1

Dosar nr. 259/P/2015

REFERAT CU PROPUNERE LUARE

A MĂSURII ARESTĂRII PREVENTIVE

10.12.2015

Procuror şef serviciu (.....)şi procuror (.....)din cadrul Direcţiei Naţionale

Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, examinând lucrările dosarului cu

numărul de mai sus,

C O N S T A T Ă M U R M Ă T O A R E L E:

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de

corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte săvârşite în legătură cu

solicitările de retrocedare a proprietăţilor la care (.....) pretinde că este îndreptăţit în

calitate de descendent în linie directă al MS Carol al II – lea al României ((.....) ),

dar şi în calitate de cumpărător al drepturilor succesorale ale Prinţesei Elena a

României, soţia supravieţuitoare a fostului rege, pe care le-a achiziţionat conform

contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1489 din 02.08.2001 de

către BNP (.....).

Deoarece demersurile pe care acesta le-a făcut în justiţie încă din anul 2002

au rămas fără rezultat, având nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi

MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE

DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV

2

politic”, care să intervină pentru retrocedarea proprietăţilor solicitate fără drept,

începând cu luna noiembrie 2006, a apelat la inculpatul Truică Remus, care la

rândul său a cooptat inculpaţii (.....), Roșu Robert, constituind astfel un grup

infracţional ce a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate de (.....) prin

săvârşirea de infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, prin oferire de

bani/bunuri funcţionarilor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor

proprietăţi pentru influenţarea deciziilor acestora, prin instigarea şi complicitatea la

săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la

dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), prin traficarea influenţei, reale, asupra

funcţionarilor publici.

(.....)

Ulterior, în cursul anului 2007, la grupul infracţional au aderat inculpaţii

Andronic Dan şi Marcovici Marius Andrei iar din anul 2011 şi inculpatul

Mateescu Lucian.

Acte de sesizare:

(.....)

Acte de urmărire penală:

(.....)

Prin ordonanţa din data de 8.12.2015 s-a dispus extinderea şi efectuarea în

continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

Truică Remus, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup

infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă, prev.

de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălare a

banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1

Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul

un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod

penal rap. la art. 132

din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu

aplicarea art. 309 Cod penal; dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la

3

art. 6 din Legea 78/2000; în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1

Cod penal.

Roșu Robert Mihăiţă, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui

grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă,

prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;

complicitate la spălarea banilor, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin.

1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; complicitate la

abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu

consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132

din

Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal;în

final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Andronic Dan Cătălin, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui

grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării;

complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291

alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;în final toate cu aplicarea

art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Marcovici Marius Andrei pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea

unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la

trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod

penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1

lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu

aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Mateescu Lucian Claudiu, , pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea

unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma

aderării; complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la

art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu

aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţele din datele de 09.12.2015 şi 10.12.2015 s-a dispus punerea în

mişcare acţiunii penale faţă de inculpaţii Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă,

Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian Claudiu pentru

4

aceleaşi infracţiuni pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi

penale.

În fapt,

După luna ianuarie 1990, (.....)s-a mutat definitiv în România şi împreună cu

tatăl său, (.....), au demarat procedurile necesare pentru a fi recunoscuţi ca succesori

ai regelui Carol al II – lea al României. În acest scop, la data de 07.08.1991 tatăl

său (.....) a înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV civilă dosarul

nr.(.....)/1991, având ca obiect recunoaşterea hotărârii nr. (.....) din 06.02.1955

pronunţată de Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi

executorie. După decesul (.....) în anul 2006, acţiunea a fost continuată de (.....).

Procesul s-a finalizat cu recunoaşterea hotărârii decizia civilă nr. (.....) din

14.02.2012 pronunţată în dosarul nr.(.....)/2/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie.

În cronologia demersurilor desfăşurate, (.....), din anul 1990 şi până în anul

2002 s-a concentrat alături de tatăl său pe demersurile judiciare din cadrul

procesului de exequator dar, după anul 2002 a demarat și în nume personal

procedurile de retrocedare la care se considera îndreptăţit, ca urmaș al regelui Carol

al II – lea al României, pentru a nu pierde termenele de decădere prevăzute în

legile de retrocedare.

(.....) a considerat că este persoană îndreptăţită la moştenirea regelui Carol al

II-lea şi că acest lucru ar rezulta din hotărârea nr.(.....) din 06.02.1955 a instanţei

judecătoreşti din Portugalia, respectiv Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă,

Secţia I, definitivă şi executorie, prin care a fost recunoscută atât filiaţia tatălui său,

(.....)în raport cu regele Carol al II – lea al României, cât şi dreptul tatălui său la

succesiunea lăsată de defunctul rege.

Însă, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut regelui Carol al II – lea al

României şi apoi împărţirea averii între cei doi fii ai acestuia, regele Mihai I şi

Prinţul (.....), putea fi realizată numai după recunoaşterea de către legea română

a hotărârii nr.132 din 6.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona în

5

conformitate cu dispoziţiile art.167 din Legea nr.105/1992, prin procedura de

exequator, care s-a finalizat doar în anul 2012.

Conform declaraţiei executorului judecătoresc (.....) şi a înscrisurilor depuse

de acesta la dosar, rezultă că în data de 13 februarie 2002, prin avocat, suspectul (.....)

a depus un număr de 10 notificări adresate primăriei şi Regiei Autonome a

Pădurilor, între care şi cea înregistrată de executor sub nr. (.....)/13.02.2002,

identificată ulterior ca fiind notificarea adresată Primăriei Municipiului Bucureşti,

prin care a fost solicitată restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa (la

primărie a fost constituit dosarul administrativ nr. (.....) din 13.03.2003).

Prin urmare, la momentul la care (.....) a solicitat restituirea în natură a

Fermei Regale Băneasa, acesta nu avea calitate de moștenitor și nici vocație la

reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, probele administrate au dovedit

că, Ferma Regală Băneasa nu a aparținut niciodată în mod legal regelui Carol

al II – lea al României. Astfel, cele două adevăruri au fost deplin cunoscute de

către acesta și așa cum vom arăta în cele ce urmează, au fost deplin cunoscute și de

membrii grupului infracțional organizat, care s-au asociat și sprijinit acțiunile, prin

care au obținut ilegal un imobil proprietatea statului român.

Demersurile referitoare la retrocedarea imobilelor efectuate de (.....) nu au

putut fi concretizate în perioada 2002 – 2005, pe de o parte pentru că nu era în

măsură să îşi dovedească calitatea de persoană îndreptăţită, hotărârea instanţei din

Lisabona nefiind recunoscută, iar pe de altă parte că nu putea moșteni bunuri care

nu au existat în patrimoniul antecesorului său.

În anul 2005, în ansamblul acestor preocupări a cunoscut-o pe (.....) , care i-a

fost prezentată ca o persoană cu multe relaţii şi care s-a oferit să-i acorde sprijin în

demersurile de identificare şi recuperare a bunurilor preluate abuziv, în schimbul

unei cote din dreptul de proprietate al bunurilor obţinute.

(.....) s-a considerat depăşită de „dificultăţile” de rezolvare, astfel că în anul

2006, după ce i-a comunicat suspectului (.....) că nu poate obţine proprietăţile şi că

are nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, i-a făcut cunoştinţă

6

cu inculpatul Truică Remus, pe care i l-a prezentat ca fiind o persoană cu

importanţă în România, consilier al lui (.....) şi (.....) .

Din declaraţia (.....) reiese faptul că în mod continuat inculpatul Truică

Remus i-a promis că va interveni direct sau prin relaţiile pe care le are la nivelul

instituţiilor deţinătoare a terenurilor solicitate pentru a obţine soluţii favorabile:

„Remus Truică mi-a spus că are relaţii la nivel politic, că el este foarte

interesat de Snagov şi Băneasa şi că poate să recupereze pentru noi. Mi-a spus că

este prieten cu (.....) , că l-a ajutat să îşi pună banii în China, era mândru că era

ideea lui cu China. Remus Truică a menţionat că este consilierul lui (.....) pe care îl

sfătuieşte în materie de afaceri, fiind în relaţii apropiate…….

Când am ezitat să semnăm, fiind nemulţumiţi de procentele luate de Truică,

acesta ne-a spus că este ultima şansă pe care o avem, că altfel nu vom obţine nimic.

Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că

dacă va fi nevoie, ne poate ajuta la Curtea Supremă.” (Vol. V)

(.....)

Bazându-se pe influenţa reală pe care o avea asupra funcţionarilor publici,

direct sau prin intermediul asociaţilor săi, şi intuind posibilitatea obţinerii în mod

necuvenit a unor bunuri de o valoare considerabilă, inculpatul Truică Remus i-a

promis apoi suspectului (.....) că poate să îi recupereze averea revendicată,

pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel,

respective, în calitate de fost şef al cancelariei primului ministru cunoaşte

politicieni de top şi funcţionari publici la nivelul instituţiilor centrale şi poate

apela chiar şi la serviciile unor firme de avocatură de renume, făcându-se referire

inclusiv la un judecător de la ÎCCJ aflat în relaţie cu unul dintre avocaţii de la

firma de avocatură prezentată, cerând în schimb o parte considerabilă, între 50 –

80% din fiecare bun care va fi obţinut.

Întâlnirea dintre (.....) şi inculpatul Truică Remus a avut loc la sediul firmei

de avocatură (.....) , mediată de unul dintre parteneri, inculpatul Roşu Robert

Mihăiţă.

În ceea ce îl priveşte pe avocatul ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ, rolul său a

fost esenţial în activitatea grupului şi atingerea scopului urmărit, folosindu-şi

profesia şi imaginea rezultată din calitatea de partener la una din firmele cunoscute

7

de avocatură din România, a participat la discuţiile cu (.....) încă de la început, s-a

ocupat de demersuri de notificare la diferite instituții publice, acestea fiind absolut

necesare pentru a crea aparenţa de legalitate, a încheiat actele şi împuternicirile

necesare pentru atingerea scopului grupului (a redactat contractul de cesiune şi

actele adiţionale, a redactat notificări şi memorii către instituţii publice deţinătoare,

s-a prezentat personal la şedinţele comisiilor de retrocedare pentru determinarea

membrilor acestora să adopte punctul său de vedere, a redactat contracte de

vânzare-cumpărare pentru bunuri retrocedate cunoscând modul lor ilicit de

dobândire).

Pentru a ascunde natura infracţională a înţelegerii, la data de 01.11.2006, la

aceeaşi societate de avocatură (.....) , se încheie un contract de cesiune drepturi,

aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între (.....)

şi SC (.....) SRL, reprezentată de inculpatul Truică Remus.

În concret, acest contract redactat de inculpatul Roşu Robert, prevede că

(.....) în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros,

toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi

identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa” – punctul 1.5 din contract,

teren în suprafaţă de 28,63 ha). (.....) SRL se obligă să plătească în anumite condiţii

o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în

proceduri administrative sau judiciare de restituire. În concret, (.....) SRL se obligă

la plata unui avans în sumă de 4 milioane euro, din care 1 milion euro la semnarea

contractului, şi apoi la plata a 20% din preţul obţinut din valorificarea fiecărui

imobil care va fi retrocedat. Pentru 5 imobile, identificate în Anexa 2, (.....) SRL

urma să plătească 50% din valoarea acestora (….). Pentru imobilul „Ferma

Băneasa” cotele stabilite sunt de 20% pentru (….) şi 80% pentru (.....) SRL.

Potrivit art. 10 din contract, după perfectarea acestuia părţile au încheiat

antecontracte de vânzare-cumpărare pentru fiecare imobil în parte, autentificate de

notarul public la data de 17.04.2007.

Ulterior, la datele de 04.04.2007 şi 04.10.2007 se încheie acte aditionale la

contractul initial, redactate de acelaşi inculpat Robert Roşu, prin care sunt adăugate

8

alte imobile pretinse de (….) , pentru care cota cedată către (.....) SRL variază între

50% şi 64% din valoarea imobilelor. Ambele acte adiţionale sunt semnate pentru

(.....) SRL de inculpatul Remus Truică ca mandatar.

Interpunerea acestei societăţi în realizarea înţelegerii între inculpaţii Remus

Truică şi (.....) este modalitatea la care s-a recurs pentru spălarea banilor pretinşi,

promişi şi daţi în schimbul influenţei traficate, dar şi pentru ascunderea identităţii

reale a celorlaţi traficanţi de influenţă, parteneri ai lui Truică în activitatea

infracţională desfăşurată.

(….)

Datorită faptului că (….) nu dispunea de bani pentru a plăti inculpatului

Truică Remus influența traficată, ba chiar dorea să obţină avans pentru bunurile

revendicate, iar acesta din urmă, la rândul său a identificat oportunități de

îmbogățire, au convenit o înţelegere prin care plata traficului de influenţă a fost de

80% din valoarea bunurilor și s-a raportat la un avans de 4 milioane euro pe care l-

a primit cumpărătorul de influenţă, în schimbul cesiunii bunului viitor pentru care s-

a traficat influenţa.

Prin prisma legăturilor de afaceri preexistente, inculpatul Truică Remus

i-a cunoscut pe suspecţii (….) şi de asemenea pe inculpaţii Marcovici Andrei

Marius, Dan Andronic şi Mateescu Lucian.

Astfel, din actele dosarului rezultă că SC (.....) SRL are ca singur asociat

persoana juridică offshore (.....) LIMITED, cu sediul în Cipru, şi are ca

administrator pe numita (….) (specialistă în politici de investiţii, piaţa de capital,

imobiliare şi management de resurse naturale) colaboratoare şi persoană de

încredere a suspectului (….) , bogat om de afaceri israelian.

(….)

În privinţa lui (….), din cercetările efectuate a rezultat că acesta controlează

compania (….)(BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. A

intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar în anii 2000, fiind asociat cu

inculpatul Remus Truică şi cu suspectul (….). În octombrie 2007 se înfiinţează firma

(….)Services, compania are profil imobiliar, inculpatul Truică deţinând 50% din

acţiuni, restul revenind offshore-ului (….)LTD, controlată de (….) şi, implict, de (….).

9

Administratorul companiei este inculpatul Marcovici Andrei Marius,

prieten şi asociat în afaceri cu inculpatul Truică şi fost consilier al (….) .

O altă societate la care inculpatul Marcovici Marius Andrei apare alături de

inculpatul Remus Truică, dovedind astfel legătura apropiată dintre aceştia, este (….),

unde inculpatul Truică Remus deţine 30% din părţile sociale, iar inculpatul

Marcovici Marius Andrei este administrator.

Inculpatul Marcovici Marius Andrei, partenerul de afaceri al inculpatului

Truică Remus, a fost atras în grup încă din anul 2007, păstrând legătura între acesta

şi suspecţii (….)şi (….). Fiind consilier al primului ministru a contribuit la întărirea

convingerii (….) în influenţa reală a grupului în lumea politică. Începând cu anul

2010 rolul său în cadrul grupului a sporit, fiind desemnat administrator al (.....)

SRL, dar şi împuterncit al ofshore-ului din Cipru, (.....) Ltd, preluând rolul

inculpatului Truică. În această calitate a purtat discuţii în mod direct cu (….) dându-

i de înţeles că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate. A

semnat apoi acte pentru societate, care disimulează traficul/cumpărare de influenţă

realizată („înţelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional la aceasta).

Implicarea sa în activitatea grupului rezultă din declaraţia suspectului Truică

Remus, care a menţionat că acesta era omul de încredere al lui (….) şi participa la

discuţii alături de acesta sau în numele său, dar şi din convorbirile telefonice

interceptate în cauză.

(….)

Inculpatul Remus Truică înfiinţează de asemenea societatea (….), în care se

asociază cu unul din offshore-urile regăsite la (.....), respectiv (….) LTD, societate

înregistrată Insulele Virgine Britanice, controlată de suspecţii (….)şi (….).

Suspectul (….)este asociat în afaceri cu (….), cunoscut pentru implicarea sa în

dezvoltarea companiei (….) New York, dar mai ales pentru faptul că a activat ca

(….)al lui (….), (….)al Israelului. Din anul 2002 activează în România şi în ţări din

regiune (Ungaria, Austria, Serbia) ca şi consultant politic şi de PR.

În România a activat ca şi consilier al lui (….), împreună cu inculpatul Remus

Truică şi cu suspectul (….), iar în anul 2006 se implică, alături de acesta din urmă în

10

conducerea societăţii (….) , formată în urma parteneriatului între (….), deţinută de

inculpatul Dan Andronic şi două companii străine, (….)(Israel) și (….)(SUA).

Inculpatul Andronic Dan este asociat cu suspectul (….)în compania (….)încă

din anul 2002, cei doi activând ca şi consilieri ai (….)şi respectiv ai partidului

acestuia, (….).

Acest inculpat i-a fost prezentat lui (….) în anul 2007 ca o persoană influentă

în lumea media, dar şi în lumea politică, fiind consultant responsabil de campania

electorală a primului ministru. A fost folosit în cadrul grupului pentru a-i da

(.....)convingerea că reuşita demersului se va datora şi presiunii media exercitată

prin intermediul publicaţiilor coordonate de acesta. De asemenea, a contribuit la

întărirea convingerii (….) în influenţa reală a grupului la nivel politic cel mai înalt

în statul român, prietenia lui Andronic cu primul ministru fiind de notorietate. De

asemenea, a contribuit la evitarea unor acţiuni ale (.....)împotriva SC (.....) şi

implicit împotriva grupului, acţiuni prin care acesta să pretindă alte procente din

bunurile revendicate. Ulterior acesta a păstrat legătura directă între (….)şi soţia lui şi

(….).

Faptul că inculpatul Andronic Dan s-a implicat după aderare în activitatea

grupului rezultă atât din declaraţia suspectului Mateescu Lucian, dar şi din

convorbirile interceptate în cauză.

(….)

Inculpatul Mateescu Lucian a aderat la grup în anul 2011, fiind

prezentat suspectului (….)de inculpaţii Marcovici şi Andronic, iar apoi, fiind

acceptat de (….), acesta a acţionat apoi alături de inculpatul Marcovici, preluând

rolul inculpatului Truică în activitatea infracţională a grupului pentru obţinerea unor

bunuri revendicate de (….) .

(….)

Suspecţii (….), (….), (….), au contribuit cu sume de bani pe care inculpatul

Truică Remus le-a oferit cumpărătorului de influenţă cu titlu de avans, conform

înțelegerii infracționale dar şi cu sume de bani necesare costurilor judiciare, iar

inculpatul Roşu Robert a contribuit cu depunerea notificărilor la instituţii publice

diverse, pentru a crea aparenţa unui demers serios, dar și cu încheierea actelor şi

împuternicirilor solicitate de către inculpatul Truică Remus.

11

(….)

Din cele prezentate mai sus rezultă că în derularea activităţii infracţionale,

pentru fiecare etapă în parte, inculpatul Truică Remus desfăşura activitatea de

informare a membrilor grupului, păstrând legătura între aceştia şi cumpărătorul de

influenţă.

Datorită neînţelegerilor cu ceilalţi membrii, în anul 2009, după obţinerea şi

valorificarea terenurilor dorite, inculpatul Truică Remus iese din „afacere” şi locul

său este preluat de inculpatul Mateescu Lucian, acesta continuând alături de ceilalţi

membri activitatea infracţională de traficare a influenţei.

Relevante sun următoarele convorbiri:

(….)

Deşi grupul infracţional a fost constituit în scopul obţinerii întregii averi

revendicate de (….) , activitatea infracţională a grupului continuând şi pe parcursul

anilor 2013 (aşa cum rezultă din interceptările de la dosar, dar şi din declaraţiile

date de suspecţi), până la acest moment s-au efectuat acte de urmărire doar cu

privire la retrocedarea nelegală a Fermei Regale Băneasa.

În concret, după declinarea de către Primăria Municipiului Bucureşti, prin

dispoziţia nr. (….) din 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti

către Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti,

demersurile inculpatului Truică Remus au fost derulate la nivelul acestei instituții și

au fost concentrate pe rezolvare până la sfârșitul anului 2007, iar pe parcursul

lunilor aprilie – iulie 2008 fiind interceptate mai multe convorbiri între membrii

grupului infracțional:

(….)

Aşa cum am arătat, intermedierea influenţei necesare la Institutul pentru

Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, dar și mituirea

directorului Institutului (.....), a fost sarcina infracțională îndeplinită de către

inculpatul Truică Remus.

Învestit cu soluţionarea notificării nr. (….) din 13.02.2002 având ca obiect

Ferma regală Băneasa, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Institutul pentru

Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti prin nota nr. (….) din data

12

de 14.04.2008 a solicitat (.....) dovezile din care să rezulte: calitatea sa de

persoană îndreptăţită, natura terenului, în considerarea dispoziţiilor art. 4 alin.2

din Legea nr. 10/2001 şi ale pct. 4.4 din Normele metodologice, sens în care i s-a

solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de

moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de

către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a

dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II - lea asupra acelui teren, dovada

că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate

notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra

sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al

reconstituirii, solicitările fiind comunicate Casei de avocatură (….) sub nr. (….) din

05.05.2008 de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate

acestea prin decizia nr. 26 din 03.09.2008 membrii Consiliului de Administraţie al

Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti,

încălcând dispoziţiile HG nr.1881/2005 şi ale art. 8 şi art. 21 din Legea nr.10/2001

au recunoscut: calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii

nr.10/2001 a inculpatului (.....) cu privire la Ferma regală Băneasa, dobândirea

dreptului de proprietate de către autorul petentului, Regele Carol al II – lea al

României şi faptul preluării abuzive a acestuia, iar prin decizia nr. 30 din

26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001,

restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind

încheiat protocolul de predare – preluare nr. (….) .

Deciziile abuzive de aprobare a restituirii Fermei regale Băneasa de către

membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare

pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a dus la obţinerea acestui bun ca folos

necuvenit pentru numitul (.....) şi pentru numitul TRUICĂ REMUS şi grupul

constituit în jurul acestuia, decizia cauzând totodată un prejudiciu statului român în

valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei).

13

În concret, după primirea notificării directorul institutului, (….) - actualmente

decedat, a transmis nota juridică din 14.04.2008, întocmită de consilierul (….) , prin

care, aşa cum am arătat, cererea (….) a fost analizată, fiind constatate lipsurile

documentaţiei, menţionate mai sus, notă transmisă Ministerului Agriculturii, care a

comunicat-o apoi solicitantului la firma de avocatură.. Această notă a fost

identificată la locuinţa lui (….) cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată anterior

în dosarul iniţial (….)P/2012, nefiind comunicată la dosar de Institut, deşi prin

ordonanţă s-a dispus predarea întregului dosar. Ulterior a fost ridicat dosarul în

original, dar această notă de respingere a cererii nu a mai fost identificată.

Din declaraţia martorului (….) la momentul respectiv, în subordinea căreia

funcţiona institutul potrivit legii, a rezultat că pentru a obţine bunul, deşi i s-au

comunicat neajunsurile cererii, inculpatul Truică Remus a venit în mai multe

rânduri la institut, încercând să îl determine să admită cererea şi să dispună

administrativ trecerea terenului în proprietatea (….) . Martorul a refuzat, nu doar

admiterea cererii, pe care a considerat-o nelegală, ci chiar întrevederea cu inculpatul

Remus Truică.

În aceste condiţii, prin coruperea directorului (.....), dar şi prin convingerea

prin influenţă politică a secretarului academiei, (….), inculpatul Truică Remus a

reuşit în final să obţină decizia de retrocedare.

Deşi urmau să renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de

cercetare care justifică chiar obiectul de activitate al institutului, trecând peste

punctul de vedere al preşedintelui academiei, la data de 29.07.2008 (….) trimite

institutului adresa nr. (….) prin care solicită să se convoace CA pentru a se analiza

solicitarea (….), care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat

(….)faptul că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii

sale. Precizăm faptul că din probele dosarului rezultă că această adresă a lui (….) i-

a fost pretinsă inculpatului Remus Truică de (….)ca o condiţie pentru admiterea

cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia.

Urmare a acestei adrese, directorul (….) convoacă apoi CA, şedinţa având

loc la data de 02.09.2008, la care au participat în calitate de invitaţi (….) şi

14

avocatul acestuia, inculpatul Robert Roşu, precum şi inculpatul Truică Remus, fără

a avea o calitate oficială şi fără a semna vreun act.

De asemenea, au participat ca invitaţi şi (….)şi jurista (….). Consiliul a constatat

că terenul nu este identificat, astfel că s-a decis efectuarea unei expertize

topografice. Trebuie subliniat faptul că suspectul (….), membru în CA, a solicita în

mod expres date suplimentare care să lămurească dacă terenul revendicat este în

intravilanul sau în extravilanul localităţii şi dacă intră sub incidenţa Legii 10/2001.

Deşi erau prezenţi doi jurişti din partea instituţiei, în afara (….)la şedinţă participând

şi numita (….), juristul academiei, cel care răspunde la aceste solicitări este

inculpatul Roşu Robert.

Acesta arată doar că terenul a aparţinut comunei Băneasa, concluzionând că

este în intravilan, fără a exista o dovadă în acest sens. Restul aspectelor nu sunt puse

în discuţie, nu se solicită clarificări şi date suplimentare, iar membrii CA decid că se

va face o expertiză pentru delimitarea terenului. De asemenea, se hotărăşte că

institutul este unitate deţinătoare potrivit legii şi (….) este persoană îndreptăţită,

fiind luat în considerare pentru aceasta un act din 1940 (proces-verbal de sechestru)

şi menţiunile din decretul 38/1948 (în care se menţionează însă că trece în

administrarea statului „fosta proprietate Carol al II-lea). Această decizie constituie

un abuz, la dat respectivă recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona nefiind

încă finalizată, nu s-a stabilit pe criterii obiective dacă terenul intră sub incidenţa

Legii 10/2001.

(….)

Expertiza (are doar 3 file), este întocmită de numitul (….) , pe baza unor

calcule analitice, cu scopul de a schimba coordonatele terenului în aşa fel încât să

răspundă interesului infracţional, din probele dosarului rezultând că acesta a dorit să

obţină exact acest teren şi nu altul.

În expertiza întocmită de specialistul DNA în prezenta cauză se arată că

expertul (….) nu a respectat normativele aplicabile pentru efectuarea expertizelor

topo, nu s-a menţionat metodele şi aparatura folosită, metodele şi planurile

cartografice în vederea stabilirii vechiului amplasament se face trimitere la metoda

15

folosită, nu sunt ataşate hărţi sau planuri vechi, astfel că concluziile acestuia nu pot6

fi avute în vedere. Mai mult, specialistul DNA procedează la efectuarea aceleiaşi

expertize, cu metode specificate expres, pe baza coordonatelor din

expertiza”imobiliară” a lui (.....), concluzia fiind că acesta nu a făcut o identificare

reală a terenului, în condiţiile în care se suprapune cu terenul ocupat de construcţii.

Fiind audiat în cauză ca suspect, (.....) a declarat că nu el a întocmit această

expertiză şi că semnătura aplicată în dreptul numelui său pe raport nu îi aparţine. A

precizat că domiciliază în jud. Neamţ şi în vederea reînnoirii certificatul de

autorizare i-a dat ştampila colegului său, (.....) , care trebuia să depună cererea în

numele său la Bucureşti, în cursul anului 2007. Acesta nu i-a mai adus ştampila

înapoi şi nici o ştampilă nouă.

Următoarea şedinţă de CA a avut loc la data de 26.09.2008, şedinţă în care a

fost din nou luată în discuţie cererea (.....) de retrocedare a 204.740 mp teren, fiind

avută în vedere şi expertiza lui (.....), concluziile acestuia fiind acceptate de membrii

CA. (.....) nu a mai participat la şedinţă, fiind reprezentat de avocet, inculpatul

Roşu Robert.

Din declaraţia suspectului (.....) rezultă implicarea directă a inculpatului

Truică Remus în rezolvarea favorabilă a cererii de retrocedare la nivelul Institutului

pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti :

“Mai arăt că între cele două şedinţe Truică a venit la instituit cu un cetăţean

străin, pe care l-a prezentat ca fiind consilierul de imagine al (.....) . Nu am reţinut

numele acestuia, dar mi-a dat cartea de vizită. Cei doi au venit la (.....) şi acesta m-

a chemat pentru a fi prezentați. Mi-am dat semna ulterior după câteva luni că au

venit pentru a ne impresiona, în sensul de a ne arăta nivelul de influenţă. Pe

moment am fost impresionat dar ulterior am realizat care a fost scopul acestei

întâlniri.

La acea întâlnire nu s-a discutat despre acea retrocedare şi s-a pus problema

ca şi cum ar fi deja realizată. Am înţeles că acea persoană este asociatul lui Truică

şi a venit pentru a vedea stadiul retrocedării. Tot atunci s-a discutat şi despre

urgentarea trecerii din public în privat şi pe moment n-am înţeles.” (Vol II)

Tot din această declaraţie rezultă faptul implicarea directorului (.....) în

obţinerea acordului membrilor Consiliului de Administraţie de a semna procesul

verbal prin care să se accepte retrocedarea terenului solicitat:

16

„La şedinţa din 26.09.2008 (.....) ne-a spus că totul este în regulă, că terenul

este intravilan şi că nu trebuie să ne facem probleme că el semnează”.(Vol II)

În acest mod, consiliul de administraţie în componenţa (.....) hotărăşte, cu

majoritatea voturilor, patru „pentru” şi o abţinere, a numitei (.....) reprezentanta

MADR, restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 170.924, 97 mp situat în

Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8.

Se emite în consecinţă decizia nr. (.....) /26.09.2008.

Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente

justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii

10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii.

Mai mult, din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era

situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii

nr.10/2001.

Mai mult, abuzul CA este conturat şi prin aceea că între prima şedinţă, din

data de 02.09.2008 şi şedinţa din 26.09.2008 în care terenul a fost retrocedat (.....) ,

preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, numitul (.....) trimite

institutului, la data de 12.09.2008, prin adresa nr.1772, că a depus la Primăria

Sector 1, sub nr. (.....) din 23.11.2005, cerere de reconstitu ire a dreptului de

proprietate pentru Ferma Regală Băneasa, solicitând expres să nu întreprindă

măsuri de înstrăinare a imobilului menţionat deoarece dosarul de fond funciar

privind acest teren nu a fost soluţionat.

Cu toate acestea, aşa cum am arătat terenul se retrocedează, consecinţa fiind

prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a

500.399.713 lei), stabilită în evaluarea specialistului DNA, sumă care reprezintă

totodată folos necuvenit pentru inculpaţii (.....), Truică Remus şi asociaţii acestuia în

grupul infracţional.

Din probele administrate până la acest moment în cauză rezultă că acţiunile

directorului (.....)au fost determinate de oferirea de foloase necuvenite de către

Truică Remus, constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane.

(.....)

17

Decizia de retrocedare este apoi pusă în executare în aceeaşi zi prin

încheierea unui protocol de predare-primire semnat pentru (.....) de inculpatul Roşu

Robert, fără o delimitare şi punere în posesie efectivă, astfel că ulterior s-a constatat

că s-au restituit 150.000 mp în loc de 170.000 mp, pe terenul restituit se aflau

imobile funcţionale (ex. sediul fermei, cămin de nefamilişti, seră), aşa cum rezultă

din raportul de constatare întocmit de specialistul DNA şi din declaraţia suspectului

(.....) .

Imediat după obţinerea terenului, inculpaţii Remus Truică şi Roşu Robert,

împreună cu ceilalţi membrii ai grupului, au început demersurile pentru transferul

acestuia în proprietatea SC (.....) SRL modalitate în care s-ar fi plătit preţul

traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestui bun şi totodată s-ar fi

realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.

Vânzarea a fost amânată însă din cauza taxelor notariale datorate în

conformitate cu Ghidul notarilor publici pentru anul 2008. Precizăm că valoarea

minimă admisă la tranzacţie era potrivit acestui ghid de 1.300 euro/mp pentru strada

Ion Ionescu de la Brad, ceea ce ar fi dus la taxe de aproximativ 6,5 milioane euro,

sumă considerată inacceptabilă. Pentru înlăturarea acestui obstacol s-a schimbat

numărul administrativ al terenului pe strada Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 8 A, prin

dispoziţie administrativă a primăriei, urmare a unei cereri depusă de (….), acesta

solicitând „atribuire” de număr administrativ, deşi imobilul avea deja un astfel de

număr. Conform noii adrese, valoarea terenului era de doar 500 euro/mp, la care ar

fi corespuns o taxă de aproximativ 2,5 milioane euro. Tranzacţia urma a fi realizată

în aceste condiţii la notarul public (.....) , conform unei înţelegeri cu Truică şi

Robert Roşu.

Suspectul (.....) nu a fost însă de acord să plătească nici această taxă,

solicitând să se găsească „o soluţie creativă”. Tranzacţia este amânată până în

ianuarie 2009, conform noului ghid al notarilor, terenul de pe strada Siseşti fiind

evaluat la 54 euro/mp (pe str. Ion Ionescu de la Brad valoarea minimă admisă a

rămas de peste 1.000 de euro/mp).

18

(.....)

Tranzacţia se realizează finalmente la notarul public (.....) , după ce în

prealabil, la data de 14.01.2009, la acelaşi notar, prin încheierea nr. 4, se autentifică

actul de dezmembrare a terenului în 3 loturi, de 5.583 mp, 18.200 mp şi 127.138

mp. Actul este întocmit de inculpatul Roşu Robert.

La data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între

(.....) şi SC (.....) SRL, reprezentată de (.....), obiectul fiind întregul teren, toate cele

trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000

lei. Taxele notariale au fost calculate conform încheierii de autentificare la valoarea

de 8 milioane euro, valoare minim admisă de notar la tranzacţie. Contractul a fost

întocmit de avocatul (.....) şi a fost autentificat prin încheierea nr. 5 a notarului.

În aceeaşi zi, 15.01.2009, SC (.....) SRL vinde două din cele trei loturi

proaspăt dobândite, respectiv lotul de 5.583 mp şi cel de 18.200 mp, în favoarea SC

(.....)SA, pentru preţul de 530.000 de euro. Actul este redactat de acelaşi avocat, (.....).

La data de 17.12.2009 SC (.....) procedează mai întâi la alipirea celor două

loturi, actul fiind autentificat la acelaşi notar public, iar apoi, la data de 11.02.2010

terenul rezultat, de 23.783 mp, este dezmembrat în 7 loturi, care sunt apoi

înstrăinate către persoane diferite, terenurile fiind depuse pentru garantarea unor

credite bancare nerestituite ulterior (credite de câte 3 milioane euro, fapte care

formează obiectul investigaţiei penale într-un dosar constituit iniţial la DIICOT în

care Remus Truică este inculpat, (….) ).

****

(.....)

Din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până la acest moment

procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru

care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, faptele fiind de o gravitate

deosebită, respectiv infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, pentru

19

care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Analizând criteriile indicate de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală,

apreciem că acestea îşi au aplicabilitatea în cauză şi constatăm că privarea de

libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru

ordinea publică.

Astfel, existenţa unor domenii cum este şi cel privind proprietatea publică

a statului aflată în administrarea unor instituții în care corupţia apare ca

generalizată deoarece stabileşte practic o legătură automată între exercitarea

atribuţiilor de către funcţionar şi cumpărarea de influență de către cesionarii de

drepturi litigioase, reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna

funcţionare a statului.

Aceste situaţii duc la neîncrederea generalizată a cetăţenilor în instituţiile

publice şi aduc o atingere semnificativă posibilităţii de realizare a scopului

acelor instituţii şi anume asigurarea administrării bunului proprietate publică,

în condiţiile în care unii protejaţi obţin un statut privilegiat prin trafic de influență

și dare de mită . Mai mult, costul suplimentar pe care îl implică pentru bugetul

public faptele de corupţie se reflectă prin ricoşeu în calitatea şi preţul educației,

serviciilor de care beneficiază publicul, în general reflectă în reducerea șansei

oamenilor pentru o viață decentă.

Pericolul social al faptelor trebuie analizat având în vedere şi particularităţile

domeniului proprietății publice în societatea românească.

În condiţiile în care această zonă suferă de o lipsă cronică de resurse, faptele

de natura celor ce formează obiectul prezentului referat şi efectele dramatice

asupra societăţii, prin transferul unei părţi din aceste resurse în beneficii nelegale

pentru unii favoriţi, apar cu atât mai mult ca inacceptabile.

O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa celor cu un astfel de

comportament poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei în sistemul ce

administrează resursele proprietății publice şi poate contribui la o funcţionare

transparentă a acestuia.

20

Aceste împrejurări determină nevoia dispunerii în cauză a unei măsuri

preventive şi justifică privarea de libertate.

Arestarea răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi

proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu

ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În perioada actuală, problema corupției este plasată în centrul atenției opiniei

publice, în centrul atenției factorilor de răspundere politică și juridică internă și

internațională.

Corupția constituie o amenințare pentru democrație, pentru preeminența

drepturilor omului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție

socială, pune în pericol bazele morale ale societății. De aceea se impune

sancționarea fermă a faptelor de corupție, într–un mod care să descurajeze

fenomenul, să atragă atenția posibililor alți făptuitori asupra dimensiunii răspunderii

penale atrase de asemenea fapte, dar și la un nivel de proporționalitate a măsurii cu

fapta și periculozitatea făptuitorilor.

Concluzia se impune deoarece în cauze vizând domeniul proprietății și

bugetul public al statului, instanța supremă în mod consecvent în analiza

propunerilor de arestare preventivă a reținut: comportamentul infracţional şi

modul în care se presupune că au acţionat este de natură să creeze sentimentul

general de insecuritate socială şi justifică privarea lor de libertate. (fila nr.50

motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al ÎCCJ încheiere definitivă nr

72/2015). Aşadar, sub aspectul gravităţii faptelor reţinute în prezentul referat

rezultă că natura acestora este similară aşa încât, necesitatea măsuri preventive şi

în acest dosar se impune prin aceleaşi motive de gravitate a faptelor, probele

dosarului reflectând un îngrijorător mecanism prin care decizia unor instituții

publice este subordonată interesului unor persoane, cu consecinţe dintre cele mai

grave asupra perpetuării unei imagini negative din partea publicului asupra

instituțiilor statului

În plus, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că fiecare inculpat implicat a

avut contribuţie proprie la săvârşirea acestor fapte (grup organizat, trafic de

21

influență, dare de mită, cumpărare de influență, abuz în serviciu cu consecinţe

deosebit de grave) şi la producerea rezultatului.

Aşadar, traficantul de influență, membrii grupului organizat, complicii și

membrii Consiliului de Administrație în întregime au determinat succesul soluției

infracționale.

Inculpaţii au acţionat în mod concertat, susţinut, asiduu, în realizarea scopului

infracţional, motivaţi de obţinerea unor importante avantaje de natură financiară,

creând un prejudiciul imens statului, în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a

500.399.713 lei). Suma ar acoperi spre exemplu alocațiile pe o lună

pentru 11.914.278 copii sau pe un an pentru 992.856 copii.

Chiar şi doar prin prisma cunoaşterii existenţei acestui prejudiciu reacţia

opiniei publice va fi una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă vis-a-

vis de aceste fapte, lucru ce justifică luarea măsurii arestării preventive.

Modalitatea de săvârşire a faptelor, prin angrenarea unui număr mare de

persoane, prin coruperea funcţionarilor de la nivelul instituţiilor publice, prin

avansarea unor sume importante de bani, durata activităţii infracţionale, justifică de

asemenea luarea celei mai aspre măsuri preventive.

Sub aspectul actualităţii, măsura arestului preventiv este actuală.

Astfel, de la data descoperirii faptelor comise de inculpaţi, timp de 11 luni

s-au derulat de către autorităţile judiciare, activităţi constante şi consecvente pentru

administrarea probelor, cauza fiind deosebit de complexă, necesitând o probațiune

amănunțită în raport cu fiecare acuzație și persoană implicată.

Sub aspectul actualităţii măsurii arestării preventive, invocăm practică a ÎCCJ

care a statuat că ,,şi dacă presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina

inculpaţilor se situează cu mai mulți ani în urmă, însă aceasta a fost

descoperită de către organele judiciare în luna noiembrie 2014, când a fost

adusă şi în atenţia opiniei publice, nu se poate considera că pericolul pentru

ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor s-ar fi

diminuat, dimpotrivă, acesta este actual şi generează în rândul societăţii

puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate. (fila

22

nr.50 motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al ÎCCJ nr.1016 , Dosar nr.

4101/1/2014 Camera de Consiliu, din 21/22 noiembrie 2014, încheiere definitivă).

Mai mult, probele administrate în această cauză până în prezent au relevat un

comportament al inculpaților, membrii ai grupului infracțional organizat şi o

legătură directă, aproape automată, între soluţia de acordare a Fermei Regale

Băneasa, sumele de bani vehiculate, plătite ceea ce reprezintă un fenomen extrem de

periculos pentru buna funcţionare a unei instituţii publice. Extrapolarea acestui

model poate duce la concluzia că instituțiile publice ce administrează domeniul

public îl oferă contra cost, iar deficitul de încredere creat prin astfel de fapte

limitează potenţialul de încredere al societăţii în oamenii care asigură serviciile

publice pentru cetăţeni, creându-se imaginea neadevărată că numai cei care pot găsi

nişa au posibilitatea să determine soluţia unei cauze.

Toate aceste elemente sunt tot atâtea argumente că măsura arestului preventiv

se impune ca necesitate obiectivă în raport cu toți membrii grupului infracțional

organizat deoarece modul în care au comis faptele, relevat prin probele administrate

până în acest moment al urmăririi penale , conduc la concluzia rezonabilă că, aceștia

nu au luat o hotărâre infracțională de moment, intempestivă, neanalizată, izolată în

raport cu sistemul lor de valorizare socială, ci o hotărâre care le definește concepția

socială.

Astfel, din datele probele administrate rezultă cu evidență că SC (.....) SRL a

fost înființată în acest scop infracțional, al încheierii cesiunii și spălării apoi a

produsului infracțiunii, Ferma regală Băneasa, obținută prin trafic, mită și abuz .

Coroborând acest elemente cu împrejurarea că inculpatul Truică Remus este

vizat de acuzaţii similare, respectiv de fapte de corupţie, se poate concluziona cu

suficient temei existenţa unui modus operandi al acestuia, în obținerea de bani și

bunuri.

Sunt necesare de asemenea, referiri suplimentare în raport cu inculpatul

Truică Remus, care fără a fi recidivist, este implicat și cercetat în cauze penale care

23

au de asemenea legătură cu fapte conexe corupției, fiind plasat sub măsura

controlului judiciar.

În contextul prezentelor cercetări o altă măsură preventivă apare ca

insuficientă, deoarece probele administrate în această cauză au relevat că, ocupând

funcții de demnitate publică în trecut inculpatul Truică Remus și – a conservat

legături cu persoane din instituții publice. Astfel, actele repetitive comise în timpul

demersurilor din această cauză la autorității, până a reușit să identifice oamenii

vulnerabili pe care i-a putut mitui și faptul că în prezent este vizat de anchetă penală

cu prejudiciu foarte mare, constituie puternice dovezi ale stării de pericol pentru

ordinea publică.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă este faptul că, în

calitate de avocat, deci de persoană cu studii juridice de specialitate, care ar trebui să

înţeleagă mai bine rigorile legii şi importanţa respectării acesteia, a ales să se

implice în activitate infracţională, în încercarea de a o eluda şi de a obţine astfel

importante beneficii financiare.

Inculpatul Andronic Dan este o persoană publică, acţiunile sau inacţiunile lui

fiind mai strict verificate şi apreciate de cetăţeni, condiţia bunei sale reputaţii fiind

una intrinsecă, dar pe care de asemenea, a ales să o înfrângă.

Inculpaţii Mateescu Lucian şi Marcovici Marius Andrei sunt persoane

implicate în activităţi comerciale, financiare importante, iar derularea acestora în

mod corect şi legal este de esenţa bunei funcţionări a societăţii.

În plus, efortul de a identifica şi de a elimina aceste mecanisme de corupţie

judiciară nu poate avea finalitate decât dacă organele judiciare transmit în mod

constant un mesaj ferm, atunci când sunt descoperite şi probate, care să

descurajeze persoanele tentate să reproducă un model facil de conducere şi decizie a

unei autorităţi publice. Este esenţial ca acest mesaj să arate că este inacceptabil ca

administrarea bugetului și patrimoniului public şi stilul de viaţă al funcţionarilor

publici să se realizeze prin vânzarea şi că persoanele implicate în asemenea fapte îşi

asumă consecinţe severe.

24

Considerăm că lăsarea în libertate a inculpaților ar influența negativ

activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării

martorilor/suspecților, având în vedere resursele financiare de care dispun şi

posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile

deţinute/administrate în societăţi de tip offshore în străinătate.

Având în vedere toate aceste aspecte, în temeiul art. 224 C.p.p., art. 223 alin.

(2) C.p.p. rap. la art. 202 alin. (1) şi (3) C.p.p.,

S O L I C I T Ă M:

Arestarea preventivă a inculpaților:

- TRUICĂ REMUS, (.....),

- ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ, (.....)

- ANDRONIC DAN CĂTĂLIN, (.....)

- MARCOVICI MARIUS ANDREI, (.....)

- MATEESCU LUCIAN CLAUDIU(.....)

pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.12.2015 şi până la data

de 08.01.2016, inclusiv.

Față de inculpați a fost luată măsura preventivă a reținerii pentru 24 de ore,

măsură care expiră după cum urmează:

- la data de 10.12.2015 ora 19.10 pentru inculpatul Marcovici Andrei Marius

- la data de 10.12.2015 ora 23.00 pentru inculpatul Truică Remus,

- la data de 10.12.2015 ora 23.00 pentru inculpatul Mateescu Lucian,

- la data de 11.12.2015 ora 04.00 pentru inculpatul Roşu Robert Mihăiţă,

- la data de 11.12.2015 ora 05.00 pentru inculpatul Andronic Dan Cătălin.

25

Toți inculpații sunt deținuți în Centrul de reținere și arestare din cadrul IPJ

Brașov.

Prezentul referat, însoţit de dosarul de urmărire penală, în copie conformă cu

originalul, se înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel

Brașov căreia îi revine competenţa de judecare a cauzei în primă instanţă, dată fiind

calitate de avocat a inculpatului ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ.

Procuror şef serviciu, Procuror,

(.....)