CAPITOLUL 1 1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE In literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite in legat ura cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezinta un sistem de relatii econom ico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltarii economice si sociale izvo rat din actiunea legilor economice obiective care consta in crearea in comun, de catre persoanele fizice si juridice amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaza daunele si se satisfac alte cerinte economico-financiare probabile, imprevizibile . Caracteristicile exclusive ale asigurarii sunt scopul si metoda. Scopul reprezin ta compensarea pagubelor produse de calamitati ale naturii si accidente, precum si prevenirea pagubelor. Metoda e constituita din acoperirea unor riscuri, crear ea unei comunitati de risc. Scopul si metoda sunt materializate prin formarea si utilizarea fondului de asigurare . Alti autori definesc conceptul de asigurare ca o operatie prin care unei parti, asiguratul, i se permite in schimbul unei prime sau cotizatii o prestatie furniz ata de catre o alta parte, asiguratorul, in cazul aparitiei unui eveniment. Exista formulari diferite ale conceptului de asigurare, fara a exista un consens si aceasta datorita unor dificultati de ordin economic, social si juridic, dint re care cele mai importante sunt: sfera vasta de actiune a asigurarilor, precum si practicile complexe folosite in asigurari; negarea de catre juristi a faptului ca asigurarea este o categorie economica si prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate intre asig urarea comerciala si o serie de practici si conditii care fac obiectul contractu lui de asigurare; Trasaturile caracteristice ale asigurarilor Aceste trasaturi se desprind din definirea conceptului de asigurare si sunt: acoperirea unor riscuri prin crearea unei comunitati de risc si suportarea pagub elor dupa criteriul mutualitatii; evenimentul trebuie sa fie intamplator si realizarea lui sa nu depinda de vointa asiguratului, fie din cauza ca acest lucru este imposibil, fie ca interesul asi guratului sau legea il impiedica sa-l provoace; evenimentul sa fie evaluabil, sa se bazeze pe calcule statistico-matematice, ata t in privinta frecventei lui, cat si a proportiilor valorice ale fiecarui caz in parte; persoanele fizice sau juridice sa fie egal amenintate, adica necesitatea de desd aunare a grupului de persoane respectiv, trebuie sa fie pricinuita de acelasi fe l de eveniment cauzator de pagube; Aceste elemente statistice redau in ultima instanta esenta conceptului de asigur are, fiind valabile pentru orice tip de societate. Clasificarea asigurarilor Clasificarea traditionala, asa cum aparea ea inainte de 1990 avea in vedere cinc i criterii si anume: 1. domeniul sau ramura de asigurare: asigurari de bunuri; asigurari de persoane; asigurari de raspundere civila; 2. forma juridica de realizare a asigurarilor: asigurari obligatorii, prin efectul legii; asigurari facultative; 3. riscurile cuprinse in asigurare: asigurari impotriva incendiului, trasnetului, miscarilor seismice;

asigurari contra grindinii, furtunii, uraganului, ploilor torentiale, inundatiil or, prabutirilor sau alunecarilor de teren; asigurari pentru boli sau accidente in cazul animalelor; asigurari contra avariilor si altor riscuri specifice pentru mijloacele de trans port si marfurile transportate in traficul intern si international; asigurari impotriva unor evenimente ce apar in viata oamenilor; asigurari contra prejudiciilor cauzate tertelor persoane; 4. dupa sfera de cuprindere in plan teritorial: asigurari interne; asigurari externe; 5. dupa raporturile stabilite intre asigurat si asigurator: asigurari directe; asigurari indirecte; Dupa 1990, in literatura autohtona s-a introdus si un al saselea criteriu, dator ita modificarilor din legislatie. Prin Legea nr.47/1991 societatile de asigurari din tara noastra puteau oferi zece categorii de asigurari. Au fost mentionate s i alte criterii de clasificare: 1.in functie de locul unde se produc riscurile asigurate: asigurari terestre; asigurari maritime; asigurari aeriene; 2.dupa volumul obiectului asigurarii: asigurari individuale; asigurari colective; asigurari complete; Pe baza teoriei si practicii internationale a asigurarilor este oportuna si intr oducerea altor criterii de clasificatie : 1.dupa modul de gestiune: asigurari de reparatie: asigurari de bunuri si raspundere de bunuri; asigurari cu capitalizare: asigurarile de viata; 2.dupa obiectul lor si dupa criterii tehnice: asigurari de daune: de bunuri si raspundere civila; asigurari de persoane: de viata si asigurari de accidente si boala; 3.dupa criteriul diferentierilor in gestionarea contractelor, a fondului de asig urari si a rezervelor specifice de asigurari: asigurari non-viata; asigurari de viata; 1.2 ROLUL SOCIAL SI ECONOMIC AL ASIGURARILOR Importanta economico-sociala a asigurarilor se manifesta pe mai multe directii. Acoperirea pagubelor permite reconstituirea bunurilor distruse si asigurarea con tinuitatii procesului de productie si contribuie la pastrarea integritatii avuti ei nationale. Asigurarea marfurilor, a mijloacelor de transport, a creditelor pr ezinta o mare importanta din punct de vedere economic, financiar si mai ales val utar. In acest fel se realizeaza si o economie de devize prin realizarea de inca sari in valuta pentru prestarea de servicii in asigurari. In prezent asigurarea a devent o ramura importanta a economiei nationale. Procen tul de asigurare in PIB poate sa ajunga pana la 15% si este in general cu atat m ai ridicat cu cat tara considerata a atins un nivel de dezvoltare economica mai mare. In 1995 procentul de asigurari in PIB in Romania era foarte redus, atingea o cot a de 0.40% . Procentul cel mai mare de asigurari in PIB a fost atins de Africa d e Sud 15.47%, tara in care protectia sociala este de domeniul asigurarii particu lare, ceea ce a dat un impuls exceptional asigurarilor de persoane. In toate tar ile partea de asigurare in PIB mondial este in medie de 7.8%, din care 4.5% pent ru asigurarea de viata si 3.3% pentru cele de non-viata. Prin rolul sau social, asigurarile au scopul sa plateasca indemnizarea asigurati lor care sunt victime ale unor evenimente nedorite. Asigurarile ofera mijloace pentru reconstruirea sau cumpararea unei locuinte pen tru persoanele care au avut de suferit de pe urma unui eveniment neplacut ce a p rodus distrugerea totala sau partiala a imobilului; varsa sume ce compenseaza pi

erderile profesionale a unei persoane care din cauza unui accident a ramas cu im posibilitatea de a munci; ofera mijloace financiare bolnavilor sau ranitilor pen tru ingrijirea medicala pe care o necesita pentru insanatosirea cat mai rapida. Asigurarile permit supravietuirea intreprinderilor, victime ale unor evenimente nedorite, asigurarea salvandu-i pe angajati, precum si locurile lor de munca, cu toate implicatiile si contribuie la stabilirea relatiilor sociale si a celor de munca . Asiguratorii resimt limitele interventiei lor ce constau in oferirea unei compen sari in bani pentru victime. O indemnizatie in bani compenseaza convenabil un co nducator de intreprindere pentru distrugerile materiale suferite, insa nu va put ea inlocui niciodata integritatea corporala a unui ranit ce a ramas infirm in ur ma unui accident si nici prezenta unui om. Asiguratorii nu dorec simpli redistribuitori de mijloace financiare ci isi dau s ilinta si lupta impotriva consecintelor evenimentelor nedorite. Ei au dezvoltat activitati de asistenta care nu ofera doar despagubiri in bani si in special pre statii in natura pentru a usura viata asiguratilor. Societatea de asigurare este un motor esential al dezvoltarii economice. Acest l ucru se poate afirma din cel putin doua motive: garantia investitiilor Orice proiect modern de investitie si implicit de dezvoltare necesita participar ea asigurarilor, fara care garantia carora antreprenorul nu si-ar risca sub nici o forma capitalurile necesare pentru proiectul respectiv. Doar asigurarile pot sa ofere garantii datorita mecanismelor de asigurare deja existente. Societatea poate oferi garantii pentru orice investitor de la un zgarie-nori la cel mai mo dest comert de cartier. plasamentul primelor Asiguratorul incaseaza prime inainte ca asiguratii sa fie supusi riscului impotr iva caruia sunt asigurati. Acest lucru ii ofera asiguratorului o trezorerie exce dentara pe care trebuie sa o gestioneze cat mai bine in interesul mutualitatii. Asigurarea a devenit domeniul finantistilor, nu numai pentru ca este nevoie de e xperti in finante pentru gestionarea capitalurilor acumulate pe cont propriu de catre asiguratori sau plasate pe contul clientilor lor ci si pentru ca anumite r amuri necesita din ce in ce mai mult cunostinte din domeniul finantelor: asigura ri pentru pierderi din exploatarea sau asigurarea creditelor pentru intreprinder i, respectiv pentru persoane fizice, asigurarea de capitalizare, de economisire. S-au dezvoltat ramuri noi ceea ce demonstreaza vitalitatea creativa a asiguraril or si dezvoltarea fara incetare a nevoilor de protectie a persoanelor fizice si juridice. Asigurarile de viata fac pe asiguratori sa isi ia angajamente pe termen lung ce necesita constituirea de provizioane foarte importante. O prima unica pentru o g arantie de viata unica trebuie sa fie economisita pe toata durata de viata a asi guratilor. Asigurarile de capitalizare si de pensie presupun acumulari de proviz ioane pe toata durata contractelor. Aceste tipuri tind sa se dezvolte cel mai ra pid in tarile cu economie moderna si acest fenomen mareste constant rolul de ges tionar financiar si implicit de investitor al asigurarilor. 1.3. EVOLUTIA ASIGURARILOR IN ROMANIA Istoria asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, p rin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inc a din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, org anizata prin fuzionarea mai multor asociatii mutuale. In anul 1848 ia fiinta Ins titutul General de Pensii, organizatie ce isi face aparitia tot la Brasov, ca as ociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala. Dupa tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au aparut in Bucuresti, la Iasi s i in porturile Dunarii, reprezentante ale unor companii straine din Austria, Ita lia, Anglia si Ungaria. Aceste reprezentante practicau asigurari de transport, d e incendiu si asigurari de viata. Dacia a fost prima societate romaneasca de asigurare autorizata prin Inaltul Dec ret Domnesc nr. 699 din 13 martie 1871 . In momentul infiintarii, societatea dis punea de un capital social de 3 milioane lei. Cu toate ca, fondatorii si membrii

consiliului sau de administratie erau personalitati marcante ale vietii politic e, sociale si economice din perioada respectiva, societatea a intampinat numeroa se dificultati. In anul 1873 a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, Romania, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceasta societate avea si ea ca membri fon datori si ca membri in consiliile sale de administratie, personalitati marcante ale scenei politice, economice si sociale din acea vreme. Aceasta societate a av ut parte de succes, iar rezultatele pe care le-a inregistrat au determinat socie tatile straine sa-si retraga reprezentantele din tara noastra si sa cedeze porto foliul lor societatii Romania. In anul 1881 cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, Dacia-Romania, care a devenit o societate puternica. Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de mari personalitati ale vietii socio-politice s i economice, societatea Nationala, care avea un capital social de 3 milioane lei . In perioada 1949-1990 in conditiile unei economii centralizate, activitatea de a sigurare s-a caracterizat prin : monopolul statului a impiedicat dezvoltarea si diversificarea asigurarilor. Acce ntul se punea pe eficientizarea activitatii de asigurarea si nu pe satisfacerea cerintelor asiguratilor; asigurarile prin efectul legii au detinut o pondere semnificativa, 40-50% pana i n anii 1970. Ulterior, dezvoltarea asigurarilor facultative a determinat scadere a ponderii asigurarilor obligatorii; sfera de cuprindere a asigurarilor era putin diversificata. O serie de bunuri si riscuri asigurabile pe plan international nu erau cuprinse in asigurare. Dupa anul 1990 au aparut importante schimbari legislative care au condus la inla turarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabi lirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania. Evolutia pietei asigurarilor si reasigurarilor din Romania a urmat un curs contr adictoriu al economiei in ansamblul ei. Desi, numarul societatilor de asigurare este mare, iar concurenta este in crestere, societatile nu dispun de cadre speci alizate in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, dar in acelasi timp piata es te nesaturata. In aceasta perioada se observa lipsa unui suport financiar si a educatiei potent ialilor asigurati in domeniul asigurarilor, a neintelegerii necesitatii asigurar ii de catre agentii economici si populatie. Cu toate ca nu se afla intr-o faza d e maturitate, piata romaneasca a asigurarilor este o piata competitiva. Se obser va o crestere rapida a numarului societatilor de asigurare: de la 15 in 1993 pan a la 47 in 1996, numarul societatilor fiind in crestere. Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte multe socie tati de intermediere in asigurari, in anul 2000 activand peste 800 societati, ca re jucau rolul de agenti dar si de bro eri de asigurari. Prin aparitia Legii 32 /2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independe nt, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, contr ol si supraveghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor format din ci nci persoane, un presedinte, un vicepresendinte si trei membri. Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parla mentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finante si banci ale Sen atului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedi nte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3,2 si respectiv 1 an pentru membri. Pri mii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in luna iulie 2001. Piata romaneasca a asigurarilor a cunoscut o evolutie interesanta in perioada ac estui deceniu, urmand evolutiile contradictorii pe care le-a suportat si economi a in ansamblul ei .. In Romania piata asigurarilor este o piata competitiva cu toate ca nu este pe de plin matura. Pentru a se intelege evolutia unei piete de asigurari se analizeaza doua componente: In anul 2000 pe piata asigurarilor auto, in in Romania, doar o masina din opt e

ste asigurata de proprietar impotriva riscurilor de avarii si furt. Cu un procen taj de automobile asigurate CASCO de circa 13% din totalul parcului auto, tara n oastra ramane la mare distanta fata de statele din Europa de Vest, dar si fata d e tarile vecine. Asigurarile auto reprezinta o paine buna de mancat pentru asigu ratori, nu doar in Romania, ci in intreaga Europa. In lipsa statisticilor de pia ta, afirmatia poate parea hazardata. Lucrurile se schimba insa, de indata ce ape lam la cifre. Astfel, conform rapoartelor anuale ale CEA (Comitee Europeen des A ssurances) la nivel european, incasarile din asigurarile auto au reprezentat, in medie in ultimii ani, circa 35% din totalul portofoliului de asigurari generale . Extremele sunt si ele sugestive. In Italia si Polonia, segmentul asigurarilor auto reprezinta circa 65% din cifra de afaceri a companiilor de pe piata locala, in timp ce in Elvetia si Olanda cota e mai redusa, respectiv 23%-25%. Diferente le sunt date in principal de dimensiunile parcurilor auto, dar si de importanta celorlalte linii de business practicate de asiguratori. In ceea ce priveste inte resul populatiei fata de asigurarile auto, peste tot in Occident, acesta este la o cota ridicata. La o populatie de circa 16,5 milioane de locuitori si un parc auto de circa 8,2 milioane de autovehicule, Olanda, de exemplu, inregistreaza un volum al primelor subscrise de sectorul asigurarilor auto de circa 5 miliarde d e euro. Cifrele sunt mult mai mari in Marea Britanie si Germania (21 miliarde de euro in 2002), dar si in Italia (19 miliarde euro) si Franta (16 miliarde euro). Doar 13% din autoturism e au asigurare Casco Romania se inscrie in media europeana ca pondere a asigurar ilor auto facultative in portofoliul companilor (31%), dar este inca foarte depa rte de celelalte tari europene, daca ne raportam la veniturile din prime. In 200 4, intreaga piata a asigurarilor auto Casco abia a reusit sa adune 266 milioane dolari, mult prea putin nu doar fata de tarile dezvoltate, ci si fata de vecini. Practic, dintr-un total de 4,3 milioane de automobile inmatriculate, doar un nu mar de 570.000 de masini sunt asigurate Casco, ceea ce reprezinta un procentaj d e 13%. De ce atat de putin, nu este greu de ghicit. O explicatie ar fi faptul ca romanii considera inca asigurarea ca fiind un produs de lux. O alta este legata de reticenta acestora fata de produsele existente pe piata. Nu in ultimul rand, exista nemultumiri si fata de calitatea serviciilor oferite de unii asiguratori sau de unele service-uri auto. Asigurarea CASCO este mai ieftina la masinile ro manesti O asigurare auto Casco pentru un automobil nou de productie straina costa, in me die, 4%-7% din valoarea acestuia. Cotatiile de prima nu sunt cu mult diferite, d aca ne referim la automobile cu o vechime de trei sau cinci ani, si sunt sensibi l mai mici (2%-5%) pentru automobilele fabricate in Romania. Exemplificand, vom spune ca o asigurare Casco pentru un automobil nou din import, al carui pret, cu toate taxele incluse, este de 15.000 de euro, costa intre 750-900 euro pe an, s uma care poate fi platita si in rate trimestriale sau, in unele cazuri, lunare. In acelasi timp, pentru o masina romaneasca, sa zicem Dacia Logan varianta Ambit ion, de 8.160 euro, pretul asigurarii variaza intre 300 si 350 euro/an. Nu in ul timul rand trebuie precizat faptul ca toate companiile acorda reduceri la cotele -standard de prima pentru asiguratii fideli si pentru cei care n-au inregistrat accidente pe parcursul perioadei de asigurare (sistemul bonus+malus). In ceea ce priveste produsele Casco existente pe piata, ele nu difera calitativ foarte mul t fata de cele oferite in Occident. Riscurile acoperite sunt, in general, aceleasi, adica cele de ciocniri, loviri, zgarieri, caderi de corpuri pe automobil la care se adauga riscurile legate de f enomene naturale, adica incendiu, inundatii, trasnet, cutremur, alunecari de ter en. Polita Casco mai cuprinde riscul de furt total sau partial (doar anumite com ponente) al automobilului, precum si pagubele provocate ca urmare a furtului sau tentativei de furt. In privinta excluderilor, nici o companie de asigurari nu d espagubeste pagubele produse de uzura pieselor, ca urmare a intrebuintarii masin ii. De asemenea, nu sunt despagubite cazurile in care soferul implicat in accide nt nu are permis de conducere sau se afla sub influenta bauturilor alcoolice. In cazul furtului masinii, excluderile uzuale se refera la lipsa documentelor care dovedesc sesizarea politiei asupra evenimentului, neglijenta proprietarului, ca re poate insemna uitarea usilor deschise sau a cheilor masinii in contact.

Nu in ultimul rand trebuie spus ca cele mai multe companii prevad in contractul CASCO o clauza numita franciza pentru riscul de furt total al masinii, ceea ce ins eamna o impartire a riscului intre asigurat si asigurator in cazul disparitiei a utomobilului. Concret, asiguratul va suporta un procent (de obicei 10%) din valo area masinii furate, platind in acelasi timp o prima de asigurare mai mica decat cea standard la incheierea contractului. 1.3.1. Piata asigurarilor auto in Romania Istoria asigurarilor in Romnia a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, pri n manifestari ale protectiei pe baze mutuale aparute in Transilvania (1744 Casa de Incendiu, 1848 Institutul General de Pensii, ambele la Brasov). Incepnd cu anul 1871, piata asigurarilor s-a imbogatit treptat cu societati de as igurari, cu capital autohton, strain sau mixt. Iata in continuare momentele de r eferinta ai istoriei asigurarilor romnesti, pna in 1990: martie 1871: printr-un In alt Decret Domnesc, s-a infiintat prima societate romneasca de asigurari, Dacia, cu un capital social de 3 milioane lei;1873: a fost creata a doua societate romne asca de asigurari, Romnia, cu un capital social de 2 milioane lei;1881: cele doua societati au fuzionat si au creat o societate puternica, Dacia-Romnia;1882: se i nfiinteaza societatea Nationala, cu un capital social de 3 milioane lei;1923: ia fiinta societatea Asigurarea Romneasca, cu un capital de 4 milioane lei specia lizata fiind in asigurari de viata fara examinare medicala ;1942: o data cu apar itia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de asigurari a Ministe rului de Interne (aparuta in 1915) s-a transformat in Regia Autonoma a Asigurar ilor de Stat (R.A.A.S). Aceasta practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asig urarii bunurilor de stat si comunale;1948: in urma nationalizarii, societatile d e asigurare au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor , iar institutiile publice de asigurari au intrat de asemenea in noile structuri ale economiei planificate;1952: s-a creat cu capital integral romnesc Administra tia Asigurarilor de Stat ADAS, institutie specializata in activitatea de asigura re, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului de Finante, pe baza unor decrete emise sp ecial pentru aceasta. O data cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din stat care practica activitatea de as igurare / reasigurare.Pe piata romneasca s-a constatat o tendinta constanta de ev olutie ascendenta inregistrata in ultimii cinci ani. Aceasta evolutie s-a concre tizat in cresterea continua a nivelului de prime incasate, datorita modificarilo r semnificative ale cadrului legislativ specific, precum si datorita rolului act iv pozitiv al institutiei ce urmareste si reglementeaza activitatea de asigurari .Desi noua lege privind activitatea societatilor de asigurari a fost adoptata in aprilie 2000, procesul real de consolidare a pietei a fost demarat abia in anul 2001, dupa constituirea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).Pentru ca o mare parte a societatilor de asigurare de pe piata romneasca era puternic subc apitalizata, prima etapa a procesului de consolidare s-a concentrat asupra stabi lirii unor noi limite de capital, in functie de tipurile de produse practicate d e fiecare companie, si asupra reautorizarii asiguratorilor care indeplineau noil e conditii. Rezultatul acestui demers fost reducerea numarului operatorilor de p e piata. La sfrsitul anului 2001 mai existau pe piata doar 47 de societati de asi gurari, din 73, cte existau la sfrsitul anului 2000, iar numarul bro erilor s-a re dus la 98. Reducerea numarului de operatori de pe piata asigurarilor nu a impied icat cresterea volumului de prime de asigurare incasate.Dar, interesul fata de c ontractarea unei polite de asigurare continua sa fie scazut, rolul si necesitate a asigurarilor ramn, de asemenea, intelese in mica masura. Asigurarea Auto CASCO este singura din asigurarile generale care a inre gistrat o crestere semnificativa pana in 2008. In 2008, asigurarile facultative de autovehicule reprezentau circa 37% din portofoliul asigurarilor generale si, comparativ cu 2000, se inregistrau incasari duble, adica peste 80 milioane eur. Explicatiile nu sunt greu de ghicit. Parcul auto national s-a marit de la an la an ca numar de masini, dar si ca valoare. Acest ultim fapt a determinat crestere a incasarilor la Auto CASCO, pentru ca primele se stabilesc in functie de vechim

ea si valoarea masinii. Din ultimele date furnizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (Grafic 1.3.1) se poate observa cresterea semnificativa a primelo r brute incasate (PBI) in 2008 fata de 2004. Acelasi ritm de crestere s-a pastra t si in cazul daunelor platite. Grafic 1.3.1 Evolutia asigurarilor CASCO AUTO

Asigurarea de raspundere civila auto sau pe scurt RCA - asigura autoturismul ter tului prejudiciat. Aceste asigurari sunt destinate atat persoanelor fizice cat s i persoanelor juridice. RCA difera fundamental de CASCO prin faptul ca cel din u rma asigura masina proprie plus ca nu este obligatorie spre deosebire de RCA car e trebuie incheiat anual conform legii. Obligativitatea incheierii RCA-ului rele va din faptul ca scopul in sine al asigurarii este ca persoana prejudiciata sa p rimeasca despagubiri pentru daunele suferite indiferent de situatia materiala a persoanei care a provocat paguba. Aceasta polita protejeaza pe de-o parte persoa na prejudiciata, prin faptul ca garanteaza plata sumei necesare acoperirii pagub elor, dar pe de alta parte protejeaza si persoana care a produs paguba, acesta f iind exonerat in totalitate de la plata prejudiciilor cauzate tertului, bugetul acestuia nefiind nicicum afectat. RCA-ul acopera urmatoarele riscuri: pagube mat eriale, accidentarea pasagerilor sau in cel mai nefericit caz, decesul. O polita de asigurarea RCA intra in vigoare din momentul semnarii, de aceea este de preferat sa fie incheiata cu achizitonarea autoturismului. In cazul in care urmeaza sa cumparati o masina aveti posibilitatea sa incheiati asigurarea direct de la vanzator. Daca masina se va achizitiona in sistem leasing, obligativitate a cumpararii politei revine in totalitate societatii de leasing care este propri etarul masinii pana la ultima rata platita de catre cumparator, moment in care e l devine proprietarul masinii. Pentru accidente produse in anul curent, limita de despagubire pentru aceste ris curi se stabileste la un nivel de 500.000 euro, echivalent in lei la cursul de s chimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nat ionala a Romaniei. Pentru accidentele produse in 2011, limita de despagubire pen tru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 750.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunica t de Banca Nationala a Romaniei. Pentru persoanele care conduc masina fara a avea incheiata asigurarea RCA, amend a este de 1000 RON sau 500 RON in 48 de ore. Mai mult decat atat, la constatare se retine talonul si placutele de inmatriculare pana la incheierea unei polite. Pentru pensionari se ofera o reducere care variaza de la o firma la alta, dar in linii mari este cuprinsa intre 20-50%. Aceasta reducere se ofera pe baza talonu lui de pensie care trebuie anexat la polita ce ramane la asigurator. Bonus-malus este noutatea anului 2010 conform careia soferii care nu vor cauza d aune pe RCA vor primi un bonus in reducerea tarifului, aproximativ de 10 % pe an , nu putand insa depasi 50 % reducere, iar clientii daunosi vor primi un malus, o majorare a primei de asigurare care nu poate fi mai mare de 100%. Exista cativa indicatori care, daca sunt asamblati corect, dau imaginea sumbra a segmentului de asigurari RCA. In Romania, frecventa de producere a daunelor est e cea mai mare din Europa de Est, adica 11%, dublu fata de orice alta tara din r egiune. De aceea, profitabilitatea pe aceasta linie de business este fie pe zero , fie pe minus si multe companii de asigurare finanteaza afacerea RCA din celelalt e tipuri de asigurari practicate. Poate parea aberant, dar asa este, pentru ca a

ltfel se pierd procente importante din cota de piata. In plus, numarul masinilor asigurate, este unul dintre cele mai scazute din Uniu nea Europeana - 85% din totalul vehiculelor aflate in circulatie. Un alt element extrem de important atunci cand vine vorba despre tariful RCA este pretul piese lor de schimb si al manoperei. Cifrele arata ca, in Romania, preturile pieselor de schimb in service sunt mai mari decat cele din Germania. Mai mult, statistici le arata ca, cel putin in intervalul 2005-2009, incasarile anuale din vanzarile de polite RCA au crescut cu 87%, in conditiile in care daunele anuale datorate de asiguratori s-au triplat. . Ritmurile anuale de cretere a indicatorilor privind asigurarea obligatori e RCA sunt evidentiate in graficul de mai jos. INDICATORI 2004 2005 2006 Venituri din prime incasate (mii lei) 5 1.740.978 Despagubiri platite (mii lei) 350.341 Rezerve daune (mii lei) 253.011 253.011 2007 2008 712.471 931.93 1.184.624 1.408.55

454.999 622.146 743.28 1.219.513 348.138 459.131 726.052

Grafic 1.3.2. Ritmurile anuale de cretere a indicatorilor privind asigurarea obli gatorie RCA

Astfel, pe segmentul asigurarilor non-viata, pierderile tehnice nete agregate, l a nivelul intregii piete, s-au multiplicat de la un an la altul. Daca in 2005, p iata asigurarilor generale incheia cu o pierdere de 15 milioane euro, in 2008 ac easta a marcat un minus de 181 milioane euro. Estimarile indica faptul ca rezult atele operationale si financiare la nivel agregat nu sunt mai bune nici in 2009. Numai din asigurarea RCA se estimeaza ca societatile au inregistrat, anul trecu t, pierderi situate la un nivel de 150-200 milioane de euro. In 2007, acoperirea raspunderii asumate de asiguratorii din Romania a fost extin sa si la spatiul statelor membre UE. Practic, pentru soferii care se deplaseaza in acest spatiu, se aplica legislatia din tarile respective. Si aproape toate st atele Uniunii au raspunderi mai mari decat cele valabile in Romania. Exista tari in care raspunderea asiguratorului este, practic, nelimitata. De regula, in aceste tari valoarea indemnizatiilor platite pentru vatamari corpo rale este foarte mare. Mai mult decat atat, dauna medie in tarile occidentale, d e exemplu, se situeaza in intervalul 3.000-5.000 de euro. Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu pu tem controla tot ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezinta foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, si, din pacate nici Romania nu face exceptie (cu totii ne amin tim de inundatiile devastatoare care au afectat tara in 2005). Dar natura nu este singura care ne afecteaza si ne provoaca pagube. Accidente se intampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate tin de natura um ana. Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De aceea este foarte bine sa incercam sa tran sferam riscurile asupra altcuiva. Acestea sunt motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produs

ele de asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau dife rite riscuri in schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe a sigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alata natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la fa liment s.a. Un argument al utilitatii asigurarilor este oferit de prezenta acestora la o sca ra foarte mare in Occident, unde exista o adevarata cultura. Marea majoritate a oamenilor au, in tarile vestice, tot felul de asigurari, nu doar cea de raspunde re civila auto, ci si de viata, de sanatate, de protejare a bunurilor. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca in Occident simtul proprietatii este foarte dezvoltat, si toti vor sa isi puna proprietatile la adapost de diferite riscuri, dar si pentru ca occident alii sunt foarte interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor. De aceea asigurarile sunt un instrument foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de g riji si sigur.

CAPITOLUL 2 BCR ASIGURARI SA 2.1. Prezentare generala S.C. BCR Asigurari S.A. a fost infiintata in luna decembrie 2001 si autorizata d e Comisia de Supraveghere a Asigurarilor prin Decizia Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr.48 /06.12.2001. Obiectul de activitate al societatii consta in desfasurarea activitatilor de asi gurare cod CAEN -660, societatea BCR Asigurari S.A. fiind autorizata prin: - Decizia Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 52/23.01.200 2 sa practice urmatoarele clase de asigurari din categoria asigurarilor generale : B.1. Asigurari de accidente (inclusiv accidentele de munca si bolile profesional e) B.3. Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat cele feroviare) B.6. Asigurari de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial B.7. Asigurari de bunuri in tranzit B.8. Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale B.9. Alte asigurari de bunuri B.12. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim, lacus tru si fluvial

B.13. Asigurari de raspundere civila generala B.14. Asigurari de credite B.15. Asigurari de garantii B.16. Asigurari de pierderi financiare B.18. Asigurari de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul depla sarilor sau absentelor de la domiciliu ori de la locul de resedinta permanenta. Inca de la infiintare, in anul 2001, BCR ASIGURARI - membra a Grupului BCR, si-a propus sa devina o companie puternica, solida, un concurent redutabil pe piata de asigurari din Romania. Membra a Grupului Erste BCR, pana la finele anului 2008, BCR ASIGURARI a reusit - inca din primii 2 ani de activitate - prin seriozitate, perseverenta si efort continuu sa isi atinga obiectivul pricipal, acela de a detine un loc intre prime le companii de profil din Romania, pe segmentul asigurarilor generale. De asemen ea, indiferent de modificarile efectuate in structura portofoliului, BCR ASIGURA RI si-a mentinut pozitia in clasament, dovedind astfel eficienta unui management de inalta clasa, precum si adaptarea permanenta la cerintele pietei. Dinamica inregistrata in fiecare an, superioara intotdeauna ritmului de crestere pietei, a demonstrat capacitatea companiei de a identifica si fructifica la max im oportunitatile mediului de afaceri. In acest context, dezvoltarea retelei de distributie a venit ca un raspuns fires c la solicitarile din partea clientilor. La 31.12.2008, BCR ASIGURARI dispunea d e o retea teritoriala formata din 155 de unitati, din care 55 sucursale si 100 a gentii. In scopul atingerii principalului obiectiv propus, respectiv mentinerea si ascensiunea in top-ul primilor asiguratori de pe piata romaneasca, BCR ASIGUR ARI si-a stabilit linii directoare precise, avand in vedere specificul mediului concurential romanesc, dar si nevoile tot mai accentuate ale clientilor pentru p rotectie: actualizarea si diversificarea permanenta a portofoliului de produse; crearea unei relatii viabile, de lunga durata cu clientii; atragerea unor clienti noi, adoptand o strategie prudentiala; flexibilitatea si calitatea ofertei; imbunatatirea continua a calitatii serviciilor. La inceputul anului 2009, o data cu finalizarea preluarii companiei de catre VIE NNA INSURANCE GROUP, BCR ASIGURARI si-a propus sa dezvolte si sa diversifice por tofoliul de produse oferit clientilor, dovedind implicare in aspecte care reprez inta puncte de interes comun pentru jucatorii din industria asigurarilor, recuno scand importanta colaborarii si consultarilor dincolo de competitie. BCR ASIGURARI este o societate de asigurari solida, cu fonduri de rezerva adecva te, atent adminisitrate si care a dezvoltat relatii de afaceri cu cele mai mari companii de reasigurare din lume, oferind o gama variata de produse, care acoper a diverse tipuri de riscuri. Misiunea BCR ASIGURARI Pentru ca intelege dificultatile cauzate de producerea unui eveniment nedorit, m isiunea BCR ASIGURARI este de a reprezenta un sprijin solid si prompt pentru cli entii sai, in momentele dificile ale acestora. Compania isi va desfasura activit atea astfel incat sa asigure profitabilitate pentru actionari si sa devina un me mbru respectat al societatii romanesti. Obiectivele BCR ASIGURARI sa fie aproape de clienti prin oferirea de servicii si produse de asigurari la s tandarde inalte; sa furnizeze consultanta in alegerea celui mai potrivit program de asigurare, nu doar vanzare; sa respecte promisiunile facute, prin corectitudine si rapiditate in acordarea d espagubirilor; Increderea in disponibilitatea companiei de a oferi sprijin eficient reprezinta cheia unui parteneriat de succes. Din acest motiv, profesionalismul angajatilor BCR ASIGURARI constituie unul dintre cele mai importante avantaje competitive. E

volutia cantitativa si calitativa a personalului BCR ASIGURARI s-a inscris in de cursul anilor pe o panta ascendenta, pentru a raspunde, intr-un mod profesionist , dezvoltarii volumului de activitate a societatii, ajungand ca la finalul semes trului I - 2009, compania sa dispuna de un personal de peste 1275 de angajati. Increderea clientilor in capacitatea companiei de a se ocupa de securitatea lor financiara reprezinta pentru BCR ASIGURARI o responsabilitate majora si un obiec tiv pe termen lung, compania devenind treptat membru al Uniunii Nationale a Soci etatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR), al Asociatiei de Leasi ng din Romania (ASLR), membru al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Rom ania (B.A.A.R.), precum si participant la Biroul de Credit. BCR Asigurari, a treia companie de pe piata asigurarilor generale, a inregistrat anul trecut o crestere a afacerilor de aproape 45%, la circa 174 de milioane de euro (580 de milioane de lei). "Pe Casco si RCA am mers foarte bine, la fel ca pe property si CAR (asigurari pe ntru constructii - n.red.). Totusi, nu poti sa te bucuri de cresterea pe asigura ri auto, pentru ca sunt linii de business care aduc pierderi", a declarat pentru ZF Mihai Tecau, presedintele BCR Asigurari. Compania a incheiat anul trecut cu un profit net de circa 2 milioane de euro, de doua ori mai mic decat cel din 2006, de 4,2 milioane de euro. "Am facut acest profit cu sacrificii: cresterea salariilor a fost redusa si am s topat comisioanele platite agentilor si bro erilor la un anumit nivel. Daca ne u itam la rezultatul tehnic, este bun, dar atunci cand apar si celelalte cheltuieli (salarii, administrative etc. - n. red.), rezultatul se duce in jos", explica Mihai Tecau. El estimeaza c a piata asigurarilor a mers anul trecut pe pierdere, la fel ca in 2006, din cauz a daunelor mari din asigurari auto. "Daca societatile de asigurari nu schimba ceva in politica lor, nu se va schimba nimic. Sa aparem in fiecare an cu preturi de dumping si sa ne luptam pentru cas tigarea cotelor de piata cu orice pret nu este o solutie", afirma seful BCR Asig urari. Compania intentioneaza sa infiinteze anul acesta un departament de gestionare a daunelor, pentru imbunatatirea calitatii serviciilor, dar si pentru reducerea co sturilor. Un alt asigurator care deja a implementat un astfel de proiect este Al lianz-Tiriac, cea mai mare companie de asigurari de pe piata. De asemenea, BCR A sigurari va mai infiinta anul acesta un centru de constatare a daunelor auto, du pa ce a mai infiintat unul in 2007, dar va lansa si cateva produse de asigurare in parteneriat cu banca-mama, care vor fi vandute la pachet cu credite sau cu ca rduri, de exemplu. La momentul numirii sale in functiile de presedinte si director general al BCR A sigurari, in septembrie 2006, Mihai Tecau a anuntat ca urmareste obtinerea unei cote de piata de 15% in cel mai scurt timp. In primele noua luni ale anului tre cut, piata asigurarilor generale a fost de 1,3 miliarde de euro, ceea ce inseamn a ca pana la sfarsitul anului acesta a ajuns la circa 1,7 miliarde de euro. In a ceste conditii, BCR Asigurari a avut anul trecut o cota de piata in jur de 11%. "Tinta de 15% din piata o am in continuare, dar nu vreau sa o pun pe primul plan . Mai mult conteaza rezultatele totale ale societatii, mai ales profitul", spune seful BCR Asigurari. Tabel 2.1 INDICATOR-mii Ron 31.12.2008 I. Venituri din exploatare: 734.210 1. Venituri din prime de asigurare 556.600 2. Venituri din reasigurare 146.470 3. Recuperari si regrese 27.870 4. Alte venituri din exploatare 3.270 II. Venituri financiare 23.830 VENITURI TOTALE 758.040 I. Cheltuieli din exploatare: 758.300 1. Despagubiri platite 337.920 2. Prime subscrise cedate 224.330

3. Rezerva neta de prima 22.690 4. Rezerva neta de dauna 1.690 5. Rezerva de catastrofa -21.020 6. Rezerva de egalizare 1.910 7. Taxe CSA 10.180 8. Comision de achizitie 51.940 9. Cheltuieli administrative 115.510 10. Prime din polite anulate 13.140 II. Cheltuieli financiare 5.360 CHELTUIELI TOTALE 763.650 REZULTAT -5.610 Sursa: Raport financiar 2008 BCR Asigurari Pana la finalul anului 2010, BCR Asigurari si-a propus sa ajunga la un volum de prime brute subscrise de 300 de milioane de euro si sa obtina un profit de 7-8 m ilioane de euro, potrivit lui Mihai Tecau. La momentul preluarii BCR de catre Erste in urma cu doi ani, surse din piata afi rmau ca austriecii intentioneaza sa vanda divizia de asigurari generale a BCR, p astrand-o doar pe cea de asigurari de viata. "Asteptam sa vedem ce decizie va lua actionarul majoritar. Avem acest plan pana la finalul anului 2010, realizat impreuna cu BCR, deci sansele ca societatea sa fie vanduta pana atunci sunt reduse. In acest moment nu se vorbeste despre vanza re, dar este posibil, daca actionarul va primi o oferta buna", afirma Mihai Teca u 2.2 Prezentarea asigurarilor AUTO in cadrul BCR ASIGURARI 2.2.1 Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto CINE se asigura Persoanele fizice sau juridice care au in proprietate autovehicule inmatriculate / supuse inmatricularii/ inregistrate in Romania. CE se asigura Raspunderea civila a Asiguratului, angajata ca urmare a producerii in perioada a sigurata, pe teritoriul Romaniei si al celorlalte state ale Spatiului Economic E uropean, inclusiv Elvetia, a unui accident de catre autovehiculul mentionat expr es in polita de asigurare, avand drept consecinta prejudicii inregistrate si rec lamate de terte persoane pagubite. CARE sunt riscurile acoperite - vatamari corporale sau deces; - pagube materiale; - pagube ca urmare a lipsei de folosinta a autovehiculului avariat, daca cu ajut orul acestuia persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate; - cheltuieli legate de reprezentarea juridica. CAT este valabila polita de asigurare Polita de asigurare RCA se incheie pentru perioade de: - 6 sau 12 luni - in cazul autovehiculelor inmatriculate sau inregistrate; - pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie - in cazul autovehiculului care se i- matriculeaza provizoriu; - pe perioada inmatricularii temporare - in cazul autovehiculului care se inmatr iculeaza temporar in vederea scoaterii definitive din tara. CAT costa asigurarea Nivelul primelor de asigurare este stabilit in functie de felul autovehiculului si caracteristicile tehnice ale acestuia (capacitate cilindrica/numar de locuri/ masa totala maxima autorizata etc.), modul de detinere (proprietar persoana fizi ca/ juridica), domiciliul proprietarului (urban, rural), perioada de asigurare. 2.2.2 Asigurarea de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente d

e autovehicule in afara teritoriului romaniei - carte verde CINE se asigura Persoana fizica sau juridica - proprietara autovehiculului inmatriculat in Roman ia, folosit pentru deplasare in afara teritoriului Romaniei CE se asigura Raspunderea civila a Asiguratului, angajata ca urmare a producerii in perioada a sigurata, in tara/ tarile ale caror initiale nebarate se regasesc in documentul C arte Verde` (Albania, Bosnia si Hertegovina, Belarus, Israel, Iran, Maroc, Moldo va, Macedonia, Serbia si Muntenegru, Tunisia, Turcia, Ucraina), a unui accident de catre autovehiculul mentionat expres in polita/ documentul Carte Verde`, avand drept consecinta prejudicii inregistrate si reclamate de terte persoane pagubit e. CARE este acoperirea conferita de catre Asigurator Asiguratorul despagubeste sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de despagubire, in baza unui acord amiabil sau a unei hotarari judecat oresti (inclusiv costurile speciale ce au fost suportate pentru o actiune judici ara), persoanelor pagubite din culpa sa. Limita maxima de raspundere a Asigurato rului este stabilita la nivelul minim obligatoriu prevazut in legislatia aplicab ila in tara unde s-a produs accidentul. CAT este valabila polita de asigurare Asigurarea se incheie pentru perioade intre 15 zile si 1 luna, respectiv 2 pana la 12 luni. CARE este durata raspunderii Asiguratorului - din momentul iesirii autovehiculului de pe teritoriul Romaniei, in cadrul peri oadei de valabilitate a documentului `Carte Verde` si pana in momentul reintrari i autovehiculului pe teritoriul Romaniei, dar nu mai tarziu de ora 24.00 a ultim ei zile din perioada de valabilitate a asigurarii. CAT costa asigurarea Nivelul primelor de asigurare este stabilit in functie de felul/categoria autove hiculului si perioada asigurata. CARE sunt avantajele oferite de BCR Asigurari In cazul in care detineti o polita de asigurare facultativa a autovehiculelor la BCR Asigurari, la incheierea asigurarii ` Carte Verde `, beneficiati gratuit de acoperirea riscului de furt al autovehiculului pentru teritoriul acoperit de as igurarea `Carte verde `. 2.2.3 Asigurarea facultativa a autovehiculelor (casco) CINE se asigura Persoanele fizice sau juridice care detin cu orice titlu autovehicule inmatricul ate in Romania. CE se asigura - vehicule rutiere autopropulsate, destinate transporturilor de bunuri sau perso ane, inclusiv remorci/ semiremorci/ rulote tractate de acestea (inclusiv echipam entul suplimentar montat); - tractoare rutiere, masini si utilaje care nu sunt supuse inmatricularii; - vehicule de epoca; - optional, se asigura si: - consecintele nefaste (vatamari corporale) ale unor evenimente neprevazute pe c are le-ar putea suferi persoanele aflate in autovehicul (conducatorul auto si or ice persoana transportate); - pagubele materiale suferite de bagajele/ bunurile persoanelor aflate in autove hiculul asigurat; - autovehiculele - exponate;

- furtul extern. CARE sunt riscurile acoperite - ciocniri, loviri, izbiri, rasturnari, derapari, zgarieri, caderi (cadere in pr apastie, cadere in apa cu prilejul transbordarii, cadere din cauza ruperii podul ui sau scufundarea vaporului cu prilejul transbordarii, caderea unor corpuri pe autovehicul etc.); - actiuni rauvoitoare ale tertilor; - incendiu, trasnet, explozie; grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur, p rabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada, avalanse de zapa da; - furtul autovehiculului/partilor componente/tentativa de furt. Se despagubesc si: - daunele produse autovehicului ca urmare a masurilor luate pentru salvarea auto vehiculului si/sau a constructiei in care se afla acesta precum si a persoanelor imobilizate in acesta (descarcerare); - cheltuielile generate de producerea riscurilor asigurate si anume: - inlocuirea setului de inchidere a autovehiculului (butuci yale - inclusiv cont act pornire, buson rezervor) in cazul furtului/pierderii cheilor; - transportul autovehiculului avariat; - limitarea daunelor CAT este valabila polita de asigurare Asigurarea se incheie pentru o perioada de maximum 1 an, dar minimum 6 luni; pen tru autovehiculele achizitionate in sistem rate sau leasing, asigurarea se poate incheia pentru intreaga perioada a contractului de vanzare in rate sau leasing. Valabilitatea politei este mentinuta prin plata primei de asigurare/ ratelor de prima in cuantumul si la scadentele mentionate in polita.

CAT costa asigurarea Costul asigurarii este accesibil, determinat de: caracteristicile tehnice ale au tovehiculului (model, an fabricatie), suma asigurata, regimul de exploatare, gra dul de protectie/securitate etc. CARE sunt avantajele oferite de BCR Asigurari Orice detinator al unei polite de asigurare facultativa a autovehiculelor inchei ata la BCR Asigurari, beneficiaza gratuit de acoperirea riscului de furt extern in momentul achizitionarii unei polite de asigurare de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule in afara teritoriului Romaniei ` Carte Verde `

CAPITOLUL 3 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURARILE AUTO IN CADRUL BCR ASIGURARI SA 3.1. Lichidarea daunelor in cazul asigurarilor facultative de tip CASCO ( AVA) 3.1.1 Elemente generale Operatiunile de lichidare a daunelor auto se fac in baza "Conditiilor generale p rivind asigurarea facultativa a vehiculelor La stabilirea cauzelor si imprejurari lor in care s-au produs daunele, se tine seama de urmatoarele: - in cazurile unor daune produse de incendiu, cauzele se stabilesc prin examin area resturilor constructiilor sau ale vehiculelor arse si prin informatii cules e de la Asigurat, martori sau de la alte persoane. Totodata se solicita original ele actelor intocmite de organele de politie sau unitatile de pompieri; - in cazurile unor daune produse de ploaie torentiala, furtuna sau uragan, se s olicita in scris Agentiei nationala de Meteorologie si Hidrologie un document di n care sa rezulte ca in localitatea in cauza, la data producerii evenimentului, a fost sau ar fi putut fi posibil un fenomen care sa produca asemenea daune, pre cum si o descriere a acestuia; - in cazurile unor daune produse de cutremur se cere o confirmare scrisa de la Institutul Central de Fizica - Centrul de Fizica a Pamantului si Seismologie; - daca daunele au fost produse din alte cauze decat cele mentionate mai sus, st abilirea cauzelor si imprejurarilor producerii evenimentului asigurat si a cuant umului pagubelor, respectiv a persoanei raspunzatoare de producerea lor, se face pe baza examinarii vehiculului si a actelor incheiate de organele de politie sa u de alte organe abilitate. - daca organele in drept nu au intocmit acte cu privire la cauzele si imprejura rile producerii evenimentului asigurat, respectiv a accidentului de vehicul si l a pagubele provocate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloace legale de prob a. In cazul instrumentarii daunelor, Inspectorul de specialitate daune va tine cont de urmatoarele: va studia/analiza/observa avariile autovehiculului, coroborand concluziile cu di namica evenimentului declarat de Asigurat/persoana imputernicita si cu avariile inscrise in documentele emise de organele abilitate; in cazul in care dauna este reala si se depun la dosar documente asupra carora exista suspiciuni (ex: inexistenta sediului atelierului de reparatii, fac turi si chitante emise de un agent economic inexistent), plata despagubirii se s uspenda pana la verificarea documentelor in cauza. Se verifica astfel daca unita tile in cauza exista si daca in obiectul lor de activitate intra efectuarea aces tor operatiuni. In scopul stabilirii realitatii, se poate apela si la Registrul Comertului care poate elibera un document in care se specifica daca firma respectiva exista si d aca are in domeniul sau de activitate repararea de vehicule sau vanzarea de pies e de schimb. In cazul in care se constata ca societatea respectiva nu exista sau nu are drept ul de a vinde piese/presta asemenea servicii, despagubirea se va calcula ca la r eparatia efectuata conform evaluarii asiguratorului, sub rezerva deciziei aparti nand Administratiei Centrale/Serv. Juridic cu privire la efectuarea unei planger i penale si/sau respingerea dosarului. daca exista indicii intemeiate privind realitatea evenimentului avizat, se solic ita o declaratie scrisa cat mai detaliata de la Asigurat sau de la alti eventual i martori cu privire la circumstantele in care s-a produs evenimentul avizat. in cazul accidentelor de circulatie, daca exista suspiciuni sau informatii refer itoare la faptul ca la momentul accidentului conducatorul auto s-ar fi aflat sub influenta bauturilor alcoolice, se vor solicita in scris detalii de la Politie. In cazul in care acoperirea politei este complexa (de ex. avarii si furt impreun a cu accidente persoane din autovehicul) si pe langa avariile suferite de vehicu l se produc si raniri ale persoanelor transportate se vor deschide dosare separa te de dauna pentru fiecare forma de asigurare in parte (fiind clase de asigurare diferite).

In cazul in care vehiculul implicat in accident are mai multe forme de asigurare la Asigurator, iar in urma evenimentului asigurat se produc avarii care necesit a deschiderea mai multor dosare de dauna (ex: avarii si furt, CMR, accidente per soane transportate in vehicul), originalul procesului verbal emis de Politie se va afla la dosarul de dauna auto, iar la celelalte se vor pune fotocopii pe care se va inscrie numarul de dosar de avarii si furt in care se afla originalul. Toate persoanele care participa la lichidarea daunei raspund disciplinar, materi al sau penal, dupa caz, pentru realitatea datelor consemnate in procesul ver bal de constatare/documentul de introducere in reparatie precum si pentru oportu nitatea solutiilor adoptate. 3.1.2 Riscuri acoperite. Valoarea asigurata. Mod de calcul al politei AVA RISCURI ACOPERITE Casco acopera doar daunele produse la autoturismul asigurat, atata timp cat aces t autoturism este inscris legal in circulatie (inmatriculat provizoriu sau defin itiv) si apartine proprietarului inscris in polita de asigurare (radierea masini i determina incetarea automata a politei casco, cu exceptia radierilor la sfarsi tul contractelor de leasing). Obligatia legala a unui asigurator casco este ca, in urma unui eveniment asigurat, sa plateasca readucerea autoturismului asigurat in starea dinaintea producerii evenimentului, prin reparare sau inlocuire. Riscurile asigurate se impart in 4 mari categorii: a. avarie partiala (accident in trafic, indiferent de cine este vinovat; avarie in parcare cu autor cunoscut/ necunoscut) = avarie a carei reparatie nu costa ma i mult decat un plafon stabilit de asigurator (de regula 75-80% din SA). b. avarie totala (situatia de avarie totala se stabileste de catre asigurator pe baza unui deviz de reparatie sau a unui memoriu tehnic din care reiese ca masin a nu mai poate fi adusa in parametrii de siguranta specificati de producator, am bele documente se intocmesc de catre service specializat si autorizat RAR). c. furt partial (furtul unor parti din masina, incl. roata de rezerva; tot la ac easta situatie se includ si avariile produse masinii de catre hot: geam spart, b ord deteriorat, chiar si in cazurile de tentativa de furt) d. furtul total (disparitia totala a masinii) Asiguratorul va despagubi intotdeauna efectul unui risc asigurat, dar nu si cauz a. De ex: daca ruperea unui pivot in mers determina rasturnarea masinii, asigura tor va despagubi repararea masinii mai putin costul pivotului. In toate cazurile, asiguratorul va despagubi contravaloarea daunei, mai putin fr ansiza aplicabila si (posibil) ratele ce au mai ramas de plata la polita. Fransi za se stabileste de regula pentru fiecare dintre cele 4 categorii separat, dar e xista si cazuri cand ea este exprimata unitar, pentru orice dauna. RISCURI NEACOPERITE Situatiile difera de la sigurator la sigurator, dar in majoritatea cazurilor nu se acopera daunele rezultate din urmatoarele situatii: 1. atunci cand soferul nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a con duce (fara permis sau cu permisul suspendat, sub influenta alcoolului sau a drog urilor etc) 2. atunci cand masina nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a circ ula (ITP lipsa, avarii anterioare serioase in masura in care ele pot fi dovedite de catre asigurator etc) 3. atunci cand soferul nu are calitatea fata de proprietar solicitata expres in polita (anumiti asiguratori impun conditii clare, de genul: pot conduce masina d oar angajatii firmei proprietare, sau doar sotul/sotia proprietarului) 4. avarii produse la anvelope, care nu au afectat si jentile 5. avarii produse de rularea cu autovehicolul prin apa (trecerea prin apa, inclu siv balti temporare) 6. avarii produse de stropirea cu substante chimice corozive 7. avarii produse cu buna stiinta de catre proprietar sau prepusi ai acestuia 8. avarii produse de catre proprietar sau membrii familiei acestuia, din postura de pasageri sau pietoni, atunci cand masina se afla parcata 9. furtul cu chei potrivite: casco despagubeste doar furtul prin efractie (care

prezinta urme de patrundere fortata, de ex: daca este uitata masina descuiata, c asco nu despagubeste). MOD DE CALCUL AL POLITEI AVA Prima anuala (PA) de plata pentru un casco se calculeaza ca procent (cota de pri ma) din suma asigurata (SA). Cota de prima e mai mare: - cu cat masina este mai veche (plus 3-5% la fiecare nou an), - cu cat fransizele sunt mai mici si mai putine (plus 0-30%) , - atunci cand masina a suferit avarii in anul precedent de asigurare (situatie d e malus), - atunci cand masina este de lux (cand valoarea de nou depaseste un anumit prag) (plus 5-10%) - atunci cand proprietarul este persoana juridica, - atunci cand masina nu are alarma sau alte dispozitive electronice antifurt (pl us 3-8%) - pentru activitatile de taxi, paza si protectie, transporturi periculoase si al te asemenea (plus 25-200%). Cota de prima este mai mica: - cu cat masina este mai noua, - cu cat fransizele sunt mai mari si mai multe, - atunci cand masina nu a suferit nici o dauna in anul (anii) precedent(i) de as igurare (situatie de bonus), - atunci cand proprietarul este persoana fizica (minus 5-10%), - atunci cand masina are alarma sau alte dispozitive electronice antifurt (minus 3-8%). Majoritatea asiguratorilor considera ca masina este dotata cu alarma daca are ce l putin imobilizator electronic al motorului si cheie cu cip; pentru masinile do tate cu aceste dispozitive, din punct de vedere al cerintelor casco, nu mai este necesara montarea unei alarme suplimentare clasice (cu sirena si senzor de efra ctie). Malusul reprezinta raportul dintre prima incasata de asigurator pentru un an de casco si totalul daunelor platite sau platibile (pentru daune in curs de solutio nare) in acel an de catre asigurator. In functie de valoarea acestui raport, pri ma din anul urmator va fi majorata cu procente intre 0 - 50%. Bonusul (reducerea primei cu procente intre 0 - 50%) se acorda pentru ani consec utivi de existenta a casco-ului fara dauna. VALOAREA ASIGURATA A AUTOVEHICULULUI Masina se asigura la o valoare cat mai apropiata de cea reala. Valoarea este sta bilita de asigurator astfel: - se stabileste valoarea de nou a masinii (cat a valorat respectiva masina cand avea 0 m la bord): pe baza facturii de achizitie de nou sau pe baza valorii de catalog (Schwac e, Eurotax, Apia) - la valoarea de nou se aplica o uzura, pe baza unui tabel propriu fiecarui asig urator, in functie de varsta masinii (calculata de la data fabricatiei), ce se s cade din valoarea de nou, obtinandu-se valoarea ramasa (valoarea la zi) a masini i SCALA DE UZURA BCR ASIGURARI AN VECHIME autoutilitare autoturisme anul I 100% 100% anul II 78% 89% anul III 70% 80% anul IV 61% 71% anul V 53% 63% - optional, se adauga valoarea dotarilor suplimentare, obtinandu-se suma asigura

ta (SA). 3.1.3 Etapele derularii unui dosar de dauna AVIZAREA DAUNELOR Avizarea daunelor se va face numai in cazul in care asiguratul, din diverse moti ve, nu se poate prezenta cu vehiculul la Societatea de Asigurare in vederea efec tuarii constatarii. In cazul in care asiguratul se prezinta cu vehiculul la cons tatare, se va completa numai Declaratia. 1. Asiguratii sunt obligati sa avizeze in scris despre producerea evenimentului asigurat la termenele specificate in conditiile generale. 2. In cazul in care vehiculul a fost reparat inainte ca reprezentantul Asigura torului sa constate pagubele si intinderea acestora, dosarul se va instrumenta c onform Conditiilor de Asigurare sub incidenta carora s-a incheiat Contractul de Asigurare. 3. Avizarea de dauna sau Declaratia de accident se completeaza: a) in cazul persoanelor fizice de catre Asigurat/Bro er (conform art. 19. din Legea 136, modificata si completata), un membru major al familiei Asiguratului s au in baza unei imputerniciri scrise; b) in cazul persoanelor juridice de catre un imputernicit al acestora in baza unei delegatii/imputerniciri, bro er (conform art. 19. din Legea 136, modificata si completata); 4. In cazul avizarii din partea Asiguratului/Utilizatorului/Conducatorului auto ce se afla in strainatate, se culeg cat mai multe date privind cauzele si impre jurarile producerii evenimentului asigurat, locul unde se afla vehiculul avariat , precum si numarul de telefon in vederea contactarii. 5. Dosarul de dauna se deschide in baza datelor mentionate in Anexa nr.5/Anexa n r.10, rezerva constituita stabilindu- se in functie de avariile mentionate si di n dinamica accidentului, urmand ca valoarea definitiva sa se stabileasca in urma efectuarii constatarilor. CONSTATAREA DAUNELOR 1. Documentul care atesta efectuarea constatarii daunelor/pagubelor este Docum entul de introducere in reparatie a vehiculului /Procesul verbal de constatare a daunei Pentru evenimentele petrecute pe teritoriul Romaniei, constatarea daunei se face numai de catre inspectorul de specialitate daune impreuna cu reprezentantul Asi guratului. 2. In cazul evenimentelor asigurate produse in afara granitelor tarii, se acord a despagubiri pentru reparatiile executate, evaluarea pagubelor produse urmand a fi efectuata in Romania de catre Asigurator. 3. In cazul avariilor foarte mari, devizul estimativ va fi i ntocmit de unitatea reparatoare la cererea Asiguratului/Utilizatorulu i, in baza celor mentionate in procesul verbal de constatare/documentul de intro ducere in reparatie a vehiculului. In cazul daunelor totale, oferta de despagubire va fi calculata conform evaluari i pretului de piata numai de Administratia Centrala Directia Daune si comunicata inspectorului de dauna pentru finalizarea dosarului. 4. In cazurile in care Asiguratul solicita o reconstatare a pagubelor datorate e xclusiv evenimentului asigurat, Inspectorul de specialitate daune va intocmi un Proces-Verbal Suplimentar de constatare/reconstatare a pagubelor cu participare a, de regula, a acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initiala. 5. In procesul verbal de constatare/documentul de introducere in reparatie a v ehiculului se consemneaza: partile componente/piesele avariate in urma evenimentului avizat, cu descrierea concisa/exacta a avariei si a solutiei tehnologice/tehnice adoptate (reparatie s au inlocuire), in conformitate cu prevederile contractuale; se nominalizeaza corect partile componente sau piesele avariate; in cazul reparatiilor se inscrie cu exactitate suprafata subansamblelor afectate , calculata in dm2 pentru suprafetele avariate si cm liniari pentru extremitati le elementelor, dupa caz;

eventualele avarii care nu au legatura cu evenimentul avizat (provenite ca urmar e a altui eveniment), mentionandu-se acest fapt la fiecare piesa in parte; nu se mentioneaza si in procesul verbal de constatare piese sau subansamble la ve rificare sau de verificat; Dupa efectuarea constatarii si completarea dosarului de dauna, se va inmana Asig uratului Procesul Verbal de constatare/Documentul de introducere in reparatie a veh iculului sau Procesul Verbal Suplimentar, dupa caz. 6. Prin parti componente care se considera necesar a fi inlocuite se inteleg: piesele a caror reparare sau folosire, chiar reparate, datorita costul reparatie i, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montar e aferente, depaseste valoarea din nou a partii componente respective, la data p roducerii evenimentului asigurat; piesele care fiind reparate, nu mai corespund starii tehnice si estetice pentru care au fost concepute. 7. Valoarea partilor componente avariate si a manoperei necesare repararii/inloc uirii acestora nu va putea depasi, in nici un caz, preturile practicate de catre reprezentantele din Romania agreate de producatorul tipului de vehicul; 8. Un subansamblu se da la inlocuit in urmatoarele cazuri : cand producatorul mentioneaza in scris faptul ca un element a unui subansamblu n u se livreaza ca piesa de schimb separata; in cazul in care contravaloarea inlocuirii a doua sau mai multe piese din acelas i subansamblu, inclusiv manopera si materialele aferente depasesc contravaloarea intregului ansamblu, inclusiv manopera si materialele aferente . In acest caz, inspectorul de specialitate daune va efectua un deviz antecalcul c are sa dovedeasca faptul ca, din punct de vedere economic inlocuirea este mai ec onomicoasa decat reparatia. 9. O piesa sau ansamblu de caroserie nu se da la inlocuit daca prezinta un grad avansat de coroziune. In acest caz, solutia consemnata in procesul verbal va fi de reparatie, iar despagubirea acordata va fi egala cu contravaloarea costului r eparatiei. 10. Solutia initiala de reparare nu poate fi schimbata in cea de inlocuire deca t in baza unui referat explicativ intocmit de inspectorul de specialitate dauna si aprobat de Administratia Centrala-Directia Daune. 11. Fotografiile care se efectueaza la constatare trebuie sa indeplineasca urma toarele conditii : sa fie concludente si clare; sa prezinte obligatoriu o imagine de ansamblu care sa cuprinda avaria si detalii de identificare (numarul de identificare/inmatriculare); sa evidentieze partile componente/piesele avariate si mentionate in proc esul verbal de constatare a pagubelor/documentul de introducere in reparatie ; sa fie evidentiate, pe cat posibil, detalii ale avariilor neconsemnate de catre organele abilitate, insa care au fost avariate cert din accident; fotografii ale partilor componente/pieselor avariate, a caror avariere nu era po sibil sa fie observata decat dupa demontare. Fotografiile efectuate la deschider ea dosarului de dauna sunt grupate pe dosare si descarcate intr-un folder specia l (denumirea foto se va face trecand numarul dosarului (ex.:AVA/BT/000001/09.1; AVA/MB/000001/09.2 etc.). 12. In cazul dosarelor de dauna in care producerea avariilor a fost determinata de nesemnalizarea gropilor din carosabil, a gurilor de canal neacoperite sau ori ce alte lucrari de amenajare a carosabilului, se vor efectua si anexa la dosar f otografii de localizare si de detaliu ale locului accidentului, doar in cazul in care avaria estimata depaseste valoarea de 500 RON. A) avarii produse vehiculului din culpa unui autor necunoscut 1. In aceste cazuri, Asiguratul se prezinta la Asigurator pentru a instiinta des pre producerea unor pagube materiale la vehiculul asigurat. Inspectorul de speci alitate daune verifica inscrisurile mentionate in declaratia de accident, intocm este si elibereaza Procesul verbal de Constatare/Documentul de introducere in re paratie a vehiculului.

2. In cazul avariilor mari, acolo unde exista suspiciuni privitor la implicarea autovehiculului intr-un accident de circulatie, se vor cere informatii supliment are, anexandu-se la dosar o copie a asigurarii obligatorii RCA a Asiguratului si verificandu-se daca sunt deschise dosare de dauna pe acest tichet de asigurare la asiguratorul RCA al Asiguratului . B) avarii produse in urma unui accident rutier in care au fost implicate doua ve hicule 1. a) se completeaza de catre cei implicati formularul Constatare amiabila de accident eliberat de Asigurator, daca accidentul rutier a avut consecinte numa i pagube materiale (incepand cu data intrarii in vigoare - 01.07.2009); b) in celelalte cazuri, Politia elibereaza Procesul verbal de constatare. 2. Detinatorului vehiculului vinovat de producerea accidentului i se va transm ite adresa scrisa cu confirmare de primire pentru a participa la constatarea/rec onstatarea daunelor in scopul recunoasterii pagubelor produse si semnarea proces ului verbal de constatare in urmatoarele cazuri: Asiguratul/Utilizatorul nu face dovada ca vinovatul de producerea accidentului a re incheiata asigurarea RCA (numarul si emitentul acesteia nu sunt inscrise in p rocesul verbal de la Politie sau nu se prezinta fotocopia tichetului de asigurar e RCA a vinovatului); vinovatul are incheiata asigurare RCA, dar refuza sa semneze documentul emis de Politie, referitor la recunoasterea vinovatiei. 3. Daca vinovatul participa la constatare, acesta va semna procesul verbal de c onstatare recunoscand marimea pagubelor si corectitudinea solutiilor tehn ice adoptate precum si angajamentul ca se obliga a suporta contravaloar ea daunei pe care a produs-o. Vinovatul poate face obiectii in scris fata de cel e constatate de inspectorul de specialitate daune. In cazul neprezentarii vinovatului, acest fapt va fi consemnat in procesul verba l de constatare si se va efectua constatarea. C) in cazul furtului partial si al avariilor ca urmare a tentativei de furt 1. Pentru aceste cazuri Asiguratul/Utilizatorul trebuie sa conserve toate urmele pana la cercetarea efectuata de catre Politie. Dupa efectuarea cercetarii, Poli tia elibereaza dovada/procesul verbal si autorizatia de reparatie, dupa caz. 2. Daca evenimentul s-a petrecut in strainatate, se vor face fotocopii dupa pasa portul persoanei care a condus vehiculul (inclusiv vizele de intrare iesire din tara) si se va retine la dosar fotocopia, vizata de conformitate de catre inspec torul de specialitate daune, a documentului eliberat de organele abilitate din t ara in care s-a petrecut evenimentul. 3. In cazul furtului aparaturii audio asigurate, Asiguratul/Utilizatorul este ob ligat sa predea Asiguratorului fata detasabila a acesteia si/sau telecomanda apa raturii, dupa caz. D) in cazul furtului total 1. In caz de furt al vehiculului, in afara declaratiei pe care o da Asiguratul/ Utilizatorul cu privire la imprejurarile in care a constatat furtul, se solicita informatii de la organele de cercetare cu privire la cauzele si imprejurarile f urtului (procese-verbale incheiate de organele de politie, concluziile procuroru lui etc.). 2.In cazul in care furtul a avut loc in strainatate, se vor face fotocopii dupa pasaportul persoanei care a condus vehiculul (inclusiv vizele de intrare iesire din tara) si de asemenea, Asiguratul/Utilizatorul va pune la dispozitie document ele originale privind cheltuielile efectuate in strainatate (cazare, transport, parcare etc. care nu se despagubesc) ale caror fotocopii semnate si datate de ca tre inspectorul de dauna, vor fi anexate la dosar. 3. In cazul furtului total, concomitent cu avizarea, se vor prelua de la Asigura t/Utilizator originalul cartii de identitate si al certificatului de inmatricula re/autorizatiei provizorii de circulatie apartinand vehiculului asigurat elibera te anterior producerii furtului, precum si toate seturile de chei originale (con tinand toate elementele de securizare) impreuna (atunci cand este cazul) cu toat

e telecomenzile aferente acestora mentionate in cererea-chestionar sau dovada of iciala ca acestea se afla la politie. 4. Se va incheia un proces verbal de predare-primire (conform Anexa nr.9) in ca re se vor inscrie, dupa caz, documentele predate si seriile acestora, numarul de chei originale si de telecomenzi aferente (inclusiv marca si seria acestora), n umarul de chei originale si de telecomenzi care au fost predate odata cu avizare a furtului. Ulterior avizarii nu se vor mai primi de la Asigurat/Utilizator nici unul din documentele, chei originale si telecomenzi aferente vehiculului care n u au fost depuse la Asigurator sau la Politie odata cu avizarea furtului. In cazul in care, concomitent cu avizarea, Asiguratul/Utilizatorul nu depune la Politie sau la Asigurator certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate ori numarul de chei/telecomenzi declarate in cererea-chestionar, dupa completar ea dosarului, se va propune respingerea acestuia, iar dupa aprobarea acesteia se va transmite Asiguratului o adresa prin care i se va comunica respingerea plati i si motivul ei. CONSTITUIREA REZERVELOR 1. Dupa efectuarea constatarii, se inscrie rezerva de dauna constituita (atat in programul informatic cat si pe dosar) care reprezinta dauna estimata a fi plati ta la acel dosar in baza procesului verbal de constatare/documentul de introduce re in reparatie a vehiculului. 2. In cazul in care s-a depus/transmis numai avizarea de dauna se va constitui o rezerva medie de dauna. 3. Reevaluarea rezervei se va face dupa efectuarea constatarii, dupa fiecare rec onstatare, dupa orice plata partiala. EVALUAREA DAUNELOR si STABILIREA CUANTUMULUI DESPAGUBIRILOR 1. In cazul in care, in urma avizarii daunei, se constata ca avaria mentionata n u reprezinta risc asigurat sau ca asiguratorul nu are nici o obligatie fata de s olicitant, se va intocmi in scris respingerea pretentiilor de despagubire, cu tr imitere la prevederile conditiilor de asigurare si cu explicarea clara a motivel or pentru care nu se poate da curs celor solicitate. In acest caz dosarul deschi s initial se va clasa prin completarea contracopertii 2 a dosarului de dauna, pr ivind respingerea platii despagubirii. 2. Inainte de a proceda la evaluarea daunelor se verifica daca la dosarul daunei exista toate documentele justificative. 3. Pentru evaluarea pagubelor, inspectorul de dauna confrunta obligatoriu urmat oarele: valoarea reala reiesita din calcule si Nota de calcul intocmita de catre inspector ul de asigurare. In cazul in care diferenta dintre valoarea reala si suma asigur ata depaseste 10% din cuantumul valorii reale, se va instiinta Administratia Cen trala-Directia Daune; Se accepta drept valoare reala suma asigurata - mentionata in polita - care se incadreaza in intervalul 10% fata de valoarea reala calcula ta conform normelor metodologice.2 avariile constatate si Raportul de inspectie impreuna cu fotografiile anexate aces tuia. 4. In vederea stabilirii corecte a evaluarii pagubelor, se au in vedere urmato arele: a) se verifica documentele justificative de cheltuieli si se stabilesc cert da ca acestea se refera exclusiv la partile componente avariate mentionate in proc esul-verbal de constatare/documentul de introducere in reparatie a vehiculului; b) se verifica si se iau in considerare la evaluarea pagubelor ce se despagube sc, numai acele cheltuieli privind articolele de lucrari de reparatii, materiale si manopera, prevazute in devizul postcalcul, care corespund partilor component e ce s-au prevazut a fi reparate, mentionate in procesul-verbal de constatare/do cumentul de introducere in reparatie a vehiculului; c) se verifica daca actele de cheltuieli privind partile componente ce au fost a chizitionate corespund celor mentionate in procesul-verbal de constatare/documen tul de introducere in reparatie a vehiculului, ca fiind de inlocuit;

d) se verifica daca partile componente procurate corespund intocmai tipului de v ehicul asigurat, neacceptandu- se cheltuielile aferente unor piese de calitate s uperioara celor cu care a fost dotat vehiculul sau la care s-au adaugat accesori i suplimentare ce nu au existat la componentele avariate, ca urmare a producerii evenimentelor asigurate; e) se verifica daca actele de cheltuieli, altele decat cele privind reparatia vehiculului (spre exemplu cheltuielile de transport al vehiculului, cheltuieli d e limitare a acestora) au fost necesare si daca aceste costuri corespund realita tii (cheltuielile de transport se despagubesc pentru o deplasare de la locul acc identului la domiciliul asiguratului sau la unitatea reparatoare); f) se va verifica daca preturile pieselor aferente reparatiei si cuantumul orelo r de manopera depasesc valorile reprezentantelor agreate de producator; g) se accepta ca documente de decontare a cheltuielilor efectuate facturi confor m cu originalul, in cazuri exceptionale, numai cu acordul Administratiei Centrale -Directia Daune. 5. Despagubirile se propun la plata in moneda efectuarii platii (in cazul daune i totale, se va utiliza cursul valabil la data inregistrarii acceptului/propuner ii de plata); pentru calculul despagubirii se vor aplica prevederile conditiilor de asigurare. 6. Se propun la plata numai dosarele la care exista originalul sau duplicatul ac telor emise de politie sau de alte organe de cercetare. Exceptie: atunci cand in accident sunt implicate mai multe vehicule, se accepta o fotocopi e a procesului verbal cu stampila originala si semnatura organului de politie em itent (certificarea autenticitatii); in cazul accidentelor produse in afara teritoriului Romaniei, in tari unde polit ia nu se deplaseaza la locul accidentului se accepta constatul amiabil, document care tine loc de Proces Verbal emis de Politie. 7. In vederea stabilirii corecte a cuantumului despagubirii se procedeaza astf el: daca vehiculul nu se poate deplasa prin mijloace proprii si a fost necesara trac tarea lui pana la cea mai apropiata unitate reparatoare/locul de garare, Asigura tul trebuie sa prezinte factura fiscala eliberata de firma specializata care a e fectuat acest serviciu; in cazul in care asigurarea s-a incheiat la o suma asigurata inferioara valorii reale, valoare impusa de catre terti (banca, garant, etc.), sau valoarea de inve ntar inregistrata in documentele contabile, la daune partiale plata despagubiril or se va efectua aplicand regula proportionalitatii (i.e. corespunzator raportul ui subunitar dintre suma asigurata initial si valoarea reala a vehiculului la da ta producerii evenimentului); daca suma asigurata nu a fost reintregita in urma unor daune despagubite anterio r cuantumul despagubirii se reduce corespunzator raportului dintre suma asigurat a ramasa si suma asigurata prevazuta initial in polita de asigurari, daca nu a f ost prevazut altfel prin contract. 8. In cazul in care vehiculul este cumparat in rate sau in leasing, respectiv po lita de asigurare este incheiata pe o perioada mai mare de un an, reintregirea s umei asigurate se va calcula numai pentru anul de asigurare in care s-a produs p aguba. 9. Pentru politele cesionate in favoarea unei banci sau a unei alte parti (Ex. : societati de leasing), la dauna totala si eventual la dauna partiala, in func tie de conditiile in care a fost incheiata polita, despagubirea nu va putea fi p ropusa la plata pana cand unitatea in favoarea careia este cesionata polita nu i si va da acordul de plata, indicand daca despagubirea se va achita Asiguratului/ Utilizatorului sau celui in favoarea caruia este cesionata polita, precizandu-se si sumele cuvenite fiecaruia. 10. Propunerea la plata a dosarelor de dauna totala se face in valuta contractul ui. Valoarea devizului estimativ efectuat de unitatea reparatoare/Asigurator se va converti in valuta contractului aplicandu-se cursul de schimb B.N.R valabil l a data intocmirii devizului estimativ. 11. Din despagubire se vor scadea:

elemente obligatorii: valoarea subasigurarii, valoarea resturilor valorificabil e (deseuri)/ epava maximum 25% din suma asigurata conform conditiilor contractua le, valoarea fransizei, valoarea ratei restante; Exceptie: situatiile in care exista protocol de asigurare in care nivelul fransi zei la furt total extern este altul decat cel mentionat (ex. 10% in cazul BCR Le asing). In cazul in care valoarea despagubirii este 30% din suma asigurata a vehiculului la data producerii evenimentului asigurat, se vor retine obligatoriu din despag ubire ratele de prima datorate pana la sfarsitul perioadei asigurate. Exceptie: Situatiile in care, printr-un Protocol incheiat cu Asiguratul, s-au st abilit termene de plata a ratelor de prima (ex.: societati de leasing Romstal, E urial, BCR Leasing etc.) elemente facultative: rate datorate pana la expirarea anului de asigurare in car e a avut loc dauna ( nu se retin fractiuni de rate!), prima suplimentara RSA. a) dauna partiala (avarii) 1. Pentru daune partiale, cuantumul despagubirilor este egal cu costul reparati ilor si/sau inlocuirii partilor componente avariate (potrivit solutiilor tehnolo gice stabilite prin procesul verbal de constatare/documentul de introducere in r eparatie a vehiculului) la care se adauga, eventual, cheltuielile de transport a vehiculului si cele de limitare a pagubelor. In cazul riscurilor asigurate produse pe teritoriul Romaniei, reparatiile se efe ctueaza in unitati specializate. La cererea unitatii reparatoare si la cererea A siguratului/Utilizatorului, inspectorul de daune poate propune acordarea unui av ans de despagubire de maximum 50% din valoarea pieselor/partilor componente ce t rebuiesc inlocuite, consemnate in devizul antecalcul/factura proforma prezentat, corelat cu procesul verbal de constatare/documentul de introducere in reparatie a vehiculului. Plata avansurilor astfel cum se prevede la aliniatul de mai sus se face pe baza unei propuneri de plata partiala. In cazul in care este posibil, contravaloarea pieselor de schimb se poate achita integral, pe baza de factura fiscala, considerandu-se plata partiala. 2. Printre alte cauze necuprinse in asigurare pentru care se solicita despagubi re, nu se propun la plata ca de exemplu urmatoarele: evenimente avizate produse din riscuri neasigurate; echipamente suplimentare ce nu sunt mentionate in polita si pentru care nu s-au platit prime de asigurare; documente originale de procurare a pieselor sau de reparatie care nu sunt scrise citet si pe care nu sunt completate rubricile privind identitatea vanzatorului/ reparatorului; piese care nu au fost consemnate de inlocuit in procesul verbal de constatare; acelasi tip de operatie, daca ea este inregistrata de mai multe ori; avariile mentionate in raportul inspectiei de risc, cu exceptia situatiei in c are Asiguratul face dovada ca acestea au fost remediate si avizate la Asigurator ca atare pana la data producerii evenimentului avizat si s-a emis noua inspecti e de risc; piese/parti componente inlocuitoare de calitate superioara celor cu care a fost dotat vehiculul sau la care s-au adaugat accesorii suplimentare ce nu au existat la piesele avariate inainte de producerea evenimentului asigurat; piese/materiale pentru care se depun la dosar chitante simple/de mana sau emise de consignatii; piese de schimb mai scumpe, manopera (timp si tarif) mai mare decat cele de la r eprezentanta; T.V.A. pentru parti componente/piese de schimb procurate din strainatate, daca e ste cazul; cheltuieli de transport a vehiculului de la o unitate reparatoare la alta unitat e reparatoare; operatiuni suplimentare sau inlocuiri fata de avariile constatate si mentionate in procesul verbal/documentul de introducere in reparatie a vehiculului (de exem plu vopsirea integrala in locul celei partiale).

Toate aceste sume se vor specifica in Nota de calcul diferente din devizul total, atat la piese, manopera, materiale, cat si diferentele de pret fata de reprezent antele agreate, costurile lor urmand a fi suportate de catre Asigurat. 3. In cazul in care pentru un vehicul sunt deschise mai multe dosare de dauna si reparatia se face o data pentru toate avariile, reparatorul emitand un singur d eviz de reparatie, acesta se va anexa in original la primul dosar de dauna desch is si in fotocopie la celelalte. Pe fotocopii se va mentiona originalul se afla l a dosarul nr.... In acest caz, la fiecare dosar in parte se vor despagubi numai p iesele, manopera si materialele care au legatura cu dauna respectiva. 4. In cazul in care pentru un vehicul se efectueaza plata despagubirilor cuvenit e concomitent pentru mai multe dosare de dauna, RSA va fi calculata pentru toat a suma care se va despagubi. b) daune totale (avarii) 1. Prin dauna totala se intelege acea dauna in care distrugerea este de asa na tura incat refacerea prin reparare, reconditionare si/sau inlocuire a partilor c omponente depaseste valoarea reala a vehiculului sau reprezinta minim 90% din va loarea acesteia (dauna totala economica). 2. Evaluarea epavei se face de catre Inspectorul de specialitate dauna, comunica ndu-se Asiguratului valoarea acesteia in cazul in care exista oferte de valorifi care mai avantajoasa a epavei decat evaluarea efectuata, se iau in considerare a cestea din urma. Pentru stabilirea contravalorii pieselor/partilor componente ramase neavariate s e iau in calcul piesele importante din componenta autovehiculului care se pot de monta simplu, prin operatii mecanice (nu prin sudura sau taiere). Valoarea din nou pentru fiecare piesa se alege din cataloage/liste de preturi/of erte scrise de la importatori. c) furtul partial si tentativa de furt 1. In caz de furt al pieselor si/sau partilor componente, despagubirea se acord a dupa trecerea unei perioade de 30 de zile de la data instiintarii Asiguratorul ui. 2. In cazul in care Asiguratul a avizat Asiguratorul cu privire la furtul/pier derea cheilor autovehiculului se acorda despagubiri pentru inlocuirea setului de inchidere a autovehiculului, respectiv butucii yalelor de la portiere si, dupa caz, si busonul rezevorului de combustibil impreuna cu contactul de pornire. In cazul telecomenzilor sistemului de alarma se acorda despagubiri pentru o noua telecomanda si schimbarea frecventei de lucru a sistemului de alarma. Piesele i nlocuite vor fi predate obligatoriu Asiguratorului inainte de plata despagubiri lor. 3. In cazul in care polita este incheiata cu fransiza la furt partial, despagubi rea se acorda numai in cazul in care paguba depaseste valoarea fransizei (se va propune la plata diferenta dintre valoarea devizului si valoarea fransizei, in c azul in care paguba este mai mica, dosarul se respinge). d) furtul total Cuantumul despagubirii in cazul furtului total este egal cu minimum dintre valoa rea reala a vehiculului si suma asigurata. Despagubirea se va acorda dupa trecerea unei perioade de 60 de zile de la data i nstiintarii Asiguratorului. e) reparatii efectuate conform evaluarii Asiguratorului/regie proprie La cererea scrisa a Asiguratului, reparatia se poate face in regie proprie/confo rm evaluarii Asiguratorului, in urmatoarele conditii: Inpectorul de specialitate dauna pe baza procesului verbal de constatare intocmeste un deviz de calcul est imativ conform programului de calcul al evaluarii Asiguratorului. a. pretul pieselor de schimb si al materialelor de vopsitorie este cel din Audat ex la care se aplica un coeficient de reducere de 30%; b. devizul va fi calculat fara TVA; c. pentru pretul pieselor la care Asiguratul nu a prezentat documente fiscale, s e vor folosi preturile din cataloagele de specialitate; d. in cazul in care, pana la plata despagubirii, Asiguratul va prezenta chitante si facturi/documente fiscale (cu exceptia chitantelor de mana si a celor proven ind de la consignatii) pentru piesele de inocuit achizitionate, vor fi acceptate

la plata aceste documente (inclusive T.V.A.). La calculul conform evaluarii asiguratorului sau in regie proprie pentru autove hicule, pentru piesele si materialele al caror pret este exprimat in valuta se v a utiliza cursul de schimb valutar transmis de BNR la data evenimentului. Plata despagubirilor propuse sub aceasta forma se va efectua intr-un interval de maxim 5 zile lucratoare de la anexarea ultimului document la dosarul de dauna. Tarifele orei de manopera utilizate la calculul despagubirilor conform evaluarii Asiguratorului/regie proprie, vor fi urmatoarele: - 25 lei pentru vehiculele din gama Dacia 1300, 1310, 1410, Brea , autoutilitare , Nova si Super Nova; - 30 lei pentru vehiculele Dacia Logan, Solenza si Daewoo; - 35 lei pentru vehiculele de fabricatie straina; - 40 lei pentru vehicule de teren si autoutilitare; - 50 lei pentru vehicule peste 3.5 t, altele decat cele de mai sus. EFECTUAREA PLATII DESPAGUBIRILOR 1. Plata despagubirilor se efectueaza: - in cazul furtului total dupa trecerea unei perioade de 60 de zile de la data instiintarii Asiguratorului, respectiv de 30 de zile in caz de furt al unor part i componente/echipamente din dotarea vehiculului; - in cazul avariilor in cadrul unei perioade de maximum 15 zile lucratoare de la data primirii ultimului document justificativ solicitat de Asigurator. 2. Plata despagubirilor se poate face prin casierie sau prin transfer bancar. La platile efectuate in numerar prin casierie se vor respecta prevederile normelor contabile in vigoare. 3. In cazul daunelor totale, pentru contractele la care ratele de prima au fost achitate in lei la cursul de schimb B.N.R valabil la data platii, despagubirile se vor plati prin aplicarea cursului de schimb B.N.R. de la data platii despagu birii, respectiv al intocmirii ordinului de plata. 4. In toate cazurile in care, intre suma solicitata de Asigurat drept despagubir e si despagubirea cuvenita stabilita conform evaluarii pagubelor, exista diferen te, unitatea care a instrumentat dosarul de dauna transmite o adresa Asiguratulu i prin care explica concret in ce consta fiecare suma ce nu a putut fi luata in calculul despagubirii, dupa efectuarea platii despagubirii. 3.1.4 Dispozitii finale 1. Orice alte situatii deosebite fata de cele stipulate in prezentele instructiu ni se vor aduce la cunostinta Administratiei Centrale/Directia Daune. 2. Toate documentele provenind din afara unitatii vor fi inregistrate obligato riu in registrul de intrare/iesire a corespondentei. 3. Inspectorul de specialitate daune are obligatia sa completeze citet documenta ia aferenta dosarului de dauna. 4. Inspectorul de specialitate daune are obligatia sa inregistreze fotografiile efectuate imediat. 5. Dosarele de dauna la care, dupa deschiderea lor, Asiguratul nu depune acte si nu solicita plata despagubirii in termen de 2 ani de la data daunei, in baza ar t.3 al.2 din Decretul nr. 167/58 republicat, se vor clasa pe baza unui referat d e respingere pentru depasirea termenului de prescriptie. 6. In cazul in care evenimentul asigurat s-a produs intr-un termen de pana la 15 zile calendaristice de la data emiterii politei se va anexa obligatoriu la dosa