Verificarea si reglarea jocurilor din mecanismul de distributie

Verificarea si reglarea jocurilor din mecanismul de

distributie

1. Fundamentare teoretica

Mecanismul de distributie are rolul de a pune cilindrii motorului cu ardere interna in comunicatie cu mediul exterior in timpul perioadelor definite de ciclu, pentru a asigura alimentarea lor cu aer sau amestec " carburant + comburant" si evacuarea gazelor arse. Piesa cea mai importanta a mecanismului de distributie este supapa. La majoritatea covarsitoare a motoarelor cu ardere interna moderna deschiderea supapei are loc fortat sub actiunea camei, iar inchiderea se realizeaza prin arcuri.

2. Comanda supapelor si reglajului jocului

Supapele in cap pot fi comandate de catre un arbore cu came situat in carter(blocul cilindrilor) sau de catre unul sau doi arbori cu came plasati in chiulasa.

Componenta: 1 – arbore cu came; 2 – tachet; 3 – tija impingator; 4 – surub de reglare a jocului la rece; 5 – piulita de blocare; 6 – culbutor; 7 – arborele culbutorului; 8 – disc superior; 9 – supapa; 10 – arcuri pretensionate; 11 – bucsa de ghidare; 12 – chiulasa.

Fig. 1 Comanda supapelor de catre arborele cu came

Dispozitivul pentru reglarea jocului este situat in culbutor si consta dintr-un surub cu cap crestat sau patrat(4) si o piulita de fixare(5). In situatia plasarii arborelui(arborilor) cu came in chiulasa se disting doua posibilitati:

A) Arborele cu came comanda supapa(7) prin intermediul culbutorului (6) -> fig. 2. Nu exista tachet si tije impingatoare. Reglajul jocului se face cu ajutorul surubului de reglare (4) si a piulitei de fixare (5)

B) Arborele cu came comanda supapa (7) prin intermediul tachetului (2). Nu mai sunt necesare tija impingatoare si culbutorul -> fig. 3.

Fig. 2

Fig. 3

Valorile jocului recomandat pentru cateva modele de automobile sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1. Exemple de jocuri termice

Tipul autoturismului Jocul [mm]A E

Citroen ZX(mass 1550cm3 ¿ 0.20 0.40Renault 21 0.10-0.15 0.20-0.25Peugeot 0.20 0.40Ford Mondeo Diesel 0.35 0.50Peugeot 306 Disesel 0.15 0.30Dacia 1310 0.15 0.20Land Rover Defender 0.20 0.20

3. Defectiuni caracteristice ale mecanismului de distributie

Principala defectiune o constituie arderea supapei, care poate avea doua cauze principale:

a) Inchiderea incompleta a supapei, datorita deteriorarii partii conice a supapei, jocului insuficient intre cama si tachet sau griparii supapei in ghidajul sau.

b) Incalzirea anormala datorata:- fie unei arderi necorespunzatoare din cauza reglajului defectuos al

carburatiei, unui avans de aprindere prea mic sau starii necorespunzatoare a partilor sistemului de aprindere, rezultand o scanteie insuficient de calda.

- fie unei raciri defectuase, din cauza defectarii vreunui element din sistemul de racire(radiator si motor cu depuneri de piatra, pompa de apa neantrenata, termostat blocat inchis,lipsa de ulei etc.)

Defactiunile si modul de inlaturare a acestora se reprezinta in tabelul 2.

Defectiunea Cauza Mod de inlaturare1. Compresie

insuficientaa) Lipsesc jocurile in mecanismb) Arderea sau deformarea supapelor

-se regleaza jocurile in mecanismul de distributie-se inlocuiesc supapele

2. Consum ridicat de ulei

a) Uzura excesiva a tijelor supapelorb) Uzura excesiva a ghidurilor de supape

-se inlocuiesc supapele-se repara chiulasa

3. Functionare instabila cu oprire la mers i gol

a) came uzateb) diferenta mare a presiunii de compresie

-se verifica fazele de distributie-se verifica uzura

intre cilindric) uzura curelei (lantului) de distributied) deformarea sau arderea supapelor

segmentilor-se inlocuieste-se repara chiulasa si se inlocuiesc supapele

4. Zgomot preponderent(batai) in capacul culbutorilor si in partea anterioara a motorului

a) jocuri prea mari la mecanismul de distributieb) uzura lantului si a patinei intinzatorului de lant

-se regleaza jocurile-se regleaza intinderea lantului sau se inlocuieste intinzatorul si lantul

4. Rezultatele masuratorilor, desfasurarea lucrarii si concluzii

Cand am ajuns in laborator si am inceput lucrarea, capacul de deasupra supapelor era desfacut. Ordinea de aprindere la modelul de autovehicul Dacia 1310, pe care am desfasurat lucrarea, este 1-3-4-2. Pentru a verifica jocul dintre tija supapei si culbutor, pentru fiecare cilindru, avem nevoie ca pistoanele sa fie intodeauna la PMI. Pentru a masura jocul la cilindrul nr.1 pistonul nr. 1 trebuie sa fie la PMI. La PMI se afla si pistonul nr. 4 atunci cand pistonul nr. 1 este si el la PMI. Cand pistoanele 1 si 4 sunt la PMI, unul din cele doua pistoane este la sfarsitul cursei de comprimare iar celalalt la sfarsitul cursei de evacuare. In figurile ce urmeaza exemplific cum sunt asezati cilindrii si cand sunt la PMI sau PME.

Pentru a ne da seama ca pistonul nr.1 este la PMI la sfarsitul comprimarii, am invartit de elicea prinsa pe flasna arborelui cotit pana cand se produce forfecarea intre supapa de admisie si cea de evacuare la cilindrul nr. 3. Supapa de admisie se inchide iar supapa de evacuare incepe sa se deschida. Cand acest lucru s-a intamplat am inceput sa masuram jocul de la supapa de admisie si supapa de evacuare. Masurarea s-a facut cu ajutorul unui set de lere, iar mai apoi am trecut intr-un tabel rezultatele masuratorilor. In cazul in care jocul era mai mare decat cel admis de catre constructor-ul automobilului,am introdus o lera cu o valoare mai mare decat cea admisa, iar cu ajutorul unei chei speciale am desfacut sau strans surubul, iar dupa am blocat cu ajutorul piulitei. In cazult in care jocul era mai mic, am introdus o lera cu o valoare mai mica, am trecut rezultatele in tabel si am dat drumu la piulita, am mai desfacut surubul, iar mai apoi am strans piulita de blocare. S-a mai facut o masuratoare pentru a fi siguri ca jocul este aproximativ cel admis de constructor. Pentru a ne verifica am luat lera corespunzatoare jocului admis si am introdus-o intre tija supapei si culbutor, aceasta trebuie sa nu intre

fortat dar nici sa fie larg, ea trebuie sa se miste cu putina frecare intre cele doua componente.

Dupa ce am facut masuratorile pentru cilindrul nr. 1, ne-a verificat domnul profesor si am continuat cu masuratorile la cilindrul nr 2. Am invartit din nou de elice pentru a aduce pistonul nr. 2 la PMI la sfarsitul comprimarii. Cand pistonul nr 2 este la PMI la sfarsitul comprimarii se produce forfecarea intre cele doua supape la cilindrul nr. 4. Am efectuat masuratorile asa cum am facut si la cilindrul nr. 1 si am trecut rezultatele in tabel.

Am trecut apoi la cilindrul nr.3. Pentru a ne da seama cand pistonul nr. 3 este la PMI la sfarsitul comprimarii am urmarit ca la cilindrul nr. 1 sa se produca acea forfecare intre supapa de admisie si cea de evacuare. Am facut masuratorile, am micsorat sau marit jocul pentru a ajungel aproximativ la cel admis de constructor dupa care am trecut datele in tabel si am trecut la urmatorul cilindru si anume la cilindrul nr. 4. Am invartit de elice pana cand la cilindrul nr. 2 am observat acea forfecare intre cele doua supape. Atunci pistonul nr. 4 era la PMI la sfarsitul comprimarii si am facut masuratorile.

Dupa ce am terminat masuratorile si le-am trecut in tabel, am montat capacul de deasupra inapoi, am montat bujiile si am pornit autovehiculul. Autovehiculul a pornit, insemnand ca jocurile pe care le-am facut noi conform cu cele admise de constructor au fost aproximative.

Tabel 3. Valorile jocurilor masurate si reglate

Numarul cilindrului

Jocul [ mm]masurat reglat

supapa de admisie

supapa de evacuare

supapa de admisie

supapa de evacuare

1 0.10 0.20 0.15 0.202 0 0.25 0.15 0.203 0.15 0.25 0.15 0.204 0 0.20 0.15 0.20

Dupa ce am pornit automobilul si am termiat lucrarea, domnul profesor ne-a aratat cateva componente prezentate mai sus in figurile 2 si 3. Pentru figura 2, reglajul jocului se face cu ajutorul surubului de reglare (4) si a piulitei de fixare (5). Pentru figura 3 ne-a prezentat un tachet cu pastila, cand pastila se uzeaza jocul este mai mare intre tachet si arborele cu came. Cand pastila se uzeaza, aceasta se poate schimba cu una de aceeasi grosime sau mai mare. Pastila este etansa si nu se misca de pe tachet cu ajutorul unei pelicule de ulei ce este intre tachet si pastila.