verificarea si reglarea jocurilor din mecanismul de distributie

6
Verificarea si reglarea jocurilor din mecanismul de distributie 1. Fundamentare teoretica Mecanismul de distributie are rolul de a pune cilindrii motorului cu ardere interna in comunicatie cu mediul exterior in timpul perioadelor definite de ciclu, pentru a asigura alimentarea lor cu aer sau amestec “carburant + comburant” si evacuarea gazelor arse. Piesa cea mai importanta a mecanismului de distributie este supapa. La majoritatea covarsitoare a motoarelor cu ardere interna moderne deschiderea supapei are loc fortat sub actiunea camei, iar inchiderea se realizeaza prin arcuri. 2. Comanda supapelor Supapele in cap pot fi comandate de catre un arbore cu came situat in carter(blocul cilindrilor) sau de catre unul sau doi arbori cu came plasati in chiulasa. Comanda supapelor de catre un arbore cu came situat in carter se face prin intermediul tachetului, tijei impingatoare si culbutorului. Fig.1: Comanda supapelor de catre arborele cu came

Upload: geo-d

Post on 17-Aug-2015

274 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

D

TRANSCRIPT

Verifcarea si reglarea jocurilor dinmecanismul de distributie1. Fundamentare teoreticaMecanismul de distributie are rolul de a pune cilindrii motorului cu ardere internain comunicatie cu mediul exterior in timpul perioadelor defnite de ciclu, pentru a asigura alimentarea lor cu aer sau amesteccarburant + comburant si evacuareagazelor arse.Piesa cea mai importanta a mecanismului de distributie este supapa. La maoritatea covarsitoare a motoarelor cu ardere interna moderne desc!iderea supapei are loc"ortat sub actiunea camei, iar inc!iderea se realizeaza prin arcuri. #. $omanda supapelor%upapele in cap pot f comandate de catre un arbore cu came situat in carter&blocul cilindrilor' sau de catre unul sau doi arbori cu came plasati in c!iulasa. $omanda supapelor de catre un arbore cu came situat in carter se "ace prin intermediul tac!etului, tiei impingatoare si culbutorului.

Fig.1( $omanda supapelor de catre arborele cu came )ispozitivul pentru reglarea ocului este situat in culbutor si consta dintr*un surub cu cap crestat sau patrat si o piulita de fxare.

+n situatia plasarii arborelui cu came in c!iulasa se disting doua posibilitati(,( ,rborele cu came comanda supapa prin intermediul culbutorului. -uexista tac!et si tia impingatoare..( ,rborele cu came comanda supapa prin intermediul tac!etului. -u mai sunt necesare tia impingatoare si culbutorul. )ispozitivul de reglare consta din saibe intersc!imbabile a caror grosimepoate varia de la 1,/*#,/ mm prin intervale de0,0#/ mm plasate in tac!et. 1ocul se masoara intre tia supapei si culbutor, intre culbutor si cama, sau intre cama si tac!et. Pentru masurarea ocului se "olosesc cale constituite din lamele de otel de grosime determinate,calibrate. Observatie: %e impune respectarea recomandarilor din fsele te!nice ale constructorilor. 1ocurile sunt intotdeauna indicate de catre constructor pentru fecare tip de motor, verifcarea si reglarea"acandu*se fe la rece fe lacald. )ilatarile nefind aceleasi pentru supapele de admisie si evacuare, ocurile sunt susceptibile de a se modifca( fe se micsoreazaca urmare a uzarii cozii supapelor, tac!etului, culbutorului si camei.+n general cresterea ocului este predominanta. 2erifcarea si reglarea ocului in mecanism se "ace cand pistonul de la cilindrul respective se a3a la punctual mort interior la s"arsitul compresiei. %e incepe cu supapele cilindrului nr. 1 la care aducerea pistonului la punctual mort interior se urmareste cu autorul semnalizatorului acusticmontat in lobul buiei si a corespondentei reperelor de pe volantsi carcasa ambreiaului, respective "ulia arborelui cotit si capacul distributiei. %e continua cu supapele celorlalti cilindri in ordinea de aprindere( 1*4*#*5.6eglae(,' La mecanismul de distributie cu arborele cu came in blocul motor, ocul termic se realizeaza printr*un mecanism surub piulita montat la extremitatea culbutorului(*tac!etul se a3a pe cercul de baza al camei7*se slabeste piulita de blocare7*se modifca pozitia surubului de regla ast"el incat calibrul corespunzator unui oc termic nominal sa se miste cu usoara "recare intre culbutor si coada supapei7*se strange apoi piulita de blocare mentinandu*se surubul fx7*in fnal se va reverifca ocul pentru ca exista posibilitatea modifcarii acestuia in timpul strangerii piulitei..'La %olutia cu arbore cu came in c!iulasa si culbutor ocul termic se regleaza cuautorul unui surub infletat in c!iulasa(*culbutorul se a3a pe cercul de baza al camei7*se modifca pozitia surubului de regla, ast"el incat calibrul corespunzator unui oc termic nominal sa se miste cu usoara "recare intre cercul de baza al camei si culbutor7*in fnalse reverifca ocul7$' La %olutia arbore cu came in c!iulasa s tac!eti cu pastille de reglare, ocul termic se regleaza cu autorul unei saibe de regla( *in conditiile in care ta!cetul in care se a3a pe cercul de baza al camei, se determina cu autorul unor calibre plane, ocul existent intre saiba de reglare si cama ast"el incat ocul sa fe cel corect sau nominal7*se alege apoi saiba cu grosimea calculata7*se introduce in locasul ei din tac!et7*se verifca in fnal din nou ocul termic. 2erifcarea si reglarea ocurilor in mecanismul de distributie se "ace la fecare 68# pentru automobilele cu m.a.s. si la #68# pentru automobilele cu m.a.c. 2alorile ocului recomandat pentru cateva modele de automobile sunt prezentate in tabelul 1.8ipul ,utoturismului 1ocul 9mm:,dmisie ;vacuare$itroen )iesel 0.1/ 0.40)acia 1410 0.1/ 0.#0Land 6over )e"ender 0.#0 0.#0Tabelul 1. Exemple de jocuri termice4. )e"ectiunile carcateristice ale mecanismului de distributiePrincipala de"ectiune o constituie arderea supapei, care poate aveadoua cauze principale(a' +nc!iderea incomplete a supapei, datorita deteriorarii partii conice asupapei, ocul insu?cient intre cama si tac!et, uzarii sediului sau griparii supapei in g!idaul sau.b' +ncalzirea anormala datorata(*fe unei arderi necorespunzatoare din cauza reglaului de"ectuos al carburatiei, unui avans de aprindere prea mic sau starii necorespunzatoare a organelor sistemului de aprindere, rezultand oscanteie insufcient de calda7*fe unei raciri de"ectuoase, din cauza de"ectarii vreunui element dinsistemul de racire &radiator si motor cu depunerei de piatra, pompa de apa neantrenata, t!ermostat blocat inc!is, lipsa de ulei'. +n cazul incalzirii anormale supapa se de"ormeaza, contactul sau cu sediul devine imper"ect si cele doua cazuri citate mai sus se suprapun. ,rderea este caracteristica pentru supapele de evacuare deoarece ele sunt mult mai mult timp in contact cu gazelle ferbinti decat supapele de admisie. +n anumite cazuri cand arborelecu came este in c!iulasasi cand supapa nu mai executa o miscare de rotatie in urul axei sale datorita g!idaului, tendinta sa de ardere creste. +n acelasi timp supapele cu diametru mare se de"ormeaza mai usor si prin urmare arderile sunt mai "recvente.@ alta de"ectiune o constituie ruperea arcului de supapa si c!iar a supapei, dar aceste cazuri au devenit extreme de rare.5. 6ezultatele masuratorilor si concluzii2alorile ocurilor masurate si reglate se trec in tabelul #.-r. $ilindri1ocul 9mm:masurat reglat%upapaadmisie%upapaevacuare%upapaadmisie%upapa;vacuare1 0.#0 0 0.1/ 0.#0# 0 0./0 0.1/ 0.#04 0 0.#0 0.1/ 0.#05 0.10 0 0.1/ 0.#0Tabelul 2. Valorile jocurilor masurate si reglate/. $oncluzii 1ocul termic al supapelor se e"ectueaza la rece, cand motorul are temperatura mediului ambiant. 6eglarea ocului incepe in momentul in care pistonul se a3a la punctul mort interior la s"arsitul cursei de comprimare,adica in momentul "or"ecarii supapelor pistonului anterior. 2erifcam cu lera ocul respectiv, iar daca aceasta nu intra in spatiul respectiv cu "recare usoara se va des"ace piulita de reglare pentru o eventuala strangere sau slabire a surubului de reglare. 2erifcarea cu lera se "ace pe tot parcursul strangerii piulitei pentru un regla corespunzator.8ac!etii comanda desc!iderea supapelor, datorita miscarii lor axiale imprimate de proflul camelor de pe arborele cu came. ,cestia se executa din otel sau "onta special &)acia 1400'.)eterminarea uzurii pastilei tac!etului se masoara cu autorul micrometrului.+n stare initiala aceasta a avut #.>0 mm. )upa o indelungata "unctionare s*a auns la valoarea de #.11 mm , ceea ce ne arata ca avem o uzura a pastilei tac!etului de 0.5A mm.