REGULI DE REPREZENTARE SI NOTARE A VEDERILOR SI SECTIUNILOR IN DESENUL INDUSTRIAL

1.GENERALITATI

Prezentul standard stabileste regulile de reprezentare si notare in desenul industrial a vederilor si sectiunilor. Reprezentarea simplificata sau conventionala a diferitelor elemente,piese sau ansambluri se face in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.

2.TERMINOLOGIE SI CLASIFICARE

1.Vederea Vederea este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a obiectului nesectionat (fig 1a,3a,20,22). In functie de directia de proiectie,vederile se clasifica in : -vedere obisnuita,daca este obtinuta dupa una din directiile de proiectie conform STAS 614-76 si dispusa conform aceluiasi standard; -vedere particulara,daca este obtinut dupa alte directii de proiectie decat cele conform STAS 614-76 sau daca este obtinuta dupa directiile de proiectie conform STAS 614-76,dar dispusa in alta pozitie. Dupa proportia in care se face reprezentarea obiectului,in : -vedere completa,daca in proiectia respectiva obiectul este reprezentat in intregime in vedere (fig 1a,3a); -vedere partiala,daca in proiectia resepectiva numai o parte a obiectului este reprezentata in vedere,limitata prin linie de ruptura (fig 2a,10,12) ; -vedere locala,daca in proiectia respectiva numai un element simetric alobiectului este reprezentat in vedere,fara linii de ruptura (fig 24,25,26,29).

2.Sectiunea Sectiunea este reprezentata in proiectie ortogonala pe un plan al obiectului,dupa intersectarea acestuia cu o suprafata fictiva de sectionare si indepartarea imaginara a partii obiectului aflata intre ochiul observatorului si suprafata respectiva. Dupa modul de reprezentare,sectiunile se clasifica in : -sectiune propriu-zisa,daac se reprezeinta numai figura rezultata prin intersectarea obiectului cu suprafata de sectionare (fig 2b,21c) ; -sectiune cu vedere,daca se reprezinta atat sectiunea propriu-zisa cat si,in vedere,partea obiectului aflata in spatele suprafetei de sectionare (fig 3b,6b,6c,6d). Dupa pozitia suprafetei de sectionare fata de planul orizontal de proiectie,in : -sectiune orizontala,daca suprafata de sectionare este paralele cu planul orizontal de proiectie (fig 4c,5b,6b) ;

-sectiune verticala,daca suprafata de sectionare este perpendiculara pe planul orizontal de proiectie (fig 1b,4a,5a,6a) ; -sectiune particulara,daca suprafata de sectionare are o pozitie oarecare fata de planul orizontal de proiectie (fig 6d,19b). Sectiunile orizontale,verticale si particulare pot fi : - longitudinale,daca suprafata de sectionare contine sau este paralela cu axa principala a obiectului (fig 9,25) ; -transversale,daca suprafata de sectionare este perpendiculara pe axa principala a obiectului (fig 29,30). Dupa forma suprafetei de sectionare,in : -sectiune plana,daca suprafata de sectionare este un plan (fig 1...4,6c,6d) ; -sectiune franta,daca suprafata de sectionare este formata din doua sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90 de grade (fig 7,8,9,34) ; -sectiune in trepte,daca suprafata de sectionare este formata din doua sau mai multe plane plane paralele (fig 5b,6b) ; -sectiune cilindrica,daca suprafata de sectionare este cilindrica,iar sectiunea este desfasurata pe unul din planele de proiectie (fig 10). Dupa proportia in care se face sectionarea obiectului,in : -sectiune completa,daca in proiectia respectiva obiectul este reprezentat in intregime in sectiune (fig 2b,4a,5,9) ; - sectiune partiala,daca in proiectia respectiva numai o parte a obiectului este reprezentata in sectiune,separata de restul obiectului printr-o linie de ruptura (fig 19a,27b) ; -jumatate vedere-jumatate sectiune,daca in proiectia respectiva un obiect simetric este reprezentat jumatate in vedere si jumatate in sectiune,separate intre ele prin axa de simetrie de-a lungul careia a fost sectionat obiectul (fig 4a,4b,4c,33). Sectiunile propriu zise,dupa pozitia lor pe desen fata de proiectia obiectului a carui sectiune o reprezinta se clasifica in : -sectiune obisnuita,daca sectiunea se reprezinta in afara conturului proiectiei si este dispusa conform STAS 614-76 (fig 2b,21c) ; -sectiune suprapusa,daca sectiunea se reprezinta peste vederea respectiva (fig 11,12,13,19a) - sectiune deplasata,daca sectiunea se reprezinta deplasata de-a lungul traseului de sectionare,in afara conturului obiectului (fig 14,15,29) sau se reprezinta in alta pozitie (fig 16) ; -sectiune intercalata,daca sectiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre cele doua parti ale aceleiasi vederi a obiectului (fig 17). 3.Ruptura Ruptura este indepartarea unei parti dintr-un obiect printr-o suprafata de ruptura in scopul : -reprezentarii unor vederi sau sectiuni partiale (fig 2a,19a,47) -reducerii spatiului ocupat de reprezentare pe desen,fara sa fie afectata claritatea si precizia acesteia (fig 17,18).

4.Muchia fictiva

Muchia fictiva este intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate printr-o rotunjire. 5.Traseu de sectionare Traseul de sectionare reprezinta urma suprafetei de sectionare pe planul de proiectie.

6.Alegerea proiectiilor Proiectiile se aleg in conformitate cu prevederile STAS 614-76,cu urmatoarele precizari : -trebuie sa se evite reprezentarea a prea multe contururi si muchii acoperite; -trebuie sa se evite repetarea inutila a detaliilor; 7.Linii de axa Axele de revolutie sau de simetrie ale obiectelor,suprafetele de rostogolire ale rotilor dintate,precum si axele gaurilor sau orificiilor care,la scara desenului,au dimensiunile mai mari de 10 mm se reprezinta cu linie punct subtire.Axele gaurilor sau orificiilor care la scara desenului au dimensiunile mai mici de 10 mm se reprezinta cu linie continua subtire (fig 4c,6,8,33).Liniile de axa trebuie sa depaseasca cu 2-3 mm liniile de contur respective. 8.Contururi si muchii reale Liniile de contur si muchiile de intersectie vizibile se reprezinta cu linie continua groasa (fig 1a,18,19).Liniile de contur si muchiile de intersectie acoperite vedereii se reprezinta cu linie intrerupta subtire sau groasa,insa numai daca sunt necesare pentru intelegerea formei obiectului reprezentat (fig 4c,19a,22).

9.Muchii fictive Muchiile fictive,daca sunt necesare pentru claritatea desenului si daca nu se confunda cu linii de contur,se reprezinta cu linie continua subtire,care nu trebuie sa atinga liniile de contur,muchiile reale de intersectie sau alte muchii fictive (fig 1a,6a,18).De regula,muchiile fictive corespunzand unor racordari foarte line,nu se reprezinta (fig 19b).Daca o linie de contur trece intr-o linie fictiva,aceasta trecere se reprezinta printr-o intrerupere de 1....2 mm (fig 1a,21b).Daca prin proiectia unei suprafete inclinate rezulta doua muchii fictive concentrice (fig 21b,22) sau paralele (fig 23),foarte apropiate,se reprezinta numai una din cele doua muchii,si anume cea corespunzatoare grosimii mai mici a piesei. Inclinarea sau conicitatea foarte mica a unor suprafete poate fi marita conventional,pentru a fi posibila reprezentarea ei (fig 23). 10.Vederi locale si partiale Pentru elemente simetrice se admite ca in locul unei vederi complete sa se reprezinte o vedere locala, cu conditia ca prin aceasta sa nu existe riscul de ambiguitate. Vederile locale se reprezinta intotdeauna utilizand metoda de priectie A conform STAS 614-76,indiferent de metoda de proiectie utlizata pe desen asa cum este exemplificat in fig 24,25,26. Daca reprezentarea in intregime in vedere a unui element nu este indispensabila pentru intelegerea desenului,vederea completa poate fi inlocuita cu o vedere partiala (fig 21,23).

11.Conturul portiunilor sectionate Conturul sectiunilor portionate ale obiectului se reprezinta cu linie continua groasa (fig 5,24),cu exceptia conturului sectiunilor suprapuse care se reprezinta cu linie continua subtire(fig 11,12,13).Suprafetele rezultate prin sectionare se hasureaza. La sectiuni in trepte se recomanda daca desenul nu pierde din claritate,ca suprafetele treptelor invecinate ale sectiunii sa aibe hasurile decalate intre ele. 12.Reprezentarea elementelor aflate in fata sau in spatele suprafetei de sectionare Conturul sau muchiile obicetului aflate in fata suprafetei de sectionare se reprezinta cu linie – doua puncte subtiri,insa numai daca reprezentarea lor este necesara pentru intelegerea formei obiectului si numai daca prin aceasta nu sunt posibile confuzii (fig 23a).In astfel de situatii se prefera insa reprezentarea printr-o sectiune partiala (fig 27b). In cazul unor sectiuni propriu-zise printr-un alezaj sau printr-o adancitura cilindrica conica sau sferica,muchiile si iesiturile alezajului sau adanciturii aflate in spatele suprafetei de sectionare se reprezinta in vedere (fig 10). La sectiunile cu vedere partile vizivile ale obiectului aflate in spatele suprafetei de sectionare se reprezinta in vedere.Se admite sa nu se reprezinte toate liniile de contur vizibile aflate in spatele suprafetei de sectionare,numai daca prin eliminarea acestora desenul castiga in claritate,fara sa fie afectata precizia acestuia. 13.Obiecte care se reprezinta nesectionat in sectiune longitudinala In sectiune longitudinala,niturile,piulitele,suruburile,arborii,osiile,penele, bielele,tijele,spitele rotilor etc,se reprezinta nesectionate si ca urmare nu se hasureaza (fig 1b,19b).Configuratia interioara a obiectelor de mai sus poate fi reprezentata printr-o sectiune partiala (fig 47). Pentru economie de timp si de spatiu,se recomanda ca obiectele simetrice sa fie reprezentate pe jumatate (fig 6c,34,35) sau pe sfert (fig 36),in care caz axa (axele) de simetrie se noteaza,lafiecare capat,prin cate doua liniute paralele subtiri,dispuse perpendicular pe linia de axa. Se admite ac axele de simetrie sa nu fie notate prin liniute paralele,in care caz liniile de contur si muchiile vor depasi cu 2-3 mm linia de axa (fig 37). 14.Elemente repetitive Elementele identice care se repeta la fel pe aceeasi proiectie (gauri,suruburi,piulite etc),dupa caz pot fi reprezentate complet o singura data (fig 6,34) sau in totalitate (fig 38),in pozitii extreme (fig 39,40) sau pe o mica portiune (fig 41,42),restul elementelor fiind reprezentate simplificat.Numarul,forma si pozitia elemenetelor se coteaza sau se indica in campul desenului. Pentru reducerea numarului de proiectii pe un desen,gaurile falnselor sau ale pieselor similare pot si reprezentate simplificat,prin rabatere in planul de priectie asa cum este exemplificat in fig 43,44. 15.Reprezentarea conventionala a suprafetelor plane Forma plana a unei suprafete(fetele laterale ale paralelipipedelor si trunchiurilor de piramida,portiunile de cilindri tesite plan si avand forma de patrulater) poate fi indicata fara

proiectii suplimentare prin reprezenatre cu linie continua subtire a diagonaleleor acestor suprafete (fig 45,46,47). 16.Reprezenatrea simplificata a intersectiilor Daca desenul nu pierde din claritate,liniile geometrice relae sau fictive,de intersectie pot fi reprezenate simplificat.Astfel in cazul intersectiei intre 2 cilindri (fig 48,49,50) liniile curbe de intersectie se inlocuiesc prin linii drepte,iar in cazul intersectiei intre un cilindru si o prisma paralelipiedica,linia dreapta de intersectie se reprezinta deplasat fata de pozitia rezultata din proiectie (fig 51,52) 17.Proiectii particulare sau desfasurate Proiectiile particulare obtinute dupa alte directii de proiectie decat cele normale se reprezinta pe un plan ajutator de proiectie,fie paralel cu suprafata respectiva (fig 6d,53a) fie rotit fata de pozitia rezultata din proiectie (fig 19b,53b). Daca este necesar obiectele care au suprafete curbe (fig 10,54) sau elemente realizate prin indoire (fig 55)se reprezinta si desfasurat. Pe reprezentarea desfasurata,liniile teoretice de indoire se indica cu linie –doua puncte subtire (fig 55b).

18.Detalii reprezentate la o scara de marire Daca scara utilizata nu permite detalierea unei portiuni a obiectului reprezentat,portiunea respectiva se incadreaza,dupa caz,cu un crec (fig 56) sau cu un dreptunghi (fig 57),executat cu linie continua subtire,si se reprezinta la o scara de marire fata de proiectia din care provine,dupa necesitati in vedere sau in sectiune. Detaliul astfel reprezenatt se limiteaza prin linie de ruptura si poate cuprinde amanunte nereprezenate in portiunea din acre provine (fig 57).Se admite ca linia de ruptura sa nu fie reprezentata (fig 57). 19.Pozitii extreme ale pieselor care executa deplasari Conturul pieselor care executa deplasari in timpul functionarii unui ansamblu,aflate in pozitii extreme si eventual intr-o pozitie intermediara de miscare ,se reprezinta cu linie –doua puncte subtire (fig 19a). Piesele in astfel de pozitii nu se hasureaza la reprezentarea lor in sectiune

20.Piese invecinate Conturul pieselor sau ansamblurile invecinate,necesar sa fie reprezentate pentrulamurirea interdependentei dintre piese sau pentru gabarit,se reprezinta cu linie –doua puncte subtire (fig 58,59,60).Piesa invecinata nu acopera niciodata piesa principala dar poate fi ascunsa vederii de catre aceasta din urma. Piesele invecinate nu se hasureaza la reprezentarea lor in sectiune.

21.Conturul initial al unui obiect Daca este necesar conturul initial al obiectelor obtinute prin indoire se reprezinta cu linie-doua puncte subtire (fig 61). 22.Reprezentarea simplificata a reliefului suprafetelor

Relieful (motivul)suprafetelor striate, ornamentate etc se reprezinta simplificat,cu linie continua subitre,numai pe o mica portiune a suprafetei reprezenata in vedere (fig 62). 23.Obiecte transparente Obiectele din materiale transparenet se reprezinta in vedere si in sectiune,ca si cum ar fi opace. 24.Reprezentari conventionale in desenele documentatiei tehnologice Pentru desenele documentatiei tehnologice se admit urmatoarele : - pe desenele din planurile de operatii si din fisele tehnologice,conturul suprafetelor neprelucarte in operatia respectiva se reprezinta cu linie continua subtire,iar conturul suprafetelor prelucrate cu linie continua groasa (fig 63). -conturul adaosului de prelucrare,pe desenele de piese finite (fig 64 a) si conturul piesei finite,pe desenele de semifabricate (fig 64b),se reprezinta cu linie –punct groasa.

3.REGULI DE NOTARE A VEDERILOR SI SECTIUNILOR

1.Reprezentarea traseului de sectionare Traseul de sectionare se reprezinta prin linie – punct mixta conform STAS 103-84 (fig 5a,6a).Segmentele de linie continua groasa nu trebuie sa intersecteze liniile de contur. Traseul de sectionare nu se reprezinta in cazul sectiunilor suprapuse (fig 12),iar in cazul sectiunilor suprapuse simetrice (fig 11,13,19 a),intercalate (fig 17) sau deplasate de-a lungul traseului de sectionare (fig 14,15,29) cat si al reprezenatrilor jumatate vedere –jumatate sectiune (fig 4,33),traseul de sectionare este reprezenat de axa sectiunii,respectiv de axa de simetrie a obiectului.

2.Directia de proiectie Directia de proiectie se reprezinta : -in cazul vederilor,printr-o sageata perpendiculara pe suprafata ce se proiecteaza si avand varful orientat spre aceasta (fig 53a,53b,65a) ; -in cazul sectiunilor prin cate o sageata perpendiculara pe segmentul de capat al traseului de sectionare si sprijinita pe aceasta,astfel incat segmentul se capat sa depaseasca cu 2..3mm varful sagetii (fig 6,65) . Directiile de proiectie se indica pentru : -vederi particulare,indiferent de pozitia in care se dispun pe desen (fig 54,65d) -sectiuni,in afara celor indicate la punctul anterior -proiectii ale aceluiasi obiect reprezentate in mod exceptional pe alta plansa decat a proiectiei fata de care sunt definite.

3.Notarea Fiecare directie de proiectie si proiectia corespunzatoare se noteaza cu aceeasi litera diferita de literele cu care sunt noate celelalte proiectii de pe acelasi desen. Literele utilizate sunt litere majuscule ale alfabetului latin,avand dimensiunea nominala de 1.5...2 ori dimensiunea nominala a scrierii folosita pentru cotarea desenului.

Literele se scriu paralel cu baza formatului,atat deasupra sau ;langa linia sagetii care indica directia de proiectie,cat si deasupra proiectiei corespunzatoare (fig6,31) Fata de linia sagetii ,considerata drept linie de cota,literele se scriu in pozitia reglementata pentru inscrierea cotelor. Fiecare traseu distinct de sectionare se noteaza de-a lungul sau cu o aceeasi litera care pentru usurinta urmaririi traseului,poate fi repetata si in locurile de schimbare a directiei (fig 65a).Daca prin mai multe trasee de sectionare rezulta sectiuni de forma identica.aceste trasee se noteaza cu o aceeasi litera,iar sectiunea corespunzatoare se reprezinta o singura data(fig 31). Fiecare detaliu reprezentat la o scara de marire si proiectia din care provien se noteaza prin aceeasi litera majuscula,diferita de ce celelalte litere utilizate pe desenul respectiv si scrisa paralel cu baza formatului (fig 56 ,57). Proiectiile reprezentate rotit(fig 19b,53b)sau desfaurat (fig 10,54,55b) se noteaza, indiferent de sensul de rotire sau de desfasurare,prin simbolurile conform fig 66a si respectiv 66b amplasate in continuarea literei (literelor)de identificare a proiectiei. Simbolurile,avand inaltimea egala cu dimensiunea nominala a literei (literelor),se executa cu linie de aceeasi grosime ca si linia utilizata pentru inscrierea cotelor pe desenul respectiv. In cazul proiectiilor reprezentate pe alta plansa conform punctului anterior dedesubt sau langa linia sagetii,in partea opusa liniei de notare a respectivei directii de proiectie,se inscrie,paralel cu baza desenului ,numarul plansei pe care se regaseste proiectia corespunzatoare precedat de prescurtatea Nr.