Mecanismul de distributie     Rolul: Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant sau cu aer proaspat si evacuarea gazelor arse.     Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma speciala (cu reflector) – asa-zisa distributie prin lumini.      Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie, au numai supape de admisie sau de evacuare.     Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt:     - cu supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor; sistemul nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje;     - cu supape in cap (fig.1.a si b), unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului;     - mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.     Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea, distributia poate fi :     - cu arbore cu came in carter – cel mai raspandit (motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8, ARO-240, Dacia etc.).     - cu arbore cu came montat pe chiulasa, supapele fiind comandate prin culbutor (fig.1.b) (Fiat, Mercedes-Benz etc.). La acest sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu, cu intinzator, sau curele dintate;     - cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele (prin traversa sau langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere. 

 Fig.1. Tipuri de mecanisme de distributie cu supape:1-comande distributiei; 2- arbore cu came; 3- tachet; 4- arc supapa; 5- supapa; 6- camera de ardere;             7- piston; 8- biela; 9- tija impingatoare; 10- culbutor; 11- surub reglaj; 12- ax culbutor; 13- lant                                                                                       distributie; 14- roti dintate lant distributie; 15- intinzator lant; 16- ghid supapa.4     La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea supapelor. Efectele acestui fenumen sunt: imbunatatirea umplerii camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenuarea efectului detonatiilor, scaderea consumului de combustibil, cresterea puterii motorului.     Comanda distributiei. Prin distributie se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu came. Aceasta poate fi:          - cu roti dintate;          - cu lant;          - cu curea dintata.      Comanda cu roti dintate este formata din doua roti dintate: pinionul conducator de pe arborele cotit si roata dintata de pe arborele cu came, care are un numar dublu de dinti la motoarele in patru timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2. Unele motoare mai au un pinion intermediar pentru reducerea dimensiunilor.      Comanda cu lant   este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii (Dacia 1300). La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, lantul este mai lung si ghidat de o roata dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic sau mecanohidraulic (Dacia 1300). Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans.      Comanda cu curea dintata in locul lantului, este mai simpla, silentioasa, nu necesita carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.     Arborele cu came asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea organelor de distributie la momentele oportune si pe durata necesara.      Este confectionat din oteluri aliate prin matritare (D 797-05, D 2156 HMN 8) sau prin turnare din fonta aliata (Dacia 1310).     Tachetii comanda deschiderea supapelor, datorita miscarii lor axiale imprimate de profilul camelor de pe arborele cu came; ei transmit micsorarea prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor la supape. La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, tachetii litsesc, comanda supapelor fiind directa.     Tachetii se executa din otel sau fonta speciala (Dacia 1300) si se trateaza termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare.     O solutie moderna de comanda a supapelor cu cama in chiulasa este cu tachetii hidraulici (fig.2). Acesta permite autoreglarea jocului tachet-supapa, precum si functionarea silentioasa, datorita contactului permanent dintre piese. Functionarea se bazeaza pe apasarea tachetului 4, pe tija supapei 5, prin intermediul uleiului sub presiune, la actionarea camei 1 de pe arbore.

1. cama;

2. piston;

3. tija supapei;

4. tachet;

5. supapa de mentinerea presiuniide ulei cand motorul nu functioneaza;

6. camera uleiului;

7. bila supapei;

8. rezervorul de ulei;

9. spatiu pentru ulei. 

                              Fig 2. Tachetul hidraulic

    Tijele impingatoare, intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite miscarea   lineara de la tacheti la culbutori; sunt sub forma unor tije pline sau tulburate (D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara, au un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara, un cap sub forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in locasurile din blocul motor si chiulasa.     Culbutorii, prin miscarea lor oscilatorie, comanda deschiderea supapelor; sunt de forma speciala, cu brate inegale, partea spre tija impingatoare mai scurta, pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor; spre partea centrala, au un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblarea pe axul culbutorilor; sunt distantati intre ei prin arcuri. Acesta poate fi singular (Dacia 1300) sau din doua bucati, solidarizate printro bucsa (D 797-05).     Supapele (fig.3) au rol diferit. Ele pot fi:

          - de admisie, pentru deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului;          - de evacuare, pentru axpulzarea gazelor arse.

          Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor.     Unele motoare actuale, au cate trei supape – Peugeot 605 D, Citroen XM (doua de admisie si una de evacuare), pe fiecare cilindru sau pentru supape (Mercedes C 200 D – doua de admisie) si chiar cinci supape (trei de admisie).     Prin aceasta se asigura o buna umplere a cilindrului cu amestec carburant si o evacuare mai completa a gazelor arse.

Fig.3. Componentele supapei:1- taler; 2- tija; 3- fateta de asezare pe scaun; 4- locas de fixare.         Arcurile supapei mentin supapele pe scaunul lor cand  sunt inchise si un contact intre supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si inchiderii lor.     Arcurile se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala; la unele motoare (D 797-05 si D 2156 HMN 8), se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, pentru marirea sigurantei si reducerea dimensiunilor.           Diagrama distributiei. Aceasta diagrama specifica fiecarui tip de motor, reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfarsitul inchiderii supapelor exprimate in grade de rotati ale arborelui cotit – deci fazele distributie.    

Intretinerea mecanismului de distributie

     Operatiile principale de intretinere sunt:           - verificarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor;     - verificarea starii arcurilor si pozitiei culbutorilor;     - verificarea asigurarii supapelor;     - verificarea etanseitatii capacului chiulasei;     - reglarea jocului termic dintre culbutori si supape;     - verificarea punerii la punct a distributie.

          Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape   se fce la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii, provocand zgomote anormale, reducand timpul si cursa deschiderii supapelor inrautatind umplerea cilindrilor cu ameste carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.     Acest joc se realizeaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii constructoare. La motoarele cu supape laterale, jocul se realizeaza intre tachet si supapa, iar la cele cu supape in cap, intre culbutori si supape (fig.4), astfel:     - se scoate capul chiulasei, se roteste arborele cotit (cu manivela sau prin antrenarea cu un levier de la volan sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfarsitul compresiei (ambele supape sunt inchise); aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distributie sau de pe volant si carterul ambreiajului sau blocului motor; se verifica strangerea chiulasei si suporturile axului culbutorilor;

Fig.4. Reglarea jocului culbutor-supapa:1-arbore cu came; 2- cama; 3- tachet; 4- tija impingatoare; 5- culbutor; 6- ax culbutori cu suport; 7- piulita; 8- surub reglaj; 9- supapa; 10- arc supapa.

     - se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si, in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se regleaza surubul cu surubelnita (cheia speciala la Dacia 1310); se controleaza jocul „j” cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu ferecare intre capatul culbutorului 5 si cel al supapei 9, dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la PMI) si la alti cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit cu 180˚ si se repeta procedeul de mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.Repararea mecanismului de distributie     Comanda distributiei   nu se face in mod corespunzator datorita:     - uzarii rotii dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din ceainitiala; se impune inlocuirea lor;     - lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste;     Arborele cu came are urmatoarele defecte:     - incovoierea arborelui cu came; se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala si, daca depaseste 0,2 mm, se indreapta cu o presa hidraulica;     - uzarea fusurilor de reazem; fusurile uzate se reconditionaza prin rectificare la cote de reparatie;     - uzarea camelor, datorita frecarii cu tachetii; se rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie, iar cand depaseste limita se inlocuieste arborele cu came;     - ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor; se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm, se rebuteaza arborele;     - uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie; orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata;     - uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie; se constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latime canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90˚.     Tachetii pot prezenta urmatoarele defecte:     - uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuiesc;     - uzarea locasului sferic pentru tija impingatoare; se rectifica la diametru prescris, folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului prescris.     Tijele impingatoare pot prezenta defectele;     - incovoierea tijelor; se remediaza prin indepartare;     - uzarea locasului sferi; se rectifica dupa sablon;     Culbutorii   prezinta defectele:     - uzarea capului de comanda a tijei supapei; se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon;     - uzarea bucsei de asamblare pe ax; se inlocuieste;     - uzarea filetului pentru surubul de reglaj; se refileteaza la cota majorata.

     Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri.          Arcurile de supapa   se verifica cu un dispozitiv special, iar daca nu corespund se inlocuiesc;     Ghidurile supapei    pot prezenta uzuri lae alezajelor lor; acestea se rectifica la cota de reparatie.

Controlul si reglarea jocului termic dintre culbutor si supapa,   valoarea jocului, componenta si succesiunea indeplinirii lucrarilor

 

Jocul intre supape si culbutori are rolul de a prelua dilatarile termice din organele componente ale mecanismului de distributie al motorului.

Uzura, imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului de distributie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori cu efecte negative asupra modificarii cursei supapei, respectiv modificarea fazelor de distributie, inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. De aceea, jocul intre supapa si culbutor trebuie verificat si corectat in limitele constructive, la o periodicitate de cca 20000-30000 km sau ori de cate ori este nevoie.

Pentru verificarea si reglarea jocului intre culbutor si supapa se recomanda metoda 'supapa de evacuare deschisa', efectuandu-se operatiile:

-  se aduce maneta de comanda a vitezelor pe pozitia 'liber';

-   se strang suruburile de fixare a suportilor rampei culbutori la un cuplu 1,5 la 1,7 daNm;

- 

Fig. 8. Uzura culbutorului si a tijei supapei

 se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr. 1 (cel de  langa volant) in pozitia complet deschisa;

-  se verifica gradul de uzura al suprafetelor de

lucru la culbutorul si supapa de admisie de la cilindrul nr. 3 si suprafetele de lucru la culbutorul si supapa de evacuare de la cilindrul nr. 4 si se corecteaza, daca este cazul, in vederea evitarii erorilor de masurare (fig. 8);

- 

Fig.9. Reglarea jocului dintre supapa si culbutor

1- calibru de distanta; 2 – cheie fixa; 3 – surubelnita; 4 – piulita de blocare; 5 – surubul de reglare; 6 – chiulasa; 7 – tija supapei;

8 – culbutor; 9 – arbore de distributie; 10 – tachet. se verifica distanta dintre culbutor si supapa. Verificarea se face cu ajutorul unui calibru de  distanta (spion) la dimensiunea corespunzatoare jocului constructiv;

- la rece: admisie, 0,15 mm,

si evacuare, 0,20 mm;

- la cald: admisie, 0,18 mm si evacuare, 0,25 mm. Pentru o verificare corecta a distantei intre culbutor si supapa, calibrul trebuie sa alunece intre suprafetele de lucru cu usoara frecare;

- se corecteaza (daca este cazul) distanta dintre culbutor si supapa astfel (fig. 9): dupa ce se desface usor contrapiulita 4 din capul culbutorului, folosindu-se de o cheie fixa sau speciala (MOT. 13), se introduce intre culbutor si capatul tijei supapei un calibru 1, de grosime corespunzatoare dimensiunilor prescrise, insurubandu-se usor surubul de reglare 5, pana cand calibrul aluneca cu usoara frecare intre suprafetele de lucru. in aceasta pozitie, tinand surubul de reglaj 5 blocat, se strange piulita 4 pana la blocare;

- se continua rotirea arborelui cotit cu 180° in ordinea de aprindere, respectandu-se schema alaturata din tabelul de mai sus.

Tehnologia aducerii pistonului primului cilindru in PMI, la timpul comprimare pentru diverse modele de automobile. Metodele de control si corectare a jocului termic.

 

VAZ 2101

     Jocul termic a supapelor se efectueaza la rece, preventiv regland intinderea lantului. Dupa reglare jocul termic trebuie sa fie 0,14 – 0,17 mm.

     Se roteste arborele cotit dupa acele de ceasornic pana la suprapunerea reperului de pe roata dintata a arborelui cu came cu reperul de pe capacul distributiei, ce va corespunde cu sfarsitul timpului de comprimare in al IV-lea cilindru. La aceasta pozitie se regleaza jocul supapei de evacuare a cilindrului IV (cama a 8-a) si supapei de admisie a cilindrului III (cama a 6-a).

     Se slabeste contrapiulita 3 surubului de reglare a parghiei.

     Se instaleaza intre parghie si cama arborelui de distributie un spion cu grosimea de 0,15 mm si cu cheia fixa se insurubeaza sau se desurubeaza surubul 2, pana ce spionul 1 nu va iesi nici usor sau nici greu. Apoi se strange contrapiulita, preventiv tinand fix cu cheia surubul de reglare.

Supapa de evacuare

Se verifica si se regleaza jocul intre supapa si culbutor

Admisie EvacuareE1 A3 E4

E3 A4 E2

E4 A2 E1

E2 A1 E3

     Dupa reglarea jocului termic a supapei de evacuare a cilindrului IV (cama a 8-a) si supapei de admisie a cilindrului III (cama a 6-a) se roteste arborele cotit cu 180° si se regleaza jocurile, respectand succesiunea, indicata in tabelul de mai jos:

Succesiunea reglarii jocurilor termice in mecanismul cu supape

Unghiul de rotire a arborelui cotit Numarul cilindrului, in care are loc timpul comprimare

(sfarsitul)

Numarul supapelor (camelor) ce se supun reglarii

0° 4 8 и 6180° 2 4 и 7360° 1 1 и 3540° 3 5 и 2

 

VAZ 2109 (SAMARA)

Volkswagen   Golf II, Jetta

Numarand din partea actionarii arborelui de distributie:

      Supapele № 1, 3, 6, 8 – de evacuare;

      Supapele № 2, 4, 5, 7, - de admisie.

Jocurile se regleaza cu ajutorul saibelor de reglare, care se confectioneaza cu grosimea de la 3 pana la 4,25 mm cu pasul de 0,05 mm. Grosimea este scrisa pe una din partile saibei.

Jocurile termice la rece (temperatura lichidului de racire 20 ±5°C) trebuie sa fie:

      Pentru supapele de admisie 0,20 ± 0,05 mm;

      Pentru supapele de evacuare 0,40 ± 0,05 mm.

Jocurile termice la cald (temperatura lichidului de racire 35°C si mai sus) trebuie sa fie:

      Pentru supapele de admisie 0,25 ± 0,05 mm;

      Pentru supapele de evacuare 0,45 ± 0,05 mm.

 Suprapunerea reperelor.

 

Mercedes-Benz   E- класс   (W123)

Jocurile termice in mecanismul cu supape la motoarele M 123 si M 110 pot fi controlate si corectate cat la cald atat si la rece.

Corectarea jocurilor termice la motorul M 123

  - supapele de evacuare;

 - supapele de admisie;

Amplasarea supapelor:

A – motorul M 123

Б – motorul M 110

Succesiunea de reglare este urmatoarea:

1)      De demontat capacul chiulasei si de desurubat bujiile;

2)      Se roteste fulia arborelui cotit, se instaleaza pistonul primului cilindru in PMI, in asa fel, ca supapa de admisie sa fie inchisa (varful muchiei camei sa fie indreptata in sus);

3)      Cu setul de spioni (vezi tabelul de mai jos) se verifica jocul intre cama si parghie. Daca jocul este in norma atunci spionul trebuie sa intre usor cu mica rezistenta de frecare. In caz contrar, se slabeste contrapiulita si prin rotirea surubului de reglare cu ajutorul unei chei fixe se stabileste jocul necesar. Dupa reglare se strange contrapiulita surubului de reglare.

4)      Daca cu surubul de reglare nu este posibil de stabilit jocul necesar, atunci se poate de inlocuit capul de sprijin pe tija supapei.

5)      Se repeta operatia respectiva la restul supapelor de admisie dupa ordinea 1-5-3-6-2-4; apoi tot in asa mod se regleaza si supapele de evacuare.

6)      Se atrage o atentie deosebita la amplasarea supapelor.

Jocul termic a supapelor, mm M 123 M 110La rece La cald La rece La cald

De admisie 0,10 0,15 0,10 0,15De evacuare 0,20 0,25 0,25 0,30

Verificarea si corectarea jocului termic in mecanismul de distributie

1. Introducere

Jocul termic (prevazut intre supape si culbutori) are rolul de a prelua dilatarile termice ale organelor componente din mecanismul de distributie al motorului. Uzura, imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului de distributie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori, cu efecte negative asupra modificarii cursei

supapei, respectiv modificarea fazelor de distributie, inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. Astfel, s-a constatat experimental ca la o marire a jocului termic cu peste 30%, avansul la deschiderea supapelor si intarzierea la inchiderea supapelor se reduc cu cca 4°RAC, randamentul umplerii scade cu cca 2,5%, iar consumul specific de combustibil creste cu cca 2%. De aceea, jocul intre supapa si culbutor trebuie verificat si corectat in limitele constructive, la o periodicitate stabilita de constructor sau ori de cate ori este nevoie. Conditiile tehnice generale pentru verificarea si corectarea jocului termic, valabile pentru orice tip de motor si orice solutie constructiva a mecanismului de distributie, sunt:1 – respectarea regimului termic al motorului:

- “la rece”, cand motorul are temperatura mediului ambiant,

- “la cald”, atunci cand este precizat de catre constructor; ex. pentru Dacia 1300 se defineste acest regim “la 50 minute dupa sosirea automobilului din cursa”; cel mai indicat este primul regim, deoarece este un regim termic stabilizat;

2 – tachetul sau culbutorul sa fie in contact cu cercul de baza al camei, (suficient de departe de punctul de racordare dintre cercul de baza si cama, pentru mai multa siguranta); aceasta pozitie este asigurata pentru ambele supape ale unui cilindru atunci cand pistonul se afla la sfarsitul procesului de comprimare; aceasta conditie tehnica este echivalenta faptului ca supapele cilindrului unde se va regla jocul termic sunt perfect inchise;

3 – identificarea cilindrilor motorului (la motoarele din gama Dacia – Dacia 1300, Dacia 1310, Dacia Nova, Dacia SuperNOVA, Dacia SOLENZA, Dacia Logan si Dacia SANDERO – numerotarea cilindrilor incepe de la volantul motorului, astfel ca cilindrul numarul 1 este pozitionat catre volant, urmat de cilindrii 2 si 3, numerotarea finalizandu-se la radiator sau spre cureaua de distributie, cu cilindrul numarul 4),

4 – identificarea ordinii de aprindere (motoarele din gama Dacia, mentionate mai sus, prezinta urmatoarea ordine de aprindere: 1 – 3 - 4 - 2).

5 – identificarea supapelor motorului

Cea de-a doua conditie tehnica constituie baza proiectarii tehnologiei de verificare si corectare a jocului termic in mecanismul de distributie; in functie de solutia constructiva a motorului si a mecanismului de distributie, constructorul propune o tehnologie care urmareste rezultate sigure cu eforturi minime.

2. Aparate, scule si materiale didactice necesare lucrarii

Pentru realizarea lucrarii sunt necesare urmatoarele:

- motoare sectionate, cu comanda supapelor prin culbutori sau motor cu comanda supapelor direct de catre cama;

Fig. 1. Motor sectionat

- motor functional (eventual, pe automobil) pentru verificarea si corectarea efectiva a jocului constructiv, in cele doua variante ale regimului termic al motorului (cald si rece);

          

Fig. 2. Motor functional

- scule universale de tipul:

- cheie dinamometrica,

- manivela pentru antrenat arborele cotit,

- dispozitiv pentru reglat culbutori,

- calibru de distanta.

            

                      Fig. 3. Scule de verificat si reglat

3. Verificarea si corectarea jocului termic la motoarele 810.99, 102.00 si 106.20

La aceste motoare sunt propuse doua metode de lucru: metoda “basculare” sau clasica si metoda “supapa de evacuare deschisa”. Inainte de operatia propriu-zisa de verificare si corectare a jocului termic, sunt necesare o serie de operatii preliminare, indiferent de metoda:

- se demonteaza capacul chiulasei si accesoriile sale;

- se strang suruburile de fixare a rampei culbutorilor la cuplul: 1,5 - 1,7 daN.m;

- se verifica si se corecteaza gradul de uzura al suprafetelor de lucru dintre tija supapei si culbutor (prin slefuirea fina a suprafetelor - daca uzurile nu sunt mari, sau prin inlocuirea pieselor respective - in caz contrar), pentru toti cilindrii, in vederea evitarii erorilor de masurare.

3.1. Metoda “basculare”

Pentru verificare, se vor efectua, in ordinea mentionata, urmatoarele operatii:

- se demonteaza capacul chiulasei si accesoriile sale;

- se roteste arborele cotit (folosind manivela sau paletele ventilatorului) pana cand supapele de la cilindrul nr. 4 sunt “in basculare” (supapa de evacuare se afla in coborare, iar cea de admisie se ridica), situatie in care pistonul de la cilindrul nr. 1 (spre volant) ajunge in pozitia “sfarsit de comprimare”, respectiv ambele supape sunt inchise, iar tachetul se afla pe cercul de baza al camei arborelui de distributie. In alt mod, identificarea pistonului care se afla la sfarsit de compresie se face prin vizualizarea rotorului ruptor-distribuitorului, care trebuie sa fie cu plotul spre dispozitivul vacumatic in cazul pistonului nr. 1, iar pozitia exacta a pistonului la PMI (deoarece avansul fix sau initial este egal cu zero) este realizata prin aducerea “fata in fata” a semnelor de pe volant si carcasa ambreiaj (sau a semnelor de pe capacul distributiei si fulia arborelui cotit, in alte cazuri).

calibru de distanta 

culbutor piulita de blocare 

surub de reglare 

   Fig. 4. Reglarea jocului dintre supapa si culbutor (motor K4M)

- la supapa de admisie A1 si cea de evacuare E1 a cilindrului nr. 1 se introduce intre culbutor si supapa un calibru lamelar de grosime corespunzatoare valorii constructive; daca valoarea jocului nu corespunde, se slabeste piulita culbutorului si se insurubeaza sau desurubeaza usor (dupa caz) surubul de reglare, folosind cheia speciala, in asa fel incat calibrul sa alunece cu o usoara frecare intre suprafetele in contact (fig. 4);

- se mentine surubul de reglare in aceasta pozitie pana cand se strange piulita de blocare;

- se roteste arborele cotit cu 180°, pozitie in care culbutorii de la cilindrul 3 sunt “in basculare”, realizandu-se aceleasi operatii de verificare si corectare pentru culbutorii de la cilindrul nr. 2 (pistonul de la cilindrul 2 va fi la “sfarsit de comprimare”);

- se continua verificarea si reglarea la toate supapele, in ordinea de aprindere: 1, 3, 4, 2;

- se remonteaza capacul chiulasei si se verifica etanseitatea sa;

- se porneste motorul si se verifica prin “auscultare” functionarea distributiei.

3.2. Metoda “supapa de evacuare deschisa”

Aceasta metoda prezinta avantajele:

- este foarte sigura, tachetul (sau culbutorul, la alte solutii constructive) supapei de evacuare ce se aduce in pozitia “deschisa” fiind pe varful camei arborelui de distributie, ceea ce permite observarea cu usurinta a schimbarii sensului de miscare a supapei;

- tachetul corespunzator supapei la care se va face verificarea si reglarea este foarte departe de punctul de racordare dintre cercul de baza si cama, astfel ca uzurile din mecanism nu influenteaza valorile masurate.

Operatiile care se efectueaza sunt:

- se demonteaza capacul chiulasei;

- se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr.1 in pozitia complet deschisa;

- se verifica si se regleaza jocul termic la supapa de admisie a cilindrului nr. 3 si la supapa de evacuare a cilindrului nr. 4, pentru ca acestea indeplinesc conditia: tachetul se afla pe cercul de baza al camei;

- se roteste arborele cotit cu 180°, cand supapa de evacuare a cilindrului nr. 3 va fi deschisa (succesiunea de lucru corespunde ordinii de aprindere a motorului), si se realizeaza verificarea si corectarea jocului termic la supapele A4 si E2;

- se continua verificarea si reglarea la toate supapele, in ordinea de aprindere: 1, 3, 4, 2, conform tabelului de mai jos;

-  se remonteaza capacul chiulasei si se verifica etanseitatea sa;

- se verifica prin “ascultare” functionarea distributiei.

Ordinea de reglare la metoda “supapa de evacuare deschisa”.

Supapa de evacuare deschisa Supapele la care se verifica si se regleaza jocul termic

Admisie EvacuareE1 A3 E4

E3 A4 E2

E4 A2 E1

E2 A1 E3

4. Verificarea si corectarea jocului termic la motoarele E7J – 260 si K4M

Se mentioneaza faptul ca in cazul acestor autoturisme (Dacia SuperNOVA si Dacia LOGAN – 1.4) reglajul jocului termic se realizeaza doar cu motorul rece. Valorile de reglaj sunt: supapa de admisie: 0,10 mm, supapa de evacuare: 0.25 mm.

 

             

Fig. 5. Placuta de identificare a seriei motorului (ex.: motor E7J)

Pot exista urmatoarele cazuri:

a). pinion arbore cu came fara repere;

- astfel, se poate aplica metoda numita „in balans”, dupa specificatiile date in tabelul de mai jos:

supapele cilindrului  in balans se regleaza culbutorii cilindrului1 43 24 12 3

- metoda „supapa de evacuare deschisa la maxim” care implica rotatia mecanismului motor (in sens orar, vazut de la distributie), pana cand supapa de evacuare a cilindrului 1 ajunge la deschidere maxima si se regleaza jocul la supapa de admisie a cilindrului 3 si jocul la supapa de evacuare a cilindrului 4; conform tabelului de mai jos se procedeaza in mod similar:

supapa de evacuare

deschisa la maxim

supapa de admisie

de reglat

supapa de evacuare

de reglatSE1 SA3 SE4SE3 SA4 SE2SE4 SA2 SE1SE2 SA1 SE3

b). pinion arbore cu came cu repere (vezi figura de mai jos);

                         

Fig. 6. Ordinea  de reglare a jocului termic

- mecanismul motor se va roti pana in momentul in care cilindrul numarul 1 se afla la punct mort superior, apoi in continuare pana la primul reper; se vor regla (fig. 6):

            - la primul reper:                    evacuarea la 1,            evacuarea la 3,

            - la al doilea reper:                 admisia la 1,               admisia la 3,

            - la al treilea reper:                 evacuarea la 2,            evacuarea la 4,

            - la al patrulea reper:  admisia la 2,               admisia la 4.

Dupa punerea la punct a distributiei si reglarea jocului termic se remonteaza dupa cum urmeaza:

- capacul de chiulasa echipat cu o noua garnitura de etansare (suruburile se strang la un cuplu de 1 daN .m),

- conducta de intrare apa si ghidul jojei de ulei (cu inele noi de etansare),

- capacul distributiei,

- fulia arborelui cotit (surubul se strange la 2 daN .m); in cazul in care acest surub nu este strans in mod corespunzator, se poate desuruba, ducand astfel la neantrenarea pompei de ulei, deci la dereglarea distributiei, avand astfel efecte grave asupra motorului,

- colectoarele de admisie si evacuare (cuplul de strangere are valoarea de 2,5 daN .m),

- cureaua sau curelele de accesorii, acestea fiind intinse dupa procedeul punerii la punct a distributiei.

5. Intocmirea fisei tehnologice

Valorile jocurilor termice, masurate la materialele didactice din cadrul laboratorului, sunt trecute in fisa tehnologica, conform modelului alaturat.

Interpretarea valorilor se va face de catre fiecare student, prin comparatie cu cele normale. Pentru fiecare valoare masurata si diferita de cea normala se vor arata principalele cauze si influentele asupra: proceselor din motor, gradului de poluare, proceselor de uzare, nivelului de zgomot, etc.

FISA TEHNOLOGICA

pentru lucrarea de mentenanta ………………………………………………………..

Subansamblul: ………………………………….. Piesa   ……………………………..

Tip autovehicul Tip motorValori normale

la rece la caldSA SE SA SE

Dacia 1310 810.99

102.000,15 0,20 0,18 0,25

Dacia Nova 106.20 0,15 0,20 0,18 0,25Dacia Super Nova E7J 0,10 0,25 - -Dacia LOGAN K4M 0,10 0,25 - -ARO 24 ARO L 27 0,45 0,45 - -ROMAN 8135 797-05 0,20 0,25 - -ROCAR D 2156 HMN8 0,20 0,25 - -