vasile, purcelul din loja byons scandal · mi-e silã de atitudinea unui murgan, prieten cu...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numărul 259 (330) • 26 octombrie - 1 noiembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Vasile, purceluldin loja Byons

Surupãceanu ºiDucu, sponsoriipenali ai PSD

Incompetenþaprocurorului

Moþa = achitarea„ºpãgarei”

Vãduva

Orice campanie electoralã, indiferent cã este pentruOrice campanie electoralã, indiferent cã este pentruOrice campanie electoralã, indiferent cã este pentruOrice campanie electoralã, indiferent cã este pentruOrice campanie electoralã, indiferent cã este pentrualegerile locale, parlamentare sau prezidenþiale, impunealegerile locale, parlamentare sau prezidenþiale, impunealegerile locale, parlamentare sau prezidenþiale, impunealegerile locale, parlamentare sau prezidenþiale, impunealegerile locale, parlamentare sau prezidenþiale, impune

cheltuieli mari care, chiar dacã partidul care ocheltuieli mari care, chiar dacã partidul care ocheltuieli mari care, chiar dacã partidul care ocheltuieli mari care, chiar dacã partidul care ocheltuieli mari care, chiar dacã partidul care oorganizeazã are mii de membrii, nu pot fi susþinute doarorganizeazã are mii de membrii, nu pot fi susþinute doarorganizeazã are mii de membrii, nu pot fi susþinute doarorganizeazã are mii de membrii, nu pot fi susþinute doarorganizeazã are mii de membrii, nu pot fi susþinute doar

din cotizaþii, aºa cã intrã în scenã candidaþi saudin cotizaþii, aºa cã intrã în scenã candidaþi saudin cotizaþii, aºa cã intrã în scenã candidaþi saudin cotizaþii, aºa cã intrã în scenã candidaþi saudin cotizaþii, aºa cã intrã în scenã candidaþi saususþinãtori cu putere financiarã ºi pungã larg deschisã.susþinãtori cu putere financiarã ºi pungã larg deschisã.susþinãtori cu putere financiarã ºi pungã larg deschisã.susþinãtori cu putere financiarã ºi pungã larg deschisã.susþinãtori cu putere financiarã ºi pungã larg deschisã.

Scandal de Gorj26 octombrie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu


Nu mã mai duc la niciun meci al Pandurilor! Asta a fostconcluzia dupã ultima vizitã, neinspiratã, la stadion. N-am scrisîn viaþa mea un articol de sport ºi nici nu ºtiu sã scriu o cronicãde meci, de asta am ales tableta asta sã-mi vãrs oful. De ce numai merg la fotbal? De ruºine. Mi-e ruºine sã asist la înjurãturileunor ghiolbani la adresa lui Dan Petrescu sau a altor antrenorirespectabili, mi-e ruºine sã asist la scandãrile unui public carecrede mai tare în conspiraþii împotriva echipei decât înneputinþa acesteia. Mi-e jenã sã asist la scandãri de curteaºcolii „hoþii, hoþii”, la fiecare cãzãturã a împiedicaþilor panduri.Mi-e lehamite de reacþiile lui Cârþu la adresa antrenorilor,arbitrilor, observatorilor, gardului, plexiglasului de la banca derezerve, ierbii, ciorilor din parc ºi a þânþarilor strânºi la becurilenocturnei sã conspire împotriva sa. De atitudinea permisivã aacestuia faþã de unii jucãtori indolenþi, balerini în echipament defotbal. Mi-e silã de atitudinea unui Murgan, prieten cu fotbaliºtii,cel care nu-ºi murdãreºte echipamentul în niciun meci în care,sã moarã mama!, îl bagã sã joace protectorul sãu, Cârþu,antrenorul pãgubit de fotbal chiar de cãtre elevii sãi. Suntdezgustat de unii indivizi ajunºi vremelnic la „oficialã”, ce sevor personalitãþi ale judeþului, care se complac în mocirlaintereselor din jurul echipei.

Mi-a fost dat sã vãd din partea aceluiaºi Cârþu cel mai urâtgest din ultima vreme. Antrenorul Pandurilor i-a arãtat arbitruluiAugustus Constantin mâinile încruciºate, ca ºi cum ar fi fostîncãtuºate, ºtiut fiind faptul cã tatãl acestuia se aflã arestat.Publicul a preluat repede îndemnul antrenoraºului cel nervos ºia început sã strige la adresa lui Constantin „la puscãrie!”. Pânãuna alta, cu Cârþu în frunte, publicul ar trebui sã le strige astaunor pârnãi de jucãtori care s-au umplut de penibil sâmbãtãseara. Nu toþi. Hei, hei, Pandurii! Bip, bip!

Penibili!

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, în

vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/

226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Scandal de Gorj26 octombrie 3

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

IncompetenþaprocuroruluiMoþa = achitarea„ºpãgarei” Vãduva

Maria Vãduva, lector universitar laMaria Vãduva, lector universitar laMaria Vãduva, lector universitar laMaria Vãduva, lector universitar laMaria Vãduva, lector universitar laUniversitatea „Constantin Brâncuºi”, a fostUniversitatea „Constantin Brâncuºi”, a fostUniversitatea „Constantin Brâncuºi”, a fostUniversitatea „Constantin Brâncuºi”, a fostUniversitatea „Constantin Brâncuºi”, a fost

achitatã definitiv ºi irevocabil, în urmã cu câtevaachitatã definitiv ºi irevocabil, în urmã cu câtevaachitatã definitiv ºi irevocabil, în urmã cu câtevaachitatã definitiv ºi irevocabil, în urmã cu câtevaachitatã definitiv ºi irevocabil, în urmã cu câtevasãptãmâni, de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºisãptãmâni, de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºisãptãmâni, de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºisãptãmâni, de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºisãptãmâni, de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºi

Justiþie în dosarul de luare de mitã instrumentatJustiþie în dosarul de luare de mitã instrumentatJustiþie în dosarul de luare de mitã instrumentatJustiþie în dosarul de luare de mitã instrumentatJustiþie în dosarul de luare de mitã instrumentatde cãtre procurorii gorjeni la începutul anuluide cãtre procurorii gorjeni la începutul anuluide cãtre procurorii gorjeni la începutul anuluide cãtre procurorii gorjeni la începutul anuluide cãtre procurorii gorjeni la începutul anului

2007. Dacã pentru un astfel de verdict pe2007. Dacã pentru un astfel de verdict pe2007. Dacã pentru un astfel de verdict pe2007. Dacã pentru un astfel de verdict pe2007. Dacã pentru un astfel de verdict pemajoritatea vinovaþilor îi costã o avere, Marieimajoritatea vinovaþilor îi costã o avere, Marieimajoritatea vinovaþilor îi costã o avere, Marieimajoritatea vinovaþilor îi costã o avere, Marieimajoritatea vinovaþilor îi costã o avere, Mariei

Vãduva i-a trebuit doar un strop de noroc ºiVãduva i-a trebuit doar un strop de noroc ºiVãduva i-a trebuit doar un strop de noroc ºiVãduva i-a trebuit doar un strop de noroc ºiVãduva i-a trebuit doar un strop de noroc ºimultã incompetenþã din partea procuroruluimultã incompetenþã din partea procuroruluimultã incompetenþã din partea procuroruluimultã incompetenþã din partea procuroruluimultã incompetenþã din partea procurorului

care a orchestrat cazul.care a orchestrat cazul.care a orchestrat cazul.care a orchestrat cazul.care a orchestrat cazul.

Cine plãteºte?Cine plãteºte?Cine plãteºte?Cine plãteºte?Cine plãteºte?

CampanieCampanieCampanieCampanieCampaniede imaginede imaginede imaginede imaginede imagine

Întreaga suflare

studenţească de la Facultatea

de Ştiinţe Economice, din

cadrul UCB Târgu-Jiu, o

cunoaşte pe profesoara

Maria Văduva ,femeia fiind

de mulţi ani o legendă în

ceea ce priveşte flexibilitatea

de care dă dovadă în sesiune

la vederea plicurilor cu bani

pregătite pentru promovarea

examenelor.Ulciorul a mers

de multe ori la apă până în

februarie 2007 când, la

iniţiativa unui profesor care

voia postul deţinut de

Văduva pentru iubita sa, un

student a fost de acord să

participe la un flagrant

organizat de către Poliţie şi

Parchet. La operaţiune au

participat şi alţi studenţi care

habar nu aveau că vor fi

vedetele unui flagrant ei

dorind doar să-şi promoveze

examenele.

De acest flagrant avea

nevoia chiar şi prim

procurorul de atunci al

Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj, Emil Moţa,

aflat în conflict deschis cu

subordonaţii săi dar şi într-o

gravă criza de imagine,

pentru că, în sfârşit,

începuse a fi prezentat în

faţa opiniei publice în toată

splendoarea incompetenţei

sale.

Pornind la interesele

meschine pe care toată

lumea le avea în acest caz,

nu de la considerentul că

actele de corupţie trebuie

stârpite, s-a organizat

flagrantul care trebuia să

rezolve problemele tuturor.

Urmaţi de poliţişti şi de către

procurorul Moţa, studenţii s-

au prezentat la domiciliul

Mariei Văduva unde

studentul care ştia de

operaţiunea oamenilor legii

a colectat plicurile cu bani şi

a pătruns în casă. La ieşirea

acestuia organizatorii

flagrantului a pătruns buluc

în imobil unde trebuia să

găsească şapte plicuri cu

bani, dar s-au ales cu praful

de pe tobă, mai bine zis cu

cenuşa din soba familiei

Văduva.

Flagrant transformatFlagrant transformatFlagrant transformatFlagrant transformatFlagrant transformatîn scrumîn scrumîn scrumîn scrumîn scrum

După cum susţine Emil

Moţa, atât el cât şi poliţiştii

prezenţi la operaţiune au a flagrantului, Emil Moţa a

arestat-o pe profesoară

bucurându-se zile la rând de

o nouă imagine pozitivă în

presă. Steaua sa norocoasă a

apus însă, iarăşi, când

dosarul a ajuns în instanţă şi

judecătorii au stabilit că

fapta de care era acuzată

Maria Văduva, luare de mită,

nu există chiar dacă

procurorul încercase să

salveze ce se mai putea

minţind în rechizitoriu

pentru a putea justifica lipsa

plicurilor cu bani.

„Nu au fost identificate

cele şapte plicuri cu bani

primite de învinuită acestea

fiind distruse în totalitate aşa

cum rezultă şi din expertiza

fizico-chimică întocmită în

cauză”, preciza Moţa în

rechizitoriu. Ghinionul lui a

fost că la dosar se afla şi

expertiza fizico-chimică la

care făcea referire şi care

spunea cu totul altceva: „ În

proba de cenuşă analizată

nu s-a pus în evidenţă

prezenţa polimerilor sau a

oricăror tipuri de materiale

plastice. Au fost regăsite

fragmente de hârtie cu

diverse inscripţii, parţial

carbonizate, iar restul

conţinutului are compoziţia

unei cenuşi. Nu au fost

identificate urme de material

plastic care să se compare

cu compoziţia bancnotelor

de 10 şi 50 lei”. Cu alte

cuvinte în sobă arseseră într-

adevăr hârtii dar nu

bancnote. Acestea se aflau,

probabil, pitite într-un loc

pe care oamenii legii nu l-

au dibuit.

IncompetenþaIncompetenþaIncompetenþaIncompetenþaIncompetenþalui Moþa a duslui Moþa a duslui Moþa a duslui Moþa a duslui Moþa a dus

la achitarela achitarela achitarela achitarela achitareRezultatul real al

expertizei, dar şi declaraţiile

unora dintre martori care

semănau ca două picături de

apă, diferite fiind doar datele

de identificare, au ajutat

judecătorii Tribunalului Gorj

să dea un verdict: achitare

pentru că fapta nu există.

Parchetul, în speţă, Emil

Moţa, a făcut recurs imediat

la decizia tribunalului, dar

soluţia dată de judecători a

rămas în picioare până la

Înalta Curte de Casaţiei şi

Justiţie care a hotărât

achitarea definitivă şi

irevocabilă a Mariei Văduva

pe data de 2 octombrie. Dacă

flagrantul ar fi fost realizat ca

la carte, probele din dosar ar

fi fost solide, iar Moţa n-ar fi

minţit cu privire la realităţi

evidente, cu siguranţă

verdictul ar fi fost altul.

Reabilitată în ochii opiniei

publice, Văduva se poate

ocupa în continuare liniştită

de catedra sa şi, de ce nu, de

practicile care au făcut-o

protagonista unui dosar

penal. Între timp Emil Moţa a

încercat o rebrenduire

declarându-se victima unor

personaje influente în nişte

dosare „grele” care i-au

ajuns pe mână. S-a grăbit

însă şi să motiveze eşecul

din cazul Văduva susţinând,

de data asta, că expertiza

tehnico-chimică a resturilor

din sobă a fost

neconcludentă. Motivări

care pălesc în faţa eşecurilor

pe care le-a înregistrat în mai

multe dosare pe care le-a

instrumentat şi în faţa

notelor pe care le ia la

concursurile organizate de

către Institutul Naţional al

Magistraturii. Cum ar fi putut

organiza un flagrant

ireproşabil şi un dosar solid

un procuror care primeşte

nota 5.00 la Drept Procesual

Penal? Şi ar mai fi o

întrebare: cine plăteşte în

cazul în care Văduva va da

statul român în judecată

pentru perioada petrecută în

arest?

dus lupte mostruoase cu

sora şi tatăl Mariei Văduva,

dar şi cu câinele familiei,

aceştia constituind un zid

aproape de netrecut în faţa

celor care veniseră să o

aresteze pe şpagară.

„Armata” de apărători ai

profesoarei a fost cu greu

învinsă, dar deja era prea

târziu pentru că plicurile cu

bani se tranformaseră în

scrum, universitara scăpând

în acest mod mişelesc de

proba flagrantului.

În acest caz se cuvine

însă o întrebare: cum ar fi

făcut Moţa&co. faţă situaţiei

dacă în locul a două femei,

un bătrân şi un câine, ar fi

avut de-a face cu o bandă

periculoasă care ar fi avut la

îndemână arme albe sau

arme de foc?

Rămas fără proba capitală


Bãsescu: Dacã m-au pãcãlit cinciani, acum merg la referendum

Preºedintele TPreºedintele TPreºedintele TPreºedintele TPreºedintele Traian Bãsescu afirmã cãraian Bãsescu afirmã cãraian Bãsescu afirmã cãraian Bãsescu afirmã cãraian Bãsescu afirmã cãnu ar fi dorit ca propunerea sa privindnu ar fi dorit ca propunerea sa privindnu ar fi dorit ca propunerea sa privindnu ar fi dorit ca propunerea sa privindnu ar fi dorit ca propunerea sa privind

referendumul sã primeacã vot negativ înreferendumul sã primeacã vot negativ înreferendumul sã primeacã vot negativ înreferendumul sã primeacã vot negativ înreferendumul sã primeacã vot negativ înParlament ºi cã partidele au acceptat, înParlament ºi cã partidele au acceptat, înParlament ºi cã partidele au acceptat, înParlament ºi cã partidele au acceptat, înParlament ºi cã partidele au acceptat, în2005, sã discute revizuirea Constituþiei,2005, sã discute revizuirea Constituþiei,2005, sã discute revizuirea Constituþiei,2005, sã discute revizuirea Constituþiei,2005, sã discute revizuirea Constituþiei,

dar nu au fãcut-o, iar dacã a fost “pãcãlit”dar nu au fãcut-o, iar dacã a fost “pãcãlit”dar nu au fãcut-o, iar dacã a fost “pãcãlit”dar nu au fãcut-o, iar dacã a fost “pãcãlit”dar nu au fãcut-o, iar dacã a fost “pãcãlit”cinci ani acum se face referendum.cinci ani acum se face referendum.cinci ani acum se face referendum.cinci ani acum se face referendum.cinci ani acum se face referendum.

“Politicul nu poate

rămâne în afara procesului

de reformare a statului.

Parlamentul unicameral este

unul din lucrurile pe care nu

am reuşit să le fac în primul

mandat. Unul din obiective a

fost reforma clasei politice.

Am reuşit introducerea

votului uninominal, aşa cum

e el, dar nu rezolvă de tot

problema”, a declarat,

duminică, la Satu Mare, şeful

statului.

El spus că odată cu

începerea reformei statului

nu poate fi lăsat “pe

dinafară” Parlamentul.

“Cele două Camere au

aceleaşi atribuţii, propun

desfiinţarea unei Camere. O

a doua întrebare la

referendum se referă la

reducerea numărului de

parlamentari la maxim 300.

Personal, sunt adeptul a 220

de parlamentari, un

parlamentar la 100.000 de

locuitori, dar sunt unele

inconveniente. Sunt oraşe

care au 80.000, 60.000,

250.000 de locuitori şi atunci

trebuie lăsat pe seama

partidelor să stabilească o

formulă de reprezentare”, a

precizat Băsescu.

Şeful statului a reiterat

ideea că rezultatul

referendumului este

obligatoriu, chiar dacă unora

“le este frică”.

“Mie nu-mi este frică,

pentru că ştiu că nu o să mai

candidez niciodată la

Parlament”, a afirmat şeful

statului, precizând că a făcut

o glumă şi că este adesea

“taxat” pentru glumele sale,

de care uneori îi pare rău.

Băsescu a precizat că nu

şi-a dorit să se ajungă în

situaţia în care să primească

vot negativ pentru

referendum în Parlament.

“Nu aş fi vrut să se ajungă

aici, ca propunerea mea să

primească vot negativ în

Parlament. În 2005, am

invitat reprezentanţii

partidelor pentru a discuta

despre revizuirea

Constituţiei, au spus «Da»,

dar nu au pus în funcţiune

comisiile de specialitate.

Dacă m-au păcălit cinci ani,

acum merg la referendum”, a

spus Băsescu. Mediafax


Surupãceanu ºi Ducu,sponsorii penali ai PSD


Orice campanie electoralã, indiferentOrice campanie electoralã, indiferentOrice campanie electoralã, indiferentOrice campanie electoralã, indiferentOrice campanie electoralã, indiferentcã este pentru alegerile locale,cã este pentru alegerile locale,cã este pentru alegerile locale,cã este pentru alegerile locale,cã este pentru alegerile locale,

parlamentare sau prezidenþiale, impuneparlamentare sau prezidenþiale, impuneparlamentare sau prezidenþiale, impuneparlamentare sau prezidenþiale, impuneparlamentare sau prezidenþiale, impunecheltuieli mari care, chiar dacã partidulcheltuieli mari care, chiar dacã partidulcheltuieli mari care, chiar dacã partidulcheltuieli mari care, chiar dacã partidulcheltuieli mari care, chiar dacã partidulcare o organizeazã are mii de membrii,care o organizeazã are mii de membrii,care o organizeazã are mii de membrii,care o organizeazã are mii de membrii,care o organizeazã are mii de membrii,

nu pot fi susþinute doar din cotizaþii, aºanu pot fi susþinute doar din cotizaþii, aºanu pot fi susþinute doar din cotizaþii, aºanu pot fi susþinute doar din cotizaþii, aºanu pot fi susþinute doar din cotizaþii, aºacã intrã în scenã candidaþi saucã intrã în scenã candidaþi saucã intrã în scenã candidaþi saucã intrã în scenã candidaþi saucã intrã în scenã candidaþi sau

susþinãtori cu putere financiarã ºi pungãsusþinãtori cu putere financiarã ºi pungãsusþinãtori cu putere financiarã ºi pungãsusþinãtori cu putere financiarã ºi pungãsusþinãtori cu putere financiarã ºi pungãlarg deschisã. Majoritatea acestora ºi-aularg deschisã. Majoritatea acestora ºi-aularg deschisã. Majoritatea acestora ºi-aularg deschisã. Majoritatea acestora ºi-aularg deschisã. Majoritatea acestora ºi-au

consolidat bugetul propriu cu ajutorulconsolidat bugetul propriu cu ajutorulconsolidat bugetul propriu cu ajutorulconsolidat bugetul propriu cu ajutorulconsolidat bugetul propriu cu ajutorulafacerilor cu statul având în spateafacerilor cu statul având în spateafacerilor cu statul având în spateafacerilor cu statul având în spateafacerilor cu statul având în spate

protecþia partidului, motiv pentru careprotecþia partidului, motiv pentru careprotecþia partidului, motiv pentru careprotecþia partidului, motiv pentru careprotecþia partidului, motiv pentru caretrebuie sã-ºi arate recunoºtiinþa întrebuie sã-ºi arate recunoºtiinþa întrebuie sã-ºi arate recunoºtiinþa întrebuie sã-ºi arate recunoºtiinþa întrebuie sã-ºi arate recunoºtiinþa în

fiecare campanie electoralã. fiecare campanie electoralã. fiecare campanie electoralã. fiecare campanie electoralã. fiecare campanie electoralã. Altfel, adioAltfel, adioAltfel, adioAltfel, adioAltfel, adiosusþinere, adio candidaturã! În fiecaresusþinere, adio candidaturã! În fiecaresusþinere, adio candidaturã! În fiecaresusþinere, adio candidaturã! În fiecaresusþinere, adio candidaturã! În fiecare

sãptãmânã vom prezenta sponsoriisãptãmânã vom prezenta sponsoriisãptãmânã vom prezenta sponsoriisãptãmânã vom prezenta sponsoriisãptãmânã vom prezenta sponsoriicontroversaþi ai celor mai importantecontroversaþi ai celor mai importantecontroversaþi ai celor mai importantecontroversaþi ai celor mai importantecontroversaþi ai celor mai importante

partide. partide. partide. partide. partide. Azi cotizanþii penali ai PSD.Azi cotizanþii penali ai PSD.Azi cotizanþii penali ai PSD.Azi cotizanþii penali ai PSD.Azi cotizanþii penali ai PSD.

PenalulPenalulPenalulPenalulPenalulSurupãceanu a plãtiSurupãceanu a plãtiSurupãceanu a plãtiSurupãceanu a plãtiSurupãceanu a plãtittttt

700 de milioane de700 de milioane de700 de milioane de700 de milioane de700 de milioane delei vechi PSD-uluilei vechi PSD-uluilei vechi PSD-uluilei vechi PSD-uluilei vechi PSD-ului

pentru locul depentru locul depentru locul depentru locul depentru locul decandidatcandidatcandidatcandidatcandidat

PSD Gorj, ca de altfel

oricare alt partid ce vizează

anumite funcţii, a avut, la

alegerile parlamentare,

sponsori numai unu’ şi unu’

şi finanţări pe măsură.

Veşnicul candidat venetic

Victor Ponta, decis să nu

scape din mână ciolanul gras

care l-a prins la Gorj, şi-a

subţiat averea cu aproape

40.000 de lei pe care i-a băgat

în contul partidului chiar în

luna alegerilor.

Gestul său a fost imitat de

către amicul Mugurel

Surupăceanu devenit

generos din cauza nevoii

imperioase de a căpăta

imunitate parlamentară fără

de care problemele sale

penale s-ar fi putut acutiza.

În nume personal,

Surupăceanu a finanţat PSD-

ul cu aproape 28.000 de lei,

suma fiind suplinită de către

una dintre firmele sale, SC

Tutto Mobili SRL, cu alte

42.000 de lei, viitorul

parlamentar devenind astfel

un membru foarte valoros al

PSD-ului.

Firma lui Surupăceanu a

alimentat contul PSD cu trei

zile înaintea datei alegerilor

din noiembrie în toiul

scandalului de corupţie în

care apărea numele acesteia.

Tutto Mobili este societatea

care şi-a făcut parte 586.570

de lei din tunul de 836.570 de

lei tras, de cuplul penal

Cristea-Surupăceanu,

Complexului Energetic

Rovinari. În acest caz

Surupăceanu este trimis în

judecată pentru comiterea

infracţiunilor de spălare a

banilor şi complicitate la

abuz în serviciu contra

intereselor publice. Aceeaşi

firmă se află în vizorul

procurorilor DNA în cazul

altor 3,5 miliarde de lei vechi

câştigate, într-o singură zi,

din două contracte pentru

furnizarea unor obiecte de

mobilier aceluiaşi complex

energetic.

ªmenarul Ducu,ªmenarul Ducu,ªmenarul Ducu,ªmenarul Ducu,ªmenarul Ducu,sponsor de partidsponsor de partidsponsor de partidsponsor de partidsponsor de partid

În punguţa PSD-ului a pus

10.000 de lei şi Cristinel

Ducu, finul generalului Mihai

Şucată, fostul şef al Corpului

de Control al SPP. De altfel,

Ducu este un vechi apropiat

al partidului acesta

însoţindu-l pe Ion Iliescu de

mai multe ori în deplasări

externe după ce obţinuse de

la SPP, adică de la naşul

Şucată, certificat de bună

purtare pentru a putea face

deplasările cu, pe atunci,

preşedintele ţării.

Cristinel Ducu este

cunoscut în Gorj din cauza

devalizării şi falimentării SC

TPSUT SA Motru pe care a

cumpărat-o alături de soţia şi

fiica generalului Şucată.

După ce a trecut activele

societăţii prin mai multe

firme nou înfiinţare, Ducu a

vândut afacerea unor arabi

lăsând în urmă vreo 11,5

milioane de euro gaură în

bugetul de stat şi 500 de

oameni şomeri.

În prezent, Cristinel Ducu

se află iarăşi în mijlocul

unui scandal după ce

cariera de lignit a Lorfa

Motru, societate care-i

aparţine, se află în vizorul

DNA în cazul furtului de

cărbune din zonă.

Aceeaşi sumă ca şi Ducu

a oferit PSD şi fiul lui Victor

Bobaru, fostul şef al

Administraţiei Fiscale Motru,

Gabriel. Între Cristinel Ducu

şi fostul finanţist şef de la

Motru există o prietenie

strânsă de pe vremea când

cel de-al doilea era în fruntea

administraţiei fiscale

motrene şi a închis ochii la

mişmaşurile pe care amicul

său le făcea în firmele pe

care le deţinea, devenind

ulterior director economic al

unor societăţi administrate

de către Ducu.


Primãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vinde12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã

spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. RelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþii

la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3

sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111

Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?

Mass-media româneascã areun cod deontologic unic

Participanþii laParticipanþii laParticipanþii laParticipanþii laParticipanþii laConvenþia OrganizaþiilorConvenþia OrganizaþiilorConvenþia OrganizaþiilorConvenþia OrganizaþiilorConvenþia Organizaþiilor

Media (COM) au adoptat înMedia (COM) au adoptat înMedia (COM) au adoptat înMedia (COM) au adoptat înMedia (COM) au adoptat înunanimitate codulunanimitate codulunanimitate codulunanimitate codulunanimitate codul

deontologic unic pentrudeontologic unic pentrudeontologic unic pentrudeontologic unic pentrudeontologic unic pentrumass-media, înfiinþândmass-media, înfiinþândmass-media, înfiinþândmass-media, înfiinþândmass-media, înfiinþândtotodatã Grupul pentrutotodatã Grupul pentrutotodatã Grupul pentrutotodatã Grupul pentrutotodatã Grupul pentru

bune practici jurnalistice,bune practici jurnalistice,bune practici jurnalistice,bune practici jurnalistice,bune practici jurnalistice,în cadrul unei adunãri careîn cadrul unei adunãri careîn cadrul unei adunãri careîn cadrul unei adunãri careîn cadrul unei adunãri care

a avut loc sâmbãtã laa avut loc sâmbãtã laa avut loc sâmbãtã laa avut loc sâmbãtã laa avut loc sâmbãtã lasediul Centrului pentrusediul Centrului pentrusediul Centrului pentrusediul Centrului pentrusediul Centrului pentruJurnalism IndependentJurnalism IndependentJurnalism IndependentJurnalism IndependentJurnalism Independent

(CJI) din Capitalã.(CJI) din Capitalã.(CJI) din Capitalã.(CJI) din Capitalã.(CJI) din Capitalã.Codul deontologic unic va fi

implementat de către Grupul pentru

bune practici jurnalistice. În

primele şase luni, grupul va

funcţiona printr-un comitet de

iniţiativă.

Grupul pentru bune practici

jurnalistice va lua decizii prin

Comitetul pentru respectarea

Codului deontologic unic, care va fi

format din reprezentanţi ai

publicului şi reprezentanţi ai

profesiei.

Grupul pentru bune practici

jurnalistice va acorda instituţiilor

mass-media (publicaţii scrise,

posturi TV, posturi radio, site-uri)

un Certificat de bune practici

jurnalistice, care impune instituţiei

care îl deţine respectarea Codului

deontologic unic de către angajaţi şi

colaboratori, constituindu-se astfel

într-o sursă de informare credibilă.

Certificatul de bune practici

jurnalistice va fi acordat instituţiilor

mass-media care aparţin unor

membri ai Grupului pentru bune

practici jurnalistice.

La dezbaterile Convenţiei

Organizaţiilor Media, programate

vineri şi sâmbătă la sediul CJI din

Capitală, au participat reprezentanţi

ai organizaţiilor membre ale COM,

invitaţi din partea Clubului Român

de Presă, ai Asociaţiei Jurnaliştilor

din România, Mediasind, Asociaţiei

Patronale a Editorilor Locali,

Consiliului Naţional al

Audiovizualului, reprezentanţi ai

comisiilor de etică din radioul şi

televiziunea publice, precum şi

ziarişti şi manageri din mass-media

românească.

Mediafax


Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Vasile, purcelul din loja ByonsDe când cu lojele la

Stadionul Municipal s-au

înmulţit şi atârnătorii.

Fericiţii posesori ai locaţiilor

preferenţiale s-au ales ba cu

câte un mestecător de

seminţe, ba cu câte o muscă

cheală lipită de geamul

termopan. Aşa se face că,

sâmbătă seară, la meciul

dintre Pandurii şi Unirea, în

loja deţinută de omul de

afaceri Sorin Băluţă,

patronul firmei Byons, a

apărut un purcel mustăcios,

pasionat ronţăitor de

bomboane agricole. Nu, nu

e vorba despre omnivorul

domestic ci, chiar de Purcel

Popescu Vasile, viitorul fost

şef al Inspecţiei în

Construcţii Gorj. Aoleuuuu!

Păi cum, chiar în loja unui

afacerist în domeniul

construcţiilor? Iote aşa, că

doar nu a compromis

imaginea vreunei instituţii a

statului. Că doar nici n-au

fost, în trecut, reclamaţii

privind unele deficienţe la

casele construite de Byons

la Albeni. Şi nici oamenii n-

au reclamat la ziar „ba că

plouă în casă, ba că iese

fumul pe sub peretele de

rigips, ba că se înmoaie

zidul, ba că nu se închid

uşile, ba că mai pică vreo

streaşină”. Şi oricum, dacă

ar fi reclamat n-a fost treaba

inspecţiei în construcţii să

se implice.

Cică, odată, porcuşorul

isteric se plimba alene...

Ajunge pe lângă o livadă...

De poftă, intră în livadă şi se

caţără într-un vişin ...

La un moment dat, vine

paznicul şi îl întreabă:

- Mai porcuşorule!... De ce

te-ai furişat aici ş-apoi te-ai

căţărat în vişin? Haa?!?... Ce

faci tu acolo? Aaa?”

- Pai, mănânc nişte cireşe...

- Cireşe? Care cireşe, mă’, că

ăla e vişin?!?...

- Da, mă’, ştiu!... Da’ mi-am

adus de-acasă!...

Apropo, Purcel o fi venit

cu seminţele lui? Nea

Sorine, mai cheamă-l că tare

destoinic a mai fost când

era şef. Pentru matale.

Conducerea SNLO a aprobat fuziuneacu marii producãtori de energie

Producătorul de lignit SNLO a

aprobat vineri, 23 octombrie, în AGA

fuziunea cu cei mai mari producători de

electricitate din ţară, Hidroelectrica,

Nuclearelectrica şi complexurile

energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari

şi Craiova), a declarat vineri directorul

economic al CE Turceni, Ionel Manţog.

La rândul lor, conducerile celorlalte

companii s-au întâlnit în şedinţele de

AGA sâmbătă şi duminică, pentru decizii

similare.

“Vineri dimineaţă, a avut loc AGA la

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia

(SNLO), unde a fost aprobată fuziunea

SNLO cu Hidroelectrica,

Nuclearelectrica şi complexurile

energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari

şi Craiova), pe baza mandatului dat de

Ministerul Economiei, acţionarul

majoritar al acestor companii. Aceste

fuziuni trebuie să aibă loc în vederea

înfiinţării celor două mari companii din

sectorul energetic”, a precizat Ionel

Manţog, directorul economic al CE

Turceni şi membru în Adunarea

Generală a Acţionarilor (AGA) la SNLO.

De asemenea, acesta a precizat şi că va

urma şi fuziunea Companiei Naţionale a

Huilei (CNH) Petroşani cu

Electrocentrale Bucureşti şi cealaltă

parte a Hidroelectrica.

Printre paşii care vor urma se

numără raportul administratorilor,

planul de fuziune, precum şi

înregistrarea companiilor nou formate la

Registrul Comerţului.



prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Suntem la începutul unei curse

prezidenţiale în care protagoniştii

lansează şarje şi acuze în drepta şi în

stânga, dar, dincolo de orice tentaţie

retorică şi vituperantă, cred că marea

problemă a fiecăruia dintre cei care se

întrec pentru fotoliul de la Cotroceni

rămâne lipsa de credibilitate a

mesajului politic şi excedarea

tentaţiilor demagogiei politicianiste.

Privim cu atenţie şi constatăm că nu

este un secret faptul că politica

românească pare dominată de orgolii

şi nu este motivată de criza

economică, de criza morală cu care se

confruntă ţara în prezent, în timp ce

privitorul care analizează orice

fenomen social, orice caz real şi

explică de ce o persoană a ajuns într-o

situaţie disperată şi încalcă orice

normă legală, răspunsul pare departe

de a fi unul acceptabil. De foarte multe

ori, oamenii ajung să devină frustraţi,

mai ales atunci când sunt influenţaţi

de toţi cei care îi înconjoară şi nu

realizează cum pot trece mai uşor

peste momentele grele ale vieţii

cotidiene.

Fără îndoială, în fiecare dintre noi

există o doză de realitate în aceste

sloganuri lansate cu dezinvoltură,

pentru că nu totul este ficţiune, dar

apreciez cel mai mult faptul că românii

adoptă o comunicare directă şi fără

menajamente. Şi dacă mă întrebaţi,

care este candidatul preferat, vă

răspund fără nici o urmă de îndoială,

că cel mai mult îmi place omul care

inspiră mai multă încredere, cu o

personalitate puternică, şi care descrie

clar şi uman intenţiile sale realizabile

şi coerente, bazate pe o experienţă

anterioară.

Am citit şi citesc mereu literatură

politică, dar nu poţi citi printre rânduri

descrierea unui mesaj de câteva

pagini, aşa cum o face alegătorul grăbit

şi îngrijorat de ziua de mâine, mai ales

că teama de viitorul incert este aceea

care apasă cel mai greu în sufletul

omului! Ştim cu toţii că acest model se

aplică în toate aspectele vieţii noastre,

chiar şi în cel mai profund substrat al

vieţii spirituale, şi nu este un secret

faptul că una dintre căile prin care

suntem ispitiţi să ne complacem în

banalităţi este chiar lumea materială,

lumea valorilor materiale, dacă nu

chiar lumea controversată a banilor,

câtă vreme neîncrederea este în fond o

promisiune acoperită doar parţial de

cel care o face, în care nu sunt expuse

toate condiţiile şi consecinţele într-un

viitor apropiat. Cultivarea încrederii

nu neagă nicidecum acea conştiinţă

socială, apărută anterior dreptului de a

înţelege, despre care uneori se face

multă vorbărie, ci o pune într-o lumină

nouă şi o valorifică prin apariţia şi

consacrarea instituţionalizării acesteia.

Dar, omule de bună credinţă, care vrei

să mergi la vot, ţi-ai creat libertatea ta,

ai gândit-o îndelung şi ai cumpănit

îndeajuns? Un simulacru, dacă vrei să

accepţi, o umbră a unei Idei care te

urmăreşte, îţi spune că astfel nu mai

poate merge, nu-i aşa? Mereu ţi se

clamează despre concepte, teorii noi,

revoluţii, despre „liberté, fraternité,

égalité!“, de parcă tu ai fi o paiaţă

neştiutoare şi netrecută pe la vreo uşă

de biserică! Ce omenesc şi desacralizat

ecou al intrigilor şi al scandalurilor

interminabile! Ecou de cizmă lustruită,

ritm sacadat de minciuni devorate,

macadam cu atâtea gropi ale pierderii

memoriei, dar, în care Istoria nu se

regăseşte! Ce vei vedea în viitor? Poate

o trecere pe sub Arcul de Triumf! Care

triumf? Doamne, câte potenţialităţi ai

aşezat în noi! De pildă, gustul pentru

deşertăciuni prezidenţiale şi discursuri

care dezvăluie o superbă etimologie a

intoxicării şi a dezinformării!

În conseciţă, simţi că tăcerea este

singurul moment „triumfal“ al căderii

tale, omule care votezi în disperare, un

moment al tuturor durerilor tale

rămase fără medicamente compensate,

că despre acestea mai avem dreptul să

vorbim, nu-i aşa? Atât ai reuşit să

conştientizezi! Să „cerşeşti“ darurile

otrăvite ale pretendenţilor la funcţia

supremă în stat, o roată a norocului

care se învârteşte prin soarta jalnică

ce ţi-ai făurit-o, fiind incapabil s-o

provoci, pentru că nu ţi-ai dorit o

recompensă a faptei tale şi nici n-ai

fost conştient de acest gest, încât

Însuşi Dumnezeu să fie nevoit să se

lase strivit de „cizma“ care lasă urme

dureroase în conştiinţa ta.

vânt, până dincolo de orizontul

aşteptării tale! Nu e nici o filosofie la

mijloc! E însăşi raţiunea noastră de a

exista, de a ne exprima încrederea ce

a fost investită în noi! E mult? E puţin?

E suficient! Da, ştiu, nu e la îndemâna

oricui, ci numai a aceluia care sădeşte

ÎNCREDERE fără cusur. Tu crezi? Tu ai

încredere în tine însuţi? Cum ai

dobândit-o? Şi n-ai mutat încă munţii

din loc! Nici eu! Să începem, atunci,

cu piatra despre care-ţi vorbeam, cu

piatra filosofală. Vine frigul şi bat la

munte ninsorile, chiar dacă soarele

mai zâmbeşte cu dinţi şi cu

neîncredere!

În toate se manifestă o aşteptare,

fără bătăile ceasului, când e vorba de

bătălia electorală! În mintea unor

candidaţi, parcă e frică, e întuneric, e

scrâşnire de vorbe spuse printre

dinţi! Dar, când n-a fost aşa ceva? Nu-l

mai învinuiţi pe omul care nu vine la

vot, sărmanul! Şi el a moştenit frica de

ziua de mâine, la fel ca noi toţi. Iar,

când acţionezi cu o asemenea frică,

ce crezi că poate rezulta? Alte

baricade şi mai sofisticate, şi mai

înspăimântătoare împotriva fricii de

ceilalţi! Cu ele, însă, ucidem iubirea

cea tămăduitoare şi cea liniştitoare a

sufletului! Vom spune apoi, am votat

ce am vrut, ni s-a dat ce am cerut, dar

neîncrederea şi decepţia ne-au trimis

mai multă slăbiciune în sufletele

noastre, biete creaturi neascultătoare

ce suntem! Dar, oameni buni, chiar,

nu se mai schimbă nimic în cetatea

asta? Care cetate? Până acum, ce

vorbirăm? Cetatea eşti tu însuţi,

omule de bună crtedinţă! Începe cu

tine! Ştiu, e greu de unul singur! Dar,

El, candidatul prezidenţial, ţi-a spus

că fără promisiunea lui, nu poţi face

nimic! Aş vrea să scriu de pe acum

pericopa evanghelică a duminicii de

22 noiembrie, doar pentru a uita că

tema principală a campaniei

electorale a fost bogăţia materială,

deşertăciunea sufletului omenesc!

Mai exact, modul în care aceasta este

utilizată spre mântuirea sau spre

pierderea unui suflet în care

domneşte neîncrederea! În încheiere,

aş dori să amintesc doar cuvintele lui

Panait Istrati, care spunea că „învinşi

sunt toţi oamenii care se află, către

sfârşitul vieţii, în dezacord

sentimental cu cei mai buni semeni ai

lor”, tocmai pentru a reitera că

dincolo de orice idei şi prejudecăţi,

campania prezidenţială pentru

Cotroceni rămâne mereu o cursă a

crizei de încredere!

Neîncrederea care te apasă, asta-i

singura victorie pe care ar trebui s-o

valorifici, pentru că el, candidatul

providenţial, ţi-a oferit-o spre a te

regăsi, în sfârşit, acolo unde ţi-e locul,

în cabina de vot! Omule, care simţi că

a venit momentul să te trezeşti la viaţă,

ascultă cuvintele inimii tale, nicidecum

ale altora, pentru că ecoul lor îţi

împietreşte inima. Şi iar vei spune:

„parcă am o piatră pe suflet”, dar,

oare, piatra pe care şi eu ţi-o simt, nu e

însăşi inima ta? Liniştea se pare că ne

dă echilibrul în viaţă, pentru că omul

de bună credinţă este ca un copil!

Dacă ar fi să se facă o comparaţie

între firile celor care ne propun să-i

votăm, clipa decisivă se structurează

pe o soluţie de moment, indiferent de

situaţie, pe când candidaţii tind să se

panicheze mai repede şi cu accentul

perdant al cuvintelor uitate. De fapt, o

să afirm un lucru pe care l-au evocat

mulţi alţii înaintea mea, acela care îmi

spune că în spatele unui candidat de

succes se află întotdeauna o femeie

puternică pe care ne place s-o numim

Fortuna! Poate spun un lucru banal,

dar cred că românii nu mai au vocaţia

viitorului ! Cu o undă de regret, spun

asta! Mulţi oameni au ajuns, chiar să

nu mai aibă planuri de viitor, să nu-şi

mai facă speranţe, de teama

deşertăciunii. Totul este în declin, iar

cei care pot face ceva ca să schimbe

situaţia, acei oameni cu minţile

luminate, devin tot mai rezervaţi,

poate aşteptând ca mulţi alţii să-şi

unească forţele pentru a da o altă

turnură acestei situaţii. Sunt votantul

care cumpăneşte şi alege omul în care

speră, iar în acest fel dovedesc

celorlalţi că sunt o fiinţă prosocială !

Sunt mulţumit şi fericit când ceilalţi se

simt bine lângă mine, pentru că restul

lucrurilor vin de la sine! Ce nu-mi

place la unii dintre candidaţi? Nu

agreez impostura şi duplicitatea

oamenilor care conduc vremelnic şi

nu-mi plac cei care vor să pară ceea ce

nu sunt şi nu vor fi niciodată!

În mintea frământată de grija zilei

de mâine, singurul gest legitim ce te

poate aduce din nou în Adevăr, în

centrul fiinţei tale, unde îl vei regăsi

pe cel pierdut, cred că este

încrederea, dar nu aceea care se

dovedeşte doar o metaforă! Cu nimic

nu poate fi înlocuită spre a te

însenina, spre a te deschide şi a primi

ceea ce ţi s-a făgăduit în campania

electorală. Şi când vei primi

recompensa morală, orice sfâşiere

lăuntrică dispare ca norii duşi de

MAREA PROBLEMÃ A CURSEIPREZIDENÞIALE E CRIZA DE ÎNCREDERE!


Daniel Bãloi, candidatulintereselor obscure


La finele acestei sãptãmâni vor avea locLa finele acestei sãptãmâni vor avea locLa finele acestei sãptãmâni vor avea locLa finele acestei sãptãmâni vor avea locLa finele acestei sãptãmâni vor avea localegeri pentru ºefia alegeri pentru ºefia alegeri pentru ºefia alegeri pentru ºefia alegeri pentru ºefia Asociaþiei Judeþene deAsociaþiei Judeþene deAsociaþiei Judeþene deAsociaþiei Judeþene deAsociaþiei Judeþene de

Fotbal (AJF) Gorj. Scandalul mediaticFotbal (AJF) Gorj. Scandalul mediaticFotbal (AJF) Gorj. Scandalul mediaticFotbal (AJF) Gorj. Scandalul mediaticFotbal (AJF) Gorj. Scandalul mediaticcreat în jurul demiterii lui Mihai Prunariucreat în jurul demiterii lui Mihai Prunariucreat în jurul demiterii lui Mihai Prunariucreat în jurul demiterii lui Mihai Prunariucreat în jurul demiterii lui Mihai Prunariudin fruntea Clubului Sportiv Pandurii sedin fruntea Clubului Sportiv Pandurii sedin fruntea Clubului Sportiv Pandurii sedin fruntea Clubului Sportiv Pandurii sedin fruntea Clubului Sportiv Pandurii se

aflã acum în a doua reprizã, pentru postulaflã acum în a doua reprizã, pentru postulaflã acum în a doua reprizã, pentru postulaflã acum în a doua reprizã, pentru postulaflã acum în a doua reprizã, pentru postulunui Mircea Sandu local. Decapitarea luiunui Mircea Sandu local. Decapitarea luiunui Mircea Sandu local. Decapitarea luiunui Mircea Sandu local. Decapitarea luiunui Mircea Sandu local. Decapitarea lui

Prunariu, dar mai ales speculaþiile de pânãPrunariu, dar mai ales speculaþiile de pânãPrunariu, dar mai ales speculaþiile de pânãPrunariu, dar mai ales speculaþiile de pânãPrunariu, dar mai ales speculaþiile de pânãacum pe aceastã temã, cum cã artizanulacum pe aceastã temã, cum cã artizanulacum pe aceastã temã, cum cã artizanulacum pe aceastã temã, cum cã artizanulacum pe aceastã temã, cum cã artizanul

acesteia este Marin Condescu, s-auacesteia este Marin Condescu, s-auacesteia este Marin Condescu, s-auacesteia este Marin Condescu, s-auacesteia este Marin Condescu, s-auconfirmat odatã cu depunerea candidaturiiconfirmat odatã cu depunerea candidaturiiconfirmat odatã cu depunerea candidaturiiconfirmat odatã cu depunerea candidaturiiconfirmat odatã cu depunerea candidaturii

lui Daniel Bãloi, secretarul general allui Daniel Bãloi, secretarul general allui Daniel Bãloi, secretarul general allui Daniel Bãloi, secretarul general allui Daniel Bãloi, secretarul general alClubului de Fotbal Pandurii, pentruClubului de Fotbal Pandurii, pentruClubului de Fotbal Pandurii, pentruClubului de Fotbal Pandurii, pentruClubului de Fotbal Pandurii, pentru

singura funcþie pe care o mai deþine acumsingura funcþie pe care o mai deþine acumsingura funcþie pe care o mai deþine acumsingura funcþie pe care o mai deþine acumsingura funcþie pe care o mai deþine acumPrunariu, acea de preºedinte al Prunariu, acea de preºedinte al Prunariu, acea de preºedinte al Prunariu, acea de preºedinte al Prunariu, acea de preºedinte al AJFAJFAJFAJFAJF.....

Cine e Daniel Bãloi?Cine e Daniel Bãloi?Cine e Daniel Bãloi?Cine e Daniel Bãloi?Cine e Daniel Bãloi?Ajuns secretar al AJF

direct din simigeria din

centrul oraşului, acolo unde

avea şi cartea de muncă,

funcţie fără care n-ar fi putut

intra în graţiile lui Condescu

şi uns secretar general al

Clubului de Fotbal Pandurii

Tg-Jiu, Daniel Băloi uită că în

urmă cu câţiva ani era un tip

modest, care putea trăi fără

Ford la scară şi fără vilă pe

malul Jiului. E adevărat că

salariul de ziarist „pe sport”

de la un saptămânal şi un

radio local abia îi ajungea de

covrigi şi bere, însă şi

modestia şi moralitatea pot

avea un preţ. Performanţele

sale în perioada acestor ani

se remarcă doar prin

supradimensionarea

evidentă a sa şi mai puţin în

plan managerial, că doar e

mai greu cu „formarea şi

coeziunea grupului sportiv”

decât cu „ceafă dă porc la

grătar”.

SecretarulSecretarulSecretarulSecretarulSecretarulintereselorintereselorintereselorintereselorintereselor

Daniel Băloi a făcut parte

din echipa lui Prunariu din

2002 până în urmă cu şase

luni când a renunţat la

postul de secretar al AJF

pentru un proiect privat.

„Mi-aş dori să schimb

mentalitatea oamenilor de la

AJF”! Cam aşa sună

declaraţiile lui Băloi din ziua

anunţării candidaturii. Mulţi

se întreabă dacă s-a referit

cumva la mentalitatea de aţi

băga fratele în corpul de

observatori, iar mai apoi să-l

angajezi în domeniul privat,

tocmai acolo unde eşuase

proiectul girat de el. Şi mai

apoi timp de şapte ani cine l-

a împiedicat să schimbe

mentalităţile la AJF? Dar să fi

început cu a sa.

Despre mentalitãþiDespre mentalitãþiDespre mentalitãþiDespre mentalitãþiDespre mentalitãþiCă tot veni vorba despre

mentalităţi, în urmă cu doi

ani, mai exact la începutul

lui 2007, pe când Pandurii

era tocată de presa sportivă

centrală că a rămas în primul

eşalon fotbalist în dauna

Sportului Studenţesc, spun

unele surse că, Băloi ar fi

fost negociatorul păcii cu

cotidianul ProSport, în

schimbul unui contract de

abonamente. Două luni de

zile, februarie şi martie, se

obligase clubul de fotbal să

fie abonat la ProSport, numai

că, în aceeaşi zi în care, cu

factura, au venit primele şi

singurele o mie de ziare,

clubul a achitat

contravaloarea acestora, 320

de milioane de lei vechi,

adică 320 de mii de lei vechi

pe un singur exemplar.

Valoros ziar, spun

cunoscătorii!

Şefia AJF, în afară de

pohta lui Condescu de a-l

spulbera pe Prunariu din

toate funcţiile, are şi ea

valoarea ei. Vreo 1,2 miliarde

de lei vechi şi vreo 10.000 de

euro se află în visteria

asociaţiei. Banii sunt pentru

sediul AJF, proiect demarat

de Prunariu şi blocat de

acelaşi Condescu. Bani buni

pe vreme de criză, spun

aceeaşi cunoscători.

Doar atât se poate spune

despre mentalitatea lui Băloi.

ªi noi vrem respectªi noi vrem respectªi noi vrem respectªi noi vrem respectªi noi vrem respect„Vreau să aduc respectul

pentru fotbalul din judeţ”, e

o altă declaraţie a

candidatului Băloi,

concepută de echipa sa de

campanie, probabil, în

laboratoarele de la etajul 1 al

unui club din buricul

târgului. Băloi vorbeşte de

respect în casa spânzuratului

pentru că din echipa de

susţinători ai săi fac parte

nişte fotbalişti „pensionari”,

scoşi cu şuturi în cur din

fotbalul judeţean de

comisiile de disciplină ale

AJF- ului, lipsit de respect

pentru fotbal, pe când

aceştia îi trăgeau flegme în

freză sportului cu balonul

rotund.

Cât priveşte candidaţii

pentru funcţia de

vicepreşedinte ar trebui ca

participanţii la vot, de vineri,

chiar să ceară respect din

partea acestora şi să-i ceară

lui Enea să-şi amintească,

dacă poate, de câte ori a fost

sancţionat drastic de comisia

de disciplină al cărui

preşedinte se vrea acum. Pe

Tutunaru îl ştiţi din recentul

scandal în urma căruia a fost

destituit temporar şi, mai

ales, dintr-un articol recent

despre delegarea cu cântec a

„prietenei” noastre sexy

Mihaela la un meci al

echipei sponsorizate de

către şeful său de serviciu.

Despre ăştia ultimii

pomeniţi, vorba lui Mircea

Badea, „Sper să dea dovadă

de tărie că am înţeles că o

preferă în cantităţi mari”. Şi

ultima întrebare: De ce are

Neluţu nasu’ roşu pe la

amiază?


Impactul negativ al crizeisuportat de companii se vatransfera curând asupra bãncilor

Impactul negativ al crizei

asupra companiilor se va

transfera în curând

băncilor, iar 2010 va arăta

“o oglindă mai clară” a

ceea ce s-a întâmplat în

economie pe perioada

crizei, a declarat directorul

general al ING Bank

România, Mişu Negriţoiu, la

emisiunea “După 20 de

ani”, difuzată de ProTV.

“Criza se va reflecta în

situaţiile financiare ale

întreprinderilor, ale

băncilor şi ale societăţilor.

Anul 2009 este un an de

acumulare, în care am

văzut că PIB-ul a luat-o în

jos, că vânzările au scăzut

foarte multe, că multe

societăţi se luptă pentru

supravieţuire, iar multe

dintre acestea sunt

angrenate în sistemul

bancar, au legătură cu

situaţia financiară şi

bilanţurile băncilor. Cred că

impactul negativ suportat

de către societăţilor

comerciale se va transfera

în curând asupra băncilor

şi că 2010 ne va arăta o

oglindă mai clară a ceea ce

s-a întâmplat în economie,

cum s-a reflectat criza”, a

afirmat Negriţoiu.

El consideră că

proprietarii de companii au

învăţat o lecţie din anul

acesta şi se vor concentra

mai mult pe eficienţă, pe

dezvoltare sustenabilă şi pe

perspective pe termen

mediu şi lung.

“Economia cred că este

acum la momentul

adevărului. Nimeni nu şi-ar

fi dorit criza. Trebuie însă

să ne uităm şi la partea

bună, şi anume că se

intrase într-un model de

dezvoltare economică clar

nesustenabil, care rămânea

numai la nivelul

dezbaterilor de idei. Criza

ne-a dat posibilitatea de a

deveni mai realişti şi să

vedem că au fost multe

erori, inclusiv în modelele

de business care s-au

dezvoltat: poate s-au făcut

uşor bani, poate s-au făcut

bani conjuctural, etc.”, a

mai afirmat şeful ING Bank

România.

El a menţionat că

şomajul va creşte, dar că

acest fenomen este unul

descris încă prin definiţia

de “criză”, care arată că în

general rata creşte cel puţin

un an după ce situaţia

economică se inversează

sau criza ajunge la sfârşit.

Totodată, Negriţoiu a

precizat că criza este

“suportabilă” pentru

bancheri, în condiţiile în

care aceştia au avut

capacitatea de a o anticipa

şi astfel au putut să se

pregătească mai bine

pentru a-i face faţă.

“Contribuţia sistemului

bancar la susţinerea

economiei este destul de

solidă în continuare. Băncile

s-au adaptat deastul de bine

la criza economică”, crede

oficilul ING Bank România.

El a precizat că oficialii

români nu au depistat criza

sau nu au vrut să o

recunoască la timp.

“Cred că atunci când eşti

într-o poziţie importantă ai

o atitudine de misionar, iar

unui popor ca al nostru îi

place să îi spui că e totul

bine. Am văzut asta şi din

reacţiile la ieşirile mele din

presă din perioada

respectivă, care mă acuzau

de pesimist şi lipsă de

patriotism. Cred că este mai

bine să ştie omul ce îl

aşteaptă pentru a se putea

pregăti şi să nu fie luat prin

surprindere. Nu aş vrea să

bănuiesc reprezentanţii

autorităţilor că nu ştiau sau

că nu se aşteptau la aşa

ceva, pentru că mi se pare

ar fi mult mai grav.

Instituţional ar trebui să

aibă această capacitate”, a

arătat Negriţoiu.

El a lucrat înainte de

revoluţia din 1989 în comerţ

exterior, iar după acest

moment a fost primul

preşedinte al Agenţiei

Române pentru Dezvoltare.

Ulterior, Negriţoiu a ocupat

funcţia de ministru al

reformei în cabinetul

Văcăroiu şi a fost consilier

al preşedintelui Ion Iliescu

şi, ulterior, deputat.

Mediafax


Stolojan: Misiunea FMI trebuie sãdiscute cu un guvern cu puteridepline, riscãm deprecierea leului

Prim-vicepreºedintele PDL Theodor Stolojan a declarat,Prim-vicepreºedintele PDL Theodor Stolojan a declarat,Prim-vicepreºedintele PDL Theodor Stolojan a declarat,Prim-vicepreºedintele PDL Theodor Stolojan a declarat,Prim-vicepreºedintele PDL Theodor Stolojan a declarat,duminicã, pentru MEDIAFduminicã, pentru MEDIAFduminicã, pentru MEDIAFduminicã, pentru MEDIAFduminicã, pentru MEDIAFAX, cã Guvernul Croitoru trebuieAX, cã Guvernul Croitoru trebuieAX, cã Guvernul Croitoru trebuieAX, cã Guvernul Croitoru trebuieAX, cã Guvernul Croitoru trebuie

aprobat de Parlament, în caz contrar misiunile FMI ºi CE nuaprobat de Parlament, în caz contrar misiunile FMI ºi CE nuaprobat de Parlament, în caz contrar misiunile FMI ºi CE nuaprobat de Parlament, în caz contrar misiunile FMI ºi CE nuaprobat de Parlament, în caz contrar misiunile FMI ºi CE nuvor putea discuta cu un guvern cu puteri depline, Româniavor putea discuta cu un guvern cu puteri depline, Româniavor putea discuta cu un guvern cu puteri depline, Româniavor putea discuta cu un guvern cu puteri depline, Româniavor putea discuta cu un guvern cu puteri depline, România

riscând deprecierea monedei naþionale.riscând deprecierea monedei naþionale.riscând deprecierea monedei naþionale.riscând deprecierea monedei naþionale.riscând deprecierea monedei naþionale.“Guvernul pe care premierul

desemnat Croitoru îl va prezenta

Parlamentului pentru învestire ar

trebui aprobat de parlamentari,

deoarce este în interesul direct al

românilor şi al României. Misiunile

FMI, ale Comisiei Europene, ale

Băncii Europene care vor veni în

România pentru a observa valoarea

modului în care îşi respectă

angajamentele legate de acordul de

împrumut de 22 de miliarde de euro

sunt importante şi ele trebuie să se

încheie cu succes”, a spus Stolojan,

Stolojan a arătat că România şi-a

îndeplinit angajamentele la sfârşitul

lunii septembrie, dar este important

ca aceste misiuni să se vadă cu un

“Guvern care are deplinătatea

puterilor de a-şi asuma

responsabilităţi”, pentru că se pot

discuta eventuale modificări ale ale

acordului de împrumut în funcţie de

evoluţia economică din prezent şi

viitoare.

În plus, a spus Stolojan, instituţiile

europene doresc un angajament

politic faţă de proiectul de buget pe

anul viitor, care să se încadreze în

parametrii conveniţi cu FMI şi CE.

“Un vot pentru Guvern înseamnă

un vot pentru interesele României şi

ale românilor, unul împotrivă,

iresponsabilitatea celor două

partide, PSD şi PNL, şi o

iresponsabilitate care s-ar putea

concluziona cu probleme serioase

pentru români, deprecierea monedei

naţionale, în condiţiile în care

Guvernul nu trece şi misiunile de

evaluare ajung la concluzia că nu pot

să închidă aceste negocieri cu

Guvernul României, pentru că nu va

avea puteri depline”, a explicat prim-

vicepreşedintele PDL.

referindu-se la votul pe care

Parlamentul urmează să îl dea noului

Executiv propus de Lucian Croitoru.


Cârþu i-a arãtat „cãtuºele”lui Augustus Constantin

Formaþia Pandurii Târgu Jiu a remizat,Formaþia Pandurii Târgu Jiu a remizat,Formaþia Pandurii Târgu Jiu a remizat,Formaþia Pandurii Târgu Jiu a remizat,Formaþia Pandurii Târgu Jiu a remizat,sâmbãtã, pe teren propriu, scor 0-0, în faþasâmbãtã, pe teren propriu, scor 0-0, în faþasâmbãtã, pe teren propriu, scor 0-0, în faþasâmbãtã, pe teren propriu, scor 0-0, în faþasâmbãtã, pe teren propriu, scor 0-0, în faþa

campioanei României, Unirea Urziceni, într-ocampioanei României, Unirea Urziceni, într-ocampioanei României, Unirea Urziceni, într-ocampioanei României, Unirea Urziceni, într-ocampioanei României, Unirea Urziceni, într-opartidã din etapa a XI-a a Ligii I, în care echipapartidã din etapa a XI-a a Ligii I, în care echipapartidã din etapa a XI-a a Ligii I, în care echipapartidã din etapa a XI-a a Ligii I, în care echipapartidã din etapa a XI-a a Ligii I, în care echipa

lui Sorin Cârþu a evoluat în inferioritatelui Sorin Cârþu a evoluat în inferioritatelui Sorin Cârþu a evoluat în inferioritatelui Sorin Cârþu a evoluat în inferioritatelui Sorin Cârþu a evoluat în inferioritatenumericã în ultimele cinci minute.numericã în ultimele cinci minute.numericã în ultimele cinci minute.numericã în ultimele cinci minute.numericã în ultimele cinci minute.

În prima repriză,

antrenorul Sorin Cârţu, care

a fost extrem de nervos pe

toată durata partidei, şi

managerul clubului Unirea,

Mihai Stoica, au avut un

schimb de replici dur, fiind

nevoie de intervenţia

arbitrului Augustus

Constantin pentru a calma

spiritele.

La finalul meciului, Cârţu

şi-a încrucişat mâinile, ca şi

cum ar fi avut cătuşe la

mâini, şi i-a arătat acest

semn arbitrului Augustus

Constantin, fiind nevoie de

intervenţia unor membri ai

staff-ului echipei Pandurii

pentru a-l îndepărta pe

tehnician de pe teren.

Cârþu: Nu suntCârþu: Nu suntCârþu: Nu suntCârþu: Nu suntCârþu: Nu suntmulþumit de rezultat,mulþumit de rezultat,mulþumit de rezultat,mulþumit de rezultat,mulþumit de rezultat,

dar n-am putut, amdar n-am putut, amdar n-am putut, amdar n-am putut, amdar n-am putut, amjucat contra 14jucat contra 14jucat contra 14jucat contra 14jucat contra 14

oamenioamenioamenioamenioameni“Nu sunt mulţumit de

rezultat, dar n-am putut, am

jucat contra 14 oameni şi nu

puteam să batem. E bun şi

un rezultat de egalitate

pentru un meci în deplasare.

Ne prinde bine punctul. Am

jucat în deplasare, n-am jucat

în deplasare? Aş vrea şi eu

arbitraje din astea când

jucăm în deplasare. Să aibă

lumea grijă de noi”, a spus

Cârţu ironic.

Sorin Cârţu a precizat că

managerul general al

clubului Unirea Urziceni,

Mihai Stoica, a pus presiune

pe arbitri pe toată durata

partidei şi a făcut referire la

unele partide conduse de

Augustus Constantin în care

a avantajat-o pe campioana

României.

“Nu am eu nicio treabă cu

MM Stoica, el să-şi vadă de

treaba lui, e manager, fixează

camere, fixează bugete, dar

nu să facă presiune pe

arbitri. Au făcut presiune, s-a

văzut în teren. Făceau şi

înainte. L-aţi uitat pe arbitrul

ăsta, păi arbitrul ăsta e

celebrul arbitru de la meciul

de la semifinala cupei cu

Buzăul. Urziceni - Buzău, aţi

uitat ce a făcut anul trecut cu

Rapidul, la celebrul meci

Urziceni - Rapid şi a venit şi

aici. Veneau după un meci

de cupă europeană şi erau

obosiţi, dar e posibil aşa

ceva... Noi ştim şi suntem

atenţi la detalii. Pe urmă nu

ne lasă pe noi să

interpretăm, că noi nu avem

voie să interpretăm oricum.

Eu îl ştiu (n.r. - pe Augustus

Constantin) şi mă aşteptam

la aşa ceva. Am spus că noi

când facem pregătirea

jocului luăm totdeauna în

calcul şi o situaţie de genul

acesta. Dar pentru un meci

în deplasare e bine cu un

rezultat de egalitate. Arbitrul

acesta are deja două

antencedente foarte clare,

meciul cu Rapid şi meciul de

cupă, cu Buzăul, cu un an

înainte”, a acuzat antrenorul.

Întrebat dacă fotbaliştii

Unirii Urziceni au fost obosiţi

după meciul de la Glasgow,

Cârţu a răspuns: “Nu există

oboseală dacă eşti în cupe şi

în Liga Campionilor, ce

problemă e de oboseală, au

jucat miercuri şi astăzi e

sâmbătă şi pot să joace.

Toată lumea poate să joace,

şi eu jucam când eram

fotbalist, jucam miercuri -

sâmbătă şi nu se mai

schimbau echipele.

Majoritatea care au jucat

miercuri cu Glasgow n-au

mai jucat acum sau nu mai

jucaseră cu Vasluiul înainte,

aşa că au avut două jocuri

pentru 3-4 zile. Sunt supăraţi

că nu ne dăm deoparte, ce

supărare, nu vreau să mă

bată ei”.

Cârţu s-a declarat

mulţumit de jocul prestat de

jucătorii săi, precum şi de

atitudinea de care au dat

dovadă în teren. “Toate

meciurile le-am jucat aşa,

multe meciuri am jucat, dar

uneori ne-a ieşit şi alteori nu.

Sunt mulţumit de ce au jucat

jucătorii mei, s-au bătut

exemplar şi au jucat tot

timpul cu handicap, cum

este la noi mereu în

campionat. Mi-a plăcut

atitudinea lor şi, poate,

neavând povara asta în spate

ar fi putut să facă şi mai

mult”, a mai spus fostul

fotbalist al Universităţii

Craiova.

Întrebat care este

semnificaţia gestului său din

finalul meciului, când şi-a

încrucişat mâinile, ca şi cum

ar fi avut cătuşe la mâini, şi i-

a arătat acest semn arbitrului

Augustus Constantin, Cârţu a

spus că a vrut să spună că s-

a încheiat meciul şi că

arbitrul trebuie să fluiere

sfârşitul meciului.

Mihai Stoica:Mihai Stoica:Mihai Stoica:Mihai Stoica:Mihai Stoica:Dan PetrescuDan PetrescuDan PetrescuDan PetrescuDan Petrescu

s-a simþit rãu dupãs-a simþit rãu dupãs-a simþit rãu dupãs-a simþit rãu dupãs-a simþit rãu dupãmeci, trãieºtemeci, trãieºtemeci, trãieºtemeci, trãieºtemeci, trãieºte

fiecare partidãfiecare partidãfiecare partidãfiecare partidãfiecare partidãca pe una de LCca pe una de LCca pe una de LCca pe una de LCca pe una de LC

Managerul general al

clubului Unirea Urziceni,

Mihai Stoica, a declarat,

sâmbătă, că tehnicianul Dan

Petrescu nu s-a prezentat la

conferinţa de presă de după

meciul cu Pandurii,

deoarece se simte rău, el

trăind “fiecare meci ca pe un

meci de Liga Campionilor”.

“Dan nu este bolnav, dar

nu a venit pentru că este

epuizat pentru că trăieşte

orice meci al momentului ca

pe un meci de Liga

Campionilor”, a spus Stoica.

Referitor la jocul cu

Pandurii, Stoica a declarat că

echipa Unirea Urziceni a

dominat, dar Pandurii nu

este o echipă uşor de învins.

“Vroiam să câştigăm, dar

neşansa pe care am întâlnit-o

la ultimele trei meciuri din

campionat s-a transformat în

şansă la Glasgow. Jucătorii

nu au fost obosiţi, astăzi

echipa a fost vie şi reactivă,

astăzi au fost proaspeţi,

parcă s-au antrenat două

săptămâni pentru acest joc.

Pandurii nu e o echipă uşor

de învins, mai ales pe teren

propriu”, a spus oficialul.

Mihai Stoica a menţionat

că, în continuare, Unirea se

gândeşte la meciul de cupă

cu FC Braşov, la cel din

campionat cu Universitatea

Craiova, “care va veni cu

cuţitul la os”, şi apoi la

meciul cu Glasgow, din Liga

Campionilor.

Referitor la conflictul

verbal avut cu tehnicianul

Sorin Cârţu în prima repriză,

Stoica a spus: “Nu m-am

certat cu Sorin Cârţu, dar

mai sunt replici acolo pe

bancă, dar nu ne-am certat”.

Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company SRLSRLSRLSRLSRLînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºimansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pe

centrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelefostului IJILfostului IJILfostului IJILfostului IJILfostului IJIL

telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805

vasile, purcelul din loja byons scandal · mi-e silã de atitudinea unui murgan, prieten cu...

Documents