Vasile Alecsandri - 1 mai

Acea zi mult frumoas, cea zi de neuCnd pentru-ntia oar amorul nfocatNe-a strns la snu-i dulce cu-o dulce-mbriarei a depus pe frunte-i ntiul srutat!

Acea zi mult iubit, cnd tu, prin o minune,Mi-ai dat renviere l-al dragostei altar,Din suvenirul nostru n veci nu va apune,Cci ea a fost hotarul trecutului amar!

Ea se mpodobise cu-al primverii soarei se-ngna voioas cu frumuseea ta,Dar tu-mi preai mai dulce i mai ncnttoareDect chiar primvara care ne ncnta.

O! ct erai atunce de alb i frumoas,Cnd dorul tu, n ceruri zburnd cu-al meu suspin,A izvort n ochii-i o rou luminoasi te-a plecat pe snu-mi ca floarea unui crin!

O singur minut a mea -a ta fiinS-au ntrunit n raiul fierbintei srutri,Dar din acea minut cereasca ProvidenaAr face-o venicie de scumpe desftri!

Att era de mare a noastr fericire,C dac moartea crud, vznd ct ne iubim,Voia atunci s curme a noastr vieuireAm fi murit ferice, fr-a ti c murim!