berea albă şl neagră din s

tereriâ defaTrei-Stejari

s ia g-sg a a

Această bere

e căutată şt

sa bea cu plă­

cere de toţi

cari o cunoso

atât la oraşe

cât şi la sate

. 124

în SEBIIU

este foarte bună şi gustoasă!

Să caută 8—10 calfe.Să caută 8 — 10 calfu de panto­

far pentru lucru de comandă şi lârg.

De păreche ,‘>— 1'50 coroane. —

Adresa: Petru Câmpean, pante.far,

Szelistye.

»i

ATELIERUL FOTOGRAFICdin Piaţa maro Nr*. 19

esto complet renovat şi înzestrat cu cclc mai moderne aparate şi mijloace tchnicc.

Proprietarul cel nou, I?i ra da silinţ-i sii «ati.Hi'arâ po deplin dorinţclo p'.iblictilm.

Co specialitate lucrcz după foto^rî’fii vechi ţi ptrimti*, ca <le ... pildi a color râzuţi in ripbniti, tablouri mârito şi pictate, »’ori vor fi cu

toiul asemănătoare.

Observare: Văduvele şl orfanii celor căzuţi în răsboiu vor arca scăzămănt Ia plată.

lingând sa mi sprijiniţi nona mea întreprindere, semnez cu ftimâ:

RUDOLF KUNTB, fotografS i b i i u , P i a ţ a m a r e N p . 1 9 ,

vis :Vvis do prăvălia Ini l'tscliH.

P E l g g B B

Că bere* » oo uoartrie foarte dfarta- tă se pesta redea ş{ d« acoktcăcaae părătorii n in ma Iţesc m meren

r'

‘ rrv-;̂

i!£!

m

MOI lacrale solid şl

conştlenfioa . . .se pot comanda la

E M IL P E T R U Ţ I UFabrică de m o b ile ---------

S I B 1 1 U — N A G YSZEB EN , Ţie iăstr. Sării 37r-~i' ari2gr?tn |

Specialist î n :M OBILE DE TO T FELUL

pentru iîneri nou căs?Storî{i, mobilări

dc hoteluri, viii?, insliiuie, ca-

fcnclc şi rcsiauraţiuniE3J Telefon Nr. 47 = = cu Icc^tnrâ in com itatul întreg

ă lW | Alclicr P|0Prlu de tapiserieSe lucrcază dup2 planuri a r tis tice

VasaisEra®.".!

1 l

Îi’"- * W W ţf/ T I

liMH ! 5 I

S

« J z z :

fV/rr

bi „TURUL“| F abr ică de ghe te | soc ie ta te pe acţii

i în T IM IS O A R A .

l\

^ / •'''yS/

ti ’SV & <

't<7^rC

fi.?r v-ţ.'.>

Cea mai mare fabrică de ghete în monarhie.

<*/'..-y-aţ

130 sucursale proprii.Anual se fabrică:

000.000 p ă m h l .

1200 muncitori si

r tr *

Hiir il |st -I t - ,*

t 1E-. î

H îU îD