capete lor de stâlpi ai b.'lldachinelor funerare scythiee din câmpiu mun­tcani'(, aşa cum le reg~sim atât in Italia cât şi in Ilnllstatt-u l unguresc (Oedenburg), ori În Polonia vcsticl'l (eL Andrieşcseu p. 54) - Întregul ţinut illyro-thracic pani'( in Posen-ul tlaval!-Ior gctice (v. mlli jos, cap. V) şi pân~ la Dipylon (eL vestitu l vas dela Dipylon, d. p. la Forrer, p. 180) in Attica, precum şi, nu mai puţin, in lipul cazanclorseythiee(cf. Minns, o. C., p. 16'2,23°,375, eu Ebert În Prăhist. Ze;lJc/tr. IV 191Z, p. 453), toot~ cnonna intindere dintre Alpi şi CaucuB e plintl. cu acest tip de \lUse, a dirui desvoltare maxim!i e de pus Între 3. 1000 ş i 3. 500

Fig. 71 Fig.,,,

a. Chr., în prima vreme a fierului, avându-şi fireşte ° rezonanţ!i foarte indelungatli şi În eele patru (Rcinccke modificllt de Forrer) periode L.-. Tenc. Rude bune, pocalele posnaniene şi kylix-uri le greceşti, ele repre­zintii una şi aceeaş strliveche tradiţie, deosebit evoluatil dup!l regiuni, şi desvoltatit, in ce ne priveşte, Într'un chip cu totul particular la C~­sani, în legtl.tudl. cu vasele de tip nou, vestic, pe care le vom ex.-.mllla mai jos, sub rubrica VII . In adevAr dacl\ picioarele de astfel de vase, lucrate fie cu mâna fie cu roata (eL fig. 83 şi 84, precum şi figurile 131- 135 la Andrieşescu, Piscul Grasan;, P.57 sq.) nu ne dau nimic nou faţ1 de ce cunoaştem din Hallstatt-ul vcstic, cupc.le largi şi scun.de, sus: ţinute de acestepicioare,sunt modela te dupll. un tlp nou, postenor ce~ul din Hallstatt (deşi inspirat tot de acolo) şi reprezinti!. aici la Crll.sam o evolutie deosebit de interesantă. Dar, pentru a în,e1ege vremea şi s~ilul acesta nou. si!. examinăm mai de aproape bag-.Ha şi variata categone a

vaselor cu margini late - extinse foarte larg ori7.ontal-din categoria ce urmc.-.z1' indat:L

VII. Cas/roane, slr4dlini,Jarfuriişi lips;i. Daci!. la vasele de intrebuin­ţarc zilnică, pentru preglltirca ori pâstmrca alimentelor-diferitele specii de gi!. l eţi, oale. ulcioare, cllni şi u1ceJe') - am putut mereu constata per­zistenţa tradiţiei loca le in forma şi împodobirea lor, altfel se prezintA lucru l cu \lUsele de aparat şi reprezentare, de care se servesc oamenii, la implinirea acclui rit special , pe care IlU numai primitivii, ci şi civi­lizaţ ii din toate timpurile l'au Înţeles ca un fel de s3rb3toare a vielii,

Fig. 73 Fig. 71 Fig. 7~

prînzul. Zeii sun t invocati la începutul şi la sfâr~ilul mesei; locurile la masil sunt o distincţie socia la; oaspetii str3ini sunt mai ales onora ti prin pr!l.nzuri dllte in sllnll.ta tea lor. Din cele mai vechi timpuri (vasele de argint dela Maikop sunt datate in mileniul al III-lea a. Chr.)S), monnintele sunt pline de vasele de aur şi argint care au servit la masa i l uştri lor răposaţi. Mormintele miceniene, ca şi cele din Rusia Sudicll. sunt pline de vase de acestea nobile. Este cL'lr eli in contactu l cu civili-7.alii superioare primele forme artistice care pll.trund, sunt acelc.-. in le­gllturli cu tehnica rlisboiului şi cu fastul reprezentativ, în arme, haine, podoabe ale trupului şi vase de servit la mesele bogat Încll.rcate cu

') Un Înleruant caple de oalll {eL la AndficfelCU, nOta I dela plg. 46; el mlc:r. prcteul insi in leltt .c~tClpledfeptlingurl)\·cziinfig. 85 a,b,il,Îcp.penlro forma lui pe cel del. Cradina din Bosnia la Curficin IVi". Miu. alU Bolti. II. d. Huztf(. Vlllr901, p. 56, fii. 36. Un Iit capac flClI! dimpotrivl la I"OII~, "\"ZI in {'g. 86.

,) Ce. Rosto\'tuff, Iranianl arId GUtAI, p. 22 ,i unn. ,i pl. III.

www.cimec.ro

,,,. 3·' roadele plm:lntului. Astfel darli chiar În primitivitatca unei vieţi pur ru­ra le mbdelc nouli plitrund uşor şi repede: inel din sec. VI[ 3. Chr. frumoasele vase pictate ale Grecilor intraţi in Marea Ncagrll, ajunse­seri până l:lng! Kiev, umplând În sec. vr to..t!( actuaL'} Ucraina 1). Firesc a fost ca,allrurea de Lucrurile greceşti ca re plitrundcau pc Dunlire În SUSi), s.'\-şi facă repede loc. de pe la 3°03. Chr., pe Dun!1re la va le, acele vase de pastă fin il. cenu~ie CU un frumos luciu la suprn faţ ll şi COmle foarte elegante. inspirate din ccle greceşti , dar mai simple şi mai ieftine decât acestea, fabricate cu roo tn de Celţii cnTi coborau din Alpi Înspre

Fig." Fig. 78

Thracia ş i Duni1rca de Jos . [o adev!l.r , precum observă cu dreptate şi Ebert'), Într'o altll ordine de idei, marfa ceramicA mai popu lară-cum era În cazul nostru cea celtid fuţii de cea greceasdl - era mai u~r desflcutl decât cea pictată ori împodobilli cu relide. La fel era şi cu imita rea celor dou1 feluri de fabricate in diferitele ţinUl\lri ale Nordu lui şi Estu lui. Cer-l.Inica La Tene, originar eeltic3, a fost apoi imitatli de toate poponrele la c.'\rea ajuns, constitu ind o întreaJf.l serie de stiluri locale. Dimpotrivl1 marfa greccascl!. a fost mai rar şi mai cu greu imitati şi atunci numai cu ajutoru l insu, al Grecilor, cum vom ar1\ta mai jos. I'rm unnare este fi resc si( ~sun la Piscu l Cr!isanilor forme de cupc de o tehnid perfect!i a roţii, cu un profil cu totul complicat, pornind dew origini vechi hallstatlume (cf. Ia Forrer, pl. 83 fig. 10, fig. 1, fig. 5,

1) Cfo Ebert, SiUruul. j", AltUl., fi. ;100 , i urm.: din Milel, din Lcsbot, din Si kyon­

Korinth. ') Cr. PArvan, Pin/lraIIOn, pusim . • ) O. 1:., p. '97.

IV. "'"TATIUKEA (;E"I'lCA DELA PI SC::l'l. CltÂAA""ILQR

fig. 6, fig. 7). stilizate Înd şi mai mult in chip eleniSlic, în epoca La Tene mijlocie. şi constituind adc.vllrate dublete celtice la fonne le cunoscute din Sud. in specia l a le aşă ziselor cupc tmegarienetde origine Însă delianil.

Astfe! avem: 1° pentru fonna de castroane şi s triehini mai mari î~ cari se aduceau. ~âncAri le la masll , .0. formA pe care, cu sau ~rll pi~ Clor, suntem neVOI\'1 a o legâ de tradlţlonala formă sudesticll chiar În lul ars, aş~ cum o gll~im În Ha llstatt-ul unguresc, la Ocdenburg (Forrer, pl. . 152. f .. g. 3, cu fig . noastre 8?-89), dar avându-şi de sigu r inspi­raţla , ca ŞI to.1 tC formclecare unnea z1l, În vasele de metal hallstattiene.

FiR·790,i b Fiq.80 Fig. 8 1

ele Însele, la rândul lor. dcsvoltfmd in ce priveşte motivul buzei dis­fr!l.nte (vezi În fig. 90-102 O serie evolut iva a tipului acestuia) tipuri ma i vechi, Învecinate, din epoca a lV-a a bronzului (cf. l:'orrer , pl. 33, fig. 14) 1): 2° pen tru tipul ceva mai nuc decât prunul, aşa cum se vede in fig. 87, În furmele identice ca linii, din fig, 103-105 , ori, mai ales, din ronnelc rcd;\te in fig. 106 ş i 107, inspiraţia din Ilallstatt-u l metalic. aşă. cum ne apa re foarte sugestiv În exemplarele rcproduse la Forrer , pl. 83. fig . 5 şi 6. este nbsolut limpede: şi anume, deopotrivA pentru bolurile şi tipsiile cu buze late, făru picior, ca ş i pentru străchinile ş i poca lurile cu picior scurt (vezi În fig. 10S-II S O scrie de funduri de ambele fe­luri şi c~nC1i şi D echclctte, lI 2, p. 610, fig. 238; p. 642, fig. 246, I)j

Crl~:.te.IC foarte mari rarrw-ii adinci, ori ca.lrOllne,.unl ucolICbil de rrecvente la

www.cimec.ro

>.8

30 când deci vedem vasele cu picior lung - şi fercstre - de origine strnvechesudcstică (vezi mai sus categoria VI) lu!lnd aspecte ca acelea din fig. 116 şi mai ales. aproape exagcrol de risfrânt C.1 buze, din fig. 117. inţelegem cii nu mai c vorba decât ca o simpli rc.miniscen\l1 de vechile forme locale. şi dl influenţa cea nouli a transformat pâni şi

Fig . 8z

spiritu l structura l al tipului respectiv; 4° la fel, spiritul nou ornamcntal cucereşte şi tipsiilc de lip vechiu sudestic, cu margine lobat§. (Andrie­şescu, p. 55). l1iţindu-le cât mai mult m1irginilc: vezi evoluţia dela fig. 118 la 120 (eL şi fig. 121), şi.d1l un aspect nou chiar vaselor de tip cond,

Fig. 8s a, b ,i r

cari. la proemincnţcle de pc too.rt1i (iarllş reminiscenţă hallstattian1i : eL fig. 7 la Forrer, pl. 83), adică la tipul deonsfl comuta, geneml În Sudest atât la Nordul cât şi la Sudul DunArii (cf. Audrieşescu, p. 56, nota 2). adaugă caracterul nou al buzelor late (Fig. 122) extinse perfcct orizontal (deşinumultc,avemdestu leexemp larcşideacesteurneşidnicubuze late).

Estelimpeded,dadla Crăsaniap3r in aceste subgrupe şi vase fllcute cu mAoa, cle nu sunt originalele celor constatate aHitllrca, ca ~cute

Fig. 86

cu roata, ci, dimpotriv~, sunt imitaţii mai mult sau mai puţin reuşite dupllacestca. Vasele cu buze late, ca acelea met.'\lice, nu-şi au În re­giunea noastrA nici un fel de tradiţie; ele sunt o mod~ veOlt~ din altA

parte,şi anume,nu din Sudul gre cesc,ionic(caretrimeteâşielaici

vase de metal cubuzcrAsfrânte orizontal [vezi mai sus p . 17, fig. 8;cf.fig'9, Inp.18: lebesul dela BlUl\noaia], dar nu crea un sistem intreg de forme), ci din Vestul celtic, care alllturca cu ornamentul dAdea şi un sti l con-

Fig. 88 structiv nou. Şi acum se pune o Întrebare

de camcter ind mai precis sti listic-etnografic: e motivul buzelor late genera l in p!\rţile Daciei În vremea La Tene? Este adică unul şi acelnş fel dcinf1uenţ!l.celtic!laici?

::~fcl!~i:~~;~:::l~~: j~~ de vase de profil tipic ~ e1eno-ccltic, adicA L3 : Tcncgcneraleuropcan: : sunt frumoasele cu pc ' -- ----- . . ------ . ---... .

fig. 123-127, şi 128), Fig. S')

ume(fig . 12I)-IJI) ori ocnochoe (fig. 81,82, 132Şi 13J), lucrate cu roata (şi impodobitecu ornamcntulinval,aşacum ilgbimÎnc3din Hallstatt-ul

www.cimec.ro

unguresc pc vasele dela Oedenburg (Forrcr, pl. 152, fig. 5), ca o egcncrnre a mcandrului spirnlic (ihid., fig. 1, 2,6), şi cum el devine tipic ioLa Tene{cf. şi Dechelette,II 3 p. 1438, lig. 6+4 şi pl.X) şi ne in­tâmpin!i întrealtcle şi pc frumoasele urne dela Poiana,din aceL'lşLaTene ca aceldelaCclsaoi 1).10 adcv!irpentrucupeledinfig. 123- 127, Andricşescu

i-r ) Fig. 90 FiII. 0)1

a comparat cu dreptate formele din epoca La Tene II bavarezli. (1. c., p. 60, nota); pentru urne ea şi pentru cupe putem aduce şi exemplele deb Apahida (Kodcs,l. C., profilele dela P.24 şi fotogr. passim) şi Po­iana (numai urne, 1. c.); pentru oenochoe, ca tip original, pe cea dea

Fig. 94 Fig. 95 Fig. 96

1-1311statt (Forrer, pl. 83, fig. 7), iar C:l d erivaţii greco-ecllice in 'La 'felle întreaga scrie p ân1t in vremea romanA. Şi tot aşa sunt identice cu profilele dela Apahida (1. '., pag. 25, fig. 25) ş i di.n ile prclucnlte În parte c.'l strecurlitori, foarte bine l uc~tte ş i bogat profila.te la roatli, pc cari le ditm aici in fig. 141- t43, 144 a. h., 145 a. h. (o fonnll mai popularll, În fig. 146). CL şi fig. '47 - J49, pentru profilele tot de tip popular.

1) Cf. p. ornamentul in \'.1, ,i Andrietelcu, 1. C., p. 63-68, can: ind c inclinat - dupA Foner-a pune acest ornament in Icg:hurl cu cel in zig.7.lIg, vechiuneolilic, plrueccsepoatedeasemeneaperfcctllhţinepebuad.p.levoluţieidinfig. IJ.04-1 40.

IV. WI'ATIUNKA e:;t;l'lcA OF-LA "'SCUL CR"\SANII.oR

TO:lte aceste ultime forme, de cupe, boluri, urne ori strCCurlltori, nU pre::jntd 'tlroclerislica bud laM, de care am vorbit cl se arat~ a fi o exceptie intre formele generale La Tene.

E drept cA la Apahida nu avem dec5t unle şi cu~, pentrud nu s'au slpat decât exclusiv morminte, in cari fire~te lipsesc alte ,'ase de întrebuinţare

f'ig.97 Fig. lOG

:Jilnidi. Dar e fapt, cA. nici una din cupe nu arc buzclel~llc dela. Cr1\sani. 1..1 poiana Înc.\ nu s'a f3cut o si'lp3.tură sistematici şi ce am scris eu acum doisprezece ani,a fost rezultatul numai a unei repezi di.Ul.torii de cerce­tare. Profilele dela. Poiana, pe cât le-am putut vedeaat'unci, er'dU foarte ase-

Fig. 102

mllnllioarc cu cele deL:t Apahida, precum profilelesbţiunii La Tene deLI Bonţcşti sunt 3semllnl1to:.tre cu ccledela Poiana.Toluş deocamdată nu P\t­tem afi rma cu sigurnnţli. di. Ia Poiana şi Bonţeşti ar lipsi vasele cu buze late.

Dimpotrivli. cer:.unica pe care o vom numi tip special getie (prelun­gire cvidenti'l. a I-Tall'lt.'ttlu lui metalic) sc regăseşte intocmai În staţiunile înveeinate,ca Tinoslll la Vest şi Piscul Coconilor la Sud. Putem dcci ~ cu pcrfect.1l linişte, afirma di. avem la Crllsani ş i În genernlÎn regiunea dintre blomiţa şi Argeş un tip de ccramicl La 'fene, absolut analog cu • cel din Vestul câmpici muntene (Zimnicea, 8uhaia), ca şi cu cel ardelean dela Aiud, Sighişoara şi SL Gheorghe (vezi mai jos, cap. VI), imigrat, şi :lOlIme, dupli le~turi le absolut limpezi cu Vestul hallstattian .

www.cimec.ro

ajuns la noi din Apusul, pe care Începând dela a. 300 C~I\i.i ~I apropie şi- I mutll tot mai departe În Rlistirit, dar desvoltat apoi aiCI pe baz~

absolut autonome, ca un stii

Fig. 103

particular La Tene. In adc\'i\r,dupl1 cum vom

arlila mai de aproope În cap. VIalaccsteilucrl\ri ,vaselecu buze late constitue În mediul dacicoapariţieperfectunitarl\,

cuformecuat:ltmaidesllviir­şi te,clI c:1t I1c îndreptl\mspre

centrul puteri i geticc, platoul ardelean 1) şi in general regiunea de pMure, ­

Învrcmece va.seledecaractcr vestic La Tcnc sunt mai rare, iarccledecaracterestic, tScy­IhiCt, ale populaţie i de slep!i i) l1u ae regl\sesc decât doari\ prin mormintele pur scythice, ca daruriizolateadusemorţilor3).

511 trecem acum laexami­narca vaselor de origine gre­ceascll, g1isite la Crllsani.

Fig. 104

Ca şi la Poiana, pe valea 5iretului , ori lu Piscul Coconi lor, pe M os­tiştca. cantitatea de cioburi de amfore greceşti gi'isit c la Crlls:mi c foarte ma re. Pânll în stratelc c;:elc mai adânci de cu ltur1\. imediat deasupra

solului origi nar. deci dela înce­putul insuş al ex istenţei aşezl1rii dela Cr1\s:\Il i, apar restu ri de am­fore . Acest lucru e hotll.ritor din punctul de vedere al cronolo­giei. Cllci resturile aşa de multe

Jo~ig. 105 de ceT:.lmicll. indigenl\. de veche

nil2 ~ f~:::O:~~' ~a~;r:o~~~:tl~ ~i; ~,:Io:r~~::tl~e~:::a:~t;::;'r:a~~~ Cluj, II 19'1 , p. SI sq.

") ef. hl Ebert, O. ~. , p. ,80, fig. 70. stAnga. 1) Vezi mai jos, cap. VI al aa:sui lucriti.

tradiţie postneoliticli, ne-ar Îndemna sli admitem la Crlisani şi o epod pre-cclticli şi chiar pre·hellenicll, peste ca re s'au suprapus abia ma i tâniu, Întâi influenţe greceşti şi apoi influenţe celtice. D e f.ipt Însă, eum prin sApl1tură nu s'a constatat nici un fel de rliscolire in

~-_.- p .. ~~~ -_ .• -----

Fig. 106 Fig. 107

timpuri' mai nou li a stra telor de civilizaţ ie . rllscolire ca re ali fi dus la alunecarC:1 mai la ad:lnc a lucrurilor greceşti , nu ne rlim:lne decAt să ne irnplidlm cu ideea cll forme foarte arhaice loca le au continua t a coc­.x iSl..1 cu cele noull de tot - La Tene II (dupll Reinccke. 111), şi, pro-

babil, ş i ITI (R. IV)- reprezentând, nu cum ar pllrea la prima privire epoce diferite. ci numai st!l.rÎ social-economice şi culturale pregnant di­ferenţiate, dar contemporane .

Trebuie dela inceput 811 observlim d nici amforele greceşti nu ne pot

Fig. III Fig. 112 Fig. IIJ

da un termen precis post qutm pentru stat iunea dela Crllsani, ci doară un tennen aproximativ anle quem.

In adevăr dintre toate mllnuşile găsite numai doul1 au stampile: am­bele sunt rhOOiene ş i 3Jl3rţin sec. H a. Chr.

Pe una (v . fig. 150), foarte titlu plstrată, se mai pal cetl totuş destu le litere. ca sli ne facem o idee de ce lip epigrafic reprezin tă: in r. 1 clar

www.cimec.ro

lnl, apoi la urm3 un ţt; În r. 2 aq ... ; in r. 3 sigur d la inceput şi probabil apoi un a. Avem deci ca de obiceiu la Rhodos (el. Dumont, lnscr. ,bamiquesde Grice, Miss.scient., VI l87 1, p. 77 şi urm.), numele epon,mului in primele dou1i rânduri ş i numele lunei in al treilea: bel f .... } I'/Of![ .... ) /tJa[J.lov}. Şi în lIccastâ inscripţie ş i În cca unnlltoare a

,-\ ~ . ._- .

Fig. 114 FiI;. IlS Fig. 116

are forma mai târzie, de A, cu bara orizontalli in unghiu, deci În orice caz nu ne putem gândi c.'l daL.uc decât cel mai dc vreme la sec. II . C"f . chiar foarte aproape de a. 100 a. Chr.

Cealalt1i stampilă (v. fig . 151) e perfect clarll şi se poate cet! în Între­gime, lipsindu-i numai jum1it:ute din prima literil., b: [ tJ }oJ.lov. Aplicatii

Fig. 117

pe o mllnuşl1 bipartit.'\, ea a avut loc - fiind miel1 - pe una singură din cele dou11 ramuri cilindrice subţiri, lipite Împreunll spre a al~tu; o mănuşă unic.ll. şi din cari una s'a dcsf:\cut şi s'a pierdut. Deşi mai rari, daUrile rhodiene exclusiv cu numele lunci sunt bine cunoscute (cf. la Dumont,o. '., p. 118, dou11 stampile simi,lue, întâmpl!itor amândoull. lot din luna tJdJ.tO!;). Şi aceasHI. stampil.ll. pare dupll litere a aparţine inel sec. II a. Cbr.

Deşi R.r.ll. stampile, avem totu ş câtCY:1 alte resturi de amfore, ba chiar una aproape Întreagă, evident thasian.ll. (fig. 152), care ne documenteaz!!.

prezcnţ..'l la Crisani şi a celorlalte mari centre de export de vinuri sudice, Thasos şi Cnidos. Cum ştim însă c.ll. în ordinea În care aceste centre au fost active pe va lea. Dunării, Thasos le-a precedat cel puţin din sec. IV, şi d, din sec. 1[I, Rhodos Îi ia aproape total locul, pentru a face apoi mai ales În sec. rr- J a, Chr. şi 1 p. Chr. o parte roarte impor-

tant1 ş i Cnidicnilor , este clar di numeroasele resturi de amfore thasiene ne dau o bun!!. datare cu sec. IV, ca termen ultim, anle quem a trebuit s1 fie intemel.'lt3 aşezarea dela Cr.ll.sani .

Fig. 121 Fig. In

- Dar nu numai amfore cu vin şi untdelemn (v . fig. 153-155), ci şi ~dte vase de întrebuinţue zilnic.il, o.'l le mari, chiupuri, ulcioare mici şi

mari, cu o singur!!: (fig. 156) ori cu douli mănuşi şi cu gâtui str5mb, de p~stmt şi transportat lichide, in sfârşit enorme do/ia ş i pilhoi de factum excelent!!. greceasd (cf. profilcle din fig. 157- 159), foarte multe fragmente de ocnochoe populare, unele de un profil nou şi in­teresant, cu un cuvânt un inventar care nu stă ca importanţi fie

www.cimec.ro

,., cantit.'ltivli.fiecalitativ~, Întru nimic mai prejos de cel tceltict,documen­IC3Z~ marea inOuenţă grecească in staţiunea noastră. Mai mult chiar ,

............. -...... Fig. 12] Fig. 12"

anume vase de facturi cehic1\. le reg!\sim in tehoid grcccascll. şi invers: se vede limpede că deşi nici Grecii nici CcI{ii nu erau pici

Fig. 125 Fig. 126

-cum vom :irita, pentru cei din urmll., şi mai jos -ci numai influenţa lor culturalil, şi grecismul şi celtismul erau foarte active şi se amestecau şi unificau Într'o singur1l civilizaţie caracteristic local.!!., regiooallt.

Fig. 127 Fig. 128

Foarte de mirat la prima privire, dar uşor explicabi l atunci ciind avem in vedere simplicitatea şi primitivitatea ceramicei indigene, mai

IV S'rA'I'IU ~HA C;K·rlcJ. D"LA PlseUL CItJ. !iA1'\ILOK

urit.!!. şi rAu modeL'\tă decât chi.'1r in epocele vechi de tOl, c faptul c1\ nu avem aici ~i vase greceşti pictate, ca in Sudul Rusiei, şi cli puţinele VJse elenistice cotelir (fig. 100-'161), ori de/ierle, cu razele, palmele , etC., În relief (cUI)c!e aşa zise tmegarieoet: fig . 162 - 170) 1), spre a ou mai vorbi de singurul fragment de vas atlic cu sma lţ

negru, caracteristic sec. IV (fig. 171), ca mar~ ieftin!l de export, g4s it până acum la Crllsani,-loote aceste ~pecii mai fine sunt simple excepţii în staţiunea noastrlL Oamenii modeşti şi draci deaici, ţAmni lipsiţi de nevoi Il\..'li deosebite artistice, nu dori..'lu sA Întrebuin\eze ş i

aeele fabricate prea scumpe şi prea uşor pieritoore, pe

Fig. 129

careleputeâ trimete Atena, Asia MicA, Alcxandria t),ci se mulţumiau cu excelentele şi solidele fabricate locale, gen celtic,procurându-şi ce l mult,ca

FiR· 130

vase de lux, acele cupe hemisferoidale d v"nis mal, cu ornamente sim­ple flora le, În re1ief, cupele deliene, cum le numeşte Courby, mlega­~miaumai inainte, şi decare am pomenit mai sus, gl,site

') ef. F. Courby, La fmlU grtU d ,Jiel', Pari. 1922. ') el. Ebert, o. t., p. 210 ,i urm.

www.cimec.ro

in oum"r mai mare la Crisani, pentru simplul motiv cli ele puteau fi fabricate chiar pe loc cu ajutorul tiparelor aduse din Sud, ori chiar cu tipare ~cute la fuţa locului dupli originalcle aduse din Sud .

10 adevăr s'a glisit şi la Crhani, c,'1 şi în Rusia SudicA 1), un tipar de [:leut eupe tmegarieoet (fig. J72): şi anume împ.eun:t cu un fragment de :unforli rhodian:t ş i nu depa.te de singurn ţeastli de om plstratJ

Fig. '31 Fig. 1]2 Fig. 13]

apiOape intreag:t in aceastii sb \iune de cu ltivatori ai iitului incine­rlrii - deci într'un mormânt, poate chiar al meşterului care fahrica la Crbani astfel de vase tinflorite •.

In recenta sa monogrnfie, Ul vases greCI âre[,~fs, p. 396, Courby a expiÎmat pli.crea eli toate vasele numite de el tdeJiene. (dupli p.inci­paIul centru de export de unde plecau), întruc;Ît ar corespunde la ca-

racterele seriei deliene - şi ale noastre corespund perfect (ef. şi An­drieşescu p. 74) - t.chuie slI. fie cflril excepţie. lucdri ale industriei din Dc1os. Unul din principalele sale argumente spre a susţjne aceast~ ted e cl1 pasta şi patina acestor vase, oriunde s'a. gAsi, e quasi-identidl . Courby uită că vasele La Tene se prezin~ pc o enormA suprafaţă a Europei cu acelaş caracter de quasi-identitate, deşi, azi se ştie, ele erau

' ) CL Ebcrt, o. C., p. 210.

fabricate În mai multe locuri, iar nu în unul singur. Dar mai mult: pasLl ~ ,:Îse1or 1...'1 Tene e asemlinl1toare eu cea a vaselor de1iene. La CrA-

~;:e ~c~:I:~Ş.id:i~ll:t~roi~:~~~~~~:i;ic~~ ;~~~~~c;~~~S::les{~e:~:~~~ teclticCt g1isite la Cr1isani, e unul (fig. 173) c.ue ne-a p!istrJt n,galivul cn crcux :.1 unui ornament delian, JY..tlmCla folioL'IIă .cpetatl1 capricios de

Fig. 136

ncrcguL'It, ca spre a se jud. după pozitivul în relief al unui motiv de­lian, care conţinea in lemn ori În tcracotl1 numai tiparul unei singure foi a acestui orn,tment. prin repetarea dreia se putea obţine efectul de tObl, orizontal, vertical ori de gropa.e neregulată, ce s 'ar fi dorit. In acelaş atelier În carc se fabricau vasele de gen tceltiet se fabricau

Fig. 139 Fig. '""O

deci şi vase de gen edeli:ln.: dill aceeaţ pasttl fi de llceiafÎ mefteri; vasul inel1 l1\oale La Tene fusesc ornamentat În glumA. nu cu nega tivul unui tipar «delian •• ci C\t pozitivul unei stampile de fabricat chiar tipare Ide­liene. aici la Cr1isani. Dac3 acum acest atelier era chiar in CrAsani, cum· nimic nu ne impiedecl1 de a admite 1). ori În cuta.e centru mai aproape,

') O do\,.dll. evidentA de exî.!enţa atdierolui ceramic de manieri celticA chiar in .t.tiunea dda Criuni ede . igur ,i ealapodul de lustruit vasele cu patinl neagrA gbttcu urme de nelreall pe partea cu care ae frecil,tneladcrente(lig. 174 ' icf.Andri­e?C'.cu,p.80n.I\.

www.cimec.ro

-------,-VA-,S'-I.V.-c7"AKVA"N, GA7/Ctl

de Dunlire-.1 Scordisci/()r celţi, ca M!l.nlistirea ori, mai potrivit indi, Zimnicea, lucrul c secundar. Vasele tdelienet nu emu toale din Delos, ci şi indigenii noştri ştiau sli le fabrice.

Fig. 14 1

Oricum ar fi fost Însă aceste vase ca origine, ele ne dau, cronologic, indl o indicaţie pre\ioas!l.. l\Ioda lor n 'a exista t decâ t Între c. 300 ş i 100

Fig. '-Il

a. Chr. Accastll. dată. înslt. corespunde Îarll.ş perfect ş i cu indica tiile c rono­logice date de amforele greceşti, ş i cu caracterul de La Tene mijlociu (Rcinecke, nI) al staţiunii noastre.

Dimpotrivli sistemul lli.mpilor greco-romanc nefiind familiu localni­cilor dela Crnsani, trebuie si considcrllm ca import propriu zis delian

opaiţul din fig. 175, care poartă. pe partea supcrioor1i o ornamentnrc ce se regbeşte identic pe cupele din DeJos (Courby , p. 379; cf. An­dricşescu, p. 89)'

Trecem acum La ex.1minarea resturilor archeologice de carncter mc­talie 1) , singurele in stare a ne da llimurm mai precise in directia etno­groficl1, nu numai prin prezenţa, ei chiar p rin absenl:1 lor.

Fig. 1 .. 7 Fig.I"S Fig . ... 9

De aur, s'a br1lsit door.1 o boabll de colier , goo lil, rupt3 în dou~ bucliţi (fig. 176). imitll.nd forma perlelor de slicli'l. con temporane : v. fig. 177 şi 178: deci lucrare loc.1HL

De argint. o monetil concavă tip daco-celtic(fig . 179). şi o monetl cu JlIA K EiJO/l'DN IIPDTIIl:, deci '58-'503. Chr.

Fig. 150 Fig. 151

Dc bronz, capu l unei figurine de lip hellcn istic, totul Illut ilal (fig. 180) de cei ce l-au gasit În ruinc înainte să fi înccput noi si\p~tll rile. Un candelabru de bronz cu trei ramuri (fig. t 8I tJ . b. ş i 182 tJ . h. c. ): frumoo sl1 lucrare heLlenisticl1 de o simp Licita te de linii şi de o discrc~ie in omament apro.1 pc c!lutatli, gi'l.s ită împreună cu resturile unei amfore rhodiene şi cu a lte fragmen te de vase in săpi'l.turile 111 , la punctul T ,

') I'~ntru puţinele obiecte in lUI ClIlI. cremene. pialri. corn, os ,i .tiell, CIIre .... 1,1

mlIi lIhit in dplturi , du nu r~l)re:r.inll istoric ori etnografic nimic dCOflC:hil. \ie:r.i ~n u· menare. ,i detcrierea lor la Andri~teBCU. p. 78 ,i urm., ilr 1:1 noi, mii joi, fuuiola d.infig. 187 " r".gmcnlelcde llidJi ill pasdmuhicolori, din fi" . 189,i 11}O.

_==:_~--

www.cimec.ro

poateintr'un monnânt (er. mai s us , p. 185 ş i fig. 34 !ş I pl. IX fig. 2 şi pl. X). O figurin1i de bronz, care a alci\tuitfieun idol plnt (Brettidol) gen HaU-

Fig. ' 52 Fig. 153

staU (reprezentând un clI.llrcţ: cr. Forrer, p. 113 sq.), fie, Încă mai probabil, o aplică, fie o fibulii (cr. Dechelette II 2, p. 855): c:tr.lcte-

Fig. 155 Fig. 156

ristid atât în mediul vestic La Tene cât şi În lumea scythicii (fig. 183). unde, mai ales, aceste ornamente În fonnit de animale sunt acasă

13 ele (cr. mai sus, cap. J,p. 29-32, lu cruri scytho--sarnllllicedinmediui nostru). O brnţar5 de bronz (fig. 184). care a putut apa rţine ş i unei

·~'i.\( Fig. 1 .~7 Fig. 158 Fig. 159

epoci mai vechj şi eare nu prezintă nimic:caracteristic. O C;tLlr.lmli, pro­babil sanna tic!l (fig. 185; cr. M. Roslovtzcff, Ulle troflfJ(lil/e de I'ipoque

"~ .. l :

fi I ' :,' 1 • ., ", -: , . ''''; . '.::" .. \ I 1

Fii' 160 Fig. 161

grCco-sarmale dl' Kerlsc/t, În MOnum"1Jls PiO/, XXVI 1923, Paris, p. 12 [din extrasul .ll.pane]. fig. 6). Dou N fibule simple de formil. lânie L;l

Fig, '6)

Tenc (fig. J86 ş i 188 cu Forrcr pl. 63. fig, J 16) , deci dintr'un mediu mai târziu ca vasele dcliene şi amforele thasiene şi rhOOiene, şi ca atare

www.cimec.ro

aproape indiferente pentru data re , fiind, ca ,i cataruma de mai sus, doar' prevestiri ale unor vremi mai nou~ 1).

De fier, puţine lucruri ş i apro:\pe niciunul mai clar identificabil t ).

Fig. 165

Fig. 16".

Afirmare-A noastră repetatA, el'!. Ia Cms;mi. ne afHim m.1i ales in faţa unei civiliz.1ţii de lemn, se confinn!l. astfel şi prin săp.!l.turi.

:) ~ Fig. 168

Dar se mai confirmă .şi alte lucruri . Nimic, nici în ceramic.1l. , nici În metal, nu indică prezenţa Scythilor 3). I naceeaşvremclijlsaaproope totalA a fibulelor c"xclude prezenţa Celţilor, permiţand prezenţa Geţilor,

1) Aht vreo dOu.lsnici II/crufi, la. Andrie~scu. p. 83. 1) / bid.,p.88. ') Suntem liguriinsicAinmovilelevccincsevorgialobicinuitelcllntichittţisci .

tice, deoarece acest popor nOl1\lld locuind in clruţe nu puttdItlsd urm"delocuinţe,dJ:r la Îogropare numerosse obiecte erau date morţilor În mormAnt pentru Irebuinlde din vilţl,iiIOllre.

cari, ca şi Scythii. nu aveau nevoie de fibule, la felul lor de imbrAclhninte.

Fig. 170

De altli parte lipsa quasi- totaU\!(doar Idou~-trei resturi de vârfuri

de l:lnci), a urmelor de arme, ofensive ca şi defensive (spede, Ilnci,

(i ... Fig. 173

scuturi. coifuri, platoşe, virfuri de s~geţi, etc.), ne arad c~ aici locuia o populaţie pacinic~, de ocupaţii agricole, plstoreşti şi pescA.rcşlÎ (de o

www.cimec.ro

parte r!işniţe, de alta multe greutăţi de pl..sit, g~sitc În ruine), stator­nic legată de locuinţele ei aşcZ<lte şi de plimftnturile ei.

Fig. 17<4 Fig. 17S

Cum dar-l, după ştirile istorice, Scythii api'ireau <t ici exclusiv ca nomazi, iar Celţii exclusiv ca r!isboinici, res turile archcologicc de viaţ~ nlmlă, pacinică şi aşczatli, exclud prczenţrt ş i :1 unom ş i a celorblţi. fa r sărllcia

destul de blltătoarc la ochi a acelora şi loc.'\lnici, faţit de buna stare contemporană din alte aşezări 1..1. Tenc,mai ocrotite de plitd!iciuni , identi-

Fig. 179

fidl pe locuitorii Crllsanilor cu Geţii lui Dromichaitcs şi ai urmaşilor slli; caracteristica vieţii poporului getie es te anume-În izvoarele cari povestesc infrângerea lui Lysimachos - tocmai accast!l extremă sim­pljcitalC rurală .

Am arotat Ill.,i sus, ell, in vreme ce nimic nu se opune ca ma i toaH!: industria ccramici1 de tip celtic sl fie fabricată chia r pc loc, ba intă

:lnume fapte precise ne dcmonstreaz§ aceasta nu numai pentru vasele La 'felle, ci şi pentru cele deliene. -dimpotrivit,omare partc.cca mai mare chidr, din eera mica obicinuită grecC3scit, amfare, doli i, ocnochoc, ",ase atuce , vase hellenistice C61tlis, etc., e adus1i din Greci;t. şi

tu. '

" : !

Fig. 162(1 b. , i t

anume, nu trehuie sli ne facem iluzii, nu din Grecia pontic.ll.," Jlistria şi celelalte oraşe de aici, cari serviau doar!l ca intennediari,ei din Sudul grecesc.

Pe care drum? IUspunsul îl dli insliş aşezarea Crl\sanilor pe Inlomiţa, aş!t cum il

va da pentru Tin08ul aşezarea pe Prahova de Jos, ori pentru Bon\e, ti

l

/" .

www.cimec.ro

,i Poiana, Siretul. Amforele trebuiau aduse pe apA, ca dealtfel toate fabricatele aşa de fragile În lut ars.

Dar aşezarea anticl din care se putea ingriji şi priveghea - de pe drumul cel larg al Dunlrii - toat!l w lea lalomiţci, era Cars;u.m (Hâr­I}Ova). Cu alt prilej am accentuat faptul, cli tocmai în. sec. al III-lea ş~ cei următori Carsium se manifestA ca un mare emponum al negoţuluI de vinuri sudice, laCUL de Rhodien i ş i apoi de Cnidieni 1) pe Dun!ire

in Sus . Totuş Piscul Crbanilor a lclitueşte o continuitate antropogeogrd.fidi

nu cu Bl1răgnnul şi cu stepa R!bl\ritului, resp. cu Dunlirca, ci cu Vestul

. /,

U·

~! i"" . • ~ . ~ , ~

(.-- .,- -:c': l ' '; ~---I-~ . -----'"1 ;. I l' I

____ ...l .. _____ __ .. tI, ___ ____ _ #

Fig. 184 Fig. 185

pliduros. Intre Geţii din Dobroge:t şi Geţii aceştia din câmpia mun­tcanA rlimâne un spaţiu liber, neprielnic , pe care il strlibat ş i unii şi alţii prin legă:turile economice ori prin expediţiile ri\sboinice, dar pe care nu-I umplu Cll totul. Şi [otuş c clar c!l Gc\ii din drc..pta şi cei din stânga Dunlirii trebuiau 511 aibii un punct de perfectă continuit.ate pc in suş fluviul care-i despărţia. Iar acest punct e indicat chiar de şirul de aşezări La T ene ş i de descoperiri greceşti mergând pânli În Carpaţi: e regiu.nea unde Pddurea se apropie destlll de Dundre, ca sll alcdtuească, intocmai ca intre BJnat-OltenÎa ş i Serbia, o si1lgurd fard pe amhtk ma-' {uri: adic.ll. intre gura Mostiştei şi gur:a Argeşului, mai exact, intre Cdld- ~ Taf" fi Giurgiu: in linie aproape dreaptl SE-NV: Mitnăstirea-Piscul ,

Coconilor-Cernica (Tinganul) - Tinosul; ori: Spanlov-Bucureşti­T4rtllşeşti-Bogaţi- Gcmcnea-Stocneşti-J idova; ori: Blllltnoo ia-Co­mana-Popeşti, etc., pe Argeş, in sus J).

Dar am ar!\tal eli vechea tradiţie a culturii dela Crlsani, pitstrată şi

În această fundatie recentă, neştirbită Încă din eneolitic şi bronz mAcar

Fig . • 86 Fig •• 87 Fig.18R

în formele popula re ale cernmicci ei, e traditia unui popor de pădure, b r nu de step1\ . Apariţia Getilor lui Dromiehaitcs În stepa munteană ~i moldo-basarnbean1i nu s'a putut dar înLâmplh În urma unei mut3.ri

Fig. 189 Fig.II}O

din ceabltit slep.ll., cea ponticli, din dreapta Dun!\rii, ci Cll totul dimpo­trivJt: el cobora În jos pc vl'tilc Argeşului , D:îmboviţci , Prnhovei, falo­miţci ori Buzăului , ea sli ia locu l Scythilor treptat impinşi tOl mai departe ~1ltre Nistru de Gcţii cari se întindeau di n C'lrp:lţi tot mai departe spre E ş i SE.

Numai aşa se poate explic.1a ş i cxpediţia lui Alexandru cel Mare În stânga Dun!\ rii : el voia să Înspăimânrc la gra niţa Dunării pe nouii duş~ mani primejdioşi,ca ri se anunţau aici, locuitorii munţilor şi coline1or Daciei, atrnşi tot mai mult spre Dun~re de legliturile roditoare cu

1) Cf.lur.rtl III Pln'UlI, Plnitration, şi textul,I). 37 ,i urm.

www.cimec.ro

lGrecii. Şi aici, ca şi in Rusia sudic1\. Grecii rcuşinu n alclltulo mare zonll. culturall «mi ... elenidb, unde veche:.I civilizaţie local1i se amesteca şi se imprietenea cu cea str1\io1\, şi, la venirea Celţilor aici, dela 280 îna­inte, intoctn:li ca b. venirC3 S:lr1naţilor in ţinuturile scythe dela Nordul M1\rii Negre -cam in uceeaş vreme ·şi Celţii şi SaTlnaţjj au g§sit popo.'lre indigene adânc plltrunse dc civilizaţia greccasc.": Geţii În Apus, Scythii in ruis1irit, gata a primi nu ca inferÎori, ci ca egali civili-7":lţ~1 .. dusi! de nouii veniţi. Numai aşa se po:ae inţelege. de ce Geţii getizeazi! La 'fene-ul din Dacia, crc.lnd ci un L'l Teneallor,iar Scythii scythi zează pc Sarmaţi, transmiţi1Ol.lu-le arta lor cleno-scythiL

Către a. 100 d. Hr. Daco-Geţii erau de mult restritnşi În hotarele lor, dinspre Vest de presiunea Suebilor şi Sarmaţilor lazygi, dinspre Est şi Nord de presiunea Surmaţilor Roxolani, cca a triburilor bas­tume şi in general est-germanice. Tripla ofensiv1i dacic! de pe vremea lui Durebista - cu un secol şi jUl1lll.tate inainte - Împotriva Cclţilor din Moravia, Boemia şi Ungaria, spre Vest, Serbia şi Bulgaria spre Sud. Podolia şi Chersonul spre Est, nu avuse ca urmare slatorrudl decât cel mult înlocuirea puterii celtice cu cea sarmatică.

Şi totuş Plolemaeus, singurul itvor antic mai am~nunţit asupra tinuturi lor din Nordul Dun1irii, ajuns panlt la noi şi rezumând În hlirţile şi te.nul sl1u tradiţia gcogrnfie1i raman1\ dela Agrippa, pc vre­mea lui Augustus, până la cartografii anonimi de pe vremea lui Marcua Aurelius 1), ne-a păstrat, in sec. II d .I-Ir. , Înc~ foarte preţioase şi deslUl ue nllmcroa.~c ştiri, care confirmă chiar pentnl sec. l- II d. IIr. o stare de lucruri a cărei cea mai complet!\ fazl1 avusese loc in sec. VI I şi VI a. Chr., pc vremea dominaţiei scitice În regiunea carpato-bal-

:~~~:s't;~Ş~u~~~i.i~l~n:~~::~i ~l::i i;ăce:~:~\I~ I:~n~;~:~:r~~n~u~ ~:~~~~: special analizei lui Ptolemaeus. tocmai pentru a preciza şi În chip istoric limitele str1'ivechii e:\l'ansiuni daca-getice În Europa centrală, nordic!!. şi sudestid, despre realitatea căreia archeologia preistorid şi

1) Vezi rKOnslruirea prolotipclor lui PlolellUleUS fi relatin lui cu imcdilltul siu prc' dccctlOr Marinus T)-riu.s. urmldlc. cu multi t)t:flpÎc:ac:ilale da.r ,i cu o suml de: ipol~ ~raluilC:. la Gudmund Schllue. Ploltft/Y'J AtoPJ of Norllr"" Europe, Copcnhagl, 1917'

protoistoricll, pe bazl! numai stilistice, cu greu ar pULe'\ oferi argu­mente absolut hot1\"rÎtoare l ).

Dacia proprie se Întinde dupli Ptolemaeus (III 8, 1-2) În graniţe foarte modeste fa~ de acelea pc care i le acordâ pe vremuri Arrippa, in Comt'lllllrij/r sale (Dacia, Gttico jiniUlJtllr ab nrienle desertis Sar­maliae, ah orcidel/le jlllm;nt Vis/ula, il septentriont Ocem/O, o "'eridit Jiu",;"" I-listro. qllae paUllt ill Itmgillld;/fe milia pasmll", CCLXXX, in Itllitudille qlla cQgn;/1I111 ('sllltilia p(lssullm CCCI.#XXXV1) : la Apus ,(,isa, la Nord Carpaţii gn l iţieni, 1:1 Rlisărit Siretul, la Sud Dun1l.rea, Dur acclaş Ptolemllcus ne-a pllstrat din regiunile nordice germano­sarmatice un lOare numl1r de nume de popoare şi l ocalit.!!."ţi, cari ne confirmlt grani~e l c cele largi date de Agrippa, aş:\ cum vom arll.tâ În amllmmte mai jos. Dacă Însi\ Dacia , şi dup!l Agrippa şi dup1\ Ptolemaeus, avea ca hotar

sudic Dunăre:!, Dacii, ca popor, chiar dup!! ştiri le ce ni s'au m:Ji p!Lstrdt la Ptolemacus, S'IIU intins şi in dreapta Dunlrii, spre Pannonia, Dal­matia, Macedonia şi Thraeia. Examinarea acestor ştiri va alcll.tul mai jos un paragraf special.

Gudmund Schi..iue, În lucrareu sa citatll, procedând exclusiv filo­logic, s'a Hlsat ispitit a g3.s1 foarte multe dublete tOponimiee, pe care , alribuindu- Ie unor greşeli de copişti, el le-a redus la un singur fapt geografic. Acest fapt el 1-3 localizat pc hartă, după cum i s'a pilrut mai potrivit din punctul de vedere al criticei de text, iar nu dlO acel al renlit!lţilor geografic-etnografice. in acest fcl el a împuţinat numllru l toponimicelor Într'un chip foarte sensibi l, În unele plirţi cu dreptate, in foa rte multe Însli greşit, precum vom ar1ita pentru fiecare În parte. D:lr chiar SchGue nu :l respins, ci dimpotrivll a sustinut cu Ui.rie pre­zenţa Dacilor Costoboci de ambele pli.rţi ale Vistulei de Jos, În Polonia actualli (p. 113 sq. şi fig, 17)'

Sli. începem ş i noi examinarea e~:pansiunii daco-getice din această regiune extremă nordicll.

Ptolemneus (IU 5,9) citează in Nordul sannatic, spre Vistulu, din­colo de munţii PellcÎni (adid Bastarnici) popoarele KOIQ1:o{J6nw, "ai T(!Cl.I-op.ol'ral'ol. SchGuc a arătat, cu dreptate, el e vorba, nu de dou! popoare, ci de unu l, care se chema in originalul latin folosit de Marin

1) er. d. p. Eric:h Diurne, Di, IlrrQ}tjuhe KlTo,,1i4 i" du ProfJin:t Pou", in rev. MIU/nu' IV 191:1, p. 1S.qq.

www.cimec.ro

din Tyr, Coistoboci tratl$lnontani (o. C., p. JOO sq.). Ei sunt numiţi astfel spre a se deosebi de Costobocii din Moldova nordicli, pe cari ii vedem În harta plolcmacic.!i. in codicele Urb;lJos 82, din sec. XIII (1a Schtiuc, fig. 12) intre Carpaţi ,i Siretu l (după hart5 Însll lljcrasos= Pr'ltul) de Sus (cL În ediţia C. Mueller a Geogr. lui Ptolemaeus, 1 1, p . 426, citatele privitoare la Cosloboci şi p. 447 identificare<. r. I-lierasos cu Sirctul). Dar tot in regiunea Vistulei, şi anume pe stânga fluviu lui . înspre Warthe, pe marele drum al chihlimbarului prusian, mergând direct dela Pressburg, prin Silezia şi Posen, spre Danzig şi Riigcn, drum bine cunoscut de Roman..Î dela Nero Înainte (ef. Sehiitte . p. 48 şi 102 şi UfIlI.), intitlnim la Pto)emaeus (Il II , 13) loca litatea I6y{~alJa. Schilttc susţ in e cu energie (nota dela p . 114 sq.) exactitatea informaţiei lui Ptolcmacus impotriva lui R. Much, carc .lfirmase el Setidava, ca şi localitatea vecin.!i., pe Oder, l'olJoolJMra (in cod. Vaticanus 191, 1.'oIJ0000e.11·a) deci real 2'ovoov6alÎu . sunt dublete r.!i.t~­cite prin Germania ale l ocalit.!i.~ii din Dacia proprie, ZusidavlI. Credem, ca şi SchOlle, eli SetidovQ nu e greşit localizat1\. În Posen, dar sustinem contra lui şi a lui Much, eli SlIsudavll nu e un dublet al Setidavti (,p. 11 3), ci o localitate deosebit!, exact cu acest nume: Iovoov-6alÎa (eL pentre partea întâi a numelui Tomaschck, o. C., II 2, 44)' In adevăr, precum recunoaşte şi SchUlte, p. 100, p. III , p. 113, CIC . ,

Dacii nu sunt la Vistula O excepţie, ci ci sunt foarte numeroşi şi în leg.!i.tur1\ unii cu a lţii, astfel încât dou1\. -dllvoe in aceste părţi nu inseamn1\ de fel o plctoră, ei dimpotriva sunt chiar prea pu­ţine.

La Sud de Costobocii lratlsmo11tani. pc V.stula de Sus, găsim poporu l .4rsietai, eu care de sigu r stau În leglit\lrlk atât oraşul Arscnion, cât ş i oraşu l Arsekvia (cL Bersov;a. Salsovia) in SiJez ill cehă, şi pe care \ SchUtte (fliră a le mai consider3 ca duhlete) la atribuc hot11rit la tthe Dacian tribe of Arsictai. (p. 11 1 şi 11 2; eL p . 99): PlOI. Il II, 13 cu 111 5.8. Pcntru r~d1\cina daeu-thrncicA a cuvântului, cL toponimicele "'A(>Oa,'" AgoaCa ş i " AgoCl'a la Tomaschek, II 2,54, - iar pentru na­ţionalitatea dacidi li Arsieţilor, acclaş ], p . 106.

Intre Dacii Costoboci şi Daci.i Ars;eli, Ptolemaeus Înşirl lângli Vis­tula pe Anartophracti, o ramur1\. a Anarţi lor din NV Daciei romane (IU 5,8 cu 111 8,3)' Ca şi Cotirlii din Bocmia (eL la Schiittc, fig. 20),

vecini i Arsieţilor, eorespunzând acelor cn igmatici Coltnsi; din Dacia csticli (ibid., fig . 12), Anar\ii şi Anartofracţii vor fi fost \1n popor

,,, V. KXPANSIUNE.A GE'I'lcA INTRE 90CI S I 500 A CUR

amestecat, ceho-dacic, dad nu chiar pur celtic 1). Destul e.!i. Dacia din Sudu l Carpa\i lor Îşi are dincolo de aceşti mun~i, spre Boemia, Silesia şi Polonia, o continuare şi prin Anarţi .

La Sud de Ar8ie~i în continuare perfectă pânA În Carpaţii Deskizi, l'tolem:leu8 (III 5, 8) enumerâ la rând neamurile dacice: elra ~(lPtiJXO'1 "ira fl uwyito, xol Eleooo, naqU 'to" KU(}1uinj'/i 'to 6(}0t;. Aceste popoare din Polonia sudvcsticli par a fi luat o parte aetivli l}i in r!isboaicle Romanilor cu Marcomannii şi Quazii, pe vremea lui Marcua Aurelius (eL Milllenhoff la Schutte, p. 99). Numele lor sunt trans­p:trent dnco-thracice: Sabotii, amintesc pe Costoboci, Bieuii pc Bessi, i:lr Piengiffle Îmi parc a fi pur şi simplu Pie-Cetae i ), ca Pie-Pltigi, partea dintâiu Înscmn(lnd, ca in Piepo",s leIL. VI 180 1 cu Tomaschek, II 2, 20: tocmai numele unui rex Coisstobocctlsis vecin), .duşman., deCi Piegetae fiind Geţii barbari cari n!ivliliau mereu peste Carpaţii nordici În Daci:1 romanll.

Ajunşi acum la Carpa~ i S), să continuăm spre Sud-Vest prin Moravia Jctualli, către DunArea nord-p:mnonidL L.1 Miaz.!i.zi de Arsic\i şi Biessi,

'1 De"h{e! COlillii revin ,i II ~udul Dunllrii. in Pllnnonil Supc-riGlrl. impreunll ou rudtle lor «hice &ii,lllh I~ Plolt;mllcu.(l 1'4.2)dl,i in IltC i:tvolrc,dlr ci fiind (Allinuncintcr~z.1m.imuh aici.

t) Cp. p. "raric Tt'QUVh4l. ClIrc În muc apar ,i CA (v. MUlltr, /. t., p. 431) Tv­!?CI)"ttirw, 7'(Jf]ay'ldrw, TV(}a;ryir4l ori TV!.'ll'li'irw. CII delhrtJ ,1 II Slr.bo, in l1'IiSt. TV(}cy(rtu , TV()#')')'ârw, ctc.

J) AicÎ trebuie a5 tntcrcll14m cheltiunea ns\ionilitlliii }Juri-lor din Germanill aud· dliet. arlllorÎ eXIICt In regiullca cdtodacict de catc ne ocuplm acum: in Doemia, Si· [tiin ,i J\.Iorllvia, III Î2.\'Ollrele VIstulci ,i Oderului. SchUlle ateati pC' tAOIÎ)'Ot 01 Boo(!fll }Jixel fli t; ~t'1'aĂ1Î' fOV OV'OTotila~Ofa/r.ot .. ailuiPtolemneus(JIII.lo)in unghiu l dc­NE al ~miei (ng. 20); I\ l ueller . in hllr!lI ,a 111 Plolemleu. (h. 9) In Siluin de SV; Kicpttl. ;lt/lu A"t;qlllll. h. X I, la re I. TacilUS, Gt:rm. 43 ii carllclerizelld pe Du,i ca Suebi,IiR,CRZilhl lllRlo:IeQulIzilor(lcrga .•• tlalldllruJ,iiiueo.t~ledeLlIgijpecllri ii 1000lizclI:t4 ueStul de depl\rle 111 N . Vila Alani 'U , t i enumcrli III un loc cu altt nCI­muri genn",nice,.",rmut ice , i gelÎcc. flirlahi'l CAracteri1.are,ararllde llCetll ci iiafCnd in enumer1lrc lI!lfcl: SUrllllltat {Altr,ngtl tI D,"t:i, Vom!a{iqll, trtm Vinl/ofu. O,i, Bn,i, CoboUI. Singurul l'Cfi ilor deln c",re afllm mii precis ce\'1I delpre BII,i e Cauiui Dio. Cu prilejul primului rhboiu dlcic, lnainlt dc f,'fl)uva blliJic dela Tllplt. i K trimitt lui Traian din parlca lui ~bIll un mare burete (CiUpclcl)lCrid,.,,(}d/.lPUOI Aar/· 7OIt; Uywl' on dUO' U: rwl' OI1JI/I&.1,1I)1' xal BOfÎ(!1X "aq<lI"'VOI '2'{larw'0 &:r/OOJ a.."1rlrlu ~IJI cr'(.PI"'ÎOW. (L.XVIII 8, 1). Uit exciUi ca Buri, ,1 fi JUCIt lteli rol, dACII erau locmllÎ in Silc%ia ,i un biet uib gt:rmanic i:wlal. dincolo dt Mar. comannii ,i QUII.lii (Plolemlcu,+ T acituI). carÎ, ,i pe vremt:a lui OomilÎl.n, jUCIscrii rolul prim;:ipaJ. Clei erot. de=-.iuns CI Quuii si {it ei In paee cu Romanii. ca si

. , • J

I

www.cimec.ro

Plolemacus aşează. spre SE de: actualul BrOnn. oraşul Singmte (LI 11 t

ISI cu 3llasullui Mlillerlharta 9 şi cu SchGtle. p. 11( şi fig. 20), de aspect cvident dacic (cf. Singi-datJa, in Dacia şi Schlitte p. 111), resp. thracic (ef. localitatea Ilyyor; de pc peninsula Sithonia, În Chalcidicc: Tomaschek, ~, 80), t.1cdinat latineşte şi având nominativul Singo,

impiedeCcl total pe Buri de a le uni cu DeCebal. (er. imprcjuriril~ anllioage dintre Ro­mani, Cotini ,i Marcomllnni, in Il. , 60/70. lot cu <serisori Intine', in regiunile moravo· boeme, Dio, LXXI 12, J). In II, 179/So "edem pe laz)'Ni ,i pe IJuri tocmindu-se eu MnreuB Aureiiui IIsupraajulorulu; pc ellre tii. j.l dellinrilsooiuleuQuB2oii: OQllbrol 1t(.lt:)rc!?O, ounlouro' (oi 'JdClI)Il,J oUrIl oll1olif!O/. olJJIJlol.'io«l ro" · P(])J.I(l/OI ; ,)Oil'1oo,' ;rei,' rrloTtlr;:'l(J(kl MaeHOIJ lo~tt, ,} IH)~ JlSXUI 7I'(llI1"oe rlV :tOUM' :a.llf· otoOru' lrpopoiiJIro yd{l.ur} Harallaytl; Toi, KOlJdoole, (301ffe "ul :t06rlJeo~,:t(}Oool­HOti;" orrlol :rou,uovr; v:rollJi,m]'fa.l (LXX I 18), lurA, e imposibili o aeliune comun:1 illzygo_burli,dac:leiarfifostseparRliintreeilocmniprinQu:lzi.Uurii trebuie IA fi fO&t deei "eeini,i cu lazygii. cum pe vremea lui Trllian i-lInl conSllllat vecini cu Daeii. CAnd in II. , 80 Commodusacordn paa! i\larcomllnnilor ti Qu:&2oi lot, le pune.i llCc~11 con­

ditie: r"a lu}ra roic 'JdCtl~, Itrjll roie UooflO' ; I"tra lOfe Ov(mlll(u; :WMI«iial~ (Lx..XIl :l, <Il. deci Durii .unt ''edni , i cu Vandalii, ,i impreun~ cu hnygii ,i lIeqtia fie un grup unitar 1. gr1IIniţli Dileiei. Ace" lucru ni le spune: preeil de Dio in capitolul urmllOr (j. 1-3). unde e "orba de l)/leel! Itomanilor cu Burii ,i ceilalţi bclIbari \-ee,"i; Roman.i iau o'fIlleei multi .i del_ Uuri •• delu oollolti, dl,a)lftdoa; rove dlloucdJJOexuci \'or I1sA o bandll libc:rl depatruzec:iJellooii inlrelllN1lor " Dacia _ rii; xwao; f1fI'W'I t;ie :JoOc tIi Llwdq. oiJ01};. IIlT pe 12.000 LIWI'w' t wl> :fQooOQW"co.revoiscmd le dea ajUlor IlICCIOlIll, i-II mUlut'!Uvern:lloruIOacÎei , Sabi· ni.nUl, in provincillromanl- il rii Awdq. tii ~/1"i(!q. - spre R·i coloni:r.1. Deci iBrl~ Hurii lunt lingi Dacia in tOacillliberlt. Sunt ei Gertnllni dU sunt Daei 1 CAci altfel doarll veeio ii VIIIldalierau Germani. Aieicredem el trebuÎe al intentinll'lol. III 8,3, ellrel4tBuexaCtLn m,jlocul Oaciti un popor cu nume indc.ntie OOVf!Ol. duplleapj.

:~:o:~:;iyB::i:v:~e~;~,::ţ~I~~~:~~:':C~ ell~ :~~otrri;:i:=;~U;'~rl7nllt~i:~:: /Juri in Slovacia, ,. Buri In Vtllcca , i Argeş ~ Credem cll PlolemaeUJ R fAcUI din doul popoRredeolCbiteLugii~iBurijunu l Jingllr ,i 1·. aşezat la egu.Uidillantll.in mijloc, intre adevlratdelor patrii: ctRn Buriioreril In Sudul Carpali lor I loVllci.TncitusII yorbitde Huri cu mnd la spattk QURzilor, in sens occideneal : ~p'lele' etil ~pre. Rhllril, in Slovndll. iar nu IpreN,I:D S iJezill. LnlUl1it,CltaCteri1.arca Ourilor de Tacilu, c a Suebi u plecat de sigurdda alŞeatrelilor IllngA Quazidc,preJ;llri,tih biTle el lunt Sue.bi ei poaleei dda o realll amestecnr~ a lor cu Suebei,ca II Celţilor. cu DaltIlrnii, ori II GC1,lor eu SIlmUl\ii. Am R\'d dllT, ca în cazul CoslObocilor , i (.;3rpilor Iflltori in oouD rCf.!iuni difl'rile. din auZi migrWii unei plrţi din ei departe. 1n NV, , i pentru B/lri, deopotrivA DatI

,i pe. Olt ,i in basenu1 Tisei de Sus, o migtlltie spre NV. care purtuc 1) mare. parlc I Durilor locmai in apropierea Quazilor, adiclllcolo unde \'Om mai intilnl ,i pe Pu_ geUu, Dia.i, Coryioni, Arsidne, Rm:o'''t, etc. Fllpt e, ci rldleina bur· e bine. cunOlC\ll1 in gelo.thracicl prin nume CII Durus (Thru: 1), BotJ(l·xll'flO:;, 8rlfrbiJta (er. mat.

la TomllllChl'k, 11 :I.p. 16 Iq.).

V, RXI'ANSltlNf1.AeK1'lcAl:-'TKE_fi1SOOA CIIR.

iar la ~ud .de acest oraş pe întregul mal slovac al Dunării, triburile

:::aa~lQ:ur ~a~a;,e ~~~,,~~~~Ji~:(~:~~~ ~:;.dpp7:JraJ~ ~~ T6 'Pa-

~. 66, gre.şil: TO,", KOjM"tol,) .. 'PClJţ,ha,-'triburi cari, '~id~n:~'n~9;~; rl despArtlte de neamul daCIC 'Pam)(t}"oIOL (111 8. 3) din N D .. cum a observat ~i ~li~ler În ed. sa (Il, p. 444) şi cum relev:! şi Sc~~;:~ (p. ~Jo), a c~ru~ IOcltnare de a socoti tribul din Dacia ca un dublel g~cŞ.lt al c~luIAt.1m ţ~a Quazilor n'o putem Înslt împ!trti!lşl. C!l.ci lOpO­

;:~: ;:~~Aa~:n~~glunea ungaro-slovaell e incll mai hogatii decât ar

In adev.ltr P.tolemaeus cunoaşte in Pannonia Inferioar!l., deasupra ~udapcslell chIar la c~tu l Dunlrii, oraşu l K&(}1ur; (II IT, 3 şi 15, 3 Ş I I!l 7, 1). ~s~e clar .IIlSii, dl. acest nume nu poa te fi t.1espllrti t de al Dacilor Carpl dm re~ lUnea vccinll spre NE, În mlJnţi i cari ei inşişi poart4 numele aeehJlllş popor, .exact in aceastA regiune vesticA (cf. p.lol. III 5,8). Jar .prezenta Dacilor Carpi in regiunea Dunllri i p:lnno­ntcecrcd eli poate{, documentatl înel! depe vremea lui Hcrodot (IV ) C3re.cunoaşt~ ÎI) ~ra de dincolo de Triballia (de ambele p.!l.rţi ale ~~~ rn;~1 s!lrbeştl) mal sus pe DunAre, deci ditre Vannonia (tJ "anme(!Oa XWIJ11) un râu K6.(!1U' alAturi de altul" AJ.1U, cari curg nad, {loeA'1 /1,.8ţlOI', ('am aşa cu~ c~rge râul numit de Ptolemaeus 'Aea{lwl' (de c~re v?~ v~rbl 1 ~~edl3t), crâuri. însă, cari amintesc şi numele dc

~~:ţ~:~~:~: ;~a~~ ::IC~ parte, Alpii de alta , - printre cari Îşi

F3~t. C, ca nU.I~e~e r!lu lui • Aea/ltIHi (cetit ind de Cuntz În noua SI cd,ţ~e-.v. mal J OS P: 227 şi 288 -fvaeaRwv) din Pannonia (l'toI. Il II, 3 ş~ J l Jt' T ~ trebu,.c ratai pus În leg!1turll cu numele Jiulu i 111 3celaş aut?r. Pa{lw:. In ]~acl~ (1 11 8,2), pc baza analogiilor de prosthesll Cii 10 ~("'lIIS 11\ DaCI:.' Ş I AsoII/lIs În Moe:sia, Amulria aHlturi de Mw­rest". A):wna alllturt de .Amlot în compusu l Llan)):mlol, AbrittllS !l1~turt de Be(n:olJ(!U (cL ŞI • APeett1'fI'11 allturi de Been:{aj ' b l' În nume de persoane:, ca • A.w1rSoxor; al1tturi de AI 1" ' a Cll (~ lTI3terin lul In Tomaschek, Il 2, s. tJ.). ' oxo" etc, c.

Jar numele r!tului din partea opuslt. Martls ast.;'1zi J\ilarch a .• t eşt~ nllm~le râulu i dacic Jlf&.(!Ir; (devenit la S~a.bo M&o,oor;). Nu ~~~~ :o~;;n~:acl v~~tdc:e;;~Ci~:; !ir3S~~ut :!ir~/;'s :;;r~:~~dd~o:tr~~~ tre:Jga Slovacle actual1i pânll în Moravia. Caesar, b. G., VI 25. zice:

'1 .... . R. - M,_iit. s«#,,~,,' Iflor~, s",'o III. To_. III. /It,,,. .•

www.cimec.ro

VASILKI'}.K\,AS,',I':l'I(;A

(J1trcYII;a silva) oritur ab IItlvtt;orlUfI tt Ntmttum el RllflracorUIII finiblls; rtd(lque flllminis Datmbij rtgione ptrtind ad fintl Dacorum tt Allartium: },Î"c se fieet;! sill;slrorms (exact in p!ir{ile locuite de Dacii Racotat şi În ţinutul râului ,Marus), dif.'tTStS a jillm;lIt! rcgion;blll. Jar Str.J.bo, p. 295, zicc: tO 68 1'01'1011 "lua' r~e I'C(!ţjU1'{tIC l'O ':tItlul' TOV

"AA/1toC ro 11e" om'f:;cie âxlnjl' V-rQ lWI' J:mltJwl' ""urtxtTul' ch' WOVt;11 tw),'

FerwlI OU1,Q1tTf:' i"l,xUl' dexcie/livortn), nOafJ.uro/ll''1t@''}OT:(!qJXUTcird

"anal' PBe0C, XOtd 66 TotJ"01'l(01' T1i :w.flNflely. TOV • EOXl'rl,IOIJ 6tlVl'OiJ, ,ti(!Oe n rWl' oew'll xal avn) xflTtX0tJoa, tim :rtJ.od .. nut :'rQde Tac de­"rov, ,dXflt 1'1'fleyETW1" tOt), Ile. UH(!/{Jcic; 8(!oue oU" ilo/Lev IJ'(?dCIlU'. lnsf.lrş' t Pl inius, N. h., IV 80 sq. (25), În potr ivire cu graniţa vcslicl1 datlt Dacici de Agripp:t ((lb ocridentl! jilnlljllc J!istllla) şi În legl1tur!i cu inflltrnţiilc Snmlaflor h zygi cari cobondl prin pasurile Siovae;ci in pust~ ungurcascl\ dU1>:1 20 p. Chr., îrnpingRnd pe Daci sprc Tisa, zicc: $Ilptriora aulem il/ter Dam""ilu" tJt J-ferrynill1n sa/lllm IISqJlt ad Panno"ica hibcma Carmmti Ct>nntmorllmquc ibi c01Jji,,;lIm CIlmpos el

plaTla la::)'ges Sllrmatae, mOl/lts vero et salhls pllisi ah his Daci ad PlI­tMsmm amntm. Şi Pl inius adaugli imediat e>.p licaţ'a: II jlfllTa (carc dealtfcl se vars1i În faţ:l Carnuntului, ccva. mai jos chiar, de acest laglir roman), sive is Duria cst a Suef:is rtgtloqllc I'arm;llflo dir;mens eos, aversa Bonn-naei tC1lcntalijque indeGermtwi.Agrippa tOlllt1l cum tradum ab llistJ'O ad oaar/um (urrneaz!i o cifra cvident fantastic1l atribuitli lui Agrippa, de longitudine, şi alt:t, la fel, pentru latitudine) tul flzmu:u

Vistlam a deserl;s Sarmal;f1e prodidit . E clar deci c!t râul /lfams alc!l.tueşte graniţa dintre Suebi şi Daci

in vremile mai \'cehi şi c!I. Dacii au fost abiâ târziu de. tot împinşi de aici spre 'fisa (dar numai În regiunca dc du p, - clici munţii rAmân complet in stăpânirea lor: amintesc ca pildli un<lloag1i pc Ro­mânii din Moravia jucând acelaş rol de post inaintat d:\cic În Vestu l Carpa\ilor), de către Sannnţi, i~r dela ViSlu la !Ioprc Est de Gcrmani: inll1iu de Bastarni, apoi şi de alte neamuri.

Dar nu numai până la Vistula şi chiar dincolo, dtre Odcr, iar mai la Sud pân! la 1\ larus, ci şi piinl\ la ])unhrc;l pannonidi, pe intreaga ei lungime NS dela Ko.!}7ttt; pânl1 la confluenţa cu Sava 1), erau Daco-

') Cr.,i Btandis, la P._W, IV, p, 19S1. care ind 8f"tltc citind ca izvor pentru ace" fapt ,i pc Appian, lUyr. 2:J:Appian spunceu totul altceva I

www.cimec.ro

Vf\SII . t-: I'AIt\· ' ... . (iliTIC"

datll chiar de Traian pentru Bcrrov;a: ef. Tomaschek, Il 2,59), din r1\dhcina bCTl', cunoscut1!. de l:1ng!l. Nicopolis ud lstrum .şi de lâng!l. Uessapara (Tomaschek, 1. c.), şi sufixul thraco-gctic -b;s, -vis.

Cât priveşte localitatea IaJ,MdPlol. H IS, 4i ef. şi T. P. şi G. R.,

:. ~:il~:I~\~~:~i'vs';~;d:ee :..a~~ !n~:.~~~~r~~!:~~~~Î~:.i ~:e!e ~r~:c:: chiar la Pto!cmaeus, pomenit lribull:alch~voto, (III 8, 3) ' dupi'l. capitala 1.'(1).61], prin Vestul Olteniei actuale (cf. la SchUtte, o. c., harta ptole-

l~:~;~:E;!:!~~~~~t~!E~E~ IalooxiJ.'l, în numele zeului IaJ.60~111'.6!; (fieftlJ(!w" f ie 'Aoxltl,7tl(f;;),­IaMo{Jvooa (idem) şi chiar 2,'016'/ (idem; v. tot m.'lterialul la 00-brusky, in ]:rolstila J.111::e i , Sofia , Ic)o7. p. 25 şi urm.: Sallcluarul thracÎc alilli Asklepios dela izvoarele G/avei Panega).

In adevlir, chiar Schulle (care f1l.cuse, p. 95. din Karrodunon al lui I)tolemaeus şi Karsidava acelui aş + C.,lidava şi Cersic din 1'abula, unul şi acelaş oraş, local1zat de el În N Carpnţilor, dincolo de rasul Dukla), las! SiIJgidava s1l existe de sine st!hlitor in Dacia tr:lns~lvani\

~p~ ~:;at:~::~c:,eri~;'~;:;";~/~:n~::l ~e~:~~lr~~i~Cl::~:td:a~~~g~~t~:~ dealtfel ajuns - pe c!it se poate deduce numai din toponimie - cu migraţii l esalcşi până in Macedonia (vezi maijos, p. 231),aşâ cum l-am g1\sit şi in Moravia, la SiJlg01M. ..,

Dar r!ispândirea Dacilor spre SV până la Adnatlca e blOC do­cumcntatli printr 'o jntreagă scrie de altc numc de popoare şi loca-

lit1i\i. . .. L!\sftnd la o parte combinaţiile cu Istros, Dun1\rca , ŞI lSlna, penmsula

din fundul Adriaticei (cf. P.-W.- Kroll, VIII 2114),preculll şi lpotezele lui SchUtte (o. c., p. 86şi 92) cu A/bolla - Alvo1la din Istria = AllxJ­cellSel din Dacia, iară ca dublct, atunci cJlnd doar1\ A/borcll-ses, dela AJboca, sUnt suficient susţinuţi filologic chiar numai de A/btmllls din regiunea aurifer1\. a Daciei şi nu nvcm nevoie sli r!1tll.cim locma~ spre Italia, spre a le găsi explicaţia , -vom trece direct la rcexamlllarea materialului adunat de Cari Patsch in articolul său Thrtlkische Spuren aII der Adr;a, in Oesterr . .7ahreshefte, X 1907, p . 16g sqq.

I'alsch plccllnd deln ideea curentă că Dacii şi Thracii sunt act la, pOpor, n'a flicut nici o deoscbire intre inflltraţiile sudathraciee in Dala maţia şi migra~ii1e strict dacice, de o parte din regiunea Singidunului, pc vnlca Savel şi apoi pe cea 3 Drinului spre Salona, de aha din rea giunca Ratiariei, în sus, pe valea TimocuJui, prin Naissus şi apoi pc valea râului Drilo spre Scodea, Lissus şi Dyrrachium. Tinând dariI. seam!!. de aceast1\. esenţialll diferenţă şi Hisând la o parte numele thracice indiferente, pe care le Întâlnim În V Peninsulei Balcanice, 511. vedem cn re sunt toponimicele caracteristice pentru chestiunea ce ncintcreseazll.

Am vorbit I ~ai sus (p. 38) de tribul .âaoV(lOtOt din Dalmatia (Ptol. Il 16,5; la Plln. N. h., IJ[ 22 (26) J4-3, Daorizii in inscr . din vremea imperiului Dtlversi: CIL. III D. XXJJJ), undeva prin Împrejurimi le Salon ei (Multer, h . 10 şi II): el ar reprezenta în numirea sa amicv3t1l. epoca expansiuni i scytho-getice de prin sec. VII-VI a. Chr. CaraCa terist:~ e insii! clf tol În Dalmaţia, nu departe la SE de .âaoV(lOtof,

intâlOlm p.e laad~wta, (~tolem., 1. c.; la Plin. N. h., III 22 (26) 1.+2: Sardwtes), tar mal la SE, 1te&, 'tfj Maxe&n'(q., pe 1:xfqfover; (ibi{/.; la Plin. 143. Scirtari) . Ambele aceste nume de tribuT! ne duc inspre IUsitrit: 1:ae6twra" spre Sardica (cc. ş i s.'ltu l I&.e"e~ de lâng1l. Cal/atis: CIL. II[ 1421413), iar 1:xf(!TO,'e, spre Scirtia"a din Macea donia, pe via E'gnatia intre Lychnidus şi I-leracJea (l\liller, Iti" . Rom., s. v.) şi spre Skirtos, tDacul., din Torni (Tocilescu, Fou;/les d re­cherchu, P: 226 sq.). Fireşte, în vremea Imperiului şi Iaq6Uirro, şi Ix{q_ TO"e, vor fi fost de mult i llyrizaţi de populaţia În mijlocul c!ircia se aşeza­ser1\.. (Cf. CJL. 111 p. 1987, D. LXII: un Dasills.ScirtoexD{llmatia).

Dar, dupl\ cum a relevat Patsch (1. c., p. 173), chiar lribul JlIavtol de lângit Salorta pare a fi fost thracic , şi numele Însllş al Salon ei se aratlt thraeic , nu numai pe baza asem1in1irilor aduse de Patsch (p. 171), ci şi pentru motivu l c1l. rlldllcina numelui ecomun lhracică şi revine şi in nltc toponimice, C:l Sala d in Pannonia, studiat de noi mai sus (p . 227).

Ceeace e Însli abso lut caracteristic, e nUm1iru1 Însemnat al elemen­telor gctice , Întfiln.ite in toponÎmia regiunii dintre Salona şi Apollonia. Astfel, pc drumurtle ca re duceau dela Narona la Scodra, Tabula Peu­tingeriann numeşte stafun: le Asamo, Ad::izio şi Ber::umno (l\t.Ucr, o. c., p. 468 sqq .), care sunt identice sau aproape, cu Somus-Alomlll, Azi.::il şi Ber.::obis d~n Danat, Ardeal şi Bulgaria getic.ll.. De altfel Însllş numele Scodrei se regliseşte epigrnfic in acea regio Scodrihesis (CIL. VI 26g8, cu

www.cimec.ro

V"~HI Y. 1',\nVt\S, f;HrlCIi --- -Patsch p, 169), cunoscutlt nou!!. d in ])ncia Aurelianlt 1). Apoi, p e acelaş teritoriu unde am întâlnit p e Seir/ol/ef, apar l ocalit1iţile eC(!ţd~{Jv{J şi Wjw·thtIO,' (Pto1., II 16,7), indidnd aceea\l direcţie dacică, dinspre Oltenia, Banat ş' Serbia, a migraţiei geticc spre Adriatica. Pe via Egllalia, la Apus de ScirtimUl, deci încadrand-o thracic, III (i\ liller, 1lin. Rom., p. 520, cu harta dela p. 518) pomeneşte o muta/io C\I numele lJrucida, p e care Tomaschek (1, p. 28) , dup1\. Wessel ing, a emendat-o in Brugiada, adidi la non). Bel!)'I"', punfmd-o in leg!itur!i C\I numele str1\vechiu al poporului Bef-rOl; credem cii BrI,cida (ca iMla in ţinutul getic d in SCyth12 i\linor) reprezintă o form!t mai de grab1\ inrudit1\ Cli Brucla (ca Ge'lIIda) şi Cll B(!8')'sM.{Ja (cf. Tomaschek, 11 2,63)­tuate dacice - fiind p oate, ca însăş, o prescurtare din Brucidova.

ln adevlir, odat!t intraţi in ţinutu l dela IUs!irit de ffi\lnte le Scardfls, in l\laccdonia şi Paeonia, reminiscenţcJe getice nu Înceteaz!!. de fel, ci d mpotr;vli 'l).

Livius (XLLV 26,7) cunoaşte - pentru sec. II a. Chr. - in teri­toriul ftlaedi-Ior dintre Axios şi Sl rymon, localitatea Dt'SlIdoVll. Am Încercat cu alt prilej') sl dovedesc c1l. avem e\'tntual de cetit Deusdavll, adicl{ Dausdava, ca p en tru L1uollo-dct1J(I din ţ"nutul Appiarensilor gelici, la SV de Duroslorum (Ptolem. III 10, 6, - cu hl"r\ile lui l\1iiller, 18 , i 19). Dar oricum ar fi lectum exact1\, numele gctic cU -dllva rra­m:'ine câşt igat p entru aceast1\ localitate.

De aItl'i. parte, tot prin aceeaş regiune, unde trebuie sl căutăm De­mdavtl, un exccrptalor byzumin (v. cit. ş i discuţia 1:1 Tomaschek, IL 2, 98 sq.) ne-a pl'tstrat numele de râu ~·aerC'l'r1a,. ca re e quasi­identic cu :\cca Sargelias dacic1', de c:\rc ne vorbeşte C.'lssius Diu (LXVIii 14, 4), cu pr:lejul ascunderii tezaurelor lui Deceba l. Cu dreptate relevă T omaschck prezenţa unui toponim ic lloalog, ICQY61'­TCtOll aproape de izvoarele r:1ului Erg:nes, deci pc cel!t lalt drum getic , spre Asia I\<I ică,~e va lea H ebruluiinjos (v.l:l noi mai depnrte,p. 235)·

') Ce. ,i PllflilCh , 1. C., p. 170, pentru AJ(U//IInI fi Ad::;;,ium, fi p . 169, pentru Stodra. Nalullli el, dupl!. cele dcsvoltate ml; IU' in lext, noi nu implrtl,im concluziile la care IIjunge P,U.c:.h in ce prh·~te explicare.' prezentei 'I'hmcilor 111 Adrinlica.

') Pentru cc.lellhe dlte\1t ekmente general thracice.conIUltll!e 1. Adriatica,pc care noi nl.l le mai relulm udarnic aic:i, \'. Pa .. ch, 1. c. OeucmwC1 Ir«em cu \'ederea ana· logiiledenumeint&lnifep.ematuIAdrialiccilal'liniu.,N. II . 111 21 (25) 139Sqq.:

Arli/l~, Alulae ori BI/liant'. 'J C::iuuclc Note di gtogrujia /ln/icn, p. JJ9 aq.

Dar explicaţi:! acestor fenomene e l nu o da. Ori, noi ştim atât dela Ptolemaeus (1115, lo),dt ,i dela Ammianus MarccJlinus (XX II 8,38), cii pr;ntre neamurile irnnicne, scytho-sarmatiee dela Don, erau şi 1.:o!!i'ariOl -= SargMat. Este clar ci Sargttias dacic~ ,i apoI, dupa ea, $arge,,/ias paeon ieâ trebuie d stea in lei:-Aturll cu numele acelor ira-

~~'r~;e a~~:~'e a~!~a~i~n Î~e~~~l: :~:~~:u~e r:~:~~ :l~:; ~:~;:~~: din D:tcia trebuic 501 fie SCYlhî, ca Agu/llyrsii de pe valea Mureşulu i

şi cu S(~J'nnji de pc valea O,mării l>ănl\ene şi oltene. Numele acesta scythic de ap5 n'lIr fi nimie nou În aceste reg;uni, unde d . p. şi r âul APO din Banat (Tomaschek, lL 2, 91 şi MiIler , 11ill . Rom., s. v.) e de sigur tot scythic l

).

Ma; la M iaz1\:tl, În Chalcid ice, pt. istmul peninsulei Sithonia, g1\.sim localitatea Sillgos, care recheam1' in minte Sillgidavo, Si"cidtllwm şi SiI,­gonedin regiunile nordice,gete (ef. mai sus, p. 224 şi 228). Dup1\ ora, a fost numit apoi ,i golfu l dintre peninsulelcwS ithonia şi Acte, Singitieus (I'tol. 1111 2,9). De31tl1 parte in Emathia, undeva la Apus de J'e113 (ibid., III 12, 36 ~ i h1\rţite 20 I}i 2 1 l\1i..illcr) apar oraşele 'l'tlQH1OU ,iX"V6(!u (cunoscute şi din al\i autori antici: v. citatele 1:1 Mi..iller, voI. L 1, p. 517):cea de adoua de sigur În legăturâ cu Scodra (v. mai sus, p. 229). iareea dintâiu amint ind atât numele râuh.i Tyras şi numele de persoan1' Turesis (\'. şi m3i jos), cât ţii mai ales numele fortl1re\i i Ge\ ilor Terizi, de pe capul al iacra, Tiri::is (Strabo, p. 319), ortografiad. În It inerarii şi 1'rrSSll, Tirissa ori 1'lIrisja (cf. notele lui l\1Uller la Ptol. III 10,3: TIQlOrl, 6HQO , şi 1\1i1ler, it;',. Rom., s. tJ).

Trec!ind la regiu nea sude~t iell. a Macedoniei şi spre Thracia sud­v('stic1', la Edoni ş i Trausi, către Ncstos şi masivul Rhodope, prima chestiune care trebuie desblhu tA e aceea a raporturilor d intre Edoni şi GC\i. P erdrizc t a notn l 2i), cu multli probabi litate, c1' numele regelui Edoni lor - dintre Strymon şi Ncstos, împreju rul Pangeu lui - pe la anul 500 3. Chr' f CelaJ trebuie să corespundli prezenţei unui element

- getic in Sudul thracic . De alt1\ parte noiamcliutat s5suggedl.m mai sus, p. 35, cl\ Trtllls;; la originl€ au fost de neam scythic, şi anume Aga­t.hyrsi ca şi acei din Dacia, dar eli ind de pe vremea lui ll erodot , de­~I~~io Dacia, ei fuseserl thraci r.3 ţi. Ca şi Daursij (t:Oacii

') Ca in Zlldllp;!, er. !'ln'an, Nllme de rduri Jaco'IC)'th,'Ct , p. of ,i 28,-contn plrcrii lui 1'omuchek.

,) In lJulltlj" dt ro". htll., XXXV 1911, p. 108 ,i urrn.

www.cimec.ro

albit) din Dalmatia 1), Geto.Tmusii dela Nestos de Jos, erau astfel triburi geto·scythiee!) împinse pânll. in aceste regiuni de marele curent de migraţie scythid început Înd din sec. VII În Europa centrnl1i :şi sudcstidl.. lIerodot vorbind de Traim· şi de Thracii din ţinutul aşezat mai sus de ţara Crestonienilor, adici1 pc valea Strymonului,dtreţnra Maedilor, unde am întâlnit Desudava (-= Dausdavu), c1itre Edoni,

'~;r:e ~::I:~;~I,feP:p~:~a~!i 1~::la~:t~:r~~~;~,~:st~~~~ ~~V~~~j~~Ş~: mi'i.rturisesc, şi eu însumi, nu l-au pus pân1i acum în valoarea cuvenlti'i.. I-Ierodot (V 3 şi urru.) spune limpede c1i obiceiurile Gc\ilor, Trausilor şi neamurilor de dincolo de Crestonicni, In N spre munte, fac din aceste popoare lUI grllp apartc, deosebit de cei/alfi Thraci, cari ,.o/lOtOL .. n.oecml110loto, :l:eh't"E' Xe6w1't"Ot Xata na,rw, nJ.1)v /'l!t8M' xal T(!avowv xal tWV xanÎitEQ08 K/l'tjot"wva/wv olxeol'twv. Şi anume, Herodot , cu spiritul s1iu ascuţit de observaţie, a v!!.zut accea ce noi acum du­t!!.m a demonstr~ împotriva prcjudeclţilor curente in ştiinţll, ca­printre Thrneii mediteraneanizaţi in credinţele lor, devenite din uraniene, cum fuseser!!. În Nord, acuma chthoniene, ca ale abo­rigenilor preindogermani - Geti;, şi cu ci Trausii, şi gntpu l muntean adtat, reprczentau O mentalitate nordic!!., uranian~, de credinţl in nc­murirea sufletului şi de dj spreţuire a vieţii p!l.mântenc: 'tovt"wv 6A ni

l)Sepuncintrcbatclldaclacei.1deaIO&delo<:alizatIOlprinaCCfICplr\ialcMI'" ecdoniei ,i eu cad Tonu.schck (1, p. 68) nu ,Iie U II fld, nu au fOII cumvtllol DOllrJii, Iju",i, cu celalalt curent getic, pAnA ha &loni.

1) A, mai considerA tot ca originiI' &yth i ,i pe Idr~,lOCOlili altfel - lot dupi Herodol - ca ThrlCÎ f i anume, de Tomaswek, I 68. ca oder hemwende Theil da Volkea •.• , dai wehrhafteund kriegerisehe Element unler den diiaehen l'hrakerll (dupl noi DH _ Dai _ Daci: v. mai JOI, p. 2341, din RhodoJ>t:. In adevlr T ornascbck lnlu,irecunQa,tedouii lucrurifoarteimportllnte: l'cil,dupAl-lcrodot,Sauiiineetelld de " mai fi pomen iţi ca un ncam insemnat thracic , i aO cit numele lor, propriu zis, IIU e thucie, ci iranian: ,K!atu iSI cine .peciriseh.arische I3ildulIgt; ba mai mult: 'man erkennt, du. ti kein eehter Volbnamc war,lQndem nur lJe~ichnung du kricgeri­IChen Adei. unta jenen V6Ikern'. Dar IIccaata e tocmai ceea ce lu.ţinem noi: elementul K)'lhie predominant in rte<:. VII-VI atit in Carpal; elt ,i in regiullile inv~nate, tt­rlfte eu el in mignalii1e lale pe Daei, ea ,i pe alte neamuri mai ncÎnlCmnlte ,i, in IpeCÎ.d in Rhodopc, prin rrmui, de o parte (vcehii Agat!'y";)' prin DU ( - Dai, n rlvecilii Geli), de altii, exercitA o lndeiungatA ItApanirc I!UP'" Thn.eilor ludici. In numl!'!c Sltrilor - khtra _ nobilii, lITillO<:ralia - am IV"ti astfl!'! pAstratil chiar o indcpiirtatii. urmldeinlrebuinţarclunorterminifCytbiei,cvc:ntual chilrllimbii,ÎIl DalcanipAni

la Egee.

/1;;" J'l:rai 01 âOal'arf'c»'u;, 1tOltÎÎO L, elflYJtal ţlO" Tf1avool de ta ţlh cI.Ua :'l'avt"a )(atu 'ta"tel mim ă)Jow, ef11jl~1 bmsUovoi (deC'i in general s'au asimilat cu lumea thracică dimprejur). )tata de t"O, yuodju:vOv otpl xal d;royn.olw'oJl (deci în chestiunile capitale ale credin\ei, naşterea. şi

moartea) :tOIe-VO' t"01&6e' TOV pa 'Ye~JlCI'ov itEf1"COţl€.1'Oi Olitf10oljxWte, dAoq>1Îeovt"al,80o 11U' dei btelt"6 tym'et"o dvwrJ.ijool xaxa, dJ'''1r1:0/I8.01 tU dvO(!lUm1la itaVta ;rdOta, tO,. !5' dncryel'oţle1'OV na(Col'ti, n: xal7}60/l81'OI

i'1i xf1vmovot, imA8yol'U:' 8ow)l xaxtih' i~CI1talJ.uxOel, iod bl ndon eV' JOI/lOI'!n (deci se bucurlt de trecerea du, viaţa aceasta la cea etern!!. cu acc laş entuziasm ea şi GCţii cei «nemuritori.). In ce priveşte pe eci )(a-rvnee08 K()'tjot"wvalru1', aceştia, ca şi Thr..'lcii de primprejur, sunt polygami, dar, ca şi Gcţii, sacrifica soţului pe soţia la care a ţinut

mai mult, şi aeesr sacrificiu crud e socotit, ca şi la Geti, ca o m::tre fericire pentru cea ucisă, iar nealegerea celorlalte soţii ca o mare ru~ şinepentrtlele.

Dar mai e un pas.'lgiu, la Cassius Dio (LI 22,6--8), care, provenind dt sigur dintr'un vcchiu izvor istoric grecesc1 citeazlt incidental sub a. 29 a. Chr., aproape ca un fel de glossl1 marginal1l. , O:r1l. prea strâns!!. IcVturll cu povcstirea evenimentelor-conflictu l dintre Daci şi

Suebi - urm!1torul fapt etnografic. acum , dupll. mlirturiile şi ex~

plicIirile de mai sus, i ar!!.ş foarteca.racterist:e şi-ceeace e mai ales preţios - foarte limpede: Dacii /:;r,' dl'q;ottf1a tOv "/ OTflOv I'i/tOnal, liil' 01 ţls" bd 'trula aVtOV "al nea," T'll T(!,paUtxf1 ob«Jiil'u, l, f8 'tOI' tÎf' Jllwlo, l'O,uOV teAoiioi )(al Mvool, it}.~v naqa tO~ na,.v h"XWf!lol' (cf. şi Strabo, p. 303 şi 3°5, precum şi, mai ales, p. 296, unde prin .1/01001, aşa cum sunl descrişi de Poseidonios, avem a inţelege pur şi sim­plu Ge\i), c11'OjW,COl'tat, ol6e tnAx8uoa Lla)(ol x8xA'maL, d't861} rhat m'i, (ilB xal 9f!{j.)(s, toii .daxlxoii ril'ov, "tov n}1' ~Po60n'tjv note Ih'ol)t~oa,rro, OlrtB,". Acest loc din Dio a fost de obiceiu interpretat in sensu l unei migra lii de .D:lci. din Rhodope spre Minz1l.noapte (er. d. p. şi Toma· schek,l , p. 71,eu indicaţia greşi t!!. a pasagiului: .Vor\'liter der Daken.). Cât priveşte o legi1turâ Între aceşti Daci din Rhodope şi Geţii lui Ccta, regele Edonilor, cu tovarAşii lor geto·seythiei, Trnusii-Agathyrsi, nimeni Înd nu se gândisc la ea, cu toatll. relaţia strâns!!. de conţ inut

a tuturor textelor ad use de noi mai sus. De altA parte ~I compară., cu dreptate (in Stre;tbug~

Fes1gaht, Leipzig J924, p. 179) numele poporului thmcie din Rho· dope oricnml, la E de Trausi, Korprllol, cu numele m.arelui neam

www.cimec.ro

~,\~ --~

~;;~~w~~~~, ~~~~;c~ri::ta~~~:~:' şt~~:I~X;~,r:l~i~: :~v~~~eet~~. !o:crt: nordthracic, getie, corespunde unui o sudthracic: zara> ::oro, ca În Gcrmi:Jara> Byluora. In ce priveşte sufixu l -.1.0', el cOrL'Spunde una­cieului -la, care e un diminutiv: Îr\ cazul de faţti perfect apropriat la idcC'.J. de .Carpii mici. din Rhodope. ra\~ de .. Curpii mari. din N şi E Carpaţi lor. Dar dacii aceste cOll3idcmţii sunt întemeiate, atunci ele­mentul getie din Rhodopc se demonstrcaz1i a fi fost excepţiona l de puternic. Prezenţa şi fi Scythilor a ici explic1i: suficient ş i pentru Carpi, cum de au ajuns ş i ci pânâ la l\'Iarcn Egec.

Dar mai e incl\ un am!\nunt de luat in considerare. Unul dintre cele mai Însemnate triburi din Rhodopc 8C numeşte LI ;O( (eL citatele la T omaschek, 1, p . 71), iar Plin ius cunoaşte la Nestos şi În Rhodope, Diobessi (N. "., IV 11 (18),40; cf. ~i Tomaschck,l, p. 72). Dar .dro~ sunA şi de", devo, in alte compusc (cf. Tomaschek. 11 2,31) , cAci de fupt rJ1dăcina e d"e~, de unde deriv?J, şi Llă~, Davos. Credem darii. cii. :lcei .dio, de cari vortleşte Thucydides pentru sec . Va. Chr.ca aflându-se În mare num1ir prin muntii Rhodope, deci Între Slrymon ~i Il ebros (II 96 cu VII 27) trcbuie in\eleşi, aşa cum - întâmplător - se citeşte În

codicelc C (Thuc., ed. Hude), ca LIGo" adicii. Dad ori Getae. Şi atunci /);o~Btssi~i ar fi, ca şi acei Ma/lJo/JIO",'ol , de cari vorbeştc Straho, p. 295 (ef. Tomaschek, 1 63 sq.) , poporul amestecat la care se gândia Perdrizet (1. c.) când atribuia lui Cela şi tovadlşilol s3i septentrionali nl1vii.liţi În ţara Edonilor, anume supuşi thraci de originll. meridionalii.. (Inş·şi Edonii ar putea fi consideraţi pentru acele timpuri îndeplrt:ue ca membri ai marci familii bessice, cuprinse Între StrYll10n şi Neslos: cf. Plinius, IV II (18) 40: Rersorumqlle multa 1Iom;lIa (ul Mestflm am­Ilem ima p(lI/g(U; mOllt;s ambientcm).

D e altii parte, începând din regiunea de N a muntelui Rh odopc, unde par a fj fost acasă Sialelot! (cf. viCIIs SiflllUIIIS, I L. III 14413. in regiunea getidl cle prin părţile Oescului, şi Z"'IPOlOl, l:b'O/ot, ori, cum citeşte Tomaschek, Siennoi, În Dada proprie: Ptolem. 11J 8,3), o populaţie al elirei nume cuprinde in l,artea a doun a lui cthniconul {,('lat!, frecvent in Rhodope (cf. Tomaschek, J, p. 72), se parc cli Geţii locl1esc in aceste regiuni in masse aproape compacte. In adevăr, oraşul PhiJippopolis era pe teritoriul Thrncilor Cot/o/etOt (cf. Plinius, N. h. IV 11 (18) 41: Celo/etae lIIa;ores J-/aemo, millores RJlodopaerubditi, inier quos J-1ebrus amnis, opp,dllm sub /Ulodope POlleropo/is ante", mox

a conditore Pllilippopolis. nltnc a situ TrimOlltiuln dicta; v. şi Toma­schek , 1, p. 85 sq ., citatele din alti autori cu privire la CoeJaletae). Ori 3cest oraş se chema in limba acestor indigeni Pu/pudetJa, deci f,e În intregime, fie in parte, locu itorii de aici erau Geţi (cf. ]lArvan, ('"it. Nofe di geogr. ant ., p. 339). Dar, cum am arhtal În amii.nunte alt~­d;ttll (/. C., p. 338 sqq .), intrenga vale a Hebrului cragetizatt\: Adria­nopolca de mai târz iu s'a chemat pe vremi le libert1l.ţii thrace, USClu/aV(I,

adic3 oraşul Oeseilor, Gc.ţilO( dela Oescus (1. C., p. 34J), Dimum, geto­n"locsicl1 l, are de corespondent Dymoe pe Hebrul de Jos, iar tocmai la Mareu Egce Înt lilnim, la V dcltei Hcbru lui, portul IdJ.t) (cf. Toma­schek, 1. p. 70), -Ia Propontidt\, pe ambele malur;. diferite loca l ităţi cu r!id. l'yro-, Tyr;~ (ibitl., II 2, 75), - in sfârl1it dincolo de Marca de i\larmflra gl1sim, 13 gura râului Ascanio8, În I\fysia, un Klot;, C.1 În Scythia 1\lil\or, evident dacic (alte dovezi ibid., 11 2,85), iar in Di­thynia, la golful astacenic , o .1a;t{{Jv!;a (Procop., lIirl. arc., cd. ll aury, 30,8): forma acestui nume e "eche ş i por thraeic~ ş i a fost de sigur dati'i de nborigcni i Thraci sudici unci localitt\\i fundate de Dacii imi­gral; acolo intr'o epocii. destul de indepll.rtat~, nedatnbill ind mai prcci~ cronalog:c.

Dealtft'1 dubletele geto-bithynice sunt destul de multe; mai adno­c;\m nici: Cnpora pe Tyra!\ (carpodacic) şi Cepora in Dithynia (Tom., 11 2,84); ef. ş' Capidava, C'\pisturia, Capustoros (ibid.): forme geticc. Cnuco1les În Dithynia (i\lUlIcr, ed. Ptolem. [V " 3], 1 2, p. 800); Cau­(Otflses in Dacia (Ptol., 111 8, 3). Abrittusin Getia crobyzicd; "A{J(}tf-111)1'Î, regiune În l\1ys·a. Argesis (numele Argeşului), În Dacia; Argesis in i\ lysia (eL Pârvan, Nu me <k rdfm·, p. 12 sqq. ş i 30, cu 'I'om ., 1[2, 54). Tiarantos, r. geto-scyLil ic, are de corespondent Tcioavro" r. LI(Î(Klv60~, in Dilhynia (Torn., p. 74). SanciduvlI 1.1\ Dacia, Satlcia, Stll/gas În Phrygia nordic!i (ibM., p . 78). Sala, Sale în reg. dacice; Sa/a, Saloll, Salollia in Bi lhynia ş~ Phrygid (mai SllS, p. 227 şi 229 şi Tom., II 2,78). Selidtlvu pe \Varthe, Scte, Selae, Set; În Bithynia (Tom., I I 2, 79). Cedollia În D.lcia (maijos,p. 27 '); Kydolliae, În My~Î:lla golful Adramyttion. Itt60'''1 Îl Crninu s:lrbească şi Smyma in Asja~Mic~ (;b. 8J). C"rsium in Scythia 1\lică, KO()(JBU' În Mysia (p. 84 cu 85) . Germi- in Dacia, Iii Dcnthelcţi, ori În Dahnali'l getid, ş i de altll parte in Mysia, Phrygia ş. Galatia (p. 88). In sfârşit un foarte imponant argument negativ. Numele de 10calit1t{t formate cu -para pr;vesc exclusiv Thraci.a şi nu se găsesc de fel nici În Dacia nici În Bithynia (cf. Tomaschek, Il z, p. 63).

www.cimec.ro

---:.148

Când Odrysii se r!\;sco:d;t ÎlI' polriva Romanilor pe vremea implira· lului Tiberius efac. AmI., IV 46 SI). ci au ca principa li aliaţi pe Dii şi pc Cotlaletae. Conduc3torii Thrncilor împotriva Romanilor se numesc 'laTlns, J'urtsis şi Di",:': binlili, cel dintlli, şi multi dintre:li slli, după vechiul obiceiu thraco-getic, se sinucid, spre a nu cădea robi la duşman. E caracteristic eli dadi Tarsul e un n\.lme bcssic şi sud. thracic, frecven t (ef. cît. la Tom. 11 2, p. 36), Turttis c cu tOlul rar şi aminteşte numai râul getie Tyras l ). iar Dinu c comun besso-gctic (ibid., p. 38 ş; 33 sq. cu p . 72).

De altl!! parte strategia l,'eUemct1. a Thracilor IslJ.'1u" spre NV de Coclal e~i, in Hacmlls (ef. Tomaschek, 1 86), avea, se parc, drept oraş principal, KOIJllo~atJJov (Pto l. , ni 11,7): numele, în special pentru partea a doua a lui,e nesigur; darclementul K(I(!:tov-,fiechiar şi În forma Carby- dela Plinius, N. It., IV 11 (18),40 (Carh)'lui aHI­turca şi în imediat1t leg1tturl cu Djobersi) , indicll. o origine nordicll, adid getidl (carpică) . Tomaschek (eL ~i 1, p. 108) ch iar stl la ÎndoeaHl, dacl!. să-i considere pe Scleţi drept Thraei şi nu, mai de grab1$., Mocsi, având in vedere toponymicul I81.h~e" :toTa#~, 14ngll Arisbe in "froada, ceeace, dupll noi, În oricc caz ar duce la Înd un document caracteristic pentru migraţ ia geto-mysidi - cu Trcro-Cimmcricnii - pe va lea He­bru lui in JOs (". mai jos). Crobyzogelieulu i Ko1Îo~o'l! de langA Mar­cianopolis îi corespund în Rhodope KoVo~ov),o, şi KovoxafJql[tJ (cL Tomaschek, Il 2, 87) . In sfârşit, SllcÎ- i getici dela gura Oltu lui , la Celeiu (Sucidava) şi de mai la vale pe Dunlire, lângA Durostorulll (altl Sucidava),se reglsesc şi ci pc valea Hebru lui la pasu l Eo(j~xo, (ef. Tofl' ., II 2, 9").

Explicând nllmele oraşu lui Uscudava (cit. Note d. g. a., p. 341), am arlltat cA drumu l pe care au ajuns Geţ i i În va lea lIebru lui a trebuit 8lt urmeze valea Oescului În sus, pfml1 la drumu l cel mare Serdica­Philippopolis: o atare di recţie ar explica perfect şi p rezen ţa Geto­Scythilor În Rhodope şi la Pangeu, şi inundarea vlii Hcbrului cu Geţi pân.1l. chiar dincC?lo de fropon1.id.1l. .

Dar o atare mişcare ne aminteşte Îns3ş drumu l T hracilor 7'rerts din Haemus şi pânll la Troia . Ramaşi, În parte, pân3 pc vremea lui T hucydides (Il 96) incă la grani ta dint re regatul Odrysilor şi T riballi,

/ 1) Oad ne-1lJTl glndl 1. o deromtarc a lui DUTD::is in Turuit, ind lot la ridlcina geticl Dural (numele regelui dinaintea lui DeD:bal) am trebuI .1 reflcctlm Intliu efo ,i Duro-storu"" elc.

Între izvoarele Oescului şi valea latelului, dar ca mare mass.1l. migratorie, trecuţi cu Cimmerienii În Asia-l\licll. Îndi dinainte dea.60o,Trerii lua­lerlt fireşte drumul lIebrului. Ei impinseser.1l. de sigur cu dânşii pe Gcţii dela Oescu9 tot mereu mai depane pAn.1l. dincolo de Bosporus. La golful astaecnic, unde am întdlnit mai sus o LJaxlPuCa, intaJnim şi un TqOJJ.HW. fundaţie a TraJlilor thraci împinşi intr'acolo tot de Trcri, iar pe Trerii înşişi Îi vedem ocupftnd În direct.1l. continuare a viiii Jlebrului, dincolo de HeUespont, regiunea dintre Abydos şi Adra­.nyttion. La fel, Trerii împinşi de Cimmerieni ajunsescr.1l. pânli În 5V -peninsulei balcanicc, mutând cu ei şi pe Thracii Trallcis p:1n!'l În Epir. Aşezliri ca Bi'iru; şi 8dlovqo~ in '{'rallia iIlyricl1, B&loveo, in Thesprol ia '), tocmai c!l.lTcAcarnania,şi în :teceaş vreme caB&)'€!lo" eri lJillov(!o" pe versantul sudic al Rhodopei, ne aratlf pe '1'ralli, in lov!!.r!tş; a Trerilor, cuprinşi În aceeaş mare mitteare de migraţie dela N III S, in care am constatat mai sus pe Ccto-Scythi 2).

/ JlG.n arătat Îns~ În primul capitol al acestei lucrliri, cli ciocnirea dintre Iranieni şi Cinunerieni a trcbuit sti aibli loc În stcpa dela Vestul !\Urii .­Casp:ce incli înainte de anul 1000, - eli prin a. 900 ţinuturile carpato­danubiene erau ad!inc turburate de presiunea cimmerian!i., care, ea Întâiu, r!{scoleşte neamuri le geto-thracice. - cli, În sfârşit, prin sec. "1 11 a. Chr., Cimmcricnii, cu tot Cll Treri, ajunseserli in Asia-Micli. De altll parte acţiunea de deplasare a popoarelor Europei centrale şi sud­estice, inceputl de Cimmerieni era continuatll. În sec_ VII şi VI de Sciţi. Toponymia MY$ici şi Dithyniei asiatice prezintl numcroase ana­log:ii nu numai Cll cea lhracicll din Europa, ci şi cu cea specific gctic!1..

Putcm darii afinnâ, Ilrl :t I!l.sâ prea mu lt loc ipotczelor, di Gcţii din massivu l carpatic Începllser;1 mişdrile lor spre V, SV, S şi SE ÎOCll de p,= la 900 a. Chr. şi di, prin a. 500 a. Chr., de când I lerodot mai Jlutd fi Încă informat prin martori oculari ai evenimentelor, aceste mişc1\ri erau definitiv înc heiate, ua chiar erau aşa de demult incheiatc, Încât nmintirea lor :.proape se pierduse.

1n ce priveşte migraţii l e gelice spre N pânli la Oder şi gura Vistulci, pJre probabi l cli ele ali fost În specia l pricinuite de curentul de mi­graţie scythic!l. pe la N Carpaţilor.

') cr.,i Patsch, l.c .. p.17l8q.,ilrPCnlrU partea etnografie-rcligioul,ef. Toma­.ehck, II I, .. 6.

il Pentru IlIlte consitleraliilc de mai lUI lIJupra Trerilot ,i Tr.Uilor,ve:a:i materil lul doeumentllr .(rllns III, T On\lIIChek,o. ,.,1, p . 53-S7.

www.cimec.ro

,,8

, 'foate aceste mişc1\ri getice spre V au trebu it, fireşte, 511 incetc7.c ,in momentul elind Ccl\ii, începând de prin seC'. Va. Chr. au pornit marca lor migraţie spre E şi SE. FătA a pute:'! total dcplasâ pe Geţi d in Boemia, l\lon.via, Silez;a, ca şi din Unguria p:lOnonic!l, dci vedem c1\ chiar in sec. 1 a. Chr., Burebista se lupt1\. cu Celţi; tocmai În aceste regiuni, CeJţii ali imputinat totuş pc Geti În citatclcţinuturi şi, împrcun1\ cu Germ:'!nii, i-au impins mai spre E, sau chiar, cum a fost cazul cu Cotin;i, Anatţi; ori Teuriscii cehiei, s'au infiltrnt pânl\ in regiunea Daciei muntoase, amestecându-se cu Dacii nordici.

Să ne Întonrcem acum În regiunea Vislu]ci de Sus, spre a re lua chestilinca expansiunii gcticc În Galiţia şi Ucraina, de acolo dc unde () părllsiscm mai sus, când am inceput a urm1\ri pc Gc\i În 1\10-r:wia şi Unga ria pannonidl, şi apoi tot mai departe spre SV, S şi SE.

In continuitate cu ceila l ţi Germani de pe Vistu la, Ptolemaeus aşează pe BaSlarnÎ iT\lrc Vistu la şi Tyras (111 S, 7; S, 10; S. II), deasupra Dacici ({;:r41 T.J}lt L.la"lm',· 111 5,7), dar destul dedepnrtec1l.tre N, p<,ntru cn intre Uastarni şi Carpaţii nOl'clici şi estici s1l poat!i ine!l.pdl, dela V spre E, intâiu Carpiall;;, apoi lagr;; şi in sfârş i t 1'yrage(ij (ef. ş i Schi.ittc, o, C., fig. 17, care ajunge la acceaş localizare a cclor trei popoare, in Galiţia şi Basarabia nordică). De altll parte, alil.turca de CoisloOOci Irallsmollla1l/' dela Vistula (PIO!., ] Il 5, 9) , de cari am \'or[)' t mai sus, in leg1itur/\ cu Selid"t'a (p.2Z2), avem Coistoboci-i dintre Carp:lţi şi Tyras, pe cari Schliuc Îi nşe:lzlt (1. C.J, prea spre Sud În mij locu l 1\loldovci. atunci când, de fapt, ei au trebuit s1i-şi aib1\ locuinţelc

tot prin Galiţia şi Buco"ina (Muller, harta 17. îi aşează prea sus, spre N, tocmai dincolo de 1'yras).

Strabo(p.306;cf. şi p. 289, unde Borysthencle egraoiţa.orientali1:'t T)'­"egetilor) conconl~ perfect cu Ptolemaeus f!icflnd pe Dustarni deopotri,,!'i.­vecin i : Ia V cu Gcrm:mii,la Ecu Tyregeţii. l ar Pl inius, IV IZ (Z5), 81 şi IV 14 (28), 100, confirm1i. aceeaş dublă vecin1i.tate a llastllrnilor, de o partecll Cennanii (lal\ larusşi Vistula) iar de alta cu Dacii (spre Carpaţi).

In accste regiuni nordice, dinco lo de Tyras, prin Podolia actuală, Ptolemaells cunoaşte ( III 5. 15) chiar o C/epidava getid, În mijlocul altor aşezări, de originll ori numai de nume ccltice, elim sunt, dcla V spre E , CarrodwllIm (credem greşi t identificat de Schuttc Cll Carsi­ilava, la ieşirea nordică â pasu lui Oukln : eL l. C., fig. 17). AIllctot/i,11ll (poate şi ir-mic:cf. Vasmer, o. c., p. 63icf. tOluş, la l\lUller, Alaluv(m;um

(\În GaIlia), Viba,,'avorium şi Eradu",. Astfcl 1'turiscii cehici din N Daciei (Ptolem., IH 8. 3) 1), aşezaţi intre A"ar/i şi Coistoboci, se ames­teci aici de: o parte cu neamurile baslarniec, de alta cu Carpii gctici.

Ştirile ce avcm din antichitate despre Carpi ni-i fac CllOoscuţi pe intregul, cnorm, teritoriu, dintre Galiţia vesticii şi gurile Dun!!:rii (cL Tomaschek, 1 108 sqq. şi SchUtte, o. C., p. 100 şi fig. '7 cu C. ;\WJler, comm. din ed.lui Plolemaeus, 111 5. 10 şi 111 JO, 7; eL Patseh şi Stein la P.-W., III 1608 sqq.). In "reme ce Însl Tomaschek şi ~Iuller sunt inclinaţi sti aşeze pe Carpi În majoritate ori chiar in totalitate in Moldova, Basarabia şi Ucraina sudicll, Schutte ii aşcaz~ exclus;" in Gali ţia vestic.!!.. Credem ins!\ c!\ adevlrul e acesta: pc vremea lui lIerodot, expansiunea scythici sprc Vest inundase tot ţinutul dela R~rjtul Carpaţilor, şi Carpii getici din aceste p!1rti erau cuprin şi

sub numele quas:-scyth;c de Xo))."."t16ol, despre cari Hcrodot zice, textual, di. erau -EJ.ltp,t, ~"IJOO' ,i locuiau regiunea d intre Bory­sthencs şi Dun!!.re (IV 17P), Singurii C,"piliberi , despre cari Însă lle­rodot nu avea decât ştirea vag!!. li un\li râu Kaf!1W; prin p.!!.rţile Dunll.rii pannonicc, erau pe atunci cei din Carpa~ii Slovaciei actuale. Pto le­maeus, utdiz!ind excelente ştiri lati"e, pune IIi el pc Karptw)'o{ (I II 5, 10) În Sarmatia (nu în Dacia) tot prin aceleaşi regiuni ale Slovaciei

~~f~:ili~:l:t~t,iC;.' !:o;~c~:l1.~~:~~n~as~:%;ir p~~:~v;~t~c~ ~;!; ~~~~!~ la cOlu l Dun1irii pannonicc ( II 15, 3). Oimpotriv1\, Carpii din Basa­rabia sudic1\ apar la Ptolemaeus Ca "AQ1t10' cu un OftlŞ "Aemr; :rr.OJ.I' (111 10,7), deci ca un trib carpic diferit de cele din S:trmatia vestid şi aşezaţi in f\ locsia I nferioari , deasupra gurilor Dun!rii, despArtiti Îns1\ de fluviu prin Celţii BQtroy&'}).oI, adic!l, precum putem cetl În nu mai puţin de PltN din mssele lui Ptolemaeus (ed. l\lGller, 1 ' . p. 463): ltorSxovol de nir; X'ct.w Mvola, Ta llSv {mee 1:<.11' "/orQoII "AQ.7ttO' Ilel' tl7I:O Toilr; TVQayynor; 2:oQ/tO.rar; . Ilf!Ltoy(V.),ol 68 tinte ta fltOI!OtU . Aşadar, perfect consec"ent cu sine Însuş, Ptolemactls pune, ca şi in 111 5, II, pc Tyrageţi locmai sus În Sarmatia. deasupra cotului Nistrului

') Schalte, fi. C., p. 80. (ace din ei potrivit metodc:i sale pur filologice un ,implu dub\ct nJ Tauri,dlor cellÎ din Alpii lIultriad, uitind ei PtolcmRcUJ ne dl În N Dlloici ,ioaeriedc loclllitBlicclticecufceonfirml prezcnlaunui IIl trcJdencamaicÎ.

~~td:;:,;~:~:. 1'~~~:'c~~U~\u:l~r ~[~C~;: ~;~~r::lj;ou~c~e~~~~ !~~ :~::;: titlU KUQ:rloo.r; df!'J'UI' ·Bf('(J(!O', du, 'AQorq!!ur; .. .

www.cimec.ro

'''SILI': I'ÂItVAN. GNTIc,:A

lStrabo, p. 289, spune clar d1 ei se intind pân1\ la Dorysthenes), dincolo de cari, spre NV, sunt Tagrii. dincolo de cari, tocmai in V, sunl Carpianii: vnD ai tOV, Bamt(]l'a, n(Kl, TIi tJax{q. Tdyqo', )Cal ii,,' aUTO'" Tv(]aylrrat. Am aveâ astfel dela NV spre SE: 1. Carpi:mii, 2. Tagrii, 3. Tyrageţii, 4. tdc1a Borysthenes pân!i la lIiemsost (111 10, 7) Harpiii. La N de toţi aceştia, Dastarnii; la S, pe Dunl\re, fie Peucinii (PLOI. III 10, 7: Uastarni, rl1.tl1.ciţi tocmai În Moldova de Meazbl), fie Britogallii cehici (in Basarabia sudic!i pe braţul Chiliei).­Cli Moldova şi Basarabia erau de fapt ţ!iri daciee, ni se confirm1i prin toponimia ce ne·a p?istrat tot Ptolemaeus din aeeasl!i regiune trans­danubianlt a Moesiei Inferioare: el cunoaşte aici, intre Siret şi Nistru, chi.1r pe Nistru oraşul Tyral (cu numele lu i geti c), deasupra braţului Chi liei, la Mare, .. A(]nt, n($ll" - iar la R!is1\rilul Sirclului ZOf!'lI~al)Q, 7'aţlaoldava şi Jlleopoq/davo. (11110, 7-8); G. R . IV 5, pomcnind singur drumul direct Tyras-Porolissum-Certie, prin NE Daciei, ne d1\ un intreg l}ir de 10c:tLităţi: Thira, 1'irepsflm, freil/a, Capora, Alilfcflm, Ermcrium, Urgum, Sturum, Congr;, Poro/irsum, Certie, mai toate de aspect linguistic thracic (Tomaschek, 11 2, r. V., nu sludiaz!1 decât pe câteva, neglijând reslul).

Dar intre Carpiani şi Tyragcţi, d lAri pe culmile Carpaţilor (ca. ast3zi Rutenii din Polonia +Slovacia), nu Tagrii, probabil un trib mai mic gctic, altfel necunoscut '), ci Costobocii er.1U adedratul popor al Dacilor liberi din N Daciei rOmane. Ptolemaeus, În harta Daciei (cf. şi cod . Urbinas 82, la SchUtte, fig. 12), ii aşeaz!i În NE Daciei romane, deci prin Bucovina l}i Moldova nordvestidl. de astăzi. Dar ştiri l e literare şi epigrafice ne arată că marea lor mulţime en\ dincolo de graniţele provinciei, prin urmare În Rusia carpatic§. şi Galiţia oricn­talli şi În Moldova nordică . fn adev?ir, Cassius Dio, LXXl 12, ne arat1t ca ci, când sunt atacaţi de Vandalii Asdingi, pc vrcn1e:\ lui Marcu8 Aurclius, Îşi au o ţar!1 proprie a lor, In N Daciei, ş i dl turburl\rile din ţara Costobocilor au apoi cu urmare o Întreug1\ scrie de turbl1r1fri şi in sll'lrile din Dacia romană. Asdingii cuceresc cu armele n)I' TWI' Ko­OtovfJw~wv XWQ<lI'.'. 1'1y.)Joal'fe, ~c Axel,'ov" ~al n),' L1a)daj'o,)~c~11tTQ~

1) C. MiUler citelzl pentru numele ncc.tui popor inscriplillde pe "a9ul deBur dell Slln-!o.1.icl.iu,ul-Marc din Dlnat: rowovl'JT't}''1 (1 1, p. 431), inr SchUue il ur­meul (p. 100). De fapt e de a\'\It in vedere pentru numele lor numai localitstea Trg";J, Tipa dintre Sennta Pri.şta ,i Appiaria (lt;'l. Rom., 1. ".) , de sigur aetiel, pe c!tnd in. scripţia d~11 Sln-Micliu, e probabil intr'o limbi ndndogermanici.

ti.VlEOVl'. 6eloQl'u; cn oi AaxQtyyot ... etc. Biruiţi, Costohocii nu se Iasă stipâniti de Vandali, ci, la rândul lor coboară prin l\1oldo"a la vale, IrCC in Dobrogea (o inscri.ptie din acest timp , dela Tropaelun Traiam' poment:şte pe un Dai:us Como::ui. i"ter!tclfll a Caslallocis: en .. 111 q.z14 1l1) şi aiung, uciz:înd şi prlidând, pân1i in Grecia (ef. Tol1l..l­schek, J I07cU TLL. OII. II, s. '-'.).Tovadl.şii lor de pustiire vor fi fost "ccinij Bastarni, pomeniti imprcum'l cu Costobocij printre neamurile care, iti începutul nUII'ilor rlisboaie ale lui l\larcuA Aurelills cu î\latco-

:~:~l~ii ~O~ll::~~iia;:rni::t~i Ş!:~:t~~~iac}I~~:~;;lt.~teag~ltfa:I~~'n~:ia~)·I~I~ provinciei I?aei:l; inscripţia dela Roma (CI L. VI 1801) pomenind re descendenţii lUI PitJ!>orus rex CQisslOboC81Uis, nu pO:ltc s1\ sc rnportc (după CUIll 3 relc\':lt şi Tomaschek. 1 J08) decât la Jl ' ştc ostateci ai

r~:~:!~~;;1~~~~~~;~:~~~,~?,(~~:~~lF3.~:~;c~;ţ~;I,:~~:;~::~ ~~~:~;~: s.v. Dacicus}: printre nlte lurbudrÎ ale lor, cea din a. 218: LXXVIJl '1.7, 5), ori Dacii PetoporiQlIi ai Tabulei Pcutingeriane (locul respectiv a fost coreclal cu probabilitate de Sehlittc, p. 82 , În: loci VI ugi(l) Dl1c(i) pptoporia"i) sunt tot Costoboci (formaţia numelui regelui, Petoporus, ca Pieporus de mai sus, ar Îndemna In această prcsupunere 1), iar aşezarea lor in Tabula la N de Nistrui de Sus (Agalillgm) ar COIl~ firffia-o: cf. i\liller, lli". Rom., p. 616 cu harta dela p. 496), e destu l de Îndifcr{,llI. deonrece 1l3fonaht:llca dac:c:1 a Coslobocllor e perfect

~~:~~Ii~i ~~c~:~~t:~:\l~~ş!~l ~:i~{:I~~:~e~u~~~:e:l i,~ J:~~ ~:It~ul~~e~:~ (Miller, 1, c. cu harta dela p. 614) nu adaug-l nimic la cllnoştin~e1c noastre, şi Tom:lschck hoti\.-ît greşeşle (1 J08) când l\C g:lndeştc pentru cei din llrlll~ (Ia G eogra ful Ravenna t IV 5, Getlto-Citlli) 11\ .picti Citim, Geţi l atuaţi, deonrecc, in ararâ de faptul problematic al tatuârii Gcţdor (v. I:t noi Ill:ti S1l5, c. ll J , p. '70), aici trebuie s1\ ne aştcptllm la un

') Fiir!l indII ne permite" .punem ca SehUtte, p. 82, ci ' lhe lix place. o( the DIlC'''1I King Petoporult . rcferl O a historical king I'ieporui who WII' obliged 10 lake Ihehcr on Roman terrllO'y H>wllrd. thc end of the lecond cenlUry A. D.', ceeace con\ine nu Q ilrc,tl11, ci mIIi multe dintr'o dalJ, prinlre cari plÎma I'tt/Wr/Is '" P(tO/KI'III.

') I)entru I in loc de~. d. d. p. numele DmtuJugu S3",ull)nÎS, in loc de D(nlulIItu

Surllloms: CIL. III 6'45 - 12341. din limll gelo.moesic. de cp. cu ,.ld. ,up. din Tomuchek, •. v.

www.cimec.ro

cthnicon veritabil, iar nu la porecle. Ori, ca ethnicon apropiat Ptole­maeus ne oferl'i. poate pentru :lceea~i regiune a dhnpici muntene pe Pi,phigi (nltf/lt.tyOl): cf. cod. Urbinas, la SchiHtc, fig. 12. Am avea deci, ca in NV gelo-sarmatic. c!l.tre Cracovia (v. mai sus, p. 223) :;i aici, un Irib de Pie-Getae, iar nu de t!ieli Getac •. • Simultan cu mişcit-ile bastarllo-costoboce de pe vremea lui i\1arcus Aurelius, par a fi incepui şi Corpii nl\v!llirile lor (cf. Patsch şi Stein, la P.-W., 11l 1608 sqq.). Da" in vreme ce Costobocii nu Illai joacă nici un rol În istoria Rl1s1irilului dupl1 scc. 111), C",pii, de o parte

~:,~,r:~c~;;:;~~s~:::::~;~~~::~:::~~:!i~~~~~:~:;::,I~~~~~!~:I~~I;,~~~~:~\~;'!~

~~1:?I~~;'r!;r~~~;:i~f.fi~~i,:~0~!.::;;'~?i;~~~f~!j~f:? 11 1924. p. 32 1 şi l'on .). Dacia lui Traian e inundnt1\ de GOli, Sar­ma\i, Baslarni şi Carpi'l;.-audn lui Aurclius Victor, Caes. 39, 43: Carporllm "atio lramlalfl omni$ i" "Of/rllm SO/IIItI, e lot aşa de goalli

~\:~r~llila~~~~~~lI~~~e~~:~~::~~I~r~~il~cr~~~I~: ~~~i~ '~r~i~I~~~~~;tri:~\~~

~;:ii~,:~~f~:îk~!~:::;~~b ~~~~~: ~:;~~::~:~~';i;~:i.~i~!v·:!Ei0~ · e5axat \v. material111 la Tomasehek, j 108 sqq., şi P.-W., l. r.; eL

la noi mai sus, p. 41). Nu poate fj deci vorba (cum crcde TOlllnsehck), atunci când ur­

m~rim aceste necontenite nrtv!1liri, dO:lrl\ de un mic grup de triburi

~~~:~:r ~ir~ ~~~;~~l::a; ~i)~Sr;i~b~:I~li:sl\etl:i:n:, I~:tol~):~~~~~" ~~~~~ ~!~ad~i::~I~r:~;7n:I~1 ~~ur~;~ ;~~~~:\~~~~t~i;;~ilu~~S~eil;n~:~~ut~~:~:~~1 nordic şi estic al munţilor lor, .Ca rpaţi i •. Aceastli concluzie, si ngură, ne poate lămuri de ce elementu l getic e rl\sp.lndit aşa de departe, chiar dincolo de Nistru, precum ne spline ]>tolemaells textual, tocmai

i) er. IOIU, o men1iune dupre (Oi la Ammidnus, XX ii 8, -4:Z: e drepl insi ci

nul nid o leail.turl cu vreun el'eniment bine dlitabiJ.

plin "A (l:TIO' 1), piinii la Nipn!l de Jos (111 10, 7:njll 6e ano Toii UQ­XfIXWTurou ord/cuta; rOI; " JOTf]OlJ 71a!?ui.tOIi pix!?' Ta,,· toii lJoQvoObov; :toT«Jloii IxfJoi.(Î)'jI i((ll n) l' ea' l" o!O' X W fl CI" P.il/:!' 'tou '1tf!U.001J :to­TII/lOii XUt/XOl'OIV ". I !?:'llOl ... ) . Şi afirmarea lui Ptolemaeus e Întliritl\ pr;n toponirnia şi onomasticI dela Răsilritul Nistrului, precum urmeazA . Dacă nume bune thraee ca Axiaees, Croby::i, Rhotlt!, Saggarius,

OrtltSsoJ, gllsite la Plinius, N. h.! lV 12 (26),82. ca fiind la Răsllrit

Jc Tyras, de fapt sunt simple dublete ale regiunii geto-crohyzice dela S Dunllrii şi vor trebui de acum şterse din lista toponimicclor din N Mării ;\cgre (v . demonstrarea mC:1 in Note tli geograf.lllll., /.c.,p. 333 sqq.),­nvem in schimb alte onomastice şi wponimice, sigurt", pentru do­cumcntarea clemcnlu lui gctic la R d e Tyras.

In ade\'llr, elemente thraco-getiee se glisesc chiar dincolo de Bory­,thcnes, dar ele nu corespund unei extensiuni org.lnice şi comp.;cte g iee, ca f.CC('3 pc c.,re autorii În chip unanim ne-o eonfinnă patitI /" Boryslltmes. De aceea , din multele nume lhrJcice cJnstatabile prin inscriPtii în aceastl regiune extremă geLÎd, cred necesar (1 cnumer:\ a:ei numai pe acelea care se int;jlncsc in albi", şi la Apus de Olbia. Penlru cele dcla Rblirit de albia, în afară de Vasmer. o. (., Cdre noteazll aUlturi de numele ir.tnicne Încli şi o întredgli serie de nume th(,dee , e alum de consult.1t :tnicolul lui C. :i\lhteeseu, Nomi traci Ilt/ IcrritoriIJ Sct/O-SflrJtIflJico, În Ephl'meris DacQromalla , Rom:t, IT 1924,

:\Iateescu enumerll ~i elocumenteazll urml!.toarele nume thracicc la Olbia: J. 'A/JAwl'axo, (rl1d. 'AIJlol'-), fiu al unui 'A!.'ol1Quaxo" nere­le\'at de Al. În lista Si! şi caro:: prin mei .• "QOI1-oU se ar,all a fi fost probabil ch ier get: cL mai sus, p. 222, Arsietai, Arsekvia, ctc.-2 . 'A,lUa) (posibiljinci\ nesigur)'-[ " fJ~o, in Ov(!Y-fiaeo" sigUI iu­nian, tIt:lt OI pritnl\ I' lidliein1l: cL la • trabo, p. 306, poporul OU()Yo~!­cat ş i ca finnl: cf. numele pCr8!11lC Altr<l{Jueo), (f)fl(!l'u{JaCo" etc.]. -3. Duxl) (posibil). - +. O"u,!!C-fial.o, (posibil chiar Întreg, iar nu numai prin terminatie, cu m doeumcnteazli l\.Jateescu).- 5. neWu~, /liro, şi Bit/lIIs. - 6. JJ(}ata6o,. - 7. ['&rOţIOVOO, (sigllr).- 8. r d).w;.-9. Llât5a" .1<.1150;. - 10 . .duo;-. - Il . .dlC'I'. - 12 . .dt('ciCel/u!O' !ct){}Ol', ';ye/tWI' Lltţ,if!WI'.- 13, iJ(}€l/Jal.I' . - 14. Llu(litm'CII!O' (ef. numele regelui dac DiurptUJclIs).- J5. IJclltOu!O'.- 16. ZCl),OI"-

,) DupA 'I'om:lKhek. 1 101}, .eine dialeinilche Ncbcnform \'on Kug:tuut; dupi altiI o influent" fonctid lIermllnici (Skirii ,i Uaslamii erau d: muh aici chiar pe "remea lui PrOlogenes, in ue. II a. Chr.).

www.cimec.ro

ef. ciI. La T om ., p . Ji)·-15· ~cf)']("::()~ (p. 53 . din rltd. suro- [Tom. p. 44]' format C_a Zov!!'}\ , Z01 '!!O:,O" tot dela albia: Tom. p .• p)._ 16. ~·ml.01Wnt.O~ (p. 53, poate din ri!ld. sur,,· (ţoka) nspimU, ca În general În aceste re~iuni. + /1(1;0" in loc de JlUt O;, cu consonantismul wrent thraco·gctic: P>fli posibil Însli şi iranianul -flu' o:, ca in d'fI 'l'·&Pfl~OC). - J7· TW'u'(J!oO; (ibM., poate d in rld. ~al'e- [ef. Ia Tom. p. 70] + Srsus {natiane f)acJul} ; Tom. p. 43) '

Aceen cc inslt mi se plre !Ilai decisiv - c.:l!i(.i Ccto-Thraci gltsim cn populaţie flot:mtil pAn!!. în Caucas 1) - e toponimia . Şi afirmarea lui ptolemneus d\ r.ran ita csticlt a Ge\ ilor-C.'\rpi e Borysthenes, mi se parc confirmatll prin urmltloart'le nume: unu l de popor, nitui de loca­litate şi, poate. un ni treilea şi un al patrulea de oraş<'. J. Plinius, pro­babi l dup1\ Agrippa, eunonşte. l V 12 (26) 83 . pc peninsula numit1l .Drumtll lui Achilleus. din fatB gurii unite a N iprului şi Dugului, poporu l numit Sardi. i\ccM ethnicon c aş:a de caracleriMic thracic şi poponll Snrclilor cu capitala Sardir(l (Serdi, St'rdira) a!}1 de bine C\I­

noscut, Încât mi sc parc superfluu să mai insist. J I. Dc :a1t11. parte, e.'(act În faţa tcritoriului locuit de Sardi avem insula Bere::an, pe care s'au aşezat intAiu :\Iilcsienii, când nu ajuns ll.ici prin sec. Vll şi ou 1 indr3zoeau incli :l debard.l pc malul limanu lui, unde mai apoi au fundal O/bin. Ori ('stc clu. clt nu!Ut'Jc, păstrat pân~ azi, al Beţ('zanu l ui, nu-şi poate g;\si o explicare lllul{lImitoarc cu ajutoru l iranicnei (Va:uner, o. r" p. 64 sq . t.:cardl acest Ilicru pornind dcla rldlicini ascmltnMoarc din ir:m. şi OSSCI., cu însemnarea de .înnalt.! ubrupt. , dar recunoaşte că .dic Dcutung blcibt unsichen), ori, Cu :ltât mai puţin, cu ajutorul Fmbilor tur:lIlienc sau mongolicc. Dimpotri\'1\, dac~ urmărim topo· nimia gcto-thmcicl1, gAsim o intrea~lI. scric de nume, În specia l gcticc! ca Brr::o/!is, Rt'rsfllflflt, Rf'I·zttm"o. lJllr:r;aoll, Buzat/a (Tom., II 2, $9 r 01.. l ... u!:.t ~ ~j 62 şi la noi mai SU!!, p. 229), pornind <Ici., aCl.caş rildăcină bute}::. cu însemnarea. nu de abrupt, ci dc al". prUn! CII alb, idec'l adid'a dela (!;lrc p l eacă şi numelc mef:lcadlnului (in lituană, ca şi În alte limhi: eL Tom., 11 z, 59 s. Bers01';(I) şi <lccl:t:tl herz('i (in albanez1\. şi românl").

1) CI. de J'lild4. p. Daci, numele Ido'l'. III i\hle.tlcu. 1. c. _ In ce prj,·~te pe .borigenii thruci - incA dr pe Vfemell Cimmerienilor - Între 1\ipru ,i I<uban. pco

u,;Ilil coula nordicl li \fldi Nrllre, r3rerib SUnt fonr!r Îmr1rlite. Roatovtaef( in lrUlliafll r/llJ G,,'elu repre:tintl - ea ultimul scriitor pe "CCll leren _ un punct .le ,"ederc (onrte 'Ihrnco·(jh. ef. ~I lIerodol. 1\' 10:: !CI_ dC.!lpre T.urii din N MArii :\tlZrr-.

www.cimec.ro

". Ori ace:lst!l. idee de .alb. , in le~ltur1\ lot CIt AchiliclIs. o rcglbim ~i În dCnllmirca dat3 de Greci insulei ~h:t·",; : li 'J!Xti.UM; '1 A€t'k"J

1'J100, (PtoL, III 10, 9), care de fapt c ins ula ~erpilor, dar Îned din antichitate a fost confund:!tl de l\lcla cu nerczanul, fireşte din caU1..a .drumului lui Achillt"'us. , care cr:\ acolo (II 7): LCllct Bor)'J­thtll;s astia obiecta /,llTl'a aamoduIII el I/Ilia ibi A,hillu silus tst, A,hillea ragllomillc. Curios e Ca Slrabo (p. 306), ou cunoaşte numele Bcreza_ nu lui numit de Pmlemacus, de sigur in lips1\ de altceva mai bun, BO(JIJO {)8)'f}' - dcşi ştie el[ tare un poru şi cu toate c~ şi lui impre­jllr!l.rile clno~rafjce dela coastă îi su nt perfect duc: tj de t>7t€QXEt-

1'81 "'1 mIca xw(!a Toii j,er.0sl'To; Iler~u 80(!IIO{}l!'OIJ; xal " / 01!)01l 1t!)<hu/ 1'611 fOTU' 1} ((Îi)' r en7)" lfJl]I.l{a (tstcpa Geţi lon), l'rrewl (spre N) oi 1't'­l!'1'bUI, J.1~iJ 'oiJ~ (mai la N) al ' l clC 1'Y1'; ·~":(1!!/ll.hat, Aceas ti\ im­prejura .. e m'u face 51\ cred d.'I incii din vremea Gc\ilor numele insulei a fost ex.clusiv cel barhar. getie. «Rereza"a •. I II. In sf:ll'~it, cu toat~ opunerea lui Vasn1er, p. 67. 11\1 cred cu totul neindrel'H\ţită explicarea oraşului l.:eQ'I,ol' dc pe Ni pru (Ptolcm. III 5, 14) ca de ori­gin1i thracidi (cf. cu lucul din Vasmer, Tomaschcl:. Il 2,79), şi,:Jş adliuga Încă, 1 ' -. şi numele oraşu lui ~'&!.>OI', ceva mai sus pe Nipru, C:lre ar fi pur şi simplu gctic. dupli r1iel1\cinile gclO-mysice sara şi

sama (". cit. la Tom., 11 2, 79)' jOaca insi1 din inscripţiile gl.\sitc la Olbia şi În genera l În S Rusiei

t ~~~~~c;1i d~:fl;r;;~:;s ,e~~~~;:;~o~;~~:::~., ~/!~:s;r\te~~~ ~lj~\\i P~::~C g~~~~ Olb:a, pe vreme? lui Traian, dc OiI) Chryso~t()nllls, nu sunt mai put in fundate ca descrierea vieţii getice la Tomi, pe vremea lui AlIgllstus, de Ovidius. credclIl totu~ din vrem il e vcchi - sec, \ ' [1 - Va. Chr.­lucrurile S';\U prezentat altfel in aceste regiuni.

In adevăr d in lecLUra atentă :1 lui Ilerodot , care a cunoscut bine Olbia, rc.ie8e di, chiar pe. Ia mijlocu l Recolu lu i al V-lea, Sciţii CUlu Îll e~ mereu harbal'ii abJolut caracteristici prin multimea şi autoritatea lor in aceste pi'l.'ţi. Casa regal1\ scythit, <lvllndu-şi reşedinţa şi palatul clădit cu toată arta ~i lu xu l glecesc, era insulnt1t chiar În Olbia, iar neamurile b:lrharc dimprejur erau considerate ca " /"!Utl)'1!C ~~vD(l(. ch"ar dind nu erau de neam sc)'th ic . Gcţii - atitc:riori Scythi lor in llccste rrgiuni - au trebuit dară să fie În aceste timpuri mult slăbiţi de presiunea scythic!l. şi, În Pllt~, imp:nşi spre N'O şi RV. Inclinihn .1 crcde di o reacţie getiel elt: pUlc;nÎc reflu,," etnogrJfic ti avut loc

\ " RXPAl"S llit..:BAClITI C \ H'''·R.Eooo!;:;lsooA.CIlIt .

din nou. din sec. IV În:.inte, s~lb prc..~iunea celtică dinspre Apus. şi d deabIa dup~ Atht'3s, OromirhuilC"S este primul rege g('tic, t:arc rcuş~te s11 refac1\. unitatea geticA până in stcpa ucrainian:\.

Oricum s'ar prezenta Îns1\ am!tJltll"ltele, tradiţia p1\slfat3 de Il erodot, cA mormintele regilor cimmrrieni erau pe ma lul r!l.s~ritean al Nis­tr.tlui, ne aratA eă prin anii 1000 a. Chl". graniţa Imperiului cimmcri::sn (egul de ce rassa vor fi fost locuitnrii lu i) , era la Tyrns. elim de altii parte, din analiza istorico-geografici'l flieulA În pag-inele prccedcl~te, re1.ultl.\ ci'[ J\istrul ero. pe intregu l lui curs locuit nu numai pe dreapta, ci in multe plirţi chiar pc sulnga lui de neamuri gctice, pr:ntre care C:lrpii crllu poporu l sau grupa de popoare cea mai importantă, Nistrlll

~;;i:~~:'~~i::,~~~~E~;;~:l~r,~;.e s~:. <~~~(~cr~I~~.',;~~; ~~a~:~:nc~~s~:i';~:.1 sp;:i~o:~~in I :il 'S~I'ez~ahr~~ ~~~::r~orao~3el~e ;:~~~-~:~7:~eE~~~no.a:~ i~~~:

~;~~l;~~~;~:;~~~§~g1t:~~ in continuarea excelentei Iradi~ii a lui Iferodat, mai al(.'s prin tnlrea oper!l. geografico-etnograficl1 a lui Poseidonios din Rhodos, capiltll interes din ce in ce mai "Îu pentru chestiunile etnografice şi note31.!I. Illai amanunţit numele şi felul popoarelor din regiunile nordice ale

~~;~:U~i'n~~~~1111:it:l~~t~;:~U;~~d~::;1 ~:_::t~~~~~~t:::um~iin~~s.Vislll la şÎ

~~i:~~Ei:,~:fi,:t1·:~~,:'~~·~~~;;:::;:~:';?2 pr~~u~t~~~~a;~c~:~~~ s(~e r:~/I~~~: ~~ t~r~~~~n~i:~)a~~~ r~~~~!tep;:p~l~~ Astfel pentru c1ănslI] IJL'f]f['OI şi flffrptyo/. Sarm;::~g~tl/Sa şi Germ;sara,

~~:d~~u~i l:~~;~:';~~S:;/~':(::~:it ':;~;.1~~a(C~.tc~., ~~n;i t~~:~~~). ~~II~~~~:

www.cimec.ro

pOOlIC ue i\larinus din Tyr (cf. p. :\4) În chip a~a de neintel:gen l , d din fiecare .Iecţiun e. gre~it:\ a celui de al doilea prototip ci ar fj creat o IIolld localitate (\'. la Schiiue. rg. 14). Credem cli Sc.hUtte se in~c;tl;\. ~i nu vom folosi impotriva argumcntilrii sale cazul absolut arbitrar cu Sarm;::tgrtlHo= Grrmisl/rtl (p. 84)' ambele bine cunoscute, chiar din ins :ript ii, ca localităţ i deosebi le , departe unu de alta şi de­ill1portanţli absolut dif\·rit~. Ci ne vom opl'i o clipli la g;mnastica pe C;II"C d o face (p. 85 cu p. 80 şi S , sq.) cu Sitlgidava dacidl, a circi poz;ţ:c, pe drumul dela Turnu l-Roşu spreApulum, e c~utala la S;~hi­şaara (!) (pag. 98), jll r numele ei e idc["Itifical cu: Sallgidavo, Zargi­dtlva (protutipe ptolemeicc). AcirlatHl şi Sagadat'(1 (Tabula), Sade/apa şi Sat/ddapi' (GR). Ln fcl, Suridtwa dela RlI.shrit de Durostorul1l (p. 97 şi Lg. 17) dcvint. şi Rusidava delll N de Romula in Oltenia (TP) ~i Zlisidov(I elin DlI.rl\gan (Ptol.) şi Zurohal'a din Banatul vestic (reol.), 11\1In:,i cel"3CI! tr("buia sll. devic firesc, Sucit/ava dela Apus de gUrA 0 1-tlllui , la Celeiu, rotlstatală lni" msrriptii, nu a devcnit. M~ opr~c deocamdatl aici, pentm a IIU pierde mai \llultl vreme Cll construcţiile aşa de excesiv raţionaliste ale lui Schtitte ~i voiu Încerca n m1l. I~muri cu datele lu i Ptolcmneus , n,d ti insist;\ aCUnl mai mult asupra oJmbinaţiilor filologice ale. altfel. fOJrte meritostlllli autor danez.

/ Ptolemaeus (111 8, 3) inşir!!. popoarele DitcÎei prtromatlt dela V la E ş i dela. T la S in trei grupe de câte cinci . Aceastll. grupare nu ni se pare înt:.i.mpl3toare , ci credem ca, la un geo~rllf matematic ca Ptole­maeus , alent la rostul meridianelor şi paralele lor, ca şi la accidentele de geografie fizică, rostul aşcz~rii ne:ll1lllrilor dace in acest fel co­respunde unei !ituaţi i topografice precise. In adev1l. r, din grupa vestică de cinci, primul popor , cel al Allar/i/or.ecunoscllt şi din alte izvoare ca fiind În NV Daciei tlf(tr(Tdin cad ri\;lleru l transilvan, iar al ci ncilea, Saltlcmii, având in vedel·c local itat ea Sa/rlt/(f de pc S;\Va, 1:, V de S:r. miullI, pe care trebu ie 53 o cunsider1\m ca o prelungire migralor.c a lor, au trebuit să fie nu prea departe de Pannoni~, Infcrioar1\, deci În SV Dacici, deci în Banat, la Dun1\rc. P e meridianul Anarţilor şi S:lldensiilor trebuie 55 e5ut:\m ucci şi celelalte trei popoare inter­mediare: Prednvnzsii, Bi,/ii şi A/bouusii l ). Toate cinci sunt dara. ·de

~~boccnsilorde:\lijller.ed . )Jlolem.ll,p."+4,dup3Boeeking, • in regione Danubianll in qua TrtwlDllm CI.t' (NOD., ("d. 8oec::king, XXXIX (_XLI!], p. 10 ,i ~99: ef. CIL. 1111 619'), mi.ep",relOl·tiodClI.rbilratll.,e.dad am ' Tt"I' .A-i loc.lidm IIbsolut sigur 1. Alburnut, in :\Iunlii Apuseni.

~~~i:ti ~~~~~a~c"d~r~I~~I:i Ş:o~.ltcnia, deci afadi de partt.:1 pr:ncipală a

A doua grupli de t:inci incepe cu Tl!uriscii celtici: am v1\zUl m,i 5U:t (p. 23SEq.).clt pecursul superior al Nistrului, drept dea!>upra Daciei, ptoletn:teus t:unoaşte o serie de localitll.ţi celtice. nac1\ ele au aparţinul chiar TeurÎscilor, nu se poate :,rirma cu sigurao ţ1\. Probabil Însa ca

:j'~~;~;~!~:~~~~i~i~~~~l~~a.j~~dc~::ur~~:~~~~~~~~~~:~~~~n~~~:~\t:~\~~:~i::~ celtici din S!l.tmar. AI treilea popor din grupa 3 doua ponte fi incâ mai precis local izat: sunt B/lridave"sii, cari nu puteau 8!!. se afle, cum

~;. ~rl~~cs!i n~~aml~leS d:;â~ '~ :~~~:~I':~~lâl~i,:~j~:;r~·~\~e;~:~Ş~:I~ it:u~~~~ ;;~~e r~~~a';~~\l ~ ~~C~ll Ş~c:s:~c~~~~~ l;::~~:;Sa!~,'~~n~: i~~!'l~i~:ll~c~;ŞI~/~~ stabi lit meridianul celei de a dOlla grupe de cinci neamuri d3cicc.

el de-al cloi lea, Uatllunsii (ori Ractltcnsii) vor fi ocupat platoul Înalt llrdelean dintre Târnave şi Someş, iar al patrulea şi :t I cincilea, Polll­loltT/sii!) şi Kf'iflgisii, primul Oltenia "i Vi\luntenici deluroasc, al doi lea re~iunea corespunzătoare de camp, pânll. in Dunitre .

:\ treia grupA dc cinci poate fi iarAş localizat! ceva mai 13murit tot prin dtJuli popoare, primul şi al lre ilea. Costo/)odi locuiau, cum alll \"lizut mai sus (p. 240 şi urm.). În cea mai mare Jlartea Jar, afr.rl'i din mAsivul carpat ic: in Gali ţ;., sud:d şi ~loldO\'a l1ordÎc~. De aha. parte

~~:~s;·:; ~~I~as~t~~~:~~ac;3~~~·~~·~~c,e~~~1 d::, p~;/:~ l~u;::~~, I:~i:~ buiau s1I. alc1\tueascl1 o continuitate spre V cu Brilogallii din Bas:-

~::~~:~:~:'::~;:~:~~l~;;c~~'~:~~~~~~~:~~~::;t~~~:;~:~~:~:;~~~:'~ cu ţinutul Învecinat ~prc Apus. din Tara Sccuilor. Puvest irea lUI ,\mminnus, XXXI 4, 13, priviloure 1:. retragerea COlilor lui Ath'lnarich inaintca I lunilor cai i \'cniuu din Rllsă.rÎt in CallrtlltlIlt/cIISi.f /QCIIS s·3r potrivi şi ca Cll localizarea d .: mai sus. AI patrulea şi al c;ndlt·;\ pl por din a treia serie. 8(1)(,1I$;i ~i Piefig;; ar trebui astfel s:l-şi ~i1sea~c!\ loc, primul prin Bu:diu, H.·S~rat ,i nrll ila, al doilea in câmpia l\1untC:tnă din naşc:J, Ilfov şi lalomiţa .

') (iR. IV '4, 1). 104, ("unoa,te o POlul" Pt" drumul VimimltÎ//11I· Tibim/lll.

www.cimec.ro

J"

Dad cOl1lpar~m acum accastll localizare a celor cincisprezecc nea­llluri înşirate dc Ptolemaclls in Dacia proprie Cli h1tr\ilc ptolcmeice, ca acee:1 din sec. X ill (dt.pl lIelb:':lg-Cuntz, SlC. X I) plistraHI. în cod. UrbiT/as 82 (la Schiitte, fig. 12),ohse1'Văm că tr:ldi\itl cartografid an­t:cli, chiar f!tr!l grade de longitudine şi htlitudine (care lil)SrSC la Ptole­maeus pentru localizarea popoarelor) It procedat În spirilul În care am lucrat şi noi mai sus. Dimpotriv!\. procedarea, nu dupA meridiane , cum am făcut noi. ci dup!\. gradele de latitudine, cum face C. l\IUller În Atiaslii s!\.u la Ptolemaeus (hartII 18), aşez;md neamurile Daciei in cinci grupe de câte trei, pe cinci paralele respcclivC', mi se pare foarte put in fericită şi duce, in specin l pemru V şi E Daeiei, la o grupare cu totu l artific ială, pur mecanică, :t popoarelor pe h:trti'l, nccores­punz:\nd la nÎl.:Î un fel de re,lIit:tte istorico-geograficli .

:; 1~:~~~:!;:~F~c ~~~::;I%;C~~~;\~~'~;C{~~k!i::;~~~oI~:,~:; dacice Înşir:\te de dânsul nu se vede a fi fost, dup1i nume. iranian (scit ori Earmat)I) . Constat'.trca e foarte importantii, clici ni se confirmă şi În acest chip cli la \' şi SV de Siret locuiau aproape exclt.lsi,· Geţi . Dc:\ltfcl, cum am v!iZllt mai sus. S:trm"ţii nu slint cunoscuţi Ilii Prolcmaelts decât numai d incolo de N istru şi de Tis:!' Astfel nll­"lilirile sarmate pe carc le-am stuJiM amll.nJnţ i t in cap . Il al aceste i lucrări au fost - :J:''tnli la sf:irşitu l sec. 1 d. Hr. - numai nişte migraţii de nomazi, cari au trecut pestc pltmfintul dacic flin\ a se opri aici, iar triburile rcspccti,·c. sau au fost primite in Imperiu (eL Ilrraci Sar­mflla~ (ArMta~) la Plin., N . h., J V ti ( 18). 4 1), In Sudul Dunării,

~:I ~~s:~~/~~:P~':~ii-;â!~r~e:a:~:~~tT;~~r::u;:~. ;:~:;:! :~~e cl~,~,d~::::!: pe vremuri cea seiticli , nu se poa te În nic i un el\Z vorbi, 1;11' rolul elc­mentu lui sarmat ic in Dacia l'a Începe serios de:lbi:'t dupli llşCZ:lrea

Romanilor aici, şi, fireşte, se V3 imensiric:\ Cll atlÎt mai II1u lt dllp!l părli.sirea Daciei : dar atunc i clementele germane vor jud şi cle un rol tot aşa de important ca şi c('le iranicne, pentru a ceda, ambele. din sec . VI inainte, influenţei pre<:umpliniloarc 8Ia'·c. L In ce pri"eşte oraşele Dacici, Ptolcmacus cunoaşte faza ce .. mai \'eche a provinciei romane, imediat după cucerire. O 5Ul1111 de I(lcalit!i\i

') Vom rdull d~ahfd ChtsTiulicu mai jos , la in,irnr~a numelor de orll~~ din Dllci:!.

J'J " . "Xr\S'S tl"'~':'\ GY.TI C'\ 1''TltI~ _ Ş I JDO A. CItR .

cu nume romane pe care le constatilm În ltinerarii. In el lipsesc. Singurele centre cu nume romanc, cunoscute lui Ptolemacus, sunt: O.}).."tta~&t' (nec\Jnoscut din alte izvoare, ciici inscr . citat~ de l\IUJler, 1 1, p. 446, şi SchUue, p. 94, nu c suficicnt!i nici pentru nume, nici pentru localizare); l,.'oJ.i,·cI,I (cunoscut şi din Tnbula); l1eon:W(!{a

AiiyaVoTu (dubios, daci identic cu Pretoria din 'J'abula şi Ctl ' ,h­YOI'.-r{u dela Ptolemaeus insu~, cum crede Schtitte, p, 97 sq.; deÎ ca şi OVJJ'nClI·6 .. , !.ceasta e o denumire care privi:\ direct pe imp~rat şi imprejurarile rlishoiu lui, in vreme ce Prat!lor;uln simplu e cu totul comun); 'A''i'otlotla (iadl.ş greşit consideratii de Schiille , 1. c" ca CI simpll\ coruptelă a numelui l ocalit~ţii precedente; mai de grab~ ÎncA una din denumiril e provizorii :.Ie vreune i aşeziiri d intr'o str:îm­toare a muntilor, dat li poate chiar de Traian in Commentarii/e sa le ori dcCritonîna lesaleCetica);dcnull1ir i analoagc.prccumrclcvit Miillcr cu dreptate au fost şi J1I(]O'VI' = Ad pirum, 1111'01> =- Ad pilIIlm şi ~ Y~afa ".". Aquoe. dintre cari iar~ş cele dintâiu doura altfel nccunoscute, iar ultima potrivindu.se cu oricare dintre diferitele Aqfloe şi Ad aqllllS

din ltinerarii, dar probah il referind\l~se la cea de lângil Clilan . In sf:irşit . localitatea ZtiiYţlO, dup!!. un izvor grecesc, aşezntii de l\IUlIer după gradele indicate de Pto lcl1laeus la Lederota În Banat, dar po­lrivindu-se ca nume şi cu orice alt pod , i ncheie lista. cum se .... ede. foarte scurt!i a l ocalit!lţ ilor cu numc greco-romane dela Plolemaeus . Aceeacc ind e hotiirÎtor pentru epoca la care protOlipu l folosit de Pto· lemaeus era redactat. e numele Sarmizegclhusei: Ia(!f.IICqtOoVOQ (laollelo,', e afl;lm adicli in vremea răslJoa iclor dacicc : oraşu l e ind .11 regelui barbar, iar nu coloT/ia DacÎea . Deci iar1ş, lista oraşelor Da­ciei de la Ptolemaeus trebuie pusă. În leg-lturl\ cu operele indicate mai sus. pornind dela insliş expedi\ iile lui Traian, şi, ccl mult, cu Gt>l;ctt ale lui Dio C hrysostomus. dar În nici un caz cu itinerarii din C!poca rOlllflnli fi Daciei: lucru care lui Schtittc, o. C., nu i-a fost tocmai clar, Î3r pe MUller se pare di nu l-a preocupat ').

Cu atât mai mult ins1t Plolemaeus nu se va potri,,1 cu TP şi cu variama foarte 11lrzic a acele iaş fam ilii de itinerari i imperiale, GR, când va fi vorba de oraşe l e cu nume ind igene ale Dacici. J'tolemaeus e singurul

') Tin !IA nOla aici. ea ,impli curioziTale, ci atit Mudl~r elt ,i SchOne 'UCetC pe bitlut PloIcl1\l&cua,idupli toponimiRactullt!l rominc:ucl, rtcându·j morali dind nu le' pouivc,u:, Astfel CII Nf'li11lIllV/1 sti devic Nedeill, Timon T~RSC\II, Somon ISoar~lIi,.

Polllfll Potctul , eTC. ~IC.

www.cimec.ro

,6, izvor care ne·a pAslT:u,..6list3 mai bogat3 de vceh i nume de l ocal itAţi dacice. Dacă negăsirea unora din ele in T P e un motiv suficient ca sA le admitem nUOl:Ji pe cele confirmate de acest izvor mai târziu ro­man, condamnându-Ie pe celelalte la rangul de simple d\lblete ori coruptCie ale celor dintâi, m3 indoesc foarte mu lt. Ori, cam aceasta e metoda dup!i care procedeazll Schtitte : grupllnd ~ i l ocalit!iţi l e lui Plolcmaeus În form!l. de itinerariu şi chinuind pe aces t autor ca 53 intre În cadrele TP. Dupli aceastli meIodll Schtitte (fig. 17) condamnlt Ia neex is tenţ!i urm3toareJe oraşe ptolemeice : Pllfrida fJo (dublcl la Petro­Java), Carlido'Oa (scoas~ cu lotu l d in Dacia ş i facuta original la dublcl\d Currod,ulllm, din Sarm:uÎa, el insu!) deplas.1 t de pe 'fyra; la i eşirea de N a pasului Dukla 1), Sangidava şi Z argidava (dublete la Singidava) , A n­cur/ia (du biet la Praetoria Augusta) , Cermi.::tra = Zcrmizirga (dublet la SarmizegelUsa). Ramidova (du biet la Ko mid:wa), Z IISÎdava (du biet la S lIâdat:a, ca insăş scoas3 cu totul di n Dacia ş i dus?\. în !\ Ioes ia) Polomltl (duble t la Potu la dela GR : Schtitte, p. 85), Z lIrobara (du. biet la Ziridava), Acmo"ia (dublct al Agmoniei d in Moesia la GR: SchUltc, p, 85), Pittum (dubleI la Pirum), T ot aşa dispar deal tfcl la SchUue ş i următoarele triburi dacice: Saldellsioi (simphl du biet la Soldat din Pannonia), Bifpltoi (du biet la Pitphigoi), Teurisci (dublet la l'fluriscii din NoTicum !), Prtdawmioi (dub let la Buridaua ş i Buri­dat'cmioi) , RhalactnS1'o; (dublct la Racatac din i\ loravia), COlensioi (du biet la Cot;,,;; din Boemi •• ·Silezia) , Albocc"sio; (dublet la Albona din Nordu l Adriaticei. in pcninsula Istr ia: ef. Sehiitte, p. 86). La fe l. I-Inrpioi dela gurilc Dunării ş i Cllrpiolloi d in Vestul Carpaţilor rac tdouble emploi •.

Am indicat mai sus, incidenta l, primejdia metodei lui Schtitte in leg1itură cu Cermisara din Ardeal şi S ucidat'o d in Oltenia, documcn­latc monumcntal ş i deci stric:i. nd toată logica :a rgumente lor criticei verba le. Dar printre 6Coruptclelet înşirate ma i sus sunt unele foarte rezistente la orice tentativă dc suprimarc, deoarece prcsupu n eli ret­pect ivul copist care lc·a cet it tgreşiu ern un mare indogcnnanist, căci se ar;lU a fi ştiu t filologic thr3că. celtid ş i iran ian!!.. Sangi (da t'a) cores· punde unei rădăcin i thrace fpcl. iale, bine deosebite de S ingi-, ea rc arc :I ItC compuse (cf. Tom., II 2.78 cu So), iar Znr,r:i(dnva) , aşezată de Ptolcmaeus pc malu l stâng al Siretulu i mijlociu in (ld Itlo.osiu tn, adicA in teritor iu geto·iranian, îşi are o perfect~ cxplicare at:lt singurll. , d in ossetieă (ef. Tom., Il 2, p . 77), cat şi, prin r!\d. Sort·, din numele de

,6, popor iranian Sarga/ii şi din numele de râu Sargtlias (cf. mai sus, p . 230). Ramidava Îşi are confirmată r3d3cÎna dc baza in sta\iunea drumului\ Philippopolis- J ladrianopolis, Ramot: de pe Hebrus; iar originea acestui numc e eeltidl , precum vedem din toponimicul identic din Gallia (eL I\Jiller, iti". Rom., p. '35 cu 537) şi îşi are rostul ci atât in fostul regat eeltic dela Tylis in părţil e Odrysi lor, cât şi În l\ loldova sudid, unde Plolemaeus aş..:az!!. Ramido'Ua sa dacica şi unde pune simultlln şi pe Co/tntii cehici, de cari am vorbit mai sus. in schimb Komidat/a pe care ar fi s 'o dubleze, are ca bazli răd3cina como (skr . kama) genera l thraeieă (ef. T om ., Il 2, p. 86 cu 49). dar in specia l folos ită cu pre· d il ecţ ic la Ce~i ş i În Bosporul Cimmerian (1. C., p. 49) : nu mai puţin de doi regi gcţ i au în numele lor acest cuv~n t: Como-s;clIS ş i Di-comes. Egal de ncîndrept:lţit e aşâ zisul du biet SlIcidav(l = ZlISidavo ; înt5iu de toale o Sucidava foarte precis loeal izabila exist:l in Dacia oltean3 la Celciu şi deci n'avem nevoie să presupunem nici o confuzie cu Sucidava moesic3 deJa Durostorum; apoi Zusidava lui Pto lemacus _ aşezat!!. depanc in K E câmpiei muntene, duc Siret - Îşi poate perfect tAsi o exp licare, ca şi SUSJldaua de pe Oder în Geti:J gcrmanic1\. prin compoziţia cu cuv:lntu l SUIU , bine cunoscut din onomastica thraeică (v. Tom., 11 z , 44): S pentru Z, şi invers, e frecvent in geto­thracicl\: cf. Înainte de orice numele S::mnizegethusei, pronunţat (in inscr.) şi Zarmi·, ·sara şi ·::ara, etc. Polonda ca dublet la Poltlltl este Î.1răş ncadlllisibi l, deoarece l'otfllo e ruda bunii cu Pole/ente, Palltalia (eL ci t. Ia Tomaschek, Il 2, p. 63, care dealtfel n 'a observat aceste leg!Hun) , În vreme ce Polonda, mai drept Palodo, ori Pelendovil (TI') au tota l alte r1it!(1eÎ ni (ef. T om. , 11 2, p. 6+ cu 65 ; Paloda dtmane la el Ilcexplieat1t). La fcl, ZlIrobara şi Ziridavu corespund la doui1 realit3\i geto~thracice precise. şi nu F'0t fi nişte stupide greşe li de copist. Clic i in ZI/ro-bara avem ce le dou3 r3d. foa rte bine cunoscutc zl/ra taplh (Tom., II 2, p . 78) şi f11'ffJ tl, d in bher, «bogau (ihitl., p. 59): ~bogată in rt pCJ (nu cum crede 'fomaschek, /. c., p. 78 .krumme Schu tzwehrt; pentru a > t: În limba gctidi cf. zcra ş i zara (ib. p. 77], dOVll şi devll [1" 70]); d impotriv!l. in Ziridat/a avcm ca bază dd. Ziri· b'nc cunoscuta (ib., p. 77), cred idelltic!i cu Ciri· (eL Germi· şi Zermi-: ib., p. 88)', documcntat1t chiar cpigrafic prin Giridava din .\1oesia, la 5 de gura Oltu lui (C IL. 111 12399 şi hanu IV G k).

Mll opresc aici, deoarece dublete ca: dacicul Cu rsidava = cc lticu l Carrodlwum, greşite şi ewnologic şi topografic, nu pot fi d:scuultc

www.cimec.ro

,66

acum mai deaproape,-iar altele ca PlllritllltJa = Petrodov(l, PiTwm - Pi­rum, nu pot fi demonstrate nici in afirmativ, nici in negativ. Un singur dublet de nume de trib trebuie Îns!\ sa fie atins şi el aici: Pre­dllt'tTIsioi = Bllritlavt1l.tioi. Schiltte zice (p. 97): tPiejigoi, Ae, tribe south of Bttridavensioi = Biefoi, Ad, soulh of Prt'tlavellsioi •. Intâiu de toate nu e exactă partea Întâi a ana logiei , clici sub BllritlafJl!IJsio; :wem În textul lui Ptolemaeus Potulatenses, iar sub aceştia Keiagisoi; harta ptolemaeicli din cod. Urbinas 82 (SchUtte, fig. 12) aşează triburile tot aşa, şi Piefigii sunt fireşte foarte departe spre SE de Buridavt'nsi. Dar pcntru cazul că admitem o corupte!;l in numele p,.edovens;o; - dat fiind d\ prt- singu r mi parc a insemna nimic de sine st~l.t1'itor în thracicl'i, spre a alclitul împreună cu tlava un nume de localit:\te, ci se ara tă li fi o simpl!\ prcpm:i\ie - T omaschek a dat ind deacum treizeci dc :l1\ i (o. C. , 11 2, p. 65) o emendaţie excclentll., bazată chiar pe cod. Vaticanus 191 (notat de C. MUller cu X): am avea adictl de cetit lIu:bavr/l'OIOl, ceeace la folosirea unui izvor lat in, cum a fost cazul, de l\larinus din Tyr ori ale predecesor al lui Ptolemaeus, e absolut plausibil, în la t ineşte T şi i putându-se perfect confu nda. Ori, in aceastli ipoteztl PiedavelluJ, ca ş i Piegetae, cn şi Piephigi, au În partea întâi cu­vântul getic pie,.fiendt, tfei nd., duşman: Pieâava ar insemna deci,cum zice şi Tomnschek. tDosendorft, şi cxplicaţÎ3 ar fi cu al:it ma i fireasdi, cu cât acest trib dacic dinspre Tisa de mijloc e Între lazygi şi Munţii Apuseni, e deci afad din Dacin proprie, ca şi Piegetlle şi, dcaltfel, ca şi Pil'phigi-i, din codrul VH1siei ş i ll!iritgan (cod. Urbinas 82, la Schi.ille, fig. l2).- 1 n ce priveşte pe BltlfţOl, cari, dllpl'i SchGtte, ar trebui 511. fie identici cU f1d.qJfYOl , ceeace Însit nu e dovedit de Schiltte prin nimic. credem cit avem iar1l.ş o foarte lI şoarll. greşeal!i de copist: BieJi in loc de Biesi; dl.ci, n'avem ncvoies!l. rcpetll.m:prototipulluiPtolcl1l:lelis a fost latin: iar confundarea lui/ cu s Într'UIl tcxt latin nu e excepţional de rar!!.. In sprijinul p~rerii noastre: vine faptul d1 Bir!i =. Bies; din Dacia vestică au ca vecini spre N pe Piedavel/ses, iar spre Rlislirit in S Ardealului, pe BUTidavellstI, exact In fel cum În Slovacia şi

l\lordvia a"CIll pe Biess; lui Ptolemaeus (III 5,8) vecini cu Piegelac la N ş i cu Bllr; (dupit Ptolemacus spre NV, dup1\. nOÎ mai sus, p. 223, n. 3. spre S şi SE). Este adic1\ fenomenul, de repetate ori constatat mai sus, al regllsirii triburilor getice din Dacia proprie, la fel În NV celto-germanic. ca urmare a llIigraţiilor produse înrr'acolo prin presiunea întâiu cimmerian3, apoi scythică, venit!\ din E odat~

Cll inceputul primului mileniu a. Chr.DC3ceea plrerea b:1tranului 5chafarik, citatll la l\lilller , J J, p. 425, dl BicJi din Dacia, identici ca nume, şi dup3 pll.rercol lui, cu Biusi din Sarmatia sudvcsticli a lui ptolel1l11eUS, grffil au fost puşi În Dacia proprie, este tot a~a de ncin­temeiati't ca ~i cun~trucţiile lui SchGtte, cu inevitabilcle sale dublete. De fapt. acet"ace admitem toţi despre Costohoci ori Cnrpi, că au fost şi În NV l1i in SE, trebuie aplica t deopotrivli tuturor triburilor d:lcice care:1U sufcrit acecas deplasare, ca şi aceia. şi În acecllşdirecţie.

SI't cxaminllm acum ll1:ti deaproape aşezarea şi numele ora şelor Daciei lui Ptolemac\ls. De t.!ata aceasta gcografu l dllnd gradele de longitudine şi latitudine. putem aşeza precis pc o hartii numele deaşez3ri ce new3 p!lstrllt (cf. harta 18 1a Miiller) . Urml\rinrl În text (I II 8,4) onlln('a În carc le enumcr~. constatlim cli ca c acccnş ca şi pentru triburi. dd:1 V la E şi del:l N la S. Cu deoseb ire cll., acolu unde în cutare regiune a Dacici, oraşele sunt mai dese, el ia câtc o Întreagă grupli. deodat!\ (d. p. Napoca, Potat$Sfl, Salil/flc; sau: Z"ro· h(lTfl, Ai~;::is, Argitlava. 1'du·sclIm) . dupli gradele de longitud ine (NS) , şi numai dupn enumcrarell Întregii grupe continuă pe gradu l resrec~iv de latirudinc (VE), 1\1:,i departe. EI citeşte deci pe o hartii, iar nu redl un texl. Aceasta l-a tăcut pc Schtitte sll presupue ca profotipe ale lui Ptolemaeus diferite itinerarii, iar nu texte litcrare. Dar noi nu trebuie 81\ uitlm cii harta lui Agrippa, ca hartll, iar nu ca itinerariu, 9VlIse continuato-i. AtlÎt Comm~l/ta,.iile lui Traian cât şi Gelica ale lui ; Criton ori Getica alc lui Dion, trebuise să aibn. şi o transcriere carto­grafidi. Accclltu!tm acenstn, pentruc3, dupl cum am cercat a demonstra !Ilai sus, Ptolcmacus ne dă o lisHI de :"tolel' bT'fjtJaJ({q. hnf(Q.I,lott(!CJ.L din vremea când Dacia Înc!1 nu fusese organizali1 ca provincie romani1, deci nici şosele regulate cu 11//ltal;(meS şi slatio"es incii nu avea şi deci nici de adevll.rn te itinerarii ole Daciei nu putea fi vorba.

Singuru I itiner:lI iu care ne-a pllstrat o posibilitate de control al lu i Ptolemaeus e TP. In eateva locu ri ea e îmboglllitli prin doun.-trei şfiri in plus de!:, GR . Acesta. deşi foarte târziu, ne dă, ca ş i TP.ea jnsliş redactat!t definitiv mult dup!!; picrderea Daciei Traia:\c, indicaţii pre­ţioase d1 acest ţinut a rămas in s trânse leg3.turi cu Imperiul şi dupll a, 270. Cu dreptate rclev1\. l\liller (Itin. Rom., p. 539 sq.) faptul cl GR s()("oa.e ch iar ca aparţinând la Jmperiu im portante regiuni ale Daciei Traiane tocmai pc baza acelor legături, dcsj:lre cari, cum am 9-3.tat cu alt prilej, atlU NDO cât şi Procopiu!t şi IuslÎn iallus ins .... '

www.cimec.ro

~~~~i::{:~~~a:i~~j~~~i~i~::~ ~~~:~~if:~~:[~ti:f~i~:i:.~;~~~!~ J

atât hl conlro!ul direCţiei (h'umuri lor (şi la de destul de I,rs:gur!i pe alacure;I), etil la confirmarea mAcar din loc in loc a nşc:t .. 'I.rii sigure cd puţin a unora dintre or.lşele lui Ptolcmacus.

·Povxx6VWI'. cel lI,ai de NV orllş :Il Oacici. Dup1\ m:me, cchic: corespunde PClfCCl a»c~1\ri i extrem nord·vcsticc a Anarţilor cehiei.

Altfel , necunoscut. Lloxl~ava la ESE de 'POVXxOlrW1'; aşezat de SchulIc. fig. Ii

~i~:~I~~:~~ ~;'::':~~~~~~;i~::~~r.V~;!-~~:~~~:=~:~~:: ~!~iLc,~~~ d::' I l prontlllllii ca 0, intr'un ţÎm,l de limb1\ aOlestcca~ (suntem dl1pl l'tOlemacus ind .. tot in teritoriu anart ic) ş i unde Dacii fusese,", incă de demult pâlnmşi de Sci\i, iar mai t!lr~iu de Cclţi. CL iJw<l{J/tl;u

:! ~:n,B:~~~~nil~~v~icg~!f~~t:;~~~n~!ne:~A S:~:~i\:rt î~0~~~~1 ~'~re~~r:i:'~~

~PjsC~;,~;';:~~~;:~f o;~~i~i~:::ţ~::;f;~:g::f~f~'i:~~~:;~~;;~~~:~~ ;~{l~i~;:~;~~~~~:~i:~~;i)r~~f~~~ ;::::~d~~::i~:'~:;'~~~ i~~~~ ~~r~~'::\~lCI~~~,::' (re:~;~~~n;~U~o:ac~;:~t~II~~r~~: s:~~:II~her~I~~~~~e~~::;: Lissos, ele. (eL Tom., II 2, 70, cu Patsch, 1. C., p. 169 5(1')'

• A!!xofM)j(JQ<1. Altfel necunoscut. D e cautat , dupn localizarea din Ptolcmncus, departe la IU\snrit de l'orolissum, fie lJe la Rodna, unde

::~~o::~~~:la~~a~~n~;I~~c~li:art~~n!~~:~e~leN~~~'el~e /~~~ ~::;~!~'p~~t~: india ă!!,,',- 't{' lOai iluâln eşlc in Arcit/lwa, Ardlllw ~i A rclIIUle (cL

') ce. Plrun, .\llIlIIe. "'/lIr. D..,Oflur"m, 1. C., p, JJO .qq.

J" v. HXI·"~!HUI\~;.\ aln'leA Jl\"l'RF. 000 ŞI '00 A. CHR.

'fom. Il 2, 54); partea a doua credem cll trebuie dutată În tulpina 3diecti\'ali1 :-raTaaa, pe care o reif.lsim În numele de erou cuceritor /Iura(JO' din Bithynia (\' . m3Î. sus, imigraţiilt getice În acel ţinut). l\f:li puţin probabil1l. ni se pare leglltura cu rld. fU6v şi av!!, d in nu­mtlc edonic Bioo'IJ(!O' (ef. Ia Tom., II 2 , 18 Cll 12).

rlJlq:ovlor(în cod. Venelus 383, la NIUl ler, P: 1'lJlrpa}.ov}. Necunoscut. Aşezat de Ptolcmaeus in ţinutul costobocic din NV Moldovei. Nume bun dacic. Tomaschek nelu Anei semna c1l Ptolemaeu8 nu cunoaşte propriu 7i5 Dacia de dupli Traian, şi câ, chiar de-ar fi cunoscut-o, colonizarea nU s'u Întins niciodat1l. pân.1l. În Maramureş, Bucovina şi Basarabia, explicll numele 1'()UpoVÎ.OII din r!l.d!icini dalmalo-italice (J 1 2, 76), atunci când r/id. thrace idenl ice (h"h-, b%-) ne exp lidt perfect acest topo­nimie. 1n adevAr, nu poate fi vorba aici nici de 1'ri-buliu'H, dalmatinu l, nici de Tf!urvJ.tO" italicu l, ci de 1'ri-, din 1'ri-bal/i, 1'ri-",om",ium, 1'ri­stoblS, etc., ~ i de bolD, bula, din As-bolo-dina (CIL. 111 14214U), BvÎ.a­tw(!CJ (r!!.u desp!!.rţi t dc Tomaschek,llz. 61 in J]v).-4Cw(}<J. , cll.ci de fapt a\,CIll aici cuvantullllT'acic ::Qra .apă.: ihM., H 2,102). did1l.cinll care trebuie s1l. fi e Înrudit!!. cu ce:l lituanian!li .ula., fStâncltt ldin UI"eitrll: "'0111., II 2. 57; UI(II)lillllll1: (P;lrvan. Ulmetllm, Il 2, p. 347),- astfel încât T()f<{'Ovlol' va fi insemnat, poate, acel aş lucru ca 1'rimo,ttillm in latineşte.

J1(lr!!l&wa. Necunoscut. Tot in ţinut costobocic. Forma primitivă a Plltllt fi lIaraeldava . Dar chiar cu al doilea a sincopat, cuvântu l de bază ne este cunoscut in numele zeuloJi Palrus clin Tios în Bithynia pe coasta ponticlt (cL Tom., 11 2, '9), lar de strânsele legAturi etno­grafice Între Dacia şi Bithynia am vorbit destul mai sus, pentru a mai insista aici.

Ku,fJOI6ava. Necunoscut. Tot În ţinut costobocic. ldentificat du­bitativ cle MUlIer, p. 445 şi in chip afirmativ de SchUtte, p . 95, cu Cersie ( ==- Certit) al TP şi GR. ş i mut;lt astfel clin NE în NV Daciei. Credem, Br! nici O justificare. Jdentificat de SchGttc, 1. C.,

ind. ş i cu celt icu l Carrodtwum; ind mai puţin indreptAţit. De fapt . avem a ne gândi 1.1 un trib Kd!!olOl (v. numele proprii cu K&aot~, Tom. I! 2, 46 ş i 84), insemnând poate, et imologic, tPlugarii. (dela rlld. lJers . Furchen ziehen. , karsYlI eanbau fahig.). şi a dror capit:llA Ka(!Ol­bara ne re:l1ninteşte deopotrivl'l. Ctirsilllll dela H ârşova. tot În teritoriu getic. ~ i Ka(!Ofa, din lVtysia asia~ic3, unde iarli au avut loc imigraţii nord-thracice . Cât priveşte Cersie a TP, pe drumul Porolissului.

www.cimec.ro

's. VASII.E pARVAN. atiTlCA

deşi inrudit cu Carrjum şi K6QOl'. ea prezintA un alt mod de formaţie toponimicA decât Xu(!O{6ava, pentru a le putea lua u~a dr~p: alta. Tinem ind, pentru completare, s1i amintim c! onomasuculUl Râqoat; i se poate glfsi şi o explicaţie irao lanit dela rllid. karl, d. p. yaohar; tGetre ide bauerub: Vasmer, p. 42 . nt:r~a1)a. Necunoscut. Socotit de SchUtte (p. 98) ca dublet la Da­

'(gfl)ava ş i. identificat de dânsul (p. 102) dupli d'Anville (ef. ş i M.Ullcr p. 445) cu actualul Piatra (.Neamţ). ~şezat. de }'tolelllaeus Clim 111 re­gi.unea dintre Costoboci şi Caucoensl. prin Moldova centralti deJa

I:;;~;:'~i:.i~i~~t~~~i~J;i:;:;f~~~~f;:f;~;~·~~~~~:!.;i;Z6i nu putem admite . In lhracic~ cunoaştem lotuŞ ineli o localitate .mlm l~ li similar,Petrain Maedica(Liv.XL22, J2,suba.181 ~.Cht.).On totdm Maedica şi tot prin Livius (XLIV26. 7: a. 168 a. Chr.) c~~oaştem.loea­lit~tea DeSlidava, care dOCllmenteaz1\, n l ~ lu rea de alte ştir i (v. Illal sus,.

ri;:~~b~~qi·:~;~~~::~~~~:~s~·:~~:~'::~~~i::~~:U~:~,~,::ji~~;,~?i~:~ precum se Întreab1t Tomaschek (II 2, 64), iad nu poate Ci vorba in

::;~II~: I;nal;ic~ ii:e~t;:~I~a~~ ~~I~u~~:elo~:dai~:~~,~a;~stD~~~n~,~~ '~~i ~;:;:~ din TP şi GR, la SV de Apulum, tot un cuvftnt indigen, iar nu ro-

;.;~~:~rs~ ~:,~:~::~:::~::~~~~:~~;:;:;~:if.:f~I:;:::!:~e:~:::~:~~ zând probabil unor sensuri dest.Li de diferitc, între laun1\ Ş I gctlcn, ş i cari nu trebuie s11 nc împiedecc n considera PetrodaVll şi in cU\'ântul

de b:u:11 tot ca gClic . O-lJL"tIOI,OI' . Nccunoscut. Aşezat de Ptolemaeus la V l\llln~ilor Apusen i ~

prin Bihor. Numele, discutat mai sus , p. 251. Na.'"tQuxa. Perfcct cunoscut '). Asupra numelui avem de observat

urmlUoarcle. Ortografia lui PtolemBelis e bunii dacic1i (11 )0).; cf~ şi CIL. 111 7996: Napucen.sn. Dar baza, nap-, pe care o reglisun Şi

' ) lA olqele cunoscute fi din a!le izvoare ,\1..1 n'Uli cilim xad.rnic CIL.III, Mueller

ed. Plol.,ori P.-W.,.ţI.

În N61r.Q(!t" numele herodotcic al Jalomiţei, n'are nimic de~a face cu grecescul l'â..-ro, (cum se intreab~ Tom ., Il 2, 68) , ci e de cAutat în lIumele de popor NMOI lcum tot Tomaschek complelead,JI 2,96). Jn51\ Diodor numeşte (11 43, 3-4; ef. Vasmer, p . 45) pe Nân.al uh trib seythic, iar Steph . Dyz. cunoaşte o Nthtt;' :'tolt, I'fUOla, (cf. cit. Ia Vasmer, 1. c.). Totu" Ammianus Marcellinus, XXJJ 8, 33 ~i urnl., cunoaşte pe Napati cu un trib laude (ef. mai sus , p. 245, n. 1), cu obiceÎ1l 1 saerifieii lor umane, prcscythice, aduse Dianei Orei/ac}n, adid .Marei Zeiţe. pontice. Nimic nu impiedeell s1i glisÎm şi în pArţi le Clu­jului un rest de toponimie scythieli, <Iad avem În vedere dt prezenţa Sciţi lor cs!r docullIcntatl1 llrchcolog ic in judeţ (oglinda scythieli din monn!lntu l dcla Feiurd: ef. mai sus, p. 7 ş i l-Iampel, 1. C'

I p. 25 cu

fig. 30 a şi b), iar Plinius, N. h. VI '7 (19), 50 cunoaşte pc Napnti În regiunea asÎaticli a Scythiei. Şi intocmai cum în valea lI aţcgu l u i AVem r:lul Sargtlins de origine iranianli, tot aşa putem avd la Cluj, o N(lpl/ca de aceea, or igine . E binc insii deocamdatA, ţinând 8eam~ de faptu l eli. Napat ar putea fi şi un neam str1ivcchiu thracic in N Mi1.rii~ Negre, ori un trib getic r3t3cit el sprc R11s11rit, în Scythia, odatlt ClI

marea migr:lţie gelic~ tiin sec. IV ş i cei urm ., sub presiunea germano­ceh iclt, s~ p4std\m o neutralitate binevoitoare faţlt de ambele explicaţii.

n u"((]O,j,ooa, pentru PalavUsQ = Pataissa. Perfect CtlnOScu t. Atât râd. ]>(lto-, POItI-, cât ,i termina1ia -;110 ne sunt bincdocument:tte: Pn(II)-10/;0, Paltlel/te, PO/Illa, Po/tl tlU (onomast ic), Polasios, (itl.), -şi Er­gissa, IJimissos (Dimlls), Tyrissfl (ef. Tom., II 2, f. v.). R§d~cina cred

~ f~~~S~a::.§~l ~~::rf;~/~'/:~7~ci a;a:l,U o~:~;~:" g~~i:~ . 65), po~taviJso, Ca l·a,U'I'ut. Discul'Lt. CUllosc,Lt. lJQu/"(CJ)(!/a iltiYOUOTU. Disculat. In forma dc :L ici, necunoscut. l:1I1'yI6uvu. V. 1l111i sus, p . 252. Aşczata de PlolcmAcliS cam prin p§r~

li1c Topliţei , pe va lra de sus a Mureşului. Necunoscu t. 'A,?,ovotla. V. ma i sus, p. 251. Dupit Ptolcmaeus cam pe la pasul

Ghimeşului. In fo rmn aceasta necunoscut. Ot)rI6al'u. Necunoscut . A,ezat de Ptolemael1s in Moldova de SV.

Nume gctic:ef. UtIlS, r. din Mocsia care se varsli in fata Oltului,curgând prin tcritoriu sudgetic. Probabil s imult.1n nume de popor, ca ş i Oucus.

Ma(!)(&Java. Necuno8('ut. Aşezat de Ptolemacus in mijlocul Ardea~ lului la NE de Apu""". De sigur nu ,Silz eines Marc:Ist (Tomaschek, II 2,66), felul accsta de formaţii hib.-idc (Priscu-pnro, L(mgino.para.

www.cimec.ro

l:t4JIl'lfJa/C', etc.: ef. Dobrusky in l:ro. /lIIIZ,i, Sofia [ '907, p. 79) fiind Jllai târziu decât epoca in care se redaetâ orig inalul lui Ptolemaeus. Şi iarA~ nu, simplu, JlIa[!66ava (~HilIer, eeL Ptol., p. 448, dup.!!. care ,i Schutte, p. 98 sq. şi fig. 17, localizat de ambii la Vioara -= 1\1aros_ Ujvar), ci, eventual, şi etimologic (i\laris, l\ larisia, Mariws) , i paleografic (e un" În plus, iar originalu l a rost latin). Mar;soda'Uo. Totu*i avem il'lar. ciniullt şi JlIa.e"t-QWta (mai jos, p. 273) chiar in getic!1.

Zla/dava . Necunoscut. Aşezat de Plotemac-us in extremul V al Dacici, dtre Tisa mijlocie: poate pe 1Vlureş, 1:1 Cenad, unde s'au gllsit ş i resturi romane (er. Muller, 1. C., p. 448). Discutat lUui S\IS, p. 253. Nume bun getie.

It'Y)'looVQ. Necunoscut. După poziţia din Plolelllucus , fourte probabil pe Mureş indatA inainte de ieşirea lui din Ardeal (cr. şi MUller, l. c., care Însa. îl aşeazA chiar la Vcţeli dar acolo a fost 111icia: cf. ClL. III p. 1402). Asupraetimologiei numeluine-amopritşi mai sus, P.252.Ad4u­g~m d e vorba de un trib Siltgi, care locllilt - prin migra~e-şi în dreapta DunArii la Belgrad. unde CelţÎÎ venind au numit pe limba lor cetatea Singilor getiei Sin.t:idtlllllm. Acest neam get ic a rost destul de numeros. pentru ca in migraţiile sa le spre V ş i . sli ducă numele sllll pânl1 În l\loravia, unde gAsim localitatea Si"golle şi piinl1 in penin-

:~II#~~:~C;i:I~:~o~~~~ c~ă:~~l~:ai~: ;'~~~Sa;~ i:el;~~:l~~~'(~i.~:i~I~~~I:~ N. h., VI 20 (23), 74: poporul Silfgaej, ca ş i al Sacilor, Napaeilor ori chiar al Dacilor şi Ceţilor (v. mai jos). reprczent:lnd întrepătrunderea scythogeticA.

.. ArrovlOI·. Perfcct cunoscu t. Albll-Iulia . Numele este dacic, dup1i

poporul Appuli (cr. mai sus. cap. 111 , p. 133 ş i cap. II, p. 104)' J'6IlJd'sqa. Cunoscut ş i localizat prin ruine, pc Murcş: cr. CIL. IU

1395. Daco-Romanii ii ziceau Gcrmi-sartl. ca Del,-saru (in Munţii Apu­seni, ţinutul aurircr: CIL. 111 tab. cer.IJI ş i X III) . Numele, compus din doUă cuvinte thraco-geticc , bine cunoscute (ef. Tom., s. v.j, in­seamnA tlapA. (suru) «ca ldă. (gume). !)entru sp iritul limhii e ~ prcDunerea adiectivului fatA de substantivJ conlf".Ir ca În latineşte tAquae Calidae,f, fFrÎglJae., .Vivae. etc . (cr. topoOlmicele respective la Miller,lti". Rom., ind. p. 963; ef. pentna comparaţii le din arme<lnâ şi celelalte limbi indogermanice, Tom. Il 2, 88).

KOJJldava. Necunoscut. Ptolemaells o a~ează cam prin ţinutul Trei­Scaune. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253·

'PIJII~6av(I. NCCll~oscut .. Pus de Ptolemaeu~ cam prin ~Iold o\'n sudvesllcla. D.enullurc uaClcd (dat:a) a unei aţc1,!ri lI'ltict (Ramot): ef. mater. mal ~us, p. 25~. Pe vremea când se redaclâ originalul lui Pto.lemacu~ regiunea celllc§. respectid rusese deci din nou de mult gellzatli: fl~esc, deoarece sub Burebista Ceţii acoperA erectiv tot ţi­nutul rbArttea~ pfin~ .la Do~sthenes, Pont ~ i Balcani. Tomaschek, :~r:~ic~~' considerA, t.llmpOtnv~, atât Ramae c:lt şi Ramidava drept

fll(!(n5JJ. Formli. latinii: statio ad Pinun (ef. Ia 'Miller, lti". Rom ind., p. 962), precum a. observat şi Mullcr, 1. C., p. 448. Aşezarea, ne'~ cunoscutii altfcl , e loca llz.'t!i de: Ptolemaeus, destul de neclar, prin Ar-

~:I~~~~ i~e m:jIJ~oc~~ice~Jr~~I~:~ i~nd ~:en~~~a~tl:P~: ~::~~~~a~~~1 i D~I~:ie cL cele spuse mai sus, p . 25'. '

Zovol6uvu. Necunoscut. Loca lizat dc Ptolemaeus În NE Mun-teniei. Pentru etimologie, v. mai sus , p. 253. Cetic. . . floJ.dl·6a;. de rapt fl &Jo6u. Miillcr accept3 primarormApe baza unui

smgur codlcc, X (Vaticanus, 19'; toate celcla lte dau forma IJâJ.ooo sau fla:-66a), pentrud, prin emendaţie,o crede dubletul formei Pt/~n­d~ dm TP. Ca ~tare o ş i mutli, potrivit cu TP. din Moldova sudlcii (aproape de Slrel,), tocmai În Oltenia, unde avem localitatea 1'a­bulei. Amarlitat rnaisus,p. 253, eli şi Mullerşi SChuue(fl.=PolulaCR) gre~. ~orma. fl oJ.dJl61J. e,credem ,o simplii eroare de copist În 1llS8.

m31 sus citat Ş I ~untem d:ltori sa admitem rorma p~straHI. unanim de l~ate .celclal.te; 11&.;'06« , ori 0 01&6a. AceastA form! însă e documenta-

~~~l:tt, C:â~t ll;~OI~n~i'u!:l ;:.ev!~: ~~t ~;o~;;) I.:o~3~u~-:~~~~e n~;l:~~ (er. Vnsmer, ~. C:, p. 47)' cunosc În Scythia asiaticA printre ne­numt'tratcle tribUri scythlce (poporuJ scythic în întregime se nu­mcş~e :"~(lc: ef. Sadtlllt'(1 dcla DllO!\(e, la noi, ma i SU8, cap. J, p . '3 Ş I 1,') Ş I cap. lJ , p. 1'9 sq.), un neam desprc care ni se spune eli s'~ ~f1:11 i,~ r4sboiu de exterminare cu alt neam, i a rl'lş cunos­cut Ş I ehl1 Dacm, ~(Ipaei (~. mai sus sub Nâ."lovxa). Dar fldJ.ooa dela 1.1(U.~t := p'~/(m (d. ŞI localitatea Pa/lle din Thracia, J~5at~ ncexphc314 de lam. Il, 2, 64i ef. AJiJler, ll;n. Rom., p. 537) e o formll. per~ect .regulată (ef. Tyri-da, Ihi-da) şi în aceea, vrem.e, ca se.~8 Istonc, foarte suggestivli: în adevAr, În Sudul Mol­t1ovel, Scythu sunt acasA la ei În vremea marii lor expansiuni

www.cimec.ro

SI>rc V 1). Pe aici trece drumul dela Olbia spre valea !\1ureşului (cC. mai. SU8, cap. 1, p. 7 sq.). Iar la Scorţaru, În jud. Dr~ ila, s'a gbilchiarun mormânt scythic cu respectivul cazan de hronz (mai sus, cap. 1. p. 8 sq. şi fig. 1- 2) . Deci Socat la IUs5rit de Durostorum, Sargat;i În valea I-Iaţegului ca şi pe Siretu l mijlociu (cC. mai sus, p. 231 cu p . 252 sq.), posibil Napaei la Cluj, În orice caz Palae. pe Sirctul de J08: iatli astfel chiar un inceput de schiţare pe hard\ a d istribuţiei neamurilor scythiec dominante un timp peste cele getice supuse. Altele am intâlnit mai sus (ef. şi cap. J) ş i nu vom li psi a trage ma i jos concluziile acestor importante con!l t3lilri.

Z01J(!d{Jo(!(J.. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus În NV Banatului. Pentru et imologie v. mai sus, p. 253. GClic.

Al~.ol,. Perfect cunoscut , atât din Dacia, cAt şi, ca migraţie getic1, d in Dalmatia (v. Inni SIIS, p. 229)' Aşezat de Ptolemaeus CIIIll trebuie, În Banat, dar cu longitlldinea şi hltitudinca greşite. Originea numelui e indigen1i (cL Tom ., Il 2, S3) ' Deaceea greşit comparli Mtiller, p. 449 şi SchOtte, p. 93, numele de zeu A.zj;us, documentat epigrafic la Potniss:1 (CIL. III 87S) şi care e ş i ca nume ş i ca obârşi e syrian (cf. cit. chiar la :\1illlcr şi v. Roscher , Mytlt. l~x., s. v .).

• AQyWalJa. Cuno~cut . tot unde-I aşcazll ş i Jltolentaeus, in Danat, şi prin Itinerarii: TP şi GR, - dar mai exact localizat de acestea, atAt Cii distanţe dt şi ca poziţie - I a V11r!fd ia - decât la autoru l nostru . Oaclt localitatea' Afn'1.6afk)l', oraş de frunte al Dacilor sub Uurebista, pomenit in vestita inscripţie a lui Acomion dela Dion~opolis \Ka­linka. Aflt. Dt!llkm. in Bulg., 87, no. 95 u:: Oitteobcrger, Sylloge 3 ,

']62) este identicli cu 'Aer16ava (cL ş i m:tÎ 8 US , cal'. II, p. 81 ), am avea şi o preţioasă m1irturie de caracter istoric politic nsuprn oraşu lui acestuia. Cuvântul de bazi'l Argi e foarte frecvent ilo thraco-get icl (eL Pflrvan, N ume tie rtiurj tlaco-scythice , p . 13 sqq . ş i 19 sq .). Tt(![o~o)l, repetat mai jos, tot În Dacia , şi, a treia oar!l, În Moesia,

lnrerioari1 . II I 10, 6: T,{Jloxa, suh numele lui exact de T,PloxOI'. In ambele locuri cu long. ş i lat. greşit" . Foarte bine cunoscut, chiar epi­grafic; I ăngl Caransebeş. Numit dupl râu l din apropiere, TI{Jlo" Timişul (cu forma româneasc1 ap!lrand rndiu În sec. X d . Hr. 1',­InjoJld. cunoscu t ind de b!l.trănul Herodot (v . cit . la T om., Il 2., 97): t)u3co-getic-.

..1) In.lti numele gurei Ounhii NOI}&xco" 1Tt6/(4: Pt.t. tu 10, 1, e iranian (ef. Vumer, o. r., p. 60, cu citatele). -

Zat?J.H'eyiiJolJoa {Jao[)J;,o.'. :'\1ss. lui Ptolemaeu9 mai dau in locul lui Z initial, ca ~ i chbr a celui de al doilea, un 1:: 2'Q(!",Ce- şi I at!lllOC" , Acecaş variaţie ş i in inscripţi i . Perfect cunoscut. A,ezat de Plolc.maeus destu l de exact ca direcţie pe hartii, dar Cll long. şi lat . greşite. Asupra ctimologÎ(·j singurul care a dat explicaţii serioase e 1 'omaschck (II 2, 77). PAreri ca cea a lui SchGtte do in Sarmi::ege­JhU1U (ca şi În Sargetitu = Sar (mati}getia$! ) avem a duta un topo­nimic sarmatic, sun t rundamental greş i te din motivu l clOnologic po­menit şi mai sus, cA dnc!l e vorba de Iranien i În Ardeal, Înainte de "r raia n, singuri i la cari ne putemgândlsunt Sciti i, În vreme ce Sarma\ii se vor infiltrlt mult mai târziu. Dar ş i etimologia pur thracic!t a lui 'Tomasehek nu e complet!!. ş i chidt nici nu oi se parc perrect exactli. 'Sarmi-zege thusa, din armen. ZlIrm(i} (ramilia, 8uboles), skr . Illlrm)'d (lienl, llaus, F:uuilie),şi 'eyere = skr -Ia-gat (beweglich,lebendig, bclebte Welt, Menschheit), totul dtl.nd sensul de t lIaus der (getischen) Na­tion . , ni se pare prea subtil ş i abstract din punctul de vedere al reali­tltilor populare, care nu prea au obiceiu l d r"c1\ filologie. Dealtrel, in expl. lui TOlll3schek finala cuvântu ll1i (-00) dmâne complet nelA­murit1. Propunem deci o explicare tot thraco-getidl, dar mai realist1 ca a lui T omaschek. CIL. VI 3236 ne dA inscripţia unui DaqlU, tqlles singlllaris, mort la Roma, clruia bunicii slii ii pun, intr'o latineasdi aproxi. mativA. piatrd de mormint; aceşti DJci îşi numesc patria Zermitgelt: e ndid forma scurtA. cunoscuti ş i din itinerarii: TI) (Stlrmategte) fi GR ( Sarma::tge), inro inscripţie în latinA rusticA, de lâng1i Ad Mediam, dă rorma Zerm;cegetusa (CIL. In 801 1; cf. Micia: ib., p. 2537) ' Un lucru e clar : la inceput avem Zermi,.sau Zar",i. Dar acesta e \In onomastic thracic cunoscut : ZâQ"o, ori Zir;1!-IO' tcf. Tom ., IT 2, 39)' De alttl I)arle e bine cunoscutli dldlicina toponomasticl. gelic1i ege ((figt) , completatli fie cu terminaţia -ta, Egda (ca in Drob,ta, Scassda, elc .), rie cu terminaţia (i}ssos, Aigissos (ca in Dimissos, Zil",jssos, 2:&"'000,", etc.). Am aveâ deci pânll. acum exp licati perfect Z~r",iegeta daculu i dela Roma. Dar toate mArturiile antice dau Sarmizegetusei terminaţia -sa (resp., in dacicli, posibil şi - ::a) , ca În "Ef!Y,·a -oQ , TVQL-o-oa,etc.,deci trebuiesA completăm-tgetu-sa. Deci Egdusa lui Z ermD$ sau Zarmos. Dar rl.mâne un z (r. I) neexplicat intre cele două cuvinte: Zarmj-::-egtthlua. Plirerea noastrl e d avem aici un s sau:: eufonie Între doull vocale ş.i, pentru aceasta, ne intemeiem pe pronunţ:lrca popularA din inscripţia dela Roma , firi nici o

www.cimec.ro

.6, consoan~ Între cele douli vocale, ş i pe pronunţareOl popularll. dela Ad­Mediam cu consoana c, carc, dadl ar fIice parte integrant" din cuvlint, probabil n'ar fi Iransformat1i ori sllprinHtt li astfel. In orice caz insl1, numele, aşa de r!iu păstrat chiar în ÎZ\'oarele literare (Sarmalt'g1c TP; Sarmazegc GR; ZOOJ,ltylOo voa Illai multe msse ptolelll3cice), a trehuit sI aibli o origine istoricii po liticl1 ş i deci o denumire În I cg~tur;'t cu fun­dalorul, un vechiu rege dacic, al dirui nume va fi fost Zflrmos, sau SlIrmos l ).

.. Ydo'l"o. Aq/lae. Cunoscut. Pe drl!ll1u l dela Sarmizegethus.'1 la Apu­lum,lângii Cllanul de ati. IU.u localizat de Ptolcmactls, prea la R;'ts;'trit. )z\,or mineral natural, cunoscut de sigur dinainte de Romani ~ i in­semnat ca un lucru illtcresant ind cle pe vremea rnsboa ielor in comen_ tariile respective, ca punct de reper.

NE:'rll'oova. Dat in alte I1lSS. N&fIT{6aua, ba chiar Ner/6auil. Ne­cunoscut. MiHlcr, p. 450 cu 4-1-9 ş i , dup1\ el, Schutte, p. 96, au primit l ecţiun~l dintlli, in ideea c1\ Nnl1l6aua e de loca lizat la Ner/eia din Oltenia, cu care ci o idcmifidl chiar CII nl\me I Fireştc , in aceastll ipoteză l'tolcmacus e 1l10ralizat dI. a aşezat-o tocmai in E Munteniei actuale. in apropiere de cursul lalomitei. Ne gnnd im ins3. f ... ţ3 de faplul că nici Nenv, nici NtJ'tt nu dau ceva in adev1ir plausihil În thraco-gctic3, dud nu cumva avem aic i o corupteHl a originalu lui latin al lu i Ptole­maeus care scrisese in rea litate Ntpidava(cL Napllr;s şi Nci:'wl =- Na­paei: deci o revenire dacic1\ peste Sciţii minati înapoi din câmpia muntcană). Tomaschek propune r3d. armen. IIci t Rohr, Pfeih (112, 68), ca explicare pur thracici'l. . Cum Îns1\ avem gcticu l dava in form:ltÎa numelui aceshlia, prezenţa Geţ ilo r aici e asiguratll, astfel incât, istoric. din lipsi'!. de ceva mai precis, ne oprim la accst rezultat unilatcral. li1sând nedeterminată: prezenţa şi a Sciţilor În acest loc.

T{aoo,. (alte msse, Tlaooo .. ). Necunoscut . I:lrliş mutat de i\IUlIer şi SC'hUtte, 1. C., În OJtenia (spre a fi identÎc cu Teascill de pe Jiul), in vreme ce Ptolemaeus îl aşeazi'l. În Muntenia ccntra lA, la AI)US de Ntr/.,dava. De fapt, dacli ne-ar fi pe,'misit o luare ad litter:u1'l a loca­lill'..Arilor lui Ftolemaeus, Nab'oova ar corespunde stllţiunii La Tene dela Piscul Crlsanilor, iar T(aool' s taţiunij La Tcne dela Tinosu l. Cum Înd am constatat ş i mai sus prea mu lte aproximaţii ş i chiar

') Daci nl,l cum\ .. a\'em aici de fapt chiar numele: :.eului ge:tÎc ZalmOl (ZalmoxiJ. Zalmo;,Îs; d. ZU{!d;ll' - '&'t'(HfCt:,,, la Pirvan, llÎsll'I·Q. VII, p. <47), PlOnunlat e:u' În Joede r (ef. Toru/fjJ ,i To!o'trOl).

~--------------------------------

)7' '" greşeli grave in longitudinile şi la titudini le lui Ptolemlleus, nu putem propune nimic În ace<ts t!!. dircc\ie. Ca etimologie, 'l'omllschek se ab\ine de a explic:\ numele acestei localit1l.t i, admiţându-l ca thracic, flr1i altll. discuţie. Credem ind că numele ornşuJui nu poate fi deloc striin de r~d. 1;0, din numele de oraş Tios de pe coasta bithynicli ,. la Rb1trit de HeracJea Pontic::.. + suf. son (ca in Be(f'lt-ool' dela BefJYa Bem). L."!. o et imologie iranianl$ nu ne putem gândi.

Z siiyl,a. CL mai sus , p . 251. T,{J/oxol'. Ce. mai sus, p. 262 . tJls(!Wl. Cunoscut. Locali7 .. "!.t de Ptolemaeus aprox imativ exact. Orto­

grafia numelui variazl'i. În izvoare; mai avem formele: T;ema (TP),. Ts;e",a (C1L. 1[1 1568; dar şi D;CTlIll, 8277, 2; 12677), Zerna (U1-pi:mus , Dig., NDO ~ i Procopius: v. cit. Ia MulJer, p. 450 i Miller. lt;n. Rom., p. 546). Această varietate ne suggereazl ipoteza d in lin-.ba dacici'l. va fi existat un sunet apropiat de 6, deoarece toate transcrier ile de mai sus nu fac decât s!i se invlÎrteasc1l. împrcjurul acestui sunet. Natura l numele nu arc nimic de a face cu slavictt l lerna, ci :lre o ori­gine şi un înţeles diferit, getic; vezi etimologill daU de T omaschek, 11 2. 7' şi cp. extrem de intcTcsantele şi, credem, Încii mai plauzibilele consideraţii asupra acestui cuvânt, la Hasdeu, istoria Cr;tic4, 1, s. v_

';lxţtOl'/a . Cun08cut din 'fP (lecturl1 grcşitll: Agtl(lf);ae) ş i din GR (Agmon;a). Pe Distra În sus, la Ri'l.s~rit de Tibr'sc"",. În drumul sprl' Sar1tl;::egtthusa. Destul de deplasat de Ptolemaeus dela locul lui _ mult sp re E. Thraco-getic. Perfect exp licat de Tomaschek CII ana­logul 'AxjJol·la din Phrygia (cf. cil. Ia M iller, iti". Rom .• p. 720) şi r!i.d . lil. akmtll-, tpiatrb (U 2, 55). Unu l din exemplele toponomast icc c1arc pentru inrudirea popoare lor geto-thraco~phrygo-armene (asupra ArgeluJII;m'am oprit cu alt prilej, Nume de rtiur;, p. 13 sqq. ş i 29 sq.).

tJ(!ottpt1TI~. Perfect cunoscut. chiar in aceast3. ortografie (v. obiş­

nuitele lucr!lri: CIL. l U, MUllcr şi Miller. P.-W. s. v.). Loc.~lizat de Pto lemaeus exact C:l direcţie generalA, dar fals ca poziţie pe hartii: foarte' departe de Dun~re. În loc 811. fi e chiar pc Dunll.re. Rid. thraco­getic4. bine cunoscut1i: ce. tJ@âpo;. tJ(!â{Jt}oxo; şi , cred, ş i J)r;ppa = tJ!lWtua (cL cit. la Tom., 11 2, 73 8<1,) + suf. -ra, ca În Egeta, Scas­stl(l,ctC.

f1J(!OTf(!Ia. Necunoscut. Cod. Vaticanus t91 (Ia Miiller, X) scrie l/J(Ja­tVpa, ceeace ar da un cuvânt latin, destul de ciudat ca toponimic . Schiiue, p. 96, O acceptl\ ca tDacian name. in forma dela Ptolcmacus, ş i.

www.cimec.ro

crelle cll TP greşeşte atuncl dnd În locu l ei a~ead staţiunea Prelorio, ('li nume latin. Dar ori cât e de departe În SE, spre valea Oltului, (/)(!a.

'tf!.(]{a lui Ptolemaeus, ea tot nu poate avei nimic comun cu Pretorio deJa gura Lotrlliu i şi TP nu n greşit nimic. 1'lai mult: SchUue Încurci inextricabil lucrurile când idelitificl (/)l?<IrE(!{a cu tFr1\\cştii. de ali la NV de Târgu-Jiu 1) şi vrea ca (j)(KJfefl{a să fie egal C\I citatul Pretorio._ Oadl. cOIll?ar~1ll nl1l1lcle de loca l it§ţi JJovT8fl{t~, f1f!etCov(J{l!~, 4KI1'_ C6!!ft~, dacismul Phralerie; pare as igurat. Dar nu putem da, pentru

;~~:ao~:I~~st~c :u:~~::~~U~'i ~le~~\t~::S~~1Urlte ir;:~~)i~e:::i- ' n~a~~ fi primul lucru comun gelo-iran ian -utunci toponimicul oltean al lui Ptolemacl1s ar fi perfect !lsigurul, ş i anume exnct În forma transmisă de autoru l nostru.

'AeK{~a . Necunoscut. Aşezat de Ptolemaclls In NV de Pltraleria şi 1:1 V de A mutrium. Dar cum Amulr;lIm c aşezat pe Olt ( 1), 'intreaga localizare nu mui e bun§ de nimic. Potrivit metodei s:lIc euragioase, Schijue, p. 95 sq., pune Arcinlla la «Arcum pe I iu ~i se declar1\ mul­ţumit cu fe lul cum o aşeazli Ptolemacus - afarll de :Hnanuntui cl\ tre~

buia pus1i la S iar nu la N de Phrateria. NU~le bun thraco-getic.

~Ul1'~~~li~;~~'i q.~~:~;~~~~, ~rc~~~v~,u~a~ri~::t~a~~~n~lil::ţii~r; A e~~~~ lJeflCa-"a. Briga-nit. (J)0I?Ov-VJ'u (din Bmu-"a) , etc. (ep . Tom., s. v .) .

fUI'o •. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus În SV l\'l unten iei. Poate Ad Pinum tef. M iJler, 1tin. Rom., ind. s. v .). Moller, p . 450 şi 4+8 se gândeşte la aceast1\ posihil itate . Schliue declar!L localit.1tea drept neexistent1\ (simplu dublet: v. mai sus, p. 251 rq.). TOlllaschek, lI 2,64-se ispiteşte slt o gllseasc1\ geticll, dar numai cu semn de Întrebare. Non Iiqllet.

'AţtovretoJl . Cunoscu t ş i din Itinerurii (TP). Numele plistral pan1\ az i, În forma IV/olru, aşa cum il reglsim f1\r1l. (1 prostetic În dr. Dun1\rii , În Dacia ripensis : !tlw'ff!ee,. Desigur o t ran~ format aici În II

din cauza lui a prostetic. (Altfel Tomasehek, Il 2 , 54 : a prÎvativ). "Fals aşezat de Ptolemaeus tocmai pe Olt , atunci când locul lui e la v:1rsa rea Motnllui În Jiu. - Despre numele Însu ş al Jiului ·Po.fJW. ,(eL' Af!O.flw" din Pannonia) am vorbit ma i sus , p. 225. Aş adăuga, doa ră

-----------------------------------

,,, V. h.'I\I'\S"Il:NE.\GE1'lcA 1t-.-rltE_SI JoDA. Cllft . ,., ca o ipotezA absolut secundarA, posibilitatea pbtr1irii ,1 a rAdAcinii numelui acestui r!iu, prin onomasticul Besso-raba (cr. Bessus ca nume propriu, TLL. II, s. v. şi Rabo-cenllls)'), ajuns mai târziu În a('este re(l:iuni ohene nume de botez: Dessarab, Bassarab.

Ioe"Ol'. In Cod. Valicanus 19' (la Mijller, X) ~OVl!"OIt. Necunoscut. A~ezat de Ptolemaeus cam prin Vlaşca de astAzi, iar de Schillle, p. 78 şi 96

.şi fig. '7, identificat cu «Soarcni. (!) În Oolj, ('lltre Dunlre. Pentru etimologie, ef. Strnota , Symota (ca Dmbeta , Egeta, etc.), de pe lâng!l Philippopolis (Pulpudeva) şi d i feritcle~ovQa, (Tom., II 2, 79 şi 81). 'Thraco-gelic.

L3 aceste nume din Oncia proprie trebu ie sl ma i ad1iugilm din Ad Motriam cele tre i dave dela RbAritu l Siretului: Zarg iduv(l, 1'","ar;­dava şi Piroboridava, IlU departe de Însuş acest râu: naQâ 'tuJ' • Uea­

.(JOI' :rorol-l0" (I II 10, 8). ZOf)'/ldava. Cel mai nordic. Necunoscut. Explicat mai sus, p. 252,

ca de origine iranianll. in prima parte a lui, dar de apela ţie get icA prin a doua parte, dava: deci Sciţ i , În teritoriu getic, precumpllnitor şi "Statornic locuit de Geţi.

Tapo.oldalJa . La S de primul. Necunoscut. Aşezat de Tomaschek in pll.rţilc Bllr1adului ş i explicat foane plausibiLca thraco-getic (11 2, 7+).

fl'flO{Joe(6a"a . Pe Siretul de Jos, în plin ţi nut ceh ic: la E Britogalli, 10. V Cotcn!l ii (cr. Ia SchUtte, fig. 12, harta din cod. Urbinas 82). Ca atare pârcrea lui TOlllaschek, sprijini tll. pe Brambach, 315 (=CJL. XIII 8188), c.!l. oraşu l nostn', cu finah dacieA,ind idl.în getiell. (popul:tţia bl1ş tinaşll : carpidl) ins~ş capita la tribu lui etltic (1) al Pirobori-Ior, aşezat aici Între Daci, ar fi foa rte plausibil1\, dar e inc1l. absolut ne­

'Siguri, i nscripţia respectivă neputând servi la nimic. L:I fe l, trebuie slt adltug1hn din Ves tul 'risei ine1i urmiltoarele loca·

lid ţi dintre Tisa ş i Dun:\ ,e, r!lmase sub Sa rmaţ ii Ja1.ygi (Pto1., 111 7, 2) ,deabiâ depe la 20d. Hr., dar ma i inainte fiin d În plin teri toriu dac ic : Dacia etnograricl , precum am v1\zut , ajungea , Plin prclungirile ei migratorii, chiar dincolo de Dunl!.rca pannonidi, pânl1 cl1tre r. Arabo 1i Alpi i NOl'ici. Not1m ci la Ptolcmaeus (111 7, 1) T isa se nll meşte ~reşit T{flun(o~ in loc de Palltissus ori T isia (cf. Milller, p. 44' ), dar

~.icae genii. princcp.1 (er. cit. la Tomuchck, 11 :z, :Z7). Etimo­Iogi. e oarecum dati prin însu, citatul aceSla: B~ISW1. IWbo t De nota, ci ,i 10 evul mediu romAnesc r.milia Ipare tOt ca de nelm nobi l.

www.cimec.ro

'eli. numele aproxirrativ exact e tOtllş p1\strat chiar la el În numele de oraş de pe Tisa, 11o(}Tlokol' (v. Illai 10S).

[Ol1oHcl'ol' În extrel1lul NV al lazygici (r. Slovaciei ac-tuale) d-ire munţii Moraviei: dac1l primul g:înd e la Uteu-dafla (Hadriano~ polis)al Geţi10r dela Ouos (Oesells) coborîţi pe l-Iebrus (ef. Pârvan,Nole di geogr. ant., 1. C., p. 341) şi anlll11e,CU allh mai mult Cll cât ţinutul c plin Înspre Moravia de neamuri getice: Corpi, Bieui, Piogetae, Ar~ sietae,ev. Buri, etc.(v.mai S1l8,p . 223,n. 3), - nu trebuie să ne grăbim a prodama drept dacic!i aceasttt loc:Jlitate, inainte de a lua in consi_ derare că avem ş i analogii iraniene pentru e:l. Anume, 1::1 R~sl\tit\ll

Caspicei, În ţinutul partho~scythic (sacic) ::Ivem loealitntea (M ill er, fiiII. Rom., p. 794) UscalJidati (Oscallibalt GR), a c:tre i primă parte este, destul de clar, OiJox81'Ol' al nostru din Jrania carpat icA: indoită hania: 1° prin Scythii cari au ocupnt~odinsec. Vila. C hr. şi cari au l ăsat urme :lrcheologice tocmai prin aceste regiuni slovaco~lIngare (ct rllai sus, cap. r, p. 6 sqq. ş i maijos ClIp. VI). i:lra))oi 2° prin Sarmaţii Jazygi, cari s'au infihrat llici odat!!. cu Începutul erei noastre].

[ Bd(}j1Cl1'OJ" Nedacic . l\lilll("r, p . 442, îl considcrll celt ic, in specie­boiic].

rAPlflTa . Sigur iranian. Poate iadl.ş ind de pe vremea Sciţilor: ef. Abii Sc)'lhat dela R~sarit de Iaxartes (mat. la ~Ji ller, lR, ţ. . 625)_ Formaţie de lip getic, ca Drubeta, Egeta, etc . Posibil deci sll fi fost creată de Geli pc locul unde pc vremuri st1ituscr1i Scythii Abii].

T(Jtooov. Probabil din Tir;sso". Cf. ins1\ chi ar forma TrISta pCntllJ numele cedţii gcto-terizicc de pe capu l C'll iacra (Miller,!I;n. Rom ... p. sul. 'Tomaschek, II 2, 76, b!l.nueşte şi ci o origi"c dacÎcd a acestei localităţi .

[ fl a(!xo. Sigur Îrani::ln. Dacă scythic ori sarn1dt ic, greu de hot1hit Fapt e, că localitatea se regllseşte În ltinerarii de uou!\ ori in ţinutul. persic: odai!!. sub forma Parlte, la Apus de Uscan;dali (v. mai sus .. sub OilOX6J'Ol'), iar a doua oară sub forma P/wrca (GR dl1 chiar forma Parclta) la N de lacul Ada in regiunea unde gran iţel e Persiei .. BelucÎstanului ~ i Afganistanuh.:i se 'lpropie. (V. cit. Ia Miller, !tin ~ Rom .• p. 795. 797 ş i harta dela p. 786).].

Kdl'6al'oJ'. In singure doul1 Illsse din treizeci şi opt tia MUlltr .. o. c.) Kd,·6axov. 1n af::lră de localitatea Canda/icae dcla SE de Nor~ia (1\liller, Il. Rom., p. 450), posibil celtidt, dar eventual şi de imigralie rl1s11ritean~ ori sudid, baza Kal'da-, incepând cu cultu~

," thTllcic al lui "A(!tJ' crcstonianlll, adorat in Paeonia ca şi În Mygdonia $Ub numele de KOJ'6do)l' sau KOJ'6aio, (cf. Tom., II 1, 1'. 56), ca 0&0' .o(!QXIHO; , se gllseşte exclusiv in regiuni thraco-illyrice: mo"tes Ca,,~ Jaui; la V de l;lcul Lychnitis (Ochrida), cu regiunea Cm,datJ;a şi stnţiunea In Ca"daflia (Miller, u. c., p. 599); Km'6aaa1 in districtul Gtrm(Ult pe Strymonul superior; KaJ'd,i.a.{! în pllrtile Naissului (cL 'rom .• tr 2, 84)' Rlld. e general indo~germanicl ~i se gâseşte şi În ccl~ tic1l. (;bid., 11 1, 56). După st:uistic3 toponimicl\ de mai sus, origine~ loCliliti\lii noastrc din Jazygia p.tle ind mai probabil thraco·getic!L fcnlrll tcrm. ~1'OI', cf. MV(!UlI'OV, flOVOW&II, BlT~W.I·&I', la 1'0111., fi 2, S. fi.

[Jl ioGw,'. Probabil cehie; Tom., II :1, 64: fundat iea Boiilor: cp. {/tOH'oiit; din Gn latia phrygiană. De aceeaş pl\rere Miiller, p. 4421.

[ floQTloxo,'. Numirell Tisei la Ammianus, XVll Jj, 4, Partlu'scfls, .şi lu Plinius, N . Ir.,IV 12(25), 80, PallrisSlls, a fllcutpe Învll.ţaţi (Muller, p. 441 sq.; Tomaschek, 11 2,95: Schiitte. p. 101) s~ identifice oraşu l ~i râul, cu atât mai mult cu cât din aşezarea or:~şului pe M,rţile ptole~ ntaeicc, cam prin pll.rţilc SeghedinuJui, la confluenţa l\Iurcşului cu 'J'i !!U, putea reeşi o denumire a aşedri i dupll. r:'lu (cr. Mfillcr, p. 442). 1'otuş aceas[3 nu rezolvA chestiunea elimologiei şi deci originii eUlO· ~rafice a dublei denumiri. (Torn., Il 2, 95 o treee la numirile thrace fiirl u discuta prea mult). Că ea nll e geticâ, reiese din lipsa de analogii in toponimia thraco·gclic1\. Dar nici sarm:Hică nu poate fi, deoarece o cunoaşte şi Strabo, sub forma, e drept, coruJltli, de J1âr}loor; (p. 313) 'Şi, pe vremea lui Straho, Sarma1ii nu erau incll aici. Rlimân deci: o etimologie sCYlhicl, sau una ceiticl. Pentru ambele avem Olcceaş rli~ .dl1cini\ p(lrl"~ , p1\sltat1i În Parlho"a din Bactriana (Miile", ltil/ . Rom. 198 şi harta dela p. 786) şi În Par/ello, ParthamlIIl d in Raetia. To~ maschek însuş observI( c1l. pentru 11a(}doxoJ' climol. fireasdl. trebuie dutt1l~ În zd. pereill «Funh, Uebcrgangt. Dar această rMllcin 1\. e ge~ neral indo~germ3nid. Cum numele râu lui Tisa 1) a rămas p:1n11 azi, probabil ca o prescunare din Illai vechiul Pathinlll, r!id. pate~ (tsich ausbreitent: T om., 1. c. ), iar nu din Part"~isc-us, şi cum Scilii au dat in părţile noastre Illai multe nume de râuri, deeat de oraşe 1), credem cele dou11 nume - unul cu şi altul f):rll c-dcosebite şi înclinăm a

1) J. Mdieh, Utb~ tim u/(Jarischen Fluunnmm Tiua, in StreÎlHrz.Pt,tgQbt, Leiptia:. 1914, p. 26J, admite pur ,i simplu ca origine .numele dacic. 6 T,006:,;.

') Detpre Sumiiii Malleroblervl ehi.r, cu dreplllle. i" ceprÎ\'qle rundU'ellOn.· ~ordinb%ya:ia:fCOndidiueeanonIu.YJe.intuguriiJdegentel , ledpriacolregionill

www.cimec.ro

____ V~AS~I1.~E I'AIWAN, CNTICA

atribui et/fi/or numele oraşului llafltloKOII din Jazygia, cu at Ât nlai mult, cu cât oraşu l vecin fUo(Jlo~ se arată a fi tot ecltic. Fireşte însă .. cii lucrul 'C prea obscur şi materialul comparativ prea redus, pentru a lua vreo hotărîre definitivă În aceastli privinţA].

La aceste loponimice din Ptolemacus mai putem :u.Hluga din lti­ncrarii (I a Miller, Ilin. Rom.) ind urm1Hoarelc, pc care le putem de­termina ca origine ernografică prcromani1. .

L€derata În faţa Vimin;lciului (v. cit. În IR , p. 542 sq.) . Scris ş i Loee/erata şi prin etimologie popular1\ roman!!:, l.ilerala. Aşezare cu un nume ana log celor vecine de mai sus ş i de mai la vale de Dun1!.re, Geru/ala, 1'alillta, poate cellicd, deşi d. p. Geru/ala, cum am ar1\tat m:li sus, p. 227, e thraco-gctidl.

Apa flu vius. Caraşul de azi . Staţiunea ;1 fost la V de lliscrica-Albl\, pe râu (IR, p. 543). Numele e, poate, m:li de grabn scythic (cf. Cal-a_ baellS şi Za/d-apa la Pârvan, N"II/(, de râflri, p. 3 sq. şi 27 sq.) decât thraco-getic (Tomaschck, II 2, 91 cu 77). Cf. lotu Ş, pentru părerea contmrie, şi Burd-apa, ş i Bov(!lJ-w':w; la Tom . 11 2,61.

Areidava. V. mai sus, p . 262 sub AQY/~uoo. Cal/OI/ia. CR. Tot in regiunea Arcidavei (IR, p. 543). Nume obscur:

in cazul dl c bine transmis, iar nu o coruplelit, de apropiat de Cau_ 11011;"", = Callollium din Britannia (1 R, p. 19) ş i de considerat ca fiind ce/tic.

POlllla.GR,ibidem(lR,p . 543). V. m:ti sus , p. 253 şi 249. Thraco-gelicN Bacatlca. GR, ibidem (ibid.). T omaschek, Il 2, 58 compad rll.d .

qallq din CaIlCOell$eS, Callcalalld şi propune pentru ba- exp licare-A eli. c o prepoziţie. Get ic.

Ber!ovill. (IR, p. 544; Tom., II 2, p. 59)' L1 Jidovin. pnstmt nu­mele pll.n/i azi in denum ire:l r. Dcrzava (Dârzava). De tradus, ca eti­mologic gcticli, ti\ l esteci\n işuh.

Cagallac (Ca::alllle GR). Azi Slat ina la S de Caranscbeş (IR, p. 546 !,li Tomaschek, Il 2, 87) . Probab il getic .

Ag,taviae TP. A(uJgmo"ia GR. ef. mai sus, p. 265, sub 'JI~JIO,{a~ [ Pelrat . Cf. mai sus, p. 258.] Burticum. GR Înt.e Cer",isara şi BltwJ'llIw (CU •. l JI , p. 225;

Tom., II 2,62). Cetic.

Ineolat, aJn",nlaMum HI_. lnlu, numele Dun/lrii, la Cd\i ,1 1. Cermani, e de OtÎ_

aineilanianll,adiclscythicl.

V. K.XI'A!\SIU_eA, GR1'ICĂ INTRE 000 ŞI ,00 A. CUR.

Brurla, nu departe de Aiud (IR, p. 548; Tom., n 2, 63)' Getic. Cers;lIt (Cerlit GR.). La 6 km. spre SE de PorolisslIrn (IR,

p. 550; Tom., 11 2, 85). Getic . Pelendovo, prin pl\rţile Craiovei ( IR, p. 552; Tom., It 2,64)' Poate

Arcşit in loc de Ptle"davlI. In orice caz nume indigen, probabil getic . ef. ş i discuţia de mai sus , p. 261 pentru identificarea cu flolO)J~a lui

Ptolemaeus. Acidnva, pe Olt, la N de Piatra (IR, p . 553; Tom., Il 2, 55).

Getic . Rlisidova, Ill.ngli DritgAşani (IR, p. 553; Tom., ][ 2,69). Identi·

ficat de SchOttc, p. 97, cu SlIcidllva şi ZllSidavo, ca dublet la Suci· dava de 1;1ng!l Durostorum . Fals. Numele Rusidavei c asigura[ ca au­tentic: cf. cit. Ia 'l'am. , 1. r.

BllrridClv{l In S de R.-VAlcii (IR, p. 554; Tom., 11 2,61; mai sus,. p. 223, nota 3)' Getit'. eL 1:, Ptolemaeus, tribul BoveuSav,~,'OIot.' v. mai

SUS, p . 249· Arutcltl, În f:llll Coziei. pe malul s tâng al Oltului, la Uivolari (1 R.

p. 554; Tom., II 2,54), Probabil din Alu/ela, prin dissimilaţie (Ia (el

şi Norbert Joll, Tltrakiscllel, În Slreilberg-Festgabe, Leipzig, 1914. p. 179). i:Jr nu În leg!ltudl. cu thr&lc. Amlos. Numele ar p!i.rca roman, tlar de fapt e Itgntde nutllele indigen al Oltului, Almus. (Tom. crede chiar, 112, 92, d şi AillI/ls, râul , a avut o forml Aruta). In adevlr sufixul diminutiv -la exista ş i in thracici\, atât pentru numele de persoane, cât şi pentru cele de localitn,i: ef. p. acestea din urm~ Parsula, Potula,rtvovla, - r. Rani/Ulii, RcsclIl"", (Tom., 11 2, S. v.). Aşa Încât nimic nu împie­dccli sli :tvem eventual ş i În <lces' caz un nume complet getic.

Ctdo"ia, lflngri Sibi iu (IR, p . 555 ş i Tom., JI 2,85). Schtitte, p. 98-coretteaz!t numele ÎIl Cel1o"ia, dupli exemplul lui C. MOlier (ed. lui ptolel11aeus, p. 447), spre li fi prototipld llctualu lui Cibill, Sibiiu. Total neadmisibil. Get ic (cf. mai sus, p. 235).

Sllddava GR (Addllva TP). De s igur GR are dreptAte, iar nu TP; dci Adi/tlvll am viizut de la N de Piatra-Olt (IR, p. 556; Tom., II 2, 79). Cu atftt mai mult trebuie s1\ acceptlim lectura SocidofJa, cu cât, dupit Însl!.ş TI), oraşul fiind (probabil la Reuss­markt) numai la XV m. p. de Ap"lum, d făcut parte din regiunea predominant scilicli a v!lii Mureşului şi viilor TârnaveIor . Am arlitat mai sus, in cap. 1, p. 7 (v . in spec . cap. VI ş i harti 1) d acest tinut estc pl in de mormintc scythicc. Dar Sad, sau Sacae, c.

www.cimec.ro

numele iranian, caracteristic, a l Sciţ i lor . Şi vorbind de Saciduvu llloesici1 , din părţile D urostoru lui (cap. J , p. J3 sqq. ş i cap. 11 . p. 11 9 sq.) am accentuat p rezenţa pAn! pc timpul chiar a lui Deceba l, În Nordu l MArii Negre a acelor Socat natio"tl de care e vorba la Au_ relius Victor, COtI. 13, şi ca ri n 'au incetat, ind de pe vremea Aga. th yrsilor, a trece ş i pe la OilUZ În \'ll ile Ardea lu lui meridional, ma i sus men ţionate. Mai mult: chiar din vrcmC:1 Illai t ;\rzie, dupit a. 200,

.Stlei "par ca act-Îvi In imperiu, d ând armnteÎ de auxiliari soldaţi ca acei d in coltors ll A urelia "ovu Saeorum, constata tll in Moesia Superior ~C I L. I II 14217- ). As tfel S " cit/ava d e I:\ ngl'l Aplllllm are D f i ad 1\uga tll la toponimicele jumă tate iranicne, jumll tate gelicc, ca ri ne ajuti\ a reconstrui harta etnograficii a patriei noastre În vremea predominări i iraniene in "ceste pllrţ i (eL ma i sus , p. 261 sq .) . T ermenu l getic dU fJu . pcnt ru &salt, aratil ş i in cazu l de fa ţ!1 prccumpltnirC'J element ului thracic bllşti naşşi statornic, asupra elementului scythic imigrat ş i treptat-treptat c{esn:lţ ion3 Ii z::at, thraciza t , sau getizat (Î3r in R!\sltrilul stepei ll1oldo_ uera iniene sDrmatizat).

I nscripţi ile descoperite pân~ acu m În Dacia ne d3u d in nenorocire numai puţine ştir i despre ,!iata u3cicll. Fiind O m3 nifestare a "Îeţ i i

orJşcncşli, monu mentele ne fac cunoscu ţi numai pe nou ii locu itori, in majoritate de origine nedacic!L D impotri vli , viaţa d ela ţa ră , in s.1tele dace, nu ne-a fost decât cu totu l incidental transmisli de or!l.şenii iubitori de fast ş i eterniza re epigrolficli. Intre s::atclc rlmase Încllmult'lt vreme d3ce şi oraşele crescute peste noapte d in creştet p ;'in!i În til lpi pur ro­ma ne, a rămas ucceaş opozitie de obice iu ri ş i tradiţii cu lturale ca pân5 in ZăU3 de az i. De.lceea nu trebuie sli ne mire cit ma i mu lt ne spun d espre -", i u ţa ind igenilor ţ~rani cele câteva table cerale glis ite În regiunea aurircră, rurală, a I\ lun\i1or Apuseni . d ecâ t sute de inscripţii am ltnun_ \ite d in oraşe le Dacici.

latli ce toponimice se In::a i pot culege din materialul epigrafic dat la lu min ii până acum (fireşte in afarl1 de cele d ela Ptolcmaeus şi din ltinerarii . confirmate ş i prin inscripţi i).

[A lbur"," maior (Roşia , În Munţi i Apusen i): C JL. I1I,p. 213 sqq., '921 sqq ., 1399, 2 110. M are centru aurifcr, in care in scripţiile ş i ta­blele cerate documentează o mu ltime de llIyri, În spec ial Piruttat , veniţi din Dalmatia ::aici la lucrul minelor ca specia lişti b ine cunoscuţi:

.o 1l13hala intreagl poartll numele lor: vietiI Pirllltarllm. N umele , d eş i

~ V.EXI·A:' ... ..;IU!'l,...AQE1·ICAINTREOOOŞ l sOOA.~ 273

dela o rA~llcin!l care se gâseşte şi in dacicll., u lb-. in Alb-oca, T rans-alba, pare, mal ::ales dupit tcrminaţie, a fi În intregime articu lat l atineşte. (Vezi la sfârşitul acestui paragraf diSCUţia asupraoriginei numelor A/hurltus şi Ampelllm). Dar împrejuru l acestui oraş ca lifornian, "A).tJov(!vO' pty61'rJ (cer. JV), de civilizaţie internaţion::aI1i, toatc satele sunt getice precum urmeazl1 ] .

Deulurtl. C. I1 .1. XIII. Cr. numele de persoane Dco.spor, Dco-pus, /JEO-tJtCO" elco ŞI topon imicu l Diit-SIIrt (Tom . II 2, 71 şi list::a dela pag. 31) . Gel ic.

!;.~:"~i;;:~(;;~;~:~~~~~n~f. ~~r::'ap;. ~~~: i~~ ~~S'~/~~':~;:~~~~ Cer~ta. C .. l . ~es l abili t ind! de I\ lommsen , CII.... li!, p. 921 , d in

:Ipelauv ul lUI [uptlt'r, C(:rfU!nus. CL mai sus, r . 265, Tsierltll de pe Du­năre . Gctic.

~avier~/~um . . C. VI. Posibil ş i celto- illyric: cf. Cavillonum ş i Ca­~aru ceh ici (IltII . !?om., s .. v.) şi l!a~a~\ rege ceh (Tom ., II 2, 46) tar de alt4 parte Erdu1lJ dlll I ta l13 ('biti.). Dar baz.ll Erele se gllseşte şi in T hracia getic!! lângă Odesl/ls (ibM. şi Tom., II 2, 55) , iar pentru prima ~art,e, Kov;, cf. skr . . kâya . Wohnung. (T om ., Il 2,85, s. v. Klo\, K.e/~""YeLOo,) 1).; .cL ŞI loc . K ovat (ibid., p. 86). Cred. gctic .

A1arcU/llIm (.l\ ' arcmlc(n)~is. adj.). C. VI. CL l\ lommscn C JL, fU p. 92 1 cu Tom., II 2, 66: Mafj;(i-awUJ .. Getic.

Selaieta (.ScI::aietist), probabil din SkelaÎeta . C. n . Cf. M ommscn 1. c. , cu rlld: oltila, skc l, skilC (in lit. .Spalt , Loch.) la Tom., Il 2 , 83. Pentru termln ." cL Drobe-ta , Ege-ta, etc. Sau, po:ue,d,,;ecu sprostetic (cf. ClevQ-ra. r om., J[ 2, 87; CIl!f)alll imllv;clIs: C JL. II I 7-97) ca

i;''h~~O:'~~2ţi? ~~â:~7::'~a~a::~~~ ş i ~%â!>e~; K d'Pa ş i I%u;a, ~tc.

Sig~'~et~~~t 7i' ~'m:~' ~AI;~~~~:.n~a~I~~et~:;~~~s;;k~rii~n ~~~ :~e7~ ~~c;:~: thr:lc l~~ Dflphabae (T om., 11 2, 70) ? Sfârşitu l e obicinu it getic in - ta, ca ma l sus. - V ,. insâ 'J'illt;omeflUs I;ielll de l ângă PhiJippopolis (jbid., ~), care Il! 8.: pa re, şi d , ap ropiat de topun. nostru .

!~~ţ:~i##r~.~i~~~~f}~~~;~!~~:;;:f;JE,fii~~:;Z}~ "A.n._ /II,rfmillS«t","" '"oriu. $,"0 111. T ..... III .M .... 1

www.cimec.ro

----------~VA~SI~~~PA~RV~AN~·.G,~m=~A----------,-~ ,8, v. eXPANSlll"'\EA GETIc.\ 1"''rRE 90e S I 500 ,\. CHR.

dacă nu cumva (v. mai jos. p. 277, t. o. Alasgada) e mai de grab!! vorba de vreun onomast ic divin s irian.

Samum, t:icus in NV Daciei, la Căşciu, • de Dej (Als6-Kodly), pe râul Stlmus, CJL. ITI 7633: Cetie.

Ans(omtMum), regw, dincolo de fJU:us SO",/lm, spre Dacii liberi: ibidem. lata ce zice v. Domaszewski cu privire la inscripţia bencfi­ciariului consular care e pomenit ca activ aici agent sub signis: f: b. c. curam cgisse vidctur manus lumultuariae vocatae :1(1 signa in vico cui nomcn erat Samum et regionc Ans ... (numele a r~mas necom­pictat În Corpul), gentis DrtcÎcac U1 vid ciur. Nam tCTram Dacicam q~alenlls finibus civitatium Romanarum non comprchcnsa fu crit, secundum Dacoruln gentcs d ivisum fuisse lapis mi lia rills n. 8060 qui numcrnt milia:1 R .. lIl vico Allar/torum} iam patcfecilt, ş i dea ltfel e suficient documentat prin Ptolemaeus. Am completat lectu ra din Corpus SAMVM CVM REG Al.'lS, cllm reg(ione) A1IJ(amenn·lIm). potrivit cu numirea identic!i a toponimiculu i d in regiunea celuilalt Sat1/us, din iVlocs.ia, ASa/,ms, ·A1·-&oaţLO~. cred exact interpretat de Tomaschek, JI 2,54: tam Fi. Asamos ge legcm. Iar pentru forma adicctivaHl , cf. regio Montancnsium, dela Kutlovica, in Bulgaria vesticl , (ot in ţinlll thraco-getic, împrejurul oraşu l ui mumcipium Montanellstum (CIL. III p. 2537).

R . . III (IIm) viCIU AII[sam(ensium)}: CIL. III 8060. Comfletarea acestei inscripţii de v . Domaszewski in CorptlS, sub no. 8060, cu tJ;CO

An[arIOrtml}, iar la p. 1376 (no. 7633) şi 1379 cu tJ;co Allar{torum] mai considcr:lnd sigure incit două I~tere În plus, nu se bazeaza pc nimic. Textul inscrip\iei 8060, cum recunoaşte singur editorul, nu permite aceast:'l Icctur!l, In ;.trma ei nefiind un R, ci sau un A sau un M, căci avem .has tam extrcmam inclinntam •. Jar citatul din Ptolemaeus, cu Anarţii ca ri sunt În NV Daciei. iar1l.ş nu serveşte la Întărirea lecturii, dei, precum IlfTl v!lZllt, ei er:\u În NV Dacici preromane, iar nu romane, departe afar!l: din Ardeal, ş i nu la Largialla şi la Almaşul-Mare ev. la Scbesvltra1ja, unde vrea s!l. localizeze v . D. respcctivul mcus Anar­loru"" 1n sfarşit, piatra a trebuit să fie adusa dela Largian:!, care e cetatea roman li cea mai apropiati'1, şi cele XVI m. p. pe cari le indicA acest IItâ lp miliar au putut fi perfect socotite, p5.ni'1 la Largiana şI! dinspre SoIllCŞ, Tih6, ori altli localitate, ca şi dinspre SV, de unde vrea v, D. s1\ fie socotite. In ce priveşte insuş numele satului, Tocilescu, Fouillts el Rcclttrc"es, harta La Dacie Romoine. admiţând loeali7..arca

www.cimec.ro

_,,6 ___ _ VASILEPARVAN,cJBTICA _ __ 388

Jui Dorno.szewski, complctea~ literele care lipsesc În: R[ tICJIII(um) , identificând satul cunoscu t din tablele ('cr.lte (". IllAi SUS, 1)· 274), Reseu/uIII, cu acesta de lângli Dllrgiollu. E pu\in probabil să fie 3('elaş sat şi acelaş nume. In inscripţi.1 8060 par a lipsi În lacunl numai dour. litere : pentru completarea lor. cu celelalte, pitstrate, avem la dispoziţie, dadi nu chiar in loponimia. cel puţin în oooma· stica thracA. destule riidăeini: R[ebj llla, R[~g}ula (ef. Tom., Il 2, 28), R{tm1" fa , R[allJllla (ibid., p. 68 cu 28). Deci nu ~c putem o~rl.prcci.s la nici una, ci fixl'im numai caractclu! thruco-gcuc al tOp0nlmleulul. 10 ce priveşte completarea cthnicollului tot prin Atls(lnumses, suntell1 îndemnaţi la aceasta de o parte de apropie rea locu lui de descoperire

~E:~';nE~::~dlş::C:IC!~:~:~:~,:~:::~i:~~~~~:c~;~'i;:';~c~~i:D~~:= viclls A"[lIrloTllmj.

Nla/ua, dupii care numcle provinciei Dacia l\la/lI~nsis: CIL. III D . LXXXVll (un vClcr"n liberat Ia 7 lan . a. 23° , de origine din co­«m;a }\la/ll~sis ex Dacia); C IL.1IJ 13;04 (un praeses provil/ciae Do­dae Ma/uellsis ş i un trihUlIIlS collorli, 1 F(/aviae?) m(iliariae) Brytto­mun 1l1ablcnsis). Ambele documente sunt glisite departe de Dacia: primul, diploma, a aj uns prin cOllle.rt - l'lI se ştie de un~d.e - Ia l\.lu­zcul din Neapole, iar al doilea, piatra, a fost pusii la [hessalomca. In Dacia nu s'a g1\sit nimic privitor la Mallla. Dup1 loate p robabili­tăţile oraşu l a fost undeva prin Oltenia, iar Dacia Maluel/sis a.cuprins În primul rând această provincie: In ~rice caz pAr~rea mat v.~he, c!\ }lfa/Ila sau Molvo ar fi rost la CdelU, nu se mal poate sufiCient sustine dup1\ ce s'a gas it acolo inscripiia care ne :mlt!l. c!l. Ia ~elciu in Romanaţi, pe mall11 Dun1\rii, cap de pod Cli Oesc/lS, a fOSl Suctdavo (cL Pti.rvnn, Ştiri nouă din Dacia "falv(,l/sis, p. 61 sqq.; Arc/lOcol. Am:e;g~r, JDAl. 1913, p. 385 sqq . j MUllicipil/1II AI/rel~'rl/" DurQstorr~m, l. C.,

P.33 1). De alt1l parte opinia cu tolul surpnnz!1toarc a lUI K~nrad Millcr, ltilluan'Q RomatLO , Stultgart '916, p. Hl, că Ma/va ar fi fosl tocmai În N Daciei,Întrc Dej şi Vad, la Clşeiu (cf.P.275 s .. v.Samum) şi deci ar fi fost capitala Dacie i nordestice , al/iturea de Paro/muNt, cea a Dacici nordvestice, nu se poate io nici un chip împlirtl1şi, pe baza argu­mentului adus de I\lillcr,(lhauptsăchlich wcgen der dort nachgcwiesenen coh. 1 Flavia Brittonum miliaria , welche den Deinamcn l\lalvensis filhrt (CIL. III 13704).' pemrucli faptul arl1tat aici de Miller nu

;s;-- v. EXI'ANSIUSE.\ GETICA. ISTRE ')00 Ş I )00 A. ClIR.

f~ist~ : la C:işeiu (Als6-Kodly) a fost nu întâia coli. Briuonum miNaria, ci int5ia şi Il doua coli. BritOfmica miliaria (aparţinând unei scrii de au~ilii total diferite de prima): v. CJL. lIJ p. 1376cu no. 8074", p. 165 nu. 821, şi, toate ştirile, p. 2492. -]n ce priveşte numele loca li-111ii. Ma/lIa, ci este, clar, t'pichoric : Tomaschek, II 2, p. 66, citând şi plircrea lui fl asdeu, eli aici avem a căuta orig. cuvântului româ­nesc mal,comparil ind şi leit. ma/a eRand, Ufert. V. pentru literatura chestiuni i dela Hasdeu incoace, Drăganu. in Dacoromttnia 1, 124 sqq .

Tllpa~. Cf. COlssius Dio, LXVI1 10,2 ş i LXVIII 8, 1 ş i l ordancs, Gtt., XlI 74, ('u Tomaschek, II 2, 91 ş i Drăganu, În Dacorotl/tlllia, 1, p. 115, Cll prilejul etimologici toponimiculu i românesc .Trtmpa • . Strl1mto:lre:l dela . Poarta de fi erl a rd elean!!. Între Tibircum ş i Sarmi­;tgetlmst/. Pentl'u etym . v. Tom., 1. c. Getie'.

[MONtadll, t:ic/ls (1) În ter itoriul colon ici ROII/u/a (Reşca, În Roma­nali): CIL. III 8027; cr. ad 7533; interpretarea ca vil'lls datn În in­dice, p. 2342. Credem că literele TVRMASGADA din rruntea in­scripl it:i . care, dupJ finalul ex voto posue"mt, a fost dcdicatoric, pri­\'esc m<l i de graM o divinitate oricnmHI., siri.1n1, decât vreo localitate .Iacic1l. In ndevllr, Romula ş i împrejurimile sunt pllzitc "umai de Suri saciuarii (CJL. JIL 8032. 807+:1.8) ev. de cohorJ Il Fl((lVia) Com­mug/morum (So741~, c. d.) ş i În gene ral Oltenia ş i Muntenia sunt

;e g~~~, a~~8~~r l~r:~i~~~~~!~i~AI~ă~:;:tiI~II:~i~!t(:~~;~a:iv~~60;'l;i !l-1 gillor,.i , cari cI!luesc ccHlţilc, precum la Drajnade Sus (12530 e) lâng1 HJenii din Prahov:I, cllideşte, printre alte eorpuri de trupii, o eoltors COm1nagNlOrllm. Faptul dl la "tiria pe l\ l ureş avem, nu În trecere ci I insta lat!! statorn ic (1374 din a. 193). ace:\ eoltors 11 Flovia Comma­glIlOrtllll(1343,1355,137J,I372,J373,J379,6267,7848.7854.7855,7873 , 8074 0, b. 7850) pc care am Întâ lnit-o ş i in părţile Rom ulci, ne face să crede m dI. ş i inser. ClI •. JII 1338, cu ded icaiia Începând G . T. 1\1,<\Z, tratatll de noi şi mai sus, p. 274ls. v. Micia) , tot în I cgiitur~ cu ROl1lula, va fi cuprins eventual un nume de divinitatc siriana, iar nu delocalitatedac ic?iJ.

SucidtltHl, 1:1. Celeiu, pe Dunllrc. in jud. Romanaţi. Curial~s terri-

::~~r~'~~::::~::~': :suc:: ~·~:i~~C~.' ~~0~1:f,1':~' t :C~d:;·~r,·:\~~6~n~~~~~~~ graţi il e getice. pasul Succi din valea Hcbrului, care Îşi trage numele dela acclaş trib ~clic, ca ş i Suâdova (cr. m:Ji sus, p. 236).

www.cimec.ro

.,8

[Ampc/um (CIL. ]11 ind. s. v.). lI.floritoarcâ capitaUi a districtului aurifer al Ardealulu i, ZIatn3 de azi, Împl1rţia Cli Alburnus major (Roşia; v. mai sus, p. 272) avantagiile unei victi economice intense, şi dez· .avantagiile, unei lipse de seriozitate şi statornicie a populaţici,inter. naţionale, care o Împestriţa,~irculand pe aici in perpetua agitaţie, fie În slujba particular!! a imparatului, fie pentru propria sete de câştig uşor pe seama minerilor din district. Ca şi pentru Albu",ul, aşa şi

pentru Ampelum se suggerează o origine loponOinaslicl1 ramnon: la Am. p~/lIm am avea grecescu l ăpnelot;1 â.ţl7leAWI' (vie, podgorie) drept ctymon. DupA cum ins~ am amintit pentru A/hurI/liS, ca r!l.di\('Îml ar putea fi dacică şi nllmai aspectul nou al numelui romanizat, tot :Işa la Ampc/llm, ţin sl amintesc de râd1i.cina bun1i.lhrncidi. amp- pcc:lrc o întâlnim În numele unui Bessm bogat din ţinutu l J-1istrici, la gu rile Dunllrii : Bessus Am­p/ldus (pârvan, Iiistria, 1 V, p. 634 sq. şi 725). Inadevllr,admiţând pentru aceste singure două l ocal it1!.ţi o denumire capricioasl1 romană, care ar fi inlAturat vechile nume dacice ale localităţi lor, înlocuindu-Ie cu nume fanteziste, ceeace nu e nidiil'i cazul, nici În Dacia, nici În general În im­periu, decât c..! totul rar (cf. Iti". Rom., ind.), rhm!l.ne totuş un lucru neexplicabil: atât Ampe/um cât şi invecinatul Abrutlus (iarliş nume bun getic al celui de al treilea centru aurifer, pclânlP Roşia = Alhllrulls şi Zlatna= Ampelum) s'au pbtrat pânll :l2. i: Abrlldlll şi Ampoiul (cL şi Ampoiţa, Trâmpoieh, la Drăganu 1. c. p. (32), iar pentru Ampoiu, este clar că nu Ungurii (Ompoly) l-au dat Românilor, ci invers. Şi

dadi A/burnus, faţl1 de foarte invccinatul AbTuttllS, nu mi se pare ca lui Hasdeu (mai sus, p. 274, n. 1) o s implll deformare de pronun­ţare a nun.clui vecin, apoi AmpelulfI ar PUlea perfect corespunde unui getie Ampt-lum, ca Rani·lm1/ efom ., Il 2, 68), .. A (1}',-).o, (ibid., p. 54), etc . Am Închis totuşi în croşeLe expunerea ipotezelor de mai sus cu privire la A71Ipelum şi AlbllTtIllS, pentrucă nu "re~u să ame­stec aici sigurul cu problematicul. Dar ~m credinţa di. descoperiri noul1 toponomaslice vor confirma mai de grablf originea dacicll decât pe cea romanll, şi a numelor acestor dou!!. localitl1ti].

Urmm.nd în acest capitol pe baza ştirilor , relativ destul de bogate, ale lui Ptolemaeus, completate, precât ne permite tradiţia istorică aşă de sitracit, şi cu alte izvoare, literare ori monumentale, expansiunea neamului getic din centrul carp:ain - ca ţarll de obArşic - spre cele patru puncte cardinale, am putUL cred fixa urmittoarele fapte istorice:

,~,, ___ V. EXPAr-:SIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CHR .

1. Geţii au ocupat o suprafaţă enormă la N Dun1lrii, intinzAndu-se Între cadrilatcrul boemian şi cataractele Nipru lui, i~r la N şi NV păn!!. spre b~llile Pripetului, Vistula inferioarit şi Oderul mijlociu. şti­rile lui Ptolemaeus sunt autentice: ele nu constitue dublete filologice ori deplasitri de localizare canografid: numele de popoare ş i oraşe citate de el corespund unor realitl1ţi linguistice thrace, iar indicaţiile ptoJemaeice despre Întinderea ţinuturilor thraco-getice sunt puternic susţinute prin ştiril e anterioare dela Iulius Caesar, Agrippa, Strabo şi Plinius. M~i mult: deabia în lumina analizei amllnunţitc istorico­filologice f!lcute mai sus cu privire la ştiril e lui Ptolemaeus, se pot înţelege complet anume şti ri răzleţe dela Herodot. care le-a avut el însuşi dela allii - negustorii greci pătrunşi dela Pontul Euxin spre V, NV ~ i N, pe vAile marilor flu vi i până departe În interioru l barbar - numai Cli nişte legende, anecdote şi povestiri vagi ~i apro­ximative, iar nu cu descrieri precise geo-etnografice. ]n adevăr: 1° Herodot ştie cll in Ardeal locuesc Thraci: el spune hot!l.rÎt cl1 Aga­Ihyrşii (în ara~ de luxu l şi polygamia lor comunistll) 'ta de ăĂla ,-dl,ata ef11h~, :'t()OOxexw(p}xaot (IV 104). 2° EI ştie eli aceşti Thraci sunt, sub numele de Agathyrsi, organizaţi intr'un mare regat care se invedneazi'l la R, În stepa deJa Nistru şi Nipru, cu marele regat 01 Scythilor (IV 102, 12S ; ef. şi (19): ş i anume toatA. regiunea înaltă din V, cu 1\1",,(ii, e ţara Thracilor tAgathyrsit; iar in SV ve­cinii direcţi ai Scythilor sunt Geţii (]V 118). 3° Hcrodol afirmA (V 3): 8fJf1{xwl/ de "/1'0' J.lBYlOtOP lon I'fila. ye ' lvdovr; ::tlh·tw)I ă"DfJcU7fWI" el de V1't' AI/or; ăaxotto 17 '{'!}Ol/eOL Xata tWVtO, ăl'axol/ 't'~" slT} xal ;raUl[;

ItgUruno)/ 1I:QVtWl/ ADI/SCUl' "ata yvwlfr/,' t'I}" lltl/l/. Ori IJcrodot, care cu­noaşte roarte bine şi Egiptul şi Imperiul Persan, care ştie şi cât de departe se întindeau 5ciţii, îşi dă foarte bine scamll de ce spune În cuvintele de mai sus : dac/i in adevllr '1 dexa!." I"v{)''1 a cupr ins toate ţinuturile d in NV Pontului, cu tot cu basinul Dunllrii (IV 99), apoi Geţii dela Dunăre ş i Agathyrsii din Carpaţi fiind tot Thraci , ~i Între~ga regiune muntoas!l din V slepe i moldo-ucrainiene fiind un mare regat tagathyrs ic., evident d, dcla Marca Egec şi pânll in legendarele ţinuturi hyperboreice (IV 32 sqq.) ') , totul fiind thracic, cneamy! Thracilon iese ca: tcelmai mare după lnzi, din toatl1lumcat.

') Foarte imponGnt e drumul dell Hyperborei plnlia Delos: lntliu la Sciţi, lpoi din popor in popor pllnA ia AdriJltica, de aici la Dodonl, de unde, de o parte 1n PleonlJl fi Thucil (v. ,i mai SUJ, p. 163), de alta 1. tOli Grecii (IV 33). Dar lcesta e anticu1 drwn

www.cimec.ro

,,,,, .. ~--=---=---=---=-_-__ --"VA.:::;"-=:LEc:.:PA"'RVAN,'-'-CET:;;;.'''-'CA'--__

Aceste consideraţii sunt hot:iritoare şi pentru cronologia migraţiilor ~cljce. precum vom arăta mai jos.

11. Este drept do greşelile de longitudine şi latitudine a le lui Ptole_ mueus sunt câteodatll. aşa de Illari . Încât localizi'irile lui pe hart:\ devin cu totu! iluzorii . Dar În genera l ",rolot ipcJet lu i sunt remarcabile. I n special pentru drumu l ambrei, dela DunArea de mijloc sp re gura Vistu lei, prin Silezin şi Posnan ia, ci a cunoscut de sigur un izvor bazat pe informaţii le precise a le negustori lor roman i , cari au bAtut şi ei acest drum, În SpeciAl dela NeTa inainte. D e nltrt parte, compa­raţia d intre Plo lcmaells ş i lli ncrari i nu e prea defavorabi l1\. celu i din­uliu . Am demo nstrat chi ar , Tlla i SUS, c~ de mu lte or i Ptolemacus c superior Jti nernriilor ca bog~ţ i c de info rm3{ie ş i autenticita te a ştir ilor. Ceeace t rebu ie fixat acum, ca gcncralit:Jte, e c1\ inşi rarea de popoare (Nh'tl) şi :lşezăr i urbane (noJ.s/{;) la Pto lcmaeus c În ma rca majori ~

tatc (1 cazuri lor vredn ici\ de crcd i nţ!L Autorii anterior i şi post eriori lui confirmi\ inforl1l;l\i ile sale. Ar fi totuş o grcşe31li ca atunci când nu putem identifica mai prec is, d in ca\lZa ind ic3\ iilor necxactc ale lu i Ptolemaeus, locu l unde avem a aşeza acele popoare şi oraşe, 51\ construim noi, ipoteze total independente, ch iar de aşezarea aproximativ1\ dela Pto lemaeus (cum face Schiltte), sau sli supr imitm tota l de pc transcrierea modcrn1\ a hlhţi lor lui, ind icaţiil e ptolell1 3eice care nu ni se par În­temeiate (cum face l\ ltiller În Atlasu l situ la Geografia lu i Ptolemaeus). Singura mctod3 folositoare e aceea a utiliz1trii, in aceste cazuri, a geo­grafu lui nostru, exclusiv pentn! direcţia apro.\'l·malit1tT În care Su nt de du ta t o raşc: l e ş i popoarele Însemnate de d ânsu l. La fel, este re­coma ndabil , când vedem nu me de gin\i ori de aşezări rcpet ându-se in locuri deosebite, sit nu ne grăbim a le proclama d rept du blcte, suprimâ nd informaţia in unul d in cele dou1\ locuri , ci ma i de grabi să adm item, fie ş i nu ma i ipotetic, în doita existcn ţ1t în regiuni deo~

sebite ,;I acel u iaş nu mc. 111. I n adevă r, nu numai Ptolemacus, ci ş i celelalte izvoa rc , ne-au

ară tat dI. in mu lte cazuri e vorba de mig ra ţii etnografice, ca re, li'tsând un nume ş i la locu l de origine, îl duc totuş În tocma i foa rtc depa rte de acel loc ş i- l fixeazit d in nou În altă ţa ră . Comparaţia dintre tope­nimia gctlcă ş i ('ca bi thyn ică ori da lmatici\ ne-a fost o dova d ă .

al ambrd ind din neolitic. ef. , i Dkhelette, Marme/, I p 616 , i II 1 , p. 19 aqq. Deci ,tiriie despn" mullimea T hracilor din centrul , i N Europei Irebuiau si !ie {oartevechi.

V. BXf'A~SIUNEA GETlcA INTRE 900 SI 500 A. CI1R.

JV. Dar mai ales expansiunea gctidi spre NV c instructivă În această pl'ivinţlL Reglisim acolo, In sute de km. distanţă, pe Costo­baCH, Bic.:ssii, Burii, Racatii, Picgtţii şi Carpii din Dacia proprie. p.eest lucru ne dovedeşte că avem dea face cu o mare mişcare ll1igra­torie cu direcţia dela SE spre 1 V, şi carc a mGnat pe Ge\ii noştri pAn!!. Ia Oder şi Vistu la de Jos. Ştirea lui lIerodol cu toponimicu l K&.Q1U~. dar Illa i ales numeroasele descoperiri archeologice scythice in l1cele regiuni indcpi\rtate din NV, de ambele părţi ale Munţi lor Ooe­mici , Moravici şi Slovaciei, ne indică de o parte vech imea, de alta c;1uzele m igraţic i . Jll r tczaure de caracter ma i mu lt cimmcrian, decflt scythic, ca ace la de la l\I ikhalkovo În Galiţ i ll, ne arata primu l inceput al turburăril or din aceste locuri, început confirm:lt ş i prin tczaurele ifldig~nc din ult ima epocă a brom:u lui, ascunse În urma acclora!} tur­burăn. Acest proces de migraţie a dus la crcarea Il o suml1 de centre dacice În NE, E şi SE germanie , ca Setidava, Susudav3, Ar­sonian, Arsicu a (ef. 111.'1i jos, p. 288 n. 1), Singone, etc.

V. 1' Iai slabll a fost penetraţi n getic3 dincolo de Dunare .. panno­nid. Popoarele din Alp i au rezistat Întotdeauna mai bine năvllirilor

~!~I?~~u~il~~ 1(~~~I ;C:~i~lstl:~rii ~~e~~:! i~~ 1~~;~Şd!~ a~:'Cil~~ iAa::O~~ Rabon), g1tsim triburi ca :Icci Colaetia1/i, cari ne amintesc poporu l aflalog din Haemus ş i Rhodope, ş i mai ales oraşe, ca Sala, Curta, Chertobalus, Gemlata, Bere, is, ior pe valea Savci Saldae care e iden­tid ş i ca cu Saldae d in Dacia de SV, după ca re c numit tribul Sa l­denses, ş i In vi\rsa rl!:l râu lui Sava, Sing idunum, care nu e a ltceva dcdt num irea ce l t ică a capitalei tribu lui dacic Singi.

VI . Foarte putern ica a fost expansiu nea get ic3 spre SV, catre Dal ­matia. N u vom repcta aici, nici măcar În rezumat, şt i ri le respect ive, ci vom accenLU a nu m:ti fop tul, cap ita l pentru c ronologic, că În numele tribu lui fillyric. J)al/ rsii (in inscripţii Dal/ersi) rcgăsim pe Daoi. nu . miţ i in li m ba scythic;'t a01$oi, deci pătrunderea getidi s'a făcut sub auspici i scythc, in:lÎntc , pri n urmare , de sec. Va. Chr . T opon imice C:l Asamum, Ad ziziulll , Bcrzumnum, Eiminacium, Thermidava , ne 3ratll de altâ parte chiar punctul de plecare al m igraţie i get ice, şi anume Dacia sudvestic~ : Banatul şi Olten ia.

VII. La fel este perfect databi lli ~ i m igraţb getica spre S şi SE: de o parte Trausi i-Aga thyrsi. de alta regele Geta al Edon ilor, de pri n a. JOO, in sfârşit nu mele pu r scythic ni Thracilor Salrot (kAatra), ori

www.cimec.ro

VASILE pARVAN'. GBTICA ____ ~

toponimicele scytho-carpatice ca Sargentias atAt in Paeonia cât şi pe valea de jos a Hebrului , ne dovedesc marea vechime, sec. VlI-VI, a penetraţiei elemenfelor nordice, iar oraşe ca Dausdava, Singos, Pulpudav3, Uscudav3 ori Dakibyza - spre a nu cita aici decât pentru caracterizare , altfel tTimitând la lista bogat~ ce am dat mai sus - ne dovedesc d elementu l dacic a (OSl precump~nitor in mi­graţia geto-scythic1 spre Macedonia, Rhodope, va lea de jOi a Hcbrulu i ş i chiar Bithynia şi NV Asiei Mici. Şt iril e archeologice ş i istorice privitoare la Trero-Cimmerienii impinşi spre T roia (ş i aşezaţi acolo)

ine !C~~::e:t:ri d:~:,~~s:~g~;;i:i ~:t~:!\I~;e a~ t~~i 7~E c11~~:l l nîn:~O~r~!

sec. VII, plinli prin :1. 900 a. Chr. De alt1\: parte ştirile Illi Herodol asuprn Thraciei sudice ne arati!. c~ pr in a. 500 aceste migralii erau de mult sfârş ite ş i chiar amintirea lor ap roape se pierduse.

,1 VIIl . Ptolemaeus, de aco rd cu predecesorii sai, ea ş i cu itinera riil e ş i inscripţiile, cunoaşte pc Gcţi pc tot cursu l Nistru lui, de ambele pllrti, pânll la Nipru. Şi Herodot ne dit indirect o bună indicaţie că Cinunerienii nu locuiseră la Apus de Nistru, d deci, prin a. 100C?, Cetii se aflau pc aceleaşi locuri, În întreaga Galitie ş i l\Ioldod , pe tOt cursul listrulu i, până la Mare 1) . Numele neamului princi l)al getic din

') Atat Ebert elt ,i Roslovllef( in lucrlri le \or des d tate, asupra Rus iei sudice. exprimi, independent unul de altul. aceea, pl.rere lIIuprJ. UflÎtl.lii de dviliutiedin prima epod a fierului (ba chinr din c~ bron~ul ui: Eber~, p. 77) tntr~ 'I'bracii d in Al deal ,i Cimmerienii (dupl. Rmbia in\'''IIIII, lot Thruc,) din N l\1I\ni Neare. Re:r:umllnd cercelArile de plnl lll el. Rono"lseIT o. ('. p. 90 Iq. e de plrcre, dupl apcdele de fier cu antene ,i ceram ica de pllSh\ neagrl cu ornamente ind:r:ate um· plute cu 1I1l>. tA 1I\'em de-II fllal cu o nou" utindere tluocid in e~ ~e fier, mainu de venirea Sc.iţilor; mormintele ,i a,czlrile amlA dase IOdale diferite prin stare" lor materialA, o populatie liedcntarA ,i lIlIrieolil.. lcl(lturi cu Grecii incA din lec. VII. Această civil iZl"ie le: intinde numai po"" la Nipru ,i eu nu lire obsolut ni",ico,,·t"llll. OelisemenclI nici cai. nici oameni socri fi Cl\ li:ob,'tclll dllb,oll#.!itr,i mttal prtliol, tiplI,i Halbla /t; cultul'tl aceasta unifonn!l Il lec. Viii- VII (H aUltat t +

:::!I::t~~:~: ~o~:;~: ;;~;n:~!: :~e;:II~e::::teh~~i ' liitllull::'~!~f.A~:U~r:: ,itul sec. Vl acutc obiecte de\in numerOUCi În ICC. V tie lunt Într~te de ctle

~:~~~I~~t,:aj,~r~~~;~a :~\i;~~A (l~na:~cAo~i;;i::~:ic::Al~f~:~lm ~:~ ~::J~ cele greco,scltice. Oeoei predomin!!. in N tI,emenlul TllltivO-iT~' Firesc le pune ipo. tez:! el Thnaeii se Te\'ană din nou Ipre N"IPru in epoca de fi er. Şi R<»tovtseff con· (inul (p. 94 sqq.): Scitii nu lChimhl!. mare lucru in Ves.: ei It mullumelc Il r id ice

V. I:lXPANSIUNEA CETIC" INTRE 000 Ş I 500 A. CUR. "J

ac~te Întinse ţinuturi era acela de Carpi; pe Tyras Îns~, in chip specia l Ge,ii erau numiţi cu numele lor generic : Geţj i de pe Tyras: Tv(}t:yerat. Totuş nu c probabil ca Ceţii sl nu fi fost dislocaţi d in aceste regiuni de nAvttliriie cimmero.scythice. Deaceea cred cA suntem mai aproape <le adevăr când atri buim ţ.!1?ansiun ea getică pânA la Nip ru epocei de migraţ.ii cclto-germaniccJ pe la N Carpatilor, jncepu te in sec. IV :1. Chr. Aşa eum Scythii impi nseseră 'pe Geti spre NV, V, SV, S şi SE, aş..~ au trebuit Gcrmano-Celţii să-i ducA pe Geti cu ei pAnA În Crimeea. In adev~r elementul getie apare la Olbia şi În general in Scythia ru,1I de numeros in inscripţiile din vremea elcnistico-romanA, indt este cla r c!\ ei au trebuit sA treud! aici printr'o enormll recru­descenţA de admigraţie. Şi aceasta , fireşte , nu abia pril\ cucerirea efe­meră ului Durcbistn , ci cu mult inainte de acest rege. Cllci altfel, năvllllri l e sa rmatice începând în aceste locuri incă din sec. 11 a. ehr. ar fi măturat repede orice influ cnţll get ică d in Rusia sudică şi nu s'ar fi întâmplat aici ş i in nasarabia, Moldova ş i Munteni3, Cli Sarma ţii ,

~~::el~~ : ::t~~~:~:'~Ci:ţi~r~:~~~ isnă ~:~::~zceu e~~~l~'e;' ~~ a~j;: !~ i~re~~i~a~~a~:p~i Î~n n~=:ac~n~o:~;!~p~~~i~e~t Ta~rd~eI~::i:~i I iubitori ai stepci, toată regiunea de pădure dintre istru ş i Nipru, .intocmai CUln mai târziu , dup~ o observaţie a geografulu i Murgoci, urmaşii Getilor , Românii , se vor Întinde de asemenea in Rusia sud ică tot in l egatură cu piidurea, ocupând de predi l ecţ ie acele regiuni unde stepa uscat~ era intreruptll de vegetaţia mai bogatA a regiunilor pll:du­roase, fie chiar şi izolate ca Il i şte oaze În pustiu.

JX. In ce priveşte Dacia proprie, Între "fisa, Siret şi Dunăre , Pto. lemacu!i ne dn o scrie de cincisprezece nume de triburi, dintre care numaj trei par a aveâ numc ecltice : Anarţi i 1) ş i T curiscii În N V

~~~t~~c~ ~~~~~e ,~~~::i~i ~:~~IIEt~:e::~b:~~e n:ali~~a~ :~:ti~ l j~:ţi~ I:/:::~~:t~ pIl'e I se intinde in lec IV- III Ipre V ,i N . alungilnd civil izaţ ia thradcA. Dar curind lunt mllnaţi ilUlpoi de Thrllci, Macedoneni ,i apoi de Cdta.Germlni. In N

~c~~~~u ~:u~.wnlli pana Ipre II. ZSO-zoo, cind Sarm.ţii If4rlm:1 imperiul

apr; ~~::~~j~:::~~~u:e:ar::::::!~~1 v~ii;~::e~t:i":il:3'~::i:tll;:~;::rJ~: in oriceclz, e ' l um \ enÎli mii tmiu acolo dedt Coetobocii.

www.cimec.ro

,8,

şi N şi COlcnsii in E, in vreme ce toatc celelalte sunt ~etice. Unul dintre aceste:1 din urm3. rcgăsit şi În Asia 1' lic11 (Caucoenscs = Cau_ cones) ne poate servi ş.i pcntnl datarca tntdiţic i istorice ajunse până la Ptolcmaeus: este clar dl numele acestui trib se ridid ihapoi pân3. pe vremea migraţiilor trero-cimmeriene (sec. l X-Va 3. Chr.) . Dar inşirnrea triburilor dela Plolcmaeus nu este compl etă: din insnş lista lui de oraşe mai deducem incă trih .. 1i getic al Singilor, cel a\ SnngiJor, poate cel al Utilor ( Ut.idat'a cp. cu râu l UIUS din l\loesia, numit după popor1.l1 getic coborit aici din N). sigur ccl al Appu lilor {confirmat deplin printr'un izvor literar anterior lui Plolemacus) şi, prohabil, ce l al Dacilor înşiş i, ca nume regional, al unei singure sem inţii , tocmai

~!~ml::i~r:~c c~:~::sc~~:~:~lill:i ~~v~:;~ a~ci:~i~;l ~~ ~~:r~:~;c~~c~~~u~~ de noi dup!!. .dox/dava, cetit ca Llax/daua), ş i deci s!l. numeasci'i. apoi loat!!. n:I\Îunea dup1\ acest trib, cum nlJlnÎserI1 ş i pe Eleni dup1\; micul trib ep irot ic al Crailor (Graecilor). In sHirş i t d in inscripţii mai putem ind!. adi1:uga tribul Ansamensilor pe Someş şi cel al Succi\or la gura Oltului. De alti'!. parte, tot din numele de ape ~ i 10calit1\ţÎ dela Ptole­maeus, din ilinerarii ş i din inscripţii se mai pot deduce ş i o serie de triburi foaste scyth ice şi apoi geti:t.'ltc, precum urmcaz;l: Sargal;; in valea l-Iategului ş i pc Siret, Napae pe valea Someşului şi a Talo01 iţel Saci pe va lea i\lureşului la S de Apulum Ş I pe valea Dun!l.rii la Rb1\rit de Durostorum, Pali pc Siretul de jos . Trebu ie 5!1. adlug!l.m ::t iei c~ in Slovacia şi Ungaria de NE, aco lo unde şi dcscoperiri ri le archeolo_ gice ne arat1\ o puternic!!. penetraţie 5cythiclli, toponim ia lu i Ptolemaeus ne confinn!l. prezenţa tribului scythic Abi; ş i a l ocal iti'i.ţilor irani en~

Uscenum şi Parca. X . Număru l oraşelor Daciei c la Ptolcmaeus destul de Însemnat:

excluzând dubletul la Tib;scu11I şi poate ş i alte vreo c\ou1\ nume nesigure, nu mai puţ in de patruzeci. Iar itinerariilc, ca şi inscripţiil e, ne mai dau ind o suml!. in plus: dou1\zeci, f1lr1l satele din ţinu tu l 3urifcr ş i din NV Daciei. Totuş, dad vrem să ne facem o idee adeviiratli de dcsimea populaţiei din Dacia şi de nUIll1\rul enorm al aşczl!. rilor Cli

nume thrac ice, trebuie sl!. compadim lista de 10caiitAţi dimprejurul

~;;~:;::::~:::·~~;,~~~::;i;~~r~~~!i·;;::~~~'i~:~::E:: t oVro ;ode :rd)(WWTt~,. 1i (};,,6 Jcii, IJnJ{}W,I o~ ~iiol .d~ ...

V. EXPAI"SIUNP .... GETI cA II'o'-RE ~ SI 500 A. CHit.

singurului Alburnus Maior purtând nume ind igene (mai sus, p. 273 sq.), pilstratll in câtevA. t:lble cerate ajunse doar ca printr'o minune pânA la noi. Acel\t exemplu ne demonslreazli. e1l de fapt Ptolemaeus a spus iarJş :!devArul. când a declarat dela inceput (11 1 8. 4) c1\ nu va cita dt..'Cât oraşe l e .mai Însemnatet ale Daciei, pe celela lte Hi.sându-Ie la o parte . Deacec:1 trebuie reţi nut!!: constatarea cA ehi:!r in lista lui Pto­lemaeus nUIlll!.ru l oraşelor de aspcct ollomasLic s tdl. in e absolut disparent: doar singure douA originar cclt iee , unul in NV, r1\mllS poate Încli celtie, Ruccoll ium, la Amlr\i, iar eeli1 lalt in E, Rnmidava, de mu lt gelizat. Cum ins1\. Ia ţa rt'i. sLr~in i i se aşezau mai puţin ş i cum Romanii înşişi au pAstrat in mare partc chiar la oraşe toponimia getici\ (vezi itincrariile ş i inscr i pţi i l e), c uşor de inţeles În ce numllr precumpănitor se va fi prczentllt lista aşezăr i lor omeneşt i cu nume indigene, d in Dacia proprie. Chiar ÎnsA cu puţinu l ce ni s 'a p1istrat putem 8;'1 ne d!!.m scamâ de vech imea ~i intensitatea elementului gct ic În Carpaţi. Pu­ţinele urme dc toponimie scythicli ne sun t cu atât mai preţioase cu cit ele trlidca1.l!. prin forma lor thradca: prezenţa Ceţilor aici, ca po­pttlaţ ie b!!.ştinaş!!..la ven irea Scythilor: Saci-dava, Zargi-dava, Napu-ca, Palo-da, Sarget- ias, Ab ie-ta , etc .• in vreme ce, dac!l. Get ii ar fi venit mai târziu, dupli Scythi , numele de localitA~i iraniene ar fi avut În intregimc, ca În Rusia sudica:, forma scyth ică . E adicA ncdaş fenomen ca ş i la loponimicele cclto-gete: Ramida\':l, Piroboridava, etc.: ele­mentu l băştinaş getic - la aceastA epocA ne mai discutat de nimeni­imprimi\ pecetea lu i numelor de oraşe ale intruşilor in ţinut compact getic.

da~~~, ~~tC~:' C~p~i~le~~~C~~nee~~de:~ Ir~~:i;s~ i~~ ;:~~~~e:~~~:~;;n~:~~ ea oferi\ anume caractere dcosebitoare faţii de toponimia sud-thracic!l.

~r~n~:t~:r~,el_~:t~l~I~~l~~II:r d:u~~~a~;:::;;Jo;a~et~: , Î~;:a~~~~SC~ considera gru pul etnografic getic - datll mai ales enorma lui Întin­dere-ca un grup special, coordonat Thracilor, aşa cum erau co­ordon aţi Phrygicn ii ş i Armenii şi alcătu ind împreunA cu aceştia marea famil ie gcto-thraco-phrygo-armeanli, esenţia l deoscbit!l. de familia pannono-illyro-mcssapo-maccdo-epirotid. AJ>u~c IIlyri la un loc cu Thracii e egul Cll a face d in Cel ţi ş i Germani o singu ră naţiune, sau a confund t\ limba latin1\ cu cea greacă. In adevăr , in vreme ce I1Iyri i merg ca onomas tic!\ alături de Italiei , Ceto-Thracii merg al1iturea

www.cimec.ro

~b~~i ::e~~i;O;md~i:~eş~~a~~~tlu~~:~~~r:C~i ~~~i~i;pa~~C: avut totuş a suporta rând pe r:ind presiuni şi C'hiar predomin!lri ira­nÎene. inccpand cu Sci,ii in sec. Vll a . Chr., continuând cu Sarmaţii din sec. J a. Chr. înainte, şi sr1lrşind Cli Alanii, pc vremea marilor mi-

~~~;: ~~::in:e-:~~;; oş~:~:a;:;i~:~:~I;:~ic:~~:!l eŞt;~!l:i~~U~~~C :~;U alecuceririi Daciei de Traian şi, in specia l, toponim ia rurati! e plin!i de rormaţii transparent lhrace şi de un străvcc hiu rAsunet indo-c\lropean: DetlSara (apa zeilor>tfântâna Zânclon), ca În reg. Philippopolis Diiemre (CJL. VI 2799 = 32543 cu Pârvan, Note d': geogr. ol/l., 1. C' l

p . 342), Sclaiela(<<Peştcra.), RescIIlrlllt (.Bogata.), Bruc/a (tStrâmtoarea.), Ber::o'IJia (d\1cstednişult), TlImosidovo (sutul smo liţilor: ,Ţiglincşlii i). Drfl.-beta (IDespIC:ltat) , Acmo"ia (tPicrroas:lt), Ilrgiclava (tAlbcştit), Ai:sizis (o:Cl1priţa.), Comidava (tDrl1gl1ncştit), Germ;sara (IApe Caldet), Tr'-plmlum (.Trei Stânci., .Trei Munţi.), ele . Stlipânirea sc)'thid., de cel puţin dou~ secole, asupra Daciei a Illsat, fireşte, urme destul de adânci. Astfel în afarI de numele de triburi ş i de localit:li\ i consta­tate mai sus, insuş numele Dacilor ş i Geti/or se aratli a fi seythice 1). In adevăr, C3 şi Agathyrşii, Dahat, Dagati, Davi, Dai, Daci, ori Gtlae, sunt nume de popoare scythice bine cunoscute; Dahae in Turkestan (mel n),. • l'eXQ1'{aI'; Strabot p, 3°4), iur Celae in com_ puse ca Massagetae (tot acolo : Plin., N. h., VI '7 (19), ':;0), Th.Vssa­gctae (Plin., N. Iz., IV 12 (26) 88; cL Vl 7, 19, in Sarmatia european~, Între Nipru ş i Don, nu departe de AgathyrsÎÎ dela Rllsă_ ritul Niprului de Sus). Ca ş i Agathyrsii ori Salr'-'-, ei s'au desnaţionali_ za t curâncl, Ibând numele lor moştenire Thraci lor pe cari îi stll. pâni-

~:r~~I~itil;:fn:;:;~~ ~~o~~I~~; ~~nd~!l~~t~~x~ne, s~I~:!~~aXea ::~i~ dcio, a venit fie dela Duii din Rhodope, fie ind !. şi dela cei din Oalmaţ'ia, la coasta Adriaticei, acei L1aoL • Aogool, de cari am vorbit mai sus . Se pare cll În general numele de Geţi a fost mai râspând it În spre Pontul Eu:xin, dela Balcani şi pftn1t pe Nistru! de Sus

1) Tomuchek, 1, p. 9Z 4i 101 reeumW.4te Ci numde Dacilor ,i GelUor .unt greu explicabile nu numai din thrae.icl, ci in genera l pe cale filologic-comparativa inda­europeanil. La posibilitatea istoric-etnografid propusA de noi ci nu .'a gllnditnici pentru DacÎ ori Ge~i, cum nu se gllndise nici penllU Aglllhyui, de~1 aCC1'tia strigau na,ia lor prÎn numde în.u, ce-I pwtau.

v. E..XPANSIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CIIR.

(TtlQt1lr(lI), În "reme ce numele Dacilor a fost mai frecvent in NV, V şi S (· Llaxldava din NV Daciei i Dauni; din Dalma\ia, Lluo, şi LI ro, din Rhodope, daxtpvCa din Bithynia). Ca nume mai genera l t"raci, al indigenilor din Carpaţi pare a fi fost intrebuinţat de o mare mulţime de triburi acela de Carpi. 1 n adevlr, cercetarea noastr1i de mai sus i-a

gasit ~eopotrivll. -,in S~ova~ia de . V,. În ~arpalii nordici, in Mol­dova Şt Basarabm sudlcâ, !Il sfârş it chiar dlOcolo de Nistru, pftnll la i\ipru. lmpin şi intâiu de Scythi spre V (sec. VIJ) , apoi de Celţi spre E (sec. III), in sfîtrşit de Germani spre S (sec. Il- III p. Chr.) , ti rl\mlln tot ca neamul dacic cel ma i caracteristic şi mai numeros În şi împrejurul masivului carpatic ş i Zosimus ii cunoaşte ind!. Ia 380 d. 1-Ir. În p!l.rţi l e noastre ca ali ati ai Hunilor şi Skir ilor sub numele de Karptodâ.xaf_ Venzii slav i ajunşi În aceste vremur i pân1i În Basa­rabia sudicA sunt vec inii lor estici lTP). Dealtâ parte Pannonia ş i 1\ loesia er:JU pl ine de Carpi col onizaţi aic i Încă de pe vremea lui Diocleţian. Odatâ cu pr!l.buşirea gran iţei romane a Dun1irii in sec. V, Carpii nu mIIi pot fi Însă mutaţi cu de-a s ila ir, S, ca acei Carpi din vicus Car­porum de pe lângll Hllrşova actual!!., pe cari îi cunoaşte Valens deaproape in a. 368 '),ci Îşi cautli singuri de treburile lor, fie n1v!l.lind in ~leazâzl. fie fidndu-se în munţi i lor nordici J ); Tomaschek,], 1 J o slJq. crede c1l dup1l380 tCarpodaciit I",erden bald unter den Hunnobulgaren uod Skircn verschwunden seim . De fapt ei au trebuit s1i alclltueasd illmul ~uutentic dacic.,:: Înd neromanizat, pentruc!l. r!l.m§Se­serA in N Daciei, dincolo de graniţA - laTormarea viitoarei naţiuni române. eventua l, În trecerea lor dincolo de Dunăre, pânll În Epic şi Grecia, tot ci vor fi adus noui elemente dacice, proaspete, peste cele bessice din Thracia ori illyro-roOlanice din Dalmaţia şi 1\ la­cedonia, de mu lt topite fie in romanism, fie în thracismu l sudic.­Sigur e, c1i, la afe;;area lor fn Dacia, Slavii aII găsit aici o toponimie ~e thraciCtl ţillll1noipe ici pe colo romanicd. Acestltlcru

') er. Pl\rvRn, I}lIrOltorum, 1. C., p. JJ4.

') PrCOCUplil de problcma aermnnicl pe care o trn1tl, C. Diculttcu. in cartea 13 DU (JIopidm, Leip:r;ig, 1922, J. p. 29 Iqq., a dlll o interpretllre IIbllOlut neadmi.i­bil1 i:r;"onrclor prÎ\,itollre la Dneii lih«i din N Daciei romane: d crede el prin Dati .... em 1I1nlclege dela 250 inainte pc Gepi:r;i , ceeace e total gre,it c.hiBr din punctul de vedere germanical chc:stiunii: Gepizii nu eJlu .ingurii locuitori lcolo undt-i a,eazA OiculclCU in acut timp, iar Dacii liberi nu unu numai tdie IUJgewan_ dfftm Daken, ei tOAt~ naliunu geto-clU"piei dela Vi,tula ,i plnl la Nipru, de care fl'rarecA D.nu ,re decit o \"p idee.

www.cimec.ro

trebuie "illt f ixat, tlacd mI vrtm sti alribuim S/tltJilor nume de localildţi 1Ieromoll;ce, cart, 101111, lI'all nimic de-a face "ici (fi S lav;;, ci sUllt pur li simplII loponimiccle gdict, di" care ma; SIIS (I m dat o urit de probe, t.\istente pând la sfâTfi'"1 f)adtt; romalle, penlruuT ele fmeser{T tIIIocma; primite f; dt ilO";; 1'0/01/;;1; ai are~ /or lin"' lIr; fI promml ate la ţartI în chip getic r,,,d ", ,,It dupd 27°, dind proceml de roman;zarl! n/l fnce_ lea::tT, ci abiâ a î1luput sen·os, fi v a dllrd pâllă în StI' . VJI-VIII Itt.

întrerupI . Dealtfel intreaga chestiune n toponim iei carpato-balcanice t) va trebui pc viitor desb!i. tut !\ po rni ndu-se dela acest punct d e vedere, c!\ Slavii au moştenit in aceastll. privinţă direct pe Thraci ş i nu mai

În n doun linie ş i pe Romani . XlI. Fnţl de cons idera ţiile mai sus oxpuse, cronologia migra ţii lOr

getice se c1arificll. fă ră mari dificultăţi. Inceputul lor n trebuit să Ur­meze deaproape pornirea deplasări lor c immeriene , care - sub pre­siunea scyt hică d in E - impingeau pe G e\ii dela Tyrns spre V şi

~aisu"p.227, n. I,d:l0Ierie de l ect urinoulf.\lIo detd. M Uller, {oart{' interesante ti bn31e pe UllaeriMJl udiu al manUICTiptelor, dinneno­rocire insi insuficitnl iuslinule cu malerial tOp. nomBll ic C'Omparat iv. Dilm aici o Icwtll in, innc ti crit iet. a lor. cu Illl nuu neceaatA, cu cit C1I r tea lui Cuntz ne~cu_ plndu-K nici de Dacia, nici de Sarmatill, nici de l'hraciR, il!" de aIIA plrle ruul. latelcl' i pcntru regiunl'lIcentl1ll-europt"unllpt'CateOlr .. teoo.z4fiind reaI>C'ctabile, cercetAtorii romAni trebuue prc\cn il i, Ilfirmaliv IUU negativ, llIupra temdului ce $t

poate pune pc: !lcele r uncte numai intAml)!lltor atin e de Cuntz, dar care Pt-ntru noi lunt hotAritoare. Şi pentru Cunt.,; Vnticanu. 191 (X) e cap ital. In plu. ci fow_ Ie, te, ca , i SchUtte. cod. Urb. 82. pc'carc inlA, dupi!. Heibcrg (ef. Cuntz p . 4), îl datuz.tl i n .ee. XI. VailriHcarea lui Ptolemaeu.. În ropor t cu l\1Mrinus deopar~, eu harta Antonini Inl de nlta (Caracol lla). (' plau,ibil6. Din mulLe pUllCle de "\"~ert lucrarea lui Cw\lll:Înscamnli un real proMru. In ce pri\'c,tc Iccturile Cl' ne intere_

~:z (~~e 6~dc;:::::;â:~C ~~.i ~:o~~~r p~\~!~~~~;~~I~;~jl~I:' c~ i a;~n~8 d~ /~;::~ I .. noi p. 2u),lecturim. i aigureCll llceJea d eia MOller, nu ICh imbli nimic din con· cluzi ile noastre, 1. c. S~'nza l ion ll l de importllntll er f i lectura 1'4r100.00 dc1 r. p, 67, dacA Ar putd fi lUIiguratll. ,i În ah cI,ip decAt prin X. Noi rlmAnem deocamdatl IlI lc.: lura E t:T16otJ(J bine nsigurntă, et imologic. ca thtllcicA (mai IUII,p. 222 CU 2n). Crcdem grefitt: I t:cluril~ dt'la pas. 73 (ef. p. 61) l\'IIQ(I(JW~U. (ef. , i p . 74 sq.) ,i K olQ."l(Jvol. În loc de • A~(Jw" u. , i Kai.amfll'f}( (Y. mai .us. p. 22S ,i :n7). Desl"tt K C(ffolJo).m; (p. 74) am vorbil mII i ' UI, p . 227, n. 1. Pentru OIIAII'dxUJ~ (p. Sol in loc de E111II'GMtor (Ia noi p. 230) nu e nevoe.i ine.i,t4m. In comentarul t!iutopo. grafi c Cuntz le opr~te HUP" urrrulloare!or l ·c.lil1Ii Cl' ne privc&e: C /!J"tobtJlllI p. 166; 12 noi. p.221), Cur,a (p. 170 ; II noi. p . ::J7),Salo(p. 1Q8 ; In noi. P· 217), S:Jld l$ (p. 199i hl noi. p. 228), Btrbil (p. l 60i la noi,. p . ~27), ColTP!1 (p. 165;

lanoi,p::!.2S).

ch iar NV ş i SV: deci cel ma i ta rziu prin a. 900 rt . Ch r. ncamurile gelÎce din Crtrp~ţi ince.p rt fi. adânc tur?urate in raportu ri le lor reci­proce de stApalllre a ltnuw nlor pe catl de demu lt fiecare se fixnse.

~:r;~!t~ n;:;;;e la p;~tl~:d:~~rn:ili!~o~::o~~: m:::a~ro;~~t l;~ce ~~i~~a~:~~ nimic de mişci'1r i de migra\i e pe vremea lui. D impotrivA la sfârşitu l se<:. VI , când Darcios trece Dun!\rea impotriva Scyth ilor , pretutindeni În N fl uviului istoricu l elen În şir~ regate bine consolidate , printre care acel al Agath yrş ilor din Carpa ţi duce o politică de rezerv!!. prudentă ş i de neut ralitate expectativă În marele conflict ce se desfăşură . T ot pc In 500 :1 . Chr ., cel ma i t ârziu, SeYlho-Geţii erau conso lida ţi - de mult -atlit În On lrna ţia (Dacii Aorsi) c!I t ş i În Rh odope (Dio-BessiL , S:ttrii , Trausii-Ag:'thyrs i ş i regele G eta al Edoni lor) . Aş fi chiar În ­cl inat a ad mite nu anul 600, ci anul 700 3 . Chr . ca sf!l. r şit al turbur!\­rilor cimmero-scythe În N ş i V Mlirii Negre. In adevăr , Între 700

~u~~ jl~~;~t;~~t;.u~~e:~ ~~~r~~ll~~!i V~~II::;;~~o;I ~~::~i: j~OL~~~:,ţ~~ â~~ departe in interiorul scythic, resp . getic . N u e ins!!. probabil ca această

penetra\ie pacific!\. să fi putut avea loc În plin!!. migra\ic cimmcro­scythic:t. D e alt1\. parte ne trebuie pentru totala thrnciza re a Scythilor din Carpa ţi ş i din Rhodopc un timp destu l de indelunga t, penlru ca in 3 . 500 aees t proces sl fi fost d e mult sfâ rş i t. T oponi mi:. geto­scythic:t a Daciei lui l'tolemaeus Îş i are dec i bazele fixate definitiv inc4 din sec. VII - VI a. Chr.

VI

l'rotoistoria geticli incepe de fapt - ca ş i În Vest - incli din vremea

~:~~~!~l~i~:i~;~~~:':~:~~~:i~::~::.~~;:;:~;::~:::~~:;i:°f:{~!~i~ ~i numai în linii mari, o protoistorie eompletli a patriei noastre În mile­~hr. 2) Dar . mai e Înd i un neajuns : perspeetiva din care

') Faptul el În linuturile de NV IIlc Asiei Miei invadll ie de T rero-CÎmmerÎeni nu glsim /lume de loea1it1li rormate eu ·:-r:âQu (CII in Thracia proprie) f i mullÎmea andogiilor toponimice (j:cw.bilh)'uice mi fac d uprÎin Bici ipoteza, c!l prÎl\l r~ acei KIJI,df!'Ot. 00, "al T U1iuCJ:; d~o.ud'ovolI' (er. Sirabo, p. 61), d ementul " reria VI fi fost alcituil de illd ,i Th Mlcii din Carpali.

' ) Vezi Ii tcnuum notatA de O l-chdetle, A1o/llu l . II" p . 88 f i de Menghin, la Hocrn~.- !\I engh in . Urgtulticltlc dtr bjMendcn K rlltst, \Vien , 11)25. p . 824.

www.cimec.ro

s'au facut dat:irile pentru neoliticul, chalcoliu1icul şi bronzul carpato.. danubian e - dupll p~rcrea n03slr1l. - prea rigid vesticl. S'a plecat sau dela evoluţia civilizaţiei din Europa Ccntral1l., s.'\u dela cronologia cuhurilor egeice şi nu s'a ţinut dcajuns În seam1l. materialul local (in special cel foarte modest, dar foarte autentic, ceramic). Un exemplu tipic de cronologic care nu se pOlrivcşte ş i pentru regiunea noastrll. in vtlrsta bronzului, e cel dela Menghin, in Iloernes-Menghin, o. C. , p. 818. Dar chiar consideraţii le speciale pe care le consacr:l Reinccke bronzului .ungan În Arc"afologjai Ertesita, X IX, 1899, P,225 sqq.şi 316 sqq., cu toată excelenţa lor pentru Ungaria, nu corespund deplin împrejurărilor speciale din Carpaţi. Clici dacll. R. (p. 316) dll. epocei a lV-a a bronzului .. ungun graniţele: c. 1150-C. 850 a. Chr., singur recunoaşte că întreagă perioada a doua A bronzului fllllgun Il r, dela 1300-115° e o preg:ltire pentru formele din bronzul IV, iar În alt loc 1) prelungeşte bronzu l IV - toclllai pentru regiunile noastre - ptl.nll. pe la 750 a. Chr. Tot aşa, numai cu modific!lri, s'ar putea intrebuinţ.1. pentru ll1aterialu l din Carpaţi ş i sistemul tipologic-cronologic al lui Montelius pentru N (prevăzând treptele: r 1900-1600; H 1600-14.00 ; 111 140<>-105°; IV 1050-85°; V 850-650; VI 650-500) ori pentru Italia i) (cu bronzul complet Încheiat la 1125- 1100 a. Chr.).

De fapt, noi trebuie sl'!. consider1m În Dacia v~ta bronzului pre­lungitll. pânA pe vremea Scythilor (sec. VII), dcşl influenţa hallstalto_ venet!l se arat3 a fi fost puternic activl'l. aici incA de pe la a. 1000 a. Chr. In adevAr chiar in evoluţia fibulelor ultimei perioade a bronzului din Dacia nu poate scltpa nim3nui elementul excelent de datare faţl1 de Vest ş i Sud 3), element care iar3ş duce la aceeaş constatare, c3 anume bron_ zul dacic e activ pânlt foarte d.rziu ş i, În ultima sa epocl1- perfect diferenţiat3 de cele precedente (ega l dacl trei, ori patru, c!ici in orice caz prima rl!.mâne quasi-necunoscută) 4) - între 1000 şi 700 a. Chr., el constitue o civi li zaţie absolut spcc ific3 (analoagă atât ca bogl1ţie şi

strAlucire, c:\t şi ca extensiune, splendidului nostru eneolitic , ori, mai

1) V. Ia noi, mai 8US, cap. 1, p. s; d. alte indieoţii bibl.la p. z ,i urm .• nOtele. 1) Cf.tablou ldela Hocrnes-Mcngbin, o. c., p. «7. iar pentru N, p .• p6aqq., cu

ultima bibliografic. ') Cf. uupra cJasiricirii fibulelor tunpre. -,udiul lui L. M'rlon in Arch. &t.

XXXJ 1911 ,i XXX,III 191J. ")Cf. Menghin,la H .-l',,·I.,o.t.,p.8zs.Subaemnatuleinclin .. c, .Iadmitl,inaintt

de c. a. 1000, numai tuiahe epoce ale brontului dacic (inr nu IUJtru, ori doud).

VI V},IISTA FIF.Rl11. 1II 1 .... OA<: tA ,.IIALLSTA'r1·UI.

clar, chalcolithic, cu mult superior cn idei şi forme neolit'icului pur). In ade­\'Ar ultima perioadll a bronzului dacic se desfllşură sub semnul influenţelor vestice .hallstatt iene. şi fVeneto-illyre •. Dcpozitele de bronz IV gl1site la GlIşteriţa (Er7.sebetfalva-llammersdorf, Sibiiu), la Fizeşul Gherlii (Or­dongos-Flizes - Solnoc-Dobâca),ori la I lajdu-B6szormeny(in Crişana) 1), ar fi oarecum clasice pentru ultimul tlbronzt pur, dadl. n'am descoperi În ele elememele nordilolice, care ni le dateazll. ş i astfel ni le deosebesc,fie şi numai ca nuanţe, de fabricate1e imediat precedente - fă"1 influenţe vestice, ş i ca atare constituind (1IletXlra tn faz~ ultim/( a bronzului III.

De ahll. parte mll re;l majoritate a depozitelor de bronz din Dacia şi

regiunile imediat inconjudtoare, in specia l spre V, se aratA a fi fost asnmse de tenma unor n3vAliri ş i conţjn, fireşte, obiecte d in aceeaş epodi, şi anume, ultima: a JV-a. Dar nAvltlirile cimmericne la E, illyre la V, doriene la S, sunt toate prinprejurul anulu i 1000 a. ehr. Turbu­rarea odatll. inceputlt nu mai inceteau'1 până in sec. IIr a. Chr., cAnd Celţii sunt, sau definitiv fixaţi, in unele regiuni, sau definitiv ahlllgaţ-i, in altele. Punctul culminant al ncorânduelilor il a ldi.tucştc nltvlliirea scythiclt, Între sec. Vill ş i VI a. Chr. 1...'1 sfâ rşitul sec. VI era din nou oarecare linişte in 1inutul carpato-danubian. Dar de pc la a. 500 Cclţii caută sli-şi fad loc violent spre E şi S, pornind fie din Gallia, fie mai ales din Alpii de N şi NE, spre SE italie şi carpatic, iar mai t:1.r7.iu balcanic.

Excelentul archeolog maghiar L. Mârton zice in At. XXXIII 191 3, p. 14', cu prilejul studiu lui fibulelor . ungare. din vârsta lIallstatt: ttimpul care se cuprinde intre sfârşitul vârstei de bronz şi venirea Cel­ţilor e epoca cea mai Întunecatli a preistorici Ungariei., şi, ca ş i noi, el se plânge de lipsa lucrArilor preglititoare asupra materialului până acum descoperit; se va inţelege astfel de ce un istoric, pe datele ofer ite pânll acum de archeologi, numai cu greu poate Încerca - ca ş i pentru bronzul IV - fie ş i numni in linii mari o lucrare de sillle71i asupra protoistoriei cnrpato-d.·lIlubiane in prima epocli a fieru lui.

Fapt e, cli - dupli cum am accentuat mai sus - chiar pentru epoca bronzlIlui ,asupracltrein avem folositoareaculegere:1lui loscfliampel, A bron::kor emlekei A111gyarhollball, Budapest 1 1886 (ap1\rut intocmai şi În 1. germanll: Altertiimer der Bron~e:::eit in Ungarn, Budapcst, 1887), II 1892 (numai În ung., conţinând inventarul descoperirilor, dup5locali­~ţi), III 184}6 (numai În ung., cuprinzând expunerea istorico-archeologicli

1) A.upu tuturor. \'om re\'enl mai joI, la cercecarea infIuenţdor italice.

www.cimec.ro

asupra v!lrstei bronzului in Ungaria), suntem insuficient informaţi. In ade_ văr, lIampel a acordat cca mai mare atcn\ie tipologiei In sinc, preocupân_ du-se destul de puţin de clasificare:, cronologic.~ şi de evoluţia diferi. tclor forme În cursul timpului '). Iar ceramic:l c la el caşiinexistcntâ.

Destul dI., după cele de mai sus . nu ni se pare absolut stringent Ca

s~ începem a lV-a epocă :1 bronzului dacic ÎncA din sec. X I[ a. Chr., Cll Rcinecke, precum nu e, deasemenea. in perfccti1 concordanţă. cu ma­terialul dela noi o incheicrc a ei În sec. IX, cu Rcinccke şi Montelius. Ci ni se pare ma i potrivit sl atribuim acestei vremi de prefacerl: şi amestec de civilizatii (de ° parte cu V illyro-italo-cehic, de alta cu E cim_ mcric) li mitele de timp c. 1000-'700 a. Chr. Inain te ele a, 1000 ne afl l'im În bronz pur, :malog cu V ecltic şi N gcrmanic, iar dup!\. 700 ne aflăm În prima epocă a ficrului getic , speci fic caracteriza t!\. prin influen_ \ele orientale aduse de civil izat ia scy thică ş i e lcno-iran i nnă a fierului. Aceste influenţe vor dura - În Dacio - p!in1i pe la a. 300-25°, c:1nd Cel(ii p1l.trunzllnd din toate păr{ile la Dun1kea de Jos, În C.-trpaţi şi la Nistru, pun bazele unei cu lturi specifice pc care li cunoaştem in V alpin Îocli de pe la a. 500- 400, dupll regiuni, sub numele de cultura La Tcne. Nici epoca de pregătire a acestei culturi, sec. V, nici prima ei fază proprie, La Tcoe I (400- 300), nu se Întâlnesc la noi, dccflt ca slabe urme de r1l.sunet foarte indep3.rtat. Dimpotri"!l, odalll cu sec. In , aceastll cu l_ lurJ\ se general i zează În toa11l. Dacia ş i Înflorirea ei e identic1\ cu Însllşi renaşterea poporului getic, dela Dromichaites la Ilurebista ş i Decebalus. Rezumllnd cele ar1\tate mai sus , in special pe baza experi enţei noastre pro­prii peteren, fiXAm unnJlo:trc1e date pentru cronologia proto istori ei getice:

Bronz II I c. 1400 - 1000 a. Chr. Bronz IV c. 1000- 700 a. Chr. Fier 1 (Hallstatt) c. 700- 3ooa. Chr. Fier II (La Tene) c. 300 a. Chr. - 50 p. Chr.

Am văzut mai sus (cap. 1, p. 2 şi urm.) c1\ prin anii 1000 a. Chr . 10-C\lih În Dacia poporul thracic pc care- I cunoaştem mai t1\rziu prin

')TinsllnOlczaieipcntrur,espe:tillli,li.CIl,ipelltrutncepltori, clharniceleSki%UIl ::/,r tI(1r'r'6nrischtll C"lturgnr1richtt dtr ",j/lltrn Donarw~gtndrn, publicate de Cari Gooas in 1876 ,i 1877 in Auhiv d. V.I. Ji~btllb. Lm,JtJlnmde (X III ,i X IV) IIU mai pot fi fo. losite azi, dtdt cel mul! ca material. tocmai din cauza pomenitelor confuzii cronolosî­

eo_tipologieeintreBronz,i Fief.

\1 yAItSTA "IHll ITIIN 'I>\CIA. '.IIA I.LSTAT'l' l ll,

istoricii greci sub numele de C"li. Dar intre bronzul IV (1000-'700) şi bronz.lIl III (1400-1000) e, după cum a obscrvat cu atâta competinlli şi Re~nec~e 1), o aşă de pcrfccUi continuitate, Încât cele dOll1\ perioade

§;i!~~~i:~t~j:~?~i~i~~:t2 de altfel nlCt o Idee revolUţionar de nouli: ca e dimpotrivă o simpl.1l. con-

;f~~~~:f ,:~tr:'~~~t:~s~~,::~~::~~~:~~:'1~:~~:~:,~iv;'~~:!;~:::~~~:~~ nice de cea mai mare luare aminte chiar din partea adversarilor lor.

di~i:x:tl~~I~~~~:~Pi:~:~~!~~~~~~~~~~IO~ ~~:~:~~~~~l~/ r~~~'t~i:IŞi~~:~e:I:; aşezliri şi În specia l al dJ!po::ilelor ascunse În perioada a lV-a de team'l. n1tv1tliri lor ') reiese pentru Yi~t~ soc.îal-politică a ThraciJor din Carpa\i prezenţa unor fenomene quasl-Identlce cu cele din Evul-J\lediu, tfeodal., IGchaeot-mycenian. Când 8âpl!.t urile ş i studi ile asupra epocei bronzului ..getic. vor fi destu l de complete, ca să se incerce ° sintez1i mai am!l.­nunl~t1i, .pre\·edem cu multe capit~le din protoistoria str!lmoii lor noştri În md~nlul ~I JI -Iea.a. Chr. vor fi explicate şi ilustrate cu lungi pasagii din filat/a Ş I Odyssf!UI.

Bronzul e, ca ş i aurul, rar şi scump. EI nu se imrebuinţeaz1i atât pentru tlllcltc, cft t mai ak-s pentru arme şi podoabe. In aşez!l. rile vremii el e rar .. Dovad1i de putina lui intrebuinţare la poporul de jos. Dar acclaş popor SImplu deja ţ.-tră dovedeşte bunA-stare şi gust pentru frumos

:~tl~:i~:~/c;u~~til:r~:~~~~lit~~I::~~l:t;i~:UeinSţi~:~ -;:i~~12ez~I~:~~~\aÎ:cţiţ~= nea agcnţtlor chlmlcl. Fapt e, că figurinc1e de lut ars pllstrate din

~:~i~1~:~ 1~:~I~l~~.h~~~~~~~~~~1 i~i~:~ ~:i~~~:~ ~u~:~;~;ec~:~~~;~ ~~:::; reprezentate pc vasele greceşt i din epoctl clasicA şi hainele «idolilor_ carpato-d:tnubiani .

1) Ard/(/ff)I. Ert., X IX 1899, p. 316. 1) Cf.la noi mai ...... p. 2. . q .. cu nOtele.

r.,;i ~ ::::';:V~e;:~D:O;j:j t'~;S~'~6~;z::: :~II:tf~.~1 ~e~r:!~. n~le~'!;~PC1, o.

www.cimec.ro

Dar adcvliratul lux şi adevlirata strlilucire artistid e de diutat la clasa nobi lă, la risboinicii, seniori, cari st1\p:\nesc asupl'ft poporului muncitor. Burgurile lor sunt aşe7,:ue pc inli l ţimi, ins!! nu izolate, ci in apropierea cAmpiilor şi platouri lor roditoare, de multe ori p ... e urf simplu d eal ori dâmb, sunt ÎnUl.rite cu v:l luri de pămftnt , cl11e odat3. cu ziduri de pietre mari aşez.'1.te una peste alta M leg1ilur3. de-var. RăsbQinicii , Înarma\i cu spcde şi llinci, ap1\raţ i de platoşe şi, de sigur , şi sCuturi, av!lnd coifuri pe cap şi cnel1lide dela genunchi la gles ne, luptit de multe ori de pc care de rlisboiu 1) , cu dou1l. roate, :lscmenea celor -ale eroilor homerici. Dar ceeace îi inc!lnt3. mai ales, e împodobirea trupului tor cu tot felul de br3. ţ1\ ri , cola ne, inele ş i n hainelor lor cu tot felul de aplice , nasturi , pcndantivc; hainele lor sunt prinse, in special mantii le ş i tu· nici le , cu nesfârşit de vari;lte fibllle, cing1\torile lor sunt acoperite de pl1l.ei de metal cu desemnc înflorite şi figurate, hamurileşi frâncle cailor sunt nu mai puţin pl ine de podoabe de metal, iar femeile poa rtă cercei, illcle de c!l. rl ionţi şi ace de cap, diademe, precum ş i frumoase paftale de cingător i, pentru a nu mai vorbi de colanele, br1l. ţli rile, inelele . fi butelc, etc., pc care lc folosesc apro:lpc dcopotri v1l cu b1irba\ ii, ad idl, de fapt , mai puţin ca ei.

Fireştc cei bogaţi (ca Ag:lmcmnon ori Menelaos in Sud) au toate aceste podoabe în au r , precum tot de aur sunt şi vasele de care se servesc (v. tezaurelc din Bihor ori T:\rn ava- l\1ic~ ş i dela VâJci-Trân l

) l ângă l)lcvna); sen iorii mai mooeşti (C:l Nestor ori Odysscus in Sud) au Însă ş i podoabele lor lot de bronz, C:l ş i armele.

O singu ră uncah l1 rur:ll:l. se g1iseş lc in c:lIlti t1i\ i enorme În depozitele

~::~t:~ I ~ic s~~~;~~ai~;;~:' t!t~ ,;'~;;~~r~!'/~:~),O~~~ ~~e~~~~:~~ :!e~:~!~; J

de cai, ca T hraci i sudici. Dcchclcttc a cx prirn:\t chiar ipoteza eli secerea c o in venţie nord- thracic.'\ , adic1i fgeticd., a Thraci lor din .. Ungarja.~), recte din Carp:lţi , unde, de jur imprejur apar bogate depozitc de bro nz I

1) Asupra cnrclor de lupti!. in Europ!1 protoistoricA cf. D &:heleu c It 1. p. ~96. II . ~.i II J p. 1180 sqq. Dt!chclette n 'n cuno.cut rOlltele de cllr dd ll Arenlill ,i dela Aboli (mIIi JOI p. J I9sqq., ,i fR. :oS)ca.re se amtll mni de grabi II fi Ilpllqinu t unui

car de luptl decAt unui eKrproce.ionnl. ') Spre deosebire de Andrie,ucu. eure dlllenr.ll acest tnnUf pe 11I 1600,i demine

CIlfe il dll1t1; Între 1200 ,i looo:r..Chr.(v.moijo •• p. ~95,n.l) Pllul Rcinceke il da. led In Gn-mo,,;o pe ' 925. in tdiejUngere Il ll fte der llal lslIlItteilt. Dqinu impA.r. tqe" argumentarea lui Rei necke . reproduc totu,i la unnÂ, in 1)1. X I ,i acest tezaur, pe care Wilke pare • • 1 dlull c.). ,i min~. in bronzul tl\rziu.

') MOrii/el 111 . p. 17.

VI VÂK~1'A FIERl'Ll'l IN DAC IA . ,IIALLSTA'T'1'UI.

www.cimec.ro

'96 VA<:II_P. pAR\'AN. G"TICA

T9rgul-Murcşuhli cueau !Olt imite În lut vascle de bronz ctrusec (v.

ami"tnuntclc mai jos). RcicfC astfel in chip ~igur c1\ locuitorii Dacici intr1\ in mileniu l I a.

Chr. in bunii pace şi cu deplill~ Înflorire a vieţii Il)r ccono:n iec. Ce s'a ÎnH\mplat mai deaproape Între a. c. 900 şi 600 a. Chr. În Dacia,

c greu de lllmllrit până acum În pre:) multe :m\.'l.nunlc. 03r un lucru c

;~~:~I:r:;II:i d:~~:I.ec:;/:~:rh~li~it~t~~e:tC ;~:n~~~I~ot~l/ :;:~:~ ~:~::~ sC\.thice. Acest fenomen nu pOMe fi f1\r1\ un anume sens m:l Î adânc.

'C:i.nu a\1 pornit, prin a. 100<>---900 n. Chr .. Cirnmcrienii din N Mării

f;:':~~f~:fg:~;~~~:j~~i~;~:~~f~j~::l\~~:~f~:;;:~~~~;f~}a~~}I obiecte de podoabli de bun~ tr:uliţic a hronzului I V, impmmrT CII lucruri scythice , de pilon la Aiud.lar o dovad1\ foarte puternic!\, stilislici\, o avem in alcatuirea tocmai Ul vremea aceasta dintre 900 şi 600 a unui sti l getic al podoahelor de aur, gA~itc În mare num!l.r În Ardeal şi fiind evident pre-scy. thicc . Prin urmare catastrofa s'a jnt~plat clrlp(T a. 700.' Şi sprdde tie Ji~

~C:~lil\i~Cc:::~~~in~:~li!:~i :~1\~~:~;:I;~~ ]u; :~:r~ b~~I~::;i~;l!:~~~o~~m: (m;u;ii irano-turano-mongoli cari n1\vi\leau Încoace pc caii lor mici şi p1\roşi, având ca anne săgeţile eu varf de bronz, care rlneau de departe, şi pumn alele de fier care luau definitiv \' i aţa r!inituilii c!l.zut b p!l.mânt.

Aşa zisa epoaT scythicd a Daciei, Între 700 ş i 300 a. Chr ., se ara~ll, Cel

PUI;:~t:~n ~~:~~f~i~~: 7;e~â~~:~'~'I':~ ~:uop;;e~~:~~~ :!I. ~~~~C oŞ~r~~C~:II~~~5 tate, din care Geţi i nu s'au putut reculege dee!!.t prin sec. IV, fie\

alung!tnd, tie desnaţionali zfind pe Scythi . Fieru l , ca material civ ili zator şi productiv, a fost adus in Oacia de

Cel\i. Epoca cdticd a Daeiei a fost <> vreme de renaştere ş i întărire, pe

toale te rene1e , a neamu lui getic .

Dac1\ prin urmare, prin anii 1000, Dacia getid intri\ in legături cu

1) ef. pe 13ngi cele citate in cap. 1, inci ,i Wi lke, ArtMhlQgilrJrt Par/IUtltrl aUI

drmKaukolul und dtn unU"n J)onaulQnd"n, in Z,itun,. f. Elim., 1904, 1,-Ci.I L. Minon. in AE. X.XIV. p. 426-432. ,i din nou Wit\«: in Miu. lVitn. Anth,.

GtI. xx.XVII J 1908, p. 136 "'<1'

Vestlll. itn!o-hallstattian, şi ~umeroasc fabricate aparţinând ca timp şi stilpllll1CI v:'\rsteaficru l ulvcsticseintârnpinădestuldefrecventln Dacia, contemporan cu intrcbuinţarc.'l aceloraş fabricate În SV şi V

~n~~~~gi~~1 b~~;:I~lo~~~n::Ci~I~S:;~~ia~~~:n~~ dl~a~:~~t~:te~I,tural, total ne-'

~~~~~~~~~~~~~~~~~~ în ened lllc, ca Ş I iO bronzul IV, În La Tcne IT şi !Il, ca ş i in vremea romano.byznntill~, ori În epoca roman5.

~~nlerinl. ~clic~ cc~nomic, vllrsta~ fierulu i incepe la noi abia pe la 700; splfltua l, adldt Istonc-cuhura l ea IIlcepc totuş Încă dela a. 1000. Vom examina deci mai jos, suh capi lo lul . Hallstatu, toate monumentele carc

ne .pot .1!I.murl asu~ra 8Chimb~ri lor ~duse ~e vremea fierului în viata gcuc§, iOd dela pnmele f:lbrteate vIlJanovlene care apa r in Dacia . . '.

Ccrcet1l.rile pc teren in regiun ile bogate În fier ale ţării noastre sunt Îndi

Er;2~~;;~:~~~;;'~~~~::~~~:~'1;~~~;j~;~~~~~:~j~~~~:~i:~~~::;,~:T{~~ ceputllflleşl Intens itatea exploaUifll mlnclordelalloiÎn antichitatea proto­istoric1\ 1). Dimpotriv!l ne este posibil a p reciza drumu l pe care marii f!iururl

~~;~:J:!:~~~Jf.~r~fm~!~i'~~;~~}~~i!:!ii~~j~j:tl:~j~~~:t~7t ~ncepriveşteevoJlIţiacivi liZ2.tieifieruJuiÎnDacia .

~::;~:ii,~~;i:t~;~~~Jif~~~~~;;~tJ:~:i!g:~:~~i~~: 1907. p, ISI Iqq.; XXVIII IIJOS, p. 2;;0 sqq.

www.cimec.ro

,,8 VASILE rARVAN, GKTICA

In adevâr, rar ştirile istorice scrise. gcografic~ ,şi toponom~sticc. ~u fost aşa de mulţ!imitor confirmate de descopcrl~,lc a.rhcol~glce. :3 an cazul Celţilor aşezaţ i in N Oaciei: enclav~ pUlcr~lc!\ Ş I perslstcnt1i. mtre Gcţii Nordici: Carpi şi Costoboci. Am v!lzut an amAnunte mat sus, in cap. V. c!l tocmai in regiunea dela V şi N de Ma~ann~rcş. de ambele

~~~\~:!e f~~~p~~i~~r ~:r~;~.;f;7~tn C~l~~i 1:~~:i7~,~,r~a~~u~ ~~~r~ 1~:;;~ altele-par a n avutşÎ la Szalacska În comitalul SO,mogy marea turnătOrle de fier cercetat3 în aml\nuntc de K. Darnay 1), Ş I pc ~are ,0 pute"; ,50-

~:~~~~~J.:y.::~~r::~~i~:~~i~~i::,~n5:~~:~~~~::~~1;~:I!;:,: :;;,~ \sf!lrşitui Iml/stolt"""' , ci s'au Ill l şcat sp:c I~!isl\rtt cl\t,re S lovaCI:!. ~el

NE şi au ajuns in comitatu l nereg.\ Clci obiectele g1\s~te de L chOczky in părţile Muncaciului ne stabilesc ~e rfect. legătura 1nlr~ .v~rsta I-a şi cea de a II-a a fi eru lui. de o partc prm con~"\lta.r~a fllu~!inel tn ?roIlZ: iar de alta prin pumnalele antropoidc 1) g.tslte m.CI:ry .. I!. probab il. deCI ca prin a. 400 a. Chr. atelierele dela Lov6.r.."S ka Ş I Galhshegy si fi fost

in 6:~ntla:e~::~i:~:~ , a primei atingeri ccltice ,cu Dacia, c d,e sigur caracteristicul morm~nt celtie zis dela SiJivaf 10 Alba dc Jos) poate Însă de pe Tisa. şi pare a fi şi mormllnt~1 de .di.Hireţ celt d~la Cyoma, in Criş:lOa sudvesticl. K. Darnay studIInd oblectel~ des~opente aici, gllseşte elemente de La T enc prim, sec. IVa. Chr., In on ce caz, cel mai târziu , La Tcne mijlociu 1).

VI. VÂRSTA ~· I &RUI.l' 1 IN DACIA - ,. HAI.LSTATI·UI.

Den!tfel ocuparea Pannoniei de Cclti trebuie slS fie duptl toate sem­nele destul de veche 1) - cel puţin dela Începutul sec. V - şi irad ie­riie lor spre Dacia nu mai puţin vechi, datâ fiind legătura strânstl dintre Dunărea de Sus, celtic1\ încă din hallstatt şi Dun!lrea de Mijloc.

pe II: ;.u::;~ ;;~i::C~;~~l~).c~~:~a~:~:;r:~:te~:iiti~t~~:~~e:~~~!~ I dup!i marca canti tate, in speci:1I de cuc, întrebui nţate la construcţi ile locu inţe lor şi incheierea uneltelor În a doua şi a treia perioad.t La Tenc, 1

glisite in aşezltrile sltpate pânli acum În cftmpia muntcantl (Cr1\sanii" Tinosul, Zimnicea, M!l.nlistirea), d\ acest metal nou c adoptat pl1nă ' in stratele cele mai largi ale pop ulnţie i dacice. Aceasta instl Înscalllnli d al!iturca de fierul importat sub formă de fabricatc, foarte curând a trebuit slt se lncctltţeneasdi ş i la noi tehnica min i eră din Apusul ccltic, de sigur la Început chiar prin Celţii dela noi: şi anume, cu atllt mai uşor şi firesc,cu cât locui tori i Daciei fusesertl şi În v9rsta bronzului Olari f!1urari, iar În Jller,,1 melaIIlJ/li. chiar şi in Alpi, industria ~hallstat­tian!i. a fierului nu fusese altceva dedt o simplă evoluţie mai departe a industriei din ultima epocl'i a bronzului 3).

Fapt c, cA deocamdată nu avem identificate pe teren atelierele ş i

IUrnătoriilc de fier, pc care, dup!\ cele de mai sus, le postul11m şi pentru

~a~;~i~;\~; I~~~;:~ ~~s~e~v:~~ ~J;~:~~~I:~~~:i~;n ~~~~it::~:'~~~::: I de Or11ştie '). E plausibil deci, di, intocmai cum mai toate maril e oppida, costellier;, gradilet, adicA fCeldţi., puternic fortificate pe v~rfurile mun­~Ior , constatate fie la Nordu l Adriaticei, În lstria, Carniolia, etc., fie

') ef. intcrellintul nrdeol nI lui I\eine:eke de~pre JUOnll mtllltl, dj" U'l8aria dtla Il/up,I/IIII.A1 7'1"(I_llll1i. in 11/1. XVI II 1898. 1>. )06-) 16, -llSuprn cAru i" vom re· leni mIIi jOI,)1 .• 6l 8qq .

,) ef. , i Heineekc, 1. e. 1) eL ,i lloernes·Mcnghin, o. C., Il. 49 1. I f Cn 8tudii preglltitoare. dur lIumai cu prudenţA de Col08it, de Ilemai oo rcapun­

dnrJ ni\'c1ului , ti inţifie de azi, lunt de: comp::aral lucrAri le: lui G. T fS lb. din V,,· garild,,! R Itl"t, IV 188", p. 359 aq .. I' rtllaudogim' K6::{tmb'ytk XIV 1886. p. r06 tqq. ,i A,tll. ~rl. XI 189 1, p. 61 tqq. , XIII 1893, p. 1)) aqq.; eL ,i VIII r888, P.93 ,i p. 153 &qq. ,i VII 1887, p. ISJ aqq.

1) eL Gooss, CllrOllik d. urtll. F. Sitbtnb .. in Ard,./.liM"b.Ullfdelh. XIII 1876, p. l39 Iq.; G. fin'ly," grt(li,tyti cidlt ~drak. in Ard,. trt., Xx..\':VI 1916. p. II ,i Ulm. ti lucrarea engle:t/l citllti de noi m8i 8U8, p. 114. 11 8; d. 1). 1\1. Tcodorcacu, Certe/. aall. r" ",lInlii lilmitdO(lrti. Cluj, 191.3.

www.cimec.ro

:~1;~I\:;d~sCt~7;~~~!r~\\~t:~~~\:~;~n~~:I~~li~O~I!~~~~~~ti~~~:PaC:il~~: La T e-ne, începând ins1\. - multe din ele - a fi active inel de pc vre· meabronzului,- tot 3şavor fi depus În leg11.tudicll o inflorire .. activi. t ă,i i meta lurgice din epoca Hallstatl ş i m:li ales La T enc cett1(ile (/i" IIIl1l1ţii SeLeful/li, cu Muncelu l În frunte '), or i burgu l de pe i'De:llul Zânei. (TGnderhegy) lâng5 Turda 3) , precum, de sigur, vur fi fost astfel de

:~t::ţ:n~cee s~:I:~i a~: P;~:~~\IO:a~o:~~~~Ci;' i !::~~ ~~n p~~~~z~aÎ:t~r~ t~::~e g~~

~;;;:~~~:~::~;~:~:~~:,!:~~::~~~;~:~;:~~:':i~f~:i:" :i~~!~~:::~:~~~~~:~: preisloric ş i protoistoricatât in Arde:l l dt şi in Ban.:\t 6

): desp:e pu\ine putem spune cu siguranţ5 eliTei epoce anume apa", 1Il Ş I dacă m adevăr sunt dacice .

Astfel, oarecum printr'un CO'lsetlS/l$ O"",illl1l , se recunoaşte drept d". cicd aşezarea bogată În bronz ş i fic r de pc MlTgllra din Su lagiu (lângă Porolissum) tI), precum de sigur e o Il tare cetate evident La T e-ne (poate incă şi din bronz) cca de pe dealul «Dobilon l!ingli Boiu-A'lare in Târ. nava Micli, la NE de Sighişoara, unde monefe ma ceda-romane ş i de­nari republicani confirmli şi c ronologic concluziile cercetări lo r topo_ grafice ş i archeologice 1). G. T cglâs crede a fi putut stabili urme despre exploatarea minelor pe A1mafld-,Mare in Hun iedoa ra 8). In ori ce caz, sigur dacicl, e cetatea numită Bi/avara l!'lngli Boil/t l li (Bujanhâza, in Sl\tmar) , la 9-10 km. de Dicsad pe o înălţime la confl uenţa a două

---;- Vezi bibl.la D&:hdette,o.c., II J,p. 1540, 946'Q<I·, Q695<t'h981 .qq. , ier 11 2, p. 62] sqq., cu II ], P. 985 . qq. ef. incA ,i Schuehhllrdt, Afttmrup(l , Berlin,

19 19,P·279,'9J,etc. ') ef. Fil1aly, , . c., p. 13 sqq. cu il1lporlllll te amllnunte privitoare III o IICI Îvilttc

melalurgicA lici . • ) J. T~glu, i n At., XXX 1910, p. 123 . qq ., cu fig. l, rCI)fodusii,iaici , P· i 77. ') ConuoU.nd de pildA pe teren cazul cu cetatell de pe Crllde\ (in MehedinlÎ,

IlnglschituITopolnila), pe care Ccur Bo ll iac,E:ccu.rIiu'le arhtologictffll anul 1869, Duc. 1869, p. 6o.q.; d. ,i Tromptla Curpufilor, 1872, 110. 10 10, p. 3, o IOcoliit. do·

âCd, Am OOllslatai el ea apaqinc Evului Mediu. ') ef. ,i c..rI Gooss, Skh.:tm, i n ASL .. X IV, p. 107 Iqq. ,i III Iq'I., cu 105 l qq. ') C OOM, 1. c., X IV, p. 11 21'1., CU J. F. Fetzcr, i n AS. XV I 1896, p. 60 Iqq. (d.

pcntru l tl\iunel La Tmedela Perecei in SllRgiu, p.6 .. ) , i XVIII 1898,p.4 18.

') Gcou, , . ~., p. lOZ

1) Artiool inle.rulIlt În A~., XUI 189], p. 1]]- 14°.

rAuri, alclituind un promontoriu dcsplirţit de restul platoului printr'un vnl şi şanţ: cetate:l a fost Întăriti'!. şi locuitli din neolitic şi până in fie r 1). Tot :\stfcl cetatea Btldt:dr dcla Odotheiu, cu Înce puturi mai vech i, dar infloritoa re mai ales in sec, IV- III a. Chr . şi apoi piin11. in sec. 1 a. Chr., dec i pc vremea. lui Burebista t). P. CsCplO e de părere cli şi Ce­talta Bihorulll; (Bihari Var), după vasele grafitate gMite acolo, trebu ie sA. fie dacică :1). Totuş i sitpătura mcutA acolo de J. Karâcsonyi nu con­firm1l. sufic ient cele spuse de Cscplo oi). Dimpotrivli, dup1i ob iecte le de bronz ş i obiectele de fie r tip La T e-ne, putem considera sigur dacieli, pentru în tregu l mileniu 1 3. Chr.,in1il, imea fortificată cu va l ş i şanţ

peo întindere respectahi lll, la Aţel ( I-Ietzcldotf) Iflngli Mediaş'). l n sfnrş i t di n judeţu l cel mai hogat p!'lnl\ acum În obiecte d in epoca bronzu lui, Solnoc Dob:lea 6), avem la Peirit IdngA G herl a, la 3 Y2 km. de vestita sta\iun e deJa Fizeşu l-Gherli i, un puternic centru strategic , pe care, dupll descoperiri le de plln/t acum, Dacii I·au locuit neîntrerupt din bronzu l JIl şi hallstatt p1\nă in La Tene ry. E. Orosz crede chiar a fi putut stabili aici ş i urmele unei turnlitorii de fier, ceeace ar confirma presupunerea noastrll dc caracter general, mai sus exprimatA, eli cen trele mai active dace din bronzu l IV 3 11 adoptat dupli 3. 400 (700-- 300) fierul ş i au continuat a fi tot aşa de active in prelucrarea nou lui metal, precum fu­scserll În vremea de glorie a bronzu lui III şi IV. A~ fi tOlu~ n~met~d i c, p!tnl\ ce aceas~1i ~resupunere a noastr1i nu se 'x

conflrmi'i mal dlll pltn, să lu1im d. p. pri nCipalele centre dac ice, fie ale- .,./

litrt, fie simple depoz ite di n bronzu l IV 8), drept existente ş i În fier şi s11. umplem astfel cu ipoteze topografice o lacună pe care descoperi ri le autentice ale fieru lui nu o pot p!ln!1 azi umplea. In adev!1r, exemple

:: 6~~Ad:,r~~~:~i1: i I~:II~.I , ~~~~;,;'~~Ul~~~11X~7~ ~~~7,18:l'I :8~:~5~qq· ' J Jlt, XX I 11)01, p. 7 1 1'1. ')Jbid .• ]J.7 3 I q t l. Il Gcou, l.c ., XIV,p. I071<tq .. undcln.,i rl,i altcintlriri,mai pu\inprecil dcler­

minalc. Pentru tezllurul de ~rgint. Jacic, gAs it la Aţtl ,i pAstmt in Muzeul Dru· kenlhyl, ... . mll i j o • • IJ. 5S]·

fi ;~ ~~. g~!~ j~:ir;,rS~ ~,~it~~~III~" ~~e8m.~~~ r}' in AS. XVII 18

97. p. 433 .qq.

') Articolele lui E. Oron d in AS. XXI IIJO I, p . 17 . qq .• 146 tqq. ,i uo Iqq. ,i X-'(IV 11)04, p.ll7 Iqq.

IJ Ajuto.ndu·ne. de pildA de Ii. tele anlerioare, ea aceea I lui Hampcl in AS. XV 1895, p. 109,ori de studiile critiee ea ICel aLlui Reinceke, din AS. XIX 1899, p, ] 16 Iqq.

www.cimec.ro

contrarii, de distrugere a centrelor infloritoare dace din bronzul lV, prin nlivlilirea barbarilor Scythi, şi pustiire totalli in vremea fierului a acelor localitliti - cum e cazul fo.'\f1e suggestiv cu sla\iunea de bronz dcla C"rlid 1) - trebuie sl ne fad prudenţi in ce priveşte generali. zarea cazurilor ca acel dela Pe1ri,.

Deaceea, in cele ce urmenz.l\, nu vom Întrebuinţa monumentele bron. ;.mlui IV decât exclusiv atunci cl\ncl elementele hallstattiene ori venet • illyre, sigure, amestecate in ele, le·ar caracteriza ca direct legate cu epoca şi civi l izaţia fieru lui.

Sigu r e, În orice caz, acest fapt: ceMtile dare, in terase, aşa cum le găsim in I1llln~ii Sebcşu lui ,la Turda, ori la Odorheiu, se reg1\sesc la fel, în forme oa recum clasice :şi În Carpaţi i nordici, d. p. Ia KrivolIY în comitatu\ S{lros din Slovacia ') şi studiu l lor, pur topografic, trebueşte urma.rit pânl departe in Apus, spre a se vedea ce e În :Iceastli arHi special'- a fortificaţiei pur dacic,:şi ce e general european şi, in specie, ccltic.

Dac!!. metalul- fierul - nu ne dli putinţa de a slabill precis in. ceputuri le culturi i celei nouli în Dacia, ceramica c1impotrivli ne ajută

Într'un cllip aproape neaşteptat. Şi anume, nu ccramica de uz comun, zilnic, de forme ş i decoraţii - în special prin inciziuni adânci, um. plute cu materie v~roas~ albli, pentru contrast cu pasta neagrl1 ori ce. nuşie a vasu lui - continuând tradiţia anterioar~, a bronzului,- ci aceea, foarte modest~, a urnelor funerare neÎmpodobite în nici un chip, dar

~~~it~Cn~~~o~~~~r~o~~:d!~~ an;1ş:~;:t~~:~e~~eÎ~ ic~;~~~~lu~~~:~,e;~ :~n~~, \ ca ş i În Ardeal, aici ca ş i În dmpia muntean!!.. t

Dacia nu e o ţarli reprezentativă pentru cultura I-I allstau, aşa cum e d. p. Da lmaţia a). Am relevat ş i mai sus d, afard de ti ncidentul scythici - cu totu l secundar, cum vom demonstra mai departe - Dacia trece oarecum direct di n Bronz IV În La Tcne li 4). Este deci aproape

') V. art.lui B. P6sta in At. X IX 1899, p. 18.qq.: tmOIHC În epoca fi erului În urma invII%iei ,,:ythiee ••

'} V. ari . ,i planul dela 1. Mihalik, in A II X IlI 1893. p. 73: cetatea e nUmiti cu termenul generic . Iav hrtJdtk, identic cu iN/Jilu, "rodiI" etc. •

1) UodtslpllUri lepublicatetrept..at in jyiut:nsdl. Miu. DU$ DlJlllit:nunddtr Iitr:ltgO'tli'lll,

de fiala ,i Rad imlky auariultci ll allstan·ul u prdunse,tepAni tA!"IţÎu În La Tme.

a \~I.~~~r::~:u~;::~ ~~I~~k~;i,:~}~:~,;~~x~;;~o:::,i~~'I~u~:tasiI8:: mitl continuarea epoeei bronaului inci in lec. VI a. Chr., care deabil acum ar in~Pt

paradoxal s1l. constat1l.m c1l. deodatl, in mijlocul ceramicci caracteristice a bronzului târziu, apare forma strllinll a urnei 'evillanovicne., adid in general n(\rd-est-italice~ pânlt in mormintele cele mai modeste, deci ca o inovaţie general reeunoscutli şi populari.

Sl1 examinltm mai intAiu situaţia din Banat. Intotdeauna aceastA provincie sudvcsticl a Daciei a avut o orientare

spre ţinuturile învecinate illyrice (mai târziu ~Iave). Aşa cum C!l.mpia Banatului se deschide spre Apus ş i r âurile lUi tot într'acolo curg, la fel s'au legat şi raţorwri le de civi lizaţie. Dar baza de rezistenţi a Ba­natului sunt mun\ii lui. Şi aceştia fac parte integrantli din masivu l dacic. Banalul va fi deci o provincie tipic!!. de civilizatie mixtl iJlyro- thracid. j S'a crezut un timp cli în epoca bronzului Banatul fitcea parte din blocul pamlOllic, reprezentat prin ceramica aşa de caracteristicli dela Lovas­bercnYI Keszthely ori Vârpalota J) . Dar o examinare mai de aproape a materialului a dus la constatarea clt atât vasele cât şi idolii bllnlileni, dealtfel cu legltturlt atll.t În Serbia, la Kli /!.evac '), cât ş i În Crişana la

~Yi~la;~~jS.~~dr:~r~~i~ntlt~I;~~~a'r!:i~~n:;~a~:i~a~:;:nliţ;~t~~:e:~;~~ mica pannonic!i, o civiliza ti e aparte &). Centrul ei eraJa Verleţ şiVattina·) . J

si ia forme d~ ale (jC'ru lui , În vreme ce hall,tallul e in plin .vAnt deabia in sec. V, pentru ca in ~e. IV .. incupl deja La Tme·ul. Prin urmare bronzul ar IUr,1 abili in KC. VII, iar In Kt:. X-VIII in .Ungaria. ar domnl inci fa tiuta bronzkorf, ceeace. dupi cde ce dovedim noi acum, nu ute de fel exact. - Ce. asupra cronologid bronzuluifungart,idiaeu\ia datltilor lui Monleliul,J>Cntru Nord, In raport cu Un· gari., la L. IJella, in Alt. XXII 190:l, p. r60 Iqq. - Fenomene analoage trebue p admilC'm ,i in S Dunlrii, at unci dnd \'edem in cutare teZAUr thraco-acythic, • (1 ~ccl dda PatUl8hiuri,t" in Bulgaria ~ntral11 (v. inlrcaga bibl. Ia Scure A"lIbJ· logi, Thrac" Il a, PariI, 1925, p. 28.qq.) opere de arIi indigcnit in cari elcmen· trle archaice Hreee,ti ,i cele din vnuta bronzu lui IV sunt combi nnle .pre a di\ chiar dupllll . 500 forme de ati l, CJI ri fire,le nu mai au nimic de II face nici cu bronzul IV. nici chillr cu hllll ltll ttulmai vechiu : cL la urmA, pl. XII , rig.l, du~ B. fi Iov, Uart (/tIt,"q ll t ~ 'I DU'ltJri~, Sofia 1925 , p. 21, care dRtca~, ca ,i Scure, Icest leUlur in sec. IVa. Chr.

1) Hocrnu .Mcnghin . o. '., p. 826 cu 10:l IIqq.

:~ ~:7~~~l~~A:7.~ A~:~:'~!~!~'~. ~:~~:~~~i: il XXV III 1908, p. 55 1(lq. ' ) CAte un exemplar foarte bine plistnlt in Muzeul dela Liceul din T.·Sewri1l ,i

in Multul dela l'refectufl din C ,ai(N(J. 1) Menghin,lJ. t:., p . 826. ' ) D. Milleker, A oottinai 6sult:p, TimifOar. ' 905; el. in caz de l ipai, Hocrnel-Men·

gbin,p. 1os ,i ofo7,-re'p. D.MilIeker,fnAt.XIX , 899,p. l so.r82,i X IV . 8c}of,p.I.6.

www.cimec.ro

... fie chiar ş i in modele bine diferenţ iate de cele arde lene, tot aşa tre­cerea dela cultura bronzului la a fierului se face ş i in Banat În chip asem3.n31or cu cea din Ardeal ş i Ţara Rom:\neasdL Vom demonstra mai jos, eli dela O dlj in Slavonia şi Fokoru in Ungaria nordidi şi panl la Mikhalko"o În Gal iţia, avem Q singură cu/lurtT, care se desvoltl unitar şi organic inlre 1000 şi 500 a. Chr . Notăm acum numai faptu l relevat de MiUekc r 1), in urma a numeroase cercetAri ş i sAplitu ri in Banat, că şi llici tpartea cea mai ÎnsemnaU. a [tezau rclor de bronz] e d in aceacpoc!i, in carc fieru l Îşi impllrţi ă dominaţi a cu bronzul, adică din vârsta I-Iallstatu. Aceasta Înseamn1ic1l. Banatul nu intrI inaintea Ardealului În vArsta fieru­lui ,ci şi el continu ă a tr!l.i in formele bronzului pană la ven irea Scythilor,

Dar mai e u n fenomen foarte caracte rist ic pentru BanaL S'au g1lsit multe obiecte de bronz , fireşte, in special din BrfJ nzul IV, Influen­sele hallsta ttiene asupra artei metalurgice dea ici sunt Însă aproape dis­parente. Dimpotrivă tezaurele de aur ca acela vestit dela Firighiaz (vezi mai jos) arată o leg!l.tur! indisol ubilă cu Ardealul - ş i anume cu Ardealul tradiţ iei bronzu lui.

Banatul se araL1 deci intre 1000 şi ioo a. Chr. adanc ş i larg plhruns de elemente veneto-iIIyrice-hallstattiene numai În manifestările po­pulare ale artei sa le industriale -ccramica-in vreme ce arta de lux a metalelor r:l.mâl\e mereu str âns legată de cea din restul Dac ici.1 Nu credem deci eli poate fi vorba de o real1l. cucerire illyr ic1 În Bana t, lucru care ar fi adus după ea imed iat şi formele hallstattiene superioare _ de metal - pe care le întâlnim d. p. Ia C lasinac '), c i numai de o pătrundere modesUl. de Înd.uriri populare illyrice, pe baza intenselor raporru ri economice stabilite cu V indaUl. după liniştirea turbur!rilor de aici produse de migraţiile doriene spre Sud ş i illyre spre Vest (peste I

Adriatica, În h a li a sud ică), prin jurul anilor 1000 a. Chr.

Altfel stau lucru rile in Ardeal, cu ţinutu l vestic ş i nord vestic pân1i la Tisa. Aici fahricatele ceramice evillanovienet . sunt putern ic sccunoate de fabri­catele metalice tc italicot--thallstattienet . Deaceea se impune să trecem întâi În revi stă, topoj?rafic ş i stilisti c , aceste din urmli documente, ş i

abia dup1l aceea să ne ocupăm de chestiunea treceri i efective a Ardea­lului În vârsta rierlllui, resp. de chestiunea epocei cscythicet a fierulu i.

1) mim. Rigil/gl. 1, p. II .

*) V.În IPCCill lllrt.lui Fi llla,În IV. M .a. B. Il.d. 11., III 1895, p. 3'; uun., IV 184}6, p. J Iqq., V 1897, p. 3 Iqq, VI 1890, p. 8 Iqq.

www.cimec.ro

VASIl.E r\flVA:-<, GI·;TIC A .', In adevăr, d:::că urnele «villanoviene. au pUlUt să r5mână in uz multă

vreme, dup!\. modele mult mai tJCc/!i, fie importate pe rrcmuri, Î/l mttal, fie Împrumutate l! in cer3mica illyro-pannon icli a bronzului vcchiu, şi deci nu ne pot servi decât la o datare În linii mari _ obiectele de metal, de ori­gine vcneto-illyră ori hallstattianli, ~site in Dacia, au fost exportate aici cOll1emporcm CII fabricare{l lOT. Ele nu numai se dateazli pe ele insele, dar ne datează şi cultura locală a bronzului IV, În mijlocul clireia apar.

In aceastA privin,ă descoperirea flicută de Kodcs la T:\rguJ-l\ lure­şului c foarte caractcristidi.. Alăturea de urnelc tip «V iJlanova., care se găsesc curent in multe dintre mormintele ~scYlhicc. şi care, fie di. pleacă dela varietetea Benacci 1 (1000-900 a. Chr.), contemporană cu pc­rioada proto-etrusd\ 1 (1000-800 a. Chr.), fi e că, cel mult, pleacă dela varictatea Oenacci Il (~50) 1), În orice caz - dată fiind larga lor rll.spândirc _ IlU pot fi la noi prca precis datate, - avem un vas de pămftnt, din fericire p:\strat Întreg, şi care ca profil corespunde intocmai unui vas de metal tip protoetr/lsc, specie CornelO (c . 1000-9

00 a.Chr.)'), d:lndu-i totuş ca ornamente plastice pe acelea-ale eanelurilor, fie drepte, orizontale, pe gftt, fie torsionate oblic pc p:l.ntece - caracte­ri stice epccei bronzului la noi, şi cunoscute - ca veche tradiţie - inel din cncoliticul pictat moldovean şi muntean (tip Bon\cşti), ca şi ardelean (tip Ariuşd). ef. fig. 191 cu 192 .

Dar acest vas izolat _ alte excmple nu cunoaştem p'-nli aCum­ne documentcazli, prin imita rea sa dirccU1 dUPlT melal (iar nu dupli alte vase de pământ, într'un lung şir de transmisiuni indirecte), prezenţa vaselor tip Corneto in Ardeal cel ma; târziu prin a. 900 a. Chr. Avem deci o datll. precisli dela care putem pornL Vom vedea mai jos el ea se confirma În chip strlilucit pr in celelalte obiecte veneto-iIIyrice şi hallstatt iene de metal, g-lsitc În Dacia.

81\ stahilim acum şi graniţa geografica plÎn!i la carc aprioric trebuie să găsim lucruri norc!itahce În prima j\lm!itatc a ~ileniului 1 a. Chr.

') er. D~chdcUc, Mamltl Il 2, p. 532 S(lq·, cu bibl. , i labelele respective. i\lon·

tdiuJ dateazA.: Iknl\cci 1: 1100--95°, Dcnacci 11950-150 ; protoetruac 11 100-1000; 11 : JCJ00-900; etrusc 1 1)00'""""-800; 11 : 800--700. etc. A. Grenicr , in rrumoasa 5lI

monografie, BoloI"e cil/(IP/Odtnne tI ~lrljfqut , Paris. 19 12, datcul, credtm. ples

jos diftrÎu:lc fB.bricatC ilIe induetr ici din prima .-A rltl II fierului În Italia nof' dicl. AcelllUI pro"ine ind. dela rllportul de migrllţii ttniceticuhurale pe cart\fU cld_1 5tabileasd Între populaţiile din Italia centrali ti celc din N Apeninilor.

raport carc c~dtm dia rost În\'erl de eclllusl inut dcG renier.

') Ko,,6cs, in Dolgc~u/()k-Travaux . Cluj. VI 19 15. p. 2.48

Iq.

--) . VI_ VAltSTA J1 11:ItULU 1:-': IHCIA 1_ HAI.LST,\TTl'I. :107

www.cimec.ro

;toB VASILI': PÂR\·AN. r;BTICA

c. 1100 şi 800 a. Chr., ceeace se potriveşte perfect şi cu mediul in care se gi'lsesc la noi aceste di.ldlruşe, şi anume exclusiv ÎII depo::itele bronzului

lV, precum vom arl1ta in amlinunte mai jos. Odatli fixate aceste graniţe geogra(iee şi cronologice pentru infiltra­

ţiîlc veneto-illyre şi hallstattiene În D3eia, sli cxaminlim mai de aproape topografic şi tipologic Însăşi monumentele respective, caracteriz!lnd re­

la ţ ii le culturii getice cu Vestul Între a. 1000 şi 700 a. Chr.

Printre fabr icatele hallstattiene cele ma i ca racteristice, aparţinând incli tehnicei bronzului, d.lr documentand forme ale fieru lui 1 vcstic ş i sud-vestic, e spada cu antene dela Blllldor! , În Târnava Mare. G1i.sită . impreunli cu alte dou:1 spede d in bronzu l IV, ea cOllstitue la noi (şi În

toaH!. fosta Ungarie) un l/1/icum. Astfel de spede erau tota l necunoscute in bronzul ungaro-român 1). Deaceea ş i Kuzsinszky, care o publ ică ' ),

o crede Itllportatd din Jlcst . Oar tipul acC8t:lde spede e bine cunoscut şi daul.l la origine: c. loooa. Chr. 3),sau,pen_ lru Itali a, ind şi pUţin mai tk.liu. Deci iarrq ne afl1i.m, ca şi pentru d1ldl\rile hemisferice, prin a. 10D0-900a.Chr.

Aceste i vremi,deîn-

Fig. 193' Inele de aur dela Br4dll(, dup~ Fr. Kel"l- uplll a bronzului IV ro-ner, in AOeGq. X,XIV p. 389, fig. 76. m5n , aparţi ne ~ i tezau-

~Q~~ Q9~

, rul dela Drădllţ (Bar-

docz, În Odorheiu) cuprinz!1nd, Împreună cu doul'izeci şi cinci inele deschise de aur (poate monetă), un important depozit de bronz : sccuri 43. douillet, ~despede~i doulicazane norditalice (v. fig. 193- 196)4):

1) er. Dt!ehcl~ucl A1omul, 111, :u o: .incol"lnue cn lIon"rie •.

') AS. VIII 1888. p. 2+4 sq. cu Cig. 3· ') Cf.D~e1cue. II I.P.210cuHocrne.-Menghin ,p.818,i Dt!chelelte III , p. 233_ ' ) Fr. Kenner, in ArGhill 1. Oe. G._q~dlt" XX IV p. 383--9 1; COC", in Archio

r. 1. L .• X t1I , p. 500; M. Woninszky. in At. V 1885. p. 83 (raponul loc cu cistele dela Kurd in Tolna)i J6sa, in AS. x..X lI iC)02, p. '1.78. cu prilejulltat ilticeirabtica. tdor tetruscet ghite in Ungaria; Hoernes, in AS. x..X IV 11)04. p. 208. Astlzi Iceste

,ase le află la Muzeul din Viena.

VI . \ 'ARSTA .- IIffiULUIIN DACIA . IIIAJ.LSTA1- \'l! L J., ineiziile şi butonij ori pericle in relief cu

el~~;ur.,u~~:s~~:;~::~ice epoeei' el:ei. ~~es~~:' c~e:;'~~\~n~c1e dou1 lice, de bronz, inalte de 049 şi cu o capacitate de c. 20 litri, dupA formă

:~a~~~~dteh~~:ili:ig~; fabrica te de care ne oeu-p~m, a găsit F . Kov:ics la Fig 11)4 Secunde bronz de III BrddUI dupl F'r

V'~:n Înfr~~I~~e,~~T~:d~;~ Kenner in A O, GIJ XX IV r 389. fliJ 77

".orditali c poscd3 Muzeu l Brukenthal din Sib" ... f i fost ghit la Alba- f ulia (v. fig. 198). \lU , cu IOdlcaţm cA ar

--

www.cimec.ro

\·.\SILE I'ARVAX. GETlC A

Bine plistr3tă avem dela Kdnlorjd"osi in SMmar o frumoasă e~ld.ăruşe (fig. 197) tip nord italie publicată de JOsa, in citata s~ expunere s~tlstlc1i 1) , iar din comitatele I'bjdu şi Szabolcs avem o mtreagA sene de vase

tct;~s~~:;ef:e;:;;Zi~r~e~::~ (in special de remarc~t ce~e 27 de spede)

dela Hajdfl-BOs::iirme"y (in Hajdu), un inlreg capitol .11 forme~ fa­bricatcle norditdice: o situl1i frumos dccoratd hallstatllan cu . slmbole solare X); o căldiiruşi'i. cu două miinuşi , tipul . Rrddu\. (v. mal sus)~ ;

~:~'d::'~: ~~~!~~6~ ,b~:n~i~\~~n,~ ~~~i'~9:~I:r~~:e;,:t1:,~~::~~~~~~ 11)0%. P.2i9. Red. t /8. ke.nthaldinSibiiu.

o eeaşcli de aeelaş stil decorativ ca s itula 4); u~ .coif: iar:1ş de tip nord­itJ.lic, dar fl\ră creastii, ci numai cu vârfu l stilizat In form1i de bulb !' ~:~:;~~:o~~t\I~:~~~endee~ae ~a~~~~~l~:~~~~~rO;cl:eVi~:~e:~~::~~:C~i~ deci c. 1000-800 a. Chr . 7). V. fig. 199 ş i 200 .

, +~:'::~:i.;~:i\~:~'1~J,~E::~;.::;::,:~~,,::.~~:!;~;r~::f,~~I':::;i~: 'P:ţl~:~roduSli, impreunA cu sjtu(a, de Gooss, in Arc/ii-r.o j. r. 1..., X III pl. XI, [il.

8,i 7. Ce. mni jos r:g. ::00.

±t~~~~,~§ţ;;f~'~·~,~::

\' 1. VARSTA ~"'RR ULU I 1:-; D .. \ CIA. _ , . IIALI.STArrU L

Dela Sin)'o În Szabolcs avem o situld norditalicli publicatl de A. J6sa 1). Dela II1driapâcs. tot În Szabolcs, J6sa cunoaşte două d l diiruşe, din carc reproduce lina in articolul său 1). Dela Taklaketli=, tOt in acelaş

comitat, acelaşi autor, pomeneşte depozitu l de bronz IV, in care s'au glisit şi rnl\nerele unor c1I. l dl'l.ruşc de tipul descris 3), ceeace fireşte da­teazll intregul depozit ca aparţinând vremii hallstatt 1.

Dealtfel Însuşi marele depozit de bronz dela Fi;uţUl Gherli; (Ordongas Fijzcs, În Solnoc-Do­b~ca)4) e perfcct caracterizat ca hallstattian I prin aceleaş i resturi de dlcliiruşe(urechişi mâ­ncrc), ca ş i prin cupeledecorate În acelaş stil ca şi ceaşca dela Hajdu-Boszormcny şi nu mai puţin prin fibu lcle-~ochelarit ş i penclanlivul cu crucea inscrisll in ce rc, etc . (fig. 203).

La fel pomeneşte Cooss ca aparţinAnd co­lecţiei gimnaziu lui din Sighişoara, dou~ mâ-

nere r11sucite de cl'l.ld~ruşc tip . Srlldu?, giisite Fig. 199. Coirul italie la Tobesdorf în cercu l Mediaşului, ş i un cazan deltillajdu-86r::6""bry. întreg, cu alte bronzuri induntru, găsit la Kis- dupl Iteinec:kc, in A It. rcirda În Szabolcs '), flră ind icaţie a locului XIX 1899. P·3 19.rig · 5·

unde e p11strat. Dar elementele din bronzul 1 V dacic str âns legate de prima vreme

a fierului din Apus nu se miirginesc la aceste importuri ori -eventual, ,

;~:~ ~:u~ ~::~:;!~en~i~it:~it:e'a~~s::~~e v:t:!~:_~I1~~~ ~~Ci~a~:~!:~a~!~ şi produc ele Însele În sti lul nou pentru întrebuinţarea localii şi co­merţul intern. In această privinţă e de observat cll. În general , atât în prelucrarea bronzului cât ş i a aurului, În locul massivităţii vremilor mai vechi, se introduce din ce În ce mai mult uzul plăci lor subţir i , lucrate (!fi repousse, ş i imitând, În gol, li nia structu ralA a ceeace inainte fusese obiectul sau podoab:\ plină şi grea. Sd cercet1im pe rl!.nd naşterea acestui nou stil, parale l, În bronz şiîn aur. stil care În anume direcţii va deveni cu totu l autonom de Vest, constituind noua artă geticii , din prima epocI

1) AS. X.XII 1902, p. 277. " L. r., p. 279 cu %78 Iqq. ')/bid., p.%77,C:UP1. II rig.s,ief.,J1.1. ' J Cf. descrierea ,i phmp de1u Hampel, Bron::luJr, III, pl. CCXIX. ') Cocu, Skium, in ASL. XIII, p. 500.

www.cimec.ro

"'ie.loo.DuplGOO", S.b'ut",I"ASL.XI II,876,pl.Xlcupall.SJ4.-"i. chipuri d~ Icbede dela GMjltn/". _1. Cupl de bro"l del. l\hdeuh 1" N6Ir:od. J. MI"u" unui ~ .. de. bronz .. ~.il TIU dep_n. d~ Hunicdoeno. In_III de 12 .. ' CI • • $. Cuplde bronz d~b H_jd(a·1!6u OrmtJ\,.._6. 0..1. de.norol cu Irtl p,ciolte d.pe.duluICodI""'\Il' I! .. fO~, 1""ltI de 2tj cm. - 7. Silul' dcl, lI_jdu. B6Il6nn~nJ', In.olUo de 16 cm. _ 8. C&1dt.ru,. de bronz dela Ibjdu.n611.0rm~ny, tnaht de" em._9. Cu CU dictare din linulul Orl, l iei, IUrlll de .6 cm.

a fierului, artă proprie acestor Thraci nordici, aşa cum fusese inainte cea a bronzului şi cum va fi pe urmli cea din La Tene.

Pri.ntre atelierele bronzului IV (de sigur activ 1nc3 de mult inainte) un loc de frunte il ocupă acela dela ŞptTlllaca în Alba-de-Jos I}. Ind Reiner observase d depozitul bogat găsit aici aparţinea bronzului pur şi cA chiar de se va fi cunoscut şi fierul pe vremea când atelierul de ~ici era activ, fier nu s'a gll.sit nici mll.car ca urme 1), Reinecke c1asificând monumentele bronzului ungar 3), nu se ocupl1 de depozitul dela ŞpăI-

Fig. 201. CAldArutl de bron% dt'1a JUd· Fig. 2.02. SitulA de bronz dela Si-,iop6n, dupA J6511 , In AS. XX II '902, "yo in Suboles, dupA t\ . J6sa, in

p. 279. Iled . , /8. AS. XXII '1}O2, p. 277. Red. 1/8.

naca, deşi, prin sinteza de forme pe care o găs ia aici, ar fi putut trage concluzii interesante asupra bronzu lui transi lvan.

In adev~r fragmentele de ci ngători deaici (aplice de bronz pe cureaua l at~ de piele) rcprczint1l În decoraţia lor cu lini i punctate ori zgâriate) de caracter pur geometric .), cunoscuta manicr1l venetâ a technicei decorative superficiale. Dar motivele decorative sunt amestecate (cf. tig. 205): a lăturea de zigzagu l ha llstattian g1lsim spirala, străveche în regiUnile noastre şi tipic1\. in special pentru arta bronzului 111 ş i J V) nu numai pe obiectele in metal, ci ş i , În noua form1l,oarecum plast ic1i, pe care o au ornamentcle in spira lll., ad~nc ineizate, Între altele pe minunatele vase de lut din valea

') Vezi materi.lul la "Iampd, n'orukor II ,pI. CXLrV-CL ,i d. lutul. p. 6 1. 1) Z. Rdner in AS. VIII ,888, p . lo-:t5. cu nume.roase. reproduceri. er. p. 2-4. ~) In AS. XIX ,899, p. 225 .qq. ,i ]J6 .qq. ' ) Hllffipel, n,ol/::no, 11, pl. CL.

www.cimec.ro

!\lurcşului.dc.Sus, la Ghernesig. pe la finele bronzului III, prin sec. XII ori Xl 3. Chr. Dintre motivele tsolare. 1) indl nici unul nu e intrebuinţat la SpAln·aca. Ne afllim de sigur pe la inceputul influenţelor vestice. Totuş l ':la.

tivele solare nu vor Întlirzia a fi întrebuinţate şi in atelierele din Ardeal. De fapt, printre obiectele constatate in cel~lalt mare depozit de bronz

din Ardeal, cel dcla ClIşteriţu, avem caracteristiceie prolome de lebede 2),

iar pe cing-ltoarea de bronz glisill aici (fig . 206) avem motivUl my_ eenian al scutului eli.

• ~ ta ~~ ~~

psoidal, scobit de am· beleplrţi l atera le,al·

ternl\nd cu·scrii de roa~ lesolarccupatruspi_ ţe, iar drept În mijloc av5.nd roata cu şase

spiţe i zigzaguri şi spi~

ralc umplu golurile. Fă~ uraruldinvremea villa~ novian:1 care Împodo~ bill cu aceste linii pun­ctate cingătoarea dela CUI/eriţU nu neea Însă dec1l.tsllrepeteintoc_ mai motiveleornamen_

'::!;!!P L'\le de pe cutare vas .dip)'IOIz. din Atena: roata solară, svastica, leb1\da, puncte, linii in zig'l.ag, şi motivu l de

Fig. 20J. Depozitul de brom: deh Put,,,1 Ghtrlii, şah; iarfiguri lede scu-dupl Hl1mpel in,Alt. xv 189s, p. 199 fi Dron:kor III turi de pe alte vase dela pl. CCXIXi penlrudepozitul dethllchesitodouille •• cf. Dipylon şi cele dela AE.I.c . pl. l, p.198,iBron::kor,I Il pl.Ccx.V III . CUlterila sunt identice

şi la fel întrebuinţate

decorativ ') . E una şi aceeaş lume din N h aliei ş i din Auica până in

1) Cf. Dkhelette. III, p. 426 sqq. ' ) Vezi la 000 .... in ASL. XIII, pl. X I. fig. I f i 4 ,i Iti noi fig. 200. ' ) PentrudepozilUl dela G~teriţA v. Hnmpcl, IJron:kor II. p. 1 .. 3 .qq. (Sunl.

ErzlIIfbet);d. fi 000",1. t., p.22S.qq. fi XIV p. SI}. Pelllru vasele dela Dipylon..cu

FiS. :W4. O pIIne din depozitul de laŞp41natu, cu obiecte de podoabldin ep.IVa bronzului ungaro.romin_prima epoci

HlIllstllu, dupA Rdner Z. in AA. vIn 1888, p. 23.

II'lOli\-e.ide nlieecuacelendepecinsAtonreadelaGu.tteriţn,d.d.p.ehiarnumai Daum· gattcn·Poland-Wagner, Oit heIlenut!,t K/lltur, p. 64, fig. 82 fi p. 67. Pentru "e1ierul dela G\lflcriţa ef. ,iIHoerr.et. in AE. x"XIV 1904, p. 208. PCnlru stutmai jos, p. 5 ' 9.

www.cimec.ro

3,6

Ardeal. Prima cpocli a fierului nord·adriatic inaugureaz..'\ la noi, Încă dela inceputu l bronzului IV, raporturi intime cu lumea Sudului: Italia

Fig_ 205. Aplice de bronz, mai alu decing!itor i , gllite in dcpo%itul dela ŞptJI,.(ua in Alba de JOI, dupl H lmpcl, Bro,.zkor II , pl. eL.

deoparte, Grecia de alta. Ideile de acolo nesunt Însă transmise indireet : prin Veneto-lIIyrii din Nordul Adri aticei, creatorii civi li zaţiei specifice

din prima vârstă a fierului, nu prea originali ca 3.t iş t i, dar excele n~i

rll.spa.nditori prin comerţ ai fabricatelor lor de metal. I nfluenţei art istic-religioase a ltalo-Ce lto-IIIyrilor din Alpii sudestici

se atribue de ohicciu 1) r~pftndirea În intreaga Europă vesticll, centrala şi nordicA. În ultima cpod a bronzului şi prima a fierului, a s imbolelor solare . Se pare d ia noi cultul soarelui Întâlnea strllvechi Înrudiri ş i sim­patii, clici documentele dinhronzul l V privitoare la el sunt foarte nume­roase . In adcv11r e de ajuns sl1 pomenim, pe Iang:1I cele spusc mai sus, carul dc bronz voti\' purt/l.nd pe el un cazan hemisfer ic ornat cu câte Ş:lse protome de lebede de fiecare parte (fig. 200), gllsit În pllrţile Ord/tiei 1) ş i de!ipre care Undset crede că e ch ia r o lucrare lacoM 3), ori barca Yotivi'i. cu ace l caş protome la pror1t şi puplt giisitll În Sd/mar .),

Fig. 206. Cingttoare de bronlll dela OIl/IUir" (Erufbelralva) lingA S .biiu (di llrn.J7C1n.) . asemănllOare cubronllluriie din

1-!aHstau , dupl R6mer FI. În At, IV 1870, p . 8 1.

pentru a înţe lege ci'i. d iferite le prnd:mtive şi podoabe de bronz care se întâmpin.!!. aşa de des în bronzu l IV dacic &) nu sunt numai o simpl.!!. influenţi'i. veneto- illyr ll. decorativ;t, ci şi o rcal itate artistic1t- religioasll, chcmatlt la o nOllll viaţi'i. prin co ntactul intim c u lumea dela Adriatica.

') V'lIl i Într~llgo literntu ri la D~cheletle II 1, p. 4fJ t i urm."iin special p. 430 sqq . ') Velt it t i reprodu, p retut inden i ; citez numai pc OfchelLtl t II , I,p . 44 2 ; G001l,

Skiutn, in ASL. X III ,p. 503. c L p l. X I fig. 9, arati ci osiile ro l ilor l unt de fier ;

d. Hampel in AS. XII I 1879. p . 135 sq. ') Vezi art icolul lu i Hampcl din AS ("oua .erie) XV 1895, p . 112 Iqq . cu

lista tuturor ca«:lor ce: l'au mai gisit In Europa , din I tal ia (Corneto, Salemo. Elte), pinl in Ba-nUa , i Suedia (GlaJînac, ~lC.); plrerea lui Undaet , citati la p. 114 ·

') Of!chelette , II 1. p ...... 1. lIampe!, Dron=kor r, pl. LXIX, 7 o. b. l) La Hampel. Dro,~kor 1- l fI, pasim; ef. d. p . pendantivul dela KemeclC in

SubolCl, 1. '., II I, pl. CXCVI, 19 : v. mai jOi. p. +41 .

• _;.:::.-r-.

www.cimec.ro

,,' Fircitc, nu e scopul nostru de a inşira aici toate rnle1icrdc •• adie:'! de­

pozitclc de bronz 1) mai însemnate. găsite În pi'imântul Dacici, ci num~i de a adila prin exemple clare leVlurile hronzului IV dacic cu hallstat_ tul 1 vestic. Din acest punct de vedere credem eli nici vasele de aur din Târnava l\lic-:i o ri din Bihor, care stau În Icgi'iturli cu depozitele

de bronz I V de aici 2), nu pot fi in­ţclesc făr1i a ne rcferi la arta Vestului hallst3tti:m 3),nici d iscuri le convexc Je aur dela Otlaca in jud. Aradului, (fig. 207) decoratc cu puncte şi de­semne naiv geometrice rcprezen­tândp1iscri,caişioalllcni 'I),nupolfi despi'irţite de productele analoage ilIyro-vt!l~ctc. precum nu pot, cu atât mai pu\in, vasele dela Fizeşul Gherlii 6), asupra dram ne-am oprit şi mai sus (pag. 311), vor­bind de elementele norditalice in

~i~~ro~~~pi°~ l\;;;~:::' i~ t:AS.r~~~ bronzul IV dacic (cf. fig. 203).

1')09, p . .,08, fig. 6. 1/3 m. n. Reinecke În clasificarea bronzu-rilortungaro-românCt, identificind

şi el bronzul I V cu timpul influenţelor vestice italo-hallstattiene, dar inaugurând această epocă cu un secol şi jumătate mai de vreme decât

') Id~~,j sus{inutii. pe vnmud clI.lGate depozi teh: de bronz dela noi lunI fUI tollectantum, t.fierlr ievlcbu,5trlinsldetţiganiitvremiidrntunci,lpreafiachimbalilpe obiecte noul, '()(lle adu" din Italia ori 'ngmtral din SV, iar nu lurl/ale lo Mi (d.d. p. GOOS8,in ASL. X III p. 511 sqq. ,i p. 526; X IV 53 sqq. ,i 58 Bqq.), fi rOSI rbturnlllldcdescopcririle 101 mIIi numeroll!lC de lipare, in special de seeer i ,i securi, pretutindeni În Dacia.

1) Pentru vasul dela 8jjavezi mai jos. p. 330; În ce prive,le vD.llele din Dihor, v. III Hnmpcl, Bronzkor III pl. CCXLV I ; depozitul "de bronz \II Hampel ~. XVI 1896, p. 383. ef. pentru \'flSC ,i pc cele a!lsite la Gl1l3inac: Fiala, UnlCl'Su· thunge", in IVM8H., J p. 136; I II, p. 8; illr pentru depo)',itde.lltcliere v. pc a:1 deJ. Tamas în Cojoc:n:t, Al. X-"'{V1l1 11)08, p. 379, pe cel dela Olorhcill În Dihor, AS XX IV 205 cu 208 (Hoemel), pe cel dda Ptata in Arad, Alt XXII 11)02, p. 271 sqq. (DOm616r), ori pe cel dela Ctua (Cdkl)'1l) in Alba·de-Jol, AS. VIII 1888, p. 93

(Ttgl:iIs) ,i 337 aq. (Ku:r.sinnky). ') In lpeciallunt deobseTVllI buuleorizontlle,i deoorarca cu linii de perit. ca

,i . ub\irimea pllcii de aur. ') HampcJ in AS. x..'X11J 1903, p . .,27 Iq. ') Hampel in A~. XV 1895, p. 198 . qq.

noi, anume la 1150 in loc de c . 1000, ceeace nu ni se pare probabil,- deose­beşte trei faze ale bronzului IV dacic '):prjma, corcspunzând celei mai vechi perioade Villano\'a ,arcuprindedepozitelc dacice dela CU/Ieri/a, in Sibiiu,­Bundorf, l!lngă Sighişoar3,-Rus(Oroszmew). in Solnoc-Dobâca,- Kas­::afrm:ta, in Oihor,- şi l1ajdu-Biisz6rmellY in Hajdu; a doua fazl1(dup?i noi greu de desp3r\il de int!iia,deonrece avem exact aceleaşi descoperiri nC',rd­Italice În depozitelc respective), ar cuprinde depozite\e dela Brrrdu#(Bar­t16cz) in Odorhciu şi Kemccse în Szabolcs; însfârşitatreia fa ... -ă (dup?i Rei­oeckep:lnl1 prina.8so; după noi mult ma i târzie, pân:1la c. ioo)arcuprinde depozitele dela Şonuirtitl (Mârtoohegy, lângă Cincul-Mare) in Târnava­Mare ~i, mai ales, importantul depozit dela Fi:::eţul Cherlii, c'lre,de fapt, a lcă­tueştetrccereaceamainatura l 1\ spre h~llstatt1J ldacic II,aclică din vremea ocupaţ iei scythice, aşa cum il c()nstat~m la Ajud, la Gyoflla,elc.(v. mai jos).

Prin urmare , aceea ce e absolut caracteristic pentru primele secole • ale mileniului 1 a. Chr. in Dacia, e legătura cultural1l. cu Italia şi cu

Vestul illyro-cehic, - adid o evolu\ie analoag1l. cu aceea ee se des~­şur1\ fie in Vestul celtic, fie in Nordul germanic, exact in aceeaş vreme. Reineckea relevat, tratând despre Începuturile hallstattului ş i legăturile

cu Italia, elementele villanoviene, începând din stratul Benacci 1, adică de pe la 1000 a. Chr. incoace, care apar la Sisak (Siscill, Eszek), Dalj

~?n~~!' (~ab~~~)~~z~~:~.~!~:~~~ 7~ ~3~~ ~,r;I~:ae~~:~;~;d!'e Ş~~l;~~: J comerţ cu vase de bronz fabricate in 1talia şi care p!itrundeau până departe spre Dun1\re şi dincolo de Dunl\re, dând loc la im itaţii În p1\­maot ars 3). De alt1\. parte L. Marton În am3nunţitul s!iu studiu asupra fibulelor elin fosta Ungarie, a relevat o serie intreagll de puternice le­gături Cll h alia În epoca Hallstatt oi). Iar dela Hampel, BrotJ::kor (dupli Arneth şi Gooss) 1, pl. LIX vedem că şi În Ardeal, la Arca/ia , În Solnoc­Dob:'lca, erau În uz carele cu roate de bronz, fi e că vor fi fost oferite zeilor ca da ruri voti ve de cu lt solar, aşa cum le regbimîn Italia, ca şi În Ga ll ia, În Alpii hallstattieni, ca ş i În N6), fi e că erau folosite, ca in

li In At. X IX 1899, p. 317 ICJq· 1) In A~. XV lI 1897 , p. 385 .qq. Cf. pentru acneralill\i O"chdclle III, p. +28

Iqq.,i 11 ::,755 Iqq. , i Jloerncs-Me n"hin, 475 Iqq. :: r(=2:~ ~:li~~~~;~?'::: ~,I~:~::,~.~:V.:S:~!:;'.~::

._:;::-t-

www.cimec.ro

VASIU: "ARVAN. GKTICA

Sud, drept care de luptă '). Decbeleltc crede, În ~ric~ caz, că şi. aceste care, ale diror roţi sunt foarte complicat construite dtn ~ronz ŞI lemn,

au trebuit să fie deasemenca o specialitate vencto-illyră, răspândită

di~.ie~ :oumcrn~. :i,r~:b:::! :~:r~=;~e;~.c~,!:la(~~~~:~i' :~:~~;)~i.::~e~ la Gooss, in ASL. X III . pl. IV 13 ,i 1",

-- ----

'1 v'\n .. - rA PI ERVLl-' IIN P A!.: IA_ I, IIALLST A'I-"UL

prin comerţ in .estul Eu.opci 1). Alăturea, apoi, de pa.alcla ofe.itl mai sus, p. 307, de KOV3CS: COrtleIO) TârguI :vJuocşului, I10ernes ne oferi paralela veneto-dacică exemplificată laOtlaea În judeţul Aradului 1): aplicele convcxe de aur găsite aici ş i Împodobite cu figuri şi linii deco­rative punctate nu sunt o opedi vcncUl. ci o lucrare central ellropemuI, zice Hoernes: t;În stil venet degenerat .. , de fapt, eum a ar!l.tat !\1arton, cu in­teresante elemente locale de buni Înrudire cu Mycene 3). Vasele de pământ dela Oedenburg - tip clasic I-Iallstatt - În Ungaria vestică, îşi reglscq.c paralelele profilului lor in urne analoage d. p . din _Muzeul dela Sj. Gheor­ghe În Ardeal. Nim ic mai firesc, atunci când situ lele originalc ita lice ajunfl:eau deopotrivă pAnă in Danemarca sau până în Crişana şi Ar­de:l l. Aceste relaţii foarte Strânse dau unor motive ornamentale curn e spirala concentricl\ o difuziune enormă: găsi m, În metal, fibule cu dubli ori quad l uplă spirala deopotrivă În mormintele ita li ce ş i în cele d in părţile noastre, ('3 o adevlirati'l familie de podoabe spec ifice uniHiţii h:lllstattiene sudice (Italia, Istria, Ungaria ş i România, cu prelungiri in Italia sud ici şi Grecia)~} - şi g1isim, pc vasele de teracoti, de tip villanovian, În Ita lia Centrală ') tspirala-ochelarit ca motiv e1asic ro­tU nd in mij locul profuziunii de incizii drepte şi unghiularc, care il În­conjurll. ::'\,Iotivu l ornamcnta l al coortlelor IlIn;; (al/soe lunaloe, muae ro,,/utae) de pe m!l.nuşilc de vase hallstatticne din V peninsu lei balca­nice e un bun comun italic şi dacic ') . Vasele cu picior, cu buza latJ pe care le vom trata drept un element esenţial al infliţişlirii La Tene-u lui getic, Îşi găsesc celc mai perfecte analogi i de o parte în vasele identice haJlstattiene din Italb '), de alta in cele din Vest, din cercu l pur hall­stattian 8). Iar glluri le triungh iulare cu care picioru l acestor vase ap:lic impodobit in Dacia, deopotriva cu coronamcntele stftlpilor de baldachine scythice dela noi, nll numai se regăsesc identice ca formă ş i orându ire

') O. r., II., p. 296. ') Hoerllcs.Mcllyhill, o. c. , p. 550 ,i fig. 2 , i 2 s, I~ p. 549. ') Vezi III Iloi mII; jos, p , 328.

t) ef. Ol!c.hclette 11 2, p. 8-45 ti nota 3, cu bibliogrllfia. ') V. d. p. urnele din MUlleul dela Villa Giulia În Roma, în cea mai mare parte

din împrejurimile I~om~i.

') cr. pentru Uanat, Mlllekcr, Dlinl. Rlgillgi. III p. 127 Slindoregyhba; p. 131 Soc;olo\-'lll; p. 166 ,i ' 7' Vllltinll; p. 185 Ver,el; p. 154 Temea-Viralja. Pentru clmpill muntcllnA, d. «le Ipusemailusincap. IV. p. 198. Se glsesc ,i în Ardell.

' ) Frumoase exemple iarA, la ViUa Giulia. I~ Cf. ,i lI~rnu.MenHhill. fig. dela p. 475.

www.cimec.ro

VASILE PA.RVAS. GETICA

in Italia, dar anume desemne speciale, ca acela cu baza triunghiului ea insăş frânt11 în unghiu ascuţit spre vârful triunghiului, se regbeşte intocmai, d. p., la vasul suport dela Vule; (sec. Vl11 a. Chr.) 1) şi la clopoţeii sc)'thici dela G)oOlIg)Os '). Pietrele ornamentate. cu 8~p~rale dela Ntsflclium in lst ria, din a doua perioadll a hallstauulUi '), IŞI au corespondentul tOL de caracter sacru in masa vot i\'!I.. dela. S'gllifoora ~), probabil, din aceeaş epod, În orice caz nu mult mal târi:le. Zlibalele de cai bolognese din perioada Benacci j (c. a. 1000) sunt la .fel cu ce~e Con· temporanc din bronzul nostru IV. l a.r cutare statuetli. I~hypha~hci'l. ~ă. Il itll la Mâria-Csalâd În comitatul NYl tra din V Slovaciei este Identlcll., fie ca technicli fie ca formll., cu cele italiene de acc1aş gen, deci, z.Î('e Hocrnes, e fabricat italian ro). Dealtrel, ca ş i acele s~atuete de femei goale din N germanic. care incep a se g!isi a~~lo de pn.n a. 700 a. Chr. Încoace 1), ori ca statuctele de femei tot dealcl, care ~In cu amftndo~ă mâinile un vas inaintea lor, ca figura centralli Oi paterel de aur dela Plt~. troasa '), ori cutare vas de bronz dela l-I aJlstatt , originar d~ fapt di~ It~lia '), ori carul de bronz dela Strettweg in St iria, f.O bucat!!. de Import Itallc, bir gat11 in figuri. 8), ori Însuş caru l c~ cazan dela. Ska~lerup în Seeland (Danemarca), dup!!. B1inkenberg fabricat etrusc ajuns In .N pe la 800 a. Chr. pe drumul comercial din Italia intr'acolo 10

). ~elOccke. observă şi el in aceeaş privinţă eli, d. p., situla dela Kuffarn In Austna de Jos şi situ la Arnoaldi dela Bologna merg impreunA, dupA cum. carafa de tcracot!!. dela Matzhausen În l)al3tinatul de Sus nu e o lucrare mfluenţată de vreun vas rhodian ori corinthian similar, ci e lucrată dupli o situlă italidi av!Utd o frizll. eu animale, ca dealtfel şi teaca figurat!!. de spadă

~1\'er.Villan()fJlJtlSandttnlyEt"lICmu,Ox(otdI92 .. ,pl.33.6,lap.17S.

') L. Marlon, in A~. XXVIII 19Q8 1" .p , i 5:1·

:; ~~:~:I::~er~:~:nC.ppe~~~u, Mrl:ude tljll Trallsi/vtmjn. DueurC91i 1922, p. li9·

.) Hoe.rnu-Menghin, p. 460.

.,. :~:!~~Li!:;~~~~~,~;:g;;'~i~'!:d~;::':;::'':' ~:~:':il ~:::,:~~:::r.";;:::;:;,,~,:; Grttks.l. v.

1) Hocrnu-Menghin, p. 5S0.

~Jj.~~i:~~~;;~Jg;::~~[:~;~i,:,?::'··:;~~?~~f~~!::'~~; XA"VIII907,P.I66.qq .• eurtproduccreaobicclclor .

VI. VARsTA FIERl' LUI IN DACIA. ' . HALLSTA'I~l'l' L

dela Hallstatt, ori mai ales ca nenumliratele fibule Certosa din intreagn Eu­rap!!. Ccntral:'l şi SudesticA. Jnsll.şi fabricatele etrusccde hllcchero se regAsesc imitate in Alpilor, chiar dincoace de sec. IV. Iar În prima perioadll La Tene vedem cum vechilebronzuri italice din sec. VIII- VIla. Chr. sunt imitate, ca o marfli pl1kută, pentru indigenii din N şi NE Italiei 1).

Fireşte, marele centru de culturii indigen!!. sudesteuropean?\., din culmea primei ,t:\rste a fierului. e la Adriatica, În zona sudest ică a cu l~ turei HalJstatt. Sculpturl\ in piatrll e numai aici, În semicerc de jur împrejurul fundului Adriaticei: in Picenum, la Novilara; in Emilia, In Bologna; în Veneţia, la Este; in Istria, la Nesactium; În Bosnia de NV, la Ripaa, l1!. ngll Bihac '). Aici sunt acele burguri ale Istriei numite {oslel/ie,.i, construite dup?\. un sistem de origine sudcstidl., nu me. galitic, şi nici În opus quadratum, dar totu ş destul de regulat şi puternic (vezi mai jos analogiile din Dacia, în epoca La Tcne), cu ziduri inalte de diţiva metri i dupii descoperiri via\a a inceput acolo încă din eneolitic, dar armele de bronz ş i ceramica ta ratll dl viaţa nu numai a continuat in vremea bronzului, dar că a avut cea mai mare inflorire a ei în vArsta fierului;aceasta ne e confirmat şi de necropolcJc de cremaţiune aflate câte odatA chiar lâng3 castelliern 3).

Astfel, peste difcrenţierile ce se stabiliserii treptat in vArsta bronzului intre V peninsulei balcanice, Pannonia ş i , in sf;\rşit, tregiunea thraca.. din Carpa\i şi de pe Dunăre 4), vârsta fieruluj, de o parte prin marea ÎnOo­rireculturailla Italiei nordestice, cu splendida ei industrie a bronzului ar·

~;:~~ill~~~~~n~~t:!~: f~~~ ~~!~~t;;:~~~~i:~:~~!~;~:~; ~;!I~~;:~~:~ ~r~ : ;~aA~~lti:l\:!'n:e;~a~~~~:ţi~%l~;~~C~einV;I\:I~:~:·~a~1~i~~a~~ ~~:ai~~~~: I

Fu~t:':~;:~f~C~:;;/~;7;:~~~;',;;:'~:;,~:;::":er::u;:;;:~C;;'~,::~II:'~,::;;:

f~~:!E:~~~~P~;::i:~~:~:;i;;~~:~~f~~~:~~~;:r~;;~;:~~:~F%~,~~ ' ) Hoc:mc •• Mcnghin, p. 541, cu litcrlltura dati acolo. ') ef. A. DelIa Sela, I talia antica, p. 61 sq. ' ) cr.in ace881lprivÎI'Ilillll\.'lenghin,adao.laHocrnn,o.e., p.8::6.'labilirudife­

ten,e:Î dintrc civll iUilia Vutti'ID fi c.:a ponnonicd,fa\ldecuhunltthrat:Îed.dclll Duzllu_

.q;~, ~eln:~ 8~;U:U~:~i~:~:~alr~:u~.'il~ra,~:~iilc &alc culturale, ci. D«helclle 1 6:z]

._~

www.cimec.ro

drept.ate observ! Hampel in Broll:rkor III, p. 252. c! moda se schimbă in .Ungaria. (deci În Ardeal şi pl!.f1ile până la Tisa) in sec. IX - VIII a. Chr. pt ca/ea pacillict! a ,omerţfl/ui, ior tiU prill tJiolenţll tJTtll1/ei aleeTir; a}.

Am Iăcut această scurtA digresiune de ordin general, pentru a pune in atmosfera larg?'! a vrem ii influen,a italo_"eneto-illyro-hallstattiană in

Dacia, Între an ii 1000 ş i 700 a. Chr. Dar am examinat aceast1i influenţl!. mai ales in produsele industriale

ale tehnicei bronzului. Un capitol insli ~i mai important c acel al C\'o­luţic i artei 31lrului, care, cum am amintit, crceaz1i, tocmai În această vreme dinainte de sosirea Scylhilor, o facies spccific!1 geti,ă. Să urmă_ rim dară acum aCcast?'! arId (l (ll/rul"i, pentru a examina apoi, ca incheiere,

tehnica modcst1i, populară, a lutului ars.

Se ştie c!1, spre deosebire de bronzul vestic, bronzul scandinav ~i cel ungara-român au dat motivului ornarnenta l al sl>iralei o desvoltare cu totul

excep\ ÎonaIA. Totuşaşa

~ ::â~~:;I~~:~~~I~~~:~

O A şiînb,onzullVdacic, acest motiv nu a fost

~ niciodalăfolosit:câci din mOli" pur decorativ cum fusese inc1i din

neolitic in Sudest, el

Fif~ ;;: ~~~~~~~~ :~:3.~~~~h:~~ 8d;u:u~·I~fl~:t.on ~:I~~r~ţ;;~~i~u~:'~::~-t ~eme,capetedecingătorÎ,(otulsetspinllizeaz1\.t).

I)Adevtl.Tlltainva:eie. crede Hampel,/.c., P.zS3, a fostCeM a IIi1or. Cu ocuiaei s'uuascun,ttuaurcle' de bronz ,i tiau inlocuit ... iol~ntcultura 1 0Cll1~. Poate, inVelI ,i anume tocmai În Alpi. D",rin Est e gre,it sA se ",firme acest lucru. Aici, Reinecke ,i 1\1Iir_ Ion IIU perfectă drepIIlt'C,Cel\ii au pAtruns ldr:rill,i pe c",le mai multcullurali decit rlbboinici: Ilici, adiciinD(lcÎa, SCYlhii,iarnu c.-Ilii, .udArll.mlltci\'iliz:ali.bron~ului.

') Din colectia Df. S. Eggef, din Viena, slrlnal În mare parte pe teritoriul \'cchti Ungarii-in apeeial din Ardeal-avem o serie de obiecte reproduse ,i de A. SzVu in AS. XI 1891. p. 3ZI, apartin!l.nd af!l.l1Î1ului bronzului ,iinceputului hllllstattului ( .... Ianoi fig.zn), ba chiar, prin plaea de cingitoare, in aur,deaub no.Q,merglnd

:::: ~. ;,::~~~~ul~::t!: :~o~::Ud!C!~i:iz:::Zrd:I~::t;e~;;r~~ i:·~~~~~dl;~~: p.351 (Ia noi fig. 309),0 artl identicll pe tot teritoriul dintre Nislru (Ga.1ilia) ti Dunilrea mijlocie (l'annonia): v.la noi expunerea ce urmeazl mai jos.

\ ., VARSTA FI ERl,.'I.UI '''1 DAC IA. - , IIALLsTAT"rUI.

In mijlocul acestui cur~nt. general care, cum ştim, va umpleb. ş i o mare parte a halistattulUi ŞI va fi - pe alte drumuri - roditor şi În La Tene, vedem apllrând, alăturea de enormele fibule transilvane de bronz cu multe spirale, dar şi cu plllci gravate în genul cel nou, sudvcs­tic I~, ca d. p . cea ac~m în urm~ găsită la Suseni (Fels6-Ujralu) mai sus

~e 1 Argu l -:\Iureşulu i (~g. 3~7 Ş I pl. XlJ, fig. 3), un nou lip de brllţări, In carccapclele cerculUI maSIv se răsfrâng, s implu sau dublu,in sp irale.

Brn indoeal11 cel mai bogat ş i maica­racterislic tezaur de­astfel de brăţli.ri, de aur,ecel dela Firi­ghiazin judeţul Ti­mişului,ccrcul Ara­dul-Nou, la 12-14

km.deMureşt).Ora.

ţWile dela Firigh iaz sunt de trei tipuri: JOcelcu totul simplu

(fig.209),a l uneibare profilate quadrangu­Iar ş i sub1iindu-se trept.1t spre capete, perfect cunoscut atât

din bronzul nostru

!~t~~:!~~e~~j~ 1;~~~ Fi~~~l;~ ~r;~~~~;~r~:~; f;.,g6~·~::e~~~!I~~·I~:~r-cel cu dou!!. spirale

con~arj! la capete (fig: 2 10), c1~sic şi pentru epoca fierului În Italia 5) ; in s~flrşlt.3 cel cu dou~ spl~a lc la fiecare caplt al brllţlrij (fig. 211), desvoltato simetric spre exterior, ŞI al cărui rl\spândire O vom urmllrl-o numaidecât .

;, ~~~::::l~;::~::~~::::~i~~:f~~{~~'ii:i::~:;~:?::; ,~i, S~~lil:~eafi~~l~~~~~~!~ ~:~it. Somogy), de arginl, la DamllY, in Ai. XXVIII

') F"""""" e:lemplare In Muzeul fetrU8Ct dela Villa Giulia, Roma.

'-~

www.cimec.ro

VASII.E I'ARV.\!" . atiT/CA ", l\lirton a observat cu dreptate că bri1t!\rile acestea, .Ud spirale •. c.u

dou!\ spirale, or i cu patru spi rale, sunt t03te de o mal "eche tradlţl.e În piirţi le noastre: ele sunt o simpl!\ continuare 3 formelor bronzu~U1, evoluate in a patra perioadii ungaro-român!\ sp re un ornamentahsm adesea exagerat. Dar liniile p"1lctate, ori, cum vom vedea dela celelalte

brăţ!\ ri contemporane. de 3ceeaş farmii, per/ate, sunt ş i o tradi~ ie ~eco­rali,,!\ hallstattiană, resp. «etrllsc!\. (v. mai sus comerţul cu vase Ş I obiecte veneto-illyre). Cred cladi c!\ datarea lui Martoll: bron~, dar cunoscând h311stattu l, «ceva inainte d~ sec. VIII 3. Chr .• - dcci rotund sec. IX a. Chr.-poate fi primit1\ f!\rl1 modifidiri 1). .

M~~'~a~;:~ t:~~~ Î;~:i:~~'\I~~~a::e ~~ ~i~:~ia~)t:)z;a~;~~i~~I~uC::::

~~·~~~~~f::'~~t~:~f;f.i~2~:~~~;~~~~~t~~:," :;~":~;;' ;~~

VI VAH<lTA .,IFIlL' LUI IN DACIA. ,.II,\I.I.S"A"'·'·UI.

lucruri prea caracteristice, in afară de foaia eliptică de aur ornat1\ cu linii punctate hallstattiene (v. şi mai jos).

Dimpotriv!\ te;o;aurul vestit dela Saras(iu (Szarvasz6, În Maramureş,

In V de Sighet , pe Tisa), Cli celc 15 spirale turti te, de aur , În diamet ru de 5-8 cm., e un document esenţia l pentru contaminarea de sti luri 1) : cel al spira lei str!ivechi,c\I moda nou!i, a pllcilor subt iri şi cu decoraţia rectilineară hallstattian1; vedem d. p. pe spirala din fig. 2 J 2 sq. intrebuin­ţatclnungh iuril c haşllrate şi punctele perlate, exact ca pe vasele tipice de mctal,şi Încă m3i mult de pământ, din vremea hallstatt t) ; totodată e de notat eli nu lipsesc nici podoabele tip ,0 Firigh iaz (v. fig. 215 ş i 209). Te-

Fig. 212. Podolbll. .piralt de lIur dela Sarosd., fn MBr&muret, dupA ROmer, in Ilrch. K~/. V

1865.1' · 39.

Fig.:IJ. PodolbAlpiralăde lut deiaSONJsdu iTI Mara· murq,dupi ROmerÎn Arth.

K6::1. V 1865. p. ""O.

zauru l dela Sarasău este aproape contemporan cu cel dela Firighiaz ­poatc ceva mai nou ca acesta-şi în aceeaşl in ie de evoluţie cu depozitele bronz IV = hallstatt I dela Şplilnaca, Guşteriţa , Hajd6-BOszormeny ori Fizeşul C hcr1ii . Nu vom greşi deci daUnd şi acest tezaur tot prin anii 900-800a. Chr.

Un loc intermediar Între Şp!\lnaca, Hajdu-Boszormeny ş i Guşteriţa

de o parte, Carani de alta, ocupă depozitul dela Pecica (mai apropiat de cele trei dintâi) ş i tezaurul dela Dt/aca (inrudit cu cel de al patru­lea), amândouli din ţinutul Aradului.

') Publicalde FI.R6mcr,dupll comunicarea lui Ion M ih ' I)', inArthoeologjaiK4ale­",b.yek V 1865. p. J7 aqq . Ce. ,i Goo .. , În ASL. XIII p. 491, cu pl. IX fi". 8.

1) Cf. d. p. Ia D o!chelcue 11 2, p. 778. 813, 823, etc.

www.cimec.ro

3 ,,8

Cingălorile de bronz dela Pl'cica (cr. fig. 217), str5.ns Înrudite ca motive decorative cu cea dela Guşteriţa ş i cu fragmentele dela Şpltlnaca ori Suseni, ne servesc ca un document de m~na Întlii pentru a urmliri contaminarea motivelor spi rale ale bronzului, cu cele recti­lineare ale hallstattuluil). Totodatl, all\ture:l. de tezaurul del .. Dtlaca (şi de aceea pomenim aici depozitul dela Pecica, In un loc cu fabri~ cate1e de aur ale hallstauului dacic), cinb~tori le dela Pecica pot servi la stabilirea de legături st ilist ice atAt cu ceramica bronzului dacic c!tt şi cu fabricatcle industriale ale Sudului e1enic ").

Fig.2.1 4.Podolblf, delur dela Sarasdu in Ma ... • mur",. dup!i Râmer În Arch. Kra/. V 1865,

o o Fig. 2.'S. Ccrttl de l ur Fig. :u6.Cc.reel de lur dell Sarasdu i n l\1ara- dela Sarufdll În . 1\1lra_

murc" dupl 1t6mcr in mure, dupl n,6mcr in Arch. K (ill l. V 1865, Arcll. K~/. V 1865

In adevitr , dup3 cum a ar!tat Mărton in analiza amlinun,idl. flcută discurilor convcxe de aur dela Dt/aca (v . şi fig. 207) 3), elementele de­corative întrebuinţate de orflturarul getic. deşi executate in tcchnică hallstattianlt de linii punctate, se inspirli din motive mai vechi ale bron. zului dacic (constatate pe ccramica de incizii incrustate cu alb), unde aceleaşi linii În volute apar ca mot iv principal, iar de altă parte prin gruparea În cruce (pe două din di scuri) ad i că În stea, resp. În rozetă cu chenar (pc al t reilea) a motivelor ornamentale, împrejurul butonului reliefat central ,alcătuesc aceell ş familiecufabricatcle mai vechi myce­niene de o parte 4), hallstatto-getice (ca la Mikhalkovo) de alta.

' ) eL mai IUS, p. 3 '3 fflq. Inaliza obiecldor dela Şplln llCl ,i Gu,lcrill.

1) L. ~Hrlon, in Alt XXIX 1909. p. 409 sq. 1) L. c., p. 405 sqq. t) CL obieclele dela Tisz.afilicd in AS. XXV '905. p. 159. 168 ,i 188 cu p. 182

.qq.,i ~Urton , l.c .• P'411 ,icp. discul de aurdcla Odaca,la M'rlon, p.407, fia·3 eu fragm. et:ramÎc dda M ycmt la Hocrne.-Menghin. o. c .• p. 32.9. fig. 12..

\ 1. VARSTA F I"RUI. l'l 1-': DAU". _ , . IIALU:;TArrUI.

Şi aici trebue slt adăogll.m imediat d iscurile convexe de aur din tezaurul dcla Şmig În Tarm",a l\ lică 1); unelc, mai mari (fig . 1, pl. XIIJ) -diam. de6cm. 25-CU grupele de eate trei butoni împre­jurul procminenţei centra lc, ş i

mai ales cu lin iile pedate (tot c:1tetreiÎntr 'un mlinunchiu),aler· gftnd În triskel imprejurul acelu­iaş mare buton central reproduce Îllacesfulti",amdmmtlff/Qr"ament di" e"eolitiCIIlmunteandelaGumel ­"iţa!tlngli Olteniţa'), folosit exact la fel,in ceramică, pentru impodo­birea unor di scuriconvexe (capace) asemlinlitoareca liniestructu raIă(v.

fig . 221); alte discuri convexedela Şmigsunt mai mici(diam. 3 cm. 75) şima i simple (v. pl. XJJI ,fig.2),în genul podoabelor dela Ţufaldu (v. mai jos) . Ambele discuri fuseseră cusute pe haine: ce l mare are patru gliuri, cel mic două, pe margini .

Paralel cu Firighiaz-Sarasltu ş i - ca evoluţie- imediat duplt Firi ~

ghiaz merg brălărilede aur găsite la Sifcheillid În Bihor 3), la Ac4r')

') Dou/llaMu:tCulDrukcnthal dinSi~ biu:v.deser. inin ventllr.ub 110. 735,i 736. Pelllru ecld~lIe obiecte nil' teZll u ru­lui:br!iI!l.ri,Încle, spirR le,i perle.cl.

~o. 73 1-'139. eL Pulll7.ky. in .Magyaror_ Fig. 2 ' 7. Cinglilori de bronz dela s:tW Archmologidja 1. DudRpI'i1 ,897. p. Ptâ,n, dupii L. M'rton. in At. 201 Iqq.:tde 1t 1 ~lel kor'ltinemzcl.isfgH x..~L'( 1909. p. 409. 1/ 6 m. n. uabalown,r.c"haulrozninembirjuk. { I).

1) In slpl1tlJr ile elevulu i meu Vladimir Dumiucscu. Vrzi Dacia J ' 9%4,i II 1925. 1) I-Iampel, În AS. XX ' <)00, p_ ,8 , cu fiII:. dela p. 17 2.

') Scidl. in ArC/,iu J. K . Otsl~. Gtuh .• quellm XV 323 "1.; cilall p relutindcmi ca dell Şi",ltul.S,"Jwlffiti (Szil'gy·Somlyo), d. p. fi la Hocrnu.Menghin, p. 23. unde chiarrig\UI l' gre,ill: nu " \'orba de fig . 6,ei de 7. pc care Mcnghinodlclld ela Andd.

www.cimec.ro

(Akos, in Sălagiu, cerc . T:1şnad), la Hfljdli-S::obos::ld in comitatul J lajdu t), la Aesdd În Szabolcs 2) şi la Fohor'; in 1 Ieves ').

Mici variaţiuni dela un loc la altul sunt ine"Îtabile. deoarece ne aflăm in plină activitate creatoare. Deaceea vedem puternice influenţe locale, d. p. Ia Szobos::/O, unde in afară de brăţara tip Firighiaz s'a găsit şi una simplă _ tot de aur - lip bronz IV, şi alta, de bronz, care alăturea de scr ijelături lc transversale hallstattiene are ş i procminen\c (ca la Acâ() - pe care le imprumut1i ca motiv brăţării celei mari cu spirale .

Tipul or iginal al acestei brăţări cu proeminenţe il vedem dcs"oltându­se tocmai in aceast1l. vrcme În col~ tu l de NV al ţi'iriigetice,in nereg ş i În Ung '): ef. fig. 316.

Jar ca s:1 ne dlh1l3camă de sin. teza armonioasă Între formele mai vechi alebronzu lui,aşacum ele se cr ista lizaseră În ultima perioadă dacid,aIV-a, ş iforme1ecarepă­

Fig. 218. Bri\sr~ de sur dela S/Ieh~hid, trundeau din V, e bine ca, inainte dupl Hampel in AS. XX 1I}OO, p. 172. de a trece mai departe, să analizăm

R:d.3I4. frumosul v:lsdeaur delaBiia'),in

Târnava Mid (pl. XfV, fig . I ş i z),localitate vest itll pentru descoperirile protoistoricc de acolo ş i in specia l prin bd1ţara de aur, contemporanll cu vasu l, şi asupra căreia ne vom opri mai jos, P·338sq.- De un profi l Încă naiv archaic, cu dou!1 torţi sfârşite in duble spira le (3 se face imediat l egătura cu brnţ:\rile de tip 3° Firighiaz). vasu l e impo. dobit au repouss' cu liniile orizontale de perle, obicinuite in hallstat­tu l vestic şi cu c inci butoni mai mari pe fund , În emte, incon. juraţi fiecare de un tr iplu cerc concentric, in relief, ca discuri le

') AS. XV III 1898, p."" brll.\ara cu proeminenle (bron:t) ,i cea simpli (Sut); p. S3,brlilaratip f"irighisz, de aur; cf. tell1ul,p. so sq., iar III noi fig :1.19.

1) H ampel flrowzkfJT 1, pl. XLVII . z, J a, 4 s. 1) Hoemes.r-,'Ienghin, p. 3J. CL Boemei in Jahrb. d. k. k. K ,n/raleomm., IV

II)06.P·74Sqq.,iarlsnoirig.120 • • ) Hampd, flroou:kor II, pl. CLXXVIl ,i CLX,XV III. ') La Muzeul Drukenthal. descril de M. Csaki În alc u lc SkilUltn ZII tintm Filhrtr.

Sibiiu, l80s, P.1I4.Cf. acwn,iSchrolledn Jllhrb.d. Bur:atnl. MUf . I '9z5, p. II,.. cuuplicarCB IOlsl grqidi suneiorigini nordice.

\'1. \AIIST\ H F. RULUI IN DAC I". 1. IlAI.L.STNf"TUL

con"exe dela V â/ci 7'râ/l (eL pl. XI) ori ca aplica de aur din colecţia Egger (fig: 222, no. 9), ori ca vasul italie de bronz dela Stettin (fig. 272), etc., Iar pe um1\r poartă o zonll. de ornamente lineare punctate, in genul eingAtorilor dela Sptf/naca, GU(lerilo. etc., din bronzul IV. Prevestind prin st ilul său atât bră{ara dela B iio - descendentă

direct:\ - c4t şi pe cea dela Bl'I/;ye - coboritoaremaiindep:lrtat.1l , dar bunll rudă - vas!~/ dela Biia e astfel un document hotllriror şi pentru dararea brăţi'lrslor dela Firighiaz şi in general pentru crono­logia artei aurului la Geţi.

Trec,ftndîn 1-leves laFo­hOflÎ,careeinc!ilOuide· partedeinimll Dllciei,ve· dem că br.1lţara tip Firi· ghiazseg1\seşt eîntovi'lrăş i a

unor podoabe caracteris­tice specific hallstauiene: edrept,maimult c.,\'reme, dec:1tca inspira~ie artistidi (v. fig. 220). In adevăr

acccace c hot1irÎtor pentru Fokoru,e sinteza carpato~

alpinllaarteideaici.Deo· I partesp;,.lccacp"t;'c,dc i!:.il:\ ~-.-Şj' fo l alta crud ş; I;n;; punct:ltc ~ .~@ _

alpi ne. Dar aceence e cu 5IifIil~ totul nou la Fokoru faţă

de cele cunOSCute plln 1l. ~;:

~~e~: ~:~ls~:;t~a~~~ ,Ş~ ~~~ ~~~;. 2~~in O~~~~'~u.~%:'::,:i~ c~~~c ~~jC~~;:lI::;:~ crul specifi c OII repo IIss'al du~ Hllmpd din AI!. XVII I 1898, p.53.

pH'icilor subţi ri de aur de aici: nu mai e simplu ornament de suprafaţă, e relief adevl1rat, ca În plăci le de aur ş i argint ale artei grcco~scythice de mai Urziu (după alţi i contem·

::~:;:;::~~ ie~~u:~ud:~:~;: I~~S:ii:~~:eş~i~~iŞ~~if: :;~;~~:~~:~w::~~a::: zaţi le-au gravat cu cuiul (iar nu le·au lucrat plastic), p.ftnă târziu În vremi le istorice. Totuş e un relief cu totul naiv : e o imitare de aplice si nasturi, analogi cu aceia ce erau bătuţi şi cusuţi pe curele În epoca

www.cimec.ro

bronzului IV, ori înşiraţi pe fi r, În aceeaş vreme, acum reprezenta\i ca turn aţi dintr'o bucati ori bi'itu ţi in cuie pe plăcile ornamentale ale vremii. Fă ră indoeali'i, din acest punct de vedere tezaurul dela l\ likhalkovo În

Gali\ia J),a lccAruilegă­

turicu Fokoru şi Dalj au foslde mult relevatc 2) ,

e ce l maic"racteristic: elementele b"rbare şi

central europene sunt amestecate cu cele din Asia Anterioari., Cau­caz , ş i - pesteMykene,

cu arta aplicelorde aur - Ioniaarhaicli,într'un fel de si nteză cu totul ciudati'i,oarecumÎnafa­rădetimp şi spaţiu,ceea cea şifacutmareadi­ficultate a expliCării ş i dat1lrii acestui tezaur. Avem: theriomorphism ca in Orientul assyro­babylonean, ca la l\ly-

~ ~~~es~iili~:t î~e~~~~: potrivit vechilor tra-

l;·Îg. 220. Obiecte dcaurdinleznurul dclR Foko"j di\ii ale Europei cen-in He ... ca, dupliM.HoernC8, in ./I,fift. d.Z cnlrtll- tralei triquctre solare

Komm., IV 1, 1906, p. 74· c1enice 3) şi coarnele «de ConS\lcrare' ori ale

lunii , dela Ananino"): fig. 223, Oarecum li piteprimitivall1turea pe plăci

1) Lucrarea principalA K. Hadacuk, Zlate Ilwrby Mjtholkowlkill, Cracovia 1904; ahrel,cf. la noi mai ,W, cap. J,p.6,celllahllliteralUrl. O rcproducere a pieselor prin­

tipale la Hoernes-l\'!enghin, p. 29. c r.la noi pI.XV. 1) Reine:cke:, in Zâtsdrr. j. Ethnologil XXXI 1899, Ve:rhandl. p . SIO ' q ., dupi

plre:re:a lui Ebert, .grWldle:gendt; pentru Daljcf. l. noi mai . u, ap. I, p. 8.,i p1.XVI.

') er. Dkhe:letle: III, p. 459 sqq . ' ) V. Ia Hoernes-Menghin, pl. dc:la p. 2-4, fig.~.

absolut plane, iar nu reliefate organic dintr'o sup ra faţă În intregime pla.s· ticizarili moti\'e cruci forme hallstatticnc, dar prelungite În sus şi in jos cu motivu l ornamental al floarei cu singure doull. petale at!l.rn;\nd În dreapta şi in stânga, absolut comun in pendantivele din vremea bronzu· lui 1); telmicd hallstauia"d

'), jiarecauca.::;ce 3). T ermin de datare clasic,

nu preistoric- post quem: tri quetrul de formli. t:helleno-scythidb, ori, cum nu cred 811. avem Îndi peScythi , În ori cec3z ioniano-asiatidi(îl vom reg!si apoi În Ardea lul şi Oltenia scythică:tre i capetedeanimale - Ia l\likhalkovo paseri - intoarse În triplu 5 Împrejurul rozetei-crucÎ centrale). Dar acea­sta Înseamnă eli. nu ne putem urca prea mult mai sus de a. 600 cu datarea tezauru lui dela Mikhalkovo. Ori Ha~acze k pe baza elemcntelor vechi, ale stilului geometri c grec ş i it:1 lic, ca ş i a elementelor d in Asia-Micl\. (triquetrul) ar fi inclinat să cread!i acest tezaur C'immcr;oll (fabricat Însli. undevamaispre Sud : intre Adriati­caşil\'larea-Neagră) şiil dateazli. în sec. VIII- VI a. Chr.4), iar Rostov­rseff îl unneazli ' ) . Şi nu numai lIadaczek ci şi apoi Ebert, Pulszky, Hoernes, l\1:\rton'), cari s'au ocu­pat de st ilul şi originea tczaurc10r dela Mikhalkovo, Fokoru ş i Dalj (şi aici , În Slavon ia, apar fiarele fantastice cu gura c1lscată ş i limba atâr­nând afarA), le-au căutat ana logii in afara teritoriului pan-getic, în Ita­lia, În Grecia, În Asia-Mică şi Caucaz. Nu neglim utilitatea acestor ana­logii; dar de fapt cle sunt, în parte, simple potriviri stilistice. Deoarece

1) er. Hllll1pel, IJram:kor III pl. ecxxII. ") V.plan," comparntivA dda I-Iocrne:i-Menghin, p. :13. ") Idem, i6il/(lIn, P.4:19,Dc fapl molivul lei!or cu gurII cllscatle:ttri\vec hiulOC80-

potamic;deocolo VII reven\ din 11011 in Europp - [ot pr in Turkestan ,i prin e",ucu­oda11lcunllvAiirile .arm:1I0-hWlice:, CJlraeteridnd cu plll.dle: lui ornamen1ale de ,til lIoujrn"iUflll rtll Europei din primul E ... l\1ediu.

')Jldlrtllltjt, d . atIt", . o,rh. Irllt. lX, p.]7. ") IrUllillll1 fllld Gruks, p. 40 ,i 226. 1) L. l\Urton, in Alt XXXlII 19'3, p . 337 aq . reia Întreaga chest iune: pc: bfl,Z3

fibulci delll DaU, rezumAnd pllrerile: ante:rioare. er. ,i cele spuse de ci lltupra fibulelor dc:la Fokorllincompnraţie:euce ledela Millilkovo,ibid.,p. I-49 Iq.earacte:ristice cii l)uI8~ky in AS. X III 1879, p. 180 Iqq., Arth. K 6'31. XIII ,879. p. ',5, , i R ttJUl AnII. 1879 II p. 221, atribuise te:uurul dcla Fokonl •.• Cellilor.

www.cimec.ro

toate cele trei tezaure işi au o inspiraţie bine definitli, deoparte esticl, de alta carpato-balcanid ş i anume dinspre Rusia şi Caucaz, resp. Thra_

·'~(~-G~+~iii.:l-"aP~ .9""~

FiI!. 2:U. Obiecte din coleqia Eggtr, Vienll, in eel! mIIi mare parte din Ardeal , din epcca Hallstatt ,i La T~ne , dupi Sdraz A., in

.'It. XI ' 89J. p. 321.

eia (coarnele dela Ananino, fiarel e din Caucaz ş i Thracia) şi o tehnicl local~, dar de origine ha/lstaUiallă. Teritoriul etn ic-artistic pe care se

desvoltli acest curent nou, de (orme încă necunoscute:, ceei gelie : brn­tiriie dela Oalj ş i Fokoru, de astă daU. Înd şi cu splendida br!lţarl

tocmai dela Dellye in Tolna (SV Ungariei) SUTIt de inspiraţie getied, precum vom arll.ta numaidedt. E dreaptă observaţ ia lui HadaC'Lek eli tezaurul dela Mikhalkovo tiU e scythic pentrucă are fibule, obiect neu­tilizat de Scythi 1), iar spi ralele de pe alt obiect şi filigrDnele perlelar de aur dcaici strâng legll. tura de a parte cu Dacia, de alta cu Ita lia t) .

Fig. U3. Ornament de bronzddaAnanj"o, Rusi. , dupA lloerncs,in :Jahrb. d. Ze"lral·KCJmm. IV 1, 1()06,

p.82.

Fig. z2.4. Tii,desccuredc bron~ din Kobanulde Sus, Ouclia(Cau­caa) dupl Hocrnea. in:Jahrb. d. Zentral-Komm. IV 1,11)06, p.83,

fig.6 r.

Dar e iarllş clar d principalul motiv de pe diademă (stâlpuJ cu coarne) şi de pe fibulc (fiarele cu gu ra deschis3) ne silesc s3 admitem un eveni­ment excepţion a l in viaţa gctic~ provocând nouile forme: e veni rea Cimmcri en ilor? E cea a Scythilor ? Sau sunt numai raporturi normale de influe nţc reciprocc Între Estul cimmero-scythic ~ i Vestu l thraco­getic? Ş i c chiar aşa o simplii întâmplare , că cele trei tezaure sunt tocmai din teritorii pe care pe urm!l. Scythii le-au ocupat ş i le-au ca racterizat prin cultura lor 3) ? Iar dac!!. datarea mai joasă pe care Ebert o fixeazll pentru cele trei tezaure (cel mai vechiu, după dânsul, cel dela Dalj fiind deb c. 500 a. ehr.) ~), e dreaptă, atunci tot ce e oriental În ce le

'):J/lhrullrjle, 1. c .. p . 38. ') Jbid., p. 36 sq . cu fig . I"" i 16. ') V. harul dClCOjkri rilor lC)'t hicc ,i la noi mai 'UlII, c"p. 1, p.:1 sqq. '):Jaltrellttju X I I Q<l8, p . 270.

www.cimec.ro

VASII. "; 1''\IWAr-, GI:."r,c ...

trei tezaure ar trebui s1i fie element adus de Scythi, care sunt de dou~ veacuri pe aici la data fixat1i de Ebert tczaurelor. Dar fibulcle aratii că tezaurele nu sunt chiar scythicc. Dc alti'\. parte la Dalj a\'em importantul cimitir de urne descris de K. Darnay 1). Ori acest cimitir e tocmai din vremea când bronzul IV ungaro-român era pătruns adânc de elc­meUle ballstattiene şi italice '), deci sec. X- Vlll a. Chr., şi treptat era transformat in adc\'1irată vârst1i a fierului; frumoasele vase, fibule

şi IlI.nei din acest cimiti r postulcaUl. şi peUlru bogatul tcz:mr glisit tot acoloocpoc1i mult ma i vcchedecât II. c. 500 a. Chr ., dnd formele proprillzisvesticeinvaclcaz1itotul, prcg1it indînaintarca biruitoare a Celtis01ului din a dOUll vârsH1 a fierului.

Care e atunci soluţi a tuturor acestor dificult1iţi?

~!iI2;!·s~~:i=n;reu::;::ţ~!~~ ~~~ Cred dl ea trebuie ~1i plece dela de: pe minerul Elbiei dela D bol: de JOI, forma br1iţllrilor. Ebert in aini'\.nun-dupl Halnpel, in At.XIII189J.P.J9 1. \it3 sa analizi'\. stilisticii a tezaurului

dela Dalj3) a presimţit ecest lucru , dar nu l-a exploatat complet. Concluzia sa ci'\. cele trei tczaure: Dalj, Fokoni, Mikhalkovo Slml deopolrifld fabricale ÎI' "UlIgaria. "), deci in teritoriu getie, e acceptabilli , dar amestecu l Scythilor in explica rea plll.cii t heriomorfc dela Dalj ') este insuficiem susţinut şi neverosimil. Astfel de figuri ne sunt cunoscute ş i din Bulgaria centraHl, tot Brli nici o legă tură cu Scythii, de pe un frumos vas datat de Popov În a li -a epocă a fierului 6): o urnă g1isitli plină cu cenu ş3 ş i oase calcinate la Paş:lchio i

1) .11:,'. ~I...'\.I t I 1'}O3. p. JO şi urm. I} eL d.I). ~ i antichitl!. l ile: dela Kurd , i Rin )'a-SuntkinUy in Ungaria dt>SV, publicate

d ... Hurnpcl in A.t. XV 1895,P.97-115, eu imp0rt!lnte rla te aluprarc1alii1orcu halia. 1) Juhrtfht!ftt, X I, 1'}O8, p. ~64 sqq. 4) /bid.,p.Z74 sqq · J lbid., 1). 268sq . • ) In Godiţ"ic-u l Muzeu[ui din Sofia pe 1921.50riIl1922,1>. 175; rcprodu! fiin

Catalogul Mu:::t!Illuidin Sofia (bulg.). Sofia 192J, 1).110 ,i III, eu tutui, p. 10<}. er.,i Skorpil, Mogi/i, PlovdÎv 181}8 , p. 66, fig. 24 ,pe careo reproducem,i noi, dqi I\-em impresia el nu ~ eeva deosebit - d ecAl ca Iran_eriere neeuctil - de documemuldeserisdePopo\'.

VI. VA RS,." FI ERU LU I IN I)A(.: IA. r. HALI.STA"n ·UI.

indistr. Cazanlâc (V. fig. zz6 sq.): incinerare, iarnuinhumare, ca la Scythi, deci ca ş i la Da lj , alt popor. De altii parte nu e fArll. importanţli că in cultele getice avem cunoscutu l balaur - ca steag de r~boiu 1) _ cu gura mare de lu p ( ?) şi Cu urechile ridicate În felul fiarelor dela Mikhal­kovo, Dalj ori Paşachioi, iar stindarde le zeilor cavaleri danubieni '), fie ch iar şi În aspectul lor iranizat de mai târziu, dar autentic thracici

Fig.u6. FigurA dec:orativilde peo urnil La 'I'~ne dela P"lllchioi In Dulgaria, dupa R.I·opov,inCdldu::a mll_laUllli din S olia, sorl.l 192J, p.

III (bulg.).

FIg. :::' ·n. Figuri decorath'ă de p.: o urnA cu patru toarte. gAii ta 1. Palac"ioi, in Bulgaria, dupa S :COr. pil, MQ1Jjl~ , Filipopol 1898. p. 66

(bull/.).

ca origine, reprezintA tot nişte balauri ca acei dacici. Crcdem darA eli. aceste reprezent.§.ri theoriomorfe sunt prescythice, vechi thracice, fn Itgdtur([ cu repre:::ellldrik a"a[Qoge cimmeriene din Cauca:: # ÎII general cu prototipurik arlislice mai vechi din Asia-Anterioar([3).

Revenind dar1i la brll.ţAri le dela Fokoru ş i Dalj avem de observat cii la acest paragraf aproape toate observaţiile lui Ebert 4) sunt de

1) lteprodUUÎuu"un chip abaolutcaracteri.tic pe eolumna lui TroÎo.n:,·u; la noi mai jos fig. 359, [a palj:. 518 , i pl. XVII. rig. 2.

t) TratalÎ IntAiu de Hampel in At. XX III II)OJ. p. JOS Iqq., XXV 11)05. p. I _qq. ,i p. 06 sqq., XXXI 1911, p. 40<} aqq. ,i XXX II 1912, p. 330 sqq., iu acum in urmA, ~u explicAri nou!lIupra _ensu lui lor religios, de Hoato\'udr, 1. c. de noi mai lUI,

p. 15; cf.,i pI.XV II, rig. 1 cu 2. 1) eL pentru originile assyro-babylonene ale motivului aeeltui., monumcmele

dt!;J Scharer ,i Andrue, Di~ Kunlt dt!1 altt!n Odtnll, Berlin 1925, p. 503, p. 536, _,i nu mai pu\in ,i arta heUito-aramaeÎcA, ibid., p. sss, - iar pc.ntru brAfl­rile, i ine:lelespiralecu tcapete dete-rpi.a,ldecaraeteriIlÎee in artadacied,ricin tpOc::alcythicl (i ein C('Ocelti cA,ef.jbid. ,p .,,8~,c::a puldeprpe\·otiv,deaur,dela SUIa in E[l m. Eneoliticul moldo·ucrainian (Şip.:-n i\) cunoqte ,i el moti\'ulfiarei tC3uc.azicc ••

6) Jahrtlhtft. X I 1C}08, p. 270 _(j. , eu nota 46 dela p. ~74 Iq.

www.cimec.ro

33' VASII. E 1' ''1{VAN,GET/CA

. Ate numaidou5 spirale r5sucite in sens modiiicalo Datarea br!i.~n lor ~u c(ev 11) este greşit1\, deoarece şi aceste contrar În bronzul 1l"31 vechlU. . Foarte fo lositoare Însli e statistica br1iţ1iri sunt punctate hallstattl~n. li" data şi din care rezult1i eli avem

:~e~(~:;::~o:~:~:::ăc:~t~~:t f~~ri~are şi 'rbpAndire a lor prin comerţ , p1\n1i in Danemarca ş i Suedia J).

VI. VÂRSTA FI ERU LUI IN DACIA._ • . HALl.S'I·ATTll l~

Reinecke şi lIocrnes au datat atât Fokoru. dot ş i l\likha lkovo in sec. IX a. Chr. 1). Vom vedea nu maidecât, dacă pe drept sau nu . DrAţara dela Dalj (pl. XVI fig. 3) reprezi ntă un tip dacic simţilor mai t4r­

ziu ca br!lţ!lrile lip Firighiaz-Fokoru 'lI etc. ]ntre ea şi acestea d in urm3 stau brllţllrile de aur masiv: dela Pipea'), În T:\rnava-Mică (fig. 228), din col ecţia Ktirds:: (fig. 230)'), dela Biia ~) , tot în TArnava-~ icll (fig. 229). alta din Ardeal (loc necunoscut) ') ş i dela Bellye'1) În comil. Tolna

Fig. 230. Origincardclcan4: coleclia K'rw Giza. Dupi Hllmpcl, AS. XIV 1880, p.

2 15 &q· ,i pl. x..XXV

Fig . 23 1. Comparaţie intre mOli\'ele dece­ra!Î\'ealebrilirilorardclenedeaurdela:3. 8 iia, 4. Pipea, 5. ColeqiaK'rbz; du~ H am_ pel in AS. XIV 1880pl. x:x::x.V,ip.2.!iIQ.

(fig. z3 Z ; ef. şi pl. XVI fig. 6). Toate aceste br!iţări sunt o derivare şi simp li4

ficare a tipul ui 3 dela Firighiaz (cu patru spira le). Din ce În ce ma i mult ele dcsvolt~ ideea, ex istent3 incă din bronzul IV, a scobir ii interioare a massei

1) Vezi literli lUrn In Eber!, 1. C., p . 273 .

1) Pentru descoperi rea IC7.aurului dela Po/umÎ, v. amlnunte in AS. X II 1878, p. 18!i sq. , raport de Ctelnek i.

1) ef. HampeJ in A~. XIV 1880, p. 215 , i pl. XXXIV; ef. Eberl, În Jah't1"~/te XI '908, p . 271 , fig. 122.

4) Hampcl, ,. C., ,i pl . XXXV.

1) HampcJ, I .c., P.214 Iqq., i pl.x..x..-XII I : aurllrdelean! 'J T OI de aur mllUiv, rudA buni cu cca dela Bii(l: Hampel, 1. C., p. 21S. 1) Hampel, 1. c., p. 216; ef. f i Eberl in Jah~elhtJtt XI '908, p. 2jO fig. 121. V.

in general penlru Ilccale bnlliri li."a dela Eberl, l.c., p . 274 Iq.,n.46.

www.cimec.ro

V,\SIU: l'ÂIW ... N, GET/CA

de metal, p~nă la reducerea, În cazul dela Ikllye, In o simplă placl subţire, imitând numai superficial li niile masive mai vechi. Toate aceste brll.13ri poar~ decorarea C\l linii ş i puncte. eventual butoni reliefaţi. caracteristic hallstatt ian!i. Br!il!irilc dela Biia şi Bellye sunt cele mai reprezentative

in noua direcţie. I3r1i.ţara dela Dalj e un fel de imitaţie mooest!i ş i s1i.rad (doar o nervuri

mediană ş i dte un buton la cele dou1\. capete În semilunA) a tipului Biia-Bellye: prin simplicitatea ornament!irii ei, doar cu linii punctate, ea se dateazA ca puţin mai veche decât cea dela Bellye. Dar ea e mai nou11 dec!\t toate cele din Ardeal, care au p1i.strat cercul de tip vechiu Firighiaz, imitând incli masivitatea din bronzul 111 şi IV, sau chiar

in parte plistr:lnd-o.

Fig. 232. B~lIye (com. Tolna). DupA J-h.mpcl, in AS. XIV . 1880, p. 2IS,q·,irig.45·

Este clar ÎnsA eli brliţara dela Bell ye În marea ci e leganţl\ artistică aparţine totuş mereu hallstattului: ea reprezint!i încA foarte credincios tradiţia artistică a bronzului dacic ş i nu o putem cred datâ. sub nici un cuvânt mai târziu de anii $00, când începe noul curent vestic. Prin ur­mare brlilara dela Dalj e cu at!l.t mai veche. 1n general trebuie deci 8;1. conchidem cli toate tipurile dintre Firighiaz ş i Bellye sunt În plin şi adevlirat hallstau. Dar aceasta înseamn1\.: .pre-scythiet; cil.ci, dup1\. cum am v!izut În cap. 1, Scythii aduc cu ei o noul1 concepţie, naiv-naturalistă ori oriental-decorativli, priTi e.u:eumţll iTirpiratiI de viaţa animalelor fa ­miliare lor , ş i care invadead intreaga inspiraţie artistic!i, inlocuind cu motive animale motivele geometrice anterioare, - şi mai fac Îneli un

VI , VA\tST ... FI Y.ltt.lLUI IN O ... CI.... 1. HALISI'A'!"I'UL

luc.ru: ei desc.hid prin ~4~ăr;t calea spre noi anei elenice pure care,

~:u/:e~r::~A.nu putuse niCIOdată ajunge la noi decât sau italo-illyrizată

~ac!i tezaurul dela Mikhalkovo ne si leşte prin anume detalii dece­rahve, de care a.m vorbit mai sus, 511 ne coborâm cu datarea lui a,n!i aproape ~e sUrşl~ul secolului al V11-lea, tezaurele dela Fokoru i POal' ne ~ernHt, ba chiar ne obligă la o datare mai adândl. În timp. Jrcde~ ci Cifrele 800-- 600 a. Chr. ~lIprind suficient evoluţ i a pr in care a trecut

::~ ~~::~~;~~,r de aur getlce, dela bronzul pur spre hallstattul cât

ve~~~;~~;:~~ţ~d~~:I~ ~l1~~~~::.I ~ii. u~~~~~n~e r:~~c:;:I~ ;~~ (:~~ ;n:~:~ p. 330) e, .p~ I !l.ng~ b~11ţ1ln le din :lite pllrţi, un stră lucit exem lu in

;~~~;::I k~;'~~~\~t '~~;t;zap:~le excentric getice de la Fokoru, lalj ~i lernic p11trunse de spiritul hallstattian, f1l.rl1 Însă a se libera total de tradiţia bron­zului getic.

Judecata unanimă a inv1l.­ţaţilor-indiferent de vari-

:~~~~nc~:r o~:i~:!ti!: şri~~~~~~ tezaurelor-e di ş i cele trei [czaure excentrice aparţin

lumii noastre. Am demon­strat mai sus, cA aceastll judecatii. se confirml1 chiar F18.233 FoaIe de au hallllattlanA dintr'un

~:~;d::::~~~~,i;u~~;~!~~;: :~':~;; ~'I~::~"~::~ ~r~v":;::: telor de desvoltare ale diferitelor motive

l)rin ~rmarc, îlltre rec. j x. i i Vll Q, CI;r., înainte de venirea în massă a Scythllor in Carpaţi şi la Dun11re, Ge/ii deswl/flu aici o lIrt iI proprie

~~ii:~:::t~!.:::f~:I~i:rf~:i~~:~E~~:~~! ~~~rJf~~~~~~~l~;

www.cimec.ro

a aflrului, ale cărei produse. umple.au 101 Cenlrlll fi Nord"J Europei, con­

cllriind CII aria etruscaa brot/;;uJlli fi argintului.

Dar arta hallstattului dacic mai prezint1l. ind şi altc aspectc, pe care suntem datori a le nota aici, chiar daduu arinf'll.ţiş3 intotdeauna tr1l.s3-turi exclusiv carpato-danubicne. . '

Ca ş i la Dt/aca În ţinutu l Aradului (v. mai sus p. 3r8ŞI 32,8), ca ştia Ca­ram' În Timiş (mai sus, p. 32.6), tot aşa în mormi~te~e de l11ngl Beba­Veche in Toronta! au fost gi'lsite foi de aur de formli ehptlcrt, deco.rate d.oa~ cu un chenar simplu ori duplu de linii punctate. eventual cu lnunghlUrI

ş i butoni fi'icuţi Înacclaş chip la capetele axei l~ngi (v, fi~. 233 şi 234>.')· E, aceasta forma cea mai simplli şi naivii a artei hallstattlene, adânc IOflu­enţ:\l:1 de tradiţia localli, dar nu de arta scyth icll. 1) . In adcvlir. cunoaştem Înd~ din bronzul mai vechiu pllici de acestea de aur decorate cu p~ncte În relief, fie d . p. dela Gllmelniţ( 3), l ângli Olte~iţa, fie~ d~ l ân~1i Ny"egy­lui::a În Szabolcs~) : e drept eli aceste piiici sunt In IIltr.eg,lme . punc­tatet intocmai cum erau anume fabricateccr:uniee mai veclu ŞI contempo­rane~ dar pl!!;ciledcla Lat/ge Wand sunt ca la Deba Veche(cf. p. 434. 1).

\'1 \ 'AnSTA FIERUI. UI IN DAC I,\ __ ,. HII L LSTA'rl' UL

>J"u pUlem decide dac!!; au cunoscut inceputurile hallstattului obiectele de aur gltsite la Alba-Iulia: şeapte buc:!i.ţi de toehiuri de lanţ preistorica (Hampel) de aur, tipic transilvane 1) şi un mic con de tabU! de aur, evi­dentaparţinând tipologie bronzului III , iar nu IV').

La fel rămâne dubioas1l. datarea podoabclor de aur descoperite la Borla (Viş}u, Maramureş):

cercei.incle,oricevorfifost,- inoricecaztotcer­curi dcschise 1), - ca ş i a celor glisitc la Şărm41ag (Zal1\u, S11Iagiu)4) : cum am v11zut prin pilda teza­urului dela Firighiaz, conscrvatismul artei bronzu­lui dacic e aşa de puternic, incâtchiar obiecte bine determinabile prin mediul În care s'au glisit, ca hall­stattiene, examinate exclusiv stiHstic sunt de atri­buit vrem ii bronzului pur.

Dimpotrivll tezauru l de aur dela GYOIIIO (in Oi ­ehiş) este pur haJlstattian (v. fig, 2.36). C, ş i

obiectele dela Firighiaz şi cele dela Beba-Veche, tot ~~gde2.3~;'I~;n,~:~: aşa acelea dela Gyoma au fost atribuite Irallienjwr garo-romln",dupd

dela noi (Scythi ş i Agathyrsi) 5). Dar dupli cum Hampel, BrQrJ~kor obscrvll insuş editoru l tezauru lui dela Gyoma 1), L. III , p. 138.

I\H.rton, avem aici dela început o excepţie faţli de obicinuite1e morminte scythice din Dacia, toate «modeste şi sArace_,

1) Sunt anume \'ealilde .Hlngupiralen., gi, ilc şi la Troia ,i Mykene intocmai ca in Dada (ee. J-Iampcl. n'o,,~hoJ' I pl. XLVII 7 ,i GOOt8, În ASL. XlII, pl. VIII. fig.5. 6, 7;.ltedtcY1I spirale.pendanlive incoleclia Dr. G.Severeanu. Bucure,ti), fi pe bau drona Huberl $chmidt (Zriucltr.!. Et/mol. 11)04. p. 615; eL ,i C. Sc.huch. hardt, AllatJ'opn. p. :110 Iq.) a dUI"t d. demonSlrezc originea transilvllnii I culturii respeclive suduliee, inci dt/fi r"ctplltuJ'i/,. bronzului. er. fig. 235.

') Hampcl, in A~. XX IV 1904, p. 434. cu fig. dela p. 404. Inlerprelorea datll de ti.acutor spÎra le, ca riind Qch iuri de I lInţ se bazclUl pe ocfectivll. ducopcrire a lor Irga1c unele in altele.

') Scidl, in A,chÎv J. Outtrr. Guch.-q. XV, p. 316 Iq .; cf. ,i te"Ulurul de cercuri (inele de aur) tOI din Maramurc, (loc nedeterminat). de eare vorbe,lc Hampel in A e, ,880,P,29 Itlq.,ifig.P·30,

1) Hampcl. In A_It. XX I IQOI, p. 250 •

• ) Milleker, Dtlm, Rlgjligl. III p. 58 sq. rezumind p1rcri le lIIupra Firighil­wlui zice el Ocruui ,i L. M'rton consideri leDurul CI agathyr,lc. De fapt c vorba de altceva decAt dc Agalhynii lui Herodol. Vom rC\'enl mai jos. cilnd vom tratl chel­tiunea Scythilordin Dacia .

') In A~. XXV 1905, p. 2H Iqq.

www.cimec.ro

VASILE ,·A .H'AN,GHTICA ,,6

ll.Ş3 Îndt pentru demonstrarea scythismului obiectelor de aur dela Gyo-

;a;n:~~:ş~~; s~~~~~:el:;~tmi:r:~~::\iS.":~~~' f~:~: ~::;;~:.:~gi~:; comparaţia cu Rusia, unde arta greacA. flgurattvl1 mfluen,ase adânc gustul scythic, fliră. a ne refuza total ase.mlinliri le, ne Înt!\reş~e ind! mai mult impresia de sti l 4Ibarbart, hallstattlllO, pe care dc!a prima vedere o avem faţli de obiecte le dela Gyoma, Singura linie decorativli dela

Gyomaezigz:tgul: dar acesta nu eunelement scylhic, ci vechiu cen­tral european. N1stu­reii bombaţide aur,pe cari M:l.rtonii cxp licl\ 1) drept aplice ornar.lcn­tale de prins pc haine, sunt de o formă. bine cunoscută. in epoca de bronz tungaro-rom!l.nlb t~zie, contemporană

cuprimul hallstattves­tic, şi, dadi. se gă.sesc

În E, sunt Înd mai nu­meroşi În V, Tot aşa

Fig. 2]6. TU:lurul de aur ddn Gyoma: dupl L. inelul de sârmă. groas1 M'rton În A.t. xxv 1905. p. 2]6. [Penlru no. 3. de aur . rl1suciti\ in tir-

ef. şi fig. 259, no. 29] . buşon,işi g1i.seştemaide grabă. analogii-dup1

Însuş Marton _ În tezaurul dela Pcrecei l!\ngi1 Şimleul Si lvaniei, decât În Rusia sudică. Admiţând deci eli printre celelalte obiecte (intre altele câteva fragmente dintr'o ogli ndă. de metal) am avea totuş - cum crede M arton _ eventual aplice decorative dela un sceptru de regi n1\. (scy. thid) ş i cli insuş mormântul (camerll. mortuar~ construită din bâroe), deşi Întru nimic specific scythic, deoarece se gliseşte şi înainte de ci ş i in epoca migr:;ţii lor , ar fi totuş in mai mare concordanţli cu civili zaţia scythidi. '), rămâne totuş limpede eli influenţa localli e

1) IbiJ .• p. ~38. 1) ef. ,i Hampel, În AS. x"''{JV I~, p .• 35 ·

prccumplinitoare şi eli tipul de ci'l.'ili.zaţie documentat de te::n/lrul dt/li C)'onla rămâne central-european, iar nu oriental.

Tot hallstattianli se araU a fi şi brliţara de aur dela l'vlojna (Târnava­i\lare, ccrc.l\ledillş) 1), Închisă, dar cu acceace ar fi fost extremill.'lţi le

ei la forma dcschisli impodobit În chip de capete de animale (~) afron­tate; stilizarea e aşa de fundamental1\. îndt motivul zoomorf aproape a (Iisplirul sub geometrismul suprafeţelor şi liniilor (v. fig .237). Această. bdţadi. nu rlimftne izolatll. Deşi nu în aur, ci numai În bronz, avem dela Nogy-Cdj in 'foronta l un colao şi dou1 br!i1liri (toate deschise) cu capete de pli­seri (ori şcrpi),afrontate l a eolan, opuse la brlitliri (v. fig. 238)') . Geometrismu l suprafeţelor la cel dint1\iu,ornarea cu puncte la ce le din urmă, suggerea71\. aceeaş epocă de prim hallstatt şi pentru aceste~ obiecte 1).

~

e·

' .. :··,·· .. '··' : ~ c ";'. _ : i: . . . .

"'" .-. . . .. ~ ~ In privinţa ceramicei din primele

secole ale mileniului 1 a. Chr., trebuie sli obscr\'ă.m dela Început acelaş fenomen pc care l-am constatot şi in industria Fig. :::]7· Brllarii de aur dda Mo-metalelor, adicli leghtura indisolubilă jna dupi Ha,npd in AI1. XX

cu formele mai vechi ale bronzului. 1900. p. '92. Rt d. 1/2.

Accst conservatismse manifest.'l În spe-cia l prin continuorea acclci tehnieea1'llci::iilorprofunde,cun oscutl1 inc1l din bronzu l JI1 nu numai la noi, ci şi În Apus t), ş i prin care lutul moale e tr:ltat ca un materinl plastic solid , În specio l În maniera lemnului

1) AS. XX '900, fig. deln p. ' 92. ') Mi1!eker in Alt. XIX .899. p. 4,6, eu fig. dela 4' •.

fi 'Je AJ:~I:~' s:~;: i ~ih~~Se~~I~lin Ş:r,~;:;.I'::e:!~:ti!7 ::!~~~i!i;~,I~n D;G~r~~~I~~7. p .. 22 aqq., cu priltjul delCOpc:ririi unor podonbe de aur în Sudul Ungariri. Despre mmele de aur nrdelene upluatale mIIi mult în epoca bronzului de ellt in 11 fierului le

pol avea ()lIfeCiti infonnlliii şi la GOC!P, Shiuet!. in ASL. XIV 56. O lisl' a luau-

~~.r I~~ ·I~~:.' :~:~=~~. :~~;~ 61g:~~;;I~n ;:~CC;:;;::~~na a:~ ~~tl~~~hl~hd:~ monslre:zeclnu de bogAliain (iIlT. ei deaceea În ,hihli"tboT(pegrteef1elotul«tron.) • fOII vorba III Agathyr,i şi cii Htrodot a f'lieut o confuzieI

') er. O~ehtlttlt II" p. 378 Iqq.

www.cimec.ro

,.6 .,8

impodobi t cu crestături geometrice, manieră pi\strată p:\nă azi in arta tuturor popoarclor primitive, de jur imprejurul pământului. Motivele ornamentale, tratate fie in linii, fie in benzi late, sunl - la noi - exclu­siv geometrice şi anume, deşi spirala joacli Înd un rol foarte important,

8 Qe 0-Fig. 238. Colan <n ti brilliri de bron~delll Nflgy_GdjlnTorontal,cu motÎvul capetdorde poseri, dupl D.l\'lillekcr, in Al.XIX 18q9. P·'P4·

mai ales rectilineare. Ceeace e Însă foarte regretabil, e lipsa total1i. de publicaţii asupra ceramicei acesteia foarte frecvente ş i foarte decorative din toate pArţile Daciei. Doar un vas putem reproduce aici - pictat insă, dup1i. maniera vest-ungară - deia Apa/tit/a in Cojocna (v. fig. 239): e o form1i. a bronzului IV decoratii hallstattian.

Fireşte, după cum am arătat mai sus, ind de pe la a. 1000 încep să. pătrundă În Dacia formele italo-illyre, În metal, dând imediat imboldul pentru imitarea lor În lut ars. Aşa zisele urne villanoviene sunt general

VI VAR5TA Plt:IU,.'LUI IN DACIA._, IIALLSTATIUL

r:1spândite În Dacia. In epoca «SCythiclit ele sunt oarecum forma clasicll. a urnelor de incinerare. Dar formele bronzului nu dispar. Şi chiar ur­nele ,villanovienet sunt mereu Împodobite cu procminenţele de tradiţie străveche, ,daciclb.

Reinecke a observat elI. epoca de Înnorire a cimitirelor cu linii! În Un­garia ş i Ardeal e bronzul l VI). Totuş nici el nu a aprofundat chestiunea şi nu a dat o clasificare a tipurilor ceramice din bronzul IV, deosebind tradiţia indi genă de elemen-tele imigratedin SV. O bunlt seriedeprofi le .villanoviene. şi locale ne di\ doarll. Kovacs in studiul sll.u despre staţiu ­

nea preistoricll. dela T Argul­Mureşul ui l). Dealtfel ches­riuneaceramiceiha llstattiene in Dacia a fost mereu amc­stecarli Cu aceea a cerami­cei t5cythicet (de fapt inc­xistentă),şiin"ăţaţiiautre­

cui formele ultime al e bron­zului IV la bronz, iar nu la hallstau, ceeace, dupll de­monstraţiile noastre de mai

Fig. 239. VllS delut dela APflhidu in Co­jocna. dupl M.X.X.VUII)07.P.181.

SUS , eo neexactitate. O altă chestiunecontroversat!i e aceea a vaselor d~ pastll n~~gr1i. (Boian, Nazâru), de<:orate cu frumoase motive geome. mce, rectdmeare, dar şi rotunde, minunat reliefate ş i care repre­zint1i. .~n ceramica ~acic1i. un spirit total deosebit faţă de formele pr~pru ale .bron~u IUl, cu spiralele lor li neare, superficiale, ca în Banat, on cu benzi le splrale sculptate ca in lemn ş i cu proeminenţe le organice, de pe valea de sus a Mureşului ').

Dar ceramica hallstattianA a Daciei e o chestiune archeologic-stilisticl1 prea interesantă În ea însllş , spre a putea fi desbătută complet Într'o

1) Al. X IX 1899. p . 3J3.

i!~:~~~~:~~;~='::'~;':'~ P::~~ :'~;';;p~~::::::':~:::;~;, ~;~:: fi.'! ~~ i;i :7~: xx 11)00. fig. del. p. 208 ti dt/II p. 213; reproduiC ti de noi in

www.cimec.ro

,., lucrare de sintezl\istorictf, precum e ct a de faţă . Deaceea d!l.nd aici o serie de forme ceramice .hallstattiene., de o parle de caracter local, de alta vestic, din diferite muzee din Rom:1nia, e.'<prim speranţa cA vreunul

din şcolarii mei va ataca în tc;~:I:~ ~::::r~~Îş~ ~~~:ullae~r;~/e~~: ,':~

Fig. 240. Profilede \':lSlC: guite la Tg .• Mur~lului (tep. sC)·· Ihidit ).dup3 Kov'cs , În DoI· go:ultok VI 11)15. p. 260.

1/9 m. n.

pita lă din punct de vedere istoric, a Sey­thilor ÎII Dt/eia .

Adev1irata v!l.rstl\ a ri erului începând in Dacia deabia de pc 13 3. 700 a. Chr., s'a creat o intrcagii tradiţie În protoistoria contcmponm1i, de 3 se numi hallstattul getic tepoca scythi cl\ a fierului., adică de a caractcrizâ dreptorientalli civilizaţia Da­cici intre sec. VII ş i IVa. Chr. I ). Ori,dup3 cum am v1l.zut În amlinunte Illai sus, la venirea Scythi lor În Dacia, exista aici o pulerllic4 civilizaţit IocaM, care luase din plin drumul sprt formele fier rtlui occiderttal. Este deci de 111.murit acum, Întrudl.t Scythii au adus ceva hotl'i.rÎtor În cultura Daciei şi astfel au modificat În vreun fel această cu!turi1, eventual întrucât s'au lbatdimpo. triv1\. ei inf1uen\a\i de d!lnsa, adoptând fie elemente locale, fie elemente vestice, italice

orialpine. Credem c1\ cea mai buni\ rr.ctodă pentru

a despărţi clementelescythice dint re sec. Vll ş i IV de cele gclÎ ee, e Însă.ş analiza descoperirilor scythice f!!.cute p !l.n!!. aCUl.n in ţinutl.1i d~ter. minat de noi mai sus În cap . V drept compact get lc, d:1 puţin dm a

doua jurnâtate a mi leniului II a. Chr. Incepem cu Târgul MUTtlllirti :1.) . Pe bazll ma i veche locul1\. (sec. X- IX),

stand sub influenţa villallovianl1- tip Denacci Il , mai dc grabă. ca 1,

d:~:: ~~~~::~:~~l,~:.;~:~~:u;~q ::::~:::~~~~~~~:'Ef;::~;\~;~; locul cheia ,se .glsillu (v. la noi mIIi jos).

1) 1. Ko\"cs, in Dolgo::atok·Trovollx, Cluj VI 1915, p. 226 .qq.

;6,

dar cu prelungiri şi În sec. VI li şi cei urmlltori, prin tipul Arnoaldi 1) (vase de metal importate p:l.nll. Ia noi ş i servind de model olari lor locali, pentru irnitarea lor În p1i.mânl ars, dar cu mot ive ornamentale vechi indigene) - vedem suprapun!l.ndu-se Scythi i. Ca de obiceiu, avem dela ei nu urme de aşez!l.ri, ci morminte. Inventarul celor dela Tftrgul­Mureşului e, ia rllş ca de obiceiu, extrem de sll.rac şi constl din doull., cel mu lt trei, tipuri devnse deplm!lnt : 10 urnă tip .:Vi!­Innovat ; 2° ceaşcli de tip stră.­vethill local, cu o singurJ1 m!l.nuşli ridicAndu-se peste nivclu l bllzci ;eventuaI30cra­uţl1-cupă. iar1\ş de tip vec hiu local, mergllnd p~n1\ În nco­litic; câteva cuţitedc tip ba­nal,niştcfCcrccit de tipul bră.ţ!l.rilor cu capcteleconice, in sfârşit o fibulA 1), caracte­ristid şi pentru prima pe­rioad1\ hallstaUian!latAt la N cAt şi la S Dun!irii (dar nu pentru ScythiJ)a). N ici o spad1\ şi doar un singur vârf de sl1geatli tScythidb; ni ci O

podoabli masculinllsau femi­ninll.de tip ori ental afar1\ ­eventual - de bră ţAri ''). 1"0-tul in leglitur!l.s:m cu lreculul local sau cu infl uenţe vestice. Fig. ~t. Obiecte din monninte dela T g .• Singuru l elernent «scythict ar Mllr~,ullli(.cp.,cythicAf), duplil<oda, inDoi-

fi doar ritul îmmormântAri i : gozotok, VI J9 15· p. 263. 3/ 8 m. 11.

1) Ce. Dt!chclcttc 1[ 2, p. 538, cu Kov4cs/. c .• fig . 28 ,i 29.

1) KoYllcs, 1. C., p. 263, fig. 30. ') Pentru \'IIrililiiie a«llm lip În regiunile danubiene, eL Ko"'a, p. 315, iar in

regiunilebalC1lnice, J>opov, Godilm'k M narod,.. MII~ft pe 1921, Sofia 19U, p. 159· cr. Hoernea-Menghin, p. 24.

') GiJi rea unor lCercei - l:r~tAri" ori colane de tper let analoage cu ee.le dela T.­MureJului in alte morminte taeythioet din tUnsariu nu ar CONlil\u un argument

www.cimec.ro

". scheletele întinse cu faţa În sus i dar acest r it nu e exclusiv scythic. Deci necropol3 dela Tftrgu l -l\1ureşului e aşâ de puţin scythică, incAt, dim_ potrivă, ea ne poate servi ca document important spre a respinge pe viitor caracterizarea de t'epoelb şi tCultudb tScythidt a fierului pentru prima perioadă a acestei vârste protoistorice În ţara noastr1\. Părerile lui Reinecke , pc care se sprijin1\; ş i Kov:\cs pentru a susţine (p. 313) eli. .vechiul aspect cultural ş i etnic al acestei Viri s'a schimbat În aşa mi1sur1i Înc:ît a luat un caracter scythict vor trebui fundamental revi­zuite, precum se va ar1ita numaidedt in cele ce urme3z1\.

Fig. 2.12. Obiecte de mct.,1 din morm. Pi,thi, după Roska, in Dolgo:atok, IV t91 3, p.

235. Redu~cu incli 113 .

Un alt complex de mor­\.T1linte.scythiceteceldela Pilchiin I-Iuniedoara, pub­licat de Ros ka 1). Iatii in­ventaru l: obicinuiteleurne bitroncconice, cari nu mai amintesc decât foarte de departe tipul villanovian (aşâ de populare.au deve_ nit la noi), cu binecunos­cutele proeminenţedetra­

diţie strliveche localll.,­obicinuiteleceşt i cutoarta inalt1i -in sfll.rşitaceleaş i

cratiţetipvechiu neoli-tic, cu proeminente, ca şi

la Tirgul-Murcşului. In plus, câteva brăţ1\ri cu capetele conice, fragmente de fibule obicinuite şi puţine obiecte de podoabi'i În bronz ş i os (colane), flir1\ nimic special ca tip etnografic'), afnra doar de br1\ţările amintite, daci vrem s1\ acoperim aceastli form~ t'orientali'i., cu orice preţ, cu un nume de popor. Nici un obiect pregnant scythic: nici ml1car vreu n vârf de sti­geată ca la Târgul-Mureşul ui. Totuş Roska zice: $Cu aceste trei mor­minte statistica descoperirilor 8cythice din Transilvania s'a Îmbogli,ţiu ,

suÎngentpentru 8t".ythismul aeestor obieet~, cum t".Ted~ Kodca, p. 314 Iq .• ci doarl, im'en, o dowdl de uimilarc-8 Scyt hilor cu indigeni i nOflri.

1) I\'t. ROIka, in DoIgoZQ10k-Travaux. Cluj, IV ' 0 '3. p. 233 Iqq. 2) Astfel d . p. IUburil~ spirale de brom: tervind ea tmlrgelu de coliere. gi.Îtt

la Pi,ehi (Roska. l .e. p.230), Ja noi fig. 243. i,i au prototipurile lor in vArsta bron. zului (v. Ia Hampcl , Bron:kor III , rl. CLXXXVII I).

," fI'utem prin urmare înregistra un nou cimitir scythict, ete. I ). Rli,mane deei i arli,ş doar ritul immorm1ntlri i spre a demonstra eventualu l sey­thism al necropolei.

Dimpotrivli Aiudul, cu localitAţile vecine, e perfect limpede în ce priveşte c2racteru l cimitirelor descoperite aici, aşa Încât aceastA parte a văii Mureşului apare in chip hollrÎt ca tl1l imparta"t cetllru scy,hic În mijlocul unei mai vechi cc lturi hallstattienc.

Fig. 243. Obiecte din mormintele 2 ,i 3 dela Pi,thi, dupA Roska. in Dol­gO:Mok , IV 19t3, p. 239. ncdu~cu ind ' /2.

La Aiud s'au gllsit patru morminte cu obiecte din epoca hallstatt 1): fig. 244 sqq. In vreme ce înd piesele ornamentale de bronz g!l.site pe t'Dealul Cocoşului t 3): patru cruci ş i un cerc prelucrat ca o cruce-rozetă, sunt podoabe de caracter general, central şi esteuropean, -spedele de fier, vârfurile de s!\geţi de bronz şi securea de fier, g!\site Împreună. Cll frag­men te de vasc ordinare de tipul cunoscut şi alte mici obiecte, printre cari şi un fragment de silrmli de aur, sunt obiecte de caracter tipic

1) L. C. , p. 238 , i 2.17. CoJ\$idl: ra liil~ de earaeter general istoric ale autorului a,u­prac:uhurii local~ (dacel) IJavenirea Scythilor,i uupralrglturilorcu SV,conten'llte chiu dupA v~nirea Scythilor, at~nueatl totu, apoi categoricul accllor arirmaţii.

") K. Hertpd. in AA. XVII 1897, p. 65 Iq. , i p. 325 aqq. , i M. Roskll, in Dolgo-

:at:)k·;;t7.u: •• Vp~O~:: ~~:!,I::. ;~;: =:~~~~ei:l\~!.g~~.lIp~ 8:,' p. 18 aqq.

www.cimec.ro

--'-" scvthic. Ritul immormântlrii e cel bine cunoscut al inhumlirii. Suprap~­Ile~ea cifJili:!olie; scylhice peste ua vt,,,~ Iwllstattiană e clar doad,td

# ~;a mai sus pe Mureş, la Mirisl4u, un alt mormânt scythic ne-a dat un pumnal scythic, cu podoaba c1asid\ În formll. de inimli, pl\strat chiar cu o parte din teaca lui (vârful) tot de fier 1): • ) 1neli ceva mai sus, dar pc malul stâng al l\l ureşulUi , avem la U,oara­de-Sus alte resturi scythice, ind\ inedite '). iar mai la vale pc ace1aş mal, la Gtimboş. o inlreagli serie de mor minte din v!l:sta hallstatt,

pllstrate la liceu l Bcthlcn din Aiud3) şi ind\nepub­licatc, afarli doar1i de nişte fragmcnte,din eroare puse imprcun/i cu resturi din epoca migraliuni lor Olc­

dicvalc').l\1ormintclescy­thice dela G:imbaş ne pra­cur~, În afaril. de cunos­cutele ceşti cu toartainal­tli, o mul\imc de vârfuri de slige\i, osecurede fier, un vârf de lance şi doul!. spede scurte de tipul amin­tit Olai sus, perfect p3s-

~~~d 2~·;;~;6!.~~i:~d~~~'~~::;i.~~i~; . ~:~e~in<;:r:~!~:ll!.,a;~~~: XVII '897. p. 6S· zut;1cu proeminenţe. Ali!-

turea cle aşezarea cadavru­

lui Întins cu faţa În sus, avem în douli morminte dela G!l..mba~ aşezarea cinchitli (l-lockerstellung), datatli prin ceramic1\ ~rept c.ontemporan~ cu cealaltli-. _ Ind\ mai jos pc Mureş, chiar În faţa AludulUl, avem la C,um­bntd pomenite deasemenea resturi scythice 6).

:: ~~:2.r:::;:7:,E~;~~:~~:,;;~r~:u:;,;;:'~ "po>< 1. Mu>ew

Li~I.I!;!. Herepey, În AS. XV 189S. p: 4-27. fig. 1, ~, 3. ef. Ro,ka, l. C., nota.

i) ROIIka, 1. c.

VI V,\RSTA f'IERULU I IN D.\CIA. _ , . II\LLSTA1'T1.11.

La fel, pc :\lur~şul-de-Sus, cimitirele sc)'th ice sunt nu mai puţin numer~ase. La C'Pdu, pe malul st.lng al .I\Jureşului, cam În faţa Lu­doşulUl, SUllt pomenite resturi încă inedite 1). La Cherllesig, mai sus de T:lrgul-i\Iureşului, s'a găsit vârful unui stâ lp de baldachin scythic de care am vorbit şi in ' cap. 1 al lucrăriidefaţ:1 11). Departe in V, la Dipţa, În jude\u l 13istriţa-Nii­săud, s'au g:'l.sit v:lrfuride siigeţ i de tip tscythi ct a). La Mllrgcf1i(Nyaradszent­bcncdek),nudepartc,spre E,dcTftrgul-:\Iureşului,

s'au descoperit in 1880 resturile unui scyth ca re avuse cu el În mormânt lancea de fier,lrcizeci de s:1geţ icu v!lrfurilede bronz şi, se parc, spada, din a căre i teadi. ni s'a păstrat vârful de bronz, aju rat cu obicinuitcle gl\uri triun· ghiu lare, pe cari le cu­noaştem şi dela clopotele scylhice(v:1rfuriledestll. lp de baldachin)4).lnc!l. Illai la 1\1en1izi, in partea de R a judeţului Tftrnava­l\'l icil, la JUCIIl NOII/ân Fig. 245_ In\'entar de mormint teyl hie deha Ailld,

(Olâh-Zsakod) S'1I g1isit ° t!upll Jlerepd. in Alt XV II 1897. p_ 64_

frumoasli oglind~ de bronz

cu dublil ornamen tare în sti l an imal scythic a mânerului ei: cerbu l culcat

www.cimec.ro

VASIL.E rARVAN. GlITICA'

la punctul de legăturâ cu discul,şi lupul, ori allanimal,poate leuljla capâtul m~nerului ; cumpAratâ pentru gimnaziul evangelic din Sighişoara 1). Acest obiect a n.cut parte din inventarul unui mormftnt femini n, probabil scythic: ."robabib deoarece nimic nu împiedcd sli avem şi o geto·

,t <D l .

o Fig, 246. {n\,cntnr de mormAnt .cyl hic del. Ai'ld, cu obiecte de t ip \'utic9 i ulic nmUlecatc, dupil l-lcrC'.pt'Y,

in A~. XV II 1897. p. 3 2 7.

thracl\ dăru ită cu acest obiect de mod!i greco.scythic1\ pe vremea

d!i. inu irii Scythi lor în Ardeal. Reinecke descrie din colecţ ia gimnaziului dela Sighişoara o serie de

ohiecte scythice (spadă, siigeţ i , un fe l de midi lance cu vftrr de bronz,

Pd:!a~~~~~~r~nl:I~C~l~t~~:'d~~ ~i~~:. ::~ ~.~~ ţt;:~~~a~s~~~~~al:;:~

. ., VI. VARSTA 1'lrRUI.UI IN DAC IA.- 1. HALLSTA'rrUL

precum şi un bUion de bronz, dela vreun harnaşament , buton cunoscut ca fonn1\, ş i din cimitirele hallstatt iene, deci de un caracter arlisti~ local),g!i.site in 1871 cu prilejul conSlruiriic5ii reratc la Archilo (Erked) Moj"a ş i l\UbJlrg, În judeţele Odorhci ş i Tâmava-Mare 1). '

la ~~~: ~~~~i~a;it~ ed:~~;fn~,i~~sc~~!: :;~Cf~:a.:!~:~}~i:)~~:m;:~;: ~n mormd~t de feme ie, cu o ceaşc1\ ş i o brliţar3 de tipul cunoscut, o rlbul!i. de tIP vechiu, hallstattian, şi o ogli nd!l (păstrat numai discul) ornamentat1\ pe dos În tr'un chip geometric cu totu l popular,cruce in cerc, imitdnd eviden t , În chip sim­pl ist mot ivele cen tra l ş i estcllro­pened inprimav:1rst1\afierului ,:lşa cum le întâlnim pe budl\ ile de colane de bronz dela Aiud '). Deci iar1tş elementul clasicscythicaproa­pe disparent.

La NV de F1tgAraş e RQdba'Uu{ (N:\dpatak), de unde i arâş au ajuns la Muzeul Brukenthal c:1tcva obiecte, car i (deşi Re ineeke le admi te, sub beneficiu de inven­tar, ca scylh ice) ' ) nu au decât obicinuitu l caracter hallsta ttian comun în părţi le noastre , Dim­potri vă mormânt ul dela 7idveill pe

;::::;~~i: ;c~~ ~n~e~t~;ui~;~ ~r:i~ ~~ ~i~ ~~:~,~~rl~~r~~:;i:'~:~187~: kent hal) e ÎnsA o lance cu un vârf ~i .. :~.'(E;,~,"'''',''.;u:',,;,nd·A,' ,;;,·:,'.~~,';,;ui :'~/'3:):.,i~: lung de fie r, câteva vllrfuride sA- ........, ..... geţi (bronz) ş i câteva fragmente de obiecte indctcrminabile li). 8/aju{ i nsuş e reprezentat 13 Colegiul

jL~s~i;'~~:t:i~i:~r~~~~.':~b~b~~;~"d;,~ ';,~:~;::::, ",!",;:::,. ~:~: t) AS. XVII 1897, p. 17. ·)/bid.,p.18,ifig.6.

www.cimec.ro

VASILE PÂRVAN. Cf:TICA __ ,_68

Bethlcn din Aiud prin două vase t5cythicct, adică. . din vremea

SCb~:!o~;';C(1 (Pokafalva) la 5 de Blaj avem o frumoasă oglindli de bronz

~~:~i:~;r;~;~~~~~:i-~~e;:ii~~~:~i~~!:d~~~:~~ ;I~iu~e~~~~:~~: i::~ ~~:~;r~~~ la i\Iuzeul liceului Bethlen din Aiud !). Oglinzi anatoage au ma., fos~

g~site : una la Glu"dan (l\lakkfalva) În valea dc susa Tftrnavci-Mici(jud. Murcş.Turdn), făr1\moti­vu l cerbu lui culcat 1), iar alta la r e;lIl'tI (Fcjcrd) la N de Cluj şi V de Apa­Ilid:l, cu motivul cerblliui culcat ŞI sti lizarca dcose· bl tă a capl\tului mftneru­lui 4). T oate accstc oglinzi (v. pl. x..,X1V) erau impor· tatcdinoraşelc greceşti de la N Pontului Euxin, În special Olbia. Ele sunt do­cumcnte de artă grtcO­

sc)'lIlic4. Dac!!. şi femei le immormântatecuclccrau scylhc, sau cum,'a erau chiar gete, e o intrebare la care nu se poate răs·

punde cu s igur:\Oţii, decl\t atunci când cunoaştem şi ritul Îmmonn!l.ntiirii rii­

posatclor ciirora au apaqinut ogli nzi le. R!!.mâne Îns!!. ca fapt po:::iti'O

")':~i;~;~7~~:;:;'~,~:~;?~.'::~;'~~:~'::~:"~~:~~~~~;~~:~i:o~:: p. 1'); Tfglu, AE. XXXIII 1913. p. 321.

:~ ~:~~i,\nn ~~: ~:~~J:~~3;9:·'iJ;i:·. 15 a. b.;'I'fg'U, in At. XXX III 191].

," prczen\a acestui t!/~me"t cultural oriel/tal În Dacia ind!. d in prima v1rsHI. a fierului.

DupA cum oglinzile t5cythet au putut fi Întrebuinţate şi de femei gete, tOl aşa ş i varCuri le de sageţi de bronz .seythet au putUl fi folosite şi de bărbaţi geţ i, in r3sboiul cel nou cu arcaşii stepci orientale, n~vă· liţi la noi. La Brukenthal avcm de pildA vârfuri de siigeţi adunate Încli de prin urmAtoare le loca l itâţi din judeţul T!l.rnava·Mare: C;"Cfor

I 1

Fil:.~9.I>unlIIIl.I ICYlhic

dda VIl'ftl (20+ 10 cm. lunII.) dupli Mitlcktr in At. XVlllt1k)8, p.ojo8.

Fig. 2$0. Colanul de aUl' !JallslaIlÎ(lr/ ddn Rakamaz pe T iaa. de o r igine ardelean!; după Hompd. AS. X l&}o, p. 86: ef. ÎnsA Rei· ncclce, În AS. XVII 1897. p. 25 ,i fig. 17.

(Kissink) la Apus de Făgltraş, M(Tgărci la SE de Mojna şi /ftllmeag

pc Olt, - prccum . şi dela $orolt;lI, la S de Blaj, in Alba-de-Josl). Deasemenea dela Gârhova (Szaszorb6), la SE de Sebeşu l-S1\sesc, Rei­neeke noteaza. modeste resturi seythice').

Urme tscyth icet Încă. ineditc pomeneşte Roska 3) tot din regiunea 'l"ârnavelor ş i Oltu lui , dela Reia (nene) l ângă Archita ş i dela [-Ierepe lângl1 Murgeşti, iar din regiunea Somcşulu i , săracă în mărturii scythice

') Rcinecke. in AS. XVII 1897. p. lO.

1) Eth". Mi". ". U. VI 18,8, p .• " ,i unn. lina localitltilor cu d~lcoptriri. .) /)()/go::atolt, IV 1913. p. 140 ,i 248.

www.cimec.ro

35'

(doar Feiurdul bine caracterizat), dela Ntlsal (Nosz~ly) I~ ~f de Mociu şi dela Naffalău (Szilăto:nagyfalu) lân~ Şimli'iul ~11\'amel. .

Deasemenea Încă inedite sunt rămăşiţele t.Scytlllce. notate de mme la Muzeele din Deva, Braşov (col. Tcutsch: dela Crirliml) şi Sf. Gheorghe: anume, la Deva vdrfuri de săgeţi scythice găsite probabil prin distrugerea unui mormânt in via Carolina; la Gris/itUl o ceaşca

GScythic!b; la SI. Gheorghe, idem. . Dela Bellic (Boros-Benedek) la V de Teiuş. in leg!hur3 cu putermca

cnclavl\ scythic1i din regiunea Aiudului, Rcinccke citează o spadă scythidi, cu t lll singur t!l.iş, ca şi cea dela Mirisl3u 1). ~ alt!!. sP:ldă s~y­thid s'a gllsit la Vâr/cl, probabi l Într'un mormanl distrus, ,Ş I e bine conservată (fig. 249) '). Dela Somhid in jud, Arad avem un I.ntercsant eoronament de stâlp de baldachin or i. poate, de sceptru, de lip Gy6n­gy6s, in bronz 3). Din comitatu ll-l ajdu (dela Tigltis?) avcm p?i.strate la Muzeu l din Debreţin fragmente de ogli nzi şi s?i.geţi scythice de bronz"). Din comitatul Szabolcs, vârfuri de s1\geţ i din diferite localit 1iţi ') , precum şi, printre altele, un colan de aur (cu mult argint: caracter tran­silvan) dela Rahama;; pe Tisa, f1l.dnd ptmdallt In colanul dela Vetters­felde În Lusacia (Brandenburg) ş i , dupli Rcinecke, chiar mai vechiu,

~e:a;:;:, :;:~:!' ::~:~u~::I;t:t(:.a~;~ :~~~!n~t~~~ra~~~' p~ina·o~nh:;~. cu linii sgâriatc, cât şi prin motivul bărcl i (solare), 1111 produs local,

Ital/stattiml . Dar cu aceste loca l iHl.ţ i ne apropiem de cel1l.Ialt centru mare scythic,

câmpia din comitatcle slovaco-ungureşti de sub Carpaţii nordic i, Bereg: Aballj-Tortlo, Borsod, fleves , N&grad şi Pest , - regiune cu descoperin scythice bogate ş i caracteristice, in frunte cu cele dela G)'o1lgy6s ÎI.\ lIevcs şi cele dela Pili" În N6grâd. Aceste desc~perir~.Însli nu ne pot. mter~a aic i dccât, iar 1i.ş, din punctul de vedere allzol1\ru lor destul de eVidente In

mediu l genera l hallstattian şi apoi archaeo-La Tcne, central-european.

:! ~~~;E:~l;;,;::~;~~'ili ~v'::~:;~i::r;~;~~~1:~~~i;~~~~:,:mft; eL '~~~::::l ,i~ &~~'. ~~~l. "i8~~: :8: ~:ine<:ke, 1. c .. precum f i in fM/fI. Miu. a. U.

VI 1898, p. :t8.

:~ ::;::~:: ii; ~f~.~~!:. ::9"u .. PVI'l~898. p. 24 .q.; ef. fi AS. XVII ISen, p.

24·q·,ifig.l7.

Acest mediu local, cu r"ld:1cini pllnli În neolitic , p3trunde in chip profund lumea scythică ajunsA aici şi treptat o reinlocueşte cu formele de civilizaţie statornice in aceste regiuni 1). De 31t1 parte, nici ca num1\r. nici ca înfăţişare de tipuri tscythicet, Scyth ia s lovaco-ungarli nu prc· zintli nimic nou ori caracteristic faţii de Scythia transilvan3. dintre Olt şi Mureş. Pentru a gllsl elemente oouli, trebuie s1 trecem Carpaţii in Oltenia, la CraiOfJa,-in Muntenia, la Scorţaru, etc. (v. mai sus cap. l ai lucrlirii de fa\1I.), ori În Moldova ş i Galiţia. Cu o singurli excepţie ind, pentru ţinutul celor Trei-Scaune din valea Oltu lui, unde, În afarli de securile de aur şi pHl.ci le ornamentale tot de aur dela Ţu/aM" (Cz6-falva), la SE de Sf. Gheorghe S), anterioare Scythi lor, avem de reţinut vestita sabie dela Dobvlii-de-Jos (Aldoboly), pe Olt la S de Sf. Gheorghe, ş i care reprezin~ unadev1irat rmicum de art1l. localrt hallstatto-thracicll., combinat!' cu elemente decorative orientale, asiatico-scyth ice 3): fig. 251.

In adevllr, precum am arlltat in cap. 1, stilul naturalist scythic al ani­malelor , aş~ precum se desvoltase În stepli, fărll in fl uenţele din Mesopo­tamia, se poate mai uşor \lrm1lri la Muzeul din BI/cureli; decât În cele din Ardeal. De altă parte şi stilul decorativ, desvoltat sub influenţa Asie i Anterioare, aşa cum il găsim d. p. Ia Krasnokutsk pe Niprll, in plllcile ornamentale de argint cu motive animale oi) , se poate azi documenta cu obiecte identiu din tez..1urul scyth ic dela Craiova '): fig. 252 sqq.

Moldova a fost până acum puţin cercetatllo, aşa inedt nu putem cim de aici decât pumnalul scythic dela Boureni În F;\lticeni ') . Dar în Buco­f)i1lo şi Galiţia avem câteva loca l itl'lţi cu mai multe resturi scythice ') . O

~rÎ ril :: seYlhice de dinoolo de Tiu, v. Hllmpcl 'Ii Reinecke, \'01.

cÎI. din Elim. Mi". au' Ungarn,-Reineckc, În Al. XVII 1897, p. 1-27,- G. Nagy

~ IGI,:S~g~~·~~~ ,1~. ~~~ i~9;S.pxi~I;~~·;;, ~~'3~ .f\:~.~~.r~~~ ~o:~;:~7!c~: in Al. XI II 1893 , p. 3805 .qq. IlIr penlru SCYlhi i din P,nnonia "cltiel, In SU­mcgh, v, Dllrnllyin Ail. XX I 1 !)OI , p. 369- 372. .

• ) Pentru IClIlluru ! dC)'thia (!) dela TufalAu, cf. M. Ehert in J(jhrt'''tfll X I 14)08, p.

26~; ;~t1?:~ i~llghl:~ JI~.~;. X:~ \18;:'1~: ;81~~"cu fig. 2.l a. b. C., 'Ii in AS. X III

1893,1).)86.qq.cufig.8.qq.

:~ 6:n~~ ~::;:~: J:I~~~~7~ ~~:~ll:~·i ~~~i!. Si~:~i~,7~rari de cele două pl'ci dearginl reprodutede C. Schuchhardl, in Altturopa, Berlin 1919, p. 33:1, (Îa. 101;

c(. ,i p. 3:16. ") UrAtÎallu, in Dacia II 19:1S. '1 Rcinccke, În Jaltrb. d. BllkotJi,," Wndamuţtums IV 1896, p. 40 ,i urm.

www.cimec.ro

,60

oglindi1, g!l.sit3 nu se ştie precis unde, are maocru! impodobit după ve­chiul mod greco-scythic(cf. şi la noi mai sus, p. 27)CU un cap de berbece, e drept, destul de greoiu modelat, ceeace ar ind ica o lucrare loca l" 1). La

SaltlIMart{Ri1dăuţi)s'agăsit

monnllmul unui seyth cu o mare bnee de fier ş i osum~

de v:\rfuri des1igcţi de bronz. 11lng1t schelet. La Sapoho'VO (cercu l Borszczo\\) in Gali­ţ i a de Rlislirit, alte mor­minte scyth icc (se pare un ade,'!l rat cimitir), din ca ri au putut fi pllstralc: oogl in­d1l grea de bronz, barbar turnată, cu un mâner lung, canela! 1); alte doull frag­mente de oglinzi (numai discurile), care poate au avut mAneru l de lemn sau dCOSi nenumlrate v:1rfuri de sigeti tScythice. , un mare cazan de tipu l se)'th ic bine cunoscut, cu un singur picior , innalt; mici inele sp ira le, cu cape· tele turtiteÎnform~ rotu n d~; ciobur i de oale, etc.

Rezum:\nd,constat1tmdeci aceast~ repar tizare a restu·

~~~e :!:i(:1 J~n~~~~i~~~:~~! ~~lr~; i~~~~~~~ rilor scythice in vechea Da. dupi\ H arnpcl ,îll A2. XlII 1893. p. 391. ' cicgcti cll:collcCl1uaremasiv1l.

Între Olt şi Mureş, d in Trei Scaune, ad icl!. dela Oituz, şi pinn. di ncolo de poa rta de fier transilvanll, ad i că până în ma rca eilmpie dinspre T isa, dela Apus de Arad; li psă aproape total1i de resturi scyth ice În Banat, care aJtfcl a fost destul de bine cercetat; s1i răc ie ş i în Ardealul nordic, Ca şi În T ara Cri şurilor.

1) Cf. I' . tipul mAntTUlui e:O:tmpltle adunate de ReincC'\te in Z~·h:l". j. Elhnol.. XXVIII 1&]6, p. :u sqq.

") De.metrykit"''lcz in Ai. XIV ,:St}4, p. <I.s0 Iq.

,6. Deci li psă de Icg!iturll organicll cu cca lalt1l concenlrare masiv1l scythici1 , dintre Tisa·dc·Sus ş i Dun1ire3 slovacA. Deasemenea li psA de legAlurn. cu insula scythic3 bucovineano.galiţianli. In sUrşit Iipsii de contact cu aşczlirile scythicc din câmpia olteano-muntean1i. Concluzia ni se pare fireasc.!!.: îtl Dada Scytllii cOnttitl/esc simple. e" clave , iar nu o mare ",aut! irulIiamT, ca î" Rusia s/ldiccI.

De altă parte din examinarea restu rilor scythe ajunse pAnii la noi constatlm eli inventaml dvili::tlţiei scythiu din Dacia e: J O primitiv ş i

20 redfll la foarte puţine tipuri, dintr'un cerc foarte restrâns de viaţl\ .

Fig. 25:l , i 253. Aplice de harna,amem IC)'l hic din tezaurul dela C,ajova. DUpli C.Schuchh!ll'dt, Alltll,opa. Ikrlin 19'9, p. 332. :l.l.

Avem: rpede, de fier, mici, lucrate cu o simplicitate e1ementa rlj spaeb enormă dela Dobolii.de·Jos, in Trei-Scaune, impodobită artistic e ,miaT În inventaru l pr imei vârste de fie r a Oaciei ; '(Inci, ad iel propriu zis vi1rfur i de IAnci, dc fie r , i a r1\ş cu totul pr imitiv lucrate şi f.!!. ră n ici o podoab1\; ucur; duble de ficr ~i de bronz, i arlş primitiv lucrate; vâr­f" ri de SlTgeti , de bronz: nimic deosebit, decftt doară ca eventua ll t i· pologie etnogr:l fic!i, ceeace mI e :lbso1ut asigurat ; nici un gorylos in toati'\. Dacia, afar.!!. de ce l nu tocmai sigur dela Bucureşt i (mai sus, p. 26); nici o piesă de îmbrăcămi nte omeneascl ori de harnaşament , cu ca racterist icii tcflutu ri . ş i caC3cterÎsticele taplice. , de aur şi de argint, din Sudul Rusiei : doar o excePtie la Craiova ; douA cazane scythice in toat!l Dacia getică, socoti nd şi Gal i ţia : unul la Scorţaru in Dră ila

(ma i sus, p. 9), ce lă la lt tocmai la Sapohovo in Galiţia (mai sus, p. 360) ;

www.cimec.ro

,., lipsl' aproape totaHi de opere de arid grcco-scyth3, ci numai o s3râ­câcioasi'i activitate popular1, manifestatâ prin c1opo\eii de bronz cu fi.

~r~:;o:~~~1~~;;C:7:r~/li!~~:'m~:;le;!O:~:~a~:i~:c!iu:it~::;~ ~:'~~~~~~ prin comerţ, doar hydria dela BerIt 1), la N Tisci, În grupul nordic

.... ___ 0-0",,- - --.,

YJ1] GJ i

I I I I

Fig. 254 ,i 255- Ornament de fr~u scYlhic (SI.), de: argint. gJ'Ît iii KrruPlQkut,k ~ Nipru . impreunl cu alte piese onnloagc. identic cu cel din fi g. %52, dela Craiova (vczi la Minns.SC)'lhifJtll andGrukl, p. 168 ,i 167,filJ. rnp .. dupllCllrc ,'fi re<k. IICmlllll Il noastrl).- ol'lurCIi cu o fLbuU de brom: (dr.) g~itA la Cri"qli pe ~'Iure,

(l!\ngA T.-Murc:~ului, - M4ros-Kereszulr) i." Ilgl1rul roman. de eontinuit~te Itilisticl evidcnlli; cf. de ahfel ~i fibula Ilnalo.'\gll dm caslelul dela Brtgtlio, la noi in fig.J94.

al Scythici gctice ş i lebeml dela Btl/dnoaia (mai sus, p. (7), În grupul danubian , in legtiturZl. cu dmpia muntean1\. ş i comerţul pe Duni\re. Prin urmare, f" sC1Irl , simplici/ate şi stlrricz'l', popubţie scythică grupată in rari insu le, dintre cari singura mai i mportanlă, acolo unde o aşezase şi Herodot: Agathyrsii de pe 1\ lureş: dar fAr!i aurul ş i bogll.ţiile de care i se povestise lui Hcrodot .

,) ef. u. P6Jta, in DolgO~Olok V 1914, p. 17 ,qq.: acum la Muzeul Institutului archcologicdepel!l.ngi:loUniversitateadinCluj.PulIrucaractcriUileat'istilistici v. Între altt'le,i Irticolul lui Neugebluer in R4m. Miu. XXoXV III --;- IX, ' 9:lJ--24,P.J76.

,., Totuş Ceza Nagy a caracterizat drept un tip industrial scylltic to·

poarele duble (in formA de t/lrn!l.cop) şi drept agall1yrsic 1) tipul de securi ca acelea de aur dela TufaUiu in 'frei·Scaune, - iar tezaurele dela Gycma (v. mai sus p. 343 sq.) 1) ş i dela Firigltiaz (mai sus, P.324 sqq.)') au fost deasemenea interpretate drept iraniene. Sli ne oprim deci un moment asupra acestbr elemente de un caracter in adevAr mai larg cultural.

Nagy urm.llreşte tipul toporulu i dublu atât ca material (mai ales aramă curat!i, pl1n!i t\\rziu, - iar apoi - pe vremea Seythilor - fier), c\\t şi

ca aspect (curbarea in formll de t:1rn!kop) , din Urali ş i Caucaz şi până

in Ungaria ş i la Troia şi il atribue Scythilor, în sensul pe care·1 dA ci acestui cthnikon (popor nomad asiato.european , compus in majoritate din Finno·Ugri ş i Turco.Tl1tari) '), aflător in Europa ind dinainte de a. J500 a. Chr. La fel face cu securea ft ip ungan, aşa cum s'au gl1sit ~j de aur la Ţufalllu (CzOfalva) ş i cum s'au aflat şi in S Carpaţi lor '), iadlş, de obieeiu, de araml1 curată. Dar din argumentarea lui Nagy, Ildnd la o parte combinaţiile sale etnografice, rezultll. doar un lucru pozitiv, cl1, În orice caz, aceste douA tipuri de unelte de aramil, iar nu de bronz, nu pot fi datate exclusiv din prima jum3tate a mileniului al J 1·lea a. ehr., ci au trebuit sl1 fie in uz pân3 mult mai tdrziu, de oarece - ambele - se aflA şi În Troia VII (pe vremea deci a n!i.vlilirilor lrero­cimmeri(me) '); tipul lor, r!isp\\ndit până În Urali, dat3 fiind, dupA inslş

Nagy, vechimea lor, e mult anterior venirii Scythilor in Europa; iar c11

1) In AG. XXXI1l 191J, p. 29S-J I8. 1) ScYlhic; cL L. M4rton in IIG. )(."XV 1905, p. zH Iqq., cu Hampel, i n AS. XXIV

1904,P·435· ') A8luhyraic: cL L. l\Urlon in AS. X--XV II ' 907, p. 58, cu Milleker, Oilm. Ri.

,ulgl.ll l,p.SSlq. • 1) Principalele Illle lucrAri l unt: A I::k)'thdk t,tm:ulislgt, Budllpest IS9S , i A

izk)'tl.dk, Uudllpel t, ' 901}. 1) Pentru s«urile tlip ungart delll Sin(1;(1 v. AndrietelCu in Bul. cum. mo". i,t.

VII ' 9'4, p. ' 58 .q.-Nngy pune securile dela Ţufalliu in ultima epoci a bron~u.Juj _conlemporane cu hlall,ullul ' ·estic. Securi tip Tufali:lou ,i la Df(Jjlltl.

') NlIgy, 1. C., p. J04, cttrc di:lo Întreaga literaturi I chealÎunii. V. fn Ipccial A . ~IU, la D6rprcld, Troja uml //ion, Alhen '002. r, p. 404 aq. Ceea ce e mai IIlu dcoinsemnlitate unică e gbirea.in Troia VII Il unui lip(J, de turnat securi tip ŢufalAu (IIIU cum le zice Gou:~ tvon ungarilChcm TyPu$l). Identitatea ronnelor delll Troia,i din Ardea l confirmA.,tfel deplin identitatea de toponimie geto-bithynid Itlbilitl mai IUS in cap. V, p. 2JS. Ce. de ahfel articolul nostru Dacii la Troia În revilta Orpheul, "01. 11, p. I 10.

www.cimec.ro

,6, in .Ungaria) primului mileniu a. ehr. s'ar fi fabricat astfel de unelte de aramă curată, deabia după venirea momazilor asiatici. ş i după exem_

Fig. 2s6.Topoarc:şi rcc:uri de tip *ungaro_rom!l.n.inaraml,brollz,iour. dupii Lindenschmit, Altrrtf1",~. ti , III, %; c.1/4 '/. din m. n.Numai no.

11 - 12 cu ind. sigurA II localilllţii: Ţllfal411; de aur.

piui lor, e total nedemonstrabil. DacA vrem cu ori ce preţ un clhnikon pentru celc dou!!. tipuri de unelte: escythic. (dublu) şi faga thyrsict

,6, (simplu), ale lui Nagy, • ..stfel Încât să se poată da o explicare şi pentru Ieg!tura tipologică spre It pân.ll. În stepa caspiclt, ni se parc di numele Geto-Cimmcricnilor se impune. Dealtfct la cei de-ai doilea s'a gftndit un moment şi i\agy. dar făcând iarl\ş o Întreagă teorie filologic-mytho­logicl, pe eare n'o putem admite.-Cât priveşte exemplarele de topoare duble de rier, gJ.site in vârsta I1allstatt ş i La l'ene atât la noi, cât şi d. p. Ia "nanino (v . mai sus p. 332 sqq. legâtura dintre !\Iikhalkovo şi An:mino, tot preseythidi.), ele pot fi eventual tscythi ce .. 1) ca Între­buinţnre , dar nu ca or igine tipologicd.

Dispare deci, dup!1 pltrerea noastră, ş i accasHl form!!., mai largll., de civilizaţie proprie scyt hică, pe care Nagy era inclinat s11 o atribue pre­zen\ei noulu i popor În p:\rţile noastre.

Cât priveşte tCZrlurcic dela Firighiaz, Gyoma, Beba-Vechc, etc., con­siderate ca iraniene, am arlitnt mai sus că ele sunts3u din bronzul IV transilvan (primul), sau din hallstattul dacic (celelalte) şi nu au nimic de-a face cu Scythii.

Dac!!. prin urm,lre cultura scythicl din Dacia getică se prezintâ re­lativ izolată ş i s!i.rad, flr.1l. nici un element caracterislic nici in industria met.·lIelor, nici În cea Il ceramicei, cste clar cll. nu bietclc enc lave sey­thice '), ci tot puternicul ş i largul mediu central şi sud-est european, hallstauian, a trebu it sâ dea 1; după venirea Scythilor fermentul cel mai activ de agitare şi fructi ficare a forţelor şi valorilor locale getice, p!lnl\ la trecerea civi lizaţiei deaiei În chip definitiv În a dolta vârsttI a fieruilli, pregnant celtic.'\.

Datoria noastrl\ este deci acum sli urml\rim pe tot Întinsul Daciei, de o parte topografic, de :llta tipologic-critic, monumentele din prima vârstă a fierului getic, deosebind mereu: 10 ce este local, 20 ce este ve­stic şi sudvestic, 3° ce este oriental.

E o veche ambiţie a archeo logi lor, de:l descoperI repede şi uşor lucruri

1) f. ,i părerea, exprimntli lot ca simpli\ bllnuealli, de Il.einecke in AS. XV II

1897, p.:11 ,i fig. 12-IJ. ' 1) Am ac«ntUllt mIIi lua, cap. 1, p. 2J, strinsa legltură dintre formele aeythice

ale Ardealului ,i cele ilie CAmpic:i mUnlene. Ţin si notez dimpotrivA acum, clilimea IC)'thici din N Ungariei are a/te forme predilecte decth cea din Arde.1 ,i IIi in di­recll legllturA cu lendinlele artistice din Rusia sudicA. In acca~tă privinlA mormin­lele scythice dela Gy6ngy61 in conl. He\'cs, publicate de L. Marton in At. XXVII I II)OS,p. J7sqq., ne oferi un excelent malerial (preli",iin spcCÎal cJopo Iciidda Gy6n-1)'61), in b.milpllrtecompartlICX1ICICUCe! anslogdin 5 Rusiei de insu, Milrton.

www.cimec.ro

,66

caracteristice şi exceplionale,slI.pând nu modestele aşezllri, ci mOr.

mintcle intotdeauna bogate in daruri închinate morţilor in vederea nevoilor din viaţa viitoare. Dar archcologia mormintelor a introdus in ştiinţ3 puncte de vedere excesivc sau chiar neexactc. F3r1i Îndoealll un mormânt e O sinteză istoric1\: dar c o sinteză uni laterală. Căci, de obiceiu , doar şefii sunt Îmmorm:int3ţÎ cu un inventar funerar mai fes. pcctabil: dar aceşt i şefi sunt de multe ori slr~ini de naţiunea bllşt inaş3; bogll\ia lor rcprczint1i tocmai exploatarea localnicilor I iar formele de civilizaţie create cu aceastA bogi'i\ie sunt exclusiv dupl gustu l acestOr şefi cuceritori, ş i de multe ori importate dela mari distanţe, din medii culturale cu totul străine de cel local. Apoi, mormintele sunt indivi_ duale; ele nu pot avea decât aceast~ valoare docul1lcntar~ izolatl't, iar nu O valoare de generalitate. Ori, s~pAnd exclusiv mormintele scythice din hallstattul getic, e firesc s3 proclami drept seytl!ied prima vârstll. a fierului in Dacia. Dar precât e de firesc, e şi tot atât de fals, c.li.ci În com­paraţie cu aşc:di.rile colective din aceeaş vreme, extrem de numeroase şi populate '), mormintele scythice r3m:ln nişte minuscule insule izo­late. Şi anume, izolate într'o mare străină: cAci uneltele, podoabele şi vasele descoperite În aşC2.1iri le hallstattiene din Dacia nu sunt de forme scythice, ci sau locale, sau vestice.

Am relevat mai sus cazul ftopoarelor-ciocane. (AR. Ă'VII, 22), care de fapt sunt topoare duble În formA de tarnAcop: ele se g.1sesc şi in mormin­tele scythice, dar originea lor e aici şi cu mult anterioară :Înci1 din vremea mai veche a bronzului. Cazanele fScythice., dup!!. cum am accentuat În cap. 1 al lucrării de faţă, sunt i adi.ş de forme şi tradilie slidesteliropeană. Vasele de pl1mânt (lScythice. cu doull. toarte, sau cu una, ridicate peste marginea vasului, care el însuş îşi are buza nu pcrfectorizontaHi.,cicon_ cad" sunt de o banală Înfi1liş.'lre în vArsta de bronz sudesticll . Scythii îşi înhumeazâ morţii. Localnicii Oaciei ii ard. Podoabele scythice SUnt

prin excelent.!!. orientale: transformare În motive decorative întorto­chiate şi fantastice a temei zooll/arfe primitive (o evoluţie analoagă

cu cea din arta chinezA). Localnicii Oaciei di.mân credincioşi orna. mentului geometric din epoca bronzului, cu o precAdere insll din Ce

in ce mai mare a liniei drepte asupra celei curbe. Fireşte, spirala joacă incA un rol enorm. Dar zig.lagul devine camteristic.

J) t... MweuJ Naţiona l Se<:uit'ac din sr. Chwrghe reiltdlltul Dr. u,u.16 a alcAtuit olarti provizorie a afedrilor Hallstatt fi La T~ne comlatale numai in judetul Tui S((lUlfe ,i numArul lor e impunltor.

,67

Slip5nd in prima v~rstA a fierului morminte sc)'thice ori În perioadele Il şi III din a doua vArstA - singurele bine reprezentate la noi - mor­minte cellice, evidem Dacia e in hallstatt scythicd, iar În La Tene cel­tied. S1Ip~nd dimpotrivA staţiuni, constatăm cu totul altceva. Poporul simplu dela ţar.!!., chiar În epoca bronzului, nu a urmărit toate progresele clasei nobile, imitAnd in intregime formele nouă, pe care bogll.ţia şi gustul de frumos le întrod~ceau acum graţie progreselor f1leute în teh­nica metalului. DimpotrivA: alăturea de formele de inspiraţie nouA, vedem pcrpetunndu-se formele neolitice, sau, acolo unde tipul con­structiv 110U bi.rueşte, măcar elementul decorativ neolitic. Vom :ivea astfel În Dacia hallstattiană vase de tip nou, imitând formele în metal care se rAsp5ndeau din ce in ce mai mult prin import din Vest şi din Sudvest, împodobite cu proeminenţe care fuscserl1 caracteristice pentru formele cele mai modeste ş i sllrace din neolitic. Aceste proeminen,e folosite şi in toat1l epoca bronzului, alllturea sau numai În substratul popular al formelor superioare de decorare, ajung chiar în La Tene; ba au, cum dealtfel e În gener::.1 cazu l, o adevl!.rată re.Înflorire în aceast.!!. epocă, aşa precum in amlinunte am incercat a indica mai sus, În cap. IV, descriind staţiunea dela Cnl.sani.

Dealtfel, acest fenomen, de permanenţă a unor forme str1lvechi in medii culturale ulterioare, total schimbate, ni se exemplificll. şi dintr'o altll regiune, foarte in ...... p!lrtat!l şi totuş credem strAns legată cu a noa­str!!. . Sl1 ne fie deci ingăduit, inainte de a trece la descrierea hallSlattului getic, să ne oprim asupra unui fenomen archeologic excepţional, care nu şi-a g!lsit pinli acum o explicare mulţămitoare: C v,orba de apariţia surprinzătoare a urnelor cu figură omenească În Prusia vestică, pe un teritoriu strict m1\rginit între Oder şi Vistula, cam prin a. 500 a. Chr ., şi anume În morminte cu sicrie de piatră şi cu ritul arderii cadavrelor .

!loernes, trecând in revistă toate stud iile predecesorilor asupra acestei chestiuni, face o afirmare cu totul ciudată: cll. . Ia Dunlire, ca şi la Rint, urnele Cll figur!l omeneasd\ s'ar fi găsind abia În epoca ro­man!!. t); ori, dupi'i cum relevll. Schuchhardt 2), la Vinea lângă Belgrad

J) Hoernu.Menghin, o. t:., p. 5:18 Iqq. De,I, el lns\1.f la p. :185. nil" 1, d!l. un (mg­menI de \'Il' <:1.1 indiearu nal ului ,i ochilor dela G'Qdm: lingi Zlokubn.

M~re~~~:~'~:.Q~:; ~'). ,~,~:t:;:1 ~~:;6 ;~Q~u;:~ed!~:;~~~i!: d~:~ ~~~: x..XIV '904, p. 40S, care e de rapt un menhir ca acel gl.it in Dobrogea la HI1· mangil\(Pl1r\'lIn inD(l(Îa 11 J92S),

www.cimec.ro

368

s'au gi1sit vase cu indicaţia nasului ş i ochilor, conlcmporan~, sau chi::;, r anterio,lre celor dela Treia: potrivit ideilor sale, de origine nordic} a culturii dela Traia, Schuchhardt crede chiar c:\ vasele dela \'in~J

reprezint1\ un stadiu anterior chalcolithicului troian. Dcchelctlc 1) re­Icvând şi ci existenţa acestor urne exclusiv in Pomcr3nia, Pos nanb şi Silczia, ad\lce infonna\ia I\oull despre prezenţa accstor urne ş i in Italia de Sud, În epoca Ilallst3lt , anterior celor din Prusia "cstid. !\Ion­telius cxplicasc apariţia urnelor cu chip omenesc Între Oder şi Vislula prin influenţa .. canapelo" clfusce, ajunse aici Înd din prima vârstă a ficrului pc calca comer\ului ::lmbrei t). Dcchclcnc caulli dimpotrivă

originea acc loraş urne În h alia sudică, dar tot pr in mijlocirea comer­ţulu i CII chihlimbarul. Alţi Înv1\ţatÎ s'au gândit la Fenicia, POOlUS, etc., sau chiar la o generatie spontan1i nordic1 3). Kostrze\\ski - urmând pe magistrul s1\u KossÎnna ") - le socoteşte - se p:lrc: c1ici nu o spune hot.1i.rit - de origine germano-scandinav1i venite În Prusia de dincolo de Mare:l Ba ltică 6}. Iloernes insuş Înc1in1i spre o origine nordic1i a acestor vase, dar nu o expri m1\. hoHirit, deoarece recunoaşte că ea nu se poate Împaca suficient cu chesti\lIlca influenţelor cult.urale.

Am arătat mai StlS, În cap. V. p. 221 sql.J.., cu toate am1inuOleJe topo_ nimice, cum numeroase triburi getice din C;lrpaţi i nordici, Împinse de migraţiilc scythicc, s'au stabilit, până la gura Vislulei, tocmai În regiunea dintre ader şi Vislula; ba ch iar am putut stabill dou1i nume de nşez1iri cu caracteristicul -dm;a gelÎe: Selh/ava pe \\'anhe şi Su­slidava pe ader. De altă parte tczauru l scythic dela Vettersfclde (mai sus, cap. J, p. 6) indică limpedc eli valu l scytho-getic a ajuns pănli in Brandenburg. Cum am vll.zut tot in cap. V, Între Costobocii de pe Vi­stula şi Arsietii din Silczia cehit rlim:\ne un spaţiu oarecum gol de Geţ'i; la fcl, dcscoperirile de urne cu chip omenesc sunt cele ma i numeroase la Apus de gura Vistulci, mai pUţine la Răsărit, destule În Pomerania , câteva În Posen . una singu rll În Silczia proprie 0). E o co i ocidcnţll. cu

' )Maflutl Il 3,1504. 1) V.ltlt prntru MonteliUI,dt ,ipcnlruccil11li invlllllic:it11lill.iei,bibliognofil

oompletlla J-locrnes-Menghin. a) HOI:rnu-Menghin. p. 533.

') DtlltICllt VorgtJchiclltt, ed. 4, Leipzig II)Z5, 1".140 Iqq. ' ) J. Kostrzewski, RtluFii/~ dilllr~ civilizo ţia din L.uaciu ,; un fi lIIormilllelor td

caissd (polon.eu rezum. (ranc.). tlCtr. din rev. Siuviu OUjdtlltulif, t.I II- IV, '933---2S, p. :14' sqq., Poscn 19l5.

• ) Hocrnes-l\Ie:nghin, p . 518 sq.

" , 36.

lotul ciudati'l.. Intâmpl~tor tradiţia literarii anticli este, tocmai prin t frecvenţac1il1itoriilor din Sud p1l.năla guraVislulci, dupli chihlimbar, bine

asiguratl1 : ştirile lui Ptolemaeus au O bau mult mai precisl1 ca pentru alte regiuni. - E drept eli vasele dela Vinta,la care trebuie s1l. adăuglim pe acelea extrem de caracteristice gl1site În ţinutul Szcn tes-ului la V de Bichiş-Ciaba ') ori pe acela dela Gombos În comitatu l Bâcs-Bodrog, ori dela Sultan:! În Ilfov,ctc,l) reprezintli in ţinut getico tradiţiencoliticl1 / '

in vreme ce noi ne anl!m, pe ader şi Vistula, În a doua perioadli a hallstat­tului; dar am accentuat şi mai sus, c1i ou numai în hallstatt, ci chiar in La Tcne tradiţia neolitici\ e ind foarte vie in massele populare şi d. p. chiar la

' Crăsani (v . mai sus, cap . IV) întâ lnim o sumn de forme neolitiee în plin La Tcne II şi 111, - dar nu mai puţin ş i la Gydngy6s În I-Ieves (în N Ungariei actuale) 3). Cu atât mai mult aceastA tradiţie ncoliticli va fi fost infloritoare la Costoboci i din N Carpaţilor, Încli mai de,nrtaţi de curentele de circulaţie culturalli ale Sudului. De altă parte urnele din Prusia vestidl. se disting tocmai prin primitivitatea lor absolut con~ trastantli cu epoca Înaintatli protoistoridl., În mijlocu l d1re ia apar . Fi­resc ar fi fost, dac1\. c vorba de comerţul ambrei şi, prin el, de relaţiile cu Italia "illanovian!L ş i etrusc1i, sli g1isim mai de graM alte imitaţii -ma i Înaintate - ale fabricatelor Sudului 4), aşa cum am vlizut cli se faceau in Transjlvania, pânll pc valea de sus a Mure~ului.

Cred dI. nu e nevoie s1l. insist mai mult 6). E O singur1\ rezervll. care mli impiedccll. de a o feri cele de ma i sus ca o explicaţie definitiv!L: faptu l c~, din lipsa de si'l pll.turi suficiente , nu putem Îneli da, ca paralel!!. ilu­strativ!L carpati că la urnele nordice, ceva absolut identic, ci numai

') AA. x..XV I 1(}06. p. 3n. ") At. X,.XV III 11)08, p. 28 .. ,i Andrie:fe;SCU in Dacia J 19l4 .

') eL aft. lui M'rton in At. XXVIII '1}O8, p. 37 I(lq.; dlltat (p. 52) in ICc. IV, deoarecclC re:glselCincerumicA~icl(:me:nteLaTb1e;lIltfcl,'taliclCythicl;ef.Cllfllport

intre neolitic tArziu ,i hll llstRU, plint1 fflllirecUl continuurll a trodt'ţid (peste capuJ bronzului, care le leagA cu La T tne-ul), Hoernes-MenHhin. p. 488 Iqq .

~) Ata pre:cum f:bim d. p. imitat in POlnere:llen, de:ei in Icdat linul, 101 pe urne, moti\'U1 italic-etrusc de: pc: la 600 II. Chr. al gorgoneionu1ui (limba KOUi): ef. Hoemc:a­Menghin,p.53l,carece:llrcăadeduccdinlccutaolegilturlcultalia,iaumcloreu

chip ome:nesc. I)AJupra ce:rumicei piclale hallSlattielledin Silniu ,i POlen, deosebite de cea "

hallstattului , udic, dnr in legAturi strAnse cu S E, dui Cit Getia, efo Hoerne:s.Menghin, p.,.88;llIupraritu lui arde:riicadavrc:lornullepulemoprl.deoareeeecomun,i Ce­lilor fi Ge:rtllanÎlor, I~t. indt nu comlilue un argument impotriva l utochthoniei urnelor cuehip ome:ne:sctn I)rusill .

www.cimec.ro

,8,

lucruri asemlnlitoare ca idee decorativli. Ni se pare 10tuŞ c1\ ipoteza pro­pusi"! mai sus corespunde din punct de vedere istoric mult mai bine Îm­prejurlirilor ce ne sunt cunoscute din Nord prin izvoarele literar-isto­rice ş i areheologice, dedat exp l icaţiile ce s'au dat p1lni"! acum.

Sli trecem dadi la descrierea generalli a hallstattului getic.

Nu exist1i pân1i azi, fie În Ardeal, fie În vechiul Hegat, nicio cer­cetare pe teren privitoare la cctăţile noastre protoistorice, castel/ieri, din Dacia. Deabia anul trecut a inceput, pe urmele cercetătorilor mai vechi, saşi şi linguri, d-I D. 1\1. Teodorescu exp lodlrÎ in 1\lunţii Sebe­şu l ui, cărora anul acesta le-a urmat o campanie de săpături - Înc1i nccompletl'i - Ia unu l din aceste burguri, cel dela Ceslefti. Cum Însă acest castel/iere e-dupli cât am putut sli-mi dau seama, la faţa lo­cului-exclusiv din La Tene, vom descrie înP.l.ţişarea lui şi tehnica diferitelor construcţii cari il ca raclerizeazli, mai jos, in capitolul pri­,pitor la vârsta La Tene in Dacia. Dimpotrivli cetatea numitli Grlidiştea iVluncelului - după ştirile răz le\e de pânli acum - pare a fi fost 10-cuitli cel puţin din vremea bronzului , dadi nu chiar din eneolitic 1). Cum insli pe aceste ştir i nu se poate pune Întotdeauna temeiu , trebuie să aşteptl1m s~pllturile sistematice pe cari s'a oferit d-I T eodorescu sli le fad şi aici, şi abiâ atunci ne vom putea pronunVl definitiv a­supra înccputurilor castel/ieri-lor in Dacia getică.

E probabi l, dar deoeamdatli nedemonstrabi l, dl ind di n ha llslaul (pentru Dacia inţelegem fireşte sub acest nume totdeauna numai a doua perioada a hallstattului vestic; deci, la noi, de pe la c. 700 a. Chr. , încoace) pr incipi i d ifer itelor triburi getice şi -au constru it (sau recon­struit, pe baze mai vec hi) cetăţ i puternice pc vârfuri le munţ ilor. Nă­

vlUirile cimmeriene (Încă de pe la a. 900) şi apoi cele scythice ar fi fost un motiv mai mult decât suficient . In afara zidurilor cetăţilor, tot pe În1\lţ i me, adcşea chia r lipite de ziduri , vor fi fost mormi ntele lor. Cred in această privinţ!!. că acră interesantă conslruc\ie circularii din afara zidurilor Grădiştei Muncelului, încă necercctatli cum' trebuie in ce pri­veşte inter iorul ei, nu poate ri judecat11 independent de mormintele tumulare etrusce cu circumferenţa frumos împodobit1i cu pietre de talie, aşa cum e d. p. cazul in ţinutul dintre Vei i şi Vulci, 1n special

1) V. în,irarea descoP<'ri rilor de pe Grldi,te la Goou,Chronik, in ASL.XII I 1876, :i' ;;!.Sq. ,i, cu toale indicatii le biblioK;afice, la Fin'I)', În Ai. X.x.xVI 19 16, p, 11

," la Caere: ecomplexul sepulcral se ascundea sub o Jn.re movilă de p3m!l.nt, căreia i se da cel mult un soclu şi o cornişll in piatră. de talie. 1). E tocmai cazul dela l\ 'luncelul. Şi dacă ne go'ndim la influenţa italică I asupra Daciei in epoca villanoviano-clrusdl., documentat!!. bogat- cum 1 am văzut - şi in alte direCţii (v. şi mai jos), nimic nu impiededioatare relu\ie şi În privinţa mormintelor. Fireşte, până la completarea cer­cet!l.rilor pe tcren , dau cele de mai sus ca o simplll ipoteză. - In orice caz, tumulii sunt in Europa centrală un tip clasic de Îmmorm!lntări haJlstuttiene t ), fie cu inc inte circulare de piatră împrejuru l ori chiar inl!l.untrul lor, fie fărli aceste incinte.

Nici vorb!!., tumulii prin ei înşişi, ind mai puţin decAt zidurile, con­stituesc o datare: deabia prin amll.nuntele ritului Îmmormftntării şi În special prin inventarul lor funerar pot fi utilizaţi Ca un document istoric mai precis. Aparţino'nd tuturor civilizaţiilor şi epocelor, nu tu­mulii determin!!., ci ci sunt determ i naţi . Jn Dacia hallstattian11 vom ave;\ astfel tumulii de tip estic, scythici, şi tumulii de tip vestic, getici.,

Am văzut mai sus, Cll prilejul fix1l.rii pe teren a antichităţilor sey­thice din Dacia, care e inventarul unui mormânt scythic: cadavrul inhumat arc l!\ng1i el, dacă e h1\rbat, spadă , lance, sligeţ i , unul or i dou! ,pasc mici de p1im!lm, rar, dacă e bogat, alte obiecte, ca la Craiova, Scor­ţaru ori Ghernesig, - dacă e femeie, o oglindă de bronz şi câteva modeste podoabe de bronz, os, ori chiar simplu pământ ars. Dimpo­trivă, inventaru l mormintelor propri u zis hallstattiene e mult mai va­riat ş i mai ca racteristic. E drept d\ atârnă şi aici de ritul îmmormân­tării, deobiceiu incit/era re Î1/ urile de tip tJilll11/oviatl (în cont inuare a ritului incinerll.rii din vremea bronzului, in rrumoasele urne cu orna­menle incizate-v. mai sus p. 347 c!Jmpuriie de urne ale bronzulu i IV transilvan) S), - ca şi de starea materială a rliposatului, dacă vom g~si adev1l.rate tezaure de inventar funerar , sau numai obiecte izolate şi

puţin caracterist ice . Nu e apoi de prisos, sli amintim ş i aici, cll. numai În cazuri destu l de rare tumulii au fost slipa\i sistematic, de clitre a.rcheo­logi, În vreme ce in numlir foarte mare ei au fost distruşi de simpli i

1) 0 ... 1111 Seta, l taHa al/tim. p. 191 fi fig. 199. 1) eL Dtchrh:ue 11 2, p. 630 ,i in general. pp. 61()-692. 1) L. l\14rton In IIudiul tAu din Alt. XXIX 11)09 .. upra teZAurului dela Ollaea

În Arnd, apartinAnd hallstatlului (v. la noi maÎ sus, p. JI8 'Î3:18) insistl in .pecial (1'.408) asupra «ramicei dill 5 .U"'Cllriei. ill lcglturiledltilillicedrcornth·ţ. cu arta metalelor din epoen bronzului şi apoi a halJstallului.

www.cimec.ro

,8,

cet.!l.ţcni cari se împiedecau de ci, ori de onorabilii colegi de archeologie . dutll.torii de comori, aşa Îndt noi nu mai avem decât obiectele izolate, desflcutc de complexul religios şi artistic din care au fl1cut parte.

S!i treccm deci În revisti'i, tot pe regiuni, şi acele resturi hallstattiene din Dacia cari nu au fost p!lnli acum cuprinse În expunerea noastră, indicând, Întrucâ t e posibil, şi vllrsta lor, orim?icarraporturile sti listice cela mai apropiate , cari le-ar puteâ data.

La numai 3 % km. de frumoasa staţiune dela Fizeşul Gherlii, cu vasele,3rmele ş i podoabele ei caracteristic hallst3tt iene, deşi aparţi­n!lnd indii bronzului IV dacic 1), e l'elr;llIl Gherlii. E. Orosi':, care a studiat În chip specia l anti chit1tţi lc din Cojocna ş i Solnoc-Dobâca 1), a f!icul cercet!iri foarte :un1inunţitc la Petriş ş i a constatat ci'! aici a fost ş i un alelieral ficrului, iar viaţa locali'i u fost foarte activl1 at.!lt În hal_ statt, c.!lt ş i in La Tene 3). Defapt ne afl:\m, şi la Petriş, ca şi la Valtina (stratele supcrioarc)·) ori la Fizeşul Gherlii, în bronzul IV, care, după cum am ar!l.tat, devine spre sfllrşitu l si'!u din ce in ce mai mult hall_ starrian. Ceramiea de aici, ind de veche tradiţie a bronzului-Orosz o dateazli (p. 233) pe la c. 1000 3. Chr.-se distinge prin varietatea motivelor decorative ineizate (avem ş i sistemul i"d:::ii/or adtinri), fie de caractcr curb (spirale, valuri şi arcuri), fie mai ales rectiliniu: in primul lând zigz:l.gul şi meandrul unghiular. O tehnic1i excelentli distinge aceast3 ceramică, a cărei va loare documentarl1 pentru inflorirea cultu. r3 1~ a regiunii in prima vJrst-l a lieru lui, ramane insii, făriialte mlirturii in bronz, fier ori metal preţios, destu l de aproximativll (v . mai sus p. 347).

Contemporanii cu Pctrişul a fost staţiunea dela RiLi lângll. Apahida În jud. Cojcx:na. De aici nu avem decAt obiecte din varsta bronzului. Ce­ramica e de asemenea c;lracteristicli pentru vremea din urmi'! a bronzu lui dncic: cunoscutele decoraţii cu ornamenteincizate (in continuarea unei trad iţ i i Încă din neolitic): meandre angu lare in bande, spi rale, linii ar· cuite, canelur i oblice, etc. Dar avem şi tipul de m!l.nuş!\ de vas, ama cOn/llla, care aratl1 c5 bronzul l V e gata sli treacl În hallstatt l ). De fapt

') Hampl:! in A~. XV 1895. p. '99 eu Hro,,~kor II I, pl. eeXV1J 1 Iq. fi Ot!ehe· leuc 112, p. 778.

') Prjnlre descoperi r ile sale eele mai interesante c ,i piurli iconiol dl:!a GIIl!rlll: AS. X-'XIV 190*, p. 4°5 Iq. er. mai sus. p. 367. nota 2.

~) AS. XX I 1I}OI, p. '7 Iqq., 146 Iqq. ,i :120 Iqq . ') ef. Milh:ker, în AS. X IX 1899, p. 150--182. • ) E. OrO$z. in AP.. XXVI II ' 908, p. '7Z-179.

,8, la Apah:da a\'em un cimitir intreg din epoca bronzului, a lăturea de un câmp de morminte din La Tene 1): popu laţie numer03s1i În bronz; po. pulaţie in La Tene; concluzia e simplli: cele dou!i epoce trebuie sll-şi dea mâna in vreun chip oarecare, nlt!rl dt'cât prÎ1' Sc)'thi. Credem c3 formele documcntate ht Reti, intocmai ca şi ce!e dela Pctriş, au trebuit să se pll.streze mult1\ vreme Încli dup1\. ce bronzul pur se isprlivise. Vasul pe care- I reproducem in fig. 239, găsit la Apahida, e tocmai o astfel de sintei'..l'l de bronz IV şi inceputuri hallsl:lttiene 2).

O dovadă despre acest fel de continuitate a bronzului pnnl1 în La T ene ni se parc a oferi depozitu l de bronz del:! Val.lmt, tot in Cojocna 3). Publicat Întl1iu de; Seidl in 1851, îndat:l dupli descoperire (1853) şi dind indi despre arta greco~scythielt nu se şlia mai nimic, i :uă elim era descris c1lprinsu l descoperirii (flie\lte de nişte copi i dup1\ o ploaie, cum se Întllmplll des): u. Eine hronzene Pater:1 ... Oic Scheibe ruht auf dcm Rucken und Gcweih ciors liegenden Ifirsches von ganz gUler Arbeit, dc.r gekrummte Stiei ... endet in einen netten Widderkopf.-2. Ein BeschHlge von Bronze ... Oie H-andleisten, zwischen denen cin Zickzack 315 Verzierung geht , laufen :lUS in Entcnkopfe ( sic!) •... securi, intregi sau fragment:!.re (ltach~s ti dOl/iII~1 cu urechi şi .R:md­\·erzierung im 7ickzack. 1) ş i alte obiecte de bronz, toate intrând perfect in caracteristicele bronzului IV, cu i nfluenţe hallstattiene. O:tr .1'atera. lui Seidl admisă chiar de Hampel in 1892, În Brom:kor Il, p. 168, ca atare, e În realitatc'o lucrare greeo-scyl'hicli banală: o oglindiT cum mai avem foarte muhe: ş i ea date3zli intregul depozit: mi ",ai vechiu ca sec . V o. Chr. Prin urmare În epoca numitli de Reinecke 4Archaeo-La Tcnet : 500-400 :1. Chr., se fi1ce:1u încă depozite de bronz de tipul bronz IV; de fapt suntem În hallstattul dacic, nUfT1it de mulţi, cum am arătat, epoca de fier scytl-ictla Oaciei: ori, cum vedem : nici fier. nici Scythi,­ki bronz IV+artll grcco.scythică importată din N NHirii-Negre.

Credem c1\ atare constntliri cronologice trebuie sli ne fae1\ foarte prudenţ i În ce priveşte datarea formelor bronzului IV tocmai în mile­niu l al lJ - leaa. Chr. Şi, l a fcl,eredem c..â şi ceramicacu incizii, ornatii cu bande mcandrice, ori cu zigzaguri reliefnte prin t'l. ietur i adanci, nu

' ) E. OrOlz, in /It. >L'< IT 19°:1, p. 4°:1. Pentru La Tl"t la Apahida, '-Citi mai joi. paragrafulrespcctiv.

,) At. XXVII 1907, p. 181. ~) Seidl,in A"hl"~ J. Dtltn-r. Gmh .• q. XIII, p. 135 sq.; Goou , Skizztn. in ASL .

XIII p. S0S; lIampd, Brom:ko, Il, p. 168.

www.cimec.ro

". trebuie cu orice preţ ţărmuritit in bronzul pur, dincolo de Hallstattlll dacic, ci trebuie iarliş coborît! ceva mai jos.

Dealtfel, vasele de aur din Bihor (v . pl. XIII, fig. 3-6) ne aratll ~ bronzul IV dacic era in s trâns1i leglitltrli cu ana 8udvestic!i şi sudid şi anume astfel, Încât el ' producd aici forme a­proape izolate ca mediu hallstattian, deci preg_ nantnri ginalcin ' da· cic, şi totuşi in parale­lism cu tipuri cum erau acelea-grectfli-gă­

site in mormintele din Elrur;a , ori in crle dela Glasinoc l ) . Hampcl des­criindu-Ie') insistli nu­mai asupra impodobirii vaselor din Bihor cu li­n ii punctateorÎ ÎncÎZ3te

. (după tchnicavcstică şi

.". , sudvcsticl!.), dar nu re--., Icvi\ faptul, c3 pentru a

le gilsi analogii ti polo-

JI' ;' . ~\~~'n~~:~::~a~:r~c~; F ig. Z57. Depozit de bronz din Bihor, dupl Hom- mai vechi ale bronzului

pel, 8,omrkor. III . 1'1. ccx..XVI. local, ci să mergem şi În V ~i 5 pftn!!. la vasele

de bronz, de p?imânt sau chiar de stiei!!. d godro1lS (sau e6leUt!s) cari circulau curent În O mare parte a Europei hallstattiene 3).

Aceast!l. influenţă veche greaci1, mijlocit ll. dela venirea Scythilor înai nte şi pe ci1ile bătute de aceşt ia, dinspre E (Pontul Euxin) spre V (Carpaţii),

') Filla.in Wiu. MiU.a. 8. 11. 1/. 1, p, i3S Iq.; III p.Sti 371q.

') 8ro~kor, 111 p l. CCXLVI. -) Dk.hch:tte, Uz, 7&}. V, la noi mai jo., P.4'4 "lq.analiza ltili5tÎci.

,'7 ca de pildil prin hydria dela Btlle in Bcreg J ), pl. XVlll fig. 1 şi 2, era roditoare pAnă În stra tele de jos ale popul aţiei: un vas de p1i.mânt dela Mllltip'lS:rta În comit. Borsod (v, fig. 258), e, dup!l. cum foarte bine l-a interpretat Înstl ş editorul, modelat sub influenţa unui original vechiu

fnj~;;;'{;~t!~~th;!~S;;;T~ 2~i~a:~t~ :;~~;;;~hid locală, adicli cetied, del

Asupra centrulu i hallstattian in plin bronz IV, dela Kemeesc in Sza­bolcs ') ori chiar dela Roko1!lo;;, tot in Szabolcs 4) nu credem necesar să ne oprim ma i mult aici &), cum nu vom insista ind!. odată asupra staţiuni lor de bronz rv dela Sdtmllr II) şi Arca/ia 7). La fel, vom pomeni numai, ca vrednic de luare aminte şi depozitul de bronz tot d in hall­staU (după cronologia lui Reinecke, admis1i şi de MArton, bronz lV2 ,adicA, dupA Hoer. nes, hnl1statt vechiu) 1) , găsit la Ldzdrpa­ta" in comit . Bereg (v. fig. 259), sus În munţi, ;" (it/llt exclusiv gefic, publicat de Leh6czky 8), cu menţiunea eli ar trebuI s3 fie de origine er!\slirite:mAI. De fapt numai dacă Înţelegem Ardealul ca «r1l.sliriteam faţă de Slovacia, se potriveşte aceastl1 caracte-

Fig. 25S. Vu de plmAnl d~ la J\.1uhip .. ,.ta i n Donod ­artllocallinn.grcco_seythi_ ei - Ifilrtitl-la l1llau, dupl Sundrciin AO.X I S\)O. p.

lOZ cu fig, de1~ p, 140.

rizare, deoarece inainte de toate in Ardeal găsim obiecte intocmai ca acelea «răsăritene. dela Laz:irpatak; şi acesta va fi fost în adevăr cazul Geţi i fiind deopotriv1l. locuitori ai celor două ţinuturi, '

1) V~zi mai IUS, cap. 1, p. 7 ti ClIp. VI p. 362. cu nota.

d':;u;~::~:;;;:i,:~~~ .. ';F=~~~~~:2;~~~:'~::~::;~~;(.~:~:.'I~'hr~:~:'::~:

~E~~~i~~~~j:~~~11It~}~]::~i:~:!t;];;'~~~~;f~~:~~ ' ) V. eele apuse mai l UI. p. 319 f i 358, cu priJ~jul cerccl5rii bronzului IV in Dleil.

v.':i l~a::I~~:::~o~.I~;~: LX IX; eL Do!cbe1eue, III , p. 44' ,i 445 ti fig. 182;

~ ~~;7;':;;:'S:'~~~~.'~ ;~ :::; 1. no; ~; ouo, p. )'9 oq.

www.cimec.ro

376 ,,, Tot h:lIlstattian in mijlocul bronzului rv e şi centrul dela lIr.jdu_

Fig. 259. OpIITte din depozitul de bronlldelIlIAnllrpot(1k'inJkreg. din epoca IV :1 bronzului ungaro-romAn _ r h!l.lIstYII, cu obiecte caracteristice pentru cultura g:ticl din Carpoli, - dupA Lch6C1tky

T. in AS. V 1885. p. 18S.

S::obos::ld, de unde ni s'a p1lstr3t una din cele mai caracteristice brliţAri

,_,, __ VI. \'.\RST\ HEltULll IN DACIA._ ro 1I,\1,LS'I'ATTUI~

de bronz (v. fig. 317),in noul stil care se pregăti a În aceast" vreme in Dacia 1) ş i de unde avem şi un mic tezaur de aur descris de Hampel ') ca hallstattian, dar neilustrat cu rcproducen.

D::.că acum, la Budelt; (Budfalva) În Maramureş, de unde ni se ci. tfază un fragment de cingătoare de bronz 3), _. Ia Kudu (in Solnoc-Do­bâca), unde s'au g3.sit 17 (după Ilampcl numai 7) tor­que de bronz cu desene ;n­ri,;ole"),- şi la {'ngural (Dâlv:inyosvara lja - În ace­I:lşjude\),deunde«sezice.

cl\a r fi:lchizÎţionatpentru colcc,ialui nişte vase de «ara­ml\. contele Francisc BClh­len 5),-aufostcentrehallstat­liene de seam), inainte ori după venirea Scythilor, nu putem decide numai pe ba1.:l inforrratiilor neprecise şi ne­ilustrate pc care le avem la dispozilie păn!iacum. - Si ­gurec30radca.Mtlre intra incercu l deculturi'i. vestică,

deoarece dintr'un mormânt de lângA oraş ni s'a pi'islrat o frumoasă fibu lll Cer/aso, im­podobiHi ş i Cli un cap de animal : cunoscutu l motiv a l FiI;. 260. Obi~ctt' dintr 'un monnllnt hu[]SJattitn

capului de berbece 8), _ iar de1n Cipdu ~~u::;:9~u:~ l~:~nay, in Alt.

dela Dcbre(ill ave m o fibuHl teU scuu (hr . IV) şi una cu mu lt e spi rale (br. IV 2) il.

') AE. XV III 1H98, p. 44. 1, AS. X-'X IV 1904. p •• 435. 1) Coou. Skiut", in ASL. X III p. 482.

') Idtm, ibid., P'488 fi lIampd, Bron::kor II , p. 73. II COOU, 1. r •• XI II , p. 500; ef. H:!.mpcl, Bron:zkor II p. 7. " Minon, in AS. xx..-X IIJ ' I)IJ. p. JJJ. cu fig. 129 la p. 33<1. '} Minon, in Alt XXX I 11) 1 1, p. 339 ,i 345.

www.cimec.ro

", 81\ ne coborim acum pe valea Mureşului şi a anucnţi l or s!l.i,

adici'i. În (ţara Scythilou: al:\t dup1\ Herodat, cât şi clupn monumen_ tele archeologice studiate mai sus, la paragraful respectiv.

Dou1\ sunt, după descoperirile de p!lnl!. acum centrele importante scylhice din valea Mureşului: la 1',.MUTtţU!U;, cu inconjurimile. ~i la Ailld, cu inconjurimile. Am relevat mai sus caracterul profund hali. stattiun şi italie al primei culturi a fierului atât inainte de Scythi , cât şi pe vremea lor, la T.-Mureşului şi În genera l pe valea de sus a Mure_ şului 1). Aceastl!. culturli se desvolth pe baze mai vechi. All1tu rea de splen_ dida ceram ic1t dela Ghernesig (mai jos, p. 420 fig. 277 sq.) trebuie sA pomenim aici marca Înflorire contemporanl1 şi u rml1toare (dadi datlim va· sele deh. G hcrnesig in cursu l bronzului 1]1) a bronzului În a IV-a perioadă a sa (deci in hallstatt),in aceleaşi locu ri, aşa cum ne e documentat1\. de descoperirea recentă dela Susen; (Felso-Ujfalu), ceva mai spre N de T.-Mureşului (v.pl.XlI,fig.3 ~i pl. XIX, fig. 1 ~ i aici fig. 307)1). Depo. zitul de bronz dela Suseni merge Împreunâ cu cel dela ŞplUnaca (v. mai sus, fig. 204sq.) şi cu cel dela Lâdrpatak (mai sus , fig. 259), dar e ind mai caracteristic decât acestea pentru evoluţia gustului local În epoca .hallstalt •. Marea fibula dela Suseni , cu numeroase le ei spirale ~ i pendantivc e tipică pentru contaminarea tehn icei hallstattiene, cu linii gravate ş i punctate pe plăci ovale, cu tehnica firului de bronz răsucit În spirala, de gust mai vechiu, tradiţional al bronzu lui. L. Mărton studiind fibulcle din fosta Ungarie') n'u avut la indem;\n1l. decât exemplul din Muzeul Naţional

dela lludapesta - de provenienţli necunoscutll - pe care-I reproducem ~i noi aici, pentrucli, faţl'i. de marea Înrudire CII fibula dela Suseni, il credem de origine apropiatA, tot getică (pl. XIJ , fig . 2). Fibula noastr! teu scult, cum le numeşte Marton, e un foarte frumos exemplu de tranzi\ie Între tipul Marton .f. 13. (probabil din bronz IV 2: Reinecke) şi tipul Marton te l-l. 20. (i.ncit mai car<lcteristic pentru hallstattu l italianizat). Dupli pendantivele ce ni s'au mai păst rat ş i dela Şplilnaca şi dela Lâ· zârpatak, e probabil d podoabele în stilul dela Suseni au fost destul de rbpândite În t hall stattul :o> nostru prescylh;c În toate pilrlilc Daciei. Dupli toate probab ilităţile ne aflăm cu depozitul dela Suseni Înc.1l. prin

anii 900 a. Chr.

'}Mlli .us, p. 306 fq .• 347.]48 tqq. ') Acum 1. J\'luuul din T.·Mur~,ului. PubliClltl de A. Filimon in Dacia 1191.4.

cu numeroase figuri. ') Alt. x..'{.'I(1 IIJI1. p.]41.

Mai jos pe Murc~ avem Lrcld"ţa-de-Jl.1ure" pe malul drept. iar apro­ximativ în raţii, pe malul stdng, avem Cip/Tul. La Cipau (Maros-Csap6) s'a glisit un mormânt de ci1 l 11reţ din vremea hallstatt, într'un lumII/lIS lingi drumul roman numit pdnli azi al lui Traian; in afar! de resturile scheletelor calului şi cal !lreţu lui , tot inventarul era compus doarl din cAteva cioburi mari de vase, resturi (fier) dela zabalele frtlului, câtevâ fragmente (bronz) de aplice ş i cou/anlt pentru curele, un cuţit şi un topor de fier 1). Pentru păstrarea tradiţiei din uhima epocă a bronzului şi

in ori ma vârstă a fierului e caracteristicl forma zăba lelor, identic!, in fie;, cu celc de bronz delll Oalj ş i cu cele halls tattie ne fleSlice dela Som­ly6 1); dealtfel Darnay observ!!. marca asert\lnare cu hallstattu l vestic a tuturor obiectelor dela Cip!lu (v. fig. 260).

La I.tc"i",a e o aşezare intreagl, pe care anul acesta Muzeul Naţional din Bucureşti a şi slipat-o '). Pe baze mai ~echi, probabil incl!. din eneolilic, bronzul-hallstatt dacic (ca şi apoi La Tene-ul) e destul de bine reprezentat, mai ales prin ceramica de incizii, atât cu bande meandrice spirale, ' cât şi rectilinii, unghiulare, şi cu tot felul de descmnuri geometrice; şi nici vasele din epoca scytldc4 a Daciei nu lipsesc. La Lechinţa am putut apoi stabili eu Însumi Încă de anul trecut urme de l ocuinţe În malul surr:'It al Mureşu l ui. Adâncite cu douA-trei trepte în pl1mtl.nt, casele localni ci lor au fost , ca de obieciu , făcu te din pari şi nuiele împletite , ca la ,gardurile de azi, şi apoi lipite pe ambele părli. l\1l1rimea lor e de c . 4 m. in secţiun e longitudi nală , forma lor e p:nrulateră. Aşezarea a fost-se pare - mai slab locuită În hallstatt decât in l .a Tene. Deşi nu avcm aici deetlt un sat mic ş i drac, ceramica e destul de bunl!., În special in bronz. In ori-ce caz continuitatea de viaţă din bronz până În a doua varst! a fierului e demonstratii la Lcchinţa

prin suprapunerea apropi ată, adesea chiar amestecarCll stratc10r de civili­zalie. Locuitorii La ~rcnc-u l ui au mutat Însă ceva spre E satul lor, aşâ eli. resturile mai vechi dl.mftn clitre V aproape singure piln!l in pături le

de cuhur! superioare, continuate apoi tocmai in epoca .slava •. Dar spuneam ca al doilea mare centru scythic pe valea Mureşului

tIa A;ud cu înconjurimi le sale. Am dat mai sus, p. 351 sq. toati

1) Publica! de Darnay În AA. XX IX 11}O9. p. 165 .qq., cu rig. dd. p. 166.1. CIlre

~ de \ 'l:tU! descrierea amlnunlitll. ') Cf. pentru formele din bron~ fi Hampel. Brq,u;1wr 1, pl. LXI. 1.

1) Am ina1rcinat cu exccutarea lucr!rilor pe elevul meu Dorin Popescu, 111 c1rui ~pot[ despre rezultatele aIlplturil va apare in Dacia Il 1925.

www.cimec.ro

,80

atenţi unea posibil!!. elementului pur scytbic din mormintele de aici. Putem d. p. considera ca exc1u!'iv scytbic tot im'cntarul mormântului publicat de I-Iercpei În AE. XV IJ 1897,P.6.~ (eL fig. Z+5). Dar m~rmitntul publicat in acc1aş loc, p. 327, mai să nu mai aibă nimic sC)'lhic in el afarl de vârful de săgeată de sub no . 3 (v. fig. Z46). In adevăr ambele brălliti, no. 1 şi 2 sunt prin stilizarea lor hn/lstflt/ienc; oglinda, 110. 5. SC numr-ştc

de obicciu scythic!i, dar poate fi ş i locală; i,lr in ce priveşte lancea, iatli ce observa\i i foarte j udicioase, În aceeaş vreme de caracter genera l, leag3 M~rton de apari ţia ei În monnantu l dela Aiud 1): . nenomoim!

la forme dans laquclle i\1. Rcinecke nous presentc une c i "ili~a l ion scy_ thiquc, viciile de plusieurs siecles el repoussa nt cclle de IJ nl1st:m, ne nous sem bie pas conforme aux faits, car les sCJ1ult ures de la Transylvanie, d'oil les poignards seYlhiqucs proviennent,

=~:~:6;~la J';;:~Uli~I~:~ti;::m~~ :;~~i;~~:~~~:u~'~~j~:Suxd~l~r~=r!~at~~ inAt.X.~ 1TI1 903. p. uz. Rtd. t /-4. r isent legroupe bosn iaque (par excm.

p ic, les lan('(s munies d'une sorle de Jourreau, qui fu rent trouvces aussi b ien dans les tombcs de Donjn Do. lina que dans celles de Nagy- Enyed) (Aiud)t2). Ca ş i in cazul vaselor de aur d in Dihor, regiunea iIIyricA dela Adriat ica ne d1! deci elemente de comparaţ ie in teresante pentru leg1!turile hallstatt lliu i dac ic cu cel vene_ to-illyric, fruc~ificaI şi de vechi elemente elenicc. La fel, În mormântul scythic publicat de Herepey in AI1. X V II I 1898,P' 2(>9 (v. ş i la noi fig. 247) , alltturea de spada scythidi şi cel mu lt de secu rea dubl1i de fier atât loca lă d t ~ i or ienta l~, avem at ât pendant ivu l c ircu lar efI! ş i bU lonul, de trad i ţ ie cen.ral europeană, bi ne documenta t ă ind di n v!lrsta bronzulu: . In sHtrşit obiectele gl'isite pc «dealul Cocoşu lu it 3) (v. fig. 244) , po_

') lA rlpartitiOIl lot:(lle dt, 1II0",m/CI1t d4 l'ligll du f a tII U ongrie i n CO'Wril iII/IT".

d'ollthropologi4tl d'orcl,hJlogieprlhis/qriqurs. X III-e sc"ion , r .. lonltco 190::, II Mo­naco l 908,p·7°.

' ) Citatele lui Marton ,unt putin grc,ite; le rtdlm corectate: Alt. XVII 1897, p. 63, rig. 1 (del:lMltrgtl/j-Ny'r'dazentbtned~k-in jud. l\'lurt,-'I'urdB. nil dela Aiud) fi p. 3::7, fig. 8 (reprodu. f i de noi mIIi l UI. fig . 2.16); Donja DolinB, II'ilStlUCh.

Mirt. o. BOlii. IX 1904, fig. 10:: cu 10-4 ,i 1'1. XLVI 5 ,i 6, XLIX 2, LVI 'J. LVII 8, L.,XIII S fi 6. LXX.1Il 6.

") Publicate dt Herepei in AS. XV II 1897, p. 6S.

\ ' 1. \'ARSTA I'I~KU I . LI IN OACIA. 1 . IIALL<;1·A·rrljl. ,8.

inoa\~;st~~~ a~~III~~I~!C~:t~ea::'::;:'':I~;~~~Ie:~li:;:~;~i 1~:I~:tta"C,xi:I~~: spre Dal~aţia 1) . Tocmai in acea regiune deci, unde Scythii apar mai numeroşI , exact aco lo hollstallltl dacic atare 1110; bogat l; 1110; au/ellti"

Tot aşâ stau lucrurile şi 1 .. Alba- lulia.Deo parte n i se \'or-!>eşte deun v1\rfdestftlp de ba l­dachin(clupot)S('J'lldc(cf. la noi ma i SU8, cup, J p. 2 1 sqq,)ce s'ar fi găs i t aici :), de ult.l parte însă a\'em sigu r deaici atât pcndantivu l de bronz hall5tat­tian reprodus şi de noi in fit::. 261 şi fragmentu l de vas nord­italic de bronz, reprodus În fig . '9, cât şi o fibu ll'i t ip Cn'losa :1) - iar dela Afaras/,ar. (usse cunoaşte o fibuHl a "on··

O> "-~'-'. "

, I

, >, , ,

etl/a·) şic!\teva tin ochelari.'); Fig. 26:. Torquc.de argint dtla Stin. §i ma i dela K , de pe Arieş, la gtargiu r rt1U:dll, dupli 1. 'l'tglb in

Sdn;:eorg;u-1'rdsc(!u a\'cm t rei co- AS. xxm '903. p. 304.

lierede argint: dou1i găs i te ma i

de demult t) iar al treilea . rAsucit ş i Cu capetele in form1i de cap de pas3re (de lebădă (~) ; in orice caz , sig ur, moti vu l tradi ţie i bronzul ui ş i hali­stattului vestic: o pa lmipedl\) g1l.sit dupl'i a. 1900 Împreună cu mai multe obiecte de bronz (v. fig. 262) 1).

:! ~~;i.~~:~~~~:;; ::![:',:~:~:::::::':i':'~i:~'~~P:: '::~["i C"" •• io MUst.nul fungau, d. observafii le lu i Mirton. l. p. 33 1, CU indica1i. pri ncipalelor pirtri.

' ) M irlon, /. c. , p . 199 .q.

:i ~:B'~t;I' i~nA~~X~;~9~~;:~:6: :~;~I:a~eI~::t~~~i ~;o;;.~. I~~l:' 08u8dape'18'

~~r~~I~:::: ~~laA~~~~~i [~~ ;~':a~~qi.~ :r;:r:~I::5~~~i :!:t:ht~:~I:~:~ti::~~!:~ din bron:r.ul IV,

') Public.IIl de 1. T~lu in At. XX III I I)OJ. p. 304 cu o reprodua-re. Din ntno. roc:ircT~ I '. nu detcrit,iobiccte ledebronzcuCllri5'agi5it . cee.cc:.r(iprtcizai Ji mai bine dlullrea.

www.cimec.ro

,8,

Fig. 26]. Vas dCythiet dela GiSm· fml(Alb:r.-de. J08) la Muuul coleg.

BClhlen, din Aiud.

Itig. z6.4. Vlltleylhict de1a Ajul/(Muuuleoleg. Delhlen,

Aiud).

sele cu proeminen,e asemlin1itoare dela CrtTsalli: ca~. 1~. p. 185, plis· trând vechiu l ornament pânli În La Tcnc 11 Ş I chiar 111). De­asemenea cupa cu douli toarte dela Gâmha; (fig. 263} şi ceaşca ~vând o singură toard, dela Ailld (fig. 264), glisite tot Î~ morminte scy.thlcc, r~­orezÎnUi forme mai vechi locale, ale bronzulUi , dcgencrate ŞI vulgan-

:a~ev:Lţ~~a~~~r t~::~:.a~:l;e aîş~ ~:C'l~~~tI~~;. d~~::~:~n~n~lt~:~c~~:: cu naucle modele ce se inr!1dllcinau biruitor pretutindeni, odatli cu

influenţa cehiei!.. Dar sa conti nu1im examinarea m1i.rturiilor archcologice din hallslatt

mai departe pc Mureş la vale. - De Şpăfnaca şi de Ordflie an:' vorbit mai sus, p. 313 sq. ş i 317. Despre Bogatu· /?omJlliP) Ş I Celea

VI . VARSTA FIY.RULUI IN DACIA. 1. BALLSTATTUL ,8, (CsăkJya) 1), amAndoull din Alba-de-Jos, nu avem ştiri precise. Din necropola tScythicb dela P,iclli avem Însil o varietate particulară a fi­bul:i haJlst3tt ie~e În arc 1), .bine cunoscute ş i din Ardeal (v. mai jos), ca 10 genera l din SE '), - Iar dela Deva O fibu lă fi t'01:;cella '): am­bele speci i de fibule intră- I a noi - În perioada c. 700-500 a Chr.­Eşind din Ardeal, 1\'lurcşul are de ambele lui părţi staţiuni foarte importante in epoca dintre 1000 şi 500 a. Chr. Pe dreapta e Pe­cica 1), Dt/aco ') şi C)'oma '); pc stânga Firighia:: 8), Caran; t). 8eba f/tche 10) şi Nagy Gaj 11). Unele staţii importante din bronzul IV, ca aceea dela Cur/ici, mor după venirea Scythilor 12), dar viaţa civili­zată nu Încetenă aici nici după sec. VlI , dovadă numeroase le sta­ţiuni din Banat care documenteazli o puternică activitate şi În hall­slaltu l getic 13).

La fcl, avem documente satisf3di.toare şi pentru bascnul T !lrnavcJor, in ce priveşte viaţa getieli in hallstatt, indiferent de Scythi, şi În le­g~turi1 cu Vestul chiar dupl1 venirea lor.

Fărll. Îndoeală .. SighifOart/ a fost in această regiune unul dintre cele mai importante centre . Din staţ iunea La Tcne de aici , una dintre cele mai caracteristice din Dacia (v. mai jos), avem p:'is trat:'i la Muzeu l Co­munitllţi i evanghelicc din Sighişoara, o pl acă, fost.1i probabil masă de sanctuar, impodobitll. într 'un chip superior artistic cu motivul spi­~uatşi mai sus '.),c!l analogii le pentru tipu l de spira lă

~: ~~:~;k~O~IIC2s.d~l~r~;~~Vp~~~I~::~\!~ d. Hunpcl, Bron:kOl 1, pl. L~

R,tfg,~;:f.' ~?~~~;~~;:~~:~E;~7>::~;·:;~:::~:~~2~~:~~:~!:pP:~:. ,. 1) lhid. p. ' 99 Iq. ,i ef. pl. IX , la p. 197. ' )!\·IRi lu·,p·J:17rq, ') MRi sut, p . JI8,J:11 ,i JZ7 Iq. ') MRi 1111', p. J"J Iq. ') Mui lUI, p. J2" 5(j(j.

1) Mai IId, p.J:16.

" )Ml1i IUI,p.342. U)Mlli'ul,P·J4S. ") Mai BUI,p.JOZ.

") Milleker, in Alt, XX II 11)02, p. 48 Iqq. ,i 191 5q.: x..XV1J I 1008, p. I~,~ e~: ~::pel. JJ';O~kor III , p. :105 (Cubinul-de.Jol).

www.cimec.ro

,8, de pe placa ,'otÎ\'ll dela Sighişoara trebuesc dutate in lumea veneto~ illyric1 din a doua perioadll hallstattian3, ,la Nesactium i~ l~tri3,. in pietrele ornamentate cu spirale de acolo l), .ar nu, cumva, In tipul In-

~::~:f~~~~~~ ~~ :;~~;~:i ~~:e ~:t~::~si~r ~~~~I~~ ~~;-~:e:~ ;h~:~' ;: lotul Înlocuit de ornamente rcetitinii (in special zigzaglll) ori de linia in val drept sau plecat. Acest element occidental ou ar fi dealtfel sin.

!~i~;~~;t3 s~~:~~:r:~ş~en~da~v:r~' p~~it:tr~i;:St~~~e L,:~r~:hi~e :r;~I:ndt: de o p:lst!l. roz-galbcnli pictate, brun pc galben deschis, În benzi groase, care împodobesc drept pc la mij loc marginile huc orizontale ale unor

:::~~I~r: 3d~~~~i~~~ ~:r vŞ~s~~~:p~~t:~:o~~~~c~i !~t~t~~i:,u fis:~~ i;!i:e;e~~ tice aduse din Vest şi produse acolo in Icg!1tud CU vechi innuente italice. Mai mult chiar, tipurile de vase-suport fOalte larg des­chise, dela Sighişoara (v. mai jos), am intesc pe cele italice din perioada etruscă a primei vllrste a fierului '). Fapt e, cA tot la Sighi_ şoara, pe un escarpament primejdios in drumu l dela . Bajendorf. spre oraş, un ţAran rom ân a gbit pe vremuri douli .Schiisseln \'on ge­ringer Tiefe und- breitem Rande, entsprechend den Formen, welche der Freiherr von Sacken im HallstlHter Grabfeld T af. XXIV 3-8 abbi ldet. ~). Sunt cunoscutele farfurii de bronz hallstattiene, cu mar­gi nile foarte late şi perfect orizontale 4), care au ser"it ca model tipu_ rilor ceralnlce analoa~e des"oltate apoi in intregul La Tene dack, atât la N rât ş i la S Carpa~ilor.

D~.d\ Gooss de fapt se Înşea l1i - in comparatia pe care o face cu obiec­tele public:uede Lindenschmit '),- totuş i coifurile pomenite de dftnsul ca găs i te la Şoarf (Sâros , in Târnava-l'\'lare), pe drumu l dela Sighişoara la Filgliraş, U.ngă Rodbov ("ezi mai jos) -ast5zi la Muzeu l Brukenrhal

la':> c:· ::I~~ie!:I!i~:~:;;~:;g:~n~8Q:>.&·V~·la4:!~ ~~:~~l ~ '7i~e:ll'i C;~linui-1, Exemplare foarte caraclerislÎce penlru comparaţia cu Dacia b. Muzeul dell

ViIIQ Giulio, Roma. 1) Gooss, Ski::::,.", in .4SL., XiiI. p. SOL ' ) cr. D~chelelle It 1, p. 4J1. 1) I.... Lindenschmil in lucrarea aa Die Alurl(/~ u",atr hndms(:lIe" Vo,::nt, Maim, 1864. 1, J.Hefl,Taftlll,reproduceoaeriedeooiruriiillice,cu cari (no. 1, 2,4)

Goo$l comparl-neexact-pe cele d1Ule de el, din Ardeal.

V .. V\It~A "IERULUI IN DACIA. •. IIALLSTAT'rUL ,8S

din Sibiiu - sunt de fapt de tip eirusc, şi analoage cu acela dela HujJ,, -B6s:r6rminy ş i cu un altul la fel dela Endrăd în com. Bichiş 1). Lucrul nu e de fel de mirare, deoarece de al5turea, la Rodbot" avem o ~bul.!l. '.ipic hallstattian~. tÎn arc.~), intocmai dealtfel ca ş i dela Pro~ tto­ftltc4 (Klsekemezli, pe rilrnava-Mare, mai jos de Media,) 3). Fire,te însă, fibulele dela Hodbav şi Proştea-Mică sunt cu două-trei secole mai recente decât coiful dela Şoarş: c. 600-500 faţă de 900-800 a. Chr. Toate aceste obiecte insll. documenteazll aceeaş directivă culturalâ vestică, pe bazll local5, getic5.

Dar tot dela Rodbll'fl (N:idpatak, in Târnava-Mare) mai avem şi nişte br!l.ţl1ri de bronz, dintre cari una are ornamente geometrice (rom­boidale), caracteristice pentru epoca Hallstatt, precum şi mai mu lte ornamente pendantive, de argint, in formA de pllinie, păstrate, toate, la Muzeul Brukenthal din Sibiiu 4).

SA trecem acum in valea Oltului .

Printre ţinuturile cele mai frumoase şi roditoare ale Ardealului e de sigur ş i judeţul Trei-Scaune. Se pare că şi in vremea preistorică e1afosttotaşltdeintenslocuitşi l ucratcaşiaatăzi. lnoricecuzharta aşezări l~r din hallsl::ut şi La Tcne alc1ituiti'l. de Muzeul National Se­cuesc (hn S:. Gheorghe, pe baza ridic1lri lor flcute de personalul ştiinţific al MuzeulUI i.n cursu l anilor, Înc1\ inediti'l., dar pusa la dispoziţia noastr5 de dr. FranCISc Laszl6, mult regretatul custode-director al Muzeului, aratA ~n nUI.nl1r foarte mare de locuri, unde s'au găsit obiecte, în special ceral~'ucl1, ~1Il cele dou!i epoce ale fieru lui. i\luzcul din Sf. Gheorghe cupnnde, III afar5 de frumoasele rezultate ale săpăturilor lui Lăszl6

~:r1;'~~~~t~r~:it:::: lll;~tc~;:~u:aâr~~:a;~~~~:ut~c:~~~ ::~-Şi ş~i~n~~~~t:;efi e~ tulUi slav (pAnl1 la 1000 p. Chr.). Printre obiectele caracteristice cle meta l e de citat dcaici un interesa nt pendantiv de bronz compus din cercuri în lă nţuite, aseml\.n1l.tor cu cel găsit la Alba- ' u!ia, de gust local

~i;DI:~~~~:~~~~~t[';~r,~?~~~f:S:; :~:~;:;,;1i;'::'::;~ 1) Jl,Hrlon. in Alt XXXIII ' 9'J, p. 146 ,i fig. 32 la p. 145. '>Id,.m,jbid.

') Kuzsinazky O., În AA. VIII ,888, p. 244 sq.; cr. r'8. 2 iti p. 245.

www.cimec.ro

.. , transilvan, aparţinând ultimei epoee 3 bronzului dacic, deci de dupli. amll 1000 3. Chr. 1): mai jos, fig. 310, la p. 44°.. .

Dar aceeace a alcătuit marea surprindere a cercurilor archeologlce prin anii 18.1-0-50 a fost extraordinara descoperire dela ŢufoMu (Cz6-falva), la R de Sf. Gheorghe'). Nu mai puţin de 9.~uri ~e aur 3) impreun1i cu o cantitate de aur brut şi podoabe de fOI ŞI pl!!cl de aur

p {{ ţ.

·,tJ

(~'~JI

au fost gllsite aici ~). Forma securi lor ş i podoabele grav:'lte pe unele din cle le aşeaz3 in bronzul IV «ungaro-romil lni hotărltoare pentru

VI. V}.ItSTh Fl f.RULl'l I ~ DACI.\_ •. IIALLSTJ.T"TTL

'" datare sunt ins~ mai ales ap licele convexe decorate cu cercuri punctate imprejurul unui mic buton reliefat centrali). Am accentuat mai sus, p. 363, că Gcza Nagy, dat4nd şi el securile dela Ţufa l3u În bronzul 1 V = hallstatt 1, le atribuiâ Agathyrşilor. De fap t Agathyrşii nu erau Încă. Între 1000 şi 700, În Ardeal. E ... orba deci de Thracii din Carpa{i, de Geţi adic,", a c,"ror bună stare excepţională şi bog1iţ ie În aur este Înc3 odaHl document3til cu lotu l con"ing~tor prin tezauru l dela ŢufaH!.u (cf. fig .• 65). D impotrivă Scythi i erau ma i de demult aici când n fO'3t fabricată

sabia dela Dobolii-de-Jos (v. fig. 251), pe Olt . Lunj!imea extraordinară a acestei s!!bii (11 3 ~ cm.), f3ţ1\ de mic ile specie şi pumnalc scythice deobicciu g!!sitc la noi, n că ror lungime va riază Între 25 ş i 50 cm., a fllcu t pe un ii in"liţaţ i la inceput să se Îndoeasc!! de scyth ismul acestei săbi i. Ast fel Gcza Nagy o datează din Evu l Mediu ~), atri buindu-i o origine aribeaidl.; el crede că a fOSl adusă în sec. XliI din Palcstina de cavaleri i Întorşi din cruciatli.. Hampel il contrazice') În chip absolut, atribuind - in 1886 - acest obiect epocei migraţiei popoarelor. Tot el insă, va reveni câţ iva ani mai târziu, caracterizându-I drept scythic, aşa cum deal tfel a admis pe urmă şi Minns În ai să i Scythions a"d Grteks ş i în generaJ e recunoscut astltzi 4). Greutatea interpretări i acestui monument tScythiet vine deacolo că lama săbiei e in contradicţie nu numai cu formele bronzul ui (ceeace ar fi Întrucâtva explicabi l chiar În Dacia, de o aşâ puternic3 tradiţie a bronzului În mijlocul hallstattu lui, da t fi ind c~ sabia aparţine unei epoce destul de târzii -c. sec. V a. Chr.). dar ş i cu ale hallstfLttulu i ş i La Tcne-u lui. Gcza Nagy a avut o i ntuiţie foarte îndreptăţit !! dnd a atribuit-o Evului-Mediu . Totuş m5.nerul s3-biei e tot ce poate fi mai autent ic cimmero.greco-i raninn : atât moti vu l fiarelor cu gura căscatli, pe care-I regăsim curent în Getia hallstatti ană (Ia Mikhal kovo ş i la D alj) ori in T hracia su ddanubiană <Ia Pnşach i oi in Bulgaria cent ra ll\) ca dea ltfel ş i În Caucaz 6), precum îl vom regăsi ş i În arta greco-sarmatic3 din sec. IV p. Chr . şi cei urm3tori,-câqi

') J. A rncth. ArrlllHQ/ogischeAna/cktrn, cu un atlasde 20 plante, Viena, 1851. Spi­ulele de pe aplitt'-Ie rflJI j mllri amintesc pe cele de pe masa votivl dela Sighitoar. (mai lUI, p. 383 .q.); la noi pl. X.X fig. 1 ,i z.

') AS. VI 1886, p. 234 .qq. cu fig. dela p. 237. ') In calitllte de redactor al revillei,in nOla deJa p. z38,lpunand el \'a revenI. 1) Vezi bibliografia la noi mai lua, cap. 1, p. 7, nota S. *) V. pentru toale mai lUI, p. 332 aqq.

www.cimec.ro

,88

motivul delfinilor cari imit:1 in dsucirca lor antenele săbiilor din bronz,,/ IV fi "al/stati 1) sunt cunoscute din arta greco-scythic.ra din, N Mliri~­Negre . Lama Însă reprezinti\ o adevărată exagerare a tipulUi de sabie lungli vestid, hallstattiană, ş i o p(Trdsire a lipului Int~c~IQI. tr:l.~i,io.nal. ­Este prin urmare din nou vorba de un producl specific al mediulUI etno­grafic-cultural getit, care d1i unor elemente pregnant orientale o com-

r~~!~ :~r:~~~:;::t3~eÎ~t~:~:~;~r:i:n!~ ~::;;lt~;~;'C~~:7.:~~~i;-~~~ ~~~~ halkovo, Dalj şi fokoru, drept un product de artă gctidi. mai nou decât

Fig. :1.66. Cratill tseythicif dela Fig . 267_ VI) de lingi 8 aroolt (Ha-/C(lJ(I /d1l in TrcÎ-ScauOC' (Muz. lirpluak) in l\tux. N . S . dela Se.

N.S.dinSr.Gheorghe). GheorB~ '

acelea (din epoca celei mai puternice influenţe orientale in Dacia),

aproximativ de prin anii 500:1. Chr. Jn ce priveşte ceramic3, not1'1tn ca tipice din Trei-Scaune: cratiţa

dela leafa/du (fig. 266), de acel aş tip cu cea fScythic1l.. dela Piţe"i 2) În Huniedoara, ş i mai ales urna, foarte lucitor grafitată, de un profil clasic hallstattian. găsită lângă Baraolt (fig. 267 şi pl. XX I I fig. 2). - Cred deasemenea tot hallstattian fragmentu l de vas dela Bita (fig. 268) şi tiparul dcla //ieni (lIycfalv:l, fig. 269)'

Din nou regăsim Înd hallstatt adevărat şi caracteristic mai jos pe Oh, la Apus de Făglraş, in Şomtlrti" (Mârtonhegy). Rcinecke a notat deaici, la Muzeul Brukenthal din Sibiiu, vase inedite de bronz, identice

1) In mQrmllntul XX III dela Ammino s 'a gAsit o spadl sc)'thid cu (mte"e: \'. A. 1\1. TlIlIgrcn. L'ipoq"e d'Anmri/lO, I-Iebingfon 1919. p . 13 (voI. XXXI din .Jurnalul

Soc. finlandcze de archeologiet). 1) /JoII/QUltok, IV 1913, p. :.63 (Roska).

cu cele dela Fizeşul Gherlii (v. fig. 203, ilO. 15 ş i 16), şi din aceeaş familie Cll vasele de bronz it .. t1ice din vremea villanovian!!. mai nouă 1).

Despre GUlt"j(a , lrtngl Sibiiu. şi despre Bundarf, În T .'irnava Marc, am vorbit mai s us, p. 308 sq. şi 314 sq. Adăugăm aici doar amAnuntul di la Guşteriţa , după Kuzsinszky S), s'a găsit ş i fier precum ş i lucruri din La Tene, ceeace constitue un preţios document pentru continui· tatea perfectA a vieţii geti ce de aici din bronzul IV prin hallstatt ') până in La Tcne, adică de fapt până la Romani ').

l\lonumentele hallstattiene sunt pânli acum destu l de rare În S Car­paţilor, nu atAt pentrlldl nu ar exista, ci pentrucă nu li s'a dat atenţia

Fi". 268. Fragment de \'15 dela Bita în Trei·Scaune. (Muz. N. S. dinSr.

Gheorghe).

Fig. 269. Tipar dela llit"i in Trci·Sc.unc.(Mu~. N.S. din

Sr. Gheorghe).

cuvenit!!. de înt:lmpllitorii descoperitori. 1n adevlir foarte multe din obiectele pe cari le-am enumerat din N Carpaţilor nu provin din d­pături sistematice, ci din cu legeri de-ale particularilor: in special ţl­

ranii lucrrtnd la cAmp şi d~nd peste lucruri vechi nu le-au ascuns ori distrus, ci le-au dat aUloritlilil or. Dovadadl. şi la noi Hallstattul trebuie să fi fost bine reprezen tat, am dat-o În cap. 1 alluer!!.rii de faţli, descriind antichitliţi le scythice din Muntenia ş i Oltenia, şi ne-o mai dă şi faptul ca Încă dela primele săpAturi privind special epoca fierului s'au gi'l.sit la Boion (V de Călliraşi) aceleaşi urne cu proeminente În formă de coarne ş i ce~ti CII marginea retezată oblic ca şi pe Tisa ori în

') Reinecke. in AS. XIX 1899. p. 328. ~) In AS, VIII 1888, p. 24.6. 1) 00051 pomene,te deaici ,i cuţite de bronz de tip hallltattian, precum , i diferile

podoabe reminine de acel .. Itil (Ski:um, in ASL. XIIf, p ... 89, .. 93 ,i .. 95), t) Asupra obiectelor hallstaUiene dela Cu,terila, ef. ,i Mirton in A2. XXIX 11)09,

p,,,OS Iqq., cu o bogall biblillgnfie fi interesante consideraţii Itilistice.

www.cimec.ro

Dalmatia ş i Ardcal. N ici nu sc putca dealtfel sA avem aici O alta evo­luţie, dat fiind cA atAt dela N cAt şi din Bulgaria eram cuprinşi de va­luri analoagc de inf1uenţ.1l. vesticA şi itnlo-illyricA, ale dror unde ajung ' În Balcani pAnlt la l\ larea- Neagrlt 1), j

In legllturll cu r1ispilndircu de elemente culturale mai ales illyrice se pune de obiceiu ş i marca difuziune În Pen insula balcanicl1- p ânA În

Grccia - a tipului de fibull1 speci fi c hallstattiană: cea numai cu dou5 spirale egale, În chipu l unor roeheI3ri.'), Această fibulll pc care o gAsim În Ardeal la Pi::tflll Cher/ii (v. fig. 203) ş i la Porllls, pe Mureş3), În ambele locuri nu ca form!i a bronzu lui pur (111) , c i a hallstattului prim dacic (bronz IV 3) ~) , ne este cunoscut l1 şi din S Carpaţilor. In Muzeu l liceului d in StfJt!rill se plistrează douli enorme pendanti ve in formă de Ci buh.. .... ochclari găsite În jude{ul Mehedin\i a).

De altll parte securi le tip _1'ufal11u. (v. mai sus, p. 3R6) sunt cunoscute ş i din S Carpaţi lor, dela Sinaia t) in Prahova, Pârscov ş i Ne/toi", În Buzliu '). Dela Ro/aiia in Vaslui avem două fibule (pl. XiX, fig, 2) cu multe spirale 8)c3 aceea dela Debreţin (mai sus ,p. 377), din br. lV 2; iar la Cuculelli, în strntele de sus, se pare că ar fi ş i hallstatt şi La Tene t ),

Dar aceste descopcriri din S Carpaţ ilor sunt incă prea rltz l eţe ş i prea puţine; din Moldova ş i Basarabia nu avem aproape nimic. Evident s!lpli-

1) V.pcntruhallslutluld in Uulp fi ullrt ioolul lui POl>Ov, citl1t ml1i.u., p. J36, nota 6.

1) V .• !Udiul lui 1\"'rlon în Alt x..XX1 1911, p. 347 .qq" care observi el fibul. cu ochelal i e biM CW'IOKutl fi din _Ungaria. dar aici CI e mai veche, ap.q inAnd bron. xuluipur, htlel el rlisp lnditoriiaceltui tip in epoCII fit'rului nu l untdirt'ct ai nOflri, ei Veneto·lIIyrii.

a) M4rlon,l, c., p. 351, ' ) CL Inai aus p. JI9 claaificarea lui Reineeke: bronz I V J, dupllo noi egal IV 2 ') eL A , D;1rcicilll, in Dacia 11924, 1) eL C. Moisil, in Bul. Co,n. Mon, isI. IV 1911, p. 87 eu 8S fi 1. An~rit'tcacu,

ibM" VII 191 4, p. 158 sq . ') e. Moiail, 1, C.; er. 101 la el p. 8S fi toporul-tlrnlcol) dda COlofJellii.de-Jol

Dolj, dupl Nl1gy, seythie. 1) e, r-.·loisi l, 8/1/. Com. Mon., III 1910, p. 173. eL fi Gr. C. Bu\ureanu, Prci,.

,oria fII Romania, la,i 1898, manu.eri. depu. la Muzeul Nlliionai de AlIIiehitlli ,i i ncredinţllt.pre publicared-Iui 1, AndriI'OC'cu,-p, 10J, g r",itdc.crid, dltrbi~ datat!. Aceat lip de fibul! care i le pllrea lui BU\ urellnu meintAlnit ind. Ia nici-o lIa \iune din Europu c bm'a/ în brom:ul IV . ungnro-rom!l.n.: v. M4rton in At XXXI 1911, p. J.42 sqq., pc bat.i de Vlemple de demult publicate, printre cari \'. d. p. pe cele deJa H llmpcl, Bron::hoY 1, pl. XCVI, CXX, etc., ori pc ccle din AS. XXIV 11)04, p. 207 , i 208 (Hoernes) ; AS. XX II ' 90l, p, ,P2 (Hampel), etc.

') e. O.,dlu, in Bu/, Com, Mon., III 19 10, p , 96.

turile viitoare vor aduce şti r i bogate şi pO:lte chia r neaşteptate. Totuş e de datoria noastr!l sti nu Bl.dm neÎncercatll Înc!!. de acum sinteza, care , oricât de necomplet1\ ar fi, e absolut necesară şi e cerută nu numai de cei ce vor sli se informeze mai exact dec1l.t ncum patruzeci de an i asupra trecutului nostru protoistoric, dar chiar de specialişti i ca ri vor si1 se devoteze stud iului acestei epoce incă foarte obscur11 şi pentru d:l.nş ii .

Deaceea pe baza materialului analizat mai sus vom Încercâ in cele ce urmeaz.1l. o descriere generalA a culturii el in Dacia În vremea bronzului IV, pur getic, ş i a fierului 1, geto8cythic, adidl, întrec. 1000 ş i 300 a. Chr.

Ca şi În Vestul Galliei t), hallstattul e in Dacia foarte tirziu. lace­p~nd deabiâ in secolul al VII-lea, el e turburat de Scyth i În originele sale şi e Împiedecat Înt:l.iu de Scythi, apoi de Celţi În evoluţia sa. O industrie gctidl. a ficru lui 1 am putea spune că nu existli. Bronzul IV getic se prelungeşte, degener:l.nd din ce in ce ma i mu lt , până adânc in epoca scythicli, cu care un timp chiar pare a convieţui. Iar c:l.nd Geţii se ridi că iar~ - În sec. 1 V -- puternici ş i activi Ca pe vremea bronzului 111 şi IV, alung:l.nd ori supun ~nd şi desnaţionalizând pc toţ i intruş ii pe teritoriul Oaciei, ei Încep noua evoluţi e În formele de cultur!i dominante atunci in toatli Europa ne-c1asicli, ale La Tcne-u lui.

Şi totuş ar fi o greşeal11 e1ementar1i. să se afirme, mai ales dupA dove­zile numeroase ce am adus mai sus, eli. Ceţii nu au cunoscut cultura hallstattianll.. Nu numai cli 3u·cunoscut-o, dar intregu l bronz rv getic e modificat de noui le forme de civilizaţie vesticl1 şi ideile caracteristice pentru aceast11 civilizaţie p:1trund plln!l În massele popu lare, crdnd noui forme ale industriei ceram ice . Credem a fi dcci indrepdţiţi sA considerlim drept tiOIUl, de caracter diferit de cea veche a bronzului, toat11 cultura care înfloreşte În Dacia Între a. 1000 ş i 300 a. Chr. Este ins!'. i ar11ş drept s!!. o împărţim În doull. perioade: 10 a bronzului LV getic = d Jallstalt It, ş i IlO a fieru lui I geto-scythic = d 'fallsta!t IIt. Cât privcşte impli rţiri le cronologice incii mai aml1nunţite , ca aceea a lui Reinec ke pentru bronu l IV, in trei subperioade, e deajuns s!!. amintim eli acest autor Îş i ia drept criteri u de împărţi re subperioadele villa­tf(w;elle ale fierului italic, ş i prin urmare respectivele subperioade din Dacia corespllnd de fapt nu unei evoluţii locale, c i unei succesiuni de influenţe treptate externe, evoluate ele, În ţara lor de origin1L

1) Ofchdctte 11 2. p , 552.

www.cimec.ro

=-____ VASILE rARVAN, GETleA

Credem a putea afirma, chiar numai pe baza mormintelor cunoscute până acum, cII. Dacia ÎIl întregul ei . hallstatu continult a fi locuit!i de aceeaş populaţie ca şi În bronzullll. Forma urnelor funerare sc schimbă.; localnicii adoptil tipul de urne t:YiIlanovÎant; dar ritul immormAnU.rii, inrinerarca,r1I.mftneconstant.

Populaţia nouă, Care pătrunde în Dacia de pe la a. ioo incoace, practidl ritul inlwmdrii. Şi anume constatăm, întrcbuinVltc contem_ poran, ambele aşczllri tipice pentru acest rit: şi cea a cad~vrului Îlltins

cu faţa in sus ş i cea a cadavrului strâns, cinchit cu genunchii la gură, şi aşezat pe o parte 1). Nu avem Înd!. nici un studiu anthropolog.ic asu­pra scheletelor păstrate la Aiun, la Cluj şi la Craiova, spre a ne putea pronunţa asupra rassei străin ilor: dacă c una singură, sau dacă, dUPd forma dcosehittf (1 in/lUmiirii, avem cel puţin două neamuri amestecate subt acelaş nume de Scythi . A doua i poteză e mai probabilă. Dar ea trebuie controlată printr'un examen al resturilor omeneşti Înseşi. Clci numai pe baza ştiri lor istorice, învăţa"ii nu au ajuns plină acum la o in­cheiere definitivă. Şi nu va fi f3 ră interes să se vadă, dadi oamenii scunzi şi îndesaţi cari sunt Scythii de pe vasu l de ugint aurit greco-scyth dela Certomlik '), de un tip ma i mult finoo-ugric ori mongol,· nu sum cum va total deosebiţi de oamen ii înalţi şi svelti constatati in niormintele sc)'thice din Ardeal ş i Oltenia.

]nventaru l mormintelor tScythice. din Ardeal e foarte s!lrac. Deşi

ritul scythie dă morţilor şi diferite podoabe cu ci in mormânt, nu gll.­sim nimic pc lângli aceşti Scythi, ce s1\ ne aminteascll măcar de departe boglipa În aur şi iubirea de astfel de podoabe a Agathyrsilor lui Herodot. Concluzia noastră de ordin istoric, că Agathyrşii lui Herodot nu mai sunt Scythi, ci sunt clasa nobilă getă, in care foştii cuceritori iranieni s'au topit , se confirmă prin descoperiri le pe teren. Ardealul fusese În

. toate timpurile bogat În au r şi cele mai frumoase podoabe şi vase de • aur ardel ene sunt tocmai din epoca bronzului. Thraci i-Gel i de pe vre­

mea lui Herodot cOlltinuau numai, sub numele de Agathyrş i , a fi bogaţi in aur. Jn orice caz Însă, mari le tezaure de aur , ce au mai ajuns până la noi, Firighia:::, Bihor, Şmig. Bi;a, TllfaltIlI, sunt anterioare sosirii Scythilor În Dacia. Iar Mikltallwf)o , Fokoru şi Ddlj se arată ele Însele

1) AceastA II doua specie a ritului inhwnlrii e eunOlC\lli ,i dela PoIOf.'I'oeÎ in Corj, ca ti dela SdrUlo-Montroru in Du:wu (mai multe morminte): C. Moi.il. in Bul. Com. Jl1on., III 19'0, p. I 19 ~i 12 ..

') eL 111 noi mai sus, cap. 1, p. 29.

vl . VAliSTA FU RULt' 1 IN D .... CIA __ '. 1J .... 1.L'IT .... TTUl.

mai mult geto-hallstattieoe decât scythice. In afarli de pllicile de argi"t dela Craiova - cari sunt mai t~rzii - nici uou\ din tezaurele Daciei nu 1r1klează forme autentice iraniene ale secolului VII- VI a. Chr.

1\1etalcle culturii hallstattiene din Dacia continull a fi bronzul şi

aurul. Fierul şi argintu l joacli un rol cu totu) şters. In afară de topoarele simple şi duble am putd spunecli fierul răm!l.neoexcepţiecametalde intrebuinţarezilnică p:lnli la începuturile La Tene-ului. Ici şi colo doară \'reun cuţit , vreo piesă de harnaşament şi , fireşte, Iănci/~ ti sp~dele scy­l!tirt. Dar asupra armelor ne vom opri iodat?!. mai pe larg. Ceeace trebuie fixat acum, e că in hallSl:lltul getic fierul e un material exotic: sali adus din V, sau ulilizl\t numai de Scythi şi, chiar de aceştia, doar În prima fazll a şederii lor În Dacia, ca năvălitori Încă semi-asiatici. Clci mai pe urml ei sunt desnaţiona l izaţi ş i iau in totul obiceiuri le locale.

Dar ar fi să ne inşelăm fundamental asupra reali tll.ţi lor, daca. am crede dl chiar bronzu l a fost un metal de uz zi lnic prea rlspdndit in Dacia. Slipă­\Urile au arlitat deopotrivă În Ardeal ca şi În vechiul Regat, că şi

in "1(t:r4rile din epocele înaintate ale bronzului, acest metal e foarte rar. Tdranii protoistorici ai Daciei rlimân Într'un fel de perpetuu ev neo­litic, servindu-se mai departe de piatra dură (silex, ori roce eruptive), de os, de corn sau de lemn, pentru nevoile gospodll.rici lor . Metalul e un lux şi deaccea e şi folosit În primul. rând pentru arme ~i podoabe, Îardintreuneltele uzuale, doar pentru seceri ş i securi (ilac/les ddollille). Fireşte, dup1i regiun i, Dacia ofed un aspect mai mult sau mai puţin diferenţiat, Înlăuntrul constatllrilor generale fll.cute p:\nll acum şi vala­bile pentru toate pnuturile ei. Astfel Ban:1tul şi Cri şana, care au fost mai direct ~i mai intens influenţate de V, arată un aspect mai intens hallstauian dedt Ardealul r!l.s!l.ritean ori Muntenia. Chiar fieru l, care veniA - d in Noricum şi Pannonia - prin comert, uşor la va le pe Du­Jl~rc, e mai frecvent aici 1). De alt ă parte Ardealul are şi in bronzul IV o bogăţie de circu l aţie a acestui metal, cu care Muntenia ş i Moldova nici pe departe nu se pot cornparâ. Câmpia O1\1nteaoă ne-a arltat in s3pllturile făcute În ultimii trei an i, că La Tcne-ul se suprapune dea­dreptul neoliticului, adică traditiei de forme neolitice. Gelii intră real in vArsta metalului, până În stratele de jos ale populaţiei, abia În a doua vArstliafierului.

') eL Illilluri de MiIIC'ku, Dllm. Rlgi$lgl., 1- 111, inel ,i l\-Urton, citata comuni­o:IIrcdc1a Congruul de preilloriedcla Monaco 1902, II, Monaco 1908, p. 68.

www.cimec.ro