Vanatul si pescuitul abuziv, pe scurt braconajul

Braconaj se nume te un delict constând în încălcarea legii despre șinterzicerea vânatului sau a pescuitului.

În România, Legea vânătorii i a protec iei fondului cinegeticș ț  define te braconajul șca ac iunea desfă urată în vederea ob inerii acelora i efecte ca i prin ac iunea de ț ș ț ș ș țvânătoare, fără a fi îndeplinite condi iile legale pentru desfă urarea acesteia din urmăț ș .(adica se vaneaza fara a se plati o taxa catre stat)

Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate.

Legea privind fondul piscicol, pescuitul iș  acvacultura define teș  braconajul piscicol ca infrac iunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în țbazinele piscicole naturale.

Braconajul piscicol are următoarele consecin e negative:ț

diminuarea necontrolată a popula iilor deț  pe tiș  prin depă irea capacită ii de suport,ș ț recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales prin folosirea curentului electric i a ș

plaselor monofilament), dezechilibrul unor lan uri troficeț .

Braconajul este o infractiune care consta in practicarea pescuitului ilegal. El s-a practicat din cele mai vechi timpuri, adica de atunci de cand au fost stabilite primele reglementari pentru pescuit. Scopul braconajului este simplu: prinderea unei cantitati cat mai mare de peste intr-un timp cat mai scurt, indiferent de consecinte. Se poate considera ca braconajul se face din doua motive: considerente economice, in ultimii ani nivelul de trai al populatiei a inregistrat o scadere alarmanta si in consecinta aceasta adus printre altele si la aparitia unei grele poveri pentru fondul piscicol romanesc sau din exces de zel, al pasiunii care se transforma la anumiti indivizi in sadism - placerea de a ucide. Oricare ar fi motivul desfasurarii acestei activitati, urmarile sunt ingrozitoare. Pentru a intelege efectele braconajului asupra ecosistemele acvatice este importanta cunoasterea formelor de viata existente aici si legaturile ce se stabilesc intre ele. Apa constituie unul din izvoarele primare ale vietii pe pamant, este mediul in care traiesc cele mai numeroase si diverse organisme. În natura nu se gaseste apa fara viata, de la cele mai simple la cele mai complexe forme. Din perspectiva actuala a hidrologiei si ecologiei un bazin acvatic - lac, curs de apa -constituie un ecosistem, adica o unitate functionala fundamentala de transformare a materiei si energiei, incluzand in componenta sa elemente organice si anorganice. Sistemul anorganic este alcatuit din elemente ale litosferei, hidrosferei si atmosferei. Aceste elemente prezinta o configuratie specifica si reprezinta un fragment al mediului fizic populat si transformat de organisme numit biotop. Unul din elementele cele mai importante ale biotopului il reprezinta insasi apa caracterizata de insusiri fizice (temperatura, claritate, miros, gust) si insusiri chimice (continutul de oxigen solvit, reactia apei, concentratia de saruri solvite). Sistemul biologic, format din componente organice ale biosferei atasate si adaptate la biotopul dat, reprezinta biocenoza. Gruparea organismelor acvatice, vegetale sau animale, este

urmatoarea: plancton, necton si bentos. În masa apei intalnim planctonul si nectonul. Planctonul cuprinde speciile de plante si animale acvatice marunte, microscopice ce plutesc in apa. Acestea au miscari proprii foarte slabe. Planctonul se imparte in fitoplancton si zooplancton. Nectonul este format din organisme relativ mari si care, datorita miscarilor proprii, inoata activ. În afara de adevaratul necton, format din pesti, exista si un micronecton alcatuit din diferite nevertebrate si stadii larvare ale amfibienilor. Tot in aceasta categorie intra si mamiferele acvatice. Bentosul este alcatuit din organisme acvatice care traiesc pe fundul apei sau in apropierea acestuia. În apa lumea vegetala este reprezentata de bacterii, ciuperci, alge si plante superioare. Lumea animala este reprezentata de protozoare, rotifere, viermi, crustacee, moluste, insecte si pesti, amfibieni, reptile, mamifere. Legaturile ce se stabilesc intre organismele acvatice au la baza un schimb permanent de materie si energie intre elementele anorganice si biologice ale ecosistemului. Acest schimb le reuneste intr-un tot unitar. Schimbul de materie si energie este format din doua circuite: cel al materiei si cel al energiei. Circulatia materiei este reversibila: un atom asimilat si apoi pierdut de organism, dupa diverse permutari, poate ajunge din nou in corpul acestuia. Circulatia energiei este ireversibila. Atat circuitul materiei, cat si cel al energiei, in ecosistem, inregistreaza cateva etape distincte si diferitele organisme, dupa rolul pe care-l au in desfasurarea lor, se pot grupa in trei mari categorii: producatoare, consumatoare si descompunatoare. Între grupele functionale de organisme dintr-un bazin acvatic exista stranse relatii de interdependenta. În baza acestor relatii, ele isi determina si controleaza reciproc componenta calitativa si cantitativa realizandu-se astfel o stare de echilibru biocenotic. Un exemplu in acest caz este lantul trofic ce se formeaza in ecosistem. Schimbarile ce apar efecte ale diferitilor factori externi conduc la schimbarea biotopului si implicit a biocenozei. În consecinta se produc perturbari ale echilibrului biologic stabilit in decursul tipului. Braconajul este unul dintre factorii ce influenteaza cel mai mult efectivele de specii dintr-un bazin acvatic. El produce schimbari rapide, cu intensitati variabile ale factorilor abiotici si biotici. Schimbarile produse sunt in legatura directa cu metoda folosita. Diversitatea metodelor de braconare este impresionanta. Constituie braconaj, atat incalcarea normelor legale privind pescuitul, folosirea unor unelte interzise, a substantelor otravitoare, toxice, a materialelor explozive, utilizarea unor instalatii electrice improvizate, cat si abaterea cursului apei. Astfel, in urma cercetarilor facute s-au stabilit pentru pescuitul sportiv norme cum ar fi: folosirea la pescuitul sportiv in apele de munte a unei singure undite cu doua carlige si in apele de ses a doua undite cu cel mult doua carlige fiecare; pescuitul sportiv se face de la rasaritul pana la apusul soarelui; s-au stabilit perioadele de prohibitie pentru fiecare specie de peste, in timpul carora pescuitul este interzis si pestele este lasat sa se reproduca; s-a interzis folosirea unor tipuri de momeli; s-a redus numarul maxim de bucati prinse intr-o zi de pescuit din cadrul unei specii la zece; s-au stabilit dimensiunile minime la care pestele capturat se pastreaza. Încalcarea acestor norme duce la reducerea numarului de indivizi din diferitele specii de pesti. Prin folosirea unor momeli nepermise se introduc in apa agenti patogeni, paraziti care provoaca imbolnavirea pestilor si duc la moartea acestora. Exemplarele care se situeaza sub limita minima nu au ajuns la maturitatea sexuala, deci

nu s-au reprodus. Prinderea acestora si a reproducatorilor in perioadele de prohibitie impiedica reproducerea speciei respective, ducand-o pe aceasta in pragul disparitiei. La prinderea pestilor se mai folosesc diferite unelte cum ar fi: ostia, sacul, diferitele tipuri de plase, priponul. Metodele care se bazeaza pe ranirea pestelui in vederea capturarii lui sunt nocive fiindca pentru pestele ranit, chiar daca scapa, rana sa reprezinta o poarta de intrare pentru nenumarate organisme care il vor ucide cu siguranta. Nereglementarea pescuitului in raport cu posibilitatile reale ale apei, alaturi de folosirea acestor metode total neconventionale de prindere a pestelui duc la scaderea efectivelor pana la disparitia completa a speciei. Scaderea efectivelor duce la un dezechilibru ecologic, pestii reprezentand o veriga importanta a lantului trofic din ape, si anume cea a consumatorilor. Urmarea cea mai grava a braconajului piscicol este disparitia unor specii. Exemplul cel mai elocvent este cazul lostritei (Hucho hucho), cel mai mare rapitor din apele de munte, care a disparut complet din apele din zona de nord a Moldovei. Desi a fost inclusa in cadrul speciilor pe cale de disparitie, prin braconaj au fost prinse si ultimele exemplare. Daca aceste metode au avut ca victime numai pestii, la folosirea substantelor toxice efectele sunt dezastruoase. Substantele folosite sunt diferite otravuri, dezinfectanti uneori. Prin folosirea acestora la braconat se produce in locul respectiv o puternica poluare. Aceasta are ca rezultat indepartarea aproape completa a formelor de viata, ramanand aici numai o parte din descompunatori. Efectul este direct proportional cu cantitatea de substanta folosita care depaseste cu mult valorile prag si este maxim in apele statatoare unde capacitatea apei de autoepurare si filtrare este foarte slaba. Procesele fizico-chimice ce au loc sunt: scaderea tensiunii superficiale a apei, scaderea capacitatii de sedimentare a substantelor aflate in suspensie, schimbarea pH-ului apei si reducerea cantitatii de oxigen solvit. Cei vizati sunt pestii. În cazul lor, aceste substante ataca sistemul respirator si sistemul nervos. Respiratia pestilor se face prin asimilarea oxigenului la nivelul branhiilor. Scaderea tensiunii superficiale a apei modifica viteza procesului de osmoza de la nivelul membranelor semipermeabile branhiale, ducand astfel la asimilarea unei cantitati reduse de oxigen. În cazul concentratiilor mari de substante toxice, epiteliul branhial este distrus. Aceste fenomene au ca rezultat asfixia. Tot ca reactie la prezenta substantelor toxice este si secretia supraabundenta a mucusului de pe corp, degenerarea hepatica, tulburari nervoase urmate de incetarea inimii si coagularea sangelui. Datorita capacitatii de autoepurare a raurilor in aval de locul unde s-a braconat se inregistreaza valori mai scazute a substantelor toxice folosite. Astfel, daca aici acestea nu sunt in cantitate destul de mare pentru a ucide pestele, prezenta lor totusi are urmari. Principala consecinta este cea a scaderii cantitatii de oxigen solvit.

Prezenta unor cantitati reduse de substante toxice, combinata cu lipsa de oxigen determina absorbirea unor alte substante toxice la nivelul branhiilor care nu ar fi fost absorbite in conditii normale ale ecosistemului, determinand astfel leziuni in organism. Deci, acestea nu actioneaza numai prin toxicitatea proprie, ci favorizand absorbtia altor substante toxice din apa. De asemenea, prezenta substantelor toxice duce la formarea spumelor care impiedica reoxigenarea apei, actionand ca un strat izolator intre apa si

aer. Lipsa oxigenului si cantitatii de substante toxice din apa au puternice efecte nocive, mai ales in apele montane asupra speciilor din familia Salmonidae care sunt extrem de sensibile la puritatea apei, cantitatea de oxigen solvit. Concomitent cu atacul asupra pestilor, substantele folosite distrug planctonul si restul nectonului, bentosul, care toate la un loc reprezinta insasi hrana pestilor. Dupa aplicarea acestei metode, braconajul lasa intr-un ecosistem acvatic doar unii descompunatori, restul formelor de viata sunt indepartate complet. Descompunatorii aflati in aval se dezvolta in primele zile foarte mult. Aceste microorganisme consuma mai intai substantele nutritive cu care erau obisnuite ajungand la o dezvoltare maxima. Dupa ce substratul nutritiv obisnuit a fost consumat, se constata o oprire in cresterea germenilor, de o durata mai lunga sau mai scurta, in care organismele sunt obligate sa se adapteze la noul substrat format. Adaptarea lor la noul substrat, respectiv aparitia de enzime capabile de a-l ataca, si inceperea consumarii acesteia este marcata printr-o reluare a dezvoltarii germenilor si printr-o scadere a cantitatii de toxine. Adaptarea si apoi dezvoltarea florei variaza ca timp. Nu toti germenii sunt capabili de a se adapta la noul substrat si a-l metaboliza. În cazul unei actiuni bacteriostatice sau bactericide a substantelor respective se constata o disparitie progresiva a acesteia in timp, cantitatea de substanta toxica ramanand constanta. Sunt zone in care substantele toxice ajung in cantitati foarte reduse, unde acestea actioneaza mai lent, se acumuleaza in organism si unde perioada medie de supravietuire a organismelor descreste foarte rapid in raport cu cresterea concentratiei substantelor toxice. În apa se gasesc, cresc si se dezvolta multe stadii larvare ale unor insecte si amfibieni. În urma braconajului acestea mor si se produc dezechilibre in ecosistemele inconjuratoare. Curentul electric are de asemenea influente mari asupra vietatilor din apa. La plante schimburile metalice se fac prin procesul de osmoza ce are loc la nivelul membranei celulare. Socul provocat de curentul electric schimba polaritatea membranei dipolare a celulei. Prin schimbarea polaritatii sunt primiti in celula ioni care nu erau acceptati in mod obisnuit si sunt respinsi o parte din ionii care sunt necesari plantei. Astfel se deregleaza metabolismul plantei. La intensitati mari ale curentului electric are loc un blocaj membranar si planta moare. La aceeasi intensitate a curentului electric plantele superioare sunt mult mai afectate, rezistenta scazand proportional cu gradul de evolutie. In cazul animalelor, curentul electric ataca sistemul nervos, provoaca oprirea inimii. La vietatile mai mari, cum ar fi pestii, socul produs de curent rupe coloana vertebrala. La intensitati mari, moartea este instantanee, iar la intensitati mici, datorita conductibilitatii electrice a apei, majoritatea animalelor scapa, dar nu fara urmari: pestii electrocutati raman sterili, deci se pericliteaza continuitatea speciei. La folosirea explozibililor (dinamita, carbid) se produce la detonare in apa o unda de soc care are efecte mai ales asupra pestilor. În aparatul digestiv al acestora intalnim o anexa numita vezica aeriana. Aceasta este plina cu gaze si are ca functii importante cea hidrostatica si cea de echilibru. Unda de soc produsa in apa sparge aceasta vezica si pestii nu mai au cum sa-si controleze miscarile. Folosirea acestor metode de braconat duce la omorarea pestilor adulti, dar si a puietului, care moare in masa datorita sensibilitatii lui crescute. Prin abaterea cursului apei ecosistemele acvatice sunt distruse. Prin lipsirea mediului de viata insusi, plantele si animalele mor

prin asfixiere. Distrugerea ecosistemelor acvatice are influente si in ecosistemele inconjuratoare, deoarece multe vietuitoare, cum ar fi diferite mamifere si pasari isi gasesc hrana in apa. Braconajul este unul dintre cei mai periculosi factori distrugatori ai ecosistemelor acvatice. El poate reduce, transforma intr-un timp foarte scurt un rau de munte cu apa clara, intr-o masa de alge cu mirosuri ostentative, un lac plin de viata intr-o mlastina, o apa moarta.

Prevenirea si combaterea vanatorii ilegale. BRACONAJUL

Ce este braconajul? Braconajul este actiunea de vanatoare desfasurata fara respectrarea legislatiei in vigoare. Cine sunt braconierii ? Sunt persoanele care desfasoara actiuni de vanatoare pentru capturarea sau uciderea animalelor in vederea valorificarii lor fara respectarea legislatiei in vigoare.  Braconajul este o problema la nivel global.  Vanatorile ilegale desfasurate la nivel global produc pagube anuale estimate la zeci de  miliarde de euro. Acestea afecteaza stabilitatea guvernelor din diferite state, conform unui studiu realizat de organizatia World Wide Fund for Nature.In multe terenuri de vanatoare, productivitatea de vanat este sub cea optima, deci potentialul cinegetic al terenului nu este folosit integral. Analizand factorii negativi care duc la acest rezultat trebuie sa ne oprim si sa acordam o mare atentie braconajului, intrucat prin actiunile de vanatoare desfasurate ilegal se scot din teren mai multe exemplare decat cele planificate in cotele de recoltare. In acest fel, scriptic figureaza un anumit numar de indivizi de reproductie, iar in teren, de fapt exista un numar mult mai mic, insuficienti pentru a asigura un spor satisfacator.

La nivelul tarii noastre putem da unele exemple bizare analizand 2 terenuri de vanatoare vecine cu aceleasi conditii ecologice, ocazie cu care vom fi foarte surprinsi sa constatam discrepante foarte mari  in recoltele anuale, aspecte datorate in mare parte braconajului. Da e edevarat ca mai exista si alti factori care influenteaza numarul de recolte anuale cum ar fi daunatorii,  sau influenta negativa a omului dar cea mai mare influenta negativa o au vanatorile ilegale.

Cum se practica braconajul  si cu ce unelte ?

1. Cu arme – de foc sau nu, individual sau in grup, pentru consum  sau pentru valorificare, fara sa respecta conditiile legii.

2. Cu latul – O bucata de sarma, cu un ochi la capat, asezat la trecatorile vanatului, iar celalalt capat ancorat de un arbore sau o tufa.

3. Cu caini alergatori de mare viteza –  acest tip de braconaj se practica la iepuri si capriori, toamna si iarna cand campul este dezgolit, iar cainele poate alerga fara sa fie franat de diferite obstacole.

4. Prin capturarea puilor – capturarea diferitelor rase de pui prin  scoaterea lor din teren si ducerea lor acasa.

5. Culegerea oualor unor specii de interes vanatoresc, cu scopul de a le consuma.6. Cu ajutorul unor pasari de prada.

Dintre modurile prezentate mai sus, desi nu sunt enumerate toate formele de braconaj, cea mai mare pondere o are vanatoarea abuziva practicata de persoanele cu forme legale de port arma de vanatoare. Tehnica din ziua de azi, potenta financiara a unora,  lipsa de respect si corectitudine, cardasiile dintre un paznic de vanatoare si cei cu ganduri necurate, neexecutarea de controale in teren atat a celor cu atributii cat si a celor din alte structuri ale politiei  duc la eliminarea multor exemplare de vanat din diferite terenuri de vanatoare.

Cum prevenim si combatem vanatorile ilegale, BRACONAJUL ?

Prin urmare in cadrul unei productivitati insuficiente de vanat,  sa nu cautam totdeauna cauza in alta parte, ci in primul rand in propria noastra ograda. Prima si cea mai eficienta masura este de a face ordine in teren, intarind paza cu oameni seriosi, verificati periodic, si organizand controale inopinate, sesizand aspectele  descoperite  si urmarind unele banuieli .

Discutand cu membrii mai multor grupe de vanatoare, ajungi la concluzia ca multi dintre ei au diverse motive sa creada sau sa-i banuiasca pe alti  vanatori din acea grupa ca ar practica braconajul, dar intreband ce actiuni antibraconaj personale au executat se da din umeri … si motiveaza… pai noi de ce platim paznic ? Dar daca ar fi sa o luam si pe cea dreapta la dezbatut ce suprafata de teren are de supravegheat acel paznic ? Credeti ca reuseste ?

Mereu se da vina pe lege, ca e prea blanda, ca e nu stiu cum , dar in fond si la urma urmei ine foarte mult i de bunul simt al fiecaruia, de calitatea ta ca om si de puterea de a teț ș

lasa manjit alaturi de cei care nu respecta legistafia fie ea buna sau rea, riscand sa iti patezi imaginea si cazierul …

Braconajul, o problema la nivel globalVanatorile ilegale desfasurate la nivel global produc pagube anuale estimate la 19 miliarde de dolari si afecteaza stabilitatea guvernelor din anumite state, conform unui studiu realizat de organizatia World Wide Fund for Nature (WWF).

Conform BBC, raportul prezentat de WWF atrage atentia asupra cresterii infractionalitatii de mediu transfrontaliere. Banii obtinuti din aceste activitati ar fi folositi pentru finanta conflictele civile din statele africane si asiatice.

Studiul a fost realizat dupa ce oficialii din Malaezia au recuperat 20 de tone de fildes de la braconieri, aceasta fiind una dintre cele mai mari capturi realizate vreodata.

Directorul general al WWF International, Jim Leape, atrage atentia ca infractiunile de mediu au atins cote dramatice in ultimul deceniu, ajung sa reprezinte unul dintre cele mai mari pericole la nivel global.

"Nu este vorba doar despre mediul inconjurator. Aceasta criza ameninta stabilitatea guvernelor. A devenit o amenintare serioasa pentru securitatea nationala", a spus reprezentantul ONG-ului.

Gruparile de rebeli din Africa vaneaza elefanti, tigri si rinoceri la cerere, pentru a sponsoriza luptele civile din zonele de conflict, potrivit spuselor lui John Scanlon, secretarul general al Cites, organizatie care monitoreaza traficul cu specii pe cale de disparitie.

"Anul acesta, mai multe grupari de rebeli din Ciad si Sudan s-au deplasat in nordul Camerunului, au macelarit 450 de elefanti, au vandut coltii de fildes si au cumparat arme pentru a duce lupte locale", a spus Scanlon, adaugand ca situatii similare au fost inregistrate si in Congo.

Necesitatea constientizarii acestei probleme este sustinuta si de oficialii germani pentru cooperare economica si dezvoltare. "Braconierii sunt extrem de bine inarmati si actioneaza in mai multe tari, ceea ce face destul de dificila interventia impotriva lor", au spus acestia.

Potrivit cifrelor oficiale, traficul cu plante si animale rare este al patrulea cel mai raspandit tip de infractiune la nivel mondial, dupa traficul de droguri, produse contrafacute si valuta falsa, respectiv traficul de fiinte umane.

Conform specialistilor, factorii care au dus la amplificarea fenomenului sunt absenta unui cadru legislativ transant, care sa impuna pedepse dure braconierilor, precum si usurinta cu care acestia isi pot vinde marfa, in mod ilegal, pe Internet.

Cu cateva zile inainte de publicarea raportului ingrijorator al WWF International, oficialii vamali din Malaezia anuntasera ca au capturat o cantitate mare de fildes. 15.000 de colti de fildes, care trebuiau sa ajunga din Togo in China, fusesera camuflati intr-o incarcatura de busteni. Primele estimari arata ca era vorba despre 20 de tone de fildes, ceea ce face ca aceasta sa fie cea mai mare captura realizata vreodata.

Potrivit fundatiei Born Free, circa 30.000 de elefanti mor in fiecare an pentru a sustine cererea mare de pe piata din China, iar marfa provine, in cea mai mare parte, din Africa. ONG-urile atrag atentia ca este necesara o colaborare cat mai stransa cu guvernele statelor cu probleme. 

Braconajul in Romania reprezinta o problema esentiala, care pare a ramane fara rezultat insa. Ca si in cazul altor tari in care braconajul provoaca pagube in randul salbaticiunilor si a bogatiei faunei nationale, si in Romania autoritatile se confrunta cu acest lucru. De ce sa mai platesc taxe la Asociatii Judetene Nationale de Vanatoare si Pescuit sau sa astept pana cand se deschide sezonul de vanatoare pentru a obtine ce doresc, de ce sa fiu constrans in a vana un numar limitat de exemplare dintr-o specie cand pot la fel de bine sa vanez si fara acestea, asumand doar un mic risc? Cum vanatoarea este probabil cea mai veche indeletnicire omeneasca, aceasta a ramas in timp impietrita in constiinta umana, transformandu-se dintr-o necesitate intr-o pasiune. Nu putini sunt si cei care considera vanatoarea o placere sadica sau un mod de a face bani fara a plati taxe si impozite.

Diferenta dintre vanatul legal si braconajul in Romania este realizata de mentalitatea celui care vaneaza. Vanatorii se comporta plin de tact si admiratie fata de vanat, lasandu-

i loc de scapare si incercand sa provoace cat mai putina suferinta animalului, respectand legile naturii intru totul. Acest lucru nu poate fi spus despre braconieri, care isi cauta doar castigul propriu, nepasandu-le de viata animalului pe care o iau ori de suferinta acestuia. Braconierii sunt cei care distrug echilibrul natural si populatia de supravietuitoare prin actiunile lor necugetate, ajungand chiar sa distruga specii intregi.

In Romania, vanatorii cu o etica sanatoasa se transforma in dusmani ai braconierilor, in inspectori de vanatoare care protejeaza speciile. Fiecare partida legala de vanatoare necesita autorizatie din partea Asociatiei Judetene de Vanatoare si Pescuit. Chiar si vanatorii straini aleg sa isi satisfaca pasiunea si se bucura de legi mult mai relaxate decat cele pe care vanatorii romani le respecta. Pentru o taxa zilnica, strainii pot vana diferite specii in sistem pausal, netrebuind decat sa arate cate exemplare au vanat in timpul unei astfel de sedinte. In plus, acestia vor plati doar o mica taxa pentru fiecare exemplar impuscat.

Braconajul piscicolIn prezent, braconajul in Romania nu inseamna doar oameni care vaneaza ilegal pentru a avea ce manca, pentru a se imbogati sau pentru a insela legea, chiar cei bogati au ajuns sa faca acest lucru. Braconierii romani merg acum la vanatoare cu jeepul si vaneaza sfidand bunul simt, la lumina farurilor, cu infrarosii, arme cu luneta sau in afara sezonului de vanatoare. Acest lucru se petrece si in cazul pescuitului. Braconajul devine o plaga ce nu poate fi combatuta pentru ca singura pedeapsa pe care o primesc cei care se indeletnicesc cu acesta este amenda in cel mai rau caz.

Braconierii pot face parte si din randurile vanatorilor acreditati, iar daca sunt prinsi, vor fi exclusi din asociatie, li se va retrage permisul de port arma si li se intocmeste dosar penal. Asta nu ii opreste pe multi dintre doritorii senzatiei tari sa vaneze pe timp de noapte cu ajutorul farurilor de la masini sau cu proiectoare incropite cu baterii. Ziua se vaneaza direct din masina. In plus, braconierii sunt agresivi si razbunatori si nu uita de cei care i-au prins in fapt. In zonele adiacente localitatilor sunt folosite laturi din sarma, fier, lant sau capcane. A inceput sa ia amploare si vanatoarea cu ogari.

Braconajul in Romania nu se opreste doar la vanat, si pescuitul fiind in pericol. Braconieri sunt considerati nu doar cei care pescuiesc fara permis, ci si cei care nu au permisul de pescuit vizat pe anul in curs. Pentru prinderea pestilor in numar mare, braconierii recurg la undite cu trei carlige, plase cu ochiuri mici sau curent electric ori dinamita. Chiar si cetatenii straini sunt prinsi la braconat in Romania.

Printre inamicii naturii se afla insa si cainii hoinari, caini comunitari prinsi de hingheri pe care primariile, in loc sa ii cazeze la adaposturi speciale, ii elibereaza pe campii si in paduri in afara localitatilor. Acestia produc daune mari, la fel precum cainii ciobanilor. Desi aceste animale nu sunt vinovate cu nimic, se recurge la sedinte de

vanatoare speciale in cadrul carora sunt ucisi cainii hoinari din zonele in care speciile de animale vanate legal se afla in impas. Un punct pozitiv este insa vanarea rapitoarelor: vulpi, cotofene, etc. Vanatorii sunt chiar recompensati cu cartuse de vanatoare pentru ouale de cotofana sau ghearele de cotofana.

Braconajul in Romania este un sport periculos si perpetuu. Cum criza afecteaza tot mai multi romani, braconajul incepe sa fie o solutie la indemana tot mai multora. In plus, baietii de bani gata si oamenii de afaceri potenti isi arata maretia si influenta prin sesiunile de vanatoare din afara sezonului legal de vanatoare. Amenzile si dosarele penale nu mai sperie pe nimeni.

Badescu Alexandru

Clasa a XI-a E