utilitati din resurse locale - cdn4.libris.ro din resurse... · pe marile bulevarde pentru ca...
TRANSCRIPT
VICTOR EMIL LUCIAITI
UTILITATI DIN RESURSE LOCALE
Ghid de procurare a utilitifilor pentru o gospodiriedin resurse regenerabileo localeo nepoluante
EDITURA UNIVERSITARABucureptio 2017
:e Consiliul
- ).C.U.) in
CUPRINS
Introducere
Resursele regenerabile naturale - patrimoniu nalional
Prezentarea cn4ii .........
1. Situafia actuali a mediului. Schimbflrile climatice1.1. Educalia 9i geopolitica.................L2. Contribulia resurselor energetice regenerabile la consumul final
brut de energie din UEU tilizar ea re surselor re generabile in prezent . ..
Procesul de globalizare impune,,regulile jocului" ...........Schimbdri climatice.....Consumatorii de bunuri gi servicii au un impact uriaq asupramediuluiCum afecteazE agricultura qi zonele umede concentralia globald demetan.........Consecinlele schimbIrii climeiPreviziuni pe termen lung privind schimbirile climaticeEmisiile de gaze cu efect de serd in contextul schimbdrilor climaticeAnalizd.de cazSchimbare de concepfie qi atitudine fal6. de mediu qi schimbdrileclimatice....Atenfie! Scdderea capacitilii de prod:rcere gi a capacitili de
absorblie naturale biologice a planetei PdmdntSchimbarea de supremalie pe plan mondialAlternative conservatoare, atitudini duplic itareSoarele qi planetele vor muri.....
2. Avantajecontra
ale producfiei individuale de utilitn{i. Argumente pro qi
2.L Avantaje ale producfiei individuale de energie ...,............2.1.1. Cregterea eficienfei energetice a proceselor tehnologice din
surse regenerabile .........2.1.2. Pre[ul energiei produse cu resurse regenerabile scade continuu
2.I. Dezavantaje privind alimentarea cu utilitdli din releaua centralizatd,..2.1.1. Coruplia din unitalile energetice, ale administraliei centrale qi
locale 63
11
16
18
2222
1 .3.
1.4.
1.5.
1.6.
t.7.
1.8.
1.9.
1.10.1.11.t.r2.
1.13.
1,14.1.15.1.16.
37
A1
56
252729JJ
383943
4446
4951
53
5860
6061
63
il:*.
2.L2. Creqterea continui a prefurilor utilitifilor la companiile defurnizare de servicii qi bunuri pentru utilitd1i.......
2.i.3. Rezervele de combustibili fosili scad, sunt limitate2.1.4. Costul energiei produse este relativ ridicat2.1.5. Pierderi de energie ...............2.2.6. Plata de impozite, taxe, accize ................2.2.7. Sewicii de calitate proastii2.2.8. Pre[uri ridicate la energia termicd pentru ?ncdlzire qi apd caldiAtitudini pro gi contraComparafie intre sistemul centralizat gi cel privat de incdlzire a
locuinlei.....Scumpirea energiei livrate in sistemul de producere qi distribuliecentralizat..Scdderea valodi certificatelor ver2i.........Modifi carea definiliei biomaseiAnvelopa generatoare de energie2.8. 1. Anvelopa piezoelectricd........2.8.2. $osele, drumuri gi trotuare generatoare de electricitate.............Frdni la utllizarea energiilor regenerabileDefectele sistemului centr alizalNemu[umiri ale abonalilor la adresa furnizorilor centralizafi de
utilitati.......
646768
2.3.2.4.
2.5.
2.6.2.7.2.8.
2.9.2.r4.2.r1.
6972767787
93
9598
100
101
101
103
104105
107
3.
2.72. Americanii care au cdutat gaze de qist in R.omdnia au plecat frri sd
pldteasc6.... 110
Servicii de consultanfi. Realizarea studiului ................. I143.i. Domeniul de activitate ll43.2. Servicii de consultan,tl. Caracteristici - mdrimi locale 1 15
3.3. intocmirea documentafiei pentru lucrdri l2l3.4. Livrdri de la furnizor care ?nsolesc echipamentul ............ 1243.5. Execufia lucririlor.... ......:............ IZ83.6. Asistenla tehnici pe care trebuie sd o asigure furnizorul de
echipamente 1293.7 . Asigurarea calit6{ii, standarde gi norme aplicabile obligatoriu
lucrdrilor executate gi echipamentelor livrate gi montate . 1293.8. Proteclia mediului inconjuritor .. 131
3.9. Penalitdli pentru nerespectarea condiliilor contractuale 1323.10. Forla majord 1323.11. Luareadecizieiderealizareaunuiproiect....... 133
3.12. Consumul de energie din gospodirie............... 135
3.I2.l.incillzirea qi rdcirea interioari a locuin{ei.. 1363.12.2.Iluminatul gospoddriei 1363.12.3. Apa caldi menajeri I37
Prezenfa resurselor strategice regenerabile pe teritoriul Romffniei........ I394.1. Producerea energiei...... 139
4.
6467686972767787
4.1.1. Potenlialul energetic solar al reeiunii Centru4.1.2. Potenlialul energetic eolian al regiunii4.1.3. Potenfialul energetic geotermal al regiunii.4.1.4. Poten,tialul hidroenergetic al apei4.1.5. Biomasa, o sursl de energie regenerabild promildtoare............
4.2. Determinarea potenfialului energetic pentru RomAnia....4.2.1. P otentialul solar4.2.2. P otenfialul geotermal ....... ..... ....4.2,3. Determinarea potenlialului energetic eolian 1ocal...........
4.3. O politici durabild in domeniul transporturilor locale gi nalionale .....4.3. 1. Politica acfi:ald gregiti4.3.2. Eficienla din transport...,.4.3.3. Reducerea poludrii in activitatea de transporturi..........4,3.4. Acoperirea necesarului de transport naval ca infrastrucfuri pe
direclia tronsonului IV (vest-sud-est) gi IX nord-sud-est)trans-European .............
4.4. Stocarea energiei......
140141r42t42145147r47150
152156
156
157
161
;: apa caldi
m :lcalzire a
:-ecat fird sd
F :::nizorul deb*F -; obligatoriun[;
ts'di-..
nl Rr:mflniei........
93
9598
100
101
10'l
103
104l0s
t64172
t07
5. Asigurarea utilitifilor din resurse loca1e......... I735 . 1 . Asigurarea de api rece curent[ .. 17 4
5.1.1. Purificarea, epurarea qi innobilarea apei 1795.1.2. Epurarea biologicd 1815.1.3. Purificarea apei potabile...... 1855.1.4. Epurarea ecologicl a apei menajere frri chimicale................... 1865.1.5. Filtru mecanic 187
5.2. Apa caldd menajer6.... 1885.2.1. Surse posibile de inc6lzire a apei reci... 188S.Z.Z.Panowi termice de tevi........ I93
5.3. incdlzireaapei din piscin[ ......... 2045.4. Producerea energiei electrice .... 204
5.4.1. Producerea energiei electrice prin utilizarea energiei solare..... 2045.4.2. Producerea energiei electrice prin utilizarea energiei eoliene ... 2085.4.3. Electricitate obfinuti direct prin fotosintez6.. ......... 2105.4.4.Energia solarl transformi apa in combustibil ........ 2125.4.5.Instalalia de producere a energiei electrice cu ajutorul apei...... 2I2
5.5. incillzirealocuinleipe timp friguros ................. ............... Z2B5.5.1. Utilizarea capacitafii pdmentului de stocare a cildurii/frigului
pentru incdlztrea/ventilarea spaliilor inchise, cu ajutorul pom-pelor de cdldur5....... ......... 230
5.5.2. Condifii ale solului gi caracteristici specifice ......... 2325.5.3. costul instalaliei gi perioada de recuperare a costului investi-
fiei ............ .... 2335.5.4. Pierderile de cdldurd prin elemente de construcfie ale casei..... 2345.5.5. Comparalie intre diferire tipuri de resurse energetice ............... 2345.5.6. Condilii convenlionale de calcul......... ................... 235
'7
110
t14rt4115
t2r124128
129
129131
132132133
13s
136136137
139139
5.5.6.1. Temperatura exterioarl de calcul5 .5 .6.2. Temperatura interioard de calcul .....
5.5.6.3.Yiteza de calcul a vdntului5.6. Producerea biogazului; materii prime folosite, eficienld, instalafie ....
5.6. 1. Reacfia anaerobl5.6.2. Instalalii de produs biogaz........
5.6.3. Materiale folosite pentru producerea biogazului5.6.4. Puterea calorici a biogazului .................
5.6.5. Activitilile necesare pentru producere biogaz5.7 . Panouri electrice radiante pentru incdlzit5.8. Iluminat ornamental in gridinS, curte, alei, spafii libere
5.9. Metode de combatere a stresului generate de cdmpuri electrice gi
magnetice
5.9.1. Cine produce aceste cdmpuri?....
5.9.2. Cum ne ferim de acliunea cdmpului?..5.9.3. Varia{ia intensitilii c6mpului fa
235
237
238.... 239
239
8.3.2. Recuperarea costului investiliei penfu o instalafie eolianE ...... 3248.3.3. Instalafie de incllzire din caldura p[mAntului ....... 327
8.4. Recuperarea investifiei in cazul folosirii unui grup electro-generator 3288.5. Securitatea alimentirii cu energie ................. 328
9. Stocarea energiei pi a resurselor.............. ............. 332
Anexe ................ 339
A.1. instriinarea obiectivelor de importanfi strategici gi de siguran{inafionali... ................... 339
4.2. Sistemul Electroenergetic Na{ional (SEN) pi finan{area lui........... ..... 340A.3. Rezultate financiare gi utilizarea 1or.............. .................... 3414.4. Distribufia radialiei so1are......... ... 348A.5. Tipuri de fenomene naturale gi schimburi de energie ...... 357A.6. Tipuri de forte la nivel planetar - universal qi molecular - celular..... 3584.7. Intreblri frecvente puse de doritorii de utilizare a energiei
resurselor regenerabile ................. ................... 3604.7 .I. Intrebdri frecvente puse de doritorii de utilizare a energiei
so1are......... ...... 360A.7.2. intreblri frecvente puse de doritorii de utilizare a energiei
hidraulice... ......364A3 .3. intrebdri frecvente puse de cei ce doresc si producd biogaz din
deqeuri vegetale qi dejecfii animale ....... 3664.7.4. Intrebdri frecvente puse de cei ce doresc sd extrag[ c[ldura din
pdmdnt cu ajutorul pompelor de cdldur6, cildurd folositi pentruincilzirea locuintei..... ......... 368
A.8. Cum va arita energia viitoru1ui.................. .... 37A
8ib1iografie................. ........... 372
:lectrice gi
eoliene gi
240243
250
251252256
257258259261271
274
274276277
279
284285287
292292
294298
306
309
JIJ
318
318
318
320320
1. SITUATIA ACTUALA A MEDIULUI.SCHIMBARILE CLIMATICE
,,Orice tranzaclie fdcutd intre om Si naturdare ca rezultat qi deteriorarea resurselor naturale(egea entropiei), de unde Si observalia cd naturaar putea evolua de sine stdtdtor, mai bine decdt fnprezenla omului, acesta fiind un < intrus in casanaturii >>".
Nicolas Georgescu - Roengen
1.1. Educalia qi geopolitica
,,Mens sana in corpora sano" - spune sintagma latin6. Dacd vrei sd ai ominte sdndtoasd, trebuie sd ai un corp sdnitos. Nu poli g0ndi sinltos intr-un corp
bolnav qi un mediu poluat. Statele dezvoltate au infeles foarte bine aceste lucru.Japonia acordd o mare atenlie dezvoltirii economiei pe baza dezvolteriitehnologice realizate cu cercetare pi studii proprii. Calitatea mediului este la fel de
importantd ca qi educa{ia. Nivelul qi calitatea educafiei sunt dintre cele maiimportante probleme care preocupd guvernele statelor dezvoltate qi companiileparticulare din aceste state. Nu degeaba in clasamentul primelor 10 universitdli de
prestigiu, 7 se afli in Statele Unite qi Marea Britanie. Din primele 50 de
universitdli, 37 se afll ?n statele dezvoltate. Prima universitate din Rusia, cea de laSankt Petersburg, se afl6 pe pozi\ia233,in clasamentul universitdlilor. Clasamentuls-arealizatpebaza unor criterii teoretice gi practice bine alese care pun accent pe
activitatea de cercetare, inovare, publicare de lucrdri gtiinlifice, etc.
Poluarea mediului in marile aglomeriri urbane din China este aga de mareincdt risdritul soarelui este prezentat pe proieclii pe panouri publicitare amplasatepe marile bulevarde pentru ca populafia si mai aibi cdteva clipe de fericire cdndpriveqte panoul cu reclame qi sd nu uite cum arati acest fenomen natural, tot maiascuns gi mai rar de atmosfera poluatd de civilizafie. Atmosfera oragelor este
invdluitd de un smog gros ce planeazd in qi deasupra oraqelor. Smogul este produsde fabrici qi traficul foarte intens. O autostradd dintre Beijing qi Shanghai a putut fidezafectatd, in 9 zile de muncl intensi neintreruptd, dupi o ambuscadd acolo;lungimea girului de automobile blocate a depigit 100 km. in aceste condilii de
mediu, tineri chinezi pleacd sd studieze in Statele Unite unde rnmdn dupd
terminarea studiilor. Astfel populafia din statele poluate este educati in universitdlide prestigiu, care formeazd cadre pregdtite, pdtura de viitori cercet5tori care
22
l-tf.
t intre om gi naturdreswselor naturale
ti,servatia cd naturamai bine decdt in
w r intrus in casa
Georgescu - Roengen
Dacd vrei si ai oiS.nitos intr-un corp
bine aceste lucru.
Ffe baza dezvolt6riicediului este la fel de
sunt dintre cele maioltate qi companiile
l0 universitSli de
" Din primele 50 de
din Rusia, cea de la
lmsitatilor. ClasamentulLbre care pun accent pe
[ce. etc.
t China este aga de mare
ri publicitare amplasatera clipe de fericire c6nd
Snomen natural, tot maiAtmosfera oraqelor este
Blor. Smogul este produs
lng 9i Shanghai a putut fiupd o ambuscadd acolo;m. in aceste conditrii de
inite unde rimdn dupdste educat[ in universitdfil viitori cercetitori care
contribuie la dezvoltarea economic[ a statelor dezl'oltate unde invdlim6nful estebine pus la punct gi i se acordd importanla cuveniti.
In urma intalnirii de la Paris din 30 noiembrie - 12 decembrie 2015, s-auindicat mdsuri pentru reducerea incilzirii globale, asffel ca temperatura globald s6nu creasci cu mai mult de 2oc, pdnd,la hnele secolului XXI. De asemenea, s-adecis ca statele bogate, dezvoltate din punct de vedere economic, cei mai maripoluanfi ai Planetei, sd ajute statele sirace cu suma de 100 miliarde de dolari, sum[alocatd pentru luarea de m[suri in statele sdrace pentru a nu fi afectate de poluareaqi incdlzirea globald produs6 de cei bogali. Responsabild de adunarea gi alocareasumei a fost Banca Europeani de Dezvoltare.
Cele mai evidente semne ale efectelor incdlzirii globale se identificd inbazinul Mirii Mediterane. una din explicalii ar ft cd", intr-o zond limitrofr,apropiati acesteia, se afld state cu industrii puternic poluante, ca rtalia, Fran{a,Spania, Germania. Dinke manifestirile care au demonstrat efectele incalziriiglobale se identificd' :'
r cre$terea nivelului apei mirii; falr de acum 70 de ani, nivelul MiriiMediterane a crescut cu 20 cm, avdnd ca efect retragerea populafiei din zonelelitorale, altildatd zone predilecte pentru amplasarea multor localitali.
o Zonele secetoase se extind rapid, astfel ci zone care altddatd se cultivaucu pomi fructiferi mediteraneeni, ca ldmdi, portocali, smochini, m[slini, careproduceau recolte bogate, o mare parte din populafie ocupdndu-se cu aceste culturi,asigurdndu-se din ele profifuri substanliale, acum se usucd; zonele deqertice seextind acolo unde apa a dispirut qi precipitaliile s-au rdrit; populalia locala esteobligatd sd se orienteze spre alte ocupa{ii care sd le asigure mijloacele desubzisten{d.
r Furtunile cu manifestdri deosebit de violente sunt tot mai frec\,ente. cudistrugeri materiale mari.
Iatb cum deteriorarea climatului global are efecte putemice asupra multoraspecte ale activitdlilor umane. De aceea guvernele, parlamentele, Conducereastatelor, in special a celor dezvoltate care polueazd. planeta foarte mult, suntresponsabile prin politicile de protec{ie impotriva poludrii, care devin politici desecuritate nafionald, pentru ca situafia sd nu se inrdutlleascd, fa[d, de nivelul actual,deja alarmant. Faptul c5, incd 55 de state ale lumii dintre cele 198 participante, nuau ratificat Protocolul de la Paris, dupi 9 luni de la lansare, este un gest care spunedestul de mult. Faptul cd Statele Unite ale Americii, cel mai mare poluator alplanetei gi Republica china, al doilea mare poluator al planetei, au semnat dupl 9luni (3 septembrie 2016) Protocolul de la Paris, este un fapt deosebit de grav! Iatice legiturl logicd, strdnsi, indispensabile, vitald existi intre educalie, iiterese qigeopolitici. Deocamdatd, politica este dictatd de interesele individuale ale marilorindustriagi, bancheri, politicieni, care nu acceptd ca profiturile lor s6 se diminuezeprin mdsuri de reducere a producfiilor activitdlilor industriilor poluante. S6nitateaactuall, a popoarelor gi a viitorilor urmag| a copiilor noqtri, este l6sati pe un plansecund, dupd nivelul profiturilor actuale. ratl cum interesele actuale
^ ale
politicienilor, ale celor care conduc soarta planetei, sunt mai puternice decdtasigurarea unui climat in viitor pentru cei pe care noi i-am creat, le-am dat via{i gi
z)
pe al ceror viitor sdnltos suntem responsabili si-l asigurdm. Dar se dovedegte,realitatea o confirm[, c[ acest deziderat este departe de acliunile politicienilor.Faptul cd ,,omul este un intrus in Casa Naturi", este un mare adevdr, din p[catetrist. Depinde numai de noi sd-l facem benefic, sd ne bucurim de ofertele dinNatur6.
Actualii conducitori gi politicieni din toatd lumea condamnicomportamentul qi mdsurile luate de politicienii din perioadele anterioare. Aceast[atitudine este pentru cdgtigarea de capital electoral pentru viitoare alegeri gi pentrucd aceasta este atitudinea penku a ,,da bine" in partid. Vechi politicieni condamnalirecurgeau la misuri qi decizii radicale prin care posibili concurenfi sau duqmani s[fie inldturati. Dintre m[surile luate erau de a deporta comunitifi de o anume etnie,de a concentra in lagire categorii sociale qi etnice, de a inscripfiona persoane dinetnii cu care aveau o problemd, pentru a fi identificate uqor, astfel sd li seingrldeascl unele drepturi la care restul populafiei avea acces. Deci eraurestriclionate drepturi constitu{ionale prin emiterea de decrete cu nuantidictatoriali, ca fascisti (Alfred Hitler, Mussollini), hortistd (Horsth), comunist6(Stalin, TroJki), regim colonial (tofi conducdtorii statelor imperialiste care aucucerit teritorii strdine transformate in colonii; Marea Britanie a avut cel mai intinsimperiu colonial, Franfa, Spania, Portugalia, Olanda, Italia, Rusia, Germania, etc.).Acegti conducdtori - dictatori care au uzat de,,cultul personalitdlii", drept obfinutprin legislatia pe care au conceput-o qi impus-o - au distrus vielile a milioane deindivizi din popoarele pe care le-au subjugat prin forfn. Atitudinea lor estecondamnabili gi este bine ca istoria care se pred6 elevilor s5 scoatd in evidenpaceste comportamente anormale pentru a nu mai fi urmate in viitor gi atunci cdndapar si fie repede inldturate gi stopate de societatea civili.
Dar totugi, dacd privim, identificdm qi analizim ce au fbcut vechiiconducitori gi ce fac cei acfuali, constatdm cd urmirile comportamentului acestoradin prezent este mai grav. Dacd in trecut erau persecutate comunitSli limitate, inprezent intreaga populafie a Planetei este supusi gi afectati din cauza schimbdrilorclimatice care se manifesti la nivel global, de la Ecuator la Poli. Dac[ in trecut eraupersecutate comunit[1i limitate, pe durati limitatl, unele pentru intreaga viaji, inprezent schimbdrile climatice se manifesti la nivel global pentru o perioad[ foartelungd de timp, care poate dura multe generafii ?ntregi. Schimbdrile climatice duc ladispari{ia de specii valoroase. Refacerea anumitor specii devine imposibild, fiindpierdute pentru totdeauna. Dacd avem in vedere contribufia lor la pdstrareaechilibrului natural, biologic, ne explicdm de ce au apirut atiltea dezechilibrenaturale, care inainte nu erau cunoscute de omenire.
Cu toate c[ experientele qi amintirile triste, crude, ldsate de diferite forme dedistrugere a fiinfei umane, ca holocaustul, apartheidul, govinismul, ura de rasd,sclavagismul modern, proxenetismul, extremismul nalionalist sunt recente, ele suntprezente qi in zilele noastre. Cu toate expozi,tiile organizate, a manifestiirilor princare se prezintd, cruzimea mdsurilor folosite de adeplii acestor practici, tot maimulte cazuri se descoperd cd funcfioneazdla limita legii. Toate aceste practici suntsimilare cu mdsurile politicienilor conducitori de state gi destine de popoare dedistrugere a naturii, a mediului in care trdim, ne distrim, lucrim, ne educlm. Cu
24
Dar se dovedegte,:;aile politicienilor.adevdr, din picate
de ofertele din
Jrmea condamn[amerioare. Aceasti
alegeri qi pentrupo triticieni condamna,ti
gi sau dugmani sd
hid de o anume etnie,;ipliona persoane din:tor. astfel si li se
acces. Deci erau
decrete cu nuan{irHorsth), comunistdrmperialiste care au
ile a alrrt cel mai intinsRusia- Germania, etc.).
itetii", drept obfinutr ie$le a milioane de\titudinea lor este
sd scoat?i in eviden!6in viitor qi atunci c6nd
ce au fbcut vechiiportamentului ace storacomunitili limitate, indin cauza schimbirilor
Poli. Dacd in trecut erau
I pentru intreaga viaf6, inI pentru o perioadi foartelimbarile climatice duc lai devine imposibili, fiindnibulia lor la pdstrareapdnrt at6tea dezechilibre
hsate de diferite forme de
Sovinismul, ura de ras6,
nlist sunt recente, ele suntzate, a manifestbrilor prini acestor practici, tot maiToate aceste practici sunt
5i destine de popoare de
n, lucrdm, ne educ[m. Cu
toate c[ actualii parlamentari qi politicieni cunosc repercusiunile nefaste ale acestorpractici, ei nu-qi schimbd atitudinea de a modifica radical situafia. La fel seintdmplE pe tot globul. in unele zone , situagia este mai gravd; acolo unde au locconflicte armate, nu sunt asigurate condilii minime de trai; lipsa apei, a hranei, ainstitutiilor de inv[tdmdnt, a attoritillii statului de drept, u .pitrl.lo., duc la lipsatotald. a sigurantei vielii membrilor ei. S-a declangat fenomenul de migr# amilioane de locuitori din aceste zone spre zone mai sigure, pagnice qi mai .tubil".Dar s-a declanqat refuzul nafiilor spre care se indreapti migranlii, de a-i primi.
Citind aceste rdnduri, ne d[m seama cdt de strdnsd este legatura dintreeducalie, interese qi geopoliticd. Dacd nu suntem suficient de educali gi inteligenfica sd l6sdm la o parte interesele personale qi sd acorddm prioritate interesuluigeneral, atunci vom ajunge ca situalia planetei sI nu mai aibd cale de intoarcere dinsitualia care se manifest[ destul de puternic in tot mai numeroase qi intinse zone depe glob. Carlea de fa{a se doreqte un manifest adresat tuturor celor cdrora le pas6 deviitorul lor qi al copiilor lor, care vor sd trdiascd intr-un mediu curat gi senetos peplaneta Pimdnt. A folosi resursele locale, curate, oferite gratuit de mediul in carene desftqurdm viala qi activitatea, este singura solulie obligatoriu de urmat. Terenpe planeta Pdmdnt este suficient pentru tofi locuitorii care trdiesc in prezent qipentru cei ce se estimeazi sd se nascd intr-un viitor apropiat qi pe termen mediu.Nu este bine sd facem previziuni nici optimiste, nici pesimiste, pentru c[ nu gtim cene oferd viitorul condus de oameni care deocamdatd nu au ca prioritate bineleomenirii. in carte sunt prezentate solufii practice de folosire a resurselor energeticelocale, curate, pentru satisfacerea nevoilor gospod[riei personale.
1.2. Contribu{ia resurselor energetice regenerabile la consumul finalbrut de energie din UE
Pdni la mijlocul secolului trecut erau folosifi pentru producerea energieielectrice 9i hansporturi numai combustibili convenfionali. Poluarea mediului adevenit aga de mare incdt s-a decis, ct ocazia reuniunilor mondiale pe teme deproteclia mediului, inlocuirea combustibililor poluanli cu alte tipuri care nupol:ueazd. s-au ficut cercetiri, studii, experimente, perioade lungi de timp in urmacdrora s-au identificat qi realizat tehnologii, materiale gi echipamente capabile s6utilizeze noile tipuri de combustibili existenli in mediul natural. Aceltia suntcombustibili captafi din resurse energetice regenerabile care nu sunt poluante c6ndsunt utilizate. Dintre cele mai utilizate resurse regenerabile nepoluante sunt:energia solari - luminoas[, energia eolianl energia hidraulicd,
"n..giu geotermal6,
energia din sol, energie din utilizarea biocombustibililor. Cu toate m6surile luate,de cregtere a folosirii resurselor nepoluate. nu s-a imbunatdlit situalia privindpoluarea globali, din contr[, se inregistreazd tor mai frecvent evenimente caredovedesc cE procesul de poluare continud. Contriburia resurselor regenerabileenergetice la consumul final brut de enercie tlin lunaea intreagd, in ultimii ani, acrescut continuu. in Uniunea Europeana sii.aia e,.:e rJtr:eroarea:
Tabelul 1.1.Contribufia resurselor regenerabile energetice Ia consumul final brut
de ceteva din UE in2014
TaraContribu{ia resurselor regenerabile
energetice Ia consumul final brut de energie
Io/ol
Suedia 52,6
Finlanda 38,7
Letonia 38,7
Austria 33.1
Danemarca 29,2
State codage in utilizarea resurselorregenerabile nepoluante
Marea Britanie 7
Olanda 55
Malta 4,7
Luxemburg 4,5
Prin protocoale succesive incheiate dupd lungi negocieri intre qefii de state,marii industriagi gi bancheri asistafi de exper,ti, s-au impus obiective gi limiteminime prin care s-au stabilit procentele de resurse regenerabile nepoluante care sA
fie folosite pdnd la anumite termene. ldri ca Bulgaria, Cehia, Estonia, Croalia,Italia, Lituania, Romdnia, Finlanda qi Suedia qi-au indeplinit obiectivele stabilite deUE pentru arNI2A20. Multe din ele au reuqit indeplinirea acestui obiectiv prinreducerea masivi a producliei de energie in sistem centralizat prin trecerea lasistem individual, local de producere, fiind astfel eliminate sistemul de transport qidistribufie, sistem generator de mari pierderi. Cdteva tipuri de resurse regenerabilenepoluante sunt elocvente.
Puterea instalati a producbtorilor de energie din surse regenerabile dinRomdnia totaliza 4 690 de MW (726 producitori), la sfdrgitul lunii iunie 2016,potrivit datelor transportatorului nafional de energie Transelectrica. in sistemulenergetic nafional, existau parcuri eoliene cu o putere de 2 959 MW, panourifotovoltaice cu o capacitate totald de I 312 Mw, microhidrocentrale de 316 MW qiinstalafii pebaza de biomasi cu o putere cumuhte de 103 MW. La sffirgitul anului2016, figurau in sistem capacitili de produclie a energiei din surse regenerabile de5 142 de MW. Conform Transelectrica, in primele 5 luni ale anului, producltorii deenergie electrici care utllizeazl resurse regenerabile energetice au produs 3,77TWh de energie verde, pentru care au primit 6,25 milioane certificate verzi din cele9,61 milioane CV cuvenite (restul fiind amdnate). Cele mai multe certificate le-auprimit cei ce au produs in parcuri eoliene (2,69 mtlioane cv), urmafi de cei cupanouri fotovoltaice care utilizeazd energia solard (2,36 milioane CV), restul fiind?mparfit intre microhidrocentrale qi utilizatorii de biomasd.
26