„vai vouĂ cĂrturarilor Şi fariseilor fĂŢarnici !” o

of 22 /22
0 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ANDREI ŞAGUNA „VAI VOUĂ CĂRTURARILOR ŞI FARISEILOR FĂŢARNICI !” O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ, LITERARĂ ȘI EXEGETIC-TEOLOGICĂ ASUPRA TEXTULUI DIN MATEI 23 (rezumatul tezei de doctorat) CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PR. PROF. UNIV. DR. VASILE MIHOC DOCTORAND PR. PIȚ GEORGE COSMIN Sibiu 2015

Upload: others

Post on 24-Nov-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

„VAI VOU CRTURARILOR I FARISEILOR
FARNICI !” O PERSPECTIV ISTORIC, LITERAR
I EXEGETIC-TEOLOGIC ASUPRA TEXTULUI DIN
MATEI 23
DOCTORAND
ISTORIC, LITERAR I EXEGETIC-TEOLOGIC ASUPRA TEXTULUI DIN
MATEI 23
conflictul Iisus Hristos-farisei, vaiurile ca
exorcisme.
În aceast lucrare prezint, bazându-m pe diverse alte teorii, un punct de vedere ortodox asupra
temei: „Vai vou crturarilor i fariseilor farnici! O perspectiv istoric, literar i
exegetic-teologic asupra textului din Matei 23. Despre cercetarea biblic noutestamentar se
poate spune c a acoperit toate ariile posibile, c s-a fcut exegez la toate crile canonice, mai
ales asupra Evangheliei de la Matei, la care s-a oprit studiul meu. E mereu un risc i este un lucru
temerar gsirea unor bree explorabile exegetic. Ortodoxia are o multitudine de exegeze la o
mare înime teologic, elaborate de Sfinii Prini. Dac ne oprim îns asupra literaturii
exegetice din modernitate, observm c majoritatea studiilor la Evanghelia de la Matei vin din
tradiia catolic i cea protestant. Este o certitudine absena studiilor dedicate Evangheliei dup
Matei care vin din tradiia ortodox, i, mai mult, din coala biblic ortodox româneasc. Acesta
a fost motivul pentru care m-am oprit la Evanghelia de la Matei, mai exact asupra capitolului 23,
care prezint punctul final al conflictului dintre Domnul Iisus Hristos i farisei, vârful acestei
scale a disputei. Capitolul 23 al Evangheliei dup Matei nu a fost explorat în studii biblice
româneti, decât extrem de rar i tangenial. În orice caz cele 7 vaiuri din 23, 13-33 sunt absente
în studiile biblice româneti ortodoxe, aceast tem nefiind abordat în studiile româneti la nivel
academic. De aceea, observând aceast lacun pe baza introspeciei selective a acestor puine
studii, relevana abordrii într-o tez de doctorat a capitolului mateian 23 este binevenit pentru a
plini acest gol. Noutatea const mai ale s în faptul c lucrarea de fa evideniaz în partea a doua
2
un aspect deloc tratat, anume evaluarea celor spte vaiuri din Matei 23 ca exorcisme ale
Mântuitorului împotriva duhului demonic al frniciei.
Studierea sistematic a capitolului mateian 23 i a vaiurilor adresate fariseilor i crturarilor a
fost destul de ignorat sau evitat în cercetarea biblic, în ultima perioad ajungându-se la
numeroase controverse. Fariseii sunt privii ca fiind de dou ori victime, odat victimele lui Iisus,
iar apoi ale lui Matei. Acesta este un nivel al exagerrii. Un alt palier al controversei este faptul
c sunt evaluai ca grup, unilateral i considerai ri i ru intenionai. Fariseii nu sunt atacai în
bloc(Vai vou crturari i farisei, care suntei farnici), cci cunoatem din Noul Testament
exemple pozitive ale fariseilor: Nicodim-partenerul dialogului de tain al lui Iisus-Ioan cap, 3,
Gamaliel-avocatul grupului de Apostoli în faa Sinedriului-Fapte 5, 34-40, fariseul Saul devenit
apostolul Pavel i alii care au îmbriat credina în Hristos(Fapte 15,5 - unii din eresul
fariseilor, care trecuser la credin). Excepiile acestea (i probabil c nu sunt doar ei din
grupul de 6000 de farisei) fac s se confirme c nu e îndreptit nici acest punct de vedere.
În ceea ce privete semnificaia lucrrii „Vai vou crturarilor i fariseilor farnici! O
perspectiv istoric, literar i exegetic-teologic asupra textului din Matei 23, ea este
important pentru c aduce în prim plan o tem care va îmbogi peisajul exegetic ortodox
românesc, anume motivaia Mântuitorului care a fcut s pronune vaiurile contra ipocriziei
fariseilor i crturarilor, dar i pentru consecinele unei corecte evaluri asupra situaiei de azi din
Biseric: insistena pentru o exegez corect, în duhul Evangheliei, care va avea efecte pozitive
pentru finalitatea propovduirii, trirea unei viei autentice în Hristos. Importana lucrrii rezid
în utilitatea ei pentru o categorie extins din Biseric, pentru studenii interesai de viaa
Bisericii, studeni la teologie, teologi absolveni i viitori preoi, dar mai ales pentru experii
Noului Testament, diaconii, preoii i episcopii Bisericii. Lucrarea este o oglind bun pentru
categoriile enumerate, ce poate arta greelile care trebuie ocolite: ipocrizia, abuzul de imagine i
falsa exegez.
Poziia teoretic. Punctul central al capitolului 23 este faptul c exegeza antimesianic la Tora
lui Moise i la profei, precum i ipocrizia comportamentului lor îi descalific pe farisei i
crturari, ca descendeni ai celor ce au ucis pe profei, fcând ilegitim calitatea de lideri i
experi ai Legii Vechi pe care i-o arogau, în special dup anul 70, când, dup drâmarea
Ierusalimului i a Templului, Sinedriul, compus în special din saduchei îi pierduse controlul în
3
fariseismul post-Iabne i comunitatea lui Matei, conflict ascuns în capitolul 23. Faptul c
Evanghelia e veche, se probeaz prin exprimarea multor aspecte ce in de începuturi înc
nedefinite în totalitate pentru comunitatea lui Matei, concentrate în întrebarea: lum distan fa
de iudei sau nu? Iudeii devenii cretini puteau fi sensibili la aceast distanare fa de Templu,
fa de Moise, de Tora i de cei care citeau din ea i o interpretau cu o semnificaie exclusiv
iudaic.
Actualizarea textului din Matei 23 i implicaiile pozitive ale acestei lucrri. Teza de fa se
constituie într-un îndemn la o autoevaluare critic a clerului ortodox, cruia îi este repus în
atenie un text dens i în acelai timp actual în severitatea exprimrii în ce privete abaterile
liderului spiritual. Un lait-motiv al tezei, regsit în toate seciunile capitolelor, este cel referitor la
gravitatea fariseismului din Biseric astzi. În aceste actualizri inserate în text accentuez c
dac atitudinea teologilor sau a clericilor este identic cu cea a fariseilor, Hristos îi va certa prin
vaiuri i pe acetia. Aceasta e una din leciile capitolului 23, o road a Evangheliei lui Matei
pentru Biserica secolului XXI. Adugm aici un îndemn al printelui Grigorie Marcu, aprut în
Revista Teologic, Atitudini-i feele bisericeti trebuie s se spovedeasc, RT 1938, nr 11-12, p.
507. în care face apel la Matei 23: „S ne gândim, prin contrast, la cuvintele grele pe care le-a
avut Mântuitorul la adresa fariseilor, bine tiind c acetia sunt tipul slujitorilor lui Dumnezeu
care zic dar nu fac i s ne ferim de-a cdea sub aceeai osând. În acest scop, nu zbovii s
citii înc odat, cu toat ateniunea, cap. 23 al sf. Evanghelii de la Matei”. Fariseismul, îneles
ca ipocrizie a vieii de credin nu a disprut din istorie, n-a rmas doar în descrierea din paginile
Sfintei Evanghelii, acesta nu a fost doar atunci cu asprime criticat de Hristos, ci întâlnim vaiul ca
gen literar i admonestarea frniciei cu mult timp înainte, în scrierile profetice din Vechiul
Testament, în literatura intertestamentar i chiar în textele rabinilor i fariseilor contemporani cu
Iisus Hristos. Dar vaiurile au acopeire i în realitatea prezent. Pericolul fariseismului este imens,
mai ales la cei ce propovduiesc Cuvântul, la experii Scripturii, la profesionitii credinei. Acest
studiu va fi o alarm c semnalele anticlericaliste ale societii nu trebuie ignorate când se
pronun cu privire la abuzurile oamenilor Bisericii, mai ales ale clerului. Cercetarea acestei
teme se va altura studiilor aprute despre Evanghelia de la Matei, cu o contribuie ce relev
importana capitolului 23 pentru viaa Bisericii.
4
Lucrarea, alctuit din 26 capitole, se împarte în 3 pri. În prima parte, introductiv, sunt
prezente câteva capitole care fac semnificativ studiul temelor din Matei 23. În partea a doua am
inserat o analiz exegetic a capitolului 23, respectând metoda istorico-critic, dar nedându-i
ultimul cuvânt în toate situaiile, ci doar acolo unde a fost cazul. În partea a treia am procedat la
selectarea câtorva teme care se desprind din acest discurs, care ajut la contextualizarea
teologiei vaiurilor, privite ca exorcisme.
PARTEA ÎNTÂI: INTRODUCERE
Un capitol special al tezei a avut în vedere revistele de teologie din România, capitol divizat în
dou categorii de studii asupra fariseilor i fariseismului: cele aprute la Sibiu, întrucât aportul
contribuiilor exegetice din acest vechi centru teologic este relevant în cele dou producii
sibiene, Revista Teologic i Mitropolia Ardealului; iar partea ultim a capitolului vizeaz
studiile aprute în alte centre teologice din România. Constatarea la care am ajuns la finalul
acestui capitol face clar faptul c despre farisei i crturari mai apar articole, mai ales acelea care
abordeaz iudaismul sectar al epocii Noului Testament sau în predici la pida vameului i
fariseului, dar cele 7 vaiuri sunt absente în studiile biblice româneti ortodoxe. Ultimul capitol al
acestei pri este o prezentare a celor patru termeni repetai în diatriba Mântuitorului: vaiul,
fariseii, crturarii i frnicia. Ultimul capitol al primei pri aduce o prezentare a fariseilor la
nivelul anului 2015 E vorba despre dou monografii recent aprute, scrise de Mary Marshall i
Roger Amos.
Aceast parte are trei mari capitole:
1.Matei 23, 1-12. Exegez i teologie
Acest capitol cuprinde exegeza i interpretarea teologic a primei pri a capitolului mateian 23,
versetele 1 pân la 12. Capitolul este divizat în cinci subcapitole care analizeaz toate cele 12
versete, care au primit o aranjare logic, teologic i tematic, aa cum a fost gândit de
evanghelistul Matei.
5
Primul subcapitol are în prim plan audiena, accentuându-se faptul c publicul e un un grup cu
colorit divers, mulimi(inclusiv pelerini venii la Ierusalim) i ucenici. Mulimea poporului evreu
e prezentat în Matei la jumtatea distanei între dou grupuri: biserica i fariseismul emergent.
Observm îns o progresie a mulimii înspre postura de ucenici: de la uimirea pentru
miracole(9,33), la un interes mesianic observat în împlinirea minunilor lui Hristos (12,23), la o
declaraie pozitiv (21,9) a statutului lui Iisus ca Fiul lui David.
Al doilea subcapitol trateaz viciile celor care se folosesc de numele lui Moise ca acoperire
pentru pcatele ascunse de evlavie, adic fariseii i crturarii, numii aici urmai nevrednici ai
catedrei lui Moise. Am reinut ca plauzibil nota lui Cecil Roth i conotaia negativ pe care o d
acestei metafore: a sta în scaunul lui Moise a fost „un simbol de arogan intelectual” Dup ce
liderii au fost portretizai sumar, studiul meu s-a oprit asupra unei interogaii: Domnul Iisus
afirm autoritatea fariseilor i crturarilor? Rspunsul pe care l-am identificat la aceast
interogaie este c nu trebuie s rsturnm sau s distrugem scaunul lui Moise, pentru c fariseii
i crturarii au ajuns în posesia acestuia, Mântuitorul cere respectarea Legii chiar când cei ce o
proclam sunt nevrednici. „Dup faptele lor s nu facei” a generat îns o fug, o repulsie fa
de farisei, o fariseofobie a cretinilor din Biserica lui Matei. Versetul 4 aduce în discuie un alt
cuvânt-cheie din Matei 23: sarcini grele(comp. cu i Lc 11,46), care demonstreaz eecul
propovduitorilor i îndreptete continuarea discursului. Aceste sarcini sunt cerinele stricte
ale tradiiilor cu privire la ritualurile ceremoniale i detaliile datoriilor morale. Vaiurile ce vor
urma de la v. 13 sunt prefigurate de v. 4, unde e accentuat diferena dintre umerii oamenilor
împovorai i degetul fariseilor care nu ajut cu nimic.
Al treilea subcapitol, dezbate seciunea Matei 23, 5-7, unde gsim trei cuplete mateiene în ase
exemplificri pentru spectacolul religios: a. toate faptele lor le fac ca s fie privii de oameni;
b.îi lesc filacteriile i îi mresc ciucurii de pe poale; c.le place s stea în capul mesei la
ospee; d.(le place s stea) în bncile dintâi în sinagogi; e.(le place) s li se plece lumea în piee ;
f.(le place) s fie numii de oameni: Rabi.
Am evideniat în acest al treilea capitol absena sinceritii. Definiia caracterului liderilor, aa
cum este ea rezumat de v. 5, ar putea fi: fariseii i crturari sunt oameni ce caut reflectoarele i
publicitatea. De aici începe portretizarea grafic a liderilor: poart însemne speciale, vor poziii
privilegiate i mai ales onoare public. Dilatarea filacteriilor era din nou o exagerare fariseic,
6
întrucât dup mrtura lui Fillion, dimensiunile fiecrei pri care compunea Tephilin, aveau o
precizie matematic. Fariseii nu sunt satisfcui c sunt onorai cu întâietatea la mese, ci o caut
mai departe în sinagog i în agora. Dou aspecte pe care le-am subliniat, cutând s le fac
relevante în iconomia exegezei acestui capitol sunt: sensul culpabilizant al dublei prezene a
cuvântului πρωτο i prezentarea sinagogii ca spaiu sacru devenit loc de etalare a întâietii i,
mai târziu, loc de persecuie a cretinilor. În dezbaterea despre Sinagog i Biseric am precizat
c originea conflictului din Matei 23 rezid în faptul c îi disputau o legitimitate, revendica,
fiecare de partea sa, prerogativele Israelului autentic. În Matei 23 persecuia prin intermediul
sinagogilor este evident în vaiurile lui Iisus împotriva crturarilor i fariseilor, dar în special în
finalul capitolului. Unul din cele mai interesante aspecte din acest subcapitol vizeaz pasiunea
fariseilor i crturarilor pentru prezena în agora unde plecciunea i vocalizarea salutului ce-l
primeau era o motivaie a zelului religios.
Subcapitolul al patrulea se axeaz pe Matei 23, 8-10 i pe interdicia utilizrii titlurilor rabbi,
învtor, tat. Ei i voi sunt în aceast parte dou tabere distincte. Evitarea titlurilor am pus-o în
conexiune cu schimbarea liderilor ce exercitau conducerea comunitii mateiene, care nu mai
sunt fotii lideri ce pretind un mod aparte de adresare. Dac Unul singur este Învtor, dar în
acelai timp în Biserica primar au existat persoane în funcii de conducere, reiese c ierarhii,
prinii i învtorii Bisericii sunt cu voia lui Dumnezeu pui în slujirile lor i mereu atenionai
s fug de titluri trufae. Termenul care primete libertarea de a fi utilizat este δελφο. Acesta
încurajeaz o imagistic familial, dar conine i o dorin de universalizare. Fraternitatea inhib
raporturile subalterne, convenionale, dar nu anuleaz ierarhia, cci Hristos rmâne Învtorul,
adic καθηγητς. Probabil c Matei a menionat acest cuvânt pentru a-l conecta cu alte cuvinte
cheie din aceast seciune: καθδρας-scaun i κθισαν-s-au aezat din v.2, utilizând astfel
dispozitivul retoric al omofoniei.
Al cincilea subcapitol prezint versetele 11 i 12. Aici am pus accent pe întâietatea care slujete
pe toi i mai ales pe idea c Iisus Hristos este model de smerire i înlare. Am fcut o trimitere
la Robul Domnului, expresie ce a fcut obiectul multor profeii la Isaia(Ebed Yahve-cap. 53).
Versetul 11 nu insist pe gustul pentru propria obscuritate, nici pentru un eroism al negaiei
personale, nici pentru o umilin paralizant, ci este o nou subliniere a mândriei fariseului(pild
întâlnit doar la Luca) a crui prezen la templu a fost finalmente sortit eecului, i o laud
pentru vame(aici Matei), care i-a încununat de succes prezena în spaiul sacru.
2.Matei 23, 13-33. Exegez i teologie.
Aceast parte din lucrare încearc s investigheze dac discursul vaiurilor poate fi acceptat în
maniera în care Matei îl red în Matei 23. Evanghelistul Matei îi organizeaz teologic materialul
de care dispune sau pe acela pe care îl cunoate din experiena proximitii lui Iisus Hristos.
Evanghelistul Matei, punând accent pe acest discurs al Mântuitorului red importana acestui
mesaj adresat mulimilor i ucenicilor dar cu trimitere la crturari i farisei. Ca vame, obligat s
fie atent la detalii, putem afirma c Matei pune în faa cititorului textul din capitolul 23 într-o
manier foarte fidel, dar adugând i unele elemente interpretative, cu intenia de a sublinia
aplicarea discursului la situaia Bisericii de atunci. Contextul original în care a fost rostit acest
capitol e un aspect esenial, aa încât au fost interogate circumstanele teologice, istorice i
culturale ale iudaismului secolului I d.Hr. pentru a avea o perspectiv corect asupra subiectului.
La prioritatea textului lui Marcu fa de Matei i Luca, teoria pe care mi-am întemeiat teza, se
adaug un material comun doar lui Matei i Luca, care ar fi putut transmite o alt form a
vaiurilor de care s fi inut seama Matei.
Textele cu vaiuri în diferitele variante sinoptice au adus un aport relevant al lucrrii de fa.
Faptul c apar vaiuri la toi sinopticii demonstreaz c acestea reprezint un segment esenial a
mesajului lui Iisus Hristos, fiind o dovad c putem da credit maxim integritii în care sunt
prezentate de ctre Matei Marcu i Luca. Vaiurile n-au fost prima dat rostite de Mântuitorul
Iisus Hristos, nici inventate de Biserica lui Matei, ci ele au locul lor bine definit, începând cu
profeii i continuând cu limbajul literaturii intertestamentare i a celei apocaliptice. Mântuitorul
continu o tradiie, iar evanghelistul Matei o red în scrierea sa, aplicând vaiurile rostite de
Mântuitorul la situaia Bisericii sale. Predica de pe munte, cu fericirile cu care debuteaz, a
reprezentat o paralel constant a vaiurilor, cci dac programul unei noi viei e coninut în
fericiri, în vaiurile din capitolul 23 e criticat de Iisus calea alternativ pe care fariseii o
propuneau poporului prin autoritatea de care se bucurau. Dincolo de celelalte mrturii despre
fariseismul secolului I, cea a evanghelistului Matei are la temelie aprofundarea temei vaiurilor
din perspectiva dumnezeiesc-uman a lui Iisus Hristos. Tradiia ortodox nu contest vaiurile aa
cum sunt extins relatate de fostul vame, comparativ cu ceilali sinoptici, ci vede în severitatea
8
lor un semn al milostivirii Mântuitorului fa de liderii care erau posedai de duhul frniciei
care paraliza posibilitatea de a vedea în El pe Mesia. Mântuitorul ne pred una din cele mai
actuale lecii în Matei 23. Este lecia despre pericolul atitudinii ipocrite a specialistului în religie,
a profesionistului Scripturilor.
3.Matei 23, 34-39. Exegez i teologie
Capitolul 23 însumeaz conflictul dintre Hristos i oponenii Si i pregtete terenul pentru
arestarea i moartea Sa ce urmeaz în capitolul 26 al Evangheliei. S-au identificat câteva puncte
ale intensificrii anti-fariseismului: 1)adugarea epitetelor peiorative, 2)dou versete(32 i 33) au
determinat prezentarea persecuiei farisaice asupra misionarilor cretini într-o relaie strâns cu
persecuia profeilor de ctre generaiile iudaice anterioare, 3) plusarea versetului 34 a fcut mai
specific persecuia contemporan(biciuirea în sinagog, urmrirea din cetate în cetate), 4)
expresia asupra voastr suprapus peste neamul acesta; 5) locaia Ierusalimului, prezentat ca
un vârf al discursului împotriva fariseilor d o for anti-farisaic pe care originalul nu o posed.
Matei indic faptul c ostilitatea fa de farisei este proporional cu regimul persecuiei
fariseilor asupra misionarilor cretini. Matei 10,17 i 23,34 sinagogile sunt, în aceste contexte,
sinagogile unde se adunau fariseii sau sinagogile publice unde fariseii erau influeni i puteau
schimba hotrârile adunrilor publice. Cronologia persecuiei descrise la Matei e greu de stabilit.
E vorba de persecuii anterioare anului 70 sau de cele derulate dup cderea Ierusalimului?
Dirijarea misionarismului în afara comunitii este deja un lucru primordial. „Casa Mea”(Mt
21,13) devine în finalul capitolului 23 „casa voastr”(Mt 23,38), care semnific abandonarea
Templului în care e evident mimarea relaiei cu Dumnezeu, de ctre generaia care Îl rstignete
pe Fiul. Programul anticretin din secolul I poate fi rezumat astfel: 1.cretinismul iudaic a fost o
micare mai semnificativ în comunitile din Palestina decât s-ar prea. Cretinii evrei au fost
adversari ideologici ai rabinilor; 2) cretinii evrei au fost împrtiai prin oraele i satele
evreieti din Galileea. Probabil au observat o mare parte din Tora aa cum fceau i evreii; (3)
Strategia împotriva cretinilor a fost de a-i exclude de la toate domeniile vieii evreieti, atât
religioase i sociale. Principalul câmp de lupt a fost sinagoga, dei se pare c o vreme cei ce
credeau în Hristos au continuat s participe la sinagogi în zile de Sabat. Persecuia profeilor
Vechiului Testament i a misionarilor cretini a avut, în mintea autorului, drept pedeaps
9
distrugerea Ierusalimului în anul 70. Martirii Vechiului Testament sunt într-o solidarite cu
Hristos. Sângele drepilor Vechiului Testament, de la Abel la Zaharia este concentrat în aceast
generaie, cci a respinge un profet este identic cu a respinge pe un trimis. Iisus este Trimisul
prin excelen, este Trimisul Tatlui. Cei ce ucideau un profet în trecutul istoric al lui Israel de
fapt îl ucideau pe Iisus Hristos în avans. Profeii i drepii lui Israel erau aadar, conform acestei
idei, delegaii sau împuterniciii, mandatarii, solii, locotenenii lui Hristos în diverse generaii
istorice. Generaia care respinge pe Iisus va avea tot sângele nevinovat luat în considerare.
Sperana este c Dumnezeu respinge pe Israel sau numai pe liderii lui, dar accept pe alii în
locul lor.
Vaiurile ca exorcisme.
S-au adus argumente c acest conflict dintre Iisus i farisei are ca pornire exegeza asupra Torei
lui Moise, mai ales faptul c inadvertenele exegezei cu viaa cotidian a fariseilor nu puteau fi
aprobate de Hristos. Motivele prin care îi dezaprob Hristos pe farisei i crturari, sunt dezvluite
în cele cele opt scandaluri, exprimate în capitolul 23 prin apte vai-uri: scandalul soteriologic
(v.13), scandalul misionar (v.15), scandalul teologic(v.16-22), scandalul disciplinar (v.23-24),
scandalul asupra purificrii (v.25-26), scandalul de imagine (v.27-28), scandalul criminal (v 29-
32).
Problema cea mai acut cu acest capitol pe care toi exegeii o resimt, e aceea a clasificrii
fariseilor, a portretizrii lor exacte. O mare parte a exegezelor, în special cele tradiionale, dar
având susinere puternic i în modernitate spun c fariseii erau persoane cu totul rele, fr avea
nimic bun, iar Mântuitorul fcându-i farnici se dezice total i iremediabil de ei. A doua
extrem, vizibil din ce în ce mai mult, se axeaz pe reabilitarea fariseilor, care erau, spun
acetia, oameni cu totul sinceri, dedicai îndrumrii poporului în detaliile complicate ale
împlinirii Legii, numai c au avut parte de o prezentare unidirecional negativ din partea lui
10
Iisus i din partea evanghelitilor, în special Matei. Cu alte cuvinte, erau biei buni dar cu o
pres(media) rutcioas .
Dificultatea în faa creia m-am aflat, abordând Matei 23 la nivel exegetic i teologic, a constat
în aceea c nu puteau fi valabile cele dou poziii extreme.
Prima poziie mi se prezenta incorect fa de Mântuitorul Hristos. Pe toi pctoii I-a primit, le-
a promis iertarea, de ce tocmai fariseii s fie în acest fel nedrept respini. Doar i ei erau
pctoi, aveau pcatele lor, pcatele profesiei, ca tâlharii, ca vameii, ca desfrânaii. De ce s-a
dezis i detaat Hristos de ei? A doua poziie fcea irelevant un întreg capitol din Matei. Putea s
mint Mântuitorul? A rostit El gratuit cele scrise în prima evanghelie în capitolul 23? Dac acest
lucru nu e posibil, am concluzionat c exista o problem real, o piedic imens care le bloca
accesul liderilor iudei la Mesia, mai mult decât erau obstrucionai de patimi celelalte categorii
de pctoi.
SOLUIA la care am ajuns în urma cercetrii, care rezolv, credem, aceast dilem i o prezint
în aceast tez este aceea conform creia Mântuitorul nu putea s îi urasc sau s-i blesteme pe
farisei, ci ca pe oricare dintre pctoi, îi iubea, îns sftuindu-i, mustrându-i, înfricoându-i,
plângându-i, certându-i mai ales prin vaiuri ca pe unii ce puteau s nu se lase condui de cel
ru. Aa am ajuns la concluzia c vaiurile din Matei 23, 13-33 sunt exorcisme i reprezint o
certare a duhului demonic al frniciei care îi subjuga pe crturari i farisei.
M-am bazat în acest demers pe patru argumente. i doresc s le prezint în ordinea în care le-am
descoperit. Mai întâi, Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, în studiul Aspecte ale spiritualitii comunitii
mateiene în lumina textelor i a trsturilor specifice primei Evanghelii, în Teologie, Slujire,
Ecumenism - Omagiu Î.P.S. Dr. Antonie Plmdeal, Sibiu, 1996, p. 325, folosete expresia
„cearta, termen tehnic pentru exorcisme”. Argumentarea ce a pornit de la aceast scurt expresie
are câteva puncte:
a. Aa cum Hristos poruncete demonului pe care îl ceart, tot astfel se comport cu fariseii,
care I-au fost potrivnici, încercând s se opun misiunii Lui.
b. În textul mateian Mântuitorul îi ceart pe farisei, dorind s alunge rul, duhul ipocriziei,
care paralizeaz mintea i inima lor, precum i posibilitatea apropierii lor de Mesia.
11
c. Asemenea cum demonii au fost alungai când aduceau dezordinea în viaa celor posedai,
sunt certai i fariseii care aduceau dezordinea spiritual în comunitatea mateian.
d. Comportamentul fariseic este identic cu situaia duhurilor rele: nici ele nu intr în
comuniune cu Dumnezeu, nici pe alii nu las s intre (Mt 23,13). Duhul ru al frniciei
era aadar cel care instiga pe farisei s blocheze accesul credincioilor în Împria
cerurilor.
e. Sensul certrii duhurilor rele care dominau pe farisei i crturari e acelai cu cel exprimat
în cunoscutul dicton paulin: „Cci pe cine îl iubete Domnul îl ceart, i biciuiete pe tot
fiul pe care îl primete” (Evrei 12,6).
2.Acest prim pas avea nevoie de o articulare mai concret aplicabil la farisei. Aa a aprut al
doilea pilon. Patrologul Cristian Bdili în studiul su, susine ideea promovat în aceast tez
când spune: „Iisus svârete minuni, vindecând orbi, mui, ologi, posedai. Negând prezena i
lucrarea efectiv a Duhului Sfânt în aceste vindecri, fariseii iau locul orbilor, muilor,
ologilor, posedailor, devenind, ei, cei care îl acuz pe Iisus de complicitate cu Beelzebul,
adevratele progenituri ale lui Beelzebul”.(Cristian BDILI, Pcatul împotriva Duhului
Sfânt: incursiune biblic i patristic, în Glafire(nou studii biblice i patristice), Polirom, Iai
2008, p. 111-112.) Apoi continu argumentaia: „Fariseii sunt protoeretici reprezentativi, ei îl
reduc pe Iisus la uman, iar când trebuie s acorde un verdict asupra lucrrilor Lui dumnezeieti,
le pun pe seama lui Beelzebul. Prin urmare Îl coboar pân la diavol, negând lucrrile
Duhului”. (ibid, p. 115)Vaiurile din Matei 23 capt în acest fel o not cu totul distinct i
valene de exorcisme, iar Matei 12(demonizarea fariseilor) e o anticamer a capitolului 23.
Fariseii sunt posedai de Beelzebul tocmai în acest punct, al calomnierii aduse lui Hristos c
scoate demonii i face minunile cu ajutorul satanei.
3.Printele Academician Dumitru Stniloae în volumul Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos,
arat c în Matei 12, dar i la toi sinopticii, este reliefat finalitatea acestui crescendo al
conflictului cu o durat de mai multe zile: „dialogul polemic de dou sau mai multe zile între El
i iudei culmina în reciproca acuzare de slujitori ai demonilor. Dar demon nu putea avea Iisus,
care propovduia un Dumnezeu al iubirii. Svârim toi adeseori rul. Dar pstrm totui
credina în Dumnezeu, dac nu justificm rul cu credina în Dumnezeu, ci cu neputina
noastr”.( Pr. Prof. Dr. Dumitru STNILOAE, Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Editura
12
Centrului Mitropolitan, Sibiu, 1991, p. 161-162). Când spune „demon nu putea avea Iisus”,
printele Stniloae las de îneles c demon aveau fariseii, care îl acuzau pe Domnul de
colaborare cu Beelzebul.
4.Ieromonahul Arsenie Boca, în Crarea Împriei, oprindu-se asupra acestui episod din Matei
23, subliniaz c Iisus i-a certat ca nimeni altul, dar nu i-a urât nicidecum: „dar Domnul, ca un
Dumnezeu, cunoscând gândurile potrivnicului, n-a urât pe fariseii pui la lucru de el (cci cum
ar fi fcut-o fiind din fire bun?) ci, prin iubirea fa de ei, btea pe cel ce lucra prin ei, iar pe cei
purtai de el, nu înceta s-i sftuiasc, s-i mustre, s-i înfricoeze, s-i plâng, ca pe unii ce
puteau s nu se lase condui de el. Blestemat de ei, se purta cu îndelung rbdare. Mântuitorul,
e drept, i-a mustrat i i-a certat ca nimeni altul, îns nu i-a urât nici o clip, de vreme ce pe
diavolul din ei îl certa i-l umilea dându-l la iveal i arzându-l cu adevrat, iar pe ei îi iubea i
îi înva înainte”. (Ieromonah Arsenie Boca, Crarea Împriei, Ediia a IV-a, Arad, 2003, p.
10-11). Atunci când fariseii nu se credeau posedai de cel ru au aruncat asupra Domnului acuza
demonizrii: „Satana i-a rsculat împotriva Mântuitorului pe oamenii puternici de atunci,
viclenii vremii, crturarii i fariseii lumii vechi, unelte ale sale, oameni slabi dar cu putere mare,
ca doar-doar Iisus îi va blestema sau îi va urî, i aa va grei mcar împotriva celei de-a doua
porunci, porunca iubirii de oameni”(ibid. p 30).
Istoria efectelor textului din Matei 23
Un larg capitol reflect prezena vaiurilor din Matei 23 în Imnul 58 al Sfântului Simeon Noul
Teolog(sec. XI). Unul din motivul apropierii celor dou texte este cuvântul vai, o expresie
întâlnit doar în contexte specifice unde predomin ideea iminenei judecii pe care Dumnezeu
o face oamenilor. Vai-ul, asemntor unei tânguiri pentru starea jalnic în care au ajuns oamenii
prin propriile aciuni, anun anticiparea unei hotrâri nefavorabile. În Matei 23 Cel care
pronun vai-urile este Hristos(Vai vou), iar cei crora le sunt adresate sunt crturarii i fariseii.
O alt ipostaz a vai-urilor gsim îns la sfântul Simeon Noul Teolog, unde expresia capt o
nuan de integrare a autorului în categoria celor acuzai, fapt pe care nu-l puteam întâlni în
evanghelie. Vai nou, spune sfântul Simeon, evaluându-i cu smerenie propria nevrednicie în
faa înaltei chemri a preoiei. Un alt capitol exploreaz preocuparea în domeniul biblic a doi
preoi, personaliti de real anvergur spiritual, fr a fi bibliti i exegei prin formare - cel
13
mai mare teolog român i cel mai cunocut duhovnic i ieromonah român, Dumitru Stniloae i
Arsenie Boca. În operele lor au vizat aspecte pe care Mântuitorul le condamn în Matei 23:
fariseismul ca ameninare pentru profesionitii Scripturii i ai credinei i frnicia ca starea care
paralizeaz relaia iubitoare a omului fa de Dumnezeu i inhib cel mai mult relaiile dintre
persoane. Ideile lor teologice, asemenea unor însemnri pe marginea capitolului 23 mateian, sunt
uor deosebite de exegezele clasice ale biblitilor. Tocmai acest aspect l-am urmrit în aceast
seciune, anume viziunea aparte a celor doi teologi, gravitatea pericolului cu care încarc
concepte din Matei 23: frnicia, neglijena purificrii interioare. Amândoi au reinut, în texte
remarcabile, notele polemice ale conflictului Mântuitorului cu fariseii: demascarea formalismului
i replica fariseic ce a constat în reprouri false i întrebri cu intenii acuzatoare adresate
Domnului Hristos.
Argumentul tezei-Vaiurile ca exorcisme sau opoziia fa de Iisus ca demonizare..............................................13
Poziia teoretic i scopul lucrrii.............................................................................................................................16
1.1 Despre vaiuri ................................................................................................................. .......................................19
1.1.2 Vaiurile în context mediteranean.........................................................................................................................21
1.1.5 Ghid de utilizare corect a vaiurilor acestei pericope..........................................................................................25
Concluzii.................................................................................................................... ...................................................25
1.2.2 Ipocrizia: sursa greac i ebraic a termenului ...................................................................................................28
1.2.3 Sensul ipocriziei în Matei 23............................................................................................................................. ..29
1.2.4 Catalogarea ca farnic.........................................................................................................................................30
Concluzii.................................................................................................................... ...................................................32
1.3.3 Momente importante în istoria fariseilor i crturarilor.......................................................................................36
1.3.4 Iisus i fariseii în Evanghelia de la Matei: simpatie i antipatie..........................................................................37
15
Concluzii.............................................................................................................. .........................................................40
1.4 Fariseii cei buni i doctrinele cele bune ale fariseilor ...................................................................................... 41
1.4.1 Problema descrierii negative a fariseilor în Noul Testament, ............................................................................41
1.4.2 Natura sociologic a perspectivei lui Matei. .......................................................................................................42
1.4.3 Flavius Josephus despre farisei. ........................................................................................... ...............................43
1.4.4 Comparaia dintre sectele iudaice........................................................................................................................43
1.4.5 Teologia fariseic. ....... ........................................................................................ ...............................................45
1.4.6 Credina în învierea morilor................................................................................................................................45
1.4.7 Credina în existena îngerilor..............................................................................................................................46
1.4.9 Au fost toi fariseii ipocrii? ................................................................................................................................49
Concluzii.................................................................................................................... ...................................................52
2. Lacuna abordrii capitolului Matei 23 în literatura biblic româneasc ........................................................54
2.1 Matei 23. Fariseii i aspecte ale fariseismului în studii aprute la Sibiu(selectiv) ...............................................54
2.2 Fariseii i aspecte ale fariseismului în literatura biblic româneasc (selectiv) .....................................................61
Concluzii.......................................................................................................................................................................72
1. Matei 23,1: Audiena: mulimile-τος χλοις i ucenicii-τος μαθητας ...........................................................79
Concluzii.......................................................................................................................................................................83
2. Matei 23, 2-4: Catedra lui Moise i urmaii nevrednici care au ocupat-o.........................................................84
2.1. Crturarii i fariseii: ierarhia doctrinar a lui Israel...............................................................................................84
2.2. A sta în scaunul lui Moise-un simbol de arogan intelectual..............................................................................85
2.4. Neimitarea liderilor evrei: κατ δ τ ργα ατν μ ποιετε.........................................................................90
2.5. Leag sarcini grele-δεσμεουσιν δ φορτα βαρα.............................................................................................93
2.6. Degetul i umrul...................................................................................................................................................95
Concluzii.......................................................................................................................................................................97
3. Matei 23, 5-7: raportul Evangheliei cu stima i efortul excesiv pentru întâietate i ranguri ........................100
3.1 toate faptele lor le fac ca s fie privii de oameni.................................................................................................100
3.2 îi mresc ciucurii de pe poale i îi lesc filacteriile.........................................................................................102
3.2.1 Portretizarea grafic a liderilor-poart însemne speciale. .................................................................................102
3.2.2 Demonstraia arogant a evlaviei: exagerea detaliilor garderobei. ...................................................................105
3.3 le place s stea în capul mesei la ospee................................................................................................................106
3.4 (le place s stea) în scaunele dintâi, în sinagogi....................................................................................................108
3.4.1 Matei 23, 6 i sensul culpabilizant al lui πρωτο: „πρωτοκλισαν ν τος δεπνοις κα τς πρωτοκαθεδρας”...109
3.4.2 Sinagoga, un spaiu sacru devenit loc de etalare a întâietii, apoi loc de persecuie a cretinilor....................110
3.5. (le place) s li se plece lumea în piee..................................................................................................................113
3.5.1 Plecciunea i vocalizarea salutului ca motivaie pentru zelul religios. ...........................................................113
3.5.2 Agora, loc de afirmare a întâietii. ...................................................................................................................114
3.6. (le place) s fie numii de oameni Rabi................................................................................................................115
Concluzii.....................................................................................................................................................................118
4.1 Ei i voi. ............................................................................................................................. ..................................120
4.2 Matei 23,8.............................................................................................................................................................121
4.2.1 αββ. ................................................................................................................................................................122
4.2.2 διδσκαλος.........................................................................................................................................................123
4.2.3 .δελφο..............................................................................................................................................................124
4.3 Matei 23,9: Învtura Domnului Hristos despre „tat” ca titlu exclusiv pentru Dumnezeu.............................125
4.4 Matei 23, 10............................................................................................................................. .............................127
Concluzii............................................................................................................................................ .........................133
5.1 Matei 23,11: întâietatea care slujete pe toi.........................................................................................................134
5.2 Matei 23,12: Iisus Hristos, model de smerire i înlare.......................................................................................136
Introducere.................................................................................................................................................... ..............139
1. Primul vai(23,13)-efectul legalismului fariseic asupra intrrii în împria cerurilor..................................140
1.1 „Împria cerurilor” la Matei i atitudinea contrar ei din primul vai..............................................................141
1.2 Prezena Împratului i a Împriei.....................................................................................................................143
1.3 Dou împrii concurente....................................................................................................................................145
1.4 Pocina este cheia uii Împriei........................................................................................................... .............147
1.5 Împria cerurilor, planul lui Dumnezeu i liderii care îl zdrnicesc................................................................148
Concluzii. ...................................................................................................................................................................151
2. Al doilea vai(23,15)- eecul total al efortului prozelitismului fariseilor...........................................................153
2.1 Micarea misionar a lui Israel: convertiri forate i orizonturi favorabile în Diaspora.......................................153
2.2 Evanghelia dup Matei, o surs misionar............................................................................................................156
2.3 Metoda lui Hristos de a face ucenici i cea a fariseilor de a face prozelii ..........................................................159
2.4 Competiia misionar între Matei i farisei...........................................................................................................161
2.5 Strategia misionar a lui Matei i a Bisericii: cuvântul dublat de fapt................................................................162
2.6 A împrumutat cretinismul paradigma misionar iudaic? ..................................................................................164
Concluzii. ..................................................................................................................................................................165
3. Al treilea vai(23,16-22)-jurmintele, teren fertil pentru farisei de a se pierde în detalii................................166
3.1 Teologia jurmântului nu are evlavie fa de Dumnezeu................................................ .....................................166
3.2 Cecitatea fariseilor: vaiul al treilea cu trei acuze de orbire............................................ ......................................170
3.3 Contextualizarea nebuniei(23, 17 i 19) ca lips a discernmântului la farisei............. .....................................172
Concluzii. ................................................................................................................................................... ................175
4. Al patrulea vai(23,23-24) -acrivie la plantele pmântului i nepsare la poruncile cerului..........................176
4.1 Ultrastricteea în amnunte ca abuz de Tora................................................................................................. ........176
Concluzii. ...................................................................................................................................................................182
5. Al cincilea vai (23,25-26)- eecul fariseilor de a vedea importana interiorului.............................................183
5.1 Polemica pe tema curat-necurat, interior-exterior................................................................................................183
5.2 Atenia la inim i atenia la mîini .......................................................................................................................186
5.3 Matei 23, 25- ρπαγς κα κρασας- expresii ale arghirofiliei fariseice...........................................................188
5.4 Agravarea lcomiei fariseilor-profitul din banul vduvei ....................................................................................191
18
6. Al aselea vai(23,27-28)- ambivalena mormântului i a fariseului, atractiv la exterior i respingtor în
interior........................................................................................................................................................................194
6.2 Varul de pe mormânt i masca fariseului .............................................................................................................196
6.3 Anomia (νομα) fariseilor ca pzitori ai Legii.....................................................................................................198
6.4 Ipocrizia, dubl prezen în vaiul al aselea..........................................................................................................199
Concluzii. ...................................................................................................................................................................200
7.1 Acuza fariseilor de crim-μες πληρσατε τ μτρον τν πατρων μν....................................................202
7.2 Ornamentarea mormintelor profeilor este perceput negativ de Hristos ............................................................206
7.3 erpii i viperele ca etichete polemice pentru farisei ...........................................................................................208
Concluzii. ...................................................................................................................................................................210
Introducere..................................................................................................................................................................212
1. Amplificarea antifariseismului în Matei 23,34-39..............................................................................................214
1.1 Proroci, înelepi i crturari- o alt ierarhie instituit de Hristos prin trimitere(γ ποστλλω)......................214
1.2 Sângele drepilor de la A (Abel) la Z (Zaharia) ...................................................................................................219
1.3. Generaia aceasta.......................................................................................................... ........................................221
1.6 Binecuvântat este Cel ce vine... ...........................................................................................................................226
Concluzii............................................................................................................. ........................................................229
«Vai vou, farnicilor!»: evaluarea vaiurilor din Matei 23,13-33 ca exorcisme contra demonului frniciei.
Opoziia fa de Iisus ca demonizare
1. Exorcismul în epoca Noului Testament..............................................................................................................230
1.1 Concepia despre demoni la evrei i definiii ale unor termeni.............................................................................230
1.2 Abundena exorcismelor în epoc:o explicaie.....................................................................................................232
19
1.4 Posedarea demonic i tensiunile sociale în Israel................................................................................................235
Concluzii.....................................................................................................................................................................236
2.1 Pcatul împotriva Duhului Sfânt-nuane care îi vizeaz pe farisei. Calomnierea.................................................237
2.2 Casa „golit, mturat i împodobit” (Mt 12,45) i aplicarea expresiei la farisei.............................................240
2.3 Efectul posesiei demonice la farisei ia forma unui protest antihristic în Matei 12...............................................241
2.4 Fariseii exorciti (12,27) i filacteriile(23,5) ca amulet contra rului.................................................................243
Concluzii.....................................................................................................................................................................245
3. Certarea fariseilor în Matei 23. «Certarea», termen tehnic pentru exorcisme..............................................246
3.1 O teologie a certrii duhurilor i anti-teologia certurilor dintre oameni...............................................................246
3.2 Certuri între dou grupuri: mateienii i fariseii................................................................ ......................... ...........248
3.3 Sunt certai de Iisus: ucenicii, demonii, frigurile, vânturile, marea i fariseii. ....................................................249
3.4 Matei 23 i Evrei 12,5-13: redactarea vaiurilor ca o certare i ca o biciuire a Domnului....................................251
Concluzii.....................................................................................................................................................................253
4.1 Ipocrizia din text, demonismul din subtext i violena limbajului exorcizator............... .....................................255
4.2 Exorcismele lui Hristos pericliteaz profitul fariseilor arghirofili .................................. ....................................257
4.3 Exorcismul din Matei 23: excluderea din scen a fariseilor sau intenia restaurrii lor? ....................................258
4.4 Opiunea Mântuitorului pentru exorcism......................................................................... ....................................260
4.7 Cuvântul „gheena”, un argument al perspectivei exorciste în Matei 23.......................... ....................................263
Concluzii.....................................................................................................................................................................264
5.1 Exorcizarea are cuprins în ea dragostea dumnezeiasc ......................................................................................267
5.2 Premisa abundenei exorcismelor: diavolul, ipocrit i tat al minciunii de la început..........................................268
5.3 Matei 23 - „litania” vaiurilor împotriva duhului frniciei.................................................................................269
5.4 Exorcizarea, o confruntare între divin i demonic................................................................................................270
5.5 „Vai vou!”- o formul exorcist, de respingere a rului? .......................................................................... .......271
5.6 Ironia lui Iisus la adresa fariseilor ca exorcizare a ipocriziei................................................................................273
Concluzii.....................................................................................................................................................................274
20
6.1 Sorgintea demonic a ipocriziei............................................................................................................................276
6.4 Ipocrizia este admonestat cu asprime i în sursele rabinice................................................................................280
6.5 Comunitatea lui Matei este ferm avertizat împotriva ipocriziei..........................................................................281
Concluzii.....................................................................................................................................................................282
7. Matei 23, 33: imaginea reptilian a fariseilor ca argument pentru sorgintea demonic a frniciei.........283
7.1 Aportul important al traducerii: φεις, γεννματα χιδνν, πς φγητε π τς κρσεως τς γεννης .............284
7.2 erpii, viperele i simbolurile lor ................................................................................................................... ......286
7.3 erpi, vipere, crturari, farisei: exist o sinonimitate total? ...............................................................................288
7.4 Matei 23, 33: „osânda gheenei”, alternativa eshatologic a Împriei cerurilor................................................290
Concluzii.....................................................................................................................................................................291
8. Deformarea Torei prin exegez i practic, o consecin a posesiei demonice la farisei..............................292
8.1.Demnitatea Scripturii la evrei...............................................................................................................................293
8.2 Diavolul biblist din Matei 4 i exegeza fariseilor compromis de ipocrizie.........................................................296
8.3 Moise i Tora în tâlcuirea Domnului Iisus i a fariseilor .....................................................................................299
8.4 Fariseii, protoereticii Scripturilor .........................................................................................................................302
Istoria efectelor textului din Matei 23.....................................................................................................................306
1. „Vai vou!/ Vai nou!”: liderul spiritual în Matei 23 i Imnul 58 al Sfântului Simeon Noul Teolog...........307
1.1 Asemnarea Imnului 58 cu Matei 23: critica decadenei liderilor religioi..........................................................307
1.2 Motivaia comun a scrierii celor dou documente: datoria de a îndrepta...........................................................308
1.3 Sfinii Matei i Simeon practic o atitudine cu temei biblic.................................................................................310
1.4 Iisus Hristos(i Matei) în conflict cu fariseii................................................................ ........................................310
1.6 Prezena vaiurilor: Matei 23 i Imnul 58................................................................ .............................................314
1.7 Ruptura între theoria i praxis la fariseii lui Israel i la clericii nevrednici.........................................................316
1.8 Curai pe dinafar, murdari înuntru................................................................ ...................................................317
1.10 Gheena(în Evanghelie)i închisoarea(în Imn), pedepsele pcatelor osândite.....................................................318
1.11 Pot fi cele dou texte suspectate de anticlericalism? .................................... ....................................................319
ANEXA 1: Neputinele i vinoviile categoriilor enumerate în Imnul 58................ ...............................................321
ANEXA 2: O punere în paralel a textelor din Matei 23 i din Imnul 58...................................................................325
21
Concluzii.....................................................................................................................................................................332
2. Printele Dumitru Stniloae i printele Arsenie Boca despre farisei i frnicie........................................333
2.1 Exegeza printelui Stniloae, instrument hermeneutic pentru Matei 23...............................................................334
2.2 Gravitatea justificrii rului cu credina în Dumnezeu.................................... ....................................................335
2.7 Matei 23: o exegez pentru monahi i preoi .............................................. ........................................................338
Excurs
1.1 Introducere: formatul euharistic al interpretrii biblice sau Euharistia ca surs a teologiei biblice.....................340
1.2 Matei 23, 4: „leag sarcini grele i cu anevoie de purtat i le pun pe umerii oamenilor”: sarcinile grele i
penitena eclezial astzi. Ipocrizia dublului standard în abordarea Spovedaniei i Euharistiei................................343
1.2.1.Fariseii, experi în evitarea poverilor.......................................................................................... .......................343
1.2.2 Matei 23, 4: sarcini grele i epitimii exagerate..................................................................................................344
1.3. Matei 23, 5: „îi lesc filacteriile i îi mresc ciucurii de la poale”. Asemnri i deosebiri între teologia
filacteriilor i teologia vemântului liturgic...............................................................................................................346
1.3.2 Teologia vemântului liturgic............................................................................................................................348
1.3.3 Tendine de evitat...............................................................................................................................................349
1.3.4 Accentul pe inuta vestimentar-liturgic în detrimentul unei pregtiri euharistice adecvate. ...........................350
1.4.Matei 23, 26: „curii mai întâi partea dinuntru a paharului” - (gr. το ποτηρου) : corectitudine exterioar i
impuritate interioar. Prioritatea purificrii morale i dovada neglijenei euharistice................................................351
1.4.1 Accentul pe exterior al fariseilor i neglijena euharistic a clerului.................................................................352
1.4.2 Delicateea i Împrtirea cu Trupul lui Hristos...............................................................................................353
1.4.3 Dialectica curat-necurat i interior-exterior în cadrul conflictului lui Hristos cu fariseii..................................354
Concluzii finale..........................................................................................................................................................356