Consili

'ouă on Hatului

audientă c şi ministru1

-- % contrat

R eâccţîa ş! fídmfntef rafiaBraşov, Str. Prundului Nr. l i ,

Telefon 226.

ßecrge Bariţin Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar 11 fost în atare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) 6. EARIŢIO

A p a r © s e e i a î n f le c e x ® »1 <3Le I n c m

Soncáeiusiea anunţurilor şt Română de publicitate SH.

P« GU &£Pe V* wa .Pe 7a an .

Fe%tr*

Aliaţii şi glasul Ţării

Neseanarea păcei nu înseamnă ruptura cu aliaţii

Suntem din n«u la o răs­cruce * istoriei româneşti. Problema zilei «are agită parlamentul şi Ţara întreagă este luarea atitudinei celei mai potrivite ca să nu rupem le­găturile cu aliaţii, dar în a- eelaş timp să nu se ştirbeas­

că suveranitatea noastră de stat. Este o problemă dificilă care ne aţinteşte toată aten­ţia asupra ei.

Dacă politică înseamnă arta de a conduee o ţară, şi dacă reprezentanţii politicei româ­neşti au dovedit în clipe mari simţ real, dibăcie de-a guverna şi apăra ţara, nu trebuie să ne îndoim de găsirea formulei adevărate de " ieş; d?r*r“ Scylla şi Caryb- da tete'1 ad că neatinşi în in­teresele de stat şi în rapor­turi de prietini« cu marile por '^vr-dtda apus.

In ches i aea semnării pă­cii a luat o atitudine hotă­râtă £i susţinută cu multă a- bilitate — partidul naţional-li- beral. D. Ion I. C. Brătianu a argumentat politica de re­zistenţă. Şi avem şi astăzi impresia că dacă ar fi fost la cârmă un guvern naţional în care să fi intrat da fapt reprezentanţii teritoriilor des- robita şi ai tutaror gru­părilor politice *din ţară, şi dacă dedeam toată conside­raţia ce se cuvine Conferinţei de paca, am fi obţinut a- proape tat ceeace voiam. Gu­vernul domnului Brătianu a fgipins prea departe politica rezistenţei, s ’a izolat prea mult de vederile conferinţei de pace, a fost prea implaca­bil î i punctele sale de ve­dere şi n’a reunit COttT) X*gă pe cei dela masa verde că opinia sa este a ţării întregi, a tuturor păturilor sociale.

Mai puţin lămurită a fost politica domnului Taehe Io- nescu. Dacă ar fi existat o unitate de vederi chiar numai între cei doi şefi de partide, d. Brătianu şi Tache lonescu, puteam să avem altă si­tuaţie externă. După cât se ştie politica d-lui Tache Io- nescu este aşa numita poli­tică a concesiunilor. Ori, sim- ţindu-se la Paris că d. Tache lonescu nu împărtăşeşte ve­derile guvernului Brătianu, era firesc să nu se acorde creditul moral c®.-l merita ţara româ­nească.

Acum a sosit momentul să se pronunţe ţara insăş prin organul său autorizat care este? parlamentul. Politica neamului nu este monopolul nici unui partid ca să-şi făuriască merite.

In sinul blocului parlamentar încă nu este îestabilită uni­tatea de acţiune. La orice caz părerea alor doi bărbaţi cu greucaurva trage mult în cân­tarul hotărârii comune. Este opinia domnilor Goldiş şi Cuza. Ei sunt bărbaţi înzestraţi cu simţ critic şi orice declaraţie ar face nu vizează efecte de piaţă, ci este argumentată te­meinic, ea este o verigă din- fun lanţ strâns de idei.

In ultimul moment.telefonul de Bucureşti ne anunţă că a- seară la orele 5 a expirat ter- minul acordat de aliaţi pen­tru semnarsa păcii. România

refuzat să semneze, căci se ezervă parlamentului eompe- inţa de deeiziune asupra pro- lemelor grave.Nesemnarea nu înseamnă perea legăturilor cu aliaţii, uvernul ce se forma, ca •««naţiune « parl»*1®**1dui.

va primi însărcinarea să co i- tinue discuţiile eu .aliaţii, să dea lămuririle complete. Nu se poate ca aliaţii să nu as­culte glasul unei ţări, care fi­re dreptul să se bucure de libeitate şi independenţă com­pletă.

Cu încredere în sentimen­tul de dreptate al aliaţilor noştri aşteptăm ziua în care ne vor fi recunoscute reven­dicările strâns legate de su­veranitatea de stat.

Avem toate şansele să cre­dem, că se va forma zilele a- cestea un mare guvern de con­centrare cu misiunea să ducă o politică hotărâtă, care să răsară din îmbrăţişarea largă a tuturor intereselor naţionale. Nu este esclus ca în acest guvern să ia parte şi grupa­rea liberală care a luptat cu energie contra clauselor ne­drepte cari creau o situaţie insuportabilă în internul ţării româneşti.

Guvernul naţional, deşi ve­nit târziu, dar va face, spri­jinit de ţara întreagă, o politică de autoritate care va trebui să fie aprobată de puterile a- liate.

Avem nădejdea, eă marii noştri aliaţi, cari ştiu că o civilizaţie puternică numai pe libeitate şi independenţă se poate întemeia, vor recunoaş­te pretensiunile noastre juste.

Slovacii din Bănatpentru alipirea Bă­natului la România.

— TIdi 9 sa cornii fiu iu i executiv —

La 30 Notmvrie 1910 comitetul executiv al Slovacilor din Bănat a adresat d-lui prefect al judeţului Timiş, l r . Coama, următoarea te­legramă :

'Populaţi unea slovacă de mai multe mii a comunelor mari Bu- cova, Blajova, Bucşa-română, Sur- ducul mare, Doclin, Fineşi, Jide- vin, Iersig şi Vermes, a hotărât în adunarea lor poporală să se ală­ture la hotărât ea comunelor Scă­iuş, Teci şi Brastovati, anume : a ocupa pez ţie pe lângă nedespăr­ţit fa Bănatului şi cer a i pire a lui la România uiaie.

Asigură pe M. S. Regele Fet- dinand despre credinţa lor de su­puşi.

Se vor adresa cu rugate cătră ptey.dintele Ceho Slovaciei Dr: Toma Massarik ca să teprezinte rugămintea lor Conferinţei de pace şi să exopereze satisfacerea ei.• Salută te leqrof;c Constitui Din-

gent şi pe D-Vcastiă, de ta care aşteap:ă cu supunere şi pe mai departe cur or cula* bunăvoinţă.

Jido vin, Notnivrie 1919.Comitetul ext cutie al

Slovacilor din Binat.

L ă sa ţi pen tru un moment g r inie zile i ş i cugelaţi-vă câ cicţiile voastre la societa­tea G E O R G E B A R IT I V vorfacedin B raşov un facar de cultură românească crea mijloacele de a păi cultura noastră dânc tele Săcuim ii desnafienali zale.

ă i

Cronică bucureşieană.

Camera Deputaţilor— impresii şi speranţe. —(Dela corespondentul nostru specia!)

Constituirea actual ului parlament din grupuri care nu au nici unul majoritatea precum şi primele şe­dinţe cu sgomotul şi întreruperile nenumărate, dădea naştere convin­gerii, că lucrările care se aşteaptă dela el nu vor fi aşa după cum ne făceam iluzia înainte de deschi­derea corpurilor legiuitoare şi că vom avea aface cu o adunare care ţine la titulatura ei de „parlament* în care discursurile, spiritele şi întreruperile vor fi la înălţime în dauna operei de organizare şi consolidare internă, — eare în si­tuaţia noasîră trebue să facă o- biectul preocupărilor celor mai a- sidue. — Ceracterul de hetero- geneitate se vedea mai mult pe măsură ce, în faţa diferitelor ches­tiuni ce se prezentau, părerile erau multiple chiar în sânul aceluiaş grup. — Neorganizarea a fost însă numai iniţială, căci grupurile noi căzând de acord asupra liuiilor generale pe care trebue să le ur­meze „blocul parlamentar“, camera a început să ia înfăţişarea tot mai pronunţată a unei adunări care în­ţelege ca, sub presiunea gravităţei momentelor, să lase la o parte şi­canele şi urile şi să se pună te­meinic pe lucru. — Chestiunea va­lidărilor a preocnpat cam mult ca­mera şl lunga durată trebue in­terpretată în sensul, că noile or­ganizaţii din vechiul regat au căntat să nu scape în actualul parlament vreun mandatar ales prin fraudă, acum când se cântă pe toate ga­mele că ţara românească, adevărata ţară românească, înţelege să ina­ugureze un nou regim politic spri­jinit pe o temeinică bază morală.

Aspectul viziual al camerei nu mai prezintă aceiaşi uniformitate a camerelor dinainte de răsboiu în care „haina nemţească* stăpânea întregul fond. Băncile din dreapta ale grupului liberal, sunt împes­triţate cu fesurile roşii ale turcilor din Cadrilater aleşi pe lista parti­dului. „cetăţenesc* (adică liberai). Ei par a avea mai mult ochi, decât urechi: fac ş! ei ceia ce văd că fac deputaţii din grupul liberal. Primele bănci alo rândului din mijloc sunt ocupai# de prupni par­tidului crecArvftfAr — uroereaiat

in mijlocul căruia eleganţa d-lui Marghiloman iese în evidenţă. Na­ţionaliştii democraţi în mijlocul cărora se află d. Cuza şi Iorga, ocupă băncile din spatele progre- s’ştilor înpestriţaţi ici colo cu Ar­deleni, — iar îa spatele lor are foc massa deputaţilor Ardeleni — Băncile din stânga sunt ocupate de partidul ţărănesc cari au la extrema lor pe Basarabeni, îm­brăcaţi îa ceîeaşi vestoane ruseşti la care ţin aşa de mult. Cojoacele mari şi grele, albe, ale ţăranilor aleşi pe listele partidelor ţărănesc şi naţionalist, strică cu tetui uni­formitatea. — Fesurile roşii co­joacele şl cămăşile albe ale ţăra­nilor lovesc ochiul la prima ve­dere. A rde la început impresia că s’a schimbat ceva şi înfăţişa­rea concretă a ansamblului îţi spune că prefacerea mentalităţii noastre e îa toiu — Socialiştii o- cupă în fund băaciie din stânga.

Dintre toate grupările afară de socialişti : grupul cel mai îaaintat pare a fi grupul parlamentarilor ba­sarabeni — Aceasta reese din a- titudinea lor cu prilejul validărilor.

Primele zile au fost zile de di- buiaiă. — Fiecare grup a/ea o părere. Camera prezintă aspectul multiform şi multicolor al uaui tot descompus în părţile componente, fiecare parte cu puteri centrifu­gale. — Spiritul acesta u’a ţinut decât trei zile, căci imediat dapă constituirea blocului parlamentar, camera a început să-şi eaoete perspectivele convergente. — Ten­dinţele centrifugale au dispărut, iar congruenţa a căpătat v&litate deplină.

Ceia ce ridică valoarea intrinse câ a blocului este garanţia morală pe care o reprezintă. Elementele cinstite precum şi tendinţele pro­fund democrate, I au creat dela început o atmosferă nu numai fa­vorabilă, dar cn totul simpatică. Grupurile din care este compus sunt formaţiuni tinere în care sunt puse toate nădejdile. Nu e o gru­pare pe care întâmplător s’o fl pus la cale cineştle ce calcule po­litice, ci e o necesitate isvorâtâ din pori nea Însăşi, a timpului. Tara aceasta a trăit cu Drea malt

1 Dec. la liceul realAlaităer, Luni 1 Dec. e. c. orele

10’/a a- m di pă Te- Deuimil comun al scoalelcr, dela biserica rom. din cetate, a avut loc îa liceul real „I. Meşotâ“ din localitate, sărbă­torirea zilei de 1 Dec, ziua unirei tuturor Românilor. In prezenta unui public puţîn uumeror, dar select serbătoarea şcolară s’a des­făşurat în sala de gimnastică, fru­mos împodobită pentru această zl în ordinea următoare:

1) Imnul rega’, executat decorul liceului în prezenţa DIui Prefect Dr. Baiulescu şi a celorlalte no­tabilităţi din oraş, a căror calitate şi nume du am avut încă oca* ziune de a ie cunoaşte.

2) Cuvântarea festivă a D-lui prof Mihail Eiiescu; în cuvinte de un nîntrecut farmec politic, vorbitorul a evocat trecutul istoric al nea­mului românesc, prezintând minţii auditorilor tabloul de o tragică măreţie al luptelor dintre Daci şi Romani, vrednicii noştri strămoşi, numindu-i pe cei dintâi „munteni de la miază-noapte“ iar pe cei deal- doilea „oamenii d n sud, cu faţa arsă şi voinţa oţeliîă“, după care tablou a parcurs treptat, ca înlr’un ritm de epopee povestea năvălirilor barbare, a consolidării primelor s ’ate, până la epoca lui Mihai Vi­teazul, inimosul voevod care înir’un avut de eroism neîntrecut a rea­lizat pentru un moment unirea tu­turor Românilor, devenind simbo­lul acestei idei pentru viitorime. Urcând scara timpurilor isterice, voibitorul s’a oprit un moment asupra unirei de ia 1859, baza re­gatului român şi fundamentul uni­rei de azi, iar ia sfârşit a pus în- tr’o lumină sclipitoare importanţa unirei de la 1 Dec. care şterge şi răsplăteşte prin măreţia ei întregul trecut de umiliri al Ardealului.

8) După cuvântarea festivă au urmat recitări de poezii patriotice potrivite zilei, iar corul liceului sub conducerea dlui prof. Cons- tanţiu a executat „hora unirei“ „Cântări de veselie“ şi „pe-al nos­tru steag*.— Petru 1 leodorescu

credit, am putea opune chiar că a trăit numai din credit. S’a pus prea mult temelu pe cuvânt şi nu s’a căutat de Ioc readucerea lai faptă a cuvântului. S’au făcut promisiuni,dar rpilizarpi» , In» * *««*■amânata. Ori, ţara, care creditea­ză de atâtea decenii partidele po­litice nu vrea să mai îngădue un nou termen, ci ea vrea azi oameni noi, pentru timpurile noi pe care le trăim. Creddoarea şi-a împlinit sorocul; cei cari au avut posibili­tatea să facă ceva în această ţară şi n’au făcut, acum nu mai au trecere.

Poporul aşteaptă dela acei pe care expresiunea lor sinceră i-a trimis, revendicarea grabnică a ne­voilor primordiale. — Că are mo­tive s’o creadă, rămâne să ve­dem. — Ceia ce ne dă însă spe­ranţe, e preocuparea neastâmpăra­tă, manifestată din primele zile de a face ceva trainic în pragul tim­purilor care încep. — Munca tre­cută a celor cari au constituit blo­cul, precum şi desinteresul de ca­re au dat dovadă în toată activi­tatea Ier politică, ne îndreptăţesc să credem că blocul parlamentar va şti să îndrepte paşii Statului român, pe drumul unei reale de-

. mocraţii şi va putea astfel să inau- J gureze începutul unei noui ere în I viaţa poporului românesc. N.

Dl Dr. Vaier Brasâisca afost candidat în cercul Bran pentru cameră. Alegătorii vor arăta prin votul lor că ştiu să preţuiască trecutul plin de jertfe pentru neam şi pre­zentul plin de fapte ale şe­fului resortului de culte şi instrucţie publică. A mai can­didat dl Gheoghe Bârsan, cârciumar în Zerneştt, cu program ţărănesc.

Candidatura D-lui loati Clinclu profesor a trebuii să fie respinsă, deoarece D sa nu şi-a prezentat declaraţia de primire a candidaturii. Iar faptul câ o astfel de de­claraţie a fost înaintată la a- legerea -primă, nu da putut lua în considerare, nefiind în conformitate cu dispoziţiile precise ale legei.

Bloculparlamentar

Dacă ne dăm seama de grupă­rile cari compun acest bloc şi de acelea contra cărora el s'a în­chegat, atunci trebue să recu­noaştem că existenţa lui nu în­seamnă numai o simplă unire de organizaţii politice, ci, prin însuşi felul în care el s’a compus, mani­festă o anumită Leterogenitato de principii, cari îi măresc importanţa. Compus diu reprezentanţi trimişi din toate teritoriile Marei-Românii, este natural că acest bloc este expresia voinţei ţării.

Ardealul, Bucovina şi Basarabia au ales şi au trimis, pentru întâ- laşdafă în parlamentul român, re­prezentanţi pentru apărarea nevo­ilor proprii şi nu băi baţi cari să servească interesele cutărui partid, al cărui princioal scop ar fi ajun­gerea şi menţinerea ia putere. Celelalte partide — din vechiul regat — ale blocului parlamentar sunt iarăşi factori, cari numai a- cum, dapă-ce poporul a înţeles că guvernul însemnează: conducători pentru ţară şi nu ţară pentru con­ducători — a putut prinde târla la care a ajuns.

Este natural aşadară că membrii partidelor, cari alcătuesc acest bloc au simţit legătura şi afinita­tea de interese care-i mâna într’o singură tabă-ă, în faţa căreia sfor­ţările de interes particular ale altor partide trebuiau să bată în retragere.

Căci dacă această legătură for­mată din sinceritatea de senti­mente şi de vederi nu ex sta, a- tunci era imposibil ca partidele, foste tari şi cu adânc trecut po­litic, să nu răuşiască a şi exercita asupra lor puterea de atracţiune.

N’au reuşit însă să-şi impună trecutul lor aceste partide, ceea-ce însemnează că acest trecut nu mai oferă garanţa şi nu corespunde cerinţelor viitorului.

Noul bloc reprezintă viitorul, adecă principiile noui ale unei conduceri moderne, iar lupta care acum se dă între el şi vechile partide istorice nu este decât svârcolirea desnădâjduită a trecu-—i-.5 *------vede ©Aaixo©

în faţa principiilor viguroase şi pline de vieţă ce se ridică pe ruinele lui.

Pentru autorităţiP en tru D irecţiunea financiară.

Atragem atenţiunea Direcţiune! financiare din Braşov că văduva de învăţător Susana Dragomir din Cernatu a înaintat deja în Ianuarie o rugare pentruca să primească pensia pe care de 18 ani a căpă­tat-o regulat.

Rugăm să nu se mai trăgăneze la infinit rezolvirea acestei rugări simple. D-na Susana Dragomir s’a refugiat în 1916 şi notarul a anun­ţat ia perceptorat că a murit! Ei bine, acum când d-sa se întoarce vie din refugiu şi se prezintă per­sonal ca să şi ridice pensia, nu este nici un motiv ca să i se pună piedici fără număr.

D-na Dragomir a făcut şi dru­muri pela Sibiu pela resortul de culte unde i s’au oprit cărticica de pensie şi documentele de iden­titate. A avut cheltueli zadarnice.

N’au nici un rezon molestările aceste ominoase. V®m ţinea evi­denţă dacă tot mai întârzie regu- larea unei chestii aşa de simple.

Dolegfaţiuasa da pace ma­ghiara prezidată de

ApponylBudapesta — Contele Albert

Apponyi a primit însărcinarea de prezident al deiegaţiunei de pace maghiară, urmând ca ceilalţi mem­brii să fie desemnaţi de dânsul în înţelegere cu primul ministru Carol Hussar şi cu ministrul de externe contele losif Somsich,

Alegerile pentru adnnarea naţională maghiară

Budapesta — Consiliul de mi­niştrii â hotărât ca până la mij­locul lunei ..Ianuarie anul viitor alegerile pentru adnnarea naţio­nală maghiară să fie deja termi­nate.

• • S ituaţiaTerminu! acordat R

semnare aCa urmare relaţiile diploma cu România ar fi înirerupte

Situaţia a creat în mentar o atmosferă a blocului e că fără discuţii. — soluţionată. — Se forma guvernul, — îngădui discuţii vom zistenţă.

— Prin telefon —

Terminul acordat României p Umal a aliaţilor a espirct eri la ora 5

O nouă cerere de amânare, făc\ nostru, a fost respinsă de către prezentanţii marilor puteri din Bu nou termin, au primit un răspuns o comunicare telegrafică dela Paris, în ultimul termin expiră Marţi la orele gâsindu-se în imposibilitate de a potenţiarii urmând să se conformeze date de către Consiliul Suprem.

Ar u rm a tlevi td începând de eritu n le diplomatl&e între liom ânia .şi

*Eri a fost primit în o audienţă

Suveran domnul Iuhu Maniu. Asupra dienţe nu putem încă şti nimic.

Aseară la era 6 a fo s t primit în Tot eri a fo s t primit in audienţă

Bucureşti.Criza internă n’a fo st încă soluţionară.Ştirile publicate de ziare sunt cu totul * *Ullima ştire care circuli relativ

că blocul parlamentar ar f i însărcimm eze g u v e rn u l

Asupra celorlalte persoanei caridin viitorul guvern , nu se dă nici o

Misiunea guvernului Vaida ai fAliaţii, şi ca prim punct, al acesteiadmiterea de către Aliaţi a discuţiei*

Situaţia creată de ultimei» erenim«r,te a 'o atmosferă dintre »8le mai A«aa-

oriGâna.Felul cum Cons /iul Suprem vrea să trate

ţiune şi pentru ace a cari până acum erau ma Părerea unitară a blocului este că nu se

cutii ; iar dacă Aliaţii nu vor îngădui aceste dis fj gata să reia pohtica de rezistenţă.

*Azi la ora 11 se întruncse dele£

mează blocul parlamentar la d l Iu > forină definitivă proiectului de prograr

Un interview al d-li— D-si declară: Tratatul cu Austi

diplomatei. — Na poate fi »uiuîsidh. ~ i guvern somân nu poate iscăli tratatul aş: este. — Dacă nu vor fi ascultate reveni noastre, vom organiza rezistenţa- — !

D-l A. C. Cuza intervievat ’de un redactor al „Daciei*, a declarat următoarele:

Consider p roiectul de tratat cu Austria ca o monstruozitate diplo­matică, întrucât cuprinde pe deo­parte negarea însăşi a principiu­lui liberiăţei naţiunilor pentru care s’a făcut acest »vazboiu, iar pe de altă parte omilirea fără exemplu a unui aliat credincios, care *&te Ro­mânia. ^ ~

O nouă stare de lucruri nu se poate întemeia în Europa decât pe baza ega/ită'ii şi a suveranităţii deplin» a naţiunilor, mari sau mici,(eri o vor constitui.

—•întrebat asupra punctelor din tratat, pe cari le crede inadmisi­bile, d-sa a declarat:

Eu socotesc acest tratat în în­tregime inadmisibil, îiţ spiritul şi cuprinsul său.

Mai întâi, preambulul tratatului îl respinge cu hotărâre întrucât se tăgădueşte {dependenţa României.

Pe această temă ,nu putem sta de vorbă pentrueă ar fi să recu­noaştem că statul nostru urmează să-şi dobândească independenţa de acum înainte, eeca-oe este absurd. Ar f i dar să zicem eă Jn momen­tul de faţă suntem vazati. Şi în cazul acesta, prin urmare, nu am avea calitatea să tratăm cu Consiliul Suprem, care ar urma să trateze cu Turcii.

Cit pentru conditiuiile cari ni

se impUU, .e 1? j i j & e r mânia devine un teritoriu ■ colonizării cu elemente sire supuşi de două feluri: unit <•<. rându-se num f i de ocrotiri tulul român, iar alţii cu i protecţie a statului tornán Liget Naţiunilor.4 a asemenea eonăiţiuni i»h

stat nu poate să existe şl ca dintâi consecinţa va fl înyrâj dirdr^ njaionjait a poooraţiei norităţC ^ >

— întrebat 0supraVrb f 1 de Kvern dl Cuza a declarat: ^

întrucât cred că nu se va găsi un guvern român, care să semneze tratatul aşa cum este, nu răra&n»! decât să se consţţitue un guvern, chemat să urmeze tratative cu aliaţii nsştri pe alte baze şi fu ált# condiţiuii.

A admite că aliaţii ar puţea să. recurgă Ia represalii împotriva noastră, «r fPsă admite» *i singuri s | distrugi baza po­liticei lor orientale, ceea-ce suntem siguri cáiu poate B în in te ijia lo r

— Asapra procedării acului gu­vern d-sa a dedarat:_ - 'Mm-

Gnveigul nu Roateprocedări decât nici un^caz să chestiunea pădi „ în destóerile aduni actelor comunicate.

Orice trivaaibilă, 3Ö'

fits?

f l f

M«ica4

im câ p<

r'fi*«He'e te

pundul[rcstiu

eu oicietafea

iesorcratdreptele

intem în rezistenţa,

Budcpest(y~- Noul ministru de rÎ7boi si prm mirîstru Ştefan Rifcrfih a cerut Consiliului tte miniştrii aprobarea unui cred>*t extr?ofdÎnrr pentru întreţinerea şi complectarea organteărei armatei naţionale mapbiare Fr'edrich pro­pune totdeodată guvernului na- ţfonaI maghiar sâ ceară aliaţilor, prin intermediul d lui Cork o cantitate mai mare de arme şi nouniţiuni.

Ne voii e satelor

anilor din TransilvaniaSe ştie

«le Ardeuî războiu i avere era podari car *■111 de oi

0 ? v InâTmotr,-jlune-nu a

4ă tn p ■â At ta' rir i a c

trniel» d< ave 4a do •4fi f v 10.1* o

ucá ve n timpul lăzb iulidin cele mai qioe xând pro mai mult adecă iâ? aibă preţ u i Hz articole, iar 1*30 scumpe. : ( ri .t,Jor erau ,v. i gri, nici pe jur: t, e c

in cot jî r i3 a noştri să ne $

Durere în<i, iu aşa. Pariez ce;; mai ţîlor au to^t h raz! mele lor a- ríj as ştie cui.

Dar asta în de mare rf-i odată cu r?ir;

h ;

ărginaşe linte de

r singură Erau gos- ftnft îa trei , era to- ţie. Dacă ită ocupa-

prea mari, evenit una ţiuni. Scă- du-se tot lisele oilor,0 ajuns să :a celelaltede ori mai cheitueliie

la tot cazul u venitele,

a, ca oierii1 bogaţi, ile nu suni re a bSrba- u, iar iur- mâna cine

fa,

stre din mocani, râ

\ cu», au j?I ele spre

mai harn 1 ; până în hiM njfasarab

In felul * averea. C sub o^up rămas în scurtă vfi furioa. Tă j 1 torcil, tăia , ;iec Bjocj-

> cute cu t r . , . . jWâncsu Ion .. ,t)ân'1p* wr pe alo c ” ( . i 0

“ J l âEini| 4«.o ' *«ti

fost aşa ea a venit •elor no a- e bieţilor

te miri pat te şî

£niei. Cel * utiit merge

fcaH h ar pâuă

uiut sa'va mas însă

sau au ruse-'C, :n dnt toată

® u?garii şi lor, eres- iie streină,

şi ruşii, le supăra în vreme

rămasepradă hoarc .jj,r nă\ ttfare, luptau pe diferite f-oMi ii i uitu rau dm greu, ca p, t .;r’ . rH diferite«ocuri in mirt * le-Pi;rta Siberia

Târziu apoi când va'uriio fur- timej desiănţuite asupra iumeî, s’au mai potolit şi pribegii noşlri prinsouieri de pe stepele Siberiei se îndreptau spre Ţara Remâ- nească să lupte, să-şi facă drum spre casele lor rămase în mare parte pustii, s’au se reîntorceau în rândurile armatei ungare ade- meni(i de promisiuni vage, aflau că bunurile ior s’au p ie rd .t...

Azi, când visul de veacuri vi­sat, s’a împlinit, aproape toţi a- eeşti mocani, în orşi ia vetrele îor se găsesc fără pământ, fără vite

j şi cu grija ziiei do mâne atât de nesigura.

Mai sunt mulţi, foarte mulţi ro­mâni cari şi-au pierdut tot în impui războiului, dar plugar fiind i'ti rămas pământul, iar reforma agrară ti va mai da. Acelaş lucru va fl şi cu mocanii ? Vor ’căpăta şi ei pământ?

întreb însă de unde să capete, căci ei locuiesc sub poalele mun­ţilor unde nu este pământ de îm­părţit.

.Este o datorie a domnilor dela conducere, sâ se îngrijească şi de aceştia, căd şi ei sunt iii credin­cioşi ai neamului şi încă dintre cei mai năcăjiţi.

Dacă nu este pământ în partea locului este pădure şl poate, că s’ar putea să li se dea pădure. Chestia pădurilor şi ?şa va trebui sâ fie r*-v*zuită, că î, comasările făcute cu câţiva ani ina nit de războiu, s’a făcut, aşa cum îa^a plăcut stăpânilor de pe atunci.

Nu. place să credem ca nici a- reşti fraţi ai noştri, nu \o r fi daţi uitării.

In magazinele băncsi de credit (Creditbank) îa gară sunt depo- sititîe 4 vagoane porumb, bun de nutreţ. Refieetaofii să se adreseze societăţii comercianţdor d© cere­ala Braşov Strada. Mhaii Welss Nr. 4.

1. Se aduce la cunoştinţă că, conform oi dinului Nr. 3969 a! Di­recţiune! Regionale t p. t. din Cluj orele de serviete pentru oficiul poştei şi telegrafului cu începerea dela 1 Decemvrie a. c. şi până Ia finele Iun ei Martie 1920 vor fi : dela 8—12 şl 2 - 4 p. m. Se ex­ceptează dela aceasta telegramele oficiale cari se vor primi în per­manenţă (dela orele 4 se vor pre­zenta aceste telegrame în biroul telegrafic îa etagiu! I).

2. Se educe la cunoştinţă că conform Ordinului Nr. 12110 a Direcţiune! Regionale a Poştelor din Cluj cu începere dela i Dec. a. c. s’a reluat serviciul Mandate­lor încă cu următoarele oficii:

Tritiul de jos ('Alsó dotroharo). Iara de jos (Alsó jára).Saîviva de jos íAlsószolosra). Jucul de jos (Alfeóziuk), Aranyosgerend. •Rlajol (Balázslelke).Balda (Báldj.Sanmiclos (Betlenszentmikîos). Bicfalău (Blkbbva).Balodéju (Bolhâ's).Bontida (Bonchido^.Boro-benedt k.Buru (Bone: y).Borostjfalu.B -rgh;s.Ciuc-Sandominic

kos).

- <

'kínra fSs'âszlektnc Gsfbova (Siá'szgorbó)

■ le.

(Csiksztdorro-

(Cs:k-szt.-mâr-Ciue-S,mmsrtia ton).

Darlos (Darlak).Dédabisz^ra.Feleac (Felek)Grind (Gerend).Gdeu (Gyula).IJ'falán (Gyergyoujfalu).Hídig (Hídvég).Corua ta 1 (H ;r tobág yfa I va). Hususău (Hosszua^-zó).Dobra (Hunyad^bra).Chîthiş (KököO- Lena (Kenddona)Cristian (Keresziényfalva). Borosueul rnic (Kisborosnyó).Ii va mică (Kbilvâ).Capşa mică (Kiskapu?^. Sarmaşul (Kissánr.ás). Kohovölygy.Koloz borsa.Cluj 6 (Kolozsvár 6)Covasna 3 (Kovászos 3).Cetatea de baltă (Küktibö.á ). Ma k fai va.Bandul de câmpie (Mezöbánd). Micasasa (M készá za).Mojna (Muzsna).Apóidul de su^ (Nagyapóid). Calata rnare (Nagykalota).M laşul mare (Nagyuyulaf).Şsica mare (Nagy-ejk).Ciucul ruare (Nagysjnk). Tâlmaciul (Nagytala ács). Oloştelec fOîaszielek).Papauţ (Pupoicz).

Son a (Szépmezö).Tihuta (Tihucza).Teaca (Tek-). ^Turda 2 (Torda 2).Tordatur,Nocrlch (Ujegyház).Válást (Válaszút).Varfaîau (Várfalva).Varghias (Vargyas).Turnu roşu (Vöröstorory). Jidveiu (Zs;dva).

Braşov, 1 Decemvrie 1919.Michai/, şef. p. t.

Resortul agrîcultureiSecfia reformei agrare,Se aduce Ia cunoştinţă generală,

că toate cererile înaintate 2cestui resort, privind reforma agrară, s'au irimis comisiunilor judeţene, spre examinare şi resoîvare.

Ca urmare nu se va mai da a?ci un răspuns acestor cereri din partea resortului agrîculturei, lă­să rd a-se ia competlnţa comisiunilor constituite îa basa legei pentru reforma agrară să se pronunţe asupra tuluror cererilor înaintate.

Pe victor toate cererile de pă­mânt trebuesc adresate direct co­misiunilor judeţene.

Reforma agrarăAplicarea decretului lege. Con­

stituirea cornisiuniicr locale şi ju­deţene,

Ccmisiunile (hemate, conform înaltului Deciet lege pentru Re­forma agrară, au început să ,ia fiinţă aproape în toate judeţele Transilvaniei şî celorlalte ţinuturi de sub administraţia Consiliului Dir;gv:nt.

In multe părţi constituirea co- raisîu silor judeţene întâmpină di- ficultăţi din cauzi, ca lipseşte încă personalul trebulnck s, mai ales judecătorii, cari trebuesc să prezi­deze, ca persoane juridice acele comisiuni. In afara de aceasta d-roii Consilieri Agricoli, ca experţi fiind si dânşii reduşi la număr, nu pot fi pretutindeni îa faţa îocuiui, cu deosebiră Ia începerea lucrări­lor comisiunilor locale.

Din cauza acestor greutăţi, ce natural se ivesc de la început şi împedice sare cum, ca lucrările de expropriere să se poată efec­tua destul de repede, nu este to­tuşi motiv ca lumea să fie nerăb­dătoare, ci trebuie să ţină seamă, că o lucrare atât de importentă, ca Rof >rma agrară, nu se poate face cu uşurinţa de pe o zi pe alta.

stellce. Ij i orivînţa acesta dă na ur­mătoarele ihiormaţiuni c© ne-au sosit.

In comuna Hold, 0ţaSg Ceica, jud B hor, s’a prezenftv comisia locală îa domeniul episcopav »r cat, fiind la faţa lo ului A a-\ Cons'lier Agricol, G^vril Grema, pentru determtearea terenului ex- proprîabi-, încheiându-se cuvenitul proces-verbaî după ascultarea ce­lor interesaţi şî prevăzuţi în lege de-a fi împărtăşiţi cu pământ.

D-l Consilier Agricol aî jude­ţului Hunedoara, la rândul său, ţ - nând să participe la îucrâriio co­misiunilor locale din rcgtenea sa, a fixat următoarele zile, când au început să lucreze comisiunite de expropriere, transportâudu-se la faţa Josului:la 20 Noem, în comuna Cieoagiu . 2 1 * , Feld, 22 w s Bobâina

şi Repolt„ 23 K w Grădiştea„ 27 w # Bacăicţi, 28 v * Cugir

şi aşa mai departe.S’au lu-ît toate măsurile, ca să

se consfîtue în toate judeţele la timp concesiunile, conform ordo­nanţelor ce s’au distribuit zHele acestea spre cunoştinţă general*,

j Toţi binevoitorii ţării sunt datori să sprijinească silinţele Consiliului Dîrigent în scopul acesta, contri­buind !a susţinerea ordlnei şi lî- n^ştei pentru consolidarea vieţei noastre sociale economice.

I n fo r m a ţin u iEeîmtărilQ ia Basarabia. Spî-

fitul miliîar şi patr otic, relievat cu alâta succes cu prilejul înscri- rrei voluntarilor, — scrie „Sfatnl Ţârii“ din Ch şinâu — a căpătat o nouă şi strălucită “confirmare prin recrutării« ce sunt în curs.

Cu o gri‘bâ care cinsteşte în cei mai înalt grad pe acei ce au de- pli na conştiinţă câ numa! braţele şî puternicele lor piepturi vor putea asigura îa mod temeinic viitorul ţărei, tine» ele vlăstare basarabene se prezintă consiliilor de recrutare şi cu voia bună caracteristică ro­mânului primesc hotărârile de încorporare.

Trebue văzut în această atitud ne bărbătească ş ’ clm-tită, nu numai îndeplinirea unt i datorii, ci mândria pe care o simte fiecare tânăr ba­sarabean, când este chemat sub steagurile patriei întregite.

Viitorul se vede din ce în ce mai asigurat.

* *M are cămin pentru Inval zii

şi erSanii d*n războ lu — Ampublicat ştirea că s’a luat iniţla-

aci m că acest că­min va fi cu mult mal mare, de­cât am anunţat. Ordinul militar care s’a dat in această privinţă spune:

Pe raza Cterculuî de recrutare Braşov pot fi primiţi 150 invalizi ţ*v75 orfani.

Avizilm deci din^nou pe inva­lizii şi infanii din răsbolu din ju­deţele aparţinătoare Cevcului de recrutare Braşov sâ se prezinte de urgentă la bluroul Cercului de recrutare (Cazarma nouă) iu ac­tele justificatoare.

Căminul va da nu numai hrană şi îmbrăcăminte, ci va face şi creşterea invalizilor şi orfanilor îovăiându-i ia anume meserii, tri- miţându-i la şcoală etc.

*Silvestru Torni de Ioc din Har-

man, angajat Ia fabrica de bere Chzelî, a găsit în seara de 1 De-

^ f®‘* pxirotat, te Răseşteadministraţia Gazetei noastre.

* aDin cauza sf. sărbători, im

mâne, Intrarea în bisericitx ziarul nostru nu va apare până Vineri seara.

Apollo. Joi şi Vineri la 6 şi fi oare în 4 sî 5 Decembrie 1910 Serată EDe Troh'ich, Wacda Treu-, man şi Vlpgo L^rsen cel mai nou şlagăr ai de filme „Nordisch“ Ro-: penhaga. Omul cu nervi de fier dramă de ? rdnti în 4 acte îa ro­lul principal: Elze Irohlichşî alte artiste daneze. Noutate grandioasă a fabrice! de filme „Meister“ Berj lin. Mica duce să dramă socială în 3 acte în rolurile principale.- Vanda Treuman şi Vîggo Larsen, Sâmbătă şi Duminecă : Serat* Clara Wietb.

m mWÊË

M $

Rsspedâr^a Sabatului elimSaată âia s viDl. Cîugureanu, care s’a întors eri delà Paris a decla­

rat unor prieteni ai săi, că Conferinţa ar f i suprimat dm tra­tatul cu Austria clauza privitoare ia respectarea Sabatului şi că asupia acestui punct toţi Aliaţii sunt depeifect acord.

D-sa a mai declarat că şi alto modificări neesenţiale se pot spera.Telegram . Agenţiei Dacia

V tem irt şl aîeşfâFilo dlo ItaliaViena „Neue Frene Presse“ în­

registrează cu bucurie victoria e~ lectoraiă a socialiştilor dm Itaba, declară câ guvernul austriac a pri­mit acum două săptămâni comu­nicare din paitea partidului so­cialist iteîian, câ va face toate sforţările spre a uşura nrzeria cla­selor sărace şi că va primi acum ajutor mai mare acordat chiar di parlamentul italian.T r a ta t coM Q reial la trd S eh o -

slotracl* şî PcloalaPraga, Guvernul cehoslovac

tratează eu un reprezentant al Po­loniei indie erea unui tratat de comerţ provizoriu asigurând şi unschimb de mărfuri.BcbriBski tre a să !&îăr@«is- câ armata hai SeaiiCiB ca

sârbiVien/t. Ziarul wDer Morgen“

semnalează activitatea cunoscutu­lui. agitator panslavlst, contele Bo- brinski la Belgrad unde acesta ar fi sosit, cu concursul miniştrilor sârbi, sa formeze un corp de vo­luntari pentru intrarea în armata lui Denikin. Ziarul cere împede-

carea voluntarilor spre a nu pri­mejdui din nou pacea Europei ră­săritene.Uag&ria a s .im*

prnarat deîa Baţglezi.Budapesta. — Ziarul „Az Est*

publică un interviev cu noul mi- n ;stru de finanţe baronul Friede- ri cli Koranyi, care f»ce decla­raţia câ va propune viitorului consi­liu un proect pentru refacerea fi­nanciară a ţârei, care nu se va putea realiza însă fără un împru­mut mai mase extern, pe care Un­garia îî va solicita dela englezi în sdFmbul unor anumite avantage econom iceSxeeaţii şl Sssăsppirea sfărei

tis a g sâ m la M oscova .Stocholm — Se anunţa din Hel-

singfors că în legătură cu recen­tele mişcări monurchlste diD Mos­cova su fost executaţi din ordinul lui Troţki peste 200 ieşi. intre c«ri şi mai muiţi francezi. Guvernul a proclamat dar nou ia Moscva cea mai severă stare de aasediu, ne- permiţând circulaţa pe străzi da- vât cu iegitîinaţii vizate de biroul special de eoni roi al poliţiei se­crete bolşeviste. Conform unei or­donanţe, cei ce • buzează de legi- timaţii falşe vor fi executaţi.

Con«»***'4- de Ion B»ote

V 4*6*

c x e d . l t e l e c o n o m i i , s o c i e t a t e p e o - c ţ i l £ i nZ ü ê x o . e s t l -

VQ CAREi institutului cio credit şi economii şti sunt invitaţi la a

a f f o n û s**21 â n p s i î n 5)^ m m û i û u f12 Decemvrie 1919 la oarele 2 p. m.

©bteoSsIe do p e r t r a c t a r e s â n t n r i s ă te a r c îe i\ c o n c t ifu it c a u iiu u h a y* Uv»»WiJ v iv n «Uuiiorci g e ­nerale.

2) Raportul direcţi unei şi al comitetului de suprave­ghere.

u) Statorirea bilanţelor pe anii 1914—1918 şi decidere referitor îa distribuirea profitului curat.

4) Modificarea §§-lor 20, ‘23, 24, 26 28 şi 36 din statute.5) Eventuale propuneri.Zârneşti, la 15 Noemvrie 1919.

DIRECŢIUNEA.

SWRSSContul B 'lanţ pe anul 1915-

CREDITCor. I653'88 Capital societar K. 80000*--

„ 500‘—- Fond de r e z e i v ă ......................... & 4260*—„ 136061*04 Depuneri spre fructificare . . . 9 50824-65. 4 0 0 - Cont Corent................................... 1000-—„ 1000*— Pro D iverşi................................... 291*33» 87068 Fond scopuri de binefacere . . jy 238*45» 10*34 D iv id en d ă ................................... 581*95„ 5448*23 Profit curat din 1914 . . . . K. 4389*20

Cor. 145944-17 « » * 1915 . . . . „ 4358*59 » 8747*79K. 145944*17

fiii

Jacques PauckerB u cu re ş ti i t r . i m ă r d a a î4t . 27.

Cel mai mare depozit din ţară cu:

B fik isv lak lle o iir is s s^ su ia fe

aduc Ia cunoştinţafabricilor, m arilor ateliere m ecanice şi negustorilor

de b ran şă ,că a prim it noi şi mari transporturi de:Curele de transmisiune de piele, păr de cămilă, balafa. Robinete ventile.Garnituri de ssbest şi cîingerit.Scule şi aparate mecanice.Pile, menghine, cleşti.Burgh e, maşini ds găurit originale Clupe, nicovale şi ciocane americane.Pânză de mătase pentru mori, garantate elveţiene.Uleiuri minei ale. Vidvolină, unsoare consistentă.Ciosete, lavabou», sobe ds băi, ţevi de plumb, tuburi de

fontă. 4—4

R?

Er jVJt&RS

f S;-§i

-i:u? â

IISâ

1I

■'Si

Cela1

Contul Pierdere si Profit

• K. 2759*70, » 2079*47

» 940*-. » 179*55. y 679*50, » 260*—. K 4389-20. „ 43̂ 58*59 » 8747*79

K. 15646*01

CREDITProfitul anului 1914............................................ K. 4389*20Interese de escont Pro vizi uni . .

9748*601508-21

K 15646-01Noemvrie 1919.

Hoadrea, m. p.\ ese-eutiv

DIRECŢIUNEA sloan Giiiman, m. p. Dr. Ilariu Hoadrea, m. p.

Pentru contabilitate Dr. Ilar iu Hoadrea, m. p.

loan Nan, m. p. Nicolae [inga, m. p.bmitet am esaminat aceste conturi şi le-am aflat esacte şi în consonanţă cu registrele institutului.\ Noemvrie 1919./ COMITETUL DE SUPRAVEGHERE:W riu, m. p. lo sif Renghea, m. p. Ştefan Sper chez, m. p. George Garom, m. p.

95bancă economică comercială socie­

tate anonimă Rupeni-Cohalm jud. Târnava-mare.

Concus*9Consiliul de administraţieal

institutului „Cetatea“ societate anonimă Rupeni-Cohalm, or­ganizând această societate în 4 secţiuni pentru cuprinderea şi conducerea sistematică a diverselor operaţiuni finan­ciare, comerciale, economice şi industriale, precum şi a cooperativelor aparţinătoare cercului de operaţiuni al in­stitutului, a creat următoaiele posturi pentru ocuparea că­rora se publică concurs cu terminul de 1 Ianuarie 1920.

1) Un post de şef al sec­ţiei financiare.

2) Un post de şef al sec­ţiei comerciale.

3) Un post de şef al sec­ţiei industriale şi economice.

4) Un nost de şef ai sec­ţiei cr stivelo r.

5) Un rost de şef-contabih6) Ur post de cassar een-

7) Un post de practicant.Pentru ocuparea posturilor

de sub N~rii 1—4 se cere do­vedirea absolvării unei facul­tăţi de ştiinţe economice-co- merciale în gradul de licen­ţiat sau a unei academii cu gradul de diplomat al ace­leia.

In lipsa acestora Consiliul de adm. este aplicat a an grja şi astfel de persoane, cari având o praxă mai îndelun­gată în operaţiunile respec­tive şl dovedind aptitudinile corespunzătoare, se obligă ca în decurs de 3 ani - de!a an­gajarea sa, — pe lângă con­cediul corespunzător •— să caute a-şi câştiga cunoştinţele şi titlul cerut îa vre-o facul­tate din patrie sau străinătate.

Pentru ocuparea posturilor de sub N-rii 5 —7 se cereab- solvarea unei şcoaîe comer­ciale superioare cu gradul de bacalaureat. Şef-contabilul să dovedească praxă completă în conducerea şi V - turilor şi a bil n

Toţi concurenţi la petiţiunile te- toarele doc ? <f :d

lum vitae, b) certificat c ralitaie, c) certificat de viciu, d) certificat m despre capabilitatea cor de muncă de birou şi tual alte documente.

Posturile sunt a se cel mai târziu în 10 Ia 1920.

D upă un an de funi eventual şi mai curând gajaţii vor fi definit)vaţ dreptăţiţi la fondul di ziune.

Salariul şi* retribuţiun vor stabili în conţeleger ciprocă. eventual concu îşi va indica pretenţiun petiţia de concurs. La t zid se va asigura fiq atâta salar, încât să poa onest, ccnfarm recerinţe traiu şi poziţiei ce va <

Petiţiile prevăzute ct indicate să le înainteze semnatului Consiliu de nistraţie. Prezentarea îr soa’nă este de recomand

Rupeni-Cohalm la 24 1919. t2 -3 Consiliul de adminis.

> esiaurautnl şi Caiet:ED0UT£ âe primul

Recunoscută !n rnânci bernun bune şi eîtine, ciu prompt. Se dă în amente de mâncări.

Br* Fischer iispecialist în bo.de vene de piele. Str. Orfanik fiind demobilizat şi-a consultaţiile d^Ia 11 1 ş2 - 1 0

î

Se caută lucrători i e păi

pentru a tăia lemne de a le aduce din pădure, tul 7-Ba Toi de metri