EFECTELE URBANIZĂRII

1

Cuprins

Rezumat..............................................................................................................................................3

Introducere.........................................................................................................................................4

Analiza.................................................................................................................................................5

Concluzii.............................................................................................................................................11

Bibliografie

Anexe

2

REZUMAT

Spatiul urban , influențează direct spatiile vecine, duce la disolutia spatiului traditional

si uniformizeaza comportamentele,modifică specificul spatiului agricol prin consumul

agroalimentar urban ,determina tendinte de relocalizare a unor activitati urbane in periurban

sau rural.

Totuși, evolutia societatii a demonstrat că orașul și amenajarile sale urbanistice joaca

un rol deosebit in modificarea instrumentelor economice si socio-culturale ale diferitelor

teritorii,actionand de favorabil asupra dezvoltarii acestora.

Sunt câteva aspecte ale mediului rural ce necesită îmbunătățire precum infrastructura

tehnico-edilitară, infrastructura de transport, infrastructura de sanatate . Odata cu extinderea

mediului urban asupra celui rural, majoritatea problemelor de acest gen vor fi rezolvate.

Însă cu ce preț?Acestă extindere va fi făcută cu prețul turismului rural si agroturismului ,

pierderii zonelor cu tradiţie în meşteşuguri şi artizanat care mai păstrează specificul local și

merită a fi valorificate. Urbanizarea poate duce la degradarea progresivă a patrimoniului

cultural-artistic.

Am realizat un chestionar, în care am vrut să delimităm mai bine preferințele pentru

particularitățile vieții în mediul rural și pentru mediul urban .Am vrut să aflăm impactul

aglomeratiei din transportul in comun,și a poluarii fonica,parerile lor despre viata in mediu

rural, și dacă includ în viitor posibilitatea de a se retrage în mediul rural.

În urma chestionarului, am ajuns la concluzia că locuitorii mediului urban

conștientizează părțile negative ale mediului în care trăiesc dar nu ar renunța la beneficiile

acestuia.Majoritatea persoanele intrebate considera ca s-au obisnuit cu ritmul alert al vietii la

oras dar totuși au în perspectivă posibilitatea retragerii în mediul rural, după pensionare.

Considerăm că urbanizarea ramâne un proces necesar și obiectiv,indiferent de preferințele noastre pentru oricare din cele două medii.

3

Introducere

Spatiul geografic national este format din spatiul urban si spatiul rural.Acestea doua

spatii se deosebesc printr-o serie de proprietati metrice, dimensiuni, suprafete , densitati si nu

numai.

La nivel european- zonele rurale sunt definite ca zone de densitate redusa, unde

populatia traieste in asezari mici, aflate la o distanta importanta de asezarile mari si unde

terenul este in mare masura folosit pentru activitati agricole, forestiere etc avand si suprafete

necultivate.

Spatiul urban este caracterizat de o populatie cu o densitatea ridicata,a carei activitate

este predominant neagricola, un centru cu functii polititce-administrative, cu un insemnat

potential industrial, comercial, social-cultural, cu multiple legaturi cu zona inconjuratoare,

asupra careia exercita o influenta economica si organizatorica.

Prin dezvoltarea sa economică , socială si teritoriala spatiul urban , influenteaza direct

spatiile vecine, duce la disolutia spatiului traditional si uniformizeaza

comportamentele,modifica specificul spatiului agricol prin consumul agroalimentar

urban ,determina tendinte de relocalizare a unor activitati urbane in periurban sau rural.

De-a lungul timpului, s-a produs disocierea evidenta a notiunii de sat de notiunea de

agricol.Asezarile rurale agricole pierd treptat din pondere , transformandu-se prin

diversificarea structurii lor economice (industria extractiva, prelucratoare , forestiera-bazate

toate pe existenta resurselor de materii prime si valorificarea lor pe plan local) in asezari de

tip mixt.Altele, cu o pozitie geografică deosebita, capata, pe lamga atributul lor economic

traditional –functii turistice balneoclimatice sau de transport.Este vorba deci o schimbare a

caracteristicilor . a functionalitaii statului, fenomene insotitoare ale procesului de

modernizare si in ultima intanta, a celei de urbanizare .

In aceste conditii, raman satul si orasul sisteme spatiale specifice?Este o intrebare care

apare din ce in ce mai frecvent intr-o epoca in care apar sisteme „hibride” precum „periferia

„sau „aureola urbana” sau „spatiul periurban.”

Urbanizarea reprezintă procesul de dezvoltare a oraselor existente si de crestere, in

ritm accelerat a numarului oraselor si populatiei urbane, ce are la baza dezvoltarea social-

economica si evolutia politica a tarii.

Punctul de plecare pentru mediul urban –din punct de vedere teoretic-il reprezinta

terenul agricol iar punctul de asociere terenul urbanizat, rezultat prin vizualizare (inzestrare cu

4

drumuri, canalizare, alimentare cu apă, electricitate) si dezvoltare urbana (cladiri

administrative, constructii comeriale).

Ca proces global, urbanizarea contemporana se caracterizeaza prin trei trasaturi majore

1.cresterea rapida a populatiei urbane

2.concentrarea din ce in ce mai puternica a populatiei urbane

3extinderea teritoriala a oraselor

Gradul de dezvoltare si-a spus cuvantul si planurile de viitor pe care o femeie si le

face.Femeia din mediul urban isi prioritizeaza activitatile, planurile pentru viitor diferit fata de

femeia din mediul rural.Pentru unele femei de afaceri, viata de familie trebuie sa astepte,

prioritara fiind cea profesionala.Astfel, se explica de ce vârsta medie a mamei la prima naştere

in mediul urban este de 26,7 ani si in mediul rural de 22 ani.De asemenea, vârsta medie a

mamei pentru toate naşterile in mediul urban este de 28 ani si in cel rural de 25 ani, potrivit

Institutului Național de Statistică.

Analiza

Urbanizarea trebuie susținută din următoarele motive

Evolutia societatii a demonstrat că orașul și amenajarile sale urbanistice joaca un rol

deosebit in modificarea instrumentelor economice si socio-culturale ale diferitelor

teritorii,actionand deosebit de favorabil asupra dezvoltarii acestora.

Proces Pozitiv

Având in vedere gradul actual de civilizație pe care îl oferă și pe care și-l dorește omul

timpurilor noastre, urbanizarea este considerată un proces pozitiv.Poate să fie de doua feluri

-extensivă-acel proces de dezvoltare urbană care are loc prin creșterea suprafeței de

teren aferent orașului, implicând extinderea intravilanului sau dezvoltarea pe orizontală.

-intensivă, procesul de dezvoltare a orasului prin cresterea gradului de echipare a

teritoriului existent, adică dezvoltarea pe verticală.

Infrastructura tehnico-edilitară

Un dezavantaj al mediului rural, iesit in evidentă din comparația cu spatiul

urban se inregistrează la nivelul doatrii satelor cu retele de canalizare .Lungimea

conductelor la sate a crescut la 1171,5 km , diferenta dintre cele doua medii a continuat sa se

mentina, in 2003 in orase existant 93,2% din lungimea conductelor iar la sate numai 6,8

%.Populatia care beneficiaza de canalizare este de respectiv 1, 15 mil locuitori in mediul rural

(10% din populatia rurală )

5

Insă, din 2003 pana in 2007 s-a înregistrat o crestere in numarul localitatilor in care se

distribuie gaze naturale,In 2003 erau 625 localitati si in 2007, 807 .Putând observa evoluția

acestei distribuiri si in mediul rural, putem sustine ca tot mai multe sate incep sa isi extinda

retelele de distributie. Totusi, mediul rural rămane cu mult în urma celui urban din punctul de

vedere al infrastructurii tehnico-edilitara.

Problema locativă din mediul rural consta intr-un grad mai scazut de confort,

locuintele de tara dispunand in proportie de numai 8% de baie si doar 5, 8 % sunt dotate cu

WC, apa si canalizare.

Retele tehnico-edilitare in mediul rural

Tipul dotării Mediul 2000 2001 2002 2003

Lungimea retelei de

distributie a apei

potabile(km)

Total(urban+rural)

Rural

38.238,1

15.616,4

39.104

16.154,6

40.268,8

17.062,2

42.263,3

18.428,3

Lungimea

conductelor de

canalizare (km)

Total(urban+rural)

Rural

16.348

1028

16.590

1064

16.812

1076

17.182,7

1171

Lungimea

conductelor de

distribuire a gazelor

(km)

Total(urban+rural)

Rural

21.597

7.429

23.950

8.202

24.067

8917

23.916

8.926

Sursa Institutul National de Statistica

Din acest lucru, putem sustine ca odata cu extinderea oraselor, majoritatea problemelor

de acest gen vor fi rezolvate.

Infrastructura de transport

Infrastructura de transport in mediul rural este si ea deficitară, avand in vedere faptul

ca aproape jumatate din comune sunt lipsite de acces direct la reteaua principala de transport

rutier iar densitatea medie a drumurilor public judetene si comunale abia atinge 33,1 km/100

km2, ceea ce indică o retea rara de drumuri.Numai 3,1 % din drumurile comunale sunt

asfaltate , circa 60% sunt pietruite si 25 % sunt drumuri de pamant.

6

Calatoria in zona rurala este tot mai lunga si cere un timp tot mai mare, comparativ cu

mediul urban iar utilizarea vehicului si a personalului este tot mai rdeusa, ceea ce va avea ca

rezultat o crestere a costului calatoriei rurale

Infrastructura de sanatate

Serviciile de sanatate din asezarile rurale se afla intr-o situatie precară, unui medic

revenindu-i in medie 1525 locuitori rurali iar unui medic sanitar,568 sateni.

Reteaua unitatilor sanitare pe unele categorii de unități, în anul 2003 includea doar 56

de spitale in mediul rural, 2 policlinici, 54 de Dispensare medicale,din totalul de 304 si 1203

Farmacii din totalul de 4947

Durata medie de viata

Durata medie de viata dintre cele doua medii nu este atat de diferita , in mediul rural

aceasta este de 71,6 ani iar in mediul urban de 73,3 (2005 – 2007) .Acest lucru poate fi

explicat prin faptul că cei din mediu rural duc o viață mai liniștită, nu atât de stresantă precum

cei din mediul urban , dar au o infrastructură de sanatate deficitară.

Servicii oferite

Spatiul urban este un spatiu adaptat rezultat in urma adaptării-operată în timp

între activitățile sociale, economice și amplasamentul lor.

Preferam orașul si pentru serviciile pe care le asigura (comert,spectacole,servicii

tertiare de sanatate,de administratie ,de ambianta etc), servicii care nu pot fi regăsite în mediul

rural.Acesta ofera o adaptare și o interactiune reciprocă între spații și nevoile rezultate din

activitățile economico-sociale.

Teritoriile urbane pot fi considerate bunuri economice tocmai pt ca ele raspund celor

trei conditii generale proprii sferei acestor bunuri si anume:

De exp:un patron al unui cinematograf,al unui salon de cosmetica sau al unui

restaurant considera ca are nevoie sa se implanteze intr-un teritoriu urban ca o densitate a

populatiei mare pentru a beneficia de o clientele sigura.

7

Ce ne face însă să ne îndoim calitatea viații în acest mediu și teoretic,ce ne-ar

impiedica extinderea în mediului rural?

Poluarea

Un efect al poluarii fonice il constituie epuizarea nervoasa a oamenilor. Zgomotul

produs de autobuze este de circa 85-90 db, de autoturisme de 70-75 dB iar de tramvaie de 75-

85 dB iar zgomotul produs de tramvaiele silentioase este cu 20 dB mai mic decat cel produs

de celelalte tipuri de tramvaie(prin norme, limita maxima pentru zgomot este stabilita la 50

dB).

Poluarea cu gaze de esapament,respirarea acelor noxe de esapament cancerigene este

reprezinta un motiv de îngrijorare pentru locuitorii mediului urban. Doi poluanţi, pulberi fine

în suspensie şi ozonul la nivelul solului , sunt recunoscuţi în prezent ca fiind cei mai

semnificativi în ceea ce priveşte impacturile asupra sănătăţii. Expunerea maximă şi pe termen

lung poate duce la o varietate de efecte asupra sănătăţii, de la efectele minore asupra

sistemului respirator până la mortalitatea prematură.

Principalele surse antropice ce duc la poluarea aerului pe care îl respirăm sunt:

arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie şi

gospodării;

tratarea deşeurilor.

procesele industriale şi utilizarea solvenţilor, de exemplu în industriile chimice şi cele

extractive;

Conflicte, contradictii aprinse

Spatiul urban este locul multiplelor contradictii și conflicte.Aceste stari conflictuale

apar intre cadrul urban care evolueaza mai lent si activitati , respectiv populatie cu nivelul ei

de viata care evolueaza mult mai repede, intre rentabilitatea financiara si preocuparile sociale,

estetice , intre costul ridicat al nevoilor si posibilitatile de finantare, intre individ cu intiative

spontane adresa anarhice, imprevizibile , in cautare de profit si autoritate-interesata in

realizarea unui spatiu urban mai rational.

8

Fondul de locuinte consituie unul din punctele tari ale spatiului rural, care spre

deosebire de alte elemente componente ale acestui spatiu, a inregistrat dupa 1990 o evolutie

favorabila atat calitativ cat si cantitativ.

O trasatura specifică a fondului de locuinte din mediul rural o constituie ponderea

foarte mare (97,4%) a locuintelor propietate privata , locuintele propietate publica fiind in

numar foarte mic.La nivelul judetelor, aceasta pondere oscilieaza intre circa 91% in cazul

judetelor Brasov , Timis , unde exista sate mari, cu industrie bine dezvoltata care a atras

contruirea de locuinte colective tip bloc, din fondurile statului si 99-99,7% in judetele

Botosani, Dambovita, Olt, Teleorman.

Turism rural si agroturismul

Numeroase zone rurale din Romania dispun de valori naturale si culturale care pot

fi integrate si in turismul national si chiar si internataional. Au luat fiinta organizatii civice si

asociatii profesionale (Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural ANTREC,

Federatia de Dezvoltare Montana si rurala (FRDMR) care deservesc la dezvoltarea turismului

rural.

Turismul rural si agroturismul au cunoscut un trend ascedent in perioada de referinta

1999-2003.Numarul pensiunilor a crescut de la 1500 in 1999 la 3500 in 2003.In anul 2003

acestea ofereau 28.000 de locuri de cazare , comparativ cu 1999, cand ofereau doar 6900 de

locuri.O concentrare mai mare a pensiunilor regasim in regiunile Centru, Nord –Est si Nord-

Vest.

Evolutia pensiunilor rurale si agroturistice 1999-2003

Anul Nr pensiuni rurale si

agroturistice

Nr camere Nr locuri de cazare

1999 1500 3450 6900

2000 2500 4230 8460

2001 2500 7500 15000

2002 3000 8000 16000

2003 3500 14000 28000

Sursa ANTREC, 2004

Însă, gradul relativ scăzut de confort al locuintelor rurale, subdezvoltarea

infrastructurii , lipsa de cunoastere a limbilor straine din partea localnicilor si posibilitatile

9

materiale reduse ale cetatenilor franeaza deocamndata dezvoltarea mai rapida si mai intensiva

a ofertei turismului rural.

Sunt numeroase zone cu tradiţie în meşteşuguri şi artizanat care mai păstrează

specificul local și merită a fi valorificate. Aceasta urbanizare va duce la degradarea progresivă

a patrimoniului cultural-artistic.

Uneori, alegerea dintre cele doua medii se face pe criterii subiective, și avand acest lucru in vedere, am ajut grija ca analiza noastra să încorporeze și părerile locuitorilor mediilor .Astfel, în limita posibilităților, am realizat un chestionar .Rezultatele pot fi văzute în anexa 1.

La chestionar au raspuns 16 persoane, cu varste intre 20- 28 de ani, necasatorite, cu studii superioare , care locuiesc in momentul actual in mediul urban.

Le-am adresat intrebari simple, legate de viata de zi cu zi, ce abordeaza preferinte pentru petrecerea timpului liber, intrebari din trecut, incercand sa determinam legatura lor cu mediul rural, intrebari ce releva modalitatea lor de a se adapta mediului urban , (impactul aglomeratiei din transportul in comun, poluarea fonica),parerile lor despre viata in mediu rural, (daca obisnuiti cu ritmul din viata in mediul urban, o considera prea linistita) si planurile de viitor(daca dupa pensionare s-ar retrage intr-un loc mai linistit, in mediul rural).

Total intrebari punctate au fost 128, din care răspunsuri favorabile pentru:

Pro mediu Urban 39 Ambele medii 45 Pro mediu Rural 44

Persoanele indecise intre cele doua medii au raspuns intr-un procent de 35,15% .Acestea sustin ca s-au obisnuit cu dezavantajele mentionate (poluarea fonica, aglomeratia din transportul in comun) ,ar fi interesate de linistea din mediul rural, aerului proaspat si peisajele.

Raspunsurile care sustin ferm mediul urban (30,48 %) indica faptul ca persoanele respective au un ritm zilnic alert , ele considera ca viata in mediu rural ar fi prea linistita pentru ele si nu s-ar putea adapta la acest mediu pentru ca nu ar vrea sa renunte la beneficiile mediului actual .

Persoanele care sustin viata in mediu rural au oferit procentul de 34,37 % din total raspunsuri.Acestea au rude in acest mediu,si-au petrecut o parte din copilarie acolo,si s-ar relaxa mai mult intr-o plimbare in poienita sau padure decat in Mall-uri sau in parcuri.

În mediul rural sunt mai multe modalitati de relaxare .Aici ai posibilitatea de a te posibilitatea de a te plimba in liniste, fara sa vezi picior de om ore intregi.

37, 5 % din persoanele intrebate(6 persoane) considera ca s-au obisnuit cu ritmul alert al vietii la oras, cu agitatia specifica si cred ca viata la tara ar fi mult prea linistita pentru ei, si restul de 62,5 % (10), cele care au spus ca nu este prea linistita pentru ei, sunt aceleasi care sustin ca au in perspectiva probabilitatea ca, dupa pensionare sa se retraga in acest mediu.

10

Doar 5 din cele 13 persoane care au rude in mediul rural si-au petrecut cea mai mare parte a copilariei in acest mediu si fac parte din acelea 62,5 % care intentioneaza sa se retraga in acest mediu dupa pensionare.

Concluzii

Constructia urbanistică si amenajarea teritorială,trebuie analizate ca fenomene,cu mult

discernamant,urmarindu-se nu incriminarea lor,ci identificarea unui nou mod de orientare,mai

rational,proiectarea evolutiei lor ca un support al progresului omenirii.

Urbanizarea ramâne un proces necesar și obiectiv,indiferent de preferințele noastre

pentru oricare din cele două medii. Perceperea mediilor se face diferit de indivizi, in funcție

de nivelul lor de viață,vârsta, pregătirea lor, dorințele lor, locul de rezidență.

11

12