unu fui - libris.ro de viata tony parsons.pdf · 11 tooy palsons batinul nu se uita la mine cand ma...
TRANSCRIPT
-
12 tooy patso[s
Doa ca un€ori uiLAdtA$a ct aclrm $iu ce Eebuie sa fac.Trebuie s{ rnin€nc ponidge rcce ,i si mA lupt cu dorinta
asta coplegiloar€ de a punc mena pe tclefon.
Unu
Ccva nu e it reguh cu inima mea.N-ar Eebui sa faca a$a" Altceva ts€bui sa faci" Ceva
nonnal. Ca inimile celorlalli,Nu fnte6g, Am alergat prin parc doar z€ce minute, iar
adidasii mei nou-noufi au dungi fosforescentF pe maryini.Dar deja mugchii de la picioarc fui ard, respiralia estesacadao 9i guieratoare, iar inima - nu ma face$ sa hcep saspun ce e cu inima mea. Inima lmi umple piephrl ca unchebap urias nedigerat.
Inina Ina injunghie pe la spate.lnima e gata sa ma arac€.Este duminica dinineata, o zi mare $i alba$a de
sepmrbrie, iar parcul este qroape gol. Aproape, dar nuchir gol.
ln zona cu iati unde nu sunt perrnise jocurile cu mingeaeste un chin€z bfiran cu parul agintiu tuns sc'ult sr pielca deculoarca aunrlui slefuit Priobabil ca e,ste de v&sta tatilui meu,aproee dc $izeci de ani, dar pare zdravln $ ciudat de t8ne.
E ftnbracat c-u un costum negru, cre a$ma pe el gi fl faccsa eale de psri ar fi ftrca ftr pijau4 9i lgi mipa ftrc* bra{ele sipicioarclg pe un c6nt€c lent, a.lzit dou de el.
Vedeam chestiile astea h fiecarc zi c6nd locuian in HongKong. B{tr6nii din pac, cae fhceau Tai Chi, misc€ndu-seagalej de pscl avean tot timpul din lume.
-
11 tooy palsons
Batinul nu se uita la mine cand ma apropii de el pufaind gigafaind. Privette iinta hainte, pierdut in dansul lui cuincetinitorul. Deodaa simt ca-l recunosc. Am mai vazut faBasta" Nu fata lui, ci zece rnii de fele ca a lui.
C6nd locuiam in Hong Kong, am vazut fata asta muncindpe Star Ferry, am vazutr conducand un uxi in Kowloon, amvazut-o nefericita la cursa de la Happy Vailey. $i am vAzut fataasta suprdveghind n€potul cu ochisorii ca de Bambi care-gifac€a temele in spatele unui magazinas, am vazut-o hapaindni9!e 6ifei la o taraba u mencefe daipaidong, am vazut-o plinade praf, constuind noi zg6rie-nori.
Fala aia tni este foarte familia$- Este impasibila, inchisa insine 9i complet indifercnta fata de exislenla mea- Fa[a aia se uitadirect prin rnine. Acelei fete nu-i pasa daca tr'aiesc sau mor.
O vedeam mereu acolo.Ma tnebuneaTlecand pe hnga batan, imi prinde privirea" Apoi spune
ceva Un cuv6nt. Nu gtiu. Suna ca ,JnmulF te-te".
fi simt ca ma cuprinde tristelea cand ma gandesc - nici oiansa. amice!
Sunt ultimul din specia mea.
Hong Kong ne facea sa ne simtim diferiti.Ne uitam ln jos la inima smlucitoarc a cartienrlui Cenral 9i
ne simlqm ca mostenitorii a ceva epopeic, eroic gi imponantRirnineam cu privirea a{intita la toate acele lumini, la toli
rcei bani, la tof acei oameni care locuiau intr-un mic avanpostb'ritanic din Marea Chinei de Sud, si ne simleam diferiti, asacum nu ne simfisem la I-ondr4 Liverpool 9i Edinburgh.
Nu aveam nici un drept sa ne simtim diferiti, desigur. Nunoi construisem Hong Kongul. Mulfi dinte noi nici nuajunsesera aici pena sa vina vrcmea sa-l dim inapoi chinezilorlnsa nu puteai si nu te simti diferit in acel loc strahcitor.
Erau unii expatriali care chiar erau pulin diferili, gmecheriin costume Armani u$oarc care lucrau in Cenral gi care aveausa se intoarca acasa lnt-o buna zi acoperili de glorie gi cu un
cont de saPte cifte in banca- Dar eu nu eram unul dintre ei' Nici
pe departe.' Eu predam lirnba engleza la Double Fonune Language
School doamnelor chinemaice bogate 9i ing6rnfate care voiau
I Doata vorbi cu ospatarii cu ochii rcrunzi in limba lor matema"-Ospatar. tn supa mea de rechin e o
musca" Este revoltator'
Tait"ii a""stiu 'r*t
reci. Unde este directoml? AccePtaf
emerican rxpresi?" Conjugam o mulfime de verbe legate de
servicii penEu ca in 1996, anul in care am ajuns eu la Hong
Kone. eiau o mulfme de baied albi care serveau la mese'
inm puti" aldel spre deosebire de colegii mei' Se pare cao1i ceilalf profesori d; h bouble Fotune Language School -;;;;;* era: "Engleza fara durcri in numai doi ani"r -aveau un motiv ca sa se afle in Hong Kong, un motiv diferit de
acel sentirnent sDecial'
O femeie din Brighton era o budista practicanta' Un tip
ticut din Wilmslow lgi petecea fiecare moment liber studiind
Wine Chun Kung Fu. $i mai era un BBC - englez denad;a[tate chineza2 - care voia sa vada de unde i se trageang*n it uinte de a se apuca cle afaceri de familie pe GenardStreet in Chinatownul londonez'
Toli aveau un motiv intemeiat ca sa sq afle aici' La fel si
expatria$i din bancile 9i firmele de avocanra din Cenral' La fel
5i celelalte tipuri de expatriali carc se aflau pe Lantau'
constuind noul aeroPo(- ---ioti uu"uu * *otiv ca sa se afle aici' in afata de mitt"'
Eu eram la Hong Kong PenEu ca ma saturasem de Londra'
Predasem tirnp de cinci ani literatura engleza la o gcoab de
cartier. Era destul de dura" Poate chiar ali auzit de noi' Numele
de Princess Diana Comprchensive School for Boys va spune
ceva? Nu? Era aceea din nordul Londrei, unde profesorul de la
atelieml mesteiugarcsc 5i-a pus capul in pmpria menghina" S-a
scris in toate ziarele
Iecgii de viaSt.
r --Enslish without lcats in just two years", in limba englezi' in oritinal
, .]sgt - gri i.tr-bo- chinese"' in limba cngleza, in oriSinal'
-
16 tooy personsMai mult decat orice, parinlii erau mai infrico$atori decat
copiii. Serile po4ilor deschise la Princess Diana ma faceau sama confrunt cu toate ace$e batAu$e murdare cu figuri incnrntate
9i tatuaje livide.
$i aslea erau doar marnele.M-am sahrrat. M-am saturat fi am obosit. M-am sahrrd sa
corectez lucrari care incepeau cu: ,,S-ar putea spune caMercutio era un pic cam onanist". Obosit sa predau Romeo g,lulr'aa unor pusti care rideau c6nd unul dinte shakespearieniidin spatele clasei umfla un prezervativ in timp ce noi facearnscena balconlui. M-am sanrrat gi am obosit sa tot incerc saexplic gloria ii minunea literaturii engleze unor copii carctumau ,,frrtu-i", ,,al d$cului" $i ,,futuf in discugiile lor cum ar fitumat ketchup p€ un sendvi$.
Apoi am auzit ca britanicii pot sa mai mearga inca in HongKong si primesc automat permis de munca pe un an. Dar nupenru mult timp.
Eram cam in vrernea in care urul dinre parinfi elevilor mei -rcsp€ctiv un tata, amuzant lucru, un barbat care era pemanentimbracar ca de plaja, chiar gi in mijlocul iem[ - 9i-a facut untatuaj cu Marea Britanie pe tlral $ en scris gegit.
Scria: ,Jvlarca Britenie'l, chiar sub imagipea unui buldogh[bat inblacat cu un tricou cu Union Jack care fie era croit preastamt, fie era mai mic cu citeva numere.
Marea Britenie.Isuse mare!Ata ca am plecat. Partea cea mai grca a fost sA ma hotArasc
sa fac asta- Dupa acee4 a fost u5or, Dupa douasprczece orc,patru filme, tlei mese $i doutr crize de stomac in ultimul rand aiunui Boeing 741, am atanzat p. aeropoftul Kai Tak din HongKong, unde aterizarea se face inima cat un purice in pidurea dezgfie-nori, destul de aproape incft sa po$ vedea rufele la uscatin fiecare balcon. $i am ramas acolo pentru ca Hong Kongulmi-a dat acel sentiment - acel sentiment special.
lecAii de viaSl. 17
Eran foarte depane de ,Marea Britenie"' Era alta lume'
&mci cand exact de asta aveam nevoie in viaF $i totu$i' era
altA lume, carc m-a facut sa-mi iubesc tara inu-un fel ln care
nrc mai facusem Phna anmci.
Hong Kong ma facea sa ma simt ca $i cum lara mea facuse
odata ceva impoftast $i unic. Ceva magic ai curajos' $i ma
uirarn la toate tuminile alea, care ma faceau sa ma simt ca $i curn
aveam in mine puiln din toate acestea.
lnsa nu aveam tm motiv real ca sN ma aIlu aici, nu ca tipul
rcela BBC, care-ii cauta radacinile, si nici ca aceia carc se aflau
aici pentru Buddha sau Pentu Bnrce Le€'
Atunci an intalnit-o Pe Rose.
$i ea a devenit motivul meu.
Batrinul chinez nu e singurul semn de viala' in partea mai
indepanata a inrcului sunt unii care au rdmas de sambaa sear4
un gmp de adolescenfi cu privirile lncetofate carc inca nu au
ajuns acasa.
Membrii acestei mici gasti sunt doar umbra curcubeului
uman si, cu toate ca Personal ma prcnunl in favoarca societa;ii
multiculturale, ceva din felul in care pu5tii a$tia scuiPaporumbeii nu ma face Prca oPtimist in privinla capacitAliiomenirii de a rai ln Pace.
Cand ma vad ci apar in drumul lor, schirnba rinjete cusublnlelesuri 9i eu ma gandesc: ,'De ce-or fi rdzind?"
Imediat aflu rasPunsul.
Rad de tipul gras cu fata ro$ie, carc gafrie, in adida$i nou-
nou1i, care evident n-are unde sa mearga sarnbaB seea $i nici
p€ nimeni cu care sa meargl undeva. Tipul care se culcA mereu
odata cu gainile. Care nu e deloc diferit'
Sau Poate sunt Prea dur cu mine insurni?
- Uita-te la branza! sPune unul dintre ei'Sa se uite la br?nza? Ce inseamna asta? E vorta desge
mine? Sa verifice brdnza? E o expresie noua?
- E atet de gras ca arata ca doua curve care se luPtA subpatu$, nu?
' Crlar Britan. in loc de Cred Brirain. in limba cnSleza" fi original.
-
18 tooy parsotrs
- E atit de grai ca isi face poza de paqapon din satelit.- E ,rlt de gras ca primepte scrisori de la fani, de la Captain
Ahabl.Ca fost profesor de literdtura engleza, sunt imFesionat de
aceasta referirc la MoDl Drbt. Agtia nu sunt copii rai. Degi faco larna ingrozitoarc r6zind de mine, le acord ceea ce cred eu case poate numi un zambet prietenos. t.e arat ca brenza poate safie un tip de treaba Si care $tie cum sa se poane c6nd se facglume pe seama lui. insa ei nu fac alrceva decat sa-$i zembeascaafectat unul altuia si apoi rnie. Renjet, ranjet, ranjet, mdiaza tnegala masura de tinercte gi de pmstie.
Ma uit r€pede h alta pafte Si, dupa ce ftc de ei, imiamintesc ca am un baton de Snickers in buzunarul teningului,pentu caanxi de urgenp" Sub privirile unei veverile gri, imimanSnc batonul de ciocolata pe o banca uda din parc.
Apoi ramAn mult tirnp pe banca, rasucindu-mi verigheta peal treilea deget de la mAna $angA, si ma sirnt mai singur ca 'niciodara.
Am imalnit-o W Star Ferry, vaporul vechi cu doua punti,vopsit in verde $i alb, carc face legatura inte Kowloon lacapatul peninsulei chinezesti qi insula Hong K.ong.
Ma rcg, asta nu e chiar adevarat - adica nu am intalnit-o cuadevarat pe Stil Feny. N-am schimbat nume gi numere detelefon. N-am facut nici un plan sa ne mai vedem. N-am fostniciodan artist la agalat, iar asta nu s-a schimbat cu Rose. insaSlar Fery este locul unde am vazut-o pdma data, lup6ndu-sesa-Si faca loc prin tumichet, cu o cutie mare de carton in b'rafe,balans6nd-o pe un gold, in timp ce inuoducea citeva fise inlaca$ul special.
S-a alaturat mullimii care astepta feribohrl, o occidentalainconjurata de tot felul de localnici - rineri oameni de afacericantonezi care se indrcptau sprc birourile lor din Central, fete
I Capianul Ahab, capitanul navei Pequod din Moby Dlbft, cartea autoruluiamcrican Herman Mclville. (n.tr.)
Iectii de viall 19
st, fimctionare, cu telefoanele lor mobile, fustele mini $i Parulmgnr in vint, comercianfi fala haina carc scuipau flegme de
miimea unui dolar din Hong Kong' mame tinerc si bebelusii
br cu fete dolofane, cu surPrinzatoarc ciufiri de Elvis, batrine
mrmntele cu dinli de aur si Parul alb Pieptanat Pe spate'
manajerc filipineze .care se duceau la munca 9i chiar ciudali
nrisd gwejlol care si prajeau in liniste ln cNldura toridL
Avea parul nigm ca al chinezilor, insa Pielea ii era foarte
alba. ca ri cum abia ar fi Yenit dintr-un loc in care plouasehtruna. Em Anbracata htl-un deux-pidces simPlu, de birou'
insa, din pricina cutiei mari de carton, pArea ca merge sa lucr€ze
la una dintre pielele de dincolo de Sheung Wan, la vest de
Cental. Dar gtiam ca asta em imposibil.Rampa a fost lasata h jos si mulfimea s-a urcat pe Srar
Ferry in stilul tipic cantonez. Am privit-o cum se chinuie cu
cuti; de cartoh si am observat ca fala ei era rotunda, serioasa
si foarte tenara-Ochii ii erau prea departafi, iar gura prea mica' Dar ai fi zis
"a " Aornoa"r, pana cand a zambit. Iar cend a zimbit - rcpede'
ca sa se scuze dupa ce il lovise in spate cu cutia pe un om de
afaceri chinez - waja s-a dsipit imediat. Avea acel tip de ranjetcu strungareaF care te impiedica sa o consideri o frumusele
conventionali. $i totuSi, ceva din zambetul acela blegul m-a
arras si mi-a patruns in inima int-un fel in care simplafrumusete n-a facut-o niciodata' Era mai presus de frumusele'
Am gasit un scaun. Iar scaunele se ocupau repede' Statea
chiar l6nga mine, zambind timid, in timp ce stingea la piept
cutia de carton, iar feribotul se lasa 5i se ridica Pe Yaluri'
inconjurata de muftimile cu paml ca Pana coftului'
intre Kowloon 5i Hong Kong este un dlum de doar Sapte
minute, cea mai scuta calatorie pe mare din lume, un scurt
ki.lometu intortocheat, prinue gunoaie, barje, vase de qoaziera'
remorchere $i gampane. Dar ti se parc foarte mult atunci cand
cari o cutie aproape la fel de mare ca tine.
r Tcmen cantonez care desenneaza rasa caucaziana (n tr')
-
20 tony personsM-am ridicat.
- Scuzati-ma, \.reti sa stati jos?Ea s-a uitat la mine. Eram slab pe-atunci. Nu ca a$ fi fost
Brad Pin sau ceva de genul a$a, nici macar in perioada acee4dm nu eram nici Omul-Elefant. Nu ma a$eptam s-o vadlesinlnd, nici de dorinl4 nici de repulsie. Dar ma a$teptam safaca ceva- Ea doar se zgdia la mine.
hesupusesem ca este englezoiaca sau americanca. Acumvedeam ca, avand parul, si ochii, si pomelii ai4 era posibil sa fiede undeva din zona Mediteranei.
- Vorbili engleza?A dat din cap afirmativ.
- Vreti sa stati jos?- Mulpmesc, a spus ea" Dar e o calatorie scuta- Dar cutia e grea.- Am carat ahele ti mai grcle.Zimbetul acela. U$or, dur gi pulin refractar. Cine e'
strainul asta cu un tricou zdr€nfuit cu Frank Sinata (Frankzdmbind de sub o pal&ie cu boruri inguste, intr-o reclamaEMI din 1958, unul din anii lui de aur)? Cine e omul astamisterios? Acest slabanog care aducea mai mult cu Brad Pindecat cu Omul-Elefant?
Cutia ei era plina cu dosare, plicuri de pla.Stic 5i documentecu sofisticate sigilii rogii. Deci era avocat. Am simtit un val deresentiment, Probabil ca vortea numai cu barbali in cosnrm, cusalarii de gase cifre. Iar eu eram un barbat irnbracat int-unticou spahcit cu Sinaha, al carui pachet salarial, convertit inlire sterline, abia daca ajungea la cinci cifre.
- Nu cred ca se mai ofera locul unei femei W Stat Ferry, aspus ea. ln ziua de azi.
- Nu cred cA se mai ofera locul unei femei nicaieri, am spuseu. in ziua de azi.
- ln orice caz, mulgumesc.- N-ave1i penru ce.Ma pregateam sa ma a$ez din nou, cdnd un chinez in
varsta cu o camasa supraelastica si un ziar despre cursele de
Iecaii de viage 21
cai mi-a facut vdnt din cale $i s-a trantit pe scaunul meu'
Si-a adunat flegma cu zgomot 5i a scuipat exact inre ghetele
irete limuertaia. M-am holbat la el stupefiat' in limp ce el
i5i deschidea ziarul ;i incepea sa studieze caii de la cunaHappy ValleY.'-i?oftim,
a ras ea" oaca ai un scaun, te lii cu dinfii de el'
M-am uitat h da cum rdde, cu r6sul ei blegut, h timP ceaiungeam la instrta Hong Kong. Cladirile mari s€ ridicau+^-up* no^*a Banca Chinei. Banca Hong Kong 5i BancaSnanjnai. ttoteld Iraandarin. Toate blocurile de birouri argintii
si aurii, si din sticla, din CenFal, iar dincolo de toate astea
verdele luxuriant de la Victoria Peak, aproaPe Pierdut intr-un
giulgiu de ceaF troPicala.- beodata m-a apucat teama ca n-am s-o mai vad niciodat''
- Bei o cafea? am infiebal eu, rogind fruios' Eram nervos pe
mine insumil $tiu ca femeile nu spun niciodata ,da" la nimic'
daca nu poti sa le intrebi fara sa ro5egti'
- Cafea?- $tii desprc ce vortesc' Espresso CaPpuccino' Latte'
Cafea
- Haide, a spus ea Scaunul era bun Cafeaua - $tiu si eu?lE cam previzibil. $i apoi, trebuie sa las che$ia asta
Star Ferry s-a apropiat clatindndu-se de docud' Ratnpa a
fost coborfta. Multimile s-au Pregatit sa o ia la sanatoasa'
- Nu incerc sa te agAl am sPus eu'
- Nu? Figura ei era serioasa 5i nu puteam sa-mi dau seamadaca rddea de mine sau nu. Pacal!
Apoi a dispifut, inghidta de valul de cantonezi' cu tot cu
cutia ei de carton pline cu documente legale, spre chei 9i apoi
mai departe, spre cartieml de afaceri din Cenual'
M-am uitat clupa ea p e Star Feny a doua i' 9i a u€ia zi' $i apatra zi, ma a$ePtam sa o gas€sc z€rnbind cuiva pe carc toqnai
il pocnise cu cutia ei mare de documente oficiale' Sau - daci amnoro" - ,a -a lou"asca pe mine cu cutia de carton' Dar n-amvlzut-o nicioda$"
Pur 5i simplu voiam sa-i vad zambetul'