utilităţi publice

V. Utilitati publice Primaria Municipiului Bucuresti asigura, prin agenti economici abilitati, urmatoarele servicii de utilitati publice :

• apa si canalizare • distributie energie termica • iluminat stradal • igienizare si salubritate • toalete ecologice

Apa potabila Captarea apei de suprafata se realizeaza la nord-vest de Bucuresti, din raurile Arges si Dambovita. Potabilizarea acestei ape se face in uzinele de la Rosu si Arcuda inainte de a ajunge, printr-un sistem complex de apeducte, in rezervoarele Capitalei. Ajutata de statiile de pompare, apa ajunge la robinetele bucurestenilor prin intermediul conductelor sau bransamentelor.

Situatia actuala a retelei de distributie a apei potabile: Reteaua de distributie a apei potabile in Municipiul Bucuresti este de tip inelar. Tipurile de conducte existente sunt din fonta, otel, azbociment, beton precomprimat, PVC. in lungime de 1700 km artere si conducte de serviciu si in jur de 500 km conducte de bransament Repartitia lungimii arterelor si conductelor sistemului de distributie in functie de varsta acestora este:

- sub 40 de ani – 1338,9 km – 65,2 % - intre 40 – 50 ani – 115,7 km – 5,6% - intre 50 – 60 ani – 150,3 km – 7,3% - peste 60 ani – 450 km – 21,9%

Se remarca ponderea mare a retelei cu vechime mai mare de 60 de ani. Conductele ce compun reteaua de distributie a apei potabile in Bucuresti au o vechime cuprinsa intre 1an si 110 ani. Vechimea mare a unor conducte se datoreaza montarii lor de la inceputul alimentarii cu apa a Bucurestiului. Acestea se gasesc de regula in zona centrala a orasului acolo unde exista o densitate mare de consumatori. Aceste conducte se caracterizeaza prin diametre mici 100 – 200 mm. Consumul zilnic de apa rece, de 220 l/loc depaseste cu 50l/zi/loc valoarea prevazuta de standardul romanesc ( 170 l/loc/zi) si cu 100l/loc/zi standardele tarilor din Uniunea Europeana ( 120l/loc/zi). La acesta se adauga un consum de apa calda de 210l/loc/zi consum ce depaseste cu 100l/loc/zi valoarea prevazuta de standardul romanesc ( 110l/loc/zi) si respectiv cu 150l/loc/zi standardele tarilor din Uniunea Europeana ( 60l/loc/zi). Aprovizionarea cu apa in cantitate suficienta si de buna calitate are o importanta deosebita in pastrarea si promovarea sanatatii populatiei. Mentinerea calitatii apei in timpul distributiei catre populatie prezinta importanta datorita complexitatii acestei probleme, cat si din cauza existentei a numeroase posibilitati de poluare, dificil de controlat. Factorii care duc la deteriorarea semnificativa a calitatii apei in timpul distributiei sunt:

- coroziunea conductelor - calitatea slaba a armaturilor - sistemele defectuoase de imbinare.

90Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Investitii realizate in perioada 2001-2004 Investitiile au vizat asigurarea realizarii Nivelelor de Servicii conform

standardelor prevazute in contractul de concesiune. Astfel, importante investitii s-au facut pentru dotarea cu utilaje necesare urgentarii interventiilor si reparatiilor, pentru contorizare, pentru realizarea centrului unic de apel, etc.

Investitiile realizate in perioada 2001-2003, in valoare de 1.956 miliarde lei au vizat reabilitarea si modernizarea urmatoarelor obiective: • Productia de apa potabila (cca 248 milarde lei)

o Statia Arcuda: - automatizarea clorinarii; - reabilitare filtre; - telegestiune si automatizari; - debitmetria apei produse; - analize on-line; - incalzire birouri.

o Statia Rosu:

- Reamenajare sediu; - O noua instalatie de sulfat de aluminiu; - Motoare cu turatie variabila pentru decantoare; - Noua instalatie de pre-oxidare; - Amenajarea postului de comanda; - Reabilitarea statiei de 6 KV si a instalatiilor de joasa tensiune; - Reabilitarea statiei de clor; - Reabilitarea etapei de filtrare

• Alte investitii: - Ameliorarea sistemului de spalare rezervoare; - Telegestiune si debitmetrie la statiile de pompare; - Analizori de calitate ai apei on-line.

• Statii de repompare (cca 130 miliarde lei) - 25 statii de repompare, cu cele incepute in 2002.

• Inlocuiri retea (cca 160 miliarde lei) - 32,7 Km de retea apa potabila - Inlocuiri 875 vane de retea (cca. 28 miliarde lei)

• Inlocuirea si redimensionarea a cca 25000 de contoare (cca. 130 miliarde lei) • Extinderi de retea de peste 12,5 Km apa (cca. 65 miliarde lei) • Domeniul privat (11 hidrocuratitoare mari, 5 hidrocuratitoare mici, 8

buldoescavatoare, 6 compresoare), in total cca. 108 miliarde lei. Investitii in anul 2004 in valoare de 774 miliarde lei vizeaza : • Modernizare tehnologica la statia Arcuda:

- reabilitare filtre rapide; - instalarea unui nou echipament de tratare cu sulfat de aluminiu si acid.

• Modernizare tehnologica la statia Rosu: - instalarea de motoare cu turatie variabila; - instalarea unui echipament nou de injectie cu polimeri; - reabilitarea filtrelor.

Valoarea globala a acestor investitii, inclusiv telegestiune si control vane: 180 miliarde lei.


• Reabilitare celor 12 statii de repompare a apei (cca 110 miliarde lei): - Sect. 2: - Socului, Teiul Doamnei, Colentina D-na Ghica, Pantelimon II - Sect. 3:- Macaralei, Titan CI, Sulea Placare, Dudesti Vitan - Sect. 4: - Berceni II, Nitu Vasile, Conatantin Brancoveanu - Sect. 5:- Margeanului

• Reabilitarea a cca 60 statii de hidrofor, cca 90 miliarde lei. • Reabilitarea conductelor si vanelor din reteaua de apa potabila, 40 Km conducte

si 800 vane, cca. 240 miliarde lei. • Inlocuirea – redimensionarea a 15000 contoare, cca 60 miliarde lei. • Extinderea retelei de distributie apa, cca 36 miliarde lei. (~5 Km retele apa)

Lungimea retelei de distributie a apei potabile si inlocuiri

0.0

5,000.0

10,000.0

15,000.0

20,000.0

25,000.0

30,000.0

35,000.0

Lungime retea, km Conducte de apa inlocuite,m

Lungime retea, km 1,749.0 1,752.0 1,763.2Conducte de apa inlocuite,m 2,630 1,951 32,687

2001 2002 2003


Evolutia inlocuirii, redimensionarii si instalarii de contoare

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000Numar

Numar inlocuiri Numar redimensionari Numar instalari

Numar inlocuiri 4,101 5,508 5,417 6,025 3,530Numar redimensionari 0 0 0 2,066 19,103Numar instalari 0 0 0 235 2,530

1999 2000 2001 2002 2003

Canalizare Colectarea apelor uzate In Bucuresti exista canalizare cu o vechime de peste 100 de ani, iar unele dintre aceste canale functioneaza si astazi. Aproximativ 34% din reteaua de canalizare are o vechime de peste 60 de ani, timp in care actiunea agentilor mecanici si chimici asupra tubulaturii din beton a canalelor a condus la atingerea unui grad avansat de uzura dovedit prin desele prabusiri ale tubulaturii canalelor de serviciu, blocand scurgerea apelor. Vechimea mare a retelei de canalizare ne da o imagine a eforturilor ce trebuie depuse pentru reabilitarea acestei retele.

Apele uzate menajere si industriale si apele meteorice sunt colectate intr-o retea de canalizare, de tip unitar. Ajutata de 12 statii de pompare (SPAU) amplasate in zonele depresionare, reteaua de canalizare transporta efluentii la extremitatea sud-estica a orasului unde se afla statia de epurare de la Glina, in prezent nefunctionala.

Aceasta retea de colectare si transport a apelor uzate este dispusa in forma de schelet de peste, avand ca ax central, caseta situata sub Dimbovita, locul in care se varsa bazinele laterale. Acest enorm colector, compus din 2, apoi 3 casete cu latura de 3 m largime fiecare, a fost construit in acelasi timp cu amenajarea Dimbovitei. Este de retinut subdimensionarea sa in aval, in partea de sud-est a orasului, generatoare de inundatii la fiecare eveniment pluviometric deosebit. Apele transportate in canalizarea Municipiului Bucuresti exceptand apele de ploaie, provin din:

- apa potabila distribuita din reteaua oraseneasca – Q = 15,93 mc/s - apa industriala – Q = 1,1mc/s - apa din epuismente si drenuri - Q = 1,09 mc/s - apa lacurilor interioare cu izvoare proprii din oras – Q=1,06mc/s - apa surselor proprii ale diferitelor folosinte – Q= 0,95mc/s


Din datele de mai sus se poate concluziona ca din Municipiul Bucuresti se deverseaza ape uzate cu un debit mediu de 20,13 mc/s.

Investitiile realizate in perioada 2001-2004 - achizitionarea de utilaje necesare curatirii gurilor de scurgere si desfundarii canalelor pentru urgentarea interventiilor si reparatiilor - inlocuiri retea de canalizare – 2,4 Km – circa 40 miliarde lei - inlocuire conducte de canalizare – 4Km - reabilitarea retelelor de canalizare – circa 50 miliarde lei - extinderea retelei de canalizare – 4 Km conducte, circa 18 miliarde lei - finalizarea canalului colector de ape uzate Buftea - Bucuresti – 4,4 km, 52 miliarde lei

Lungimea retelei de canalizare si inlocuire

0.00

500.00

1,000.00

1,500.00

2,000.00

2,500.00

3,000.00

Lungime retea (fara racorduri), km Inlocuire conducte de canal,m

Lungime retea (fara racorduri), km 1,759.00 1,764.6 1,770.2Inlocuire conducte de canal,m 0 2,445 2,386

2001 2002 2003


Interventii la reteaua de canalizare

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

Numar

Interventii 21,083 22,830 34,204

2001 2002 2003

Strategia privind oferirea utilitatilor publice de apa si canalizare este orientata catre imbunatatirea calitatii serviciilor oferite consumatorilor. Atingerea acestui obiectiv necesita punerea in aplicare a numeroase planuri de de viitor care au ca scop :

• reducerea pierderilor si imbunatatirea randamentului retelei • reducerea costului achizitiilor si a stocurilor • dotarea cu echipamente si tehnologii de mare productivitate. • extindere retea de canalizare • inlocuire retea de canalizare

Proiecte de investitii in perioada 2005-2008 Proiectele viitoare de investitii, in valoare de aproximativ 3.047 miliarde lei, au ca scop extinderea, modernizarea si reabilitarea urmatoarelor obiective : • ameliorarea calitatii apei prin continuarea investitiilor incepute (Modernizare

tehnologica a statiilor de tratare Arcuda si Rosu, in valoare totala de peste 100 miliarde lei, numai in primii ani, prin: - instalarea de motoare cu turatie variabila si automatizarea sistemelor de vane; - reabilitarea filtrarii; - instalarea de echipamente de tratare cu soda si acid (corectie PH); - reabilitare instalatii tratare cu sulfat de aluminiu; - instalarea unui echipament nou de injectie cu polimeri;

• Reabilitare statii de repompare si statii de hidrofor, in valoare totala de cca. 220

miliarde lei, numai in primii doi ani; se vor moderniza toate statiile de repompare (38), si de hidrofor (200, mai putin 20 care vor fi eliminate).


• Reabilitare retele si vane din reteaua de apa potabila, in valoare totala de circa 325 miliarde lei in primi doi ani, cuprinzand in acesti ani circa : - 60 Km retea de apa potabila; - 2000 vane de sectorizare pe reteaua de apa potabila; - 20 Km retea canalizare.

• Programul de contorizare stabilit pentru perioada 2004 - 2006 in valoare totala de cca. 40 miliarde lei, constand din inlocuirea contoarelor uzate moral si fizic, inlocuire care se va face dupa urmatoarele criterii : - posibilitate de facturare pe baza consumurilor efectiv inregistrate,

incontestabile; - realizarea unui parc de contoare adaptate metrologic la conditiile actuale de

consum. • Extinderea de retele de distributie apa si canalizare, in valoare totala de peste 250

miliarde lei, cuprinzand peste: - 30 Km de extindere de retea de apa potabila si - 26 Km de extindere de retea de canalizare.

• Reabilitarea si modernizarea statiei de tratare Crivina

Statia are finantarea asigurata, proiectele fiind in curs de finalizare. Lucrarile au inceput in 2004, in luna iunie si vor fi finalizate la sfarsitul anului 2006. Valoarea creditului este de 55 MEuro (cca 2200 miliarde lei), in urma imprumutului contractat cu BERD si DEG si garantat de Primaria Municipiului Bucuresti.


Managementul deseurilor Managementul deseurilor urbane in Bucuresti este asigurat in prezent pe trei

componente: - Salubritate stradala - Salubritate menajera - Recuperare deseuri industriale

Componenta deseurilor urbane si asimilabile acestora , la nivelul anului 2003 a fost urmatoarea:

- deseuri urbane organice – 51% - deseuri de hartie si carton – 11% - deseuri de plastic – 10% - deseuri metalice – 5% - deseuri de sticla – 5% - deseuri textile – 5% - alte tipuri de deseuri urbane – 13%

Cantitatea medie zilnica de deseuri menajere si asimilabile acestora este de 0,6 kg/ persoana.

In municipiul Bucuresti serviciul de salubritate stradala si menajera este asigurat

de catre societati de salubrizare autorizate ( in urma organizarii licitatiei) conform prevederilor Legii 326/2001 si HCGMB 44/2001.

In urma licitatiei desfasurate in anul 1999, in Bucuresti, salubrizarea se executa de urmatorii agenti economici:

- S.C. REBU S.A. pentru sectoarele 1,4,5 - S.C. SUPERCOM S.A. pentru sectorul 2 - S.C. ROSAL GRUP S.R.L. pentru sectorul 3 - S.C. URBAN S.A. pentru sectorul 6

De mentionat faptul ca incepand cu anul 2002 salubrizarea a fost transferata la sectoare, moment in care primaria sectorului 5 a refuzat sa utilizeze REBU pentru salubrizarea sectorului.

Deficiente ale sistemului actual -Stabilirea numarului de operatori si a perimetrului in care isi desfasoara activitatea nu a avut la baza un studiu actualizat privind Managementul Integrat al Deseurilor - Operatorii nu au dezvoltate si nu aplica programme de colectare selectiva. In momentul de fata se desfoasoara programe pilot de colectare selectiva a deseurilor, pe locatii foarte restranse. - In momentul de fata, circa 26% din locuintele capitalei nu au un contract de ridicare a gunoului menajer cu vre-una din societatile de salubrizare - Nu exista programe de constientizare si educare privind managementul deseurilor fapt ce conduce la aparitia depozitelor necontrolate de deseuri

Referitor la programul educational avem deja un draft furnizat de Universitatea din Moncton – Canada in cadrul parteneriatului dintre Primaria Municipiului Bucuresti si


Initiativa Orase Durabile. Acest program va fi definitivat in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc la Bucuresti, in luna iulie, 2004.

Depozitare, neutralizare deseuri urbane Primaria Municipiului Bucuresti este asociata in vederea proiectarii, executiei si exploatarii a doua depozite ecologice respectiv Depozitul Iridex si Depozitul Vidra

Depozitul Iridex - A fost dat in exploatare in anul 2000 - Suprafata de depozitare 16,5 ha a fost impartita in 5 celule - Capacitatea de stocare a fiecarei celule este de 920.000 to - Capacitatea totala de depozitare 4.600.000 to - Durata de exploatare a depozitului este de 20 ani cu perioada de postmonitorizare

Depozitul Vidra - a fost dat in exploatare in anul 2001 - suprafata de depozitare 39 ha a fost impartita in 8 celule - capacitatea de stocare a fiecarei celule este de 562.500 to - capacitatea totala de depozitare 4.500.000 to - durata de exploatare a depozitului este de 20 ani cu perioada de postmonitorizare Din inregistrarile existente la Primaria Municipiului Bucuresti (compartimentul salubrizare igienizare ) cantitatea totala de deseuri urbane solide transportate si depozitate la depozitele mai sus mentionate in anul 2003 a fost de 621.534 to. Deficiente : - nu exista un sistem de selectare a deseurilor la rampele de descarcare ale celor

doua depozite ecologice, - PMB nu dispune pana in prezent de facilitati de neutralizare a deseurilor in

vederea reducerii cantitatilor de deseuri depozitate ( incinerare, compostare etc.) In ceea ce priveste incinerarea deseurilor este de spus faptul ca, in conformitate cu proiectul privind Finalizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate de la Bucuresti-Glina, in aceasta statie va exista un incinerator pentru incinerarea deseurilor urbane si a namolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate. Daca fluxul I al Statiei de epurare a apelor uzate va fi dat in folosinta la sfarsitul anului 2006, fluxul II va fi terminat in anul 2009, iar terminarea investitiei la aceasta statie implica si existenta incineratorului.


Distributia energiei termice Serviciul de distributie a energiei termice are ca scop producerea si asigurarea agentului termic si a apei calde menajere catre toti utilizatorii din Bucuresti, si este asigurat de Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice.

Primele lucrari de termoficare in retele si surse dateaza din anul 1958. În anul 1961 sunt puse in functiune primele echipamente de recuperare a caldurii din aburul uzinat prin turbine si primele conducte pentru transportul energiei termice sub forma de apa fierbinte – in CET Grozavesti. Dupa care urmeaza in anul 1963 CET Titan, in 1965 CET Sud, in 1973 CET Vest, in 1987 CET Progresu, in 1995 CET Pipera, in 1996 CT Casa Presei si in 1997 CET Vest Energo. Acestea sunt si in prezent sursele de energie termica din Municipiul Bucuresti.

Sistemul de termoficare la nivelul anului 2000 În anul 2000 RADET asigura exploatarea si intretinerea urmatoarelor retele, puncte termice si centrale termice:

Retea termica primara - 523 km (1046 km conducta). Starea acestor conducte era urmatoarea:

Vechime-ani Conducta-km Uzura% 0 – 10 ani 142 10 – 40

10 – 20 ani 130 20 – 60 Peste 20 ani 774 20 - 90

Retea termica secundara - 832 km (2912 km conducta). Starea acestor conducte era urmatoarea:

Vechime-ani Conducta-km Uzura %

0 – 10 ani 807 5 – 50 10 – 20 ani 810 20 – 70

Peste 20 ani 1295 40 - 90 Puncte termice:

- 648 PT si SC urbane - 470 PT si SC industrii si dotatii, din care 97 se afla in exploatarea

RADET - 15 sere.

Centrale termice : RADET produce si distribuie energie termica prin cele 48 de Centrale Termice de Cartier, care au aferent 36,18 km retea termica secundara si care asigura alimentarea a peste 500 blocuri.

Starea actuala a sistemului de termoficare, cu o vechime de peste 30 ani, prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala, fapt ce a condus la inregistrarea unor serii de deficiente, printre care :

• Vechimea si starea de uzura a retelelor, precum si ritmul destul de redus al inlocuirii conductelor clasice cu conducte preizolate, implica cresterea numarului de avarii si a procentelor de pierderi atat de energie termica, cat si de debit

• Procesul de imbatranire si degradare a conductelor este accelerat si de factori externi, respectiv infiltratii din conductele de apa


• Numarul redus de puncte termice automatizate si modernizate. Echipamentele din punctele termice sunt depasite moral, fiind necesare punerea in practica a unor programe de reabilitare

• Contoarele mecanice existente in punctele termice, ce au o vechime mai mare de 7 ani, reprezinta o tehnologie invechita, care induce pierderi, impunandu-se inlocuirea acestora cu contoare de precizie ridicata

• Slaba contorizare la nivelul blocurilor impiedica stabilirea reala a pierderilor pe circuitul secundar, existand nemultimiri si suspiciuni in randul clientilor

• Dotarea centralelor termice de cvartal cu cazane vechi ce au randamente scazute, cu consum ridicat de combustibil

• Numarul mare al debransarilor atat la nivelul consumatorilor casnici cat si a celor industriali, conduce la o dezechilibrare a sistemului de furnizare centralizata a energiei termice, impunand redimensionarea instalatiilor, sau chiar in cazuri extreme gasirea unor surse alternative pentru zonele cu un numar redus de consumatori

• Lipsa dispecerizarii sistemului, implica operativitate redusa in efectuarea interventiilor.

In vederea eliminarii acestor deficiente, a fost demarat un amplu program de reabilitare/modernizare a sistemului, cu finantare de la bugetul local, din credite, sau din surse proprii RADET, urmarindu-se urmatoarele obiective :

• asigurarea capacitatii de transport si optimizarea acesteia • imbunatatirea functionarii punctelor termice prin modernizarea proceselor

tehnologice si a echipamentelor • reducerea pierderilor de energie termica si apa calda prin: modernizari

retele, contorizari, noi izolatii, racordarea canalelor termice la canalizare • cresterea sigurantei in functionare prin : automatizari, dispecerizarea

sistemului,limitarea fenomenului de coroziune • modernizarea instalatiilor interioare la consumatori • cresterea calitatii prestatiei Pentru principalele lucrari de reabilitare/modernizare in perioada 2000 – 2004,

au fost alocate urmatoarele resurse financiare : - mil USD- 2000 2001 2002 2003 Reparatii surse proprii 13.51 6.76 10.95 5.30 Investitii surse proprii 4.41 3.36 2.67 2.54 Investitii buget local 9.25 16.87 17.09 10.29 Credite 10.30 10.70 9.15 2.76 Total 37.47 37.69 39.86 20.89

Pentru anul 2004, in scopul modernizarii sistemului, au fost alocate urmatoarele resurse :

Total : 1.487.157.806 mii lei, din care - 97.362.800 mii lei surse proprii - 746.261.000 mii lei credite externe - 238.032.000 mii lei alte surse - 405.500.000 mii lei buget local


Principalele lucrari de reabilitare realizate din fonduri proprii in perioada 2000-2004 au fost : a) Reabilitari retele primare – 46,6 km conducta - vane inlocuite (sectorizare si goliri) 515 - compensatoare noi : 104 b) Reabilitari retele termice secundare : - 134.7 km conducta - izolatii 17560 mp c) Lucrari in puncte termice – inlocuire schimbatoare de caldura – 551 buc. - pompe inlocuite : 343 buc. Principalele lucrari de investitii realizate in perioada 2000-2004, cu finantare de la bugetul local, au cuprins urmatoarele categorii de lucrari :

- Lucrari de termoficare in ansambluri noi de locuinte, constand in realizarea de retele noi in zona Oltenitei Nord, Ansamblul Petre Ispirescu, Ansamblul Unirii, Labirint, Calarasi, bd. Mircea Voda -in solutia retea termica preizolata

- Modernizare retele termice secundare aferente punctelor PT J Giulesti, PT 23 Titan, PT G3 Giulesti – 5 km retea

- Modernizare retele secundare PT Lanariei – 0.5 km - Modernizare retele termice secundare PT Cosmos Vechi, PT Mohorului,

PT Stoian Militaru – 3 km retea preizolata - Modernizare retele termice secundare PT Vatra Luminoasa, PT 16 Mihai

Bravu, PT 9 Vitan1.7 km - Modernizare retele termice primare – conducta preizolata – PT MAN PT 6

Titan, PT Plugarilor, PT 6 Vitan – 1.3 km - Modernizare retele primare – inlocuire vane credit EFIBANCA – 110 buc - Evacuare ape din canale – Sectia Pantelimon, Colentina, Titan, Rahova - Modernizare centrale termice si retele aferente : constand in inlocuire

completa echipamente din centrala termica si retele noi preizolate ( CT 3 Marasesti, CT 9-10 Marasesti, CT Pavel Constantin, CT Dunarea, CT Scala, CT Dimitrov, CT Baneasa, CT Stoian Militaru, CT Paunasul Codrilor, CT Viilor, CT 6 Marasesti,, CT Protopopescu)

- Modernizare puncte termice ( 12 in sectia Giurgiu, 6 in sectia Pantelimon, 5 in sectia Vitan, 5 in sectia Titan, 5 in sectia Colentina) constand in inlocuire pompe, sistem expansiune, statie dedurizare, conducte, automatizari

- Modernizare puncte prin montare shimbatoare de caldura cu placi – in 38 puncte termice

- Extindere CT Casa Presei – montare 2 cazane de apa fierbinte si 1 cazan abur

- Sistem dispecer – 12 dispecerate de exploatare - Inlocuire vane sferice si fluture

Proiecte de investitii realizate in perioada 2000-2004, cofinantate din credite externe:

• Proiectul de modernizare a centralelor termice cofinantat de BCR a urmarit modernizarea a 13 centrale termice prin inlocuirea integrala a echipamentelor, automatizarea si dispecerizarea acestora in valoare de 7.880.676 Euro – proiect implementat;


• Contorizarea vanzarilor de caldura si apa calda catre populatie – proiect

inceput in anul 2003 cu finalizare in anul 2004 si are ca scop achizitionarea si instalarea de contoare si valve la fiecare dintre cele 11.630 de scari (prin montarea a 23.260 contoare) si 6.000 de blocuri cu apartamente, conectate la operatorul municipal de distributie a caldurii in valoare de 50,5 MEURO, din care:

- 25,25 MEURO - credit BEI - 25,25 MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Acest proiect este in curs de implementare, pana in momentul de fata fiind montate un numar de 10.035 contoare la scarile de bloc din care 5.027 contoare pentru incalzire si 5.008 contoare pentru apa calda, urmind ca pina in luna iunie 2005 toate cele 23.260 contoare de agent termic si apa calda sa fie montate. In urma implementarii proiectului a rezultat o economie de cca. 15 MEURO, care vor fi utilizati in programul de investitii din anii 2004-2008.


AUTOMATIZAREA PUNCTELOR TERMICE

Program de

Situatia in anul 2000

Situatia in anul 2004

103 Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

• Reabilitarea sistemului de termoficare din Municipiul Bucuresti –

Programul START in valoare totala de 70.5 MEURO din care 35 MEURO credit extern de la BEI si 10 MEURO - credit extern de la BDCE si are ca scop:

- modernizarea retelelelor termice si punctelor termice aferente ansamblului Berceni-Oltenita;

- modernizare retelei de termoficare Magistrala II Vest; - modernizarea retele termice si puncte termice aferente ansamblului

Berceni-Oltenita; - modernizare retea de termoficare Magistrala I Sud.

Stadiu investitie: investitia a fost realizata, rezultind o suma neangajata de 18,46 MEURO care vor fi utilizati in programul de investitii 2004 – 2008.

Programul prioritar de investitii pentru perioada 2004 – 2008

Programul prioritar de investitii ce urmeaza a fi realizate in perioada 2004-2008 vizeaza continuarea reabilitarii sistemului de termoficare din Municipiul Bucuresti si este evaluat la cca 5000 miliarde lei.

In continuare, strategia privind reabilitarea si modernizarea sistemului de termoficare vizeaza urmatoarele obiective :

• Realizarea unui sistem de termoficare fiabil si flexibil cu asigurarea continuitatii serviciului de furnizare si optimizarea acestuia pe termen scurt, in baza resurselor financiare existente. Investitiile urmaresc remodelarea sistemului de termoficare, a tehnicilor de furnizare a energiei termice cu mentinerea si imbunatatirea in functionare a actualelor Puncte Termice. Se vizeaza, cresterea eficientei transferului termic in schimbatoarele de caldura, micsorarea debitului prin cresterea temperaturii de furnizare, controlul asupra parametrilor de furnizare a apei calde de consum, adaptarea modului de furnizare a agentului termic si apei calde menajere la cerintele consumatorilor, diminuarea pierderilor din sistemul de transport (conducte) al agentului termic, reducerea cheltuielilor de exploatare (energie electrica, apa adaos, reparatii etc). Aceasta actiune se realizeaza prin:

- Optimizarea schemelor tehnologice si de automatizare ale punctelor si modulelor termice pentru asigurarea unei functionari flexibile a acestora in raport cu cerintele consumatorilor si parametrii de furnizare ai agentului termic primar.

- Inlocuirea schimbatoarelor de caldura tubulare vechi cu schimbatoare cu placi;

- Dotarea cu statii de dedurizare si mentinerea PH-ului in limitele prescrise;

- Dotarea cu module de expansiune automate sau vase de expansiune inchise cu membrana;

- Inlocuirea conductelor din interiorul P.T.-urilor; - Inlocuirea contoarelor vechi, uzate fizic si moral, pe circuitul primar; - Instalarea unui sistem de achizitie si transmisie date catre

dispecerul zonal; - Inlocuirea contoarelor de energie termica pe circuitele secundare de

incalzire si apa calda menajera din PT


• Automatizarea punctelor termice din sistemul centralizat de incalzire al Municipiului Bucuresti care are ca scop automatizarea punctelor termice apartinand operatorului municipal de distributie a caldurii si apei calde menajere, proiect in valoare de 48 MEURO, care are finantarea asigurata din urmatoarele surse :

- 26,5 MEURO – credit extern BERD - 7,5 MEURO – donatie nerambursabila a Guvernului Elvetian - 1,5 MEURO – donatie nerambursabila a Guvernului Olandez - 12,5 MEURO – contributie locala

Resursa financiara angajata, va fi utilizata pentru : - Instalarea echipamentelor de automatizare si control in 584 P.T. - Instalarea de pompe cu turatie variabila si convertizoare de frecventa in

646 P.T. cu adaptarea corespunzatoare a instalatiilor electrice - Instalarea de vane de echilibrare pentru toti consumatorii finali ai

punctelor termice - Acest proiect de investitii a inceput prin executarea proiectelor de

executie in anul 2004 si are termen de finalizare anul 2007.

• Inlocuirea schimbatoarelor de caldura din punctele termice si conducte

de transport se va realiza cu resursa financiara in valoare de 18,4 MEURO, economie realizata in programul START. In momentul de fata trebuiesc inlocuite schimbatoarele de caldura in 209 puncte termice. Se evalueaza ca acest proiect va costa circa 10 MEURO, urmind ca restul de 8 MEURO sa fie utilizati pentru inlocuire conducte de transport agent termic in zone ce vor fi determinate pe baza vechimii si a uzurii conductelor.

• Extinderea programului de contorizare cu contoare de ultima generatie,

la cele 2000 scari de bloc contorizate inainte de anul 2000. Sursa de finantare va fi asigurata din economia de 15 MEURO rezultata din actualul program de contorizare. Necesitatea acestei extinderi deriva din faptul ca vechile contoare montate nu au aceeasi tehnologie si nu se pot incadra in sistemul de comanda si inregistrare obtinut prin implementarea proiectului mai sus amintit. Numai in acest fel se poate realiza un sistem integrat care sa dea posibilitatea fiecarui utilizator sa plateasca atat cat consuma prin programarea timpilor de furnizare a incalzirii si a apei calde si prin inregistrarea cu maxima acuratete a consumurilor pe fiecare scara de bloc.

• Modernizarea si reabilitarea retelelor primare si secundare avand ca scop

reducerea pierderilor de energie termica si apa calda de adaos va avea o alocare de circa 1000 miliarde lei din bugetul local esalonat in intervalul 2005 – 2006 si se va realiza prin:

- Refacerea izolatiilor termice degradate la magistralele de termoficare aeriene

- Inlocuirea conductelor vechi clasice cu conducte preizolate moderne pentru circuitul primar si circuitul secundar de incalzire si cu conducte de polietilena preizolate pentru furnizarea apei calde de consum

- Inlocuirea in retelele primare a compensatorilor cu presetupa vechi cu compensatori lenticulari axiali si unghiulari


- Continuarea si finalizarea programului de inlocuire a vanelor de sectionare de pe retele cu vane sferice

- Promovarea de proiecte mari de investitii pe zone (functie de vechime, pierderile inregistrate si numarul de avarii raportat) atat pentru circuitul primar cat si pentru cel secundar

- Identificarea portiunilor de retea unde se produc infiltratii masive de apa din panza freatica sau retelele de apa-canal si gasirea unor solutii moderne pentru protejarea retelelor termice

- Asigurarea conditiilor de masurare a energiei termice pe magistralele de circuit primar la intrarea in fiecare sectie pentru a se putea intocmi bilantul termic la nivel de sectie.

• Modernizarea, optimizarea si eficientizarea functionarii centralelor

termice proprii R.A.D.E.T. se va realiza printr-o alocatie din bugetul local se circa 1000 miliarde lei, esalonat in perioada 2004-2007 si va consta din:

- Inlocuirea cazanelor vechi cu cazane noi moderne cu randamente ridicate cu asigurarea compatibilitatii intre cazan si instalatia de ardere;

- Introducerea reglajului mixt cantitativ-calitativ al agentului termic produs;

- Inlocuirea pompelor rezistente cu pompe cu turatie variabila, dotarea cu module de expansiune sau vase de expansiune inchise cu membrana ;

- Optimizarea procesului de ardere si reducerea emisiilor de noxe; - Montarea contoarelor de energie termica; - Fractionarea in unitati mai mici a cazanelor, in special a celor pentru

preparare a.c.c. - Studierea posibilitatilor de interconectare (mai ales pe perioada de

vara) a CT de cvartal invecinate ca amplasament pentru a reduce numarul de cazane in functiune

- Introducerea cogenerarii de mica putere la centralele termice de cvartal mari

- Automatizarea pentru adaptarea functionarii centralelor termice de cvartal la cerintele consumatorilor.

Toate aceste proiecte de reabilitare si modernizare a sistemului de distributie a

energiei termice si a apei calde menajere vor conduce la imbunatatirea calitatii acestui serviciu si implicit la scaderea costurilor, fapt care va influenta scaderea pretului de facturare catre populatie.

Obiectivul final al proceselor de modernizare a sistemului de incalzire

centralizata a municipiului Bucuresti este realizarea unei prestatii de calitate pentru cetateni si crearea unui climat de incredere intre beneficiari si furnizorii acestui serviciu.


Iluminat public O preocupare permanenta a municipalitatii o constitue iluminatul public stradal

deoarece contribuie la crearea conditiilor necesare confortului si sigurantei cetateanului. Serviciul de iluminat public se realizeaza prin compania LUXTEN Lighting Co. SA si are ca scop reabilitarea si extinderea sistemului de iluminat public.

Pentru un management de calitate a serviciului de iluminat public, orasul Bucuresti a fost structurat pe 3 zone, respectiv 164 subzone.

ZONAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

L

- Zone industriale si private

- Retea hidrografica

- Delimitare subzone

- Delimitare limita administrativa

EGENDA - Parc

- Teren arabil

- Paduri sau livezi


In perioada 2000 – 2003 in sistemul de iluminat public s-au montat urmatoarele echipamente:

- corpuri de iluminat - 45.485 buc. - prelungiri - 46.405 buc. - stalpi de iluminat - 23.185 buc. - cabluri de iluminat - 822 km - copertari si decopertari - 52 km

Aceste echipamente cuprind 4036 de obiective structurate pe 3 zone de reabilitare, respectiv 164 de subzone. Valoarea investitiilor angajate contractual de catre LUXTEN pentru reabilitarea sistemului de iluminat public a fost de 78 milioane USD, ponderea investitiei a fost derulata in intervalul 2000 - 2003. Avand in vedere solicitarile cetatenilor si dezvoltarea continua a orasului, se incearca abordarea de o maniera flexibila a zonelor de reabilitare, imbinand lucrarile de mentinere la standarde de calitate a iluminatului cu lucrarile de modernizare si extindere impuse de celelalte retele de utilitati publice. Prin aceste lucrari de reabilitare s-a urmarit imbunatatirea parametrilor luminotehnici (iluminarea, luminanta, uniformitatea generala si longitudinala, indicele de orbire), reducerea consumului de energie electrica, prin utilizarea de surse luminoase cu eficienta energetica maxima in practica internationala (de ex. lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune, lampi cu halogenuri metalice), corpuri de iluminat cu grad mare de protectie si un randament de distributie luminoasa de 0,95, grad de electrosecuritate al instalatiilor conform normelor UE.

Exemple de zone reabilitate in aceasta perioada:

- Drumul Taberei – str. Brasov – Prelungirea Ghencea – str. Raul Doamnei - str. Valea Argesului – Drumul Taberei – str. Brasov – Prel. Ghencea – str. Valea Oltului - str. Valea Ialomitei – Drumul Taberei – str. Valea Argesului – str. Valea Oltului - str. C.Brancusi – str. Lucretiu Patrascanu – bd. Basarabia – bd. 1 Decembrie – str. Liviu Rebreanu – bd. Nicolae Grigorescu - bd. Basarabia – bd. Nicolae Grigorescu – bd. Camil Ressu – str. Liviu Rebreanu – str. Campia Libertatii - str. Postavarului – bd. Nicolae Grigorescu – str. Liviu Rebreanu – bd. 1 Decembrie - bd. Octavian Goga – str. Nerva Traian – Splaiul Unirii - str. Cernisoara – bd. Uverturii – str. Drenajului – str. Margelelor – bd. Iuliu Maniu - bd. Iuliu Maniu – sos. Virtutii – bd. Uverturii – str. Cernisoara In anul 2003; - bd. Carol – bd. I.C. Bratianu – bd. Unirii – Splaiul Independentei – Calea Victoriei - bd. Carol – str. Mantuleasa – bd. Mircea Voda – bd Unirii – bd. I.C. Bratianu - Calea Grivitei – str. Mircea Vulcanescu – bd. Dinicu Golescu – Gara de Nord - sos N. Titulescu – str. Buzesti – Calea Grivitei - str. Viitorului – sos. Stefan cel Mare – Calea Mosilor – bd. Dacia - str. Av. Radu Beller – bd.Mircea Eliade – Calea Floreasca – sos.Stefan cel Mare – Calea Dorobantilor - str. Ceaikovski – str. Barbu Vacarescu – sos. Stefan cel Mare – Calea Floreasca - bd. Ion Mihalache – bd. Alex. Averescu – sos. Kiseleff – str. Arh. Ion Mincu - bd. Lacul Tei – str. Barbu Vacarescu – sos. Pipera – limita administrativa – sos. Petricani – str. Sipca – str. Steaua Rosie – sos. Petricani - Calea Grivitei – bd. Ion Mihalache – str. Turda - str. Marginii – Calea Grivitei – Podul Grand – culoar CFR - bd. Poligrafiei – str. Baiculesti – sos. Straulesti – Drumul N. Sutu – sos. Gh. Ionescu


Sisesti – bd. Ion Ionescu de la Brad – sos. Buc.- Ploiesti - sos. Chitilei – limita administrative – sos. Buc.- Targoviste – str. Bodeanu C-tin - str. Jiului – bd. Poligrafiei – str. Baiculesti – linie CFR – bd. Bucurestii Noi - str. Mantuleasa – bd. Pache Protopopescu – str. Traian – Calea Calarasilor - bd. Mircea Voda – Cal. Calarasi – str. Matei Basarab - bd. Marasesti – Splaiul Unirii – bd. Gh. Sincai – bd. Dimitrie Cantemir – Pasaj Marasesti - Calea Mosilor – sos. Mihai Bravu – bd. Ferdinand - bd. Pache Protopopescu – bd. Mihai Bravu – str. Matei Voievod - str. Traian – bd. Pache Protopopescu – str. Matei Voievod – sos. Mihai Bravu – Calea Calarasi - bd. Gh. Sincai – Splaiul Unirii – sos. Mihai Bravu – bd. Tineretului - bd. Ferdinand – sos. Pantelimon – sos. Iancului – sos. Mihai Bravu - sos. Mihai Bravu – sos. Iancului – bd. Pierre de Coubertin – str. Vatra Luminoasa - sos. Mihai Bravu – str. Baba Novac – str. Liviu Rebreanu – bd. Camil Ressu - sos. Mihai Bravu – bd. Camil Ressu – str. Fizicienilor – bd. Energeticienilor – Calea Vitan - sos. Giurgiului – sos. Oltenitei – bd. C. Brancoveanu – str. Luica - sos. Pantelimon – str. Ziduri Mosi – sos. Colentina – sos. Fundeni – sos. Pantelimon - bd. Alex. Obregia – str. Serg. Nitu Vasile – sos. Berceni – str. Turnu Magurele - Prel. Ferentarilor – bd. Pieptanari – str. Cladova – str. Branistari – str. Zetarilor - bd. Constructorilor – culoar CFR – Calea Crangasi – Drumul la Rosu – Jugastrului - Lamaiului - sos. Salaj – str. Humulesti – str. Trompetului – Prel. Ferentarilor –Drumul Sanpaul - Drumul Bragadiru

Alte zone in care s-a realizat si imbunatatit sistemul de iluminat public in perioada 2000-2004: - Parcuri si Gradini publice : Parcul Tineretului, Parcul Circului (Tonola), Parcul Herastrau, Parcul National, Parcul Militari, Parcul Titan, Parcul Unirii, Gradina Cismigiu, Parcul Elefterie, Parcul Kiseleff, Parcul Morarilor, Parcul Plumbuita, Parcul Sebastian, Parcul Ateneul Roman.

Iluminat arhitectural si ornamental: Iluminatul ornamental al amenajarii Dambovitei (Piata Unirii – Calea Vitan), Teatrul National, Opera Romana, Statuia Aviatorilor, Statuia Mihail Kogalniceanu, Statuia C.A. Rosetti, Monumentul Geniului, Monumentul Eroilor Sanitari, Statuia Rascoala 1907, Piata George Enescu, Piata Revolutiei, Universitatea Romano-Americana,

- Teatre : Arcub, Bulandra (Sala Icoanei si Sala Izvor), Constantin Tanase, Teatrul de Comedie, Evreiesc, Excelsior, Masca, National, Nottara, Odeon, Tandarica

- Pasaje Rutiere : Pasajul Unirii, Pasajul Victoriei, Pasajul Bucur- Obor, Pasajul Muncii, Pasajul Lujerului, Pasajul Marasesti De asemenea un obiectiv important realizat la cererea P.M.B. de catre LUXTEN a fost iluminatul festiv ornamental cu ocazia Sfintelor Sarbatori de Pasti si de Craciun a principalelor bulevarde, strazi si parcuri utilizand siruri, figurine, furtunuri, ghirlande luminoase, majoritatea fiind alimentate in sistem intermitent.


In anul 2004, s-a alocat suma de 100 miliarde lei pentru lucrari de reabilitare si extindere a sistemului de iluminat public a 113 obiective de invatamant din zonele limitrofe. Programul se va concretiza in montarea a : 660 corpuri de iluminat, 230 stalpi si 19 km cablu.

Din luna februarie pana in luna aprilie inclusiv s-au montat urmatoarele echipamente:

- corpuri de iluminat - 660 buc - stalpi de iluminat - 230 buc - cablu aerian si subteran - 19 km

Aceste lucrari reprezinta cca. 30% din totalul programat pe acest an, operatorul de sistem prezentand lunar situatia de lucrari efectuate, confirmate de catre Corpul Agentilor Constatatori. Serviciul de iluminat public este o conditie esentiala pentru crearea unui climat de siguranta pentru cetateni, fapt ce conduce la sustinerea si dezvoltarea programului de extindere si reabilitare in urmatorii ani. In acest sens, se prezinta perspectivele si prognoza dezvoltarii iluminatului public din municipiul Bucuresti in perioada 2005 – 2008, in valoare de aproximativ 690 miliarde lei, care va avea in vedere:

- continuarea extinderii sistemului de iluminat public in zonele de dezvoltare a orasului, sub coordonarea directiei de urbanism din cadrul P.M.B. - valoare aproximativa 450 miliarde lei

- actualizarea bancii de date si implementarea sistemului de telegestiune a consumului orar de energie electrica, cu punerea in evidenta a oricarei anomalii functionale generate de furt sau accident - valoare aproximativa 70 miliarde lei

- optimizarea consumului de energie electrica de iluminat public pe arterele principale prin montarea reductoarelor de tensiune, prin reducerea tensiunii de alimentare intre orele 23 – 5, realizandu-se importante economii de energie electrica - valoare aproximativa 90 miliarde lei

- separarea instalatiilor de iluminat public fata de instalatiile de distributie si furnizare a energiei electrice - valoare aproximativa 180 miliarde lei

Serviciul public de asigurare cu toalete ecologice

Utilitatea serviciului public in asigurarea toaletelor ecologice a fost determinata de gradul mare de uzura si degradare a toaletelor publice din Bucuresti, precum si in urma solicitarilor populatiei. Acest fapt a determinat lansarea programului de montare a 1000 de toalete ecologice in spatiile publice din Bucuresti (cu precadere in zonele aglomerate si parcuri), mobile, usor de manevrat, ale caror caracteristici trebuie sa evidentieze cerintele privind confortul si siguranta cetatenilor si sa indeplineasca conditiile de calitate reglementate de standardele in vigoare. Acestea nu necesita racordare la reteaua de canalizare deoarece sunt folosite substante biodegradabile. In momentul de fata sunt amplasate 689 toalete ecologice cu o rezerva pentru situatii neprevazute (50 buc.), iar in decursul anului 2004 vor fi montate si toalete speciale pentru persoanele cu dizabilitati.

Prestarea serviciului de toalete ecologice a condus la o salubrizare si igienizare imediata atat in zonele publice in care au fost amplasate cat si a spatiilor in care au existat toalete publice degradate.


utilităţi publice

Documents